INSTITUTII POLITICE

Democratia constitutionala in Romania:Statul este o persoana publica morala, titulara de prerogative, limitate prin lege, o entitate juridica complexa distincta care se bucura de permanenta si stabilitate.Statul este o colectivitate de indivizi, fixata pe un anumit teritoriu, asupra careia isi exercita atributele o autoritate publica exclusiva si suverana. Componentele statului:1. Natiunea 2. Teritoriul 3. Autoritatea politica exclusiva sau suverana Natiunea: Un teritoriu fara populatie nu poate constitui un stat de unde rezulta ca populatia reprezinta una dintre dimensiunile inerente ale oricarui stat . Populatia este eterogena fluctuanta fiind alcatuita in marea majoritate din cetateni romani, dar si din cetateni straini sau persoana fara cetatenie, adica apatrii. Ceea ce asigura insa distinctibilitate si permanenta statului roman este natiunea.

Natiunea este un element structurant si definitoriu al statului roman. Natiunea ca element al evolutiei sociale nu se rezuma la un fenomen exclusiv etnic sau biologic, ci ea reprezinta cu mult mai mult si anume: O comunitate care are la baza legaturi de ordin biologic, de limba, de cultura de aspiratii si in special un trecut istoric si vointa de a trai impreuna de catre toti cei care alcatuiesc poporul roman. Statul roman este un stat natiune, consfintit astfel prin chiar dispozitiile constitutionale, unde se afirma ca Romania este un stat national.

Sentimentul national este si va trebui sa fie strain ideei de obiism. Dimpotriva sentimentul national presupune ocrotirea minoritatilor de orice fel, eliminarea oricaror discriminari, afirmarea si garantarea in drepturi a tuturor cetatenilor, solidaritatea si coeziunea celor care alcatuiesc poporul roman.Aceste principii sunt stipulate in constitutia Romaniei in articolele 4 si 6.

Populatia isi gaseste reflectarea in domeniul dreptului constitutional sub aspectul cetateniei.

Cetatenia:Cetatenia reprezinta legatura dintre o persoana fizica si statul roman. Dar cetatenia reprezinta mult mai mult decat o legatura sau o apartenenta a unei persoane la statul roman.

Def. cetateniei: Este acea situatie juridica rezultata in urma unor raporturi juridice statornicite intre o persoana fizica si statul roman, situatie juridica caracterizata prin pleitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce stabilite prin constitutii si legi.

Conform articlolului 5 alineatul 1 din Constitutia Romaniei, cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile stabilite prin lege organica. Legea organica care reglementeaza cetatenia romana este legea nr 21/1991.Cetatenia este o institutie juridica complexa. Ea nu apartine in exclusivitate nici dreptului constitutional si nici altei ramuri de drept, ci se afla la confluenta mai multor ramuri ale dreptului . Afirmam ca cetatenia romana este si o institutie juridica apartinatoare dreptului constitutional bazat pe urmatoarele argumente: Statul roman pe temeiul suveranitatii sale, stabileste statutul juridic al cetatenilor sai Numai cetatenii romani au drepturi sa participe la exercitarea puterii in Romania in formele institutionalizate ale democratiei directe si ale democratiei reprezentative

Natura juridica a cetateniei romane:In literatura juridica au fost formulate numeroase si controversate opinii cu privire la natura juridica a cetateniei. De la opinia conform careia cetatenia ar reprezenta un raport politico-juridic de supuenie o legatura intre o persoana, mai multe persoane si bunurile lor un anumit stat, un raport contractual, un statut social, element al capacitatii de exercitiu, la opinia imbratisata si de legiuitorul roman in conformitate cu care cetatenia nu este altceva decat un raport juridic ca suma de drepturi si obligatii intre o persoana fizica si un anumit stat.

Principiile reglementarii cetateniei romane:1. Egalitatea intre cetateni2. Dobandirea cetateniei romane se face pe baza legaturii de sange (Ius sangvinis)3. Nicio discriminare nu este admisa intre parinti cu privire la stabilirea cetateniei copilului pe baza legaturii de sange4. In raport cu statul roman, cetatenia nu poate fi decat una, adica cea romana5. Casatoria nu produce niciun efect juridic in materia cetateniei 6. Dobandirea sau pierderea cetateniei nu are nici un efect juridic asupra celuilalt sot sau a copiilor lor minori .7. Sunt si raman cetateni romani toti cei care au dobandit cetatenia romana anterior legislatiei in vigoare (legii 91/1991)8. Cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere9. Cetatenia copilului minor poate fi stabilita in conditii limitativ si expres prevazute de lege prin acordul parintilor 10. Parlamentul Romaniei poate acorda cetatenia romanacu titlu de cetatenie de onoare .

Moduri de dobandire a cetateniei romane:

1. De drept 2. Prin efectele unui act juridic

1. Dobandirea de drept a cetateniei romane:a) Nasterea. Un copil nascut din parinti cetateni romani sau daca numai unul dintre parinti este cetatean roman dobandeste de drept cetatenia romana indiferent de teritoriul pe care s-a nascut b) Un copil gasit pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti dobandeste de drept cetatenia romana ca urmare a aplicarii prezumtiei relative ( ce poate fi rasturnata prin proba contrara, ca cel putin unul dintre parinti are cetatenia romana). Daca ulterior se dovedeste ca parintii sunt cetateni straini, copilul pierde cetatenia romana.

2. Prin efectele unui act juridic:a) Prin adoptieb) La cerere c) Prin schimbarea cetateniei parintilord) Prin hotarare a Parlamentului Romaniei

Prin adoptieCopilul cetatean roman, sau apatrit , dobandeste cetatenia romana prin adoptie daca parintii sunt cetateni romani. Daca adoptia se realizeaza de catre o singura persoana si aceasta este de cetatenie romana adoptatul va dobandi cetatenia romana.Daca adoptatul a implinit varsta de 18 ani i se cere consimtamantul.Daca numai unul dintre parinte este cetatean roman , cetatenia adoptatului se stabileste de comun acord intre parinti. In situatia in care parintii nu cad de acord asupra stabilirii cetateniei romane a celui adoptat, competenta stabilirii acesteia revine instatei de judecata competente sa incuviinteze adoptia. Minorului care a implinit 14 ani i se cere consimtamantul.

La cerere:

1. Cand solicitantul cererii de acordare a cetateniei romane nu a avut in trecut cetatenia romana2. Cand solicitantul cererii este un cetatean roman sau apatrit care a avut in trecut cetatenia romana, dar a pierdut-o din varii motive, precum si descendentii solicitantului, pana la gradul 2 sau 3 dupa caz.

1. Cetatenia romana se poate dobandi la cerere de catre un cetatean strain sau apatrit care nu a mai avut in trecut cetatenia romana, daca indeplineste urmatoarele conditii:a) S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei sau daca nu s-a nascut in Romania dar domiciliaza in conditiile legii de cel putin 8 ani pe teritoriul statului roman sau daca este casatorita cu un cetatean roman si convietuieste cu acesta de cel putin 5 ani de la data casatorieib) Dobandeste prin comportament actiune si atitudine, loialitate fata de statul roman, nu intreprinde sau sprijina actiuni impotriva sigurantei nationale si a ordinii de drept si declara ca nici in trecut nu a intreprins astfel de actiuni c) Are 18 ani impliniti la data formularii cereriid) Are mijloace legale de subzistenta in Romania pentru un trai decent e) Este cunoscuta ca avand un comportament corect in tara si in strainatate nefiind condamnat/a pentru o infractiune incompatibila cu statutul de cetatean romanf) Cunoaste limba romana si poseda minime cunostiinte de cultura si civilizatie romaneasca pentru a se putea integra in viata sociala g) Cunoaste constitutia Romaniei si imnul national

Termenele de 8 si 5 ani pentru dobandirea cetateniei romane pot fi reduse la jumatate in urmatoarele situatii:1. Atunci cand solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international2. Cand solicitantul este cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene 3. Cand solicitantul a dobandit statutul de refugiat conform legislatiei in vigoare 4. Cand solicitantul cererii a investit in Romania 1 milion Daca solicitantul cererii de dobandire a cetateniei romane, paraseste Romania pentru un interval mai mare de 6 luni de-a lungul unui an calendaristic. Acel an nu se ia in considerare la calcul termenelor de 8 respectiv de 5 ani.

2. Cetatenia romana se dobandeste la cerere de catre un cetatean strain sau apatrit precum si de catre descendentii lor pana la gradul 2 inclusiv, daca indeplinesc conditiile de la punctele: b) c) d) si e) (de la dobandirea cererii)Cetateanul strain poate sa pastreze cetatenia romana si poate sa-si stabileasca domiciliul in Romania sau sa-l pastreze pe cel din strainatate.Fostii cetateni romani care dobandisera cetatenia romana prin nastere sau adoptie dar au pierdut fara voia lor si din motive neimputabile lor, precum si descendentii acestora pana la gradul 3 inclusiv pot solicita dobandirea cetateniei romane daca indeplinesc conditiile de la punctele b) c) si e)

Fostii cetateni romani care solicita dobandirea cetateniei romane o pot face la cerere, situatie in care vorbim despre redobandirea cetateniei romane.Redobandirea cetateniei romane de catre unul dintre soti nu are nici un efect juridic asupra cetateniei celuilalt sot sau asupra cetateniei copiilor lor minori.

3. Schimbarea cetateniei parintilor:Fiul cetatean strain sau apatrit dobandeste cetatenia romana odata cu parintii sai daca acestia au dobandit cetatenia romana. Daca numai unul dintre parinti a dobandit cetatenia romana cetatenia copilului minor se stabileste de comun acord intre parinti. In situatia in care parintii nu cad de acord asupra cetateniei romane a copilului lor minor, competenta in stabilirea cetateniei revine tribunalului de la domiciliul minorului, exclusiv tinandu-se cont de interesele minorului.4. Dobandirea cetateniei romane prin hotararea parlamentuluiParlamentul Romaniei prin hotarare poate acorda cetatenia romana de onoare unor cetateni straini in conditiile in care acestia au adus servicii deosebite statului roman si natiunii romane la propunerea guvernului fara nici o alta formalitate. Cetatenia romana de onoare confera titularului toate drepturile specifice comisiei de cetatean roman cu exceptia dreptului de a alege si de a fi ales in organele reprezentative a statului roman precum si a dreptului de a ocupa functii publice civile sau militare.

Procedura acordarii cetateniei romane:Pasii:-acordarea cetateniei romane sau redobandirea ei se face prin ordin al presedintelui agentiei nationale pentru cetatenie (ANC) la propunerea comisiei pentru cetatenie. Cererea pentru acordarea sau redobandirea cetateniei romane se redacteaza in scris in limba romana, personal si in anumite situatii de catre un imputernicit cu procura speciala si autentica. Cererea se depune la comisia pentru cetatenie. Atunci cand solicitantul isi pastreaza domiciliul in strainatate cererea il obliga in aceleasi conditii ca seful misiunii diplomatice sau oficiului consular al Romaniei prin statul de resedinta al solicitantului.Misiunile diplomatice si oficiile consulare au obligatia de a transmite de indata cererea catre comisia de cetateni.Comisia analizand cererea si documentele pe care se sprijina va intocmi un raport motivat cu propunerea de respingere sau acordare a cetateniei romane presedintelui ANC. Acesta prin ordin respinge sau aproba cererea pentru cetatenie. In situatia in care presedintele ANC prin ordin respinge cererea ordinul se comunica de indata solicitantului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.In termen de 15 zile de la comunicare solicitantul poate ataca ordinul la tribunalul Bucuresti sectia de Contencios Administrativ si Fiscal.Hotararea tribunalului este supusa recursului la Curtea de Apel Bucuresti sectia de Contencios Administrativ si Fiscal.Solicitantul caruia i s-a permis prin ordin cererea de acordare sau redobandire a cetateniei romane poate formula o noua cerere dupa trecerea a cel putin 6 luni de la ultima respingere.In cazul in care sunt indeplinite toate conditiile pentru acordarea sau redobandirea cetateniei romane presedintele ANC acorda prin ordin cetatenia romana. Ordinul se comunica de indata solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In termen de 3 luni de la comunicarea ordinului de acordare a cetateniei romane solicitantul trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de statul. Nedepunerea juramantului in termenul de 3 luni din motive imputabie titularului cererii atrage dupa sine anularea efectelor juridice ale ordinului presedintelui ANC. Data dobandirii cetateniei romane este data depunerii juramantului fata de statul roman. Ulterior depunerii juramantului, solicitantului i se elibereaza un certificat de cetatenie romana.De la regula conform careia cetatenia romana se dobandeste la data depunerii juramantului exista 2 exceptii cand data dobandirii cetateniei romane este data emiterii ordinului presedintelui ANC de acordare sau redobandire a cetateniei romane.

Exceptii:Cand persoanei careia i s-a acordat cetatenia romana decedeaza in intervalul de la data emiterii ordinului si pana la data depunerii juramantului acesta este considerat ca a dobandit cetatenia romana la data emiterii ordinului presedintelui ANC.Cand celui care i s-a acordat cetatenia romana, nu poate depune juramantul din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice situatie in care este considerat cetatean roman de la data emiterii ordinului presedintelui ANC. Juramantului de cradinta fata de statul roman se face in fata ministrului justitiei si a presedintelui ANC. Depunerea juramantului de catre cei care au dobandit cetatenia romana dar, si-au pastrat domiciliul in strainatate se face in fata sefului misiunii diplomatice sau oficiului consular al Romaniei din statul de resedinta.

Dovada cetateniei romane: Buletin Carte de identitate Pasaport Certificatul de cetatenieMinorul pana la 14 ani face dovada cetateniei romane cu certificatul de nastere insotit in mod obligatoriu de carte de identitate, buletin, pasaport al unuia dintre parinti.

Pierderea cetateniei romane:Pierderea cetateniei romane se face exclusiv ca urmare a efectelor unui act juridic.

Modurile de pierdere a cetateniei romane:1. Retragerea cetateniei romane 2. Aprobarea cererii de renuntare la cetatenia romana3. Adoptia 4. Incredintarea minorului prin hotarare judecatoreasca5. Stabilirea filiatilor fata de unul sau ambii parinti

1. Retragerea cetateniei romaneCetatenia romana, poate fi retrasa unei persoane daca se afla intr-una dintre urmatoarele situatii: Aflata in strainatate savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau prestigiului romaniei in lume. Aflata in strainatate se inroleaza in fortele armate a unui stat strain cu care Romania se afla in stare de razboi sau a rupt relatiile diplomatice A dobandit cetatenia romana in mod fraudulos Este cunoscuta ca avand legaturi cu organizatii teroriste sau le-a sprijinit intr-un fel ori a savarsit acte sau fapte care pun in pericol siguranta nationala

Retragerea cetateniei romane, este un act strict personal ce nu produce efecte juridice asupra cetateniei celuilalt sot sau a copilului lor minor.

Retragerea cetaeteniei romane nu poate opera impotriva unei persoane care a dobandit cetatenia romana prin nastere.

2. Prin renuntare la cetateniePentru motive temeinice, o persoana poate renunta la cetatenia romana daca indeplineste urmatoarele conditii:a) Are cel putin 18 ani impliniti b) Nu este invinuita sau inculpata intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penalac) Nu are debite catre persoane fizice, juridice sau statul roman ori avand astfel de debite le achita sau prezinta garantii corespunzatoare ca le va achita.d) A dobandit o cetatenie straina sau a solicitat-o si are garantii corespunzatoare in acest sensRenuntarea la cetatenia romana, nu are nici un efect juridic asupra celuilalt sot sau a copiilor lor minori. Cu toate acestea copilul minor (cetatean roman) pierde cetatenia romana odata cu parintii sai care au renuntat la cetatenia romana si cu care domiciliaza in strainatate.Daca parintii domiciliaza in strainatate, pierd cetatenia romana la date diferite, copilul lor minor pierde cetatenia romana pe ultima dintre aceste date.Daca parintii au renuntat la cetatenia romana si domicileaza in strainatate, iar copilul lor minor paraseste tara pentru a se stabili impreuna cu parintii in strainatate, minorul pierde cetatenia romana la data plecarii lui in strainatate.

3. AdoptiaCopilul minor, cetatean roman, pierde cetatenia romana daca adoptatorii sau dupa caz, adoptatorul sunt cetateni straini. Pierderea cetateniei romane a minorului are loc numai la cererea expresa a adoptatorilor.Data la care are loc pierderea cetateniei romane a minorului este data dobandirii cetateniei adoptatorilor conform legislatiei statului strain.Daca adoptatorii nu cad de acord asupra cetateniei adoptatului, instanta competenta va hotar cetatenia minorului.

4. IncredintareaMinorul incredintat prin hotarare judecatoreasca parintelui care renunta la cetatenia romana si are domiciliul in strainatate, pierde cetatenia romana odata cu parintele la care a fost incredintat, dar numai cu acordul si celuilalt parinte.

5. Stabilirea filiatilor fata de unul sau ambii parinti

Copilul gasit pe teritoriul Romaniei, de parinti necunoscuti si care a dobandit astfel cetatenia romana, o pierde daca ulterior i se stabileste filiatia fata de ambii parinti si acestia sunt cetateni straini sau numai fata de unul dintre parinti, cetatean strain, celalalt parinte ramanand necunoscut.

Procedura pierderii cetateniei romane:Cetatenia romana se pierde prin retragere sau aprobarea la renuntare prin ordin al presedintelui ANC. Ordinul presedintelui ANC de retragere a cetateniei romane sau de respingere a cererii de renuntare la cetatenia romana se comunica de indata solicitantului sau persoanei vizate prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.Ordinul presedintelui ANC poate fi contestat in justitie dupa aceeasi procedura ca la dobandirea cetateniei romane.Pierderea cetateniei romane se dovedeste cu o adeverinta de pierdere a cetateniei romane.

Drepturile cetateanului roman:1. Dreptul de a alege si a fi ales in organele reprezentative ale statului roman2. Dreptul de 3. Dreptul la protectie diplomatica 4. Numai cetatenii romani au dreptul de a ocupa functii publice civile sau militare 5. Dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public 6. Dreptul de a dobandi cetatenia romana si de a o pastra

Obligatiile cetateanului roman:1. Apararea tarii 2. Fidelitatea fata de tara

Teritoriul:Este considerat al doilea element constitutiv al statului, format din solul, subsolul, spatiul acvatic si coloana de aer de deasupra solului si a spatiului acvatic asupra carora statul isi exercita suveranitatea.

Functiile teritoriului:1. Teritoriul permite situarea statului in spatiu si delimitarea lui de alte state2. Teritoriul reprezinta simbolul si factorul de protectie al ideii nationale3. Teritoriul determina intinderea si prerogativele statului independenta si suveranitatea acestuia.

Elementele teritoriului:Solul: Este cel mai important element al teritoriului, fiind format din uscatul asupra caruia, statul exercita o suveranitate deplina si exclusiva.Subsolul: este format din stratul aflat imediata vecinatate a solului asupra caruia statul are drepturi exclusive.Spatiul acvatic: Este format din apele raurilor, lacurile, canalele apelor porturilor, precum si fasia de mare adiacenta tarmurilor, avand o latime de 12 mile marine (22224 m) numita marea teritoriilor. Limita exterioara si limitele laterale ale marii teritoriale, constituie frontiera de stat maritima a Romaniei.Platoul continental: este format din solul si subsolul marii adiacente coastelor pana la o adancime de cel mult 200m.Zona contigua: este fasia de mare, adiacenta marii teritoriale, avand o latime 12 mile marine .Spatiul aerian: este format din coloana de aer de deasupra solului si a spatiului acvatic pana la limita inferioara a spatiului cosmic.

Delimitarea teritoriului:Se face prin frontiere, adica prin linii care unesc diferite puncte ale globului pamantesc. Frontierele pot fi: terestre, aeriene, fluviale, si maritime.Clasificarea frontierelor:1. Orografice cele trasate cu ajutorul formelor de relief.2. Geografice cele trasate prin linii drepte intre diferite puncte ale globului pamantesc3. Astronomice cele trasate cu ajutorul meridianelor si paralelelor.

Organizarea administrativa a teritoriului:Din punct de vedere administrativ, teritoriul Romaniei, este organizat in comune orase si judete.

Prin organizarea administrativ teritoriala se intelege delimitarea teritoriului in unitati administrativ teritoriale in scopul situarii autoritatii administratiei publice locale si a instantelor judecatoresti precum si in scopul aplicarii principiilor autonomiei locale si a descentralizarii serviciilor publice .

Autoritatea politica exclusiva sau suveranaEste o forma superioara de organizare sociala care impeuna cu natiunea si teritoriul contribuie la identitatea statului roman. Este institutionalizata si impersonalizata, atribute care confera statului roman, permanenta in sensul ca orice modificare a puterii politice nu afecteaza continuitatea si identitatea statului.

Drepturile, Libertatile, si Indatoririle fundamentale ale omului:

Principiile care stau la baza reglementarii drepturilor si libertatilor fundamentale :1. Cetatenii beneficiaza de toate drepturile si libertatile prevazute de Constitutie si legi, dar au si obligatiile stabilite de acestea 2. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari Aceasta inseamna ca, situatiilor juridice legale, le corespunde un tratament juridic legal, iar situatiilor juridice diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit.3. Nimeni nu este mai presus de lege, ceea ce inseamna, subordonarea tuturor subiectelor de drept, indiferent de calitatea lor (persoane fizice sau juridice ) legi in contextul in care exercitarea drepturilor si libertatilor si indeplinirea obligatiilor au loc in ambianta statului de drept.Dispozitiile constitutionale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Cetateanului precum si cu pactele si tratatele internationale incidente in materia drepturilor omului la care Romania este parte. Daca exista neconcordanta intre dispozitiile internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale prevazute in pactele si tratatele internationale si dreptul intern, vor avea prioritate in aplicare cele stipulate in normele internationale cu exceptia cazului in care, Constitutia Romaniei si legile interne prevad conditii mai favorabile.

Accesul liber la justitie este un drept fundamental al omului ce nu poate fi ingradit prin nicio lege si caruia ii corespunde obligatia corelativa a instantelor judecatoresti de a se pronunta asupra cererii innaintate in justitie.

Exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans, numai daca se impune, si numai prin lege in urmatoarele situatii. Pentru apararea securitatii nationale a ordinii, a sanatatii si moralei publice, pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, pe perioada desfasurarii instructiei penale. Pentru prevenirea consecintelor unei calamitati naturale a unui dezastru sau a unui sinistru deosebit de grav.

Restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, poate opera in prezenta urmatoarelor conditii:1. Restrangerea trebuie prevazuta prin lege2. Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o 3. Restrangerea nu trebuie sa aiba caracter discriminatoriu4. Restrangerea nu trebuie sa duca la desfiintarea dreptului sau libertatii restranse 5. Cetatenii romani, straini sau apatriti trebuie sa isi exercite drepturile si libertatile cu buna credinta, respectand drepturile si libertatile celorlalti6. Drepturile si libertatile fundamentale sunt prerogative recunoscute si garantate constitutional7. Exista principii in Constitutia Romaniei, care vizeaza domeniul respunderii penale ( de exemplu: prezumtia de nevinovatie sau respectarea demnitatii umane )8. Cetatenii romani se bucura de perioada cat se afla in strainatate de protectia statului roman9. Cetatenii straini si apatritii beneficiaza pe teritoriul Romaniei de toate drepturile si libertatile cetatenilor romani cu exceptia drepturilor specifice, conditiei de cetatean roman.Clasificarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale: Clasificarea drepturilor si libertatilor:1. Drepturi si libertati care ocrotesc fiinta umana ca entitate biologicaa) Dreptul la viata, la integritate fizica si psihicab) Dreptul oricarui individ de a dispune de el insusi, precum si dreptul la protectia vietii sale intime familiale sau private.c) Dreptul oricarei persoane de a-si intemeia o familie2. Drepturi ale persoanei din punct de vedere al apartenentei la viata sociala se subclasifica in: - drepturi ale persoanei -drepturi ale colectivitatii de persoaneDrepturi ale persoanei:Se subclasifica la randul sau in: Drepturi ale persoanei din punct de vedere al apartenentei sale la statul roman. Sunt drepturile specifice dreptului de cetatean roman.Drepturi ale persoanei sub aspectul apartenentei sale la societate indiferent de calitatea de cetatean roman strain sau apatrit pe care o are.Aceste drepturi sunt mai numeroase si ele constau in:1. Libertatea individuala si siguranta persoanei 2. Dreptul la aparare 3. Invioabilitatea domiciliului4. Secretul corespondentei 5. Libertatea constiintei 6. Libertatea economica 7. Libertatea de exprimare 8. Dreptul la invatatura 9. Dreptul la sanatate 10. Dreptul la cultura 11. Dreptul la un mediu sanatos12. Dreptul la un trai decent13. Dreptul copiilor si tinerilor de a se bucura de o protectie speciala din partea statului roman 14. Dreptul persoanelor cu dizabilitati la o protectie speciala 15. Dreptul la greva, care poate fi exercitat numai pentru apararea drepturilor profesionale, sociale sau economice ale salariatilor16. Dreptul la munca si la protectia sociala a muncii17. Dreptul de proprietate18. Dreptul la mostenire19. Dreptul de petitionare concretizat in dreptul oricarei persoane de a se adresa prin petitii, autoritatilor publice centrale sau locale, dar numai in numele semnatarilor20. Dreptul unei persoane vatamate intr-un drept al sau de catre o autoritate publica este garantat prin instituirea sistemului contenciosului administrativ si al raspunderii patrimoniale a statului.21. Dreptul la azil

Drepturi ale colectivitatilor de persoane:1. Libertatea intrunirilor2. Dreptul de asociere

1. Libertatea intrunirilor cetatenii sunt liberi sa participe la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau alte asemenea intruniri in conditiile in care acestea sunt organizate si se desfasoara in mod pasnic fara arme. 2. Dreptul la asociere cetatenii se pot asocia liber in partide politice, patronate sindicate sau orice alte organizatii cu conditia ca acestea sa respecte constitutia si legile Romaniei si sa nu aiba caracter secret. Nu pot face parte din partidele politice: judecatorii curtii constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai fortelor armate, politistii si unele categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.

Exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale este dublu conditionata de:a) Respectarea drepturilor si libertatilor celorlalti b) Respectarea intereselor intregii societatic) Tehnicile juridice de reglementare a drepturilor si libertatilor fundamentale sunt de 2 categorii:a. Tehnici represive tot ceea ce legea nu interzice este permisb. Tehnici preventive adica tot ceea ce legea permite este admisibil in conditiile si limitele stabilite de ea.

Clasificarea indatoririlor fundamentale:a) Apararea tariib) Fidelitatea fata de tara, care este sacrac) Respectarea constitutiei si a suprematiei sale, precum si a legilord) Contributia prin taxe si impozite ale celor care realizeaza venituri pe teritoriul Romaniei si care se fac venit la bugetul statului roman.

Drepturi si libertati individuale ale persoanei:1. Libertatea individuala si siguranta persoanei Sunt valori fundamentale inerente oricarei fiinte umane Sunt inviolabile, pentru a fi viabile ele trebuie garantate

Garantii: 1. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane nu poate fi facuta decat in conditiile si limitele stabilite prin lege 2. Retinerea unei persoane nu poate depasi 24 de ore3. Arestarea unei persoane, nu poate fi dispusa decat de catre judecator4. In cursul urmaririi penale, arestarea unei persoane poate fi dispusa maximum 30 zile si poate fi prelungita cu cate maximum 30 de zile fara ca arestarea sa depaseasca un termen rezonabil in orice caz, nu mai mult de 180 zile 5. In timpul cercetarii judecatoresti, instanta este obligata sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile legalitatea si temeinicia arestului preventiv . Daca instanta va constata ca temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestului preventiv nu mai subzista sau nu au aparut temeiuri noi, care sa justifice arestarea, instanta trebuie sa il puna de indata in libertate pe cel arestat.6. Celui retinut sau arestat i se aduce la cunostiinta de indata in limba pe care o cunoaste motivele retinerii sau arestarii, iar invinuirea in cel mai scurt timp in mod obligatoriu in prezenta unui avocat 7. Pe timpul arestului preventiv, cel arestat are dreptul sa ceara punerea sa in libertate pe cautiune sau sub control judiciar 8. Pana la pronuntarea unei sentinte definitive si irevocabile de condamnare, orice persoana beneficiaza de prezumtia de nevinovatie 9. Nicio pedeapsa penala nu poate fi stabilita si aplicata decat in conditiile si limitele stabilite prin lege10. Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi dispusa, decat in cadrul unui proces penalDreptul la libertatea individuala vizeaza protectia fizica a persoanei.Dreptul la siguranta persoanei se refera si la protectia unei persoane impotriva oricaror igerinte arbitrare din partea autoritatilor publice in spatiul libertatii persoanei si vizeaza doar persoana fizica, nu si bunurile sale, ci doar raporturile cu statul, nu si cu persoanele fizice.Dreptul la aparare este garantat prin modul in care sunt constituite si functioneaza instantele judecatoresti, prin normele procedurale specifice si prin asistenta juridica. Partile in cadrul unui proces au dreptul sa fie asistate pe tot timpul acesteia de un avocat ales sau numit din oficiu.Invioabilitatea domiciliului. Domiciliul si resedinta unei persoane sunt inviolabile in sensul ca nimanui nu ii este ingaduit sa patrunda in acestea fara o invoire prealabila. Exista insa cateva exceptii care sunt de stricta interpretare si aplicare asa fiind, se poate deroga de la principiul invioabilitatii domiciliului in urmatoarele situatii:1. Pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari de condamnare2. Pentru inlaturarea unei primejdii, privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane 3. Pentru apararea sigurantei nationale si a ordinii publice4. Pentru prevenirea raspandirii unei epidemiiDreptul la invioabilitatea domiciliului implica si protectia impotriva oricaror perchezitii abuzive, asa incat :a) Perchezitiile nu pot fi dispuse decat de catre un judecator b) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, cu exceptia infractiunilor flagrante.

Secretul corespondentei:Implica protectia comunicarilor interumane si a mijloacelor tehnice prin care se realizeaza. Secretul scrisorii, telegramele si a altor trimiteri postale, secretul convorbirilor telefonice si a altor mijloace de comunicare este inviolabil.

Este interzisa prin urmare, deschiderea scrisorilor, a telegramelor, etc. Distrugerea, retinerea , ori intarzaierea voluntara a remiterii acestora, fotocopierea plicurilor etc.

Libertatea constiintei:Implica libertatea gandirii, a opiniilor si a credintelor religioase, care nu pot fi ingradite sub nici o forma. Acest drept poate fi exercitat numai in spirit de toleranta si respect reciproc, astfel incat nimeni nu poate fi constrans sa adopte o anumita idee sau sa adere la o anumita credinta religioasa contrar convingerilor sale.

Atributele statului Roman:

1. Stat suveran si independent 2. Unitar si indivizibil3. Stat republican4. Stat de drept5. Stat social6. Stat pluralist7. Stat democrat

Stat suveran si independent:Suveranitatea reprezinta acea calitate a puterii publice , in virtutea careia statul se paote manifesta liber atat pe plan intern cat si pe plan extern fara nicio ingerinta sau ingistiune din exterior.Suveranitatea presupune 2 conceptii: suveranitatea populara si suveranitatea nationala.Suveranitatea populara, reprezinta suma vointei indivizilor, suveranitatea fiind inalienabila si imprescriptibila. Guvernantilor le ramane doar exercitiul suveranitatii. Mandatul reprezentatilor este un mandat imperativ, ei putand fi revocati din functie, de catre alegatori.Forma de guvernamant este republica Democratia se realizeaza in mod direct.

Suveranitatea natioanala: Pleaca de la aceeasi premisa, anume ca suveranitatea apartine poporului, dar nu se exercita in mod direct, ci prin reprezentare. Reprezentantii sunt toti cei care se bucura de o investitura populara. Suveranitatea este inalienabila imprescriptibila si indivizibila, mandatul reprezentantilor este unul reprezentativ, orice mandat imperativ fiind nul.Receptand avantajele celor doua sisteme, constitutia Romaniei proclama faptul ca Romania este un stat suveran si independent. Aceasta inseamna ca:1. Titularul suveranitatii este poporul roman 2. Suveranitatea este inalienabila imprescriptibila si indivizibila3. Suveranitatea este limitata sau relativa prin chiar legea fundamentala4. Poporul roman isi exercita suveranitatea prin organele sale reprezentative, constituite in urma unor alegeri libere corecte si periodice si prin referendum5. Mandatul parlamentarilor este un mandat reprezentativ, ei neputand fi revocati din functie de catre alegatori

Romania stat unitar si indivizibil:Romania este un stat unitar, adica un ansamblu unic de institutii cu putere de decizie politica si juridica ( un singur parlament, un singur executiv si o singura autoritate judecatoreasca ). In Romania, exista o singura Constitutie si un singur drept public si privat. Populatia Romaniei este omogena, fiind constituita in majoritate din cetateni romani.Romania este un stat indivizibil, adica nu poate fi divizat nici in tot nici in parte, sau altfel spus nu poate fi segmentat.

Subunitatile administrativ teritoriale, nu se pot constitui in entitati statale, avand doar un rol administrativ. Faptul ca Romania este un stat unitar nu inseamna ca centralizarea puterii are un caracter absolut. Corectivele unei administrari centralizate sunt deconcentrarea si descentralizarea .Deconcentrarea este acel sistem administrativ in care centralizarea puterii, are loc prin persoane interpuse. Prin deconcentrare, unele prerogative de la nivel central sunt transferate la nivel local prin intermediul agentilor administrativi locali (ex: prefectul). Agentii administrativi sunt numiti de catre autoritatea administrativa centrala si au o putere de decizie limitata, exclusiv administrativa. Descentralizarea presupune un transfer de atributii administrative si financiare de la nivelul autoritatii administratiei publice centrale catre autoritatile publice locale sau catre sectorul privat.Descentralizarea inseamna auto-administrare realizata prin intermediul autoritatilor autonomiei locale (consilii locale, consilii judetene, primari si presedinti de consilii judetene ).Autonomia locala nu inseamna independenta, deoarece:a) Unitatile administrativ teritorialenu se pot constitui in unitati statale b) Autoritatile administratiei publice locale isi desfasoara activitatea in conditiile legii (legea 215/2001 )

Autonomia locala este prevazuta de legea 215/ 2001 si reprezinta:a) Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona toate problemele publice in numele si pe seama colectivitatilor localeb) Autonomia locala confera drepturi autoritatilor administratiei publice locale de a avea initiativa in toate domeniile cu exceptia celor care sunt date prin lege altor autoritati c) Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale sunt stabilite prin lege si sunt cu cateva exceptii depline si exclusive

Romania stat republican:Forma de guvernamant a statului roman este republica. Republica este acel sistem politic in care functia de sef de stat nu este nici viagera si nici ereditara.Formele pe care le cunoaste republica sunt extrem de variate si depind in mare masura de prerogativele constitutionale ale sefului statului, tinandu-se insa cont si de raporturile juridice intre seful statului si celelalte autoritati publice (Guvern, Parlament, Curte Constitutionala). Rezulta astfel, republici parlamentare, semi-prezidentiale, prezidentiale etc. In Romania regimul politic este unul mixt, rezultat al combinarii diverselor elemente ale regimurilor politice clasice, care se aproprie de un regim parlamentar, fara insa a se identifica cu acesta in care Parlamentul joaca un rol de frunte in arhitectura politica a statului roman. Argumente in favoarea faptului ca Romania este un regim politic mixt:1. Presedintele Romaniei si Parlamentul sunt alesi prin vot universal, egal, secret, direct si liber exprimat (optional sau facultativ)2. Presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim-ministru si numeste guvernul3. Presedintele Romaniei poate dizolva Parlamentul in conditiile si limitele Constitutiei4. Presedintele Romaniei poate cere poporului sa-si exprime vointa prin referendum asupra unor probleme de interes general5. Presedintele Romaniei nu are decat izolat drept de initiativa legislativa, dar uneori poate emite acte normative6. Presedintele Romaniei poate declara mobilizarea generala sau partialaRomania stat de drept

Prin stat de drept ca fundament al societatilor politice si civile se intelege intr-o formulare condensata, subordonarea statului fata de drept.

Exigentele specifice unui stat de drept:1. Existenta unei constitutii ca statut al puterii2. Subordonarea tuturor normelor juridice legii fundamentale3. Organizarea si exercitarea puterii trebuie facuta in consonanta cu dispozitiile Constitutiei4. Posibilitatea revizuirii Constitutiei5. Consacrarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale

Garantii prevazute de Constitutia Romaniei, pentru satisfacerea exigentelor unui stat de drept:1. Revizuirea Constitutiei Romaniei trebuie sa se faca conform normelor constitutionale ceea ce presupune o adunare abilitata in acest scop si o procedura specifica de revizuire2. Existenta unui sistem de control al constitutionalitatii legilor3. Respectarea ierarhiei actelor juridice, ceea ce presupune conformitatea lor cu actele avand o forta juridica superioara4. Restrangerea exercitiului drepturilor sau libertatilor fundamentale nu se poate face decat prin lege, in cazurile stipulate de Constitutie si doar cu caracter temporal5. Justitia trebuie sa fie independenta si impartiala6. Accesul liber la justitie nu poate fi ingradit sub nicio forma

Romania stat social

Romania, prevede constitutia Romaniei, este un stat social, ceea ce inseamna implicarea statului in domeniul social-economicLiteratura juridica imparte tehnicile de interventie ale statului in domeniul economic, in trei categorii:1. Interventia directa si exclusiva (regia autonoma)2. Interventia concurenta (constituirea de societati mixte cu capital de stat si privat)3. Promovarea unei economii concentrate, adica interventia statului la intreprizele private si sindicate.

Obligatii ale statului roman in materie sociala:Statul roman trebuie sa asigure:1. Libertatea comertului si protectia concurentei loiale2. Protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara a statului3. Stimularea cercetarii stiintifice nationale4. Exploatarea resurselor naturale trebuie realizata numai in functie de interesul national5. Refacerea echilibrului ecologic si ocrotirea mediului inconjurator6. Asigurarea cresterii calitatii vietiiToate aceste obligatii ale statului roman dispuse prin Constitutie sunt obligatii de mijloace si nu de rezultat

Alte obligatii ale statului roman, stabilite prin lege (organica sau ordinara):1. Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului roman2. Elaborarea prin intermediul ministerului finantelor a bugetului de stat si a asigurarilor sociale de stat3. Mentinerea echilibrului financiar la nivelul statului4. Asigurarea protectiei sociale a muncii5. Asigurarea unui trai decent6. Protectia copiilor si tinerilor7. Protectia persoanelor cu dizabilitati

Romania stat pluralistSistematic spus, pluralismul intr-o societate diplomatica ca opus al unanismului, inseamna diversitate a ideilor, a opiniilor, a teoriilor etc.Pentru a ne afla in prezenta unui stat pluralist, trebuie indeplinite doua conditii:1. Toate teoriile, ideile, conceptele etc, trebuie sa fie licite2. Sa se aplice regula majoritatii in adoptarea deciziilor

Libertatea de exprimare nu poate sa aduca atingere demnitatii, onoarei, vietii private si dreptului la propria imagine. Este interzisa defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboiul de agresiune, la ura de rasa sau nationala. Cenzura de orice fel este interzisa Partidele politice trebuie sa respecte suveranitatea, independenta Romaniei, ordinea de drept si pluralismul politic Partidele politice si organizatiile de orice fel care prin scopurile ori actiunile lor militeaza impotriva suveranitatii, independentei, integritatii teritoriului si principiilor care stau la baza statului de drept, vor fi declarate neconstitutionale Sindicatele reprezinta de asemenea o expresie a pluralismului in Romania, ele desfasurandu-si activitatea potrivit statutelor lor, conform legii, pentru apararea drepturilor si intereselor socio-profesionale ale salariatilor In Romania se aplica principiul majoritatii in adoptarea deciziilor, ceea ce nu inseamna ca principiul majoritatii trebuie sa fie unul absolut, dimpotriva, majoritatea trebuie sa respecte minoritatile de orice fel, pentru ca in caz contrar s-ar ajunge la o dictatura a majoritatii, ceea ce ar anula sensul pluralismului.

Romania stat democraticIn general democratia presupune:a) Exercitarea suveranitatii de catre poporb) Asigurarea participarii poporului la rezolvarea treburilor publice prin sufragiul universalc) Descentralizarea administrativad) Pluralismul social si institutionale) Controlul si colaborarea intre autoritatile publicef) Aplicarea principiului majoritatii in adoptarea deciziilorg) Consacrarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanului

Urmatoarele dispozitii constitutionale converg spre concluzia ca Romania este un stat democratic:a) Suveranitatea nationala in Romania apartine poporului romanb) Poporul roman exercita suveranitatea prin organele sale direct reprezentative si prin referendumc) Autoritatile publice centrale, parlament, guvern, curte constitutionala, etc., isi desfasoara activitatea independent si interdependent in cadrul aceluiasi sistemd) Pluralismul in societatea romaneasca constituie o conditie si garantie a democratiei constitutionalee) Constitutia consacra exhaustiv drepturile si libertatile fundamentalef) Constitutia este suprema in arhitectura normativa a statului romanSistemul institutional al puterii

Autoritati publiceClasificare:1. Raportat la suma autoritatilor publice, acestea pot fi:a. Reprezentative sau direct reprezentative (Parlamentul, consilii locale, consilii judetene)b. Derivate sau indirect reprezentative (toti cei care sunt desemnati, investiti sau numiti de catre autoritati publice direct reprezentative, ori de catre autoritati administrative ierarhic superioare subprefectul, guvernul)2. In raport cu functia ce revine fiecarei autoritati publice, distingem: Autoritatea deliberativa Autoritatea presedintiala Autoritatea executiva Autoritatea judecatoreasca Autoritatea constituita in avocatul poporului Autoritatea de jurisdictie constitutionala3. Raportat la nivelul la care actioneaza, autoritatile publice pot fi:a. Centrale sau nationale (parlament, guvern, curte constitutionala etc )b. Locale, la nivelul unitatilor administrativ teritoriale (consilii locale, consilii judetene etc )

Titularul suveranitatii poporul roman

In Romania, suveranitatea nationala se exercita de catre poporul roman prin organele sale reprezentative, constituite in urma unor alegeri libere, corecte si periodice si prin referendum.Prin poporul in sensul prezentelor dispozitii constitutionale, nu se intelege totalitatea locuitorilor Romaniei, ci doar acea colectivitate de indivizi, care au cetatenia romana si drept de vot si participa in aceasta calitate la exprimarea vointei nationale.In ceea ce priveste organizarea poporului, problema trebuie privita sub doua aspecte:a) Organizarea juridica care are drept criteriu cetateniab) Organizarea politica realizata prin partide politice si alte formatiuni cu caracter politic

Corpul electoral reprezinta acea colectivitate de persoane fizice care au calitatea de cetateni romani, indeplinind conditiile de capacitate juridica si aptitudine morala si care participa astfel la exercitarea puterii in Romania.Asa fiind, corpul electoral este compus intr-o formulare restransa din totalitatea cetatenilor romani cu drept de vot, fiind impartit in circumscriptiile electorale judetene si la nivelul municipiului Bucuresti.

Formele de exercitare a suveranitatii:Acestea sunt:1. Votul si eligibilitatea2. Referendumul

Votul si eligibilitateaVotul este instrumentul juridic pentru investirea cu prerogative legale a unora dintre cei care alcatuiesc autoritatile publice.Atributiile sau caracteristicile votului:1. Votul este universal apartinand deeopotriva barbatilor si femeilor2. Votul este egal deoarece aceeasi forta juridica este atasata fiecarui buletin de vot3. Votul este direct adica se exprima nemijlocit, fara intermediari4. Votul este secret acesta se exprima in deplina independenta si securitate5. Votul este liber exprimat, optional sau facultativ adica fiecare cetatean poate decide singur daca si-l exercita sau nu

Conditii pentru dobandirea si exercitarea dreptului de vot:1. Titularul trebuie sa fie cetatean roman pentru ca numai cetatenii romani pot participa la exercitarea suveranitatii in Romania2. Varsta (majoratul politic, capacitatea electorala, capacitate politica) trebuie sa fie de cel putin 18 ani impliniti, inclusiv la data localizarii alegerilor3. Capacitatea electorala (politica) se caracterizeaza prin urmatoarele: Este legala stabilita prin lege Este egala aceeasi pentru toti Este intangibila de neatins Este inalienabila nu se poate renunta la ea4. Titularul dreptului de vot adica sa nu fii fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale

Exigibilitatea sau dreptul de a fi ales

Conditii:a) Candidatul sa aiba domiciliul in tarab) Titularului sa nu-i fie interzisa asocierea in partide politice ( nu pot candida in alegeri, judecatorii curtii constitutionale, avocatii poporului, magistratii, politistii si unele categorii de functionari publici )c) Varsta candidatul trebuie sa aiba o varsta minima, cel putin 23 de ani, pentru alegerile in Camera Deputatilor, 33 ani in Senat si 35 pentru presedintele Romaniei

Prin revizuirea constitutionala din 2003, sau prevazut in context si urmatoarele:a) Cetatenii romani cu drept de vot pot alege si sa fie alesi in parlamentul europeanb) Cetatenii membri ai Uniunii Europene, pot alege si sa fie alesi la constituirea autoritatilor publice locale

Referendumul Este forma si mijloc de consultare directa a vointei cetatenilor romani cu drept de vot. Este o modalitate de exprimare a vointei suverane a poporului roman Pot participa la referendum toti cetatenii cu drept de vot cu exceptia debililor si alienatilor mintali pusi sub interdictie, precum si a persoanelor condamnate printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila la pierderea drepturilor electorale. Raportat la aria geografica la care se desfasoara referendumul, acesta poate fi: national sau local La referendum, cetatenii cu drept de vot se pronunta simplu prin DA sau NU la intrebarea sau intrebarile de pe buletinul de vot. Referendumul este valabil daca la el participa cel putin 50%+1 din numarul cetatenilor romani inscrisi pe listele electorale permanente. Nu pot face obiectul referendumului urmatoarele dispozitii constitutionale ce se refera la: Caracterul national, unitar si indivizibil al statului roman Independenta si integritatea teritoriului Forma republicana de guvernamant Pluralismul politic Independenta justitiei Limba oficiala Drepturile si libertatile fundamentale precum si garantiile acestora Referendumul nu poate fi organizat pe timpul starii de asediu, sau de urgenta si nici pe timp de razboiReferendumul national Acesta se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei si poate fi de mai multe tipuri:1. Referendum pentru revizuirea Constitutiei Romaniei2. Referendum pentru demiterea din functie a presedintelui Romaniei3. Referendum pentru probleme de interes national

1. Referendum pentru revizuirea Constitutiei: Are loc doar dupa ce in prealabil in Parlament s-a votat cu majoritate calificata legea de revizuire a Constitutiei Referendumul trebuie organizat in cel mult 30 zile de la data adoptarii legii de revizuire in Parlament Organizarea si desfasurarea referendumului precum si rezultatele acestuia sunt obligatorii Cetatenii romani cu drept de vot au dreptul de a raspunde prin DA sau NU la urmatoarea intrebare din buletinul de vot: Sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei adoptata in Parlamentul Romaniei ?

2. Referendumul pentru demiterea din functie a presedintelui Romaniei Poate avea loc doar dupa ce in prealabil presedintele Romaniei a fost suspendat din functie in sedinta comuna a celor 2 camere ale parlamentului, referendumul trebuie organizat in maximum 30 zile de la data suspendarii Presedintelui Cetatenii romani au dreptul sa raspunda cu DA sau NU la urmatoarea intrebare: Sunteti de acord cu demiterea presedintelui Romaniei ? Acest tip de referendum este obligatoriu atat in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea sa, dar si sub aspectul rezultatelor.

3. Referendumul pentru probleme de interes national Presedintele Romaniei dupa consultarea prealabila a Parlamentului poate convoca corpul referendar, pentru ca acesta sa isi exprime optiunea pentru o problema de interes national. Acest tip de referendum este facultativ, atat in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea sa, cat si rezultatele acestuia. Parlamentul Romaniei trebuie sa isi exprime optiunea asupra referendumului consultativ, in termen de 20 zile de la solicitarea presedintelui Romaniei. Daca in acest interval de timp, parlamentul cu votul majoritatii simple nu isi exprima optiunea, procedura se considera indeplinita si presedintele Romaniei poate emite decretul de organizare si desfasurare a referendumului. Consultarea prealabila a parlamentului Romaniei, de catre presedintele statului roman, este obligatorie iar receptarea consultarii este facultativa.

Data si obiectul referendumului national se stabilesc prin urmatoarele acte juridice: Prin lege in cazul referendumului pentru revizuirea Constitutiei Prin hotarare a parlamentului Romaniei in cazul referendumului pentru demiterea din functie a presedintelui Romaniei Prin decret prezidential in cazul referendumului pentru probleme de interes national Data si obiectul referendumului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea 1.Legea de revizuire a Constitutiei, precum si demiterea din functie a presedintelui Romaniei, produc efecte juridice de la data publicarii in Monitorul Oficial a rezultatelor referendumului.

Curtea constitutionala intocmeste un raport, pe care il prezinta parlamenului cu privire la modul in care s-a organizat si desfasurat referendumul si confirma rezultatele acesteia. Curtea constitutionala publica rezultatele referendumului in monitorul oficial am Romaniei partea 1. Legea de revizuire a constitutiei, precum si demiterea din functie a presedintelui Romaniei, produc efecte juridice de la data publicarii in monitorul oficial a rezultatelor referendumului.

Referendum local:Poate fi de mai multe tipuri:1. Referendum pentru probleme de interes general de la nivelul unitatilor administrativ teritoriale sau subdiviziunilor administrativ teritoriale. Acest tip de referendum este facultativ.2. Referendum pentru delimitarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraselor si judetelor referendumul este obligatoriu3. Referendum pentru demiterea din functie, a primarului sau a presedintelui consiliului judetean referendumul este obligatoriu.4. Referendum pentru dizolvarea consiliilor locale sau consiliilor judetene este obligatoriu

Probleme de interes deosebit:Imunitatile administrativ teritoriale pot face obiectul unui referendum local in toate unitatile administrativ teritoriale sau numai in unele dintre acestea, direct interesate. Modificarea limitelor teritoriale ale comunelor oraselor si judetelor se poate face doar in baza unei initiative legislative, sau propuneri legislative innaintate spre adoptare parlamentului Romaniei. Aceasta doar, dupa ce in prealabil au fost organizate referendumuri la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale direct interesate.Problemele care pot face obiectul referendumului local se hotarasc de catre consiliile locale sau consiliile judetene la propunerea primarului sau a presedintelui consiliului judetean, ori la propunerea a cel putin o treime dintre consilierii locali sau cel putin o treime din numarul consilierilor judeteni.La referendumul local, cetatenii cu drept de vot, au dreptul sa raspunda prin DA sau NU la problema ce face obiectul referendumului decizand in final cu votul majoritatii celor care s-au prezentat la referendum.

Data si obiectul referendumului local:Se aduce la cunostiinta publica prin orice mijloace de informare cu cel putin 20 de zile inainte de data desfasurarii referendumului.Referendumul local se poate desfasura numai intr-o singura zi si anume.

PARLAMENTUL

Dreptul parlamentar: este acea institutie juridica apartinatoare dreptului constitutional, ce insumeaza totalitatea normelor juridice, care au ca obiect de reglementare modul de constituire, organizare si functionare a parlamentului, continutul si exercitarea mandatului parlamentar, precum si procedurile parlamentare.Sursele dreptului parlamentar sunt: surse cutumiare si surse scrise (Constitutia, legi organice, legi ordinare si regulamente parlamentare).

Statutul parlamentarilor:1. Mandatul parlamentar2. Protectia mandatului parlamentar

1. Mandatul parlamentar: este acea demnitate publica, rezultata in urma alegerii de catre electorat, in vederea exercitarii prin reprezentare a suveranitatii nationale si care contine imputernicit stabilite prin Constitutie si lege.

Caracteristicile mandatului parlamentar: Mandatul parlamentar este reprezentativ, ceea ce inseamna ca parlamentarul nu poate fi revocat din functie, pentru ca din punct de vedere juridic, acesta nu mai raspunde nici fata de electorat si nici fata de partidul, pe listele caruia a candidat Este un mandat de drept constitutional, fiind rezultatul vointei comune a corpului electorat Este generala, deoarece parlamentarul este reprezentantul intregii natiuni si pentru toate interesele sale Este independent, adica parlamentarul nu mai este tinut de angajamentele sale Este limitat la 4 ani (mandatul).

Parlamentarii intra in exercitiul mandatului la data constituiri legale a celor 2 camere a parlamentului Romaniei, sub conditia validarii si a depunerii juramantului.Mandatul parlamentar se poate proroga, in urmatoarele situatii de drept in caz de razboi, mobilizare, stare de asediu sau de urgenta pana la incetarea efectelor acestora.De asemenea mandatul parlamentar se mai proroga sau prelungeste pana la data constituirii legale a unui parlament, interval in care nu poate fi revizuite constitutia Romaniei , nu pot fi adoptate modificate sau aprobate legi organice.Mandatul parlamentar inceteaza in urmatoarele situatii:1. Intr-o forma colectiva, adica la terminarea mandatului sau la dizolvarea sau disolutia parlamentului2. Printr-o forma individuala (prin deces, pierderea drepturilor electorale, de drept prin incompatibilitate si prin demisie)

Protectia mandatului parlamentar:Dintre masurile de protectie necesare exercitarii unei bune conditiuni a mandatului parlamentar in scopul asigurarii securitatii si indepedentei parlamentarului enumeram: incompatibilitatile, imunitatile, indemnizatiile si regimul disciplinar propriu.

IncompatibilitatileSunt acele reguli juridice care interzic parlamentarului, in scopul asigurarii independentei si securitatii sale sa detina o alta functie publica sau privata sau sa detina o alta ocupatie publica sau privata, incompatibila cu mandatul. Astfel nimeni nu poate fi in acelasi timp si deputat si senator. Nimeni nu poate fi in acelasi timp, deputat si senator si presedinte a Romaniei. Senatorii sau deputatii nu pot detine o alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei de membru al guvernului. Parlamentarii nu pot fi in acelasi timp si primari, vice-primari, consilieri locali, secretari ai consiliului local, presedinte de consiliu judetean, vice-presedinte de consiliu judetean, secretar al consiliului judetean, consilier al consiliului judetean, nu pot fi comercianti, nu pot fi membrii ai consiliului de administratie in societati unde actionar majoritar este statul, etc.

Incompatibilitatea presupune o alegere intre calitatea de parlamentar si functia, ori ocupatia pubica sau privata incompatibila cu mandatul. In caz de incompatibilitate, parlamentarul are obligatia in termen de 15 zile de la data depunerii juramantului sa informeze in scris despre aceasta Biroul permanent al camerei de care apartine. In termen de 30 zile, de la expirarea celor 15 amintite anterior, parlamentarul este obligat sa-si exercite optiunea. Daca nu-si exercita optiunea in acest termen, el este decazut de drept din calitatea de parlamentar. Efectul incompatibilitatii il constituie incetarea mandatului parlamentar care se paote realiza, fie de drept, prin ivirea unei situatii de incompatibilitate, fie prin demisie ce reprezinta un act unilateral de vointa din partea parlamentarului, prin care acesta intelege sa puna capat mandatului sau inainte de termen.

ImunitatileImunitatile reprezinta totalitatea normelor juridice, care au drept scop, punerea sub protectie parlamentarului impotriva oricaror acte sau fapte provenite din partea autoritatilor administrative, judiciare ori a persoanelor fizice. Potrivit obiectului lor, imunitatile sunt de 2 tipuri : iresponsabilitatea juridica si invioabilitatea. Iresponsabilitatea juridicaConform Constitutiei Romaniei, deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile ori opiniile lor politice exprimate in exercitarea mandatului. Se instituie asadar, o imunitate de fond cu caracter absolut si permanent cu caracter absolut, deoarece vizeaza toate formele de raspundere juridica in exercitarea mandatului si permanent, deoarece efectele acesteia se rasfrang si asupra perioadei de timp de dupa incetarea mandatului parlamentar.Iresponsabilitatea juridica presupune existenta a 2 conditii:a) Formele de manifestare ale parlamentarului sa nu exceada continutului specific mandatului parlamentar b) Respectivele forme de manifestare sa aiba o legatura directa cu mandatul

InvioabilitateaAre drept scop sa previna urmarirea judiciara nefondata abuziva vexatorie.Vizeaza doar faptele si actele savarsite de parlamentar in afara mandatului sau. Nu acopera judecata civila si nici raspunderea administrativa.Constitutia Romaniei, prevede ca deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru acte sau fapte, altele decat voturile sau opiniile lor politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati, fara incuviintarea camerei din care fac parte, si numai dupa ascultarea lor. Urmarirea penala si trimiterea in judecata a deputatilor si senatorilor se realizeaza de catre parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In caz de infractiune flagranta, deputatii si senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei, va informa neintarzaiat pe presedintele camerei de care apartine parlamentarul. Camera sesizata, daca va considera ca nu exista nici un temei pentru retinere, va dispune revocarea sa.Hotararea camerei parlamentare de incuviintare sau de aprobare a ridicarii imunitatii parlamentare se caracterizeaza prin urmatorele:a) Hotararea camerei nu califica faptab) Hotararea camerei nu obliga instanta sa aplice o anumita pedeapsa c) Hotararea camerei nu transforma, nu converteste prezumtia de nevinovatie intr-una de vinovatie

Indemnizatiile ( a se vedea SEM 1 )Indemnizatiile constau dintr-o suma lunara fixa la care se adauga diurna pentru sedintele parlamentare sau in plen, gratuitatea cazarii, gratuitatea mijloacelor de transport, rambursarea cheltuielilor efectuate in exercitarea mandatului cu telefonia, posta etc.

Regimul disciplinar propriu Sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate parlamentarilor sunt: Atentionarea Chemarea la ordine Retragerea cuvantului Indepartarea din sala de sedinta Avertismentul Interzicerea de a participa la lucrarile camerei pentru un interval de 30 de zile

Structura, organizarea si functionarea parlamentului Romaniei:Parlamentul Romaniei are o structura bicamerala, argumentele in favoarea acestui sistem fiind urmatoarele: Bicameralismul constituie o traditie in istoria constitutionala a statului roman Doua Camere sunt de natura a creste calitatea procesului legislativ La data adoptarii Constitutiei in 1991 bicameralismul constituia o raritate a Parlamentului Romaniei Cele doua camere sunt Camera Deputatilor si Senatul Camera Deputatilor este mai numeroasa iar varsta pentru a fi eligibil este de 23 de ani, iar in Senat 33.Cele doua camere parlamentare lucreaza de regula in sedinte separate.Mandatul celor doua camere este de 4 ani si poate fi prelungit de drept in caz de mobilizare, razboi, stare de asediu sau de urgenta precum si pana la intrunirea legala a noului Parlament.

Organizarea Parlamentului:Camerele parlamentare sunt legal constituite dupa validarea a cel putin doua treimi din numarul mandatelor ce le alcatuiesc.Organele directoare ale Camerelor:Presedintele Camerelor Deputatilor sau Senatului Presedintele Camerei este si presedintele biroului permanent Este ales prin vot secret pe intreaga durata a legislaturii sintre candidatii propusi de grupurile parlamentare Indeplineste atributiile prevazute prin Constitutie, legi organice, legi ordinare si regulamente parlamentare Rezulta astfel doua tipuri de atributii: atributii constitutionale sunt cele prevazute in Constitutie si legi organice si atributii parlamentare cele prevazute in legi ordinare si regulamente parlamentare

Vicepresedintii Camerelor Sunt 4 la Senat si 4 la Camera Deputatilor Se aleg prin vot secret dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare Vicepresedintii indeplinesc in absenta presedintelui camerei intr-o ordine prestabilita atributiile acestuia precum si orice alte sarcini stabilite de biroul permanent al Camerei

Secretarii camerelor 4 la Senat si 4 la Camera Deputatilor Se aleg prin vot secret dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare Indeplinesc in principal urmatoarele atributii: Vegheaza la redactarea proceselor verbale pe care le autentifica prin semnatura lor Prezinta propunerile amendamentele si orice alte comunicari adresate camerei parlamentare Efectueaza apelul nominal Noteaza rezultatul votului

Chestorii 4 la Camera Deputatilor si 2 la Senat Se aleg de asemenea prin vot secret dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare Se ocupa in principal de problemele financiare ale camerei din care fac parte

Biroul permanent al camereiEste un organ de stat, organ intern al fiecarei camere parlamentare care indeplineste atributiile prevazute de Constitutie, legi si regulamente parlamentare.Este un organ colectiv format din presedinte, vicepresedinti, secretari si chestori.Membrii biroului permanent cu exceptia presedintelui Camerei se aleg la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare si pot fi revocati din functie inainte de terminarea mandatului.Scopul principal al biroului permanent este organizarea muncii parlamentare si crearea conditiilor materiale necesare desfasurarii activitatii la camere.

Structuri ale sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si SenatuluiDe regula, cele doua camere parlamentare lucreaza in sedinte separate, exista insa situatii cand cele doua camere lucreaza in sedinte comune, in acest sens, birourile permanente ale celor doua Camere se intrunesc pentru a stabili ordinea de zi a sedintei comune, locul si data desfasurarii acesteia.Sedintele comune sunt conduse alternativ de catre presedintii celor doua Camere, asistati fiind de catre doi secretari, cate unul din partea ficarei camere.

Situatii sau cazuri in care cele doua camere se intrunesc in sedinte comune: Primirea mesajului presedintelui Romaniei Declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate Declararea starii de razboi Incetarea sau suspendarea ostilitatilor militare Acordarea votului de investitura guvernului Prezentarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare al Tarii Numirea avocatului poporului Numirea la propunerea Presedintelui Romaniei a directorilor serviciilor de informatii si controlul activitatii acestora Stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor oarecum si al indemnizatiilor acestora Elaborarea bugetului de stat si asigurarilor sociale de stat Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei

Comisiile parlamentare Se alcatuiesc conform configuratiei politice de la fiecare Camera Sunt organe de stat, organe interne ale fiecarei Camere avand rolul de a pregati lucrarile Camerei Deputatilor si respectiv a Senatului In principal camerele parlamentare pot fi permanente si temporare

Comisii parlamentare permanente:Numarul, denumirea si competentele fiecarei Camere parlamentare se stabilesc fie direct prin regulamentul Camerei, fie printr-o hotarare ulterioara a acesteia.Se constituie de intreaga perioada a legislaturii.Un parlamentar trebuie sa faca parte in mod obligatoriu dintr-o comisie parlamentara permanenta.Prezenta parlamentarilor la comisiile permanente este obligatorie.Hotararile in cadrul comisiilor permanente se iau cu majoritate simpla.

Comisiile parlamentare temporare:Isi desfasoara activitatea pana cand camera sau parlamentul hotarasc asupra incetarii activitatii acestora.

Comisiile temporare pot fi: De mediere De ancheta Speciale Exceptionale

Grupurile parlamentare:Sunt constituite de regula din parlamentari apartinand aceleiasi formatiuni politice sau care subscriu aceluiasi program politico-economic sau sunt adeptii acelorasi idei.Grupurile parlamentare asigura suplete si dinamism activitatii parlamentare.Un parlamentar poate sa faca parte dintr-un grup parlamentar, poate sa-l paraseasca oricand sau sa se declare independent in raport cu acesta.

Functionarea parlamentului Romaniei:Legislatura este perioada de timp in care Parlamentul isi exercita atributiile. Legislatura este de 4 ani.Sesiunile parlamentare:Sesiunea este forma organizatorica de lucru al parlamentului pe durata unui an calendaristic. Sesiunile pot fi de 3 tipuri: ordinare, extraordinare si de plin drept.Sesiunile ordinare: camera deputatilor si senatul se intrunesc in 2 sedinte ordinare pe an la convocarea presedintelui camerei. Prima sesiune incepe la inceputul lunii februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie, iar cea de-a doua incepe la sfarsitul lunii septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.Sesiunile extraordinare se convoaca de catre presedintele Romaniei, biroul permanent al camerei respective sau cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor. Acestea se convoaca in cazul aparitiei unui eveniment neprevazut sau pentru rezolvarea unei situatii neobisnuite.Sesiune de plin drept se convoaca prin simplul fapt al producerii unui eveniment extraordinar, fara nici o alta procedura de convocare.Situatiile in care parlamentul se regaseste in sesiune de plin drept:1. Cand presedintele ia masura respingerii unei agresiuni armate impotriva statului roman 2. Cand presedintele Romaniei declara utilizarea partiala sau totala a fortelor armate3. Cand presedintele instituie starea de asediu sau de urgenta4. Cand guvernul Romaniei adopta ordonanta de urgenta, iar parlamentul nu se afla in sesiune

Ordinea de zi este programul dupa care se desfasoara lucrarile camerelor parlamentare. Ordinea de zi poate cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, intrebari, interpelari, etc.Ordinea de zi, pentru a fi dezbatuta trebuie aprobata. Aprobarea ordinii de zi se face cu majoritate absoluta a parlamentarilor.Ordinea de zi poate fi propusa de catre guvern, biroul permanent al camerei sau parlamentari. Ea poate fi modificata la solicitarea guvernului biroului permanent al camerei sau un grup parlamentar.

Sedinta si dezbaterile:Sedintele parlamentare pot fi, ordinare si de desfasoara pe parcursul a 4 zile pe saptamana si extraordinare, care se desfasoara in alte zile decat cele prestabilite. Sedintele sunt prezidale de catre unul din presedintii camerelor, sau de catre unul dintre vicepresedinti, asistati fiind de secretari.Sedintele de obicei sunt publice si se desfasoara in prezenta cvorumului de sedinta.Dezbaterile constau in discutarea problemelor inscrise pe ordinea de zi dupa o procedura prestabilita.Votul in cadrul parlamentului este universal, egal, direct, si de regula public.Votul in cadrul parlamentului nu este si liber exprimat sau facultativ, deoarece parlamentarii trebuie sa fie prezenti la sedinte si sa-si exprime optiunea prin vot.Validitatea votului este dublu conditionata de:a) Existenta cvorumului de sedinta b) Intrunirea majoritatii ceruta de lege pentru adoptarea unei decizii, respectiv, majoritate simpla, absoluta sau calificata.

Functiile parlamentului: 1. Functia de reprezentare Parlamentul Romaniei este organul reprezentativ suprem al poporului roman, de unde concluzia ca forul legislativ este purtatorul de cuvant al natiunii romane.2. Functia de recrutare a unor functionari publici sau a altor persoane investite cu prerogative publice. Exemple: Camera deputatilor si senatul aleg fiecare cate 3 judecatori la curtea constitutionala, parlamentul in sedinta comuna investeste in guvern, parlamentul in sedinta comuna numeste Avocatul Poporului3. Functia de directionare a politicii externe Parlamentul Romaniei ratifica unele tratate nationale si isi in acest scop o conditie de politica externa. 4. Functia judiciaraCele 2 camere parlamentare incuviinteaza, retinerea perchezitionarea sau arestarea parlamentarilor. Pun sub acuzare pe presedintele Romaniei pentru infractiunea de inalta tradare. Solicita urmarirea penala a membrilor guvernului.5. Functia de informareDem. Constitutionala presupune un permanent flux de informatii in special intre executiv si legislativ.

Procedee de informare a parlamentului Romaniei:1. Informarea la initiativa cetatenilor petitie2. Informarea la initiativa parlamentarilor 3. Informarea la initiativa camerelor si a organelor lor interne4. Informarea la initiativa guvernuluiDreptul de petitionare este un drept fundamental al omului consacrat ca atare prin constitutia Romaniei. Conform acestuia, orice cetatean se poate adresa cu petitii autoritatilor publice sau institutiilor publice centrale sau locale.

Caracteristicile dreptului de petitionare: Poate fi exercitat individual sau colectiv Petitiile trebuie semnate Petitiile trebuie sa imbrace forma scrisa sau trimise prin e-mail Dreptul de petitionare este scutit de orice taxa, fiind vorba de un drept fundamentalPrin petitie se intelege orice sugestie, propunere, sesizare, reclamatie, etc.Si organizatiile legal constituite se pot adresa cu petitii autoritatilor si institutiilor publice, dar numai in numele semnatarilorAutoritatile si institutiile publice centrale sau locale sunt obligate ssa raspunde petitionarului in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei la institutia respectiva.

Informarea la initiativa parlamentarilor:1. Solicitarea de informatii2. Intrebarile

1. Solicitarea de informatii:Guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa prezinte toate informatiile si documentele solicitate de cele 2 camere parlamentare sau de catre comisiile parlamentare prin intermediul presedintilor acestora. Prin urmare, parlamentarul nu poate fi titularul acestui drept, el putand solicita informatii, numai prin intermediul presedintelui camerei sau presedintelui comisiei parlamentare.2. Intrebarile:Intrebarea este procedeul tehnic parlamentar prin care un membru al parlamentului poate cere informatii sau explicatii asupra unui fapt determinat din partea guvernului sau din partea altor conducatori ai administratiei publice.Caracteristicile intrebarii: Este un act procedural individual. Vizeaza un fapt determinat si se adreseaza unui subiect anume precizat in intrebare.Daca intrebarea vizeaza politica generala a guvernului, ea se adreseaza direct primului-ministru. Implica obligatia de raspuns din partea celui chestionat, dar si dreptul la replica fata de raspunsul primit.Nu atrage nici o sanctiune juridica.Intrebarile pot fi: scrise sau orale, simple, sau urmate de dezbateri.

Informarea la initiativa camerelor:Guvernul si celelalete organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte toate informatiile si documentele solicitate de cele 2 camere parlamentare sau de catre comisiile parlamentare. In aceasta situatie, solicitarea de informatii este facultativa. Intr-un singur caz solicitarea de informatii este obligatorie, si ea se adreseaza guvernului, atunci cand exista o initiativa legislativa de modificare a legii bugetului de stat sau a legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Declaratiile guvernamentale la initiativa parlamentului Raportul anual al curtii de conturi, etc.

Informarea la initiativa guvernului: Declaratiile guvernamentale la initiativa guvernului Un mijloc eficient de informare rezulta si din compatibilitatea recunoscuta constitutional intre calitatea de parlamentar si cea de membru a guvernului Informarea parlamentului se realizeaza si pe calea dreptului de initiativa legislativa a guvernului Romaniei

Functia de control si sanctiunile controlului:I. Proceduri si mijloace de control, carora nu li se asociaza sanctiuni. 1. Incunostiintarea neintarzaiata a parlamentului printr-un mesaj este obligatia presedintelui Romaniei atunci cand ia masuri impotriva respingerii unei agresiuni armate indreptate impotriva statului roman.2.Consultarea prealabila a parlamentului de catre presedintele Romaniei, este obligatorie in urmatoarele cazuria) cand presedintele desemneaza un candidat la functia de prim-ministrub)Cand presedintele decide dizolvarea parlamentului c).cand presedintele Romaniei prin decret convoaca corpul referendar in probleme de interes national

3.Aprobarea este forma de incuviintare a unui act sau a unei natiuni din partea parlamentului, validandu-se acel act sau acea actiune. Aprobarea poate fi de 3 tipuri: anterioara, cand presedintele declara mobiliarea fortelor armate, ulterioara cand presedintele romaniei instituie starea de asediu sau de urgenta, aprobarea poate fi atat anterioara cat si ulterioara in situatia in care guvernul adopta ordonante simple sau obisnuite in baza unei legi de abilitare

II. Procedee si mijloace de control carora li se asociaza sanctiuni politice sau juridice dupa caz.Acceptarea programului de guvernare, si acordarea votului de incredere guvernului. Este procedura constitutionala, care poate avea ca finalitate investitura guvernului si cuprinde urmatoarele etape:a) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim-ministrub) Candidatul desemnat trebuie sa solicite in termen de 10 zile votul de incredere al parlamentului pentru programul de guvernare si lista guvernului. c) Parlamentul in sedinta comuna cu votul majoritatii parlamentarilor acorda incredere guvernului .d) Emiterea de catre presedintele Romaniei a decretului de numire a guvernului e) Depunerea juramantului de catre ministrii individual in fata presedintelui Romaniei, data de la care acestia intra in exercitiul mandatului.

Interpelarea:Este formal tot o intrebare care se adreseaza guvernului sau unuia dintre ministrii sai cu privire la politica trecuta a guvernului sau asupra atitudinii guvernului intr-o problema actuala sau viitoare. Interpelarea se deosebeste de intrebare prin urmatoarele: a) interpelarea poate imbraca numai forma scrisa b) interpelarea poate provoca o dezbatere asupra politicii guvernului care sa puna in cauza raspunderea sa c) camera deputatilor sau senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa isi expuna punctul de vedere cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii

III. Motiunea de cenzura:Este procedura constitutionala prin care in camera deputatilor si senatul pun in cauza raspunderea politica a guvernului printr-un blan la adresa acestuia si activitatii lui.Caracateristicile motiunii de cenzura:1. Initiativa motiunii este una colectiva, adica cel putin o patrime din numarul total al senatorilor si deputatilor 2. La data depunerii ea se comunica guvernului si poate fi dezbatuta in parlament numai dupa trecerea a 3 zile de la data prezentarii motiunii in sedinta comuna a celor 2 camere3. Motiunea de cenzura se voteaza in sedinta cumuna cu votul majoritatii absolute a parlamentarilor.4. Daca motiunea de cenzura este votata, guvernului ii inceteaza fortat mandatul ( este demis ) si se deschid procedurile constitutionale pentru investirea unui nou guvern 5. Daca motiunea de cenzura nu este votata, guvernul isi exercita in continuare mandatul, iar parlamentarii care au semnat initiind astfel motiunea respinsa, nu mai pot semna pentru o noua motiune de cenzaura in aceeasi sesiune parlamentara cu exceptia cazului cand guvernul isi angajeaza raspunderea politicaIV. Angajarea raspunderii guvernului prin initiativa sa. Este procedura constitutionala prin care guvernul pune parlamentului in situatia de a vota intre propria optiune sau demitere a) Guvernul isi poate angaja raspunderea numai in sedinta comuna a celor doua camere pe un proiect de lege, pe un program sau o declaratie de politica generala. Daca in termen de 3 zile de la angajarea raspunderii guvernului nu se depunde o motiune de cenzura, sau se depunde dar este respinsa, proiectul de lege se considera adoptat, iar programul sau declaratia politica devin obligatorii pentru guvern. Daca motiunea de cenzura este votata, guvernul este demis iar proiectul de lege, programul sau declaratia de politica generala, dupa caz se considera raspinsa.Angajarea raspunderii guvernului pe un program sau o declaratie politica. Prin program se defineste in linii generale politica pe care guvernul doreste sa o puna in practica. Declaratia este pretextul reconsolidarii sprijinului parlamentar sau a sporirii credibilitatii guvernului dupa o anumita perioada de functionare a sa.Declaratia este mai vaga, iar programul mai concret.

Angajarea raspunderii guvernului pe un proiect de lege:Este o modalitate de obtinere a unei legi, pe o alta cale decat cea obisnuita. Angajarea raspunderii guvernului se poate face pe un proiect de lege ordinara sau organica daca nu se depunde o motiune de cenzura, sau se depune si ea este respinsa, guvernul ramane in functie, iar proiectul de lege se considera adoptat fara nici un vot explicit asupra sa. Dar daca se depunde o motiune de cenzura si este luata, guvernul este demis, iar proiectul este respins.

Parlamentul Romaniei mai poate reveni asupra proiectului de lege adoptate asupra guvernului in 2 situatii:a) Cand presedintele romaniei inainte de promulgare trimite legea spre reexaminarea parlamentuluib) In curtea constitutionala, constata neconstitutionalitatea legii

Suspendarea din functie a presedintelui Romaniei:Are loc la initiativa a cel putin o treime din numarul parlamentarilor pentru fapte grave de incalcare a constitutiei Romaniei. Curtea constitutionala emite un aviz consultativ cu privire la suspendare. Presedintele Romaniei, poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. Suspendarea are loc in sedinta comuna a parlamentului cu votul majoritatii absolute a parlamentarilor.Punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru infractiunea de inalta tradare. Are loc initiativa majoritatii absolute a parlamentarilor. Presedintele Romaniei poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. Are loc in sedinta comuna cu votul a cel putin doua treimi din numarul total al parlamentarilor. Competenta in judecata apartine inaltei curti de casatie si justitie. Presedintele este demis la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare .

Urmarirea penala a membrilor guvernului:Se realizeaza la initiativa presedintelui si a camerelor parlamentare pentru fapte savarsite exclusiv in cadrul functii ministeriale. Deschiderea urmaririi penale nu inlatura prezumtia de nevinovatie. Suspendarea din functie a unui membru al guvernului este facultativa pana la trimiterea in judecata si de drept dupa aceasta data. Un membru al guvernului este demis de presedintele Romaniei la propunerea primului-ministru la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Functia deliberativa: Parlamentul Romaniei, adopta 2 tipuri de acte si anume, acte juridice si acte cu caracter exclusiv politic. Actele juridice ale parlamentului Romaniei:Parlamentul Romaniei adopta 3 tipuri de acte si anume: legi, hotarari si motiuni.

Legile: def. a se vedea sem 1. Sunt supreme in arhitectura statului roman. Ele pot modifica abroga sau suspeda orice tip de act juridic

Legile sunt de 3 tipuri, constitutionale, organice ordinare, care se adopta cu majoritate simpla, absoluta si respectiv calificata. Parlamentul are omnipotenta de a reglementa prin lege orice domeniu al vietii social economice politice.Legile pot recurge la o reglementare in detaliu a unui anumit domeniu de relatii sociale numite legi fluvii sau pot creona doar cadrul general al reglementarii urmand ca detalierea sa se realizeze prin alte acte juridice. Vorbim in acest fel despre legi cadru.

Hotararile camerelor sau ale parlamentului. Hotararile se deosebesc de legi sub un intreit aspect si anume:a) Hotararile au forta juridica inferioara legilor b) Hotararile se adopta fie pentru aplicare fie pentru detalierea legii c) Hotararile se deosebesc de legi prin procedura de adoptareSub aspectul procedurii de adoptare, hotararile se deosebesc de legi prin urmatoarele.

1. Hotararile pot fi si emanatia unei singure camere parlamentare2. Regulile privitoare la initiativa legislativa nu le sunt intocmai aplicabile. 3. Hotararile se adopta de regula cu majoritate simpla. 4. Hotararile nu fac obiectul dezbaterilor in comisiile parlamentare permanente.5. Hotararile nu se promulga de catre presedintele Romaniei6. Hotararile de regula nu se publica in monitorul oficial al Romaniei

Motiuni:Sunt o varietate a hotararilor ce consta intr-un text votat de catre un organ deliberativ privitor la functionarea sa sau pentru a-si exprima parerea ori notiunea in legatura cu o problema determinata.Motiunile pot fi de doua tipuri: simple sau de cenzura.Principalele dinstinctii intre cele 2 motiuni este accea ca in cazul adoptarii unei motiuni de cenzura guvernul este demis. Distinctia dintre motiuni si legi se face sub aceleasi aspecte delimitatoare ca intre hotarari si legi.

Raportul dintre legi si hotarari ale guvernului (H.G):Hotararile de guvern se adopta in vederea organizarii executarii legilor.Legile trebuie sa preexiste hotararilor, ceea ce inseamna ca hotararile de guvern sunt acte juridice secundum legeSingura derogare de la principiul constitutional conform careia, parlamentul este unica autoritate legiuitoare este delegarea legislativa, in temeiul careia guvernul, in baza unei legi de abilitare poate adopta ordonante guvernamentale, obisnuite care au forta juridica a unei legi ordinare.Domeniul hotararilor este dependent de domeniul legilor.

Acte cu caracter exclusiv politic al parlamentuluiNu produc nici un efect juridic.Au cel mult o rezonanta politica.Se pot prezenta sub mai multe forme: apeluri, declaratii, rezolutii, etc.

Procedura legislativa obisnuita comuna sau ordinara Are drept scop adoptarea unei legi. Cuprinde 2 faze, fiecare cu mai multe etape:1. O faza preliminara, care cuprinde urmatoarele etape:Initiativa legislativa in sistemul nostru de drept, initiativa legislativa poate avea guvernul, parlamentarii cetatenii cu drept de vot si izolat presedintele Romaniei, sau numai in ceea ce priveste revizuirea constitutiei. Cele mai multe initiative legislative provin de la guvern sub forma proiectelor de legi. Proiectele de legi trebuie intocmite conform regulilor de tehnica legislativa si sunt trimise de guvern la parlament pentru realizarea programului sau de guvernare. In ceea ce priveste initiativa legislativa a parlamentarilor apar sub forma propunerilor legislative, deoarece propunerile legislative trebuie sa imbrace forma evidenta a unui proiect de lege ceea ce inseamna ca trebuie sa respecte normele de tehnica legislativa. Datorita dispersiei politice, o astfel de initiativa are putine sanse de reusita.Parlamentarii dispun de un instrument mult mai eficace pentru a se implica in procedura legislativa si anume amendamentul.Initiativa legislativa a cetatenilor sub forma propunerilor legislative apare si mai rar deoarece procedura este greoaie si anevoioasa. Cetatenii cu drept de vot pot avea initiativa legislativa daca se intrunesc cel putin 100 000 de cetateni cu drept de vot, venind din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete s-au in municipiul Bucuresti este nevoie de 5000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. Cetatanii cu drept de vot nu pot avea initiativa legislativa in urmatoarele domenii: probleme fiscale, probleme internationale, amnistia si gratia.

2. Sesizarea camerelorSesizarea camerelor se face diferit in functie de obiectul reglementarii, asa incat, proiectele de legi se depun fie la camera deputatilor, fie la senat ca prima camera sesizata. Dupa adoptare se trimit celelalte camere, numite camere decizionale.3. Avizarea proiectelor de lege Se face de catre consiliul legislativ, si dupa caz de catre consiliul economic si social. Consiliul legislativ, este un organ de specialitate al parlamentului, care are drept scop verificarea, coordonarea si sistematizarea intregii legislatii. Proiectele de legi se asiseaza in mod obligatoriu de catre consiliul legislativ. Receptarea consultului este facultativa. In acest sens consiliul legislativ emite un aviz consultativ.Proiectele de legi se avizeaza si de catre Consiliul Economic si Social (CES), daca acestea au ca obiect urmatoarele materii: restructurarea si dezvoltarea economica, privatizarea, relatii de munca, protectie sociala, invatamant sanatate si cercetare stiintifica.CES emite in acest sens un aviz consultativ

4. Dezbaterea proiectului de lege in una sau mai multe comisii parlamentare permanenteSe face la sesizarea comisiei de catre biroul permanent al camerei. Este sesizata in fond, comisia parlamentara permanenta, care este ingrituita, competenta sa intocmeasca un raport. Raportul comisiei parlamentare permanente va cuprinde propuneri motivate pentru:a) adoptarea proiectului de lege in forma depusa de catre initiatorb) Adoptarea cu modificari si/sau modificaric) Respingerea proiectului de lege Deputatii si senatorii pot depune amendamente scrise la comisia permanenta sesizata in fond. Amendamentul este modificarea de forma sau de fond a unui text supus deliberarii, fiind un drept procedural ce nu poate fi confemit decat participantilor la procedura legislativa.Celelalte comisii parlamentare permanente: pot si ele sa-si spuna punctul de vedere asupra unui proiect de lege sub forma unui aviz, care in mod obligatoriu va fi inserat in raport.

Faza a 2-a este faza de dezbatere si decizie exclusiv in interiorul camerelor parlamentare. Cuprinde urmatoarele etape:1. Prezentarea proiectului de lege de catre initiatori. Sunt evidentiate motivele care au stat la baza viitoarei reglementari, precum si eventualele efecte paralele sau contradictorii odata cu adoptare