INSTITU IA PREFECTULUI JUDE UL TIMI DE AFACERI EUROPENE filebaza unor contracte de finanţare din...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Noi măsuri pentru îmbunătăţirea absorbției - baza de date cu preţuri de

referinţă pentru achiziţii şi sistem informatic pentru detectarea neregulilor şi a fraudelor

Guvernul a adoptat o serie de acte

normative care instituie măsuri necesare pentru îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune aferente exerciţiului financiar 2007-2013.

Mai exact, a fost adoptată o Ordonanţă prin care se armonizează cadrul legal de decontare a unor cheltuieli în baza unor contracte de finanţare din POS Mediu 2007-2013.

Prin decontarea acestor sume de către Comisia Europeană se urmăreşte reîntregirea bugetului de stat sau a bugetelor de unde au fost efectuate iniţial aceste cheltuieli, realizându-se o creştere a gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile şi o diminuare a deficitului bugetar determinat de finanţarea iniţială a acestor proiecte.

Ordonanţa modifică și art. 34 din Legea nr. 284/2010 în sensul eliminării obligativităţii, pentru beneficiarii autorităţi ale administraţiei publice, precum şi pentru alte categorii de beneficiari al căror personal este plătit din fonduri publice, de a nominaliza în echipele de implementare a proiectelor un număr maxim de persoane.

Astfel, este reglementată posibilitatea ca echipele de proiect să fie dimensionate la nivelul maxim prevăzut în contractul/acordul/ordinul de finanţare semnat de către instituţia beneficiară cu autoritatea finanţatoare.

Totodată, pentru implementarea în condiţii de maximă eficienţă a Programelor cu finanţare din FEDR, FC, FSE, printr-o metodologie aprobată prin ordin comun de MFE şi MDRAP, se va realiza o bază de date cu preţuri de

referinţă pentru bunuri, maşini, utilaje, echipamente specializate şi servicii.

Această bază de date, publicată pe site-ul MFE, va putea fi folosită de management, va avea caracter obligatoriu şi va cuprinde plafoane maximale ce trebuie respectate în procesul de achiziţii pentru activităţile eligibile ale proiectelor.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, MFE va concepe un instrument informatic, ROM-AFIS, de detectare şi prevenţie a neregulilor şi/sau a fraudelor, ce va proteja interesele financiare ale statului / UE.

Acest instrument va fi utilizat în scopul implementării corecte şi eficiente a acţiunilor finanţate de la buget, în conformitate cu normele legale aplicabile şi pentru monitorizarea organismelor responsabile de gestionarea fondurilor.

În paralel, s-a adoptat şi o Hotărâre, se stabileşte cadrul legal naţional privind activităţile şi termenele care trebuie respectate de către toate structurile implicate în închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada 2007-2013 din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Pescuit.

Activităţile şi termenele legate de închiderea programelor vor fi aduse la îndeplinire, potrivit competenţelor, de autorităţile de management ale programelor operaţionale, Autoritatea de Certificare şi Plată din Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea de Audit.

BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 888 (((444444)))

AUGUST 2015


Încheierea programelor se va face prin transmiterea la Comisie a Aplicaţiei de plată,

a soldului final şi a declaratiei finale de cheltuieli. În mod excepţional, declaraţia finală de cheltuieli va putea conţine cheltuielile solicitate de beneficiari şi neincluse în declaraţia de cheltuieli a autorităţii de management pentru ultima aplicaţie de plată intermediară, inclusiv cheltuieli aferente proiectelor generatoare de venituri care, potrivit prevederilor legale în vigoare, nu au putut fi declarate de autoritatea de management.

Pentru monitorizarea procesului de închidere a programelor, Hotărârea prevede ca Ministerul Fondurilor Europene să constituie un Grup de lucru interinstituţional, format din conducerile structurilor/instituţiilor implicate, care să analizeze periodic stadiul realizării calendarului de închidere şi să propună măsuri corective în scopul evitării blocajelor şi recuperării eventualelor întârzieri.

(Sursa: www.gov.ro)

98 de milioane de EURO pentru gestionarea frontierelor şi cooperare poliţienească

Comisia Europeană a aprobat

programul naţional multianual al României, finanţat din Fondul UE pentru securitate internă. Cu un buget total de aproape 98,5 milioane de EURO, programul urmează să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de securitate şi de prevenire a criminalităţii, facilitând, în acelaşi timp, călătoriile în scopuri legitime şi garantând gestionarea sigură a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

În domeniul vizelor şi gestionării

frontierelor, programul va urmări modernizarea infrastructurii consulare şi dotarea anumitor unităţi cu sisteme şi echipamente specifice (sisteme electronice de eliberare a vizelor, echipamente de securitate etc.), precum şi îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la frontiere, implementarea de noi tehnologii de control, asigurarea continuităţii sistemelor informatice relevante şi înfiinţarea de Centre de coordonare regională pentru EUROSUR. Finanţarea acestor măsuri se realizează prin Instrumentul pentru frontiere şi vize,

cu o alocare de peste 61 milioane de EURO.

În ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea criminalităţii, programul are în vedere dezvoltarea capacităţii naţionale (operaţionale) a poliţiei, de formare şi schimburi de informaţii.

Acest lucru prevede investiţii în

infrastructura şi îmbunătăţirea capacităţii de analiză în domeniul criminalităţii informatice, traficului de fiinţe umane şi de droguri, precum şi combaterii corupţiei.

Totodată, în domeniul gestionării riscurilor şi crizelor, sunt prevazute măsuri de consolidare a siguranţei transportului aerian şi de creştere a capacităţii operaţionale prin formarea şi echiparea unităţilor de intervenţie. România are alocate, prin Instrumentul pentru cooperarea poliţienească şi gestionarea crizelor, peste 37 milioane de euro pentru implementarea acestor activităţi.

România are la dispoziţie şi o alocare de 180,000 de euro pentru acţiuni specifice, la nivel transnaţional. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


222 de milioane de euro pentru

consolidarea cooperării în regiunea Dunării

Stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial, conservarea patrimoniului natural şi cultural din regiunea Dunării, îmbunătăţirea conectivităţii şi sprijinirea tranziţiei înspre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon vor constitui elementul central al noului „Program de cooperare transnaţională pentru regiunea Dunării”, recent adoptat.

Acesta a fost conceput pentru a contribui în mod direct la punerea în aplicare cu succes a Strategiei UE pentru regiunea Dunării, prin intermediul priorităţilor sale tematice şi al sprijinului pentru guvernanţa strategiei.

Programul ar trebui să ajute ţările implicate să dezvolte proiecte cu rezultate tangibile şi pozitive, care să le permită să rămână în continuare atractive ca loc de viaţă, studiu, muncă, precum şi pentru turism şi investiţii.

Programul va sprijini proiecte de

cooperare transnaţională în conformitate cu priorităţile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (EUSDR).

Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia şi Slovenia), precum

şi din trei ţări din afara UE (Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru).

Moldova şi Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanţarea din Instrumentul european de vecinătate (IEV).

Programul va sprijini proiecte de cooperare transnaţională în conformitate cu priorităţile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (EUSDR).

Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia şi Slovenia), precum şi din trei ţări din afara UE (Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru).

Moldova şi Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanţarea din Instrumentul european de vecinătate (IEV).

UE va investi peste 202 milioane

de euro din FEDR şi 19,8 milioane de euro din Instrumentul de asistenţă pentru preaderare IPA în proiecte transnaţionale din zona bazinului Dunării.

Primul apel de propuneri va fi lansat în toamna anului 2015, evenimentul de lansare urmând să aibă loc la Budapesta. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail:

[email protected]


Fonduri de 350 milioane de euro

pentru conservarea biodiversității

Alocarea financiară destinată

conservării biodiversității prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 /POIM/ va fi de 350 milioane euro, cu 130 de milioane de euro mai mult decât în exercițiul financiar 2007-2013, potrivit organizației de mediu World Wide Fund of Nature /WWF/, care precizează că noul program conține recomandările WWF în ceea ce privește integrarea biodiversității ca obiectiv primordial.

Programul are o axă prioritară dedicată finanțării proiectelor pentru natură, dar ia în considerare protejarea biodiversității și în cazul altor investiții, cum sunt infrastructura de transport sau managementul riscurilor la inundații.

Drumul până la acest rezultat a fost lung și a început în 2012, când WWF a fost acceptat ca membru cu drept de vot în Comitetul Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), un forum constituit la nivel național în cadrul căruia s-au stabilit prioritățile de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020.

Au urmat numeroase dezbateri, consultări, focus-grupuri, comunicări scrise și întruniri ale grupurilor de lucru pe sectoare de interes unde au fost dezbătute prioritățile de finanțare, menționează WWF-România.

Conform sursei citate, în acest context, s-au obținut mai mulți bani pentru biodiversitate în cadrul Axei Prioritare 4 'Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminarea siturilor poluate istoric".

Astfel, de la o alocare inițială de 50 milioane de euro s-a ajuns, în programul aprobat, la 350 milioane euro, cu aproximativ 130 milioane mai mult decât în perioada 2007-2013.

De asemenea, s-a aprobat prioritizarea implementării planurilor de management, a seturilor de măsuri de

conservare a planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate, precum și a creării și menținerii coridoarelor ecologice și coridoarelor de migrație a speciilor și a reconstrucției ecologice a ecosistemelor de pe suprafața ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000.

În plus, ONG-urile și custozii ariilor naturale protejate sunt eligibili și pot aplica pentru fonduri europene alocate pentru biodiversitate, iar ONG-urile cu expertiză în reconstrucția ecologică sunt eligibile în parteneriate cu autoritățile pentru proiecte ce vizează adaptarea la schimbările climatice și managementul riscurilor extreme (inundații).

Pe de altă parte, microhidrocentralele nu sunt eligibile pentru finanțare prin POIM și nu sunt considerate ca prioritate de investiție nici în Acordul de Parteneriat, în timp ce dezvoltarea coridoarelor de transport (autostrăzi etc.) se va face prin promovarea infrastructurii verzi, în deplin acord cu ecosistemele naturale (de exemplu, utilizarea noilor tehnologii pentru pasaje și poduri), reducând astfel efectele negative asupra biodiversității.

De menționat faptul că, încă din anul 2006, WWF-România a reamintit constant autorităților române că grija pentru natură ar trebui să fie prioritară, fiind baza oricărei dezvoltări.

Dialogul constant cu ministerele relevante și alte instituții au mers pe ideea că măsurile de protecție și conservare a naturii nu sunt un impediment pentru dezvoltare, ci o obligație națională și europeană și, mai mult decât atât, un avantaj în dezvoltare.

România - una din cele mai bogate țări europene din punctul de vedere al resurselor naturale - nu trebuie să repete greșelile altor țări, care și-au distrus natura, reinvestind acum sume serioase pentru a reconstrui ceea ce au pierdut.

POIM 2014—2020 este programul operațional care beneficiază de cea mai mare alocare financiară, aproximativ 12 miliarde de euro, și este finanțat atât din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, cât și din Fondul de coeziune.

(Sursa: www.agerpres.ro)


AFIR dă undă verde pentru

finanţările pentru infrastructură din PNDR 2007 – 2013!

Pentru a asigura gestionarea eficientă

a fondurilor europene nerambursabile alocate ţării noastre prin intermediul PNDR 2007-2013, AFIR a finalizat metodologia de lucru specifică reevaluării proiectelor de investiţii eligibile, dar fără finanţare, ale beneficiarilor publici.

Prin aceasta, Agenţia doreşte ca până la sfârşitul lunii septembrie 2015 să reevalueze peste 115 de Cereri de Finanţare pentru Măsura 125, iar la începutul lunii octombrie 2015 să acorde peste 100 de noi finanţări pentru beneficiarii Măsurii 322.

În vederea selectării proiectelor eligibile fără finanţare, s-a stabilit un punctaj mai mare sau egal cu 60 de puncte pentru proiectele aferente Măsurii 322 ,,Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Punctajul minim stabilit pentru proiectele eligibile fără finanţare aferente Măsurii 125 ,,Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii ” este de 42 de puncte.

Aceste praguri au fost stabilite cu acordul prealabil al CM pentru PNDR 2013, al

AM pentru PNDR 2007-2013, dar şi în urma discuţiilor avute cu experţii CE.

Astfel, după întocmirea listei finale cu proiectele de investiţii care vor face obiectul procedurii de reevaluare, Centrele Regionale ale AFIR vor notifica solicitanţii ale căror proiecte au fost depuse în iulie 2009 (pentru Măsura 322) şi în sesiunea din mai 2011 (pentru Măsura 125) şi care au un punctaj mai mare sau egal cu punctajul minim stabilit.

Ulterior, reprezentanţii legali ai solicitanţilor, respectiv ai autorităţilor publice locale, vor prezenta la Centrul Regional (CRFIR) documentaţia actualizată, în vederea reevaluării proiectului.

Odată încheiată procedura de reevaluare a proiectelor eligibile fără finanţare, AFIR va publica Raportul de Selecţie, urmând ca beneficiarii să fie notificaţi în vederea semnării Contractului de Finanţare.

AFIR precizează faptul că beneficiarii vor putea primi un avans de maxim 40% din valoarea eligibilă a finanţării nerambursabile în cazul în care au obţinut avizarea unei achiziţii din partea AFIR şi după publicarea în SEAP a invitaţiei sau a anunţului de participare pentru achiziţia de lucrări.

Pentru toate aceste contracte de finanţare data limită de implementare a proiectelor de investiţii este sfârşitul anului 2017.

(Sursa: www.afir.info)

Străzi iluminate cu energie solară, la Deta

Orașul Deta este singurul din județ și printre puținele din ţară în care iluminatul public se face și cu energie solară, iar pentru a realiza proiectul, administrația locală a accesat fonduri europene, împreună cu orașul Vrșeț din Serbia.

Pe mai multe străzi au fost montați stâlpi cu panouri fotovoltaice, care au redus substanțial nota de plată pentru energie electrică.

50 de stâlpi obișnuiți de iluminat stradal au fost înlocuiți cu stâlpi pe care au fost montate lămpi cu LED-uri de ultimă generație, astfel că, în prezent, două cartiere din Deta sunt iluminate după acest sistem.

Curentul este produs cu ajutorul unor panouri fotovoltaice, iar energia electrică este înmagazinată într-o baterie.

Dacă timp de șapte zile soarele este ascuns de nori, alimentarea lămpilor va trece automat pe vechiul sistem, astfel că orașul nu va rămâne fără iluminat public.

Prin schimbarea sistemului de iluminat, practic s-a redus consumul de curent cu 8% la nivelul orașului Deta.

Administrația locală își propune să continue acest proiect și speră ca, pe viitor, toate lămpile care funcționează cu sodiu și mercur să fie schimbate în unele cu LED.

Punerea în practică a proiectului la Deta a costat peste 250 de mii de euro, dar stâlpii cu panouri solare vor reduce factura de curent a primăriei cu circa 4.000 de euro pe lună.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Noi reglementări la Programul privind stimularea înfiinţării şi

dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi

Guvernul, a aprobat, printr-o

Hotărâre, modificarea şi completarea normelor metodologice cu privire la stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri.

Actul normativ are ca scop completarea şi clarificarea aspectelor de implementare practică a programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri.

Potrivit actului normativ adoptat,

înscrierea proiectelor în acest program se va face exclusiv online, pe bază de username şi parolă, în sesiuni semestriale de 15 zile calendaristice, pana la epuizarea bugetului alocat.

Anterior, înscrierea on-line a proiectelor se făcea în sesiune continuă.

Solicitanţii care nu au acces la un computer beneficiază pentru înscrierea on-line de asistenţă gratuită din partea Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC) din raza teritorială a SRL-D.

Un alt element de noutate este faptul că admiterea în program se va face în ordinea punctajului obţinut la evaluarea planurilor de afaceri depuse on-line, punându-se astfel accentul pe calitatea planului de afaceri.

Anterior acestei modificări, admiterea în program se făcea în funcţie de ordinea înscrierilor.

Punctajul minim acceptat este de 60 puncte, iar aplicaţia va genera

automat aplicanţilor ce nu se înscriu în punctajul minim mesajul „nu îndepliniţi criteriul de minim 60 de puncte” în momentul transmiterii planului de afaceri.

La punctaje egale, departajarea se va face în funcţie de:

Numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create în cadrul Programului;

Achiziţia de echipamente tehnologice;

Activitatea pe care accesează programul;

Curs de anteprenoriat; Asociatul/administratorul SRL-

D este şomer sau absolvent din anul precedent la data înscrierii la Registrul Comerţului;

Data şi ora înscrierii în program.

În urma admiterii, aplicaţia

electronică va genera un număr unic electronic pentru fiecare proiect, denumit număr RUE, adică număr în Registrul Unic Electronic.

Evaluarea planurilor de afaceri se face pe bază punctajului obţinut, iar verificarea veridicităţii şi coerenţei informaţiilor înscrise în planul de afaceri se realizează de către Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC).

Avizarea verificărilor se face de către Direcţia de Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Aplicanţii ale căror planuri de afaceri se implementează cu componenta de credit şi care obţin cel puţin punctaj minim în urma verificărilor efectuate vor încheia contractul de finanţare cu OTIMMC după prezentarea dovezii cofinanţării.


Dovezile de cofinanţare pot fi următoarele: contractul de credit emis de un finanţator de credit autorizat; dovezile certe privind capacitatea de cofinanţare a proiectului respectiv

(prezentarea scrisorii de confort, extras de cont care să demonstreze că beneficiarul dispune de suma necesară cofinanţării/contract/linie de credit, emise de un finanţator de credit autorizat din România şi care vor acoperi cel puţin valoarea finanţării proprii a proiectului, respectiv procentul de cofinanţare din cheltuieli eligibile.

Aplicanţii ale căror planuri de afaceri se implementează cu componenta de credit vor prezenta dovada cofinanţării în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data primirii prin poşta electronică a notificării privind acordul de principiu de finanţare.

În această perioadă aplicanţii pot solicita pentru implementarea planului de afaceri aprobarea OTIMMC pentru înlocuirea componentei de credit cu componenta de aport propriu. În această situaţie se va semna contractul de finanţare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii aprobării.

Finanţarea în perioada 2015-2020 a programului pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile (AFN) se va face pentru cel puţin 550 de microîntreprinderi pe an şi se asigură din bugetul aprobat anual al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

Reamintim faptul că Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 6/2011 instituie Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri prin care se acordă unele facilităţi pentru microîntreprinderile nou înfiinţate conduse de întreprinzătorii debutanţi, care desfăşoară pentru prima dată o activitate economică.

Programul este implementat de către Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri şi se deruleazş cu respectarea criteriilor stabilite de normele comunitare şi de legislaţia naţională în domeniu.

Programul SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată - Debutant) vizează acordarea de sprijin oricărui cetăţean român care doreşte să îşi deschidă o afacere (şi care nu a mai avut una până acum), prin acordarea unei alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro (echivalent în lei), din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare.

(Sursa: www.gov.ro)

Un institut oncologic

500 de milioane de lei ar putea costa noul institut oncologic ce va fi construit la Timișoara.

Suma va proveni, în principal, din fondurile europene pentru clădiri verzi.

Concret, Consiliul interministerial de avizare lucrări publice de interes naţional şi locuinţe a avizat demararea lucrărilor de construcţie a Institutului Regional de Oncologie Timişoara.

Institutul, a cărui înfiinţare a fost aprobată prin hotărâre de Guvern din 2009, va fi amplasat la marginea orasului Timişoara, pe o suprafata de 5,5 hectare, aflată în proprietatea Ministerului

Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Timiş.

Construcţia ar putea fi demarată în 2016, iar Institutul va fi dotat cu echipamente de ultimă generaţie şi cu un heliport.

Valoarea construcţiei şi dotării unităţii se ridică la 500 de milioane de lei, bani pe care MS intenţionează să îi obţină, în afara fondurilor europene, şi de la bugetul de stat şi din sponsorizări.

Construcţia ar putea începe anul viitor, în funcţie de accesarea fondurilor, iar durata lucrărilor va fi de cel puţin 3 ani.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Guvernul a aprobat, de principiu,

contractarea unor facilităţi de cofinanţare de la BEI

Guvernul a aprobat prin

memorandum Acordul de principiu privind contractarea unor facilităţi de finanţare de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) in valoare cumulata de pana la 700 de milioane de euro.

Fondurile vor fi destinate acoperirii parţiale a contribuţiei bugetului de stat la Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi anumite axe prioritare din Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Potrivit Strategiei de management a datoriei publice pentru perioada 2015-2017, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere continuarea parteneriatului cu instituţiile financiare internaţionale pentru a beneficia de termenii şi condiţiile avantajoase oferite de aceste instituţii.

Facilitatea BEI reprezintă o sursă

de finanţare în condiţii favorabile a deficitului bugetului de stat, împrumutul fiind acordat pe o perioadă de până la 15 ani, cu până la 5 ani perioadă de graţie, şi costuri de finanţare foarte reduse.

BEI şi-a manifestat disponibilitatea de a sprijini în continuare eforturile Guvernului în vederea finanţării deficitului bugetar creat ca urmare a asigurării cofinanţării proiectelor şi creşterii gradului de absorbţie al fondurilor europene pentru nouă perioadă de programare 2014-2020, după cum urmează:

Programul Operaţional Infrastructură Mare – pentru care se propune o facilitate de finanţare de până la 300 de milioane de euro pentru susţinerea investiţiilor de mediu din cadrul programului, respectiv: conservarea şi

protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor, protejarea şi conservarea biodiversităţii, promovarea adaptăarii la schimbările climatice, a prevenirii şi gestionării riscurilor etc;

Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi anumite axe prioritare selectate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, pentru care se propune o facilitate de finanţare de până la 400 de milioane de euro pentru a sprijini investiţiile în cercetare-dezvoltare, tehnologia informaţiei, e-guvernare, inovaţie, investitiile în capitalul uman în sectoare cheie, inclusiv sprijin pentru sectorul IMM, educaţie şi instruire, incluziune socială şi ocuparea forţei de muncă, investiţii în domeniul energiei, respectiv reabilitarea siturilor poluate şi creşterea calităţii aerului.

În baza Memorandumului de

Înţelegere aferent perioadei de programare 2007-2013, semnat la 20 octombrie 2006 între Guvernul României şi BEI s-a stabilit cadrul general de participare a acestei instituţii financiare la cofinanţarea fondurilor structurale.

În anul 2008 a fost contractată o primă facilitate de finanţare pentru perioada de programare 2007-2013 în valoare de 1 miliard de euro, destinată acoperirii contribuţiei naţionale la cofinanţarea proiectelor în cadrul a trei Programe Operaţionale Sectoriale (Mediu, Transporturi, Competitivitate).

BEI a acordat între 2013-2014 o facilitate de finanţare în valoare cumulată de 300 de milioane de euro pentru acoperirea parţială a contribuţiei bugetului de stat la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

(Sursa: www.gov.ro)


S-au îmbunătăţit reglementările privind cercetarea ştiinţifică si

dezvoltarea tehnologică

Guvernul a adoptat o Ordonanţă prin care se modifică şi se completează OG nr. 57/2002 şi care are drept scop îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi clasificare a unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) şi a sistemului de finanţare a acestora.

Prin acest act normativ, se recunoaşte efectiv statutul prioritar, de promotor cheie al dezvoltării economice şi sociale, pe care îl are domeniul CDI.

Acest statut se va reflecta şi în nivelul prioritar pe care îl va avea investiţia pentru domeniul CDI în cadrul cheltuielilor guvernamentale.

Pentru creşterea calităţii şi eficienţei în funcţionarea sistemului de evaluare a unităţilor şi instituţiilor CDI în vederea certificării, Ordonanţa stabileşte o serie de măsuri pentru:

Simplificarea procesului de identificare şi selectare a experţilor pentru comisiile de evaluare;

Introducerea criteriilor de evaluare ce vor include obligatoriu, pe lângă aspectele privind capacitatea şi performanţa în plan ştiinţific şi/sau tehnic, şi aspectele privind impactul şi eficienţa economică a activităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurate;

Tratarea unitară şi un ritm corespunzător al procesului de evaluare,

care să permită integrarea eficientă în acest proces a tuturor unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional CDI prin elaborarea de norme metodologice de evaluare a capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare – dezvoltare a tuturor instituţiilor şi unităţilor de drept public şi privat pentru includerea în Registrul Potenţialilor Contractori.

Alte măsuri prevăzute în actul normativ urmăresc asigurarea unui regim corect şi sustenabil în acordarea finanţării pentru programele proprii ale unităţilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare şi a finanţării complementare prin asigurarea condiţiilor de participare la Programul Nucleu al instituţiilor de cercetare ce au primit sau primesc statutul de institut naţional de cercetare-dezvoltare.

De asemenea, se introduce o

metodă de calcul mai echitabilă pentru calculul veniturilor din activitatea de cercetare ca bază de calcul pentru finanţarea programelor nucleu.

Totodată, se introduce posibilitatea de finanţare a investiţiilor pentru activitatea de cercetare prin ajutoare de minimis pentru organizaţiile de cercetare de drept privat.

(Sursa: www.gov.ro)


Cooperare teritorială europeană 2014-2020 - reglementări

financiare pentru 12 programe Guvernul a adoptat o Ordonanţă

referitoare la cele 12 programe pe care România le gestionează, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în perioada 2014-2020, în cadrul Obiectivului „Cooperare teritorială europeană” (Interreg). MDRAP coordonează managementul financiar al fondurilor externe nerambursabile aferente acestor programe şi este Autoritate de management (AM) pentru 6 dintre aceste programe şi Autoritate naţională (AN) pentru alte 6.

Ordonanţa reglementează modul de alocare a fondurilor către bugetele instituţiilor implicate în gestionarea şi utilizarea acestora, şi stabileşte circuitele financiare ale programelor de cooperare teritorială europeană.

Este vorba atat de fondurile externe nerambursabile, cât şi de cofinanţarea de la bugetul de stat.

Actul normativ prevede modul de întocmire a documentelor bugetare, fiind specificate ce tipuri de sume vor fi cuprinse în bugetul MDRAP, cu rol de AM /AN, în vederea asigurării unei gestionări eficiente a fondurilor programelor.

Ordonanţa prevede posibilitatea suportării, de la bugetul de stat, a unei părţi din cofinanţarea necesară şi a acordării de plăţi în avans către proiecte şi către contractori, conform prevederilor legale în vigoare.

Ordonanţa reglementează și transferul de fonduri de la AM/AN la beneficiari şi responsabilităţile acestora în recuperarea oricăror sume plătite necuvenit în cadrul programelor derulate.

Pentru alinierea la regulamentele programelor, actul prevede obligativitatea efectuării controlului de prim nivel asupra beneficiarilor lideri sau parteneri din România ai unui proiect finanţat din fonduri externe nerambursabile, precum şi a constituirii sistemului naţional de control de prim nivel.

Acesta are atribuţii de verificare a furnizării de produse şi de servicii

cofinanţate, a realizării lucrărilor, a conformităţii cheltuielilor declarate cu legislaţia aplicabilă, cu programul operaţional şi cu condiţiile de acordare a contribuţiilor pentru proiectul respectiv. În acelasi sens, beneficiarii sunt obligaţi să asigure accesul autorităţilor cu atribuţii de verificare, control de prim nivel şi audit la locaţiile proiectelor şi la documentele şi informaţiile legate de acestea.

Cele 12 programe de cooperare teritorială europeană beneficiază de cofinanţare europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) şi Instrumentul European de Vecinătate (ENI), astfel:

FEDR: Programul Interreg V-A România-

Bulgaria; Programul Interreg V-A România-

Ungaria; Programul transnaţional Dunărea; Programul de cooperare

interregională INTERREG EUROPE; Programul de cooperare URBACT

III; Programul de cooperare

INTERACT III; Programul de cooperare ESPON

2020 IPA II: Programul INTERREG IPA de

cooperare transfrontalieră România – Serbia. ENI: Programul operaţional comun

România-Ucraina 2014-2020; Programul operaţional comun

România-Republica Moldova 2014-2020; Programul operaţional comun

Bazinul Mării Negre 2014-2020; Programul de cooperare

transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020.

Pentru sprijinirea beneficiarilor finanţării, se asigură de la bugetul de stat un procent de maxim 13% din cheltuielile eligibile în cazul proiectelor finanţate din FEDR şi IPA şi de maxim 8% pentru programele finanţate din ENI.

(Sursa: www.gov.ro)


Măsura de infrastructura rurală -

autoritățile publice locale vor avea la dispoziție 1,1 miliarde de

euro

Măsura de infrastructură rurală din noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -2020 va fi deschisă la începutul lunii septembrie, iar fondurile totale alocate vor fi de 1,1 miliarde de euro.

Se va deschide astfel și sesiunea de primire de proiecte pentru infrastructura rurală care are prevăzute fonduri de 1,1 miliarde de euro pe tot programul, urmând să se stabilească ulterior alocarea pentru acest an.

Este un moment foarte așteptat de autoritățile publice locale, fiindcă este nevoie în satul românesc să fie aduse utilități, să se facă investiții și să crească semnificativ calitatea vieții în mediul rural.

PNDR 2014—2020 este singurul program din România care are sesiuni de primire de proiecte și are deschise majoritatea liniilor de finanțare.

Prin deschiderea măsurilor din noul PNDR 2014-2020 au intrat pe piață fonduri europene de peste 900 de milioane de euro, bani aflați la dispoziția fermierilor, iar numărul proiectelor depuse până in prezent a depășit 1.200.

Ceea ce dă speranța că, beneficiind și de experiența trecutului, se va putea obține o absorbție foarte ridicată, cu proiecte mult mai importante din punct de vedere calitativ.

În ceea ce privește PNDR 2007—2013, România a ajuns la un grad de absorbție de 87% și, cu toate că a existat o presiune foarte mare pentru cei care au beneficiat de fonduri europene de a termina investițiile până la 30 septembrie 2015, ei le vor putea continua și după 31 decembrie 2015.

Astfel, printr-o Hotărâre de Guvern s-a anulat acel termen, iar fermierii pot continua investițiile chiar și după 31 decembrie 2015, dacă proiectul este început și dacă experții de la autoritate vor considera că vor putea termina într-un timp rezonabil investițiile.

Nici un fermier care a început investițiile, are contract de finanțare, nu pierde sumele chiar dacă acea regulă de "n plus 2" se termină la finele anului.

Potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), România a ajuns la un grad de absorbție de 87% iar sumele plătite până în prezent beneficiarilor au depășit 7,6 miliarde de euro.

De la demararea PNDR în anul

2008, AFIR a primit și verificat peste 150.000 cereri de finanțare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro, dintr-un total disponibil de 5,9 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții.

Până la această dată au fost contractate peste 85.000 de proiecte de investiții pentru a primi finanțare nerambursabilă, valoarea totală a fondurilor alocate fiind de 5,7 miliarde de euro.

(Sursa:www.agerpres.ro)


88 de milioane de euro alocaţi pentru dezvoltarea zonei de

graniţă româno-sârbă

Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia a fost aprobat de către CE în data de 6 august 2015.

Programul continuă finanțarea cooperării transfrontaliere în zona de graniță româno-sârbă, prin intermediul Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul UE și al guvernelor celor două state.

În perioada următoare, va fi demarată implementarea programului.

Astfel, va fi întrunit Comitetul Comun de Monitorizare al Programului, pentru a aproba documentele aferente.

Printre acestea, se află si Ghidul Aplicantului pentru primul apel de propuneri de proiecte, ce se estimează a fi lansat în luna septembrie 2015.

Apelul se referă la propuneri de proiecte pe axele 1-4, cu un buget IPA alocat în valore de 27,8 milioane euro și propuneri de proiecte strategice cu buget IPA alocat de 22,4 milioane euro.

Bugetul total al programului este de 88.124.999 de euro, din care 74.906.248 de euro reprezintă finanțare nerambursabilă din fondurile UE.

În perioada 2014-2020, vor putea fi finanțate proiecte pe 4 axe prioritare:

promovarea ocupării forței de muncă și serviciilor pentru o creștere favorabilă incluziunii - 18 milioane de euro,

protecția mediului si managementului riscurilor - 21 milioane de euro,

mobilitate și accesibilitate sustenabile - 21 milioane de euro

atractivitate pentru turism sustenabil - 18 milioane de euro.

Aria eligibilă a Programului este constituită din județele Timiș, Caraș Severin și Mehedinti (din România) și districtele Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski,

Borski, Podunavski (din Republica Serbia).

Potențialii beneficiari, precum și toti cei interesați de cooperarea transfrontalieră româno-sârbă în cadrul Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia pot obține mai multe informații accesând secțiunea 2014-2020 din cadrul site-urilor: www.brct-timisoara.ro si www.romania-serbia.net.

Forumuri pentru identificarea de

parteneri de proiect Secretariatul Comun al Programului

INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia 2014-2020, care funcționeaza în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Timișoara, organizează patru evenimente de tip forum pentru identificarea de parteneri în Romania si Serbia, pentru promovarea Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia.

Așa cum specificam, primul apel de proiecte va fi lansat în data de 15 septembrie 2015 și va avea un buget de 50 de milioane de euro, din care 22 de milioane vor fi dedicate proiectelor strategice.

Termenul pentru depunerea proiectelor este 15 ianuarie 2016; pentru proiectele strategice, termenul este 15 martie 2016.

Ghidurile aplicantului au fost aprobate în data de 14 august 2015 și pot fi consultate pe site-ul programului, www.romania-serbia.net

Prin Forumurile de identificare a partenerilor, Secretariatul Comun promoveaza oportunitatile de parteneriate dintre potențialii aplicanți români și sârbi.

Aceștia vor avea ocazia să identifice noi parteneri și să dezvolte proiecte pentru care să solicite finanțare prin acest program. În cadrul fiecărui eveniment, echipa BRCT Timișoara va prezenta particularitățile programului și câte o Axă Prioritară.

În a doua parte a evenimentului vor avea loc întâlniri bilaterale directe între potențiali aplicanți români și sârbi, iar echipa BRCT Timișoara va răspunde la întrebările adresate de participanți.

(Sursa: www.mdrap.ro)


Flexibilitate în folosirea fondurilor de dezvoltare rurală 2007 – 2013 Statele membre beneficiază, începând cu data de 11 august 2015, de mai

multa flexibilitate în cheltuirea fondurilor de dezvoltare rurală 2007 -2013. Un nou Regulament-delegat al Comisiei permite statelor membre să transfere

5% din aceste fonduri către o altă axă prevazută în Programul de dezvoltare rurală, față de doar 3% cât era posibil până acum.

Totodată, perioada în care statele membre trebuie să notifice acest lucru Comisiei a fost extinsă până la sfârșitul lunii septembrie.

Prin această măsură suplimentară de flexibilitate, statele membre au posibilitatea de a transfera fonduri alocate anterior unor măsuri neperformante, și care au fost folosite doar parțial, către alte priorități, în prezent sub-finanțate.

Decizia a fost adoptată ca răspuns la solicitările venite din partea statelor membre, îngrijorate că fondurile alocate în perioada 2007 -2013 rămase necheltuite vor fi dezangajate la finalul acestui an. Comisia Europeană a adoptat noul regulament-delegat la începutul lunii iunie 2015.

Cele doua luni în care Parlamentul European sau Consiliul UE puteau face comentarii asupra lui au expirat și noile norme au intrat în vigoare, ele fiind publicate în Jurnalul Oficial în data de 8 august 2015.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm) 100 de camere video montate în

spaţii publice din Timişoara

Aproape 100 de camere video vor fi amplasate în zona centrală, în câteva pieţe şi în preajma unor licee din Timişoara, mai mult de jumătate dintre acestea fiind deja montate, în cadrul proiectului intitulat "Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în municipiul Timişoara", finanţat din fonduri europene.

Proiectul trebuia finalizat în primăvară, dar lucrările de modernizare a patru dintre pieţele din centrul istoric (Libertăţii, Unirii, Sfântul Gheorghe şi Ţarcului) au prelungit termenul de implementare cu câteva luni, întrucât camerele sunt montate pe stâlpii de iluminat public care nu erau încă fixaţi.

Pentru montarea camerelor, municipalitatea şi-a construit propria reţea de fibră optică, iar dispeceratul central de monitorizare a imaginilor va fi amplasat la Poliţia Locală Timişoara.

Până în prezent au fost montate 52 de camere de supraveghere din cele 96, în 9 din cele 13 locaţii, respectiv la Primăria Municipiului Timişoara, în Pieţele 'Badea Cârţan', '700', 'Libertăţii', 'Victoriei', în zona

Liceelor 'C.D. Loga', Pedagogic 'Carmen Sylva', 'J.L. Calderon' şi 'Grigore Moisil'.

Infrastructura de transmisie de date pentru sistemul de supraveghere video a fost deja finalizată la începutul lunii iulie.

Valoarea investiţiei este de 1.589.000 de lei fără TVA.

Montarea sistemului de supraveghere video urmăreşte scăderea infracţionalităţii stradale în zonele cele mai vulnerabile ale Timişoarei, nu de puţine ori, munca oamenilor legii pentru identificarea unor infractori fiind mult îngreunată pentru că nu aveau aceste repere vizuale.

Este un proiect care se referă la crearea unui sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii stradale.

(Sursa: www.agerpres.ro)


România ar putea avea sistem de

irigaţii nou până în 2020

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații din România necesită investiții de aproape un miliard de euro și s-ar putea realiza din fonduri europene prin planul Juncker sau de la bugetul de stat dacă va exista un consens politic pentru alocarea unor sume suplimentare, în fiecare an, până în 2020.

Rămâne problema infrastructurii principale de irigații, a stației de pompare și a canalului magistral, care din păcate nu se pot reabilita din fonduri europene.

Mai rămâne ca alternativă planul Juncker, pentru care s-a aplicat pentru un proiect de un miliard de euro.

De asemenea, există deja în Parlament un proiect de lege și dacă partidele politice vor ajunge la consensul politic, se va putea obține o suma suplimentară, în fiecare an, până în 2020, pentru infrastructura principală de irigații.

Răspunsul din partea Comisiei Europene pe planul Juncker este așteptat în luna septembrie a acestui an, iar dacă nu va exista resursa europeană, suma alocată anual va depinde de bugetul de stat "cât poate să suporte", motiv pentru care ar fi justificat un acord politic în acest sens.

De altfel, încă din 2012 s-au căutat soluții pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro.

Din anul 2012 și până în prezent s-a asigurat reabilitarea infrastructurii secundare pentru o suprafață de peste 300.000 de hectare.

Recent s-a deschis și o nouă măsură din PNDR pentru a primi proiecte pentru cei care s-au constituit în organizații de irigații și după ce vom face și aceste investiții încă 400.000 de hectare vor fi reabilitate prin fonduri europene ca infrastructură secundară.

Pentru prima dată există o alocare uriașă, adică 140 de milioane de euro plus 430 milioane de euro, respectiv 570 de milioane de euro pe proiecte care sunt în implementare sau pentru care primim proiecte în momentul de față.

De aceea, se poate merge în paralel cu cele două componente, infrastructură principală și secundară, astfel încât în următorii ani să se poată rezolva și această problemă legată de irigații.

De menționat că anul acesta deși au fost contractate pentru irigații peste 300.000 de hectare, până în prezent au fost irigate doar 160.000 de hectare de culturi agricole, iar seceta a afectat deja o marte parte din culturile agricole.

Marea problemă este legată de costul pe care trebuie să îl plătească fermierii și, pe de altă, parte de infrastructură.

De menționat, totuși, că, la sfârșitul lunii iunie a acestui an, solicitările fermierilor pentru irigarea terenurilor agricole în acest an nu depășiseră 100.000 de hectare, deși au fost contractate 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregătite pentru irigat.

În prezent sunt viabile pentru irigații 1,5 milioane de hectare, din care 823.000 sunt efectiv pregătite pentru irigat, dar în momentul de față am avut solicitări și am irigat doar pe 100.000 de hectare deși avem contractate 330.000 de hectare.

Prima umplere a canalelor s-a făcut de către ANIF și a fost suportată din bugetul agenției.

Canalele pe infrastructura principală, pe 823.000 de hectare, au fost pline și încât toată lumea să poată iriga.

Demn de subliniat este și faptul că, la vremea respectivă, ANIF a reușit să cumpere energie electrică de pe bursă, de la BRM, la cel mai mic preț, 154 de lei MWh, respectiv o cantitate de 90.000 de MWh, ceea ce a redus semnificativ costul apei pentru irigații.


În data de 15 iulie, MADR a deschis trei noi măsuri din Programul Național de

Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 — 2020, cea mai consistentă din punct de vedere financiar fiind măsura destinată sistemelor de irigații, în cuantum de 435 milioane de euro, 370 milioane de euro reprezentând contribuția europeană, iar restul de la bugetul de stat.

Fondul european de investiții strategice (FEIS) din cadrul 'planului Juncker' poate deveni operațional din luna septembrie, Comisia Europeană finalizând pregătirile în data de 22 iulie 2015.

Planul Juncker este cea mai importantă inițiativă pentru impulsionarea creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall.

Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune în prezent de 16 miliarde de euro, sumă obținută prin contribuțiile a 10 state din UE, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziție de BEI.

CE dorește să mobilizeze în total prin investiții publice și private circa 315 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport și în sectorul energetic.

12 milioane de euro pentru modernizarea ambulatoriului Spitalului Județean Timișoara

Aproximativ 12 milioane de euro,

majoritatea banilor provenind din fonduri europene, vor ajunge la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara pentru modernizarea ambulatoriului.

Proiectul a fost aprobat în această recent şi urmează să fie implementat în următoarele 11 luni.

Proiectul de modernizare a ambulatoriului Spitalului Judeţean din Timişoara are o valoare totală de 56,3 milioane de lei, din care aproape 42 de milioane de lei reprezintă suma nerambursabilă, restul banilor provenind de la Consiliul Judeţean Timiş.

Prin acest proiect, cinci locaţii aparţinând ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara vor fi modernizate, urmând să fie dotate cu aparatura nouă.

Este vorba despre un proiect pentru dotarea cu aparatura necesară.

În realitate, cele aproximativ 12 milioane de euro ar fi valoarea unui spital de la A la Z, astfel încât se poate vorbi de un spital mai mic, care este introdus în Spitalul Județean.

Prin acest proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, vor fi achiziţionate 228 de echipamente performante, ce vor înlocui aparatura uzată cu care este dotat Spitalul Judeţean din Timişoara la ora actuală.

Oficialii CJ Timiş speră ca, după implementarea acestui proiect, pacienţii din Timiş, dar şi din vestul României, să nu se mai îndrepte spre spitalele private, să scadă costurile per pacient prin scăderea numărului de investigaţii necesare pentru diagnosticare, dar şi să crească gama de investigaţii posibile în cadrul ambulatoriului.

Este o investiție extraordinară de binevenită, căci o parte din bani sunt prevăzuți pentru reabilitarea spațiilor medicale, iar cea mai mare parte se va folosi pentru dotare cu aparatură.

Trebuie notată valoarea acestui proiect pentru că Spitalul Județean are în jur de 40.000 de internați pe an.

Aceasta aparatură va duce sigur la creșterea calității sistemului medical, un angajament luat privind întreaga activitate medicală din Timiș.

Proiectul are o durată de implementare de 11 luni.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


Noi granturi pentru cercetare în Europa

Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a anunțat, pentru anul 2016, o nouă serie de granturi în valoare totală de 1,67 miliarde de euro pentru cercetătorii care își desfășoară activitatea în Europa.

Un prim apel pentru proiecte, intitulat "Starting Grants" și având o valoare de 485 milioane de euro, a fost publicat la finalul lunii iulie 2015.

Această schemă de finanțare se adresează tuturor cercetătorilor care au între 2 și 7 ani de experiență, după obținerea diplomei de doctor, și un profil științific promițător.

Cei interesați se pot înscrie în competiție până la data de 17 noiembrie 2015. Următorul apel pentru proiecte va debuta la 15 octombrie 2015. Intitulat "Proof of Concept",

acesta se va adresa cercetătorilor care au derulat deja proiecte finanțate prin ERC și doresc să continue să exploreze potențialul inovator al ideilor lor.

Înființat în 2007 de către Comisia Europeană, Consiliul European pentru Cercetare (ERC) este prima organizație europeană de finanțare a cercetării.

În fiecare an, Consiliul îi selectează și finanțează pe cei mai buni cercetători care derulează un proiect științific în Europa. Competițiile sunt deschise pentru cercetători de orice naționalitate, vârstă sau domeniu de specializare, inclusiv științe umane și sociale.

68% dintre români susțin adoptarea euro

Potrivit celui mai recent sondaj

Eurobarometru, 68% dintre români sunt de acord cu adoptarea monedei euro (media europeană: 49%).

Deși în scădere cu 6 puncte procentuale față de valoarea înregistrată în 2014, această cifră îi plasează pe români în topul celor mai optimiști europeni față de moneda unică

Românii evaluează pozitiv și efectele economice ale adoptării monedei euro.

La întrebarea "Credeți că introducerea monedei euro ar avea efecte pozitive asupra economiei țării dumneavoastră?", 54% dintre români consideră că această decizie ar fi benefică (media europeană 41%).

Pe de altă parte, 59% dintre români cred că adoptarea monedei euro ar avea efecte pozitive asupra stării lor materiale (44% media europeană), iar 60% consideră că țările care au adoptat deja moneda euro au avut de câștigat, cu 9 puncte procentuale mai mult față de media europeană de 51%.

De asemenea, doar 32% dintre români cred că adoptarea monedei euro

ar provoca scumpiri generale, față de media europeană de 63%, iar 42% dintre români cred că moneda euro ar feri România de consecințele unei noi crize economice.

În ceea ce privește gradul de informare asupra monedei unice, românii sunt însă cel mai puțin informați.

Doar 24% (media europeană: 31%) dintre cei chestionați au răspuns corect la întrebarea "Câte state din UE au adoptat deja moneda euro?" și doar 19% au știut că modelul gravat pe monedele euro diferă de la stat la stat, față de media europeană de 36%.

Cu toate acestea, la nivel de percepție, 58% dintre români consideră că sunt foarte bine informați în legătură cu moneda unică europeană, cu 14 puncte procentuale mai mult față de media europeană (44%).

Studiul a fost realizat în luna aprilie 2015 în cele 7 state membre ale Uniunii Europene care, deși nu au o derogare în acest sens, nu au adoptat încă moneda euro (Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, România, Ungaria, Suedia).

Peste 7.000 de respondenți au participat la acest sondaj.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Nou program de sprijin pentru

Grecia Comisia Europeană a semnat un

memorandum de înțelegere (MoU) cu Grecia, pentru un nou program de sprijin pentru stabilitate.

În cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES), se va putea aloca Greciei, în următorii trei ani, o sumă maximă de 86 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Condiția este ca autoritățile elene să pună în aplicare reforme menite să rezolve dificultățile fundamentale cu care se confruntă economia și societatea Greciei.

În aceste condiții, cu sprijinul programului, autoritățile elene au posibilitatea de a reinstitui încrederea reciprocă și stabilitatea financiară, premise necesare pentru ca economia Greciei să se dezvolte din nou, cu condiția ca reformele convenite să fie puse în aplicare cu celeritate.

În acest fel, Grecia va putea să

devină din nou competitivă și să își asigure o creștere economică durabilă.

Rezultat al mai multor luni de negocieri intense, programul va contribui la înlăturarea incertitudinii și stabilizarea situației economice și financiare și va sprijini Grecia în revenirea sa la o creștere durabilă, bazată pe finanțe publice solide, pe o competitivitate sporită, o bună funcționare a sectorului financiar, crearea de locuri de muncă și coeziunea socială.

În completarea programului de ajustare și pentru a-i da cele mai mari

șanse de reușită, în data de 15 iulie 2015, Comisia a prezentat un Plan pentru locuri de muncă și creștere economică pentru Grecia.

Prin acest plan vor fi puse la dispoziție, până în 2020, aproximativ 35 de miliarde de euro pentru investiții în oameni și în întreprinderi.

De asemenea, Comisia își pregătește oferta de asistență și expertiză tehnică, prin intermediul noului Serviciu de sprijin pentru reformele structurale (SSRS).

Acesta, înființat în luna iulie 2015, va servi drept platformă pentru mobilizarea expertizei din serviciile Comisiei, din administrațiile statelor membre și din alte organizații internaționale, pentru a ajuta statele membre în procesul de elaborare și monitorizare a reformelor.

În conformitate cu articolul 13 din Tratatul privind MES, memorandumul de înțelegere prezintă în detaliu obiectivele reformei și angajamentele pe care trebuie să le asume Grecia pentru deblocarea finanțării în cadrul MES.

Plata fondurilor este condiționată

de înregistrarea de progrese în ceea ce privește realizarea obiectivelor.

Punerea în aplicare va fi monitorizată de către Comisie, în colaborare cu Banca Centrală Europeană și, ori de câte ori este posibil, împreună cu Fondul Monetar Internațional. Această monitorizare va lua forma unor reexaminări periodice. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Schimb de experiențe și bune practici cu finanțare europeană

Comisia Europeană a adoptat programul de cooperare inter-regională Interact, având ca scop crearea unei platforme centrale pentru schimbul de informații și bune practici și pentru realizarea de inițiative comune.

Aceasta întrucât regiunile europene sunt tot mai conștiente că una dintre cele mai bune posibilități de a găsi răspunsuri la provocările cu care se confruntă în comun, indiferent dacă acestea sunt economice, de mediu sau sociale, este cooperarea.

Ori, prin îmbunătățirea rezultatelor obținute de programele de cooperare sau prin încurajarea unor noi forme de cooperare, cum ar fi strategiile macro-regionale, programul Interact va contribui la creșterea eficienței politicilor publice.

Programul are la dispoziție în jur de 40 de milioane de euro și va finanța, în principal, proiectele și acțiunile dedicate îmbunătățirii capacității programelor de cooperare teritorială în domeniul gestiunii și controlului, precum și al comunicării rezultatelor obținute.

Capacitatea de gestiune va fi îmbunătățită și prin implementarea unor demersuri inovatoare în domeniul cooperării, cum ar fi Grupul european pentru cooperare teritorială sau strategiile macro-regionale realizate de parteneri din diferite țări și administrații naționale.

Acțiunile și proiectele (cofinanțate în proporție de 85% prin Fondul de dezvoltare regională - FEDR) vor fi puse în practică prin Secretariatul Interact de la Bratislava (SK) și prin 4 birouri de informare, aflate la Turku (Finlanda), Valencia (Spania), Viena (Austria) și Viborg (Danemarca).

Interact se adresează celor 28 de state membre UE, Norvegiei și Elveției. Programul are alocate 36,6 milioane de euro din FEDR pentru activitățile principale și 2,7

milioane pentru asistență tehnică. Asistența financiară europeană va fi completată de 7 milioane de euro din fonduri publice naționale.

EURO-ITC

Un internet mai sigur pentru copii

Potrivit unui recent studiu, România

este una dintre cele 8 țări în care Centrele pentru un Internet Sigur (CIS) joacă un rol deosebit de important în asigurarea acestuia pentru minori.

Astfel, 90% din activitățile dedicate sunt implementate prin aceste centre, ele reprezentând, în același timp, o platformă de dialog pentru părțile interesate.

De asemenea, România face parte

dintre țările în care sectorul public are o implicare limitată în implementarea acțiunilor și inițiativelor din domeniu, el preferând să delege această sarcină sectorului non-profit și industrial, furnizând, între anumite limite, finanțarea necesară.

Pe ansamblul Uniunii Europene, studiul a dezvoltat o hartă a politicilor și inițiativelor din statele membre, pentru a identifica modelele și demersurile folosite de acestea și pentru a stabili indicatorii de referință.

De asemenea, el oferă recomandări pentru o mai bună guvernanță a demersurilor pe subiect, precum și de colectare și evaluare a datelor relevante.

Studiul "Compararea politicilor pentru un internet mai sigur în statele membre" a avut loc în contextul elaborării strategiei europene pentru un internet mai sigur pentru minori (Better Internet for Kids - BIK).

Obiectivul principal a fost de a oferi o analiză cuprinzătoare a modului în care provocările legate de BIK sunt abordate în politicile și inițiativele de profil, precum și cu scopul de a dezvolta un instrument durabil de evaluare - "Harta BIK".

Studiul a fost efectuat în toate statele UE, precum și în Norvegia și Islanda, ca parte a rețelei pentru un internet mai sigur.

A fost finanțat în cadrul Programului pentru un Internet Sigur (1999-2014); în prezent, sprijinul continuă prin intermediul Mecanismului pentru Conectarea Europei, în domeniul infrastructurii serviciilor digitale. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


198 milioane de utilizatori ad block în lume, din care peste 2

milioane în România

Un raport PageFair-Adobe face o statistică a utilizatorilor de internet (browsere) care blochează reclamele online.

Acest număr crește constant, raportul arată o creștere de 41% în trimestrul doi din 2015 față de același trimestru al anului trecut.

Noul sistem de operare pentru iPhone și iPad, iOS 9, permite blocarea reclamelor online și pentru dispozitivele mobile.

Raportul arată că numarul

utilizatorilor de software de tip ad block a crescut de la 21 milioane la nivel internațional în ianuarie 2010 la 198 milioane în iunie 2015.

În SUA numărul utilizatorilor de astfel de software a crescut cu 48% în ultimul an, ajungând la 45 de milioane de utilizatori lunari activi în al doilea trimestru din 2015, iar în Europa cu 35%, o creștere explozivă având loc în Marea Britanie: 82% în ultimul an.

România a avut o creștere de 18%, depășind astfel 2 milioane de utilizatori.

Grecia este țara europeană cu cea mai mare rată de utilizare ad block - 37,5% (o creștere față de anul trecut cu 36,7%), iar cea mai mică uilizare o găsim în Slovacia - 8,9%.

Totuși, cei 198 de milioane de

utilizatori lunari activi înregistrați în al doilea trimestru din 2015 reprezintă doar 6% din utilizatorii online la nivel internațional.

Raportul indică faptul că prin blocarea reclamelor online, utilizatorii de internet afectează considerabil veniturile furnizorilor de conținut de orice tip - de la servicii legale, la educație și jocuri.

În raport se estimează că în 2016 costul global al blocării reclamelor se va ridica la 41,4 miliarde de dolari, respectiv dublu față de nivelul actual de 21 de miliarde estimate pentru 2015.

Acest cuantum reprezintă 14% din cheltuielile globale de publicitate.

Autorii raportului preconizează că aceste evolutii "au puterea de a pune sub semnul întrebării viabilitatea web-ului ca platformă de distribuție de conținut gratuit, susținut prin publicitate".

PageFair, compania care a elaborat acest raport împreună cu Adobe, oferă servicii care ar ajuta furnizorii de conținut să evite efectele programelor de tip ad block.

(Sursă: www.euractiv.ro)


Televizoare inteligente, servicii de stocare în cloud și plăți de pe

mobil – cele mai utilizate tehnologii digitale în România

Aproape 20% dintre românii din

mediul urban au auzit de televizoarele inteligente (cunoscute și ca smart TV) și îl utilizează deja, iar peste 35% au auzit și le-ar plăcea să îl folosească, potrivit unui sondaj realizat de GfK România.

Studiul Omnibus, reprezentativ la nivelul populației din mediul urban atât printre utilizatorii de Internet, cât și printre non-utilizatori, mai arată că integrarea functionalității de accesare a internetului dublează atractivitatea televizorului, astfel că peste 70% dintre adolescenții între 15 și 17 ani își doresc un smart TV.

După televizoarele inteligente, următoarele clasate sunt serviciile de stocare în cloud, care sunt utilizate de aproape 10% dintre românii din mediul urban, dar procentul crește la 25% pentru cei între 18 și 24 de ani.

Procente aproximativ egale întâlnim în cazul celor cărora le-ar plăcea să utilizeze un astfel de serviciu, pentru ambele segmente.

Pe locul al treilea în top se situează plățile realizate de pe mobil, dar, începând de aici, utilizatorii încep să scadă considerabil.

Aproximativ 1 din 20 de români din mediul urban realizează plăți „în mișcare”, însă de trei ori mai mulți și-ar dori să o facă.

Utilizatorii se dublează în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani.

Rezistența cea mai mare în utilizare se înregistrează tot în rândul plăților de pe mobil (18%) și autentificării biometrice (18%).

Puțin peste două procente au folosit până în prezent acest tip de autentificare, în vreme ce 14% ar folosi-o, iar aproape două treimi nici nu au auzit de ea.

Sondajul GfK semnalează și interesul crescut pentru ceasuri inteligente.

În rândul utilizatorilor de internet din mediul urban, gradul de utilizare pentru ceasurile inteligente este foarte mic, sub 2%.

Cu toate acestea, 34% dintre cei chestionați au un astfel de produs.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 573 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta de peste 15 ani.

Metoda folosită este cea a interviurilor față în față și are o marjă de eroare de +/-3%.

Virus online conceput exclusiv pentru

a ataca băncile din România

În lumea online, România este cunoscută mai degrabă drept sursă de cybercriminalitate decât ca țintă a atacurilor. Totuși, experții în securitate ai IBM au identificat o versiune a unui program malware care este configurată pentru a ataca exclusiv 12 bănci din România.

Cercetătorii IBM Security X-Force au analizat o nouă variantă a troianului Tinba v3, un soft de spionaj cibernetic, care este, potrivit datelor companiei americane, prima de acest fel dedicată băncilor din România, se arată într-o postare de pe blogul securityintelligence semnate de Limor Kessem, unul dintre experţii IBM.

Noul program are potenţialul de a deveni cel mai prolific troian care atacă bănci în România, detronând Dridex, responsabil de peste 80% din atacurile din acest an, avertizează specialistul IBM.

„Precedentele versiuni ale acestui program malware au atacat o serie de ţări europene, dar România nu a fost printre ele şi este rareori o ţintă importantă”, notează expertul IBM.

Având în vedere că Tinba v3 este proiectat să strângă cantităţi mari de informaţii personale precum şi coduri de autentificare în timpul sesiunilor de utilizare a serviciilor bancare prin internet, IBM Security recomandă băncilor să-şi atenţioneze clienţii despre această ameninţare şi să actualizeze secţiunile site-urilor de informare în privinţa securităţii utilizării online a serviciilor bancare.

Totodată, băncile din România ar trebui să ceară clienţilor să raporteze email-urile suspecte. Instituţiile financiare ar trebui, de asemenea, să lucreze îndeaproape cu furnizorul de servicii antifraudă pentru a reduce riscurile cât mai mult posibil.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


EURO- SOCIAL

Incluziunea în domeniul educației, prim pas pentru combaterea radicalizării

Accesul inegal la educație se

situează la nivelul cel mai ridicat din ultimii 30 de ani, în țările UE și OECD, educația fiind un factor cheie pentru combaterea marginalizării și radicalizării, arată un raport recent al Comisiei.

Între categoriile pentru care trebuie gândite strategii mai bune de incluziune sunt menționați și migranții.

Raportul solicită statelor membre ca sistemele europene de educație și formare să devină mai incluzive din punct de vedere social, în contextul eforturilor extinse de a combate radicalizarea ca urmare a atacurilor de la Paris și Copenhaga din 2015.

Accesul inegal la educație al categoriilor sociale are un un impact negativ asupra integrării profesionale ulterioare, arată studiul, dat fiind că sistemele de educați actuale tind să reproducă șabloanele socio-economice.

Majoritatea statelor membre au adoptat măsuri pentru accesul la educație al grupurilor dezavantajate, dar totuși „prăpastia educațională” persistă și accesul la educația de bază și la instruire rămâne o provocare.

Sunt necesare acțiuni eficiente pentru o educație incluzivă și instruire în special pentru grupurile dezavantajate, cei cu nevoi speciale, migranții sau cei care provin din familii de migranți și populația Roma.

Schema de garanție pentru tineri trebuie mobilizată pe deplin.

Pe lângă problema incluziunii în sistemul de educație, raportul mai abordează situația competențelor profesionale ale tinerilor, considerate a fi la un nivel scăzut în Uniunea Europeană.

În plus, arată raportul, citând date valabile pentru 2014, unul din cinci tineri în vârstă de 15 ani are competențe slabe

la citire, matematică și științe; unul din cinci adulți are nivel slab de alfabetizare și un sfert dintre adulți au abilități digitale reduse.

Deși rata de părăsire timpurie a școlii se află la 11% la nivelul UE; cu 19 state membre care au atins ținta pentru 2020, tot mai sunt aproximativ 5 milioane de elevi care părăsesc sistemul de învățământ anual.

Consiliul urmează să adopte raportul înainte de sfârșitul anului.

Cele șase noi priorități propuse de Comisie sunt următoarele:

Dobândirea de aptitudini și competențe relevante și de înaltă calitate, cu accent pe rezultate, pentru a spori capacitatea de inserție profesională și a stimula inovarea și cetățenia activă;

Sisteme de educație incluzive, care promovează egalitatea, nediscriminarea și spiritul civic;

Sisteme de educație deschise și inovatoare, inclusiv prin valorificarea la maximum a erei digitale;

Sprijinirea reală a profesorilor și formatorilor;

Transparența și recunoașterea competențelor și calificărilor, pentru a facilita mobilitatea în scop educațional și mobilitatea forței de muncă;

Investiții sustenabile, performanță și eficiență pentru sistemele de educație și formare profesională.

Asigurarea educației de calitate incluzive și echitabile, pe agenda ONU

Unul din cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă pe agenda ONU -2030 este „Asigurarea educației de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pentru tot parcursul vieții, pentru toți oamenii”.

În detaliu, se va urmări ca până în 2030, toate fetele și toți băieții să aibă acces la educație pre-școlară și la învățământ primar și gimnazial, ca toți tinerii să cunoască alfabetul și numerele și ca sectorul terțiar să fie accesibil, aici fiind incluse învățământul tehnic, vocațional și cel universitar.

(Sursa: www.euractiv.ro)


Granturi de 700.000 de euro de la Comisia Europeană pentru ajutor

umanitar Comisia Europeană caută voluntari

şi organizaţii globale care să se implice în cooperarea pentru dezvoltare şi ajutor umanitar.

Grantul maxim acordat va fi în valoare de 700.000 euro, iar cel minim de 100.000 euro.

Co-finanțarea CE este de 85%, cu o prefinanțare de 75%, transferată în 30 de zile de la semnarea acordului de finanțare.

În cadrul Anului European pentru Dezvoltare (EYD2015), luna august este dedicată ajutorului umanitar.

La nivel global, Uniunea Europeană îşi menţine poziţia de lider donator de asistenţă pentru ajutorare oferită ţărilor care se confruntă cu dezastre naturale, conflicte sau războaie.

Totuşi, ajutorul financiar oferit de

statele membre valorează mai puţin de un procent din bugetul anual al UE, echivalând cu doi euro pe cap de locuitor.

În 2014 ajutorul umanitar oferit de UE a fost de 51.7 miliarde de euro, cu 4.8 miliarde mai putin decât în anul precedent (potrivit cifrelor furnizate de raportul anual publicat de CONCORD).

Acest ajutor este oferit tuturor statelor aflate în dificultate, fără restricţii (după cum prevede Tratatul de la Lisabona).

Potrivit datelor furnizate de Uniunea Europeană, în 2013 mai mult

de jumătate din totalul sumei oferită statelor defavorizate a venit din partea ţărilor membre UE, valorând 56.5 miliarde de euro.

În ciuda promisiunilor făcute, ajutorul financiar al UE a cunoscut o scădere în ultimii ani, cauzată de criza care a afectat economia globală şi care a determinat statele donatoare să reducă sumele alocate asistenţei pentru dezvoltare.

În acest context, Comisia Europeană lansează o iniţiativă prin care speră să aducă laolaltă voluntari şi organizaţii din diferite ţări ale lumii care să se dedice activităţilor comune în domeniul ajutorului umanitar.

Astfel, apelul de proiecte intitulat Voluntari UE pentru ajutor umanitar urmăreşte, pe de o parte, oferirea de asistenţă tehnică organizaţiilor care trimit voluntari, iar de cealaltă parte, consolidarea capacităţii pentru ajutor umanitar pentru organizaţiile care primesc voluntarii.

Obiectivele iniţiativei constau în: - Prevenirea riscului dezastrelor

naturale şi pregătirea legăturii dintre ajutorul de urgenţă, reabilitare si dezvoltare;

- Consolidarea voluntariatului local în ţările terţe;

- Identificarea instrumentelor şi metodelor de evaluare a nevoilor la nivel local;

- Încurajarea parteneriatelor şi implementarea proiectelor comune în domeniul ajutorului umanitar şi consolidarea capacităţii.

Condiţii de eligibilitate şi participare:

- Sunt acceptate organizatii neguvernamentale, non-profit, înfiinţate potrivit legistaţiei unui stat membru, cu sediul în cadrul UE şi, de asemenea, organisme de drept public cu caracter civil, guvernate de legislaţia unui stat din cadrul UE;

- Sunt încurajate să participe Federaţia Internaţională a Societăţilor Naţionale de Cruce Roşie şi Semiluna Roşie;


- Aplicanţii trebuie să aibă cel puţin cinci ani de experienţă în domeniul ajutorului umanitar;

- Sunt eligibile doar entităţile juridice din statele membre ale UE.

Procedura de transmitere şi selecţie a aplicaţiilor:

- Aplicaţiile se transmit doar în format electronic, prin completarea unui formular pus la dispoziţie de Comisie.

- Înaintea transmiterii propunerilor de proiect, aplicanţii trebuie să obţină codul PIC (Participant Identification Code), un cod unic de identificare care le permite acestora să îşi înregistreze organizaţiile într-un portal dedicat educației, audiovizualului, culturii, cetățeniei și voluntariatului, denumit Unique Registration Facility (URF);

- Propunerile de proiecte trebuie întocmite în una dintre limbile oficiale ale UE şi trebuie însoțite de toate documentele solicitate de Comisie;

- În evaluarea aplicaţiilor primite, Comisia Europeană va puncta următoarele criterii: relevanța proiectului, care ar trebui să fie în concordanţă cu obiectivele și prioritățile cererii de propuneri; buna definire a obiectivelor propuse, claritatea concepției și implementarea activităţilor propuse dar şi relevanţa parteneriatului;

- Solicitanţii vor fi informaţi în scris de către Comisia Europeană dacă propunerile de proiecte au fost sau nu selectate pentru grant;

Activităţile finanţate: - Studii sau vizite care să ofere o

analiză şi o cartografiere a domeniilor; - Seminarii/workshopuri/

conferințe; - Vizite de schimb ale

personalului; - Activităţi de monitorizare și

evaluare; - Activităţi de formare și

mentorat; - Consultanță, etc. Bugetul alocat de Comisia

Europeană:

Comisia Europeană are prevăzut, pentru cea de-a doua rundă de proiecte, cu termen limită la 1 septembrie 2015, aproximativ 2.084.400 euro (30%) din totalul de 6.948.000 euro alocat cofinanţării proiectelor în acest domeniu.

Grantul maxim acordat va fi în valoare de 700.000 euro iar cel minim de 100.000 euro. Co-finanțarea Comisiei Europene este de 85%, cu o prefinanțare de 75%, grantul fiind transferat în 30 de zile de la semnarea acordului de finanțare.

Durata de implementare a

proiectele depuse la 1 septembrie 2015 variază între şase (minimum) şi 24 (maximum) de luni şi ar trebui să înceapă între 01/02/2016 – 31/05/2016.

Termen limită pentru depunere: Formularul electronic de cerere,

completat în mod corespunzător, trebuie să fie depus până pe 1 septembrie, ora 13:00 (ora României). Propunerile trimise prin poștă, fax sau e-mail nu vor fi acceptate.

Toţi cei interesaţi de iniţiativa Voluntari UE pentru ajutor umanitar pot trimite întrebări suplimentare pe e-mailul: [email protected].

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)


EURO-DEVELOPMENT

Finanțări de la MAE - asistență pentru dezvoltare

Instituțiile publice, ONG-urile pot

solicita finanțări pentru 2016 de la Ministerul Afacerilor Externe, coordonator naţional al politicii de cooperare, pentru proiecte destinate dezvoltării în state asistate pentru dezvoltare – AOD (cum ar fi R.Moldova, Georgia, Armenia Ucraina),

Statele partenere beneficiare de AOD sunt Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Ucraina, Egipt, Tunisia, Libia, Irak, Palestina, Afganistan.

Procedura de finanțare pentru 2016 precizează că, până la data de 18 septembrie 2015 trebuie transmise note conceptuale pentru proiectele și programele care solicită fonduri din bugetul de stat.

Domeniile prioritare pentru finanţare pentru organizațiile interesate:

tranziţia spre democraţie (reconstrucţia statului, guvernanţă democratică, reforma administrativa, sprijinul societăţii civile, mass-media; rezolvarea conflictelor);

susţinerea agriculturii şi dezvoltarea economică sustenabilă, în contextul schimbărilor climatice;

protecţia mediului înconjurător şi sprijinirea activităţilor de promovare a energiei durabile, în contextul schimbărilor climatice.

Domeniile secundare sunt sănătatea şi educaţia. Aspectele privind egalitatea de gen vor fi avute în vedere ca şi subiecte transversale.

MAE mai precizează că bugetul total destinat asistenţei pentru dezvoltare în anul 2015 este de 10.100.000 lei, respectiv cca. 2.245.000 euro, la un curs de 4,5 lei.

Finanţarea programelor şi proiectelor AOD pentru care se solicită notele conceptuale se face în baza următoarelor procente indicative:

asistenţă bilaterală şi trilaterală – 60% din buget AOD (distribuit astfel: R. Moldova – 35%, Egipt şi Georgia – 15%, celelalte state – 10%),

asistenţă multilaterală (programe/proiecte tematice si contribuţii neafectate) – 15% din buget AOD,

asistenţă pentru educaţie pentru dezvoltare şi activităţile de conştientizare publică în domeniul dezvoltării – 10% din buget AOD,

asistenţă umanitară – 10%. Se stabileşte, totodată, o rezervă de

5%, pentru a asigura acoperirea diferenţelor de curs şi comisioanele percepute de bănci pentru realizarea transferurilor bancare.

Documentele de bază pentru preselecția de proiecte și toate anexele necesare o pot fi găsite pe site-ul MAE.

Lista proiectelor / programelor /

contribuţiilor neafectate finanţate din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al

MAE, în 2015 Asistenţă bilaterală şi trilaterală: I. Proiecte dedicate R. Moldova: I.1. Program de formare destinat

personalului din administraţia publică a Republicii Moldova – 40.000 USD

I.2. Creşterea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Republica Moldova – 100.000 EURO

I.3. Fondul de Mobilitate pentru experţii ONG din România şi Republica Moldova - Runda a II-a Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România – 20.000 EURO.

I.4. Consolidarea capacităţii de coordonare instituţională a Biroului Migraţie şi Azil în domeniul recepţiei, admisiei, reglementării şederii şi integrării străinilor pe teritoriul Republicii Moldova – 77.600 EURO

I.5. Sisteme autonome de irigare integrate cu turbine eoliene şi instalaţii fotovoltaice – 78.950 EURO

I.6. Calitate sporită în furnizarea serviciilor educaţionale în învăţământul superior – 70.000 EURO

I.7. Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova – 157.382 EURO

II. Proiecte dedicate Georgiei: II.1. Creşterea nivelului de înţelegere

a procesului de europenizare în Georgia: Campanie de informare şi comunicare privind Acordul de Asociere UE-Georgia, inclusiv Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator – 50.800 USD


II.2. Activităţi de dezvoltare social-

economică pentru persoanele afectate de conflict şi deplasate intern – 50.000 EURO.

III. Proiecte dedicate Egiptului: III.1. Asistenţă tehnică pentru

dezvoltare şi educaţie civică în Egipt – 40.000 EURO

III.2. Creşterea capacităţii instituţionale a serviciilor veterinare în domeniul Epidemiologiei şi evaluarea riscurilor – 50.000 EURO

IV. Proiecte dedicate altor state din Regiunea extinsă a Mării Negre şi din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii:

IV.1. Formare destinată personalului din administraţia publică a statelor din lumea arabă – 40.000 EURO

IV.2. Susţinerea administrării bazei de date electronice de cărţi de identitate naţionale în Afganistan – 80.000 USD

IV. 3. Un pod pentru educaţie – 40.000 USD

IV.4. Vizită de studiu în România privind supravegherea graniţelor şi coordonarea patrulării la graniţa dintre Ucraina şi Belarus – 20.000 EURO

IV.5. Expertiza românească în tranziţia la democraţie şi educaţie pentru Republica Moldova şi Ucraina – 50.000 EURO

IV.6. Îmbunătăţirea administrării migraţiei pentru muncă în Armenia, pentru democraţie şi buna guvernanţă – 70.000 EURO

IV.7. Cooperare internaţională în managementul frontierelor prin formarea formatorilor – 80.000 USD

IV.8. Cursul de pregătire în beneficiul Poliţiei Naţionale Afgane pentru Ordine Publică – 45.000 USD Asistenţă multilaterală

V. Proiecte tematice V.1. Dezvoltarea capacităţilor civile în

domeniul reconstrucţiei post-conflict – 40.000 USD.

V.2. Fondul European pentru Democraţie (EED) – 80.000 USD

V.3. Forumul Organizaţiilor Nonguvernamentale din Regiunea Mării Negre, ediţia a VIII-a- 50.000 EURO

V.4. Reţele Puternice pentru Copii – 42.000 USD

V.5. Promovarea integrităţii şi anti-corupţiei la nivel local în Parteneriatul Estic – 80.000 EURO

V.6. Cartografierea expertizei României de democratizare şi state-building, în vederea creşterii capacităţii de transfer către beneficiari şi realizării angajamentelor de consolidare a statutului de donator – 60.000 USD

V.7. Program Electoral 2015 – 50.000 USD

VI. Contribuţii neafectate VI.1. Înaltul Comisariat pentru

Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) – 100.000 USD (România are obligaţia de a acorda anual o contribuţie neafectată către UNHCR, conform Acordului-cadru dintre România şi UNHCR, intrat în vigoare la data de 20 octombrie 2011).

VI.2. Consiliul Europei – 40.000 EURO - pentru planurile de măsuri de asistenţă pentru dezvoltare planificate pentru R. Moldova şi Ucraina.

VI.3. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD – 40.000 EURO (România s-a angajat să acorde în total 100.000 Euro, între 2013-2017 pentru Parteneriatul de Eficienţă Energetică (E5P) şi activităţile lui din R. Moldova).

VI.4. Fondul pentru Democraţie al Naţiunilor Unite – 50.000 USD (având rol în promovarea statului de drept la nivel global).

VI.5. Departamentul pentru Afaceri Politice al ONU – 30.000 USD (acordată în baza rolului Departamentului în eforturile de prevenire şi soluţionare a conflictelor, precum şi al diplomaţiei preventive).

VII. Asistenţă pentru educaţie pentru dezvoltare şi activităţile de conştientizare publică în domeniu

VII.1 Continuarea campaniei de conştientizare publică în domeniul asistenţei pentru dezvoltare şi de întărire a capacităţii instituţionale a MAE în domeniu – 210.000 USD

VII.2. Şcoala Română de Dezvoltare - ediţia a VIII-a : "Zilele Dezvoltării Internaţionale"– 40.000 EURO

VII.3. O Europă mai coerentă pentru o lume mai dreaptă – 7500 EURO

VII.4. Voluntariatul pentru cooperare internaţională – 30.000 RON. Asistenţa umanitară – 200.000 EURO

Asistenţa umanitară se acordă în funcţie de necesităţi, sumele şi destinaţia acestora fiind aprobate prin ordine separate ale Ministrului Afacerilor Externe.

(Sursa: www.euractiv.ro)


EURO-CLUB

7000 tineri sunt așteptați la

Strasbourg în 20 și 21 mai, anul viitor

Pe 20 și 21 mai anul viitor

Parlamentul European își deschide ușile din nou pentru 7000 de tineri europeni, la Strasbourg, în cadrul evenimentului EYE 2016.

European Youth Event - EYE va reuni sute de activități: dezbateri, audieri, ateliere, jocuri digitale, grupate pe cinci teme, pe 20 și 21 mai 2016, la Strasbourg.

European Youth Event va reuni anul viitor, ca și în 2014, sute de activități: dezbateri, audieri, ateliere, jocuri digitale, grupate pe cinci teme:

război și pace: perspective pentru o planetă pașnică,

apatie sau participare: agendă pentru o democrație vibrantă,

excludere sau acces: măsuri împotriva șomajului în rândul tinerilor,

stagnare sau inovare: mediul de muncă în viitor,

eșec sau succes: căi noi pentru o Europă durabilă.

Până la data de 4 septembrie , cei

care doresc să se implice direct în activitățile organizate se pot înscrie, iar înregistrările celor care doresc să devină participanți/vizitatori se vor realiza în luna octombrie.

Anunțurile și alte informații despre eveniment pot fi urmărite și pe Facebook.

Filmele finaliste pentru Premiul LUX al Parlamentului European

Trei filme au intrat, la finalul lunii iulie,

în ultima fază a competiției pentru Premiul LUX:

Mediterranea, de Jonas Carpignano (Italia, SUA, Germania, Franta, Qatar),

Mustang, de Deniz Gamze Ergüven (Franța, Germania, Turcia, Qatar)

Urok (The Lesson) de Kristina Grozeva și Petar Valchanov (Bulgaria, Grecia)

Cele trei filme finaliste vor fi subtitrate în cele 24 de limbi oficiale UE (+ o versiune pentru persoanele cu dificultăți de vedere) și distribuite în statele membre UE în cadrul Zilelor Filmului LUX, care vor avea loc în toamnă.

Mediterranea, care abordează problema imigrării, va fi lansat oficial în Franța pe data de 2 septembrie

Între cele 10 filme care au concurat în prima etapă pentru Premiul LUX anul acesta se află și Toto și surorile lui, de Alexander Nanău (România, Ungaria, Germania).

Cinci dintre acestea sunt primele filme ale unor regizori tineri.

Premiul LUX este acordat de deputații

europeni pentru promovarea cinematografiei europene.

Cele 10 filme au fost alese de juriul Premiului LUX și reprezintă un amestec de genuri, povești, abordări artistice, mesaje și emoții, cu un accent pe tinerii regizori talentați.

Premiul va fi acordat la sfârșitul anului la Strasbourg.

Mențiunea publicului este acordată filmului Dușman de clasă (Class enemy), al lui Rok Bicek.

Acesta a primit cel mai mare număr de voturi de la publicul din întreaga Europă.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)


Piața de bunuri de folosință îndelungată din România continuă să crească

Vânzările de bunuri de folosință îndelungată din România au creșcut ușor în trimestrul al

doilea din 2015, cu 6,4%, ajungând la valoarea de 449 milioane de euro, conform unui raport al firmei de cercetare a pieței GfK, care calculează periodic indicele GfK Temax.

Studiul ia în calcul echipamentele de telecomunicații, electrocasnicele mari și mici, echipamentele IT, electronicele și aparatura foto.

Segmentele de piață care au fost pe un trend ascendent au fost sectorul telecom (+15%, până la 145 milioane de euro), electrocasnicele mari (+11%, până la 95 de milioane de euro) și electrocasnicele mici (+8%, până la 29 milioane de euro), în vreme ce sectorul de electronice a înregistrat o scădere de 3,3% în trimestrul al doilea.

Din categoria telecom, GfK menționează creșterea de 22% a vânzărilor de smartphone-uri, precum și avansul puternic al accesorilor, cum ar fi căștile.

Dintre electrocasnicele mari, cele mai vândute au fost cele incorporabile și frigiderele, în vreme ce la electrocasnicele mici sectorul aparatelor de bucătărie a înregistrat o majorare în valoare a vânzărilor, dată de aparatele de preparat mâncarea și de storcătoarele pentru fructe și legume.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, sectorul IT s-a menținut stabil în trimestrul al doilea, atingând 95 de milioane de euro. După evoluții foarte bune în trecut, tabletele au înregistrat o scădere a cererii, spre deosebire de calculatoarele portabile, care și-au menținut trendul pozitiv pe toate segmentele.

Piața foto din România a scăzut cu aproape 17% în trimestrul al doilea din 2015, până la o valoare totală de 6 milioane de euro.

Sectorul PTV - televizoare cu ecran plat, care predomină în categoria electronicelor, a scăzut cu aproape 5%, în timp ce cererea pentru televizoarele cu ecran UHD și diagonale mai mari de 40 inchi a continuat să crească.

Sectorul de camere video de acțiune care și-a dublat valoarea, iar sistemele audio, boxele și boxele cu andocare au înregistrat, la rândul lor, vânzări mai mari.

Compania de cercetare menționează faptul că, având în vedere scăderea TVA la alimente și băuturi nealcoolice de la 24% la 9%, începând cu iunie 2015, este interesant de văzut dacă economisirea făcută de consumatori se va duce către achiziția de bunuri de folosință îndelungată.

Premiu pentru excelență în inițiativele societății civile

Premiul Societății Civile, ediția 2015,

va răsplăti inițiativele care își propun să îmbunătățească incluziunea socială și economică a persoanelor sărăce sau să contracareze creșterea riscului de sărăcie în Europa.

Concursul are în vedere organizațiile neguvernamentale sau persoanele care au întreprins initiative de combatere a sărăciei, nominalizate de membrii Comitetului Economic și Social European (CESE), de consiliile economice și sociale naționale, precum și de organizațiile și rețelele societății civile la nivel european.

Pentru a fi nominalizate, inițiativele trebuie să aibă un grad ridicat de inovație și

să aducă o contribuție majoră la bunăstarea comunităților care beneficiază de ele.

Termenul-limită de înscriere al inițiativelor în concurs a fost extins până la data de 10 septembrie 2015.

Fondul total de premiere este de 50.000 euro.

El poate fi acordat unui număr de maximum cinci proiecte distincte.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc în data de 10 decembrie 2015, la Bruxelles.

Premiul Societății Civile, organizat de CESE, este la a 7-a ediție.

Scopul concursului este de a recompensa și încuraja inițiativele societății civile care au adus o contribuție majoră la promovarea identității și integrării europene. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


SUMAR

Noi măsuri pentru îmbunătăţirea absorbției - baza de date cu preţuri de referinţă pentru achiziţii şi sistem informatic pentru detectarea neregulilor şi a fraudelor – pg.1 98 de milioane de EURO pentru gestionarea frontierelor şi cooperare poliţienească – pg.2 222 de milioane de euro pentru consolidarea cooperării în regiunea Dunării – pg.3 Fonduri de 350 milioane de euro pentru conservarea biodiversității – pg.4 AFIR dă undă verde pentru finanţările pentru infrastructură din PNDR 2007 – 2013! – pg.5 Străzi iluminate cu energie solară , la Deta –

pg.5 Noi reglementări la Programul privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi – pg.6 Un institut oncologic – pg.7 Guvernul a aprobat, de principiu, contractarea unor facilităţi de cofinanţare de la BEI – pg.8 S-au îmbunătăţit reglementările privind cercetarea ştiinţifică si dezvoltarea tehnologică – pg.9 Cooperare teritorială europeană 2014-2020 - reglementări financiare pentru 12 programe – pg.10 Măsura de infrastructura rurală - autoritățile publice locale vor avea la dispoziție 1,1 miliarde de euro – pg.11 88 de milioane de euro alocaţi pentru dezvoltarea zonei de graniţă româno-sârbă – pg.12 Flexibilitate în folosirea fondurilor de dezvoltare rurală 2007 – 2013 – pg.13

România ar putea avea sistem de irigaţii nou până în 2020 – pg.14 12 milioane de euro pentru modernizarea ambulatoriului Spitalului Judeţean Timişoara – pg.15 Noi granturi pentru cercetare în Europa –pg.16 68% dintre români susţin adoptarea euro – pg.16 Nou program de sprijin pentru Grecia – pg.17 Schimb de experiențe și bune practici cu finanțare europeană – pg.18 Un internet mai sigur pentru copii – pg.18 198 milioane de utilizatori ad block în lume, din care peste 2 milioane în România – pg.19 Televizoare inteligente, servicii de stocare în cloud și plăți de pe mobil – cele mai utilizate tehnologii digitale în România – pg.20 Virus online conceput exclusiv pentru a ataca băncile din România – pg.20 Incluziunea în domeniul educației, prim pas pentru combaterea radicalizării – pg.21 Granturi de 700.000 de euro de la Comisia Europeană pentru ajutor umanitar – pg.22 Finanțări de la MAE - asistență pentru dezvoltare – pg.24 7000 tineri sunt așteptați la Strasbourg în 20 și 21 mai, anul viitor – pg.26 Piața de bunuri de folosință îndelungată din România continuă să crească – pg.27 Premiu pentru excelenţă în iniţiativele societăţii civile – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A Tel: 0256-493667, Fax: 0256-

493132 E-mail:

[email protected] Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest

număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/, www.gov.ro www.euractiv.ro www.agerpres.ro www.afir.info www.mdrap.ro www.fonduri-structurale.ro google.com/imagini

Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

INSTITU IA PREFECTULUI JUDE UL TIMI DE AFACERI EUROPENE filebaza unor contracte de finanţare din...

Documents