INSTALA IE DE INCINERARE A DEEURILOR S.C. PRO AIR CLEAN S ...arpmag.anpm.ro/upload/50936_Formular...

1

FORMULAR DE SOLICITARE

Date de identificare ale titularului de activitate/operatorului instalatiei caresolicita autorizarea activitatiiNumele instalatiei

INSTALAŢIE DE INCINERARE A DEŞEURILORcom. Perieti, jud. Ialomita, tarla 180/6, parcela 21, nr. cadastral 670/3

Numele solicitantului, adresa, numarul de inregistrare la Registrul ComertuluiS.C. PRO AIR CLEAN S.A., J35/638/1998, CUI RO 10705319

Timisoara, str. Sulina, nr. 6B, judetul Timis

Activitatea sau activitatile conform Anexei I din OUG nr. 152/2005 aprobataprin Legea 84/2006 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii5. Managementul deseurilor5.1 - Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase cu ocapacitate de peste 10 t/zi

Alte activitati cu impact semnificativ desfasurate pe amplasament

Cod CAEN – 3811: colectarea deseurilor nepericuloase;Cod CAEN – 3812: colectarea deseurilor periculoase;

Cod CAEN – 3821: tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase;Cod CAEN – 3822: tratarea si eliminarea deseurilor periculoase;

Cod CAEN – 3700: colectarea si epurarea apelor uzate.Cod CAEN – 3832: recuperarea materialelor recuperabile sortate

Cod NOSE-P: 109.03 – Incinerarea deseurilor periculoase saumunicipale

Cod SNAP: 0902Numele si prenumele proprietarului; S.C. PRO AIR CLEAN S.A.

Timişoara – Director General: Dr. ing. Nicolae StrâmbeanuNumele si functia persoanei imputernicite sa reprezinte titularul

activitatii/operatorul instalatiei pe tot parcursul derularii procedurii deautorizare: Ing. Pană Ştefăniţă Mirel

Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectiea mediului: Ing. Pană Ştefăniţă Mirel

Nr. de telefon: Tel : 0256/306018; Fax: 0256/290918;Adresa de e-mail: [email protected]

Nu este cazul

2

In numele firmei mai sus mentionate, solicitam prin prezenta emitereaunei autorizatii integrate conform prevederilor OUG nr. 152/2005 privindprevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin legea nr. 84/2006.

Titularul de activitate/operatorul instalatiei isi asuma raspunderea pentrucorectitudinea si completitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritatiicompetente pentru protectia mediului in vederea analizarii si demarariiprocedurii de autorizare.

Nume: NICOLAE STRÂMBEANUFunctia: Director GeneralSemnatura si ştampila

3

────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────┐│ O descriere a: │ Unde se regăseşte în │Verificare││ │formularul de solicitare │efectuată │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- instalaţiei şi activităţilor sale │Formularul de solicitare,│ ││ │Secţiunea 4 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- materiilor prime şi auxiliare, altor │Formularul de solicitare,│ ││substanţe şi a energiei utilizate în sau generate de │Secţiunea 3 │ ││instalaţie │ │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- surselor de emisii din instalaţie │Formularul de solicitare,│ ││ │Secţiunea 5 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- condiţiilor amplasamentului pe care se află instalaţia│Raportul de │ ││ │amplasament şi │ ││ │Secţiunea 11 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- naturii şi a cantităţilor estimate de emisii din │Secţiunile 0, 12 şi 13 │ ││instalaţie în fiecare factor de mediu precum şi │ │ ││identificarea efectelor semnificative ale emisiilor │ │ ││asupra mediului │ │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- tehnologiei propuse şi a altor tehnici pentru │Formularul de solicitare │ ││prevenirea sau, unde nu este posibilă prevenirea, │Secţiunile 3.2, 3.4.3, │ ││reducerea emisiilor de la instalaţie │4.9.1 şi 12 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- acolo unde este cazul, măsuri pentru prevenirea şi │Formularul de solicitare │ ││recuperarea deşeurilor generate de instalaţie │Secţiunea 5 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- măsurilor suplimentare planificate în vederea │Formularul de solicitare │ ││conformării cu principiile generale care decurg din │Secţiunea 14 │ ││obligaţiile de bază ale operatorului/titularului │ │ ││activităţii aşa cum sunt ele stipulate în Capitolul III │ │ ││al O.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi │ │ ││controlul integrat al poluării: │ │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│(a) sunt luate toate măsurile adecvate de prevenire a │Formularul de solicitare │ ││poluării, în mod special prin aplicarea Celor Mai Bune │Secţiunea 3.2, 0 şi 12 │ ││Tehnici Disponibile; │ │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│(b) nu este cauzată nici o poluare semnificativă; │Formularul de solicitare │ ││ │Secţiunea 13 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│(c) este evitată generarea de deşeuri în conformitate cu│Formularul de solicitare │ ││legislaţia specifică naţională în vigoare privind │Secţiunea 5 │ ││deşeurile (11); acolo unde sunt generate deşeuri, │ │ ││acestea sunt recuperate sau, unde acest lucru nu este │ │ ││posibil din punct de vedere tehnic sau economic, ele │ │ ││sunt eliminate astfel încât să se evite sau să se reducă│ │ ││orice impact asupra mediului; │ │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│(d) energia este utilizată eficient; │Formularul de solicitare │ ││ │Secţiunea 6 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│(e) sunt luate măsurile necesare pentru prevenirea │Formularul de solicitare │ ││accidentelor şi limitarea consecinţelor lor; │Secţiunea 7 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│(f) sunt luate măsurile necesare la încetarea definitivă│Formularul de solicitare │ ││a activităţilor pentru a evita orice risc de poluare şi │Secţiunea 10 │ ││de a aduce amplasamentul la o stare satisfăcătoare. │ │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- măsurile planificate pentru monitorizarea emisiilor în│Formularul de solicitare │ ││mediu │Secţiunea 9 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│- alternativele principale studiate de solicitant │Formularul de solicitare │ ││ │Secţiunile 4.15 şi 11.2 │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────┤│Solicitarea autorizării trebuie de asemenea să includă │Formularul de solicitare │ ││un rezumat netehnic al secţiunilor menţionate mai sus. │Secţiunea 1 │ │└────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────┘

INFORMAŢIA SOLICITATĂ DE ARTICOLUL 16 ALIN. 1 AL O.U.G. 34/2002PRIVIND PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII

4

LISTA DE VERIFICARE A COMPONENŢEI DOCUMENTAŢIEI DE SOLICITARE

În plus faţă de acest document, verificaţi dacă aţi inclus elementele din tabelul următor┌────┬──────────────────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬─────────┐│ │ Element │ Secţiune │Verificat de│Verificat││ │ │ relevantă │ solicitant │ de ALPM │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 1 │Activitatea face parte din sectoarele incluse │ │ \ / │ ││ │în autorizarea integrată de mediu │ │ / \ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 2 │Dovada că taxa pentru etapa de evaluare a │ │ \ / │ ││ │documentaţiei de solicitare a autorizaţiei │ │ / \ │ ││ │integrate a fost achitată │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 3 │Formularul de solicitare a autorizaţiei │ │ │ ││ │integrate de mediu │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 4 │Rezumat netehnic │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 5 │Diagramele proceselor tehnologice (schematic),│Secţiunea 4.5 │ │ ││ │acolo unde nu sunt incluse în acest document, │(dacă este cazul) │ │ ││ │includeţi punctele de emisie în toţi factorii │ │ │ ││ │de mediu │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 6 │Raportul de amplasament │Secţiunea 11 │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 7 │Analize cost-beneficiu realizate pentru │Secţiunea 2.3 │ │ ││ │Evaluarea BAT │(dacă este cazul) │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 8 │O evaluare BAT completă pentru întreaga │Secţiunea 4.15 │ │ ││ │instalaţie │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 9 │Organigrama instalaţiei │Secţiunea 2.1 │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 10 │Planul de situaţie │Formularul de │ │ ││ │Indicaţi limitele amplasamentului │solicitare │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 11 │Suprafeţe construite/betonate şi suprafeţe │Formularul de │ │ ││ │libere/verzi permeabile şi impermeabile │solicitare │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 12 │Locaţia instalaţiei │Secţiunea 2.3.5 │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 13 │Locaţiile (părţile din instalaţie) cu emisii │Secţiunea 4.14 │ │ ││ │de mirosuri │(Miros) │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 14 │Receptori sensibili - ape subterane, structuri│Secţiunea 2.4 │ │ ││ │geologie, dacă sunt descărcate direct sau │ │ │ ││ │indirect substanţele periculoase din Anexele 5│ │ │ ││ │şi 6 ale Legii nr. 310/2001 privind │ │ │ ││ │modificarea şi completarea legii apelor │ │ │ ││ │nr. 107/1996 în apele subterane │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 15 │Receptori sensibili la zgomot │Secţiunea 8.1 │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 16 │Puncte de emisii continue şi fugitive │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 17 │Puncte propuse pentru monitorizare/ │Secţiunea 13.2 │ │ ││ │automonitorizare │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 18 │Alţi receptori sensibili din punct de vedere │Secţiunea 13.5 │ │ ││ │al mediului, inclusiv habitate şi zone de │ │ │ ││ │interes ştiinţific │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 19 │Planuri de amplasament (combinaţi şi faceţi │Raportul de │ │ ││ │trimitere la alte documente după caz) arătând │amplasament │ │ ││ │poziţia oricăror rezervoare, conducte şi │ │ │ ││ │canale subterane sau a altor structuri │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 20 │Copii ale oricăror lucrări de modelare │Secţiunea 4 │ │ ││ │realizate │ │ │ │

5

├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 21 │Harta prezentând reţeaua Natura 2000 sau alte │Secţiunea 13.5 │ │ ││ │arii sau exemplare protejate │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 22 │O copie a oricărei informaţii anterioare │Secţiunea 13.5 │ │ ││ │referitoare la habitate furnizată pentru │ │ │ ││ │Acordul de Mediu sau pentru oricare alt scop │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 23 │Studii existente privind amplasamentul şi/sau │ │ │ ││ │instalaţia sau în legătura cu acestea │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 24 │Acte de reglementare ale altor autorităţi │ │ │ ││ │publice obţinute până la data depunerii │ │ │ ││ │solicitării şi informaţii asupra stadiului │ │ │ ││ │de obţinere a altor acte de reglementare │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 25 │Orice alte elemente în care furnizaţi copii │(vă rugăm listaţi)│ │ ││ │ale propriilor informaţii │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────┤│ 26 │Copie a anunţului public │ │ │ │└────┴──────────────────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴─────────┘

6

SECŢIUNEA 1 Rezumat netehnic

I. REZUMAT NETEHNIC Această secţiune trebuie să fie cât mai succintă, de obicei un paragraf pentru fiecare dintre titluri, dar

permiţând în acelaşi timp o prezentare suficientă a activităţilor. Este oportunitatea dumneavoastră de a

spune autorităţii responsabile de emitere a autorizaţiei integrate de mediu cât de bine vă desfăşuraţi

activitatea şi îmbunătăţirile pe care intenţionaţi să le faceţi. Este preferabil să completaţi această

secţiune după ce aţi elaborat întreaga documentaţie de solicitare, deoarece veţi şti ce să rezumaţi.

Rezumatul va include:

1. DESCRIERE O descriere succintă a activităţilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instalaţiei implicate, cu

marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct.

Prin proiectul propus de S.C. PRO AIR CLEAN S.A. se prevede amplasarea si

punerea in functiune a unei instalatii de tratare si neutralizare prin incinerare a deseurilor

industriale si spitalicesti periculoase precum si a deseurilor provenite din ambalaje.

Instalatia este de tip BIC (Belgia) compusa dintr-un cuptor rotativ de ardere cu o

capacitate totala de 2880 kg material incinerat/ora, corespondent a 23000 tone/an. Instalatia

de incinerare va utiliza ca si combustibil gazele naturale si va fi prevazuta cu turbină de

generare curent electric (650 kWh), recuperator de caldura si instalatii de spălare uscată

respectiv umedă a gazelor arse.

La alegerea tipului instalatiei de incinerare au fost analizate cerintele specifice in

vederea autorizarii integrate pe linie de protectie a mediului, fiind astfel achizitionata o

instalatie ce respecta principiul aplicarii “CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE", in

conformitate cu Directiva 76 / 2000 CE. Astfel, aceasta instalatie, prin tehnica de tratere

aplicata, ca si prin sistemul de epurare a gazelor aferent instalatiei, respecta toate normele si

normativele romanesti in vigoare, precum si normativele europene privind incinerarea

deseurilor industriale si spitalicesti periculoase.

Proiectul Instalaţiei de incinerare a deşeurilor propus de S.C. PRO AIR CLEAN S.A.

pentru a functiona la Perieţi, jud. Ialomiţa, este un obiectiv cu doua mari functionalitati.

I. Rezolva problemele cauzate de deseurile spitalicesti si industriale generate la

nivel local, judetean si regional si asigura protejarea mediului inconjutator si a

sanatatii populatiei. Toate aceste deseuri generate vor fi distruse in totalitate prin

incinerare la temperaturi cuprinse între 850 şi 1100°C.

II. Proiectul Instalaţiei de incinerare a deşeurilor va asigura dezvoltarea economica

a zonei.

7

Functionarea si utilitatile Instalaţiei de incinerare a deşeurilor

Asigurarea activitatii Instalaţiei de incinerare a deşeurilor presupune realizarea unui

sistem profesionist si performant de activitate, care cuprinde:

a. Colectarea şi transportul deşeurilor industriale - se vor face conf. HG 1061/2008-

privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, Anexa 1 -

Formular pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase.

Colectarea si transportul deseurilor industriale se vor face de catre firme autorizate conf. HG

1061/2008 si vor fi livrate pe baza de contract catre Instalatia de incinerare. Fiecare transport

de deşeuri periculoase trebuie însoţit de un formular de expediţie/transport (anexa nr. 1 din

HG 1061/2008 menţionat). Expeditorul completează şi semnează formularul de

expediţie/transport, al cărei machetă este prezentată în anexa nr. 2, din ordinul menţionat, cu

următoarele date şi informaţii:

- denumirea deşeurilor, codificare conform H.G. nr. 856/2002;

- numărul formularului de aprobare a transportului;

- numele şi adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului;

- cantitatea deşeurilor transportate;

- data preluării deşeurilor de către transportator;

- tipul mijloacelor de transport;

Înainte ca deşeurile periculoase să fie preluate în instalaţie, se verifică dacă autorizaţia de

mediu a instalaţiei admite deşeurile respective. În acest scop, administratorul are nevoie

conform pct. 1.3, cap. 1, anexa 2 din H.G. nr. 128/2002, de următoarele informaţii:

- provenienţa deşeurilor;

- componenţa fizică şi chimică a deşeurilor;

- caracteristici de periculozitate, interdicţii de mixare, măsuri de precauţie la manipulare.

Controlul la predarea deşeurilor trebuie să conţină conform pct. 1.4, cap. 1, anexa nr. 2, din

H.G. nr. 128/2002, minim următoarele etape:

- verificarea documentelor însoţitoare ale deşeurilor (de ex. documentele pentru transportul

deşeurilor);

- eşantionarea reprezentativă înainte de descărcarea deşeurilor, pentru a verifica prin

controale, dacă deşeurile corespund cerinţelor din anexa nr. 2, Art. 1.3 şi pentru a oferi

posibilitatea autorităţilor de resort de a constata tipul deşeurilor tratate;

- probele prelevate se vor păstra cel puţin o lună după incinerare.

b. Receptia si gestionarea deseurilor

Se va face pe baza fiselor de colectare si a fiselor de control de la intrarea pe

amplasamentului instalaţiei de incinerare.

In functie de tip deseurilor, acestea vor avea un sistem propriu de gestionare.

8

Sunt situatii in care deseurile receptionate vor intra direct in camerele de ardere sau

vor fi depozitate in limitele reglementarilor legale in depozite speciale amenajate in acest

scop.

Pe amplasamentul instalaţiei de incinerare a deşeurilor au fost prevăzute o hală de

depozitare temporară a deşeurilor cu o suprafaţă de 4541,81 m2 precum şi o hală de

depozitare temporară şi pretratare a deşeurilor în vederea stabilirii reţetelor optime de

incinerare, cu o suprafaţă de 2645,76 m2.

Pentru deşeurile lichide şi păstoase pompabile (uleiuri, inclusiv cu PCB, solventi,

deseuri petroliere, vopsele etc.), a fost prevăzut un parc cu rezervoare subterane compus din

4 rezervoare subterane x 60 mc fiecare, amplasate in cuve de beton armat. Rezervoarele

sunt cu pereti dubli iar intre pereti se afla antigel sub presiune.

De asemenea, instalaţia de incinerare va fi dotată si cu un depozit frigorific compus

dintr-o cameră de refrigerare cu suprafata de 130 m2 si inaltimea de 2,5 m si o camera

congelare cu suprafata de 90 m2 si inaltimea de 2,5 m - pentru situatii in care se impune

mentinerea deseurilor la temperaturi scazute. Instalaţia de frig nu foloseşte freon.

c. Incinerarea

Se va face prin incarcare automata a camerei de ardere, procesul de ardere

realizandu-se la temperaturi cuprinse între 850 şi 1100°C.

Incineratorul ecologic este de tip BIC (Belgia) si va functiona, strict, dupa normele

prevazute de manualele tehnice ale producatorului si in concordanta cu legislatia de mediu in

vigoare:

- HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completată şi modificată de Hotărârea

de Guvern nr. 268/2005

- Ord. M.M.G.A. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea

deseurilor

Instalaţia de incinerare mai include, pe lângă posibilitatea eliminării deşeurilor, şi

următoarele avantaje:

- producerea de energie electrică (650kWh). Instalaţia de incinerare este dotată cu un

boiler (schimbător de căldura) care răceşte gazele arse şi care produce 15,5 t abur/h. O mare

parte din acest abur este folosit de o turbină pentru producerea de energie electrică.

- utilizarea aburului în exces ca agent termic pentru spaţiile administrative proprii cât

şi pentru procesele tehnologice (de ex. uscarea deşeurilor) şi spaţiile administrative ale S.C.

VIVANI SALUBRITATE S.A. situată în imediata vecinătoate, pe acelaşi amplasament;

- gama de deşeuri incinerate va fi foarte largă (lichide, păstoase, solide, gazoase;

industriale periculoase şi/sau nepericuloase, medicale), astfel că, înainte de incinerarea

propriu-zisă, în funcţie de tipurile de deşeuri existente pe amplasament, se va realiza un

amestec (o reţetă) de incinerare cu o putere calorifică adecvată autoîntreţinerii arderii – ceea

ce va permite economisirea unei cantităţi foarte importante de gaze naturale.

9

Una dintre cele mai importante componente ale instalaţiei de incinerare a deşeurilor

va fi statia de monitorizarea continua a emisiilor si sistemul avansat de filtrare a acestora.

Componentele principale ale instalaţiei de incinerare a deşeurilor sunt:1. Silozul de recepţie a deşeurilor cu capacitatea de cca. 750 mc.

Deşeul, înainte de a ajunge la incinerare, este cântărit şi este prelevată o probă pentru

determinări de laborator.

Dupa aceasta, deşeul este descărcat în silozul de recepţie a deşeurilor, unde se afla o macara

dotată cu cupă de ridicare cu capacitatea de 5,5 t (pod rulant) şi un echipament de mărunţire cu

capacitatea de 30t/h.

Deşeul mărunţit ajunge în silozul pentru deşeul mărunţit, de unde este introdus în proces.

Macaraua este mutată în poziţia exactă cu ajutorul unui program electronic.

Mărunţitorul este capabil să mărunţească deşeurile, excepţie făcând butoaiele cu armături,

metalele tari şi bucăţile din piatră. Aceste piese mari trebuie îndepărtate din deşeu înainte de

mărunţire.

Prepararea deşeului constă în reducerea dimensiunilor şi amestecarea deşeurilor, în vederea

realizării reţetei cerută la incinerare (reţeta trebuie să respecte în primul rând puterea calorifică).

Foto 2 - Mărunţitor deşeuri şi buncăr stocaredeşeuri

Foto 1 - Macara(graifer)

10

2. Echipamentul de introducere a deşeului în proces

Acest echipament este dotat cu o cupă, cu un volum de 5 m3.

Cupa este dotată cu o hotă cu sistem de ventilaţie pentru a preveni mirosurile. Aerul poluat

este introdus in incinerator.

Echipamentul de alimentare are două stăvilare, operate hidraulic, ce previn arderea.

Parţile echipamentului ce intră în contact cu focul sunt răcite cu apă.

Deşeurile lichide sunt stocate în 4 bazine subterane cu capacitatea fiecare de 60 mc,

din rezervoare deseurile lichide sun pompate in cuptorul rotativ cu ajutorul unui injector.

3. Cuptorul rotativ

Incineratorul este echipat cu un cuptor rotativ pentru arderea deşeurilor, cu diametrul de

Ø= 3,02 m si lungimea de 9,96 m. si un volum de 30mc

Cuptorul rotativ este robust şi poate incinera aproape orice tip de deşeu, indiferent de tipul

şi compoziţia acestuia. În special, cuptoarele rotative sunt foarte larg utilizate la incinerarea

deşeurilor periculoase.

Tehnologia este de asemenea folosită şi în cazul deşeurilor spitaliceşti, majoritatea

deşeurilor periculoase spitaliceşti fiind incinerate la temperaturi înalte în cuptoare rotative.

Cuptorul rotativ constă într-un vas cilidric usor înclinat faţă de orizontală, unghiul de

înclinare faţă de orizontală este de cca. 3-6°.

Vasul este asezat pe nişte role, permiţând rotirea cuptorului în jurul axei sale.

Foto 3 - Cupă(buncăr) deşeuri

dotată cuîmpingătorhidraulic dealimentare a

cuptorului rotativ

11

Deşeul este transportat prin cuptor gravitaţional, în timpul rotirii cuptorului.

Injecţia directă se foloseşte în cazul deşeurilor lichide, gazoase sau păstoase (pompabile).

Cuptorul rotativ este echipat cu un arzător tip RS 800 MBLU – 8100 kw pentru gaze naturale si

un injector pentru deseuri lichide si pastoase.

Timpul de rezidenţă a materiilor solide în cuptor este determinat de către unghiul cu

orizontala a vasului şi de către rotaţie: pentru atingerea unei arderi optime a deşeului este

necesar un timp de rezidenţă de 15 - 60 minute.

Foto 4 - Cuptor rotativ

Foto 5 - Arzător

12

Nivelul de carbon organic total (COT) din cenuşă este sub 3 %, cu valori obişnuite de 1-

2%.

Zgura rezultată este evacuată cu un echipament special, se depozitează în containere şi

este evacuata pentru depozitare finală la depozitul pentru deşeuri periculoase/nepericuloase

aflat în imediata vecinătate.

Cuptorul rotativ poate arde deşeuri solide, lichide, gazoase şi nămoluri de la epurarea

apelor. Materialele solide sunt alimentate printr-un dispozitiv ne-rotativ; deşeurile lichide sunt

injectate direct în cuptor prin nişte ajutaje; deşeurile pompabile şi nămolurile sunt introduse în

cuptor prin intermediul unui tub răcit cu apă.

Incineratorul este dotat cu un sistem automat de îndepartare a cenuşii, care este capabil

să funcţioneze continuu timp de 24 ore/zi.

Foto 6 –

Cuptorul rotativ

(vedere din

interior)

Foto 7 - Zonă evacuare cenuşă

13

Rotaţia cuptorului este de 1,5 rot/min. Aceasta poate fi schimbată prin modificarea

frecvenţei motorului.

Temperatura in camera primară este de aprox. 900°C. În cuptorul rotativ, în vederea topirii

sedimentelor de nămol, temperatura este cuprinsa intre 900- 1100 °C.

În vederea pornirii arderii, se foloseşte gazul natural până la atingerea temperaturii de

850°C.

Cuptorul este prevazut cu sonde pentru masurarea temperaturii.

4.Camera de post-combustie

În vederea creşterii capacităţii de epurare a gazelor reziduale evacuate în atmosferă (în

special dioxine şi furani), sunt adaugate si 2 camere post-combustie cu dimensiunile de Ø=2,7m

si lungimea de 8 m.

Arzator tip RS 800 MBLU – 8100 kw pentru gaze naturale.

Se efectuează aprinderi suplimentare, pentru a menţine temperatura necesară unei arderi

complete a gazelor.

Temperatura este mai mare de 1.100 °C, cu un timp de rezidenţă de 3,1 secunde, în condiţii

ce permit amestecarea adecvată în camera de post-combustie.

Camerele sunt prevazute cu sonde pentru monitorizarea temperaturii.

Cuptorul se roteşte uşor pentru a permite amestecarea deşeurilor solide, lucru ce

asigură o expunere totală la temperatura înalta din cuptor, asemenea rotaţiei unui uscător de

rufe ce maximizează expunerea hainelor la aerul cald din uscător. Un ventilator mare trage aer

în exces (ce conţine oxigen) în sistem pentru a creşte eficienţa combustiei.

Flacăra şi temperatura înaltă din cuptor provoacă conversia deşeurilor organice şi a

unora metalice din solide sau lichide în gaze. Aceste gaze fierbinţi trec în camera secundară.

Orice material anorganic (metale, precum zinc sau plumb) ce nu au fost transformate în gaze ies

sub formă de cenuşă, pe la capătul cuptorului, într-un container pentru evacuarea finală.

Foto 8 – Camera postcombustie 1Foto 9 - Camera postcombustie 2

prevăzută cu coş de avarie

14

Prevederea de combustibili auxiliari pentru atingerea şi menţinerea condiţiilor operaţionale

este considerată a fi BAT (Best Available Techniques – Cele mai bune tehnici disponibile).

Eficienţa distrugerii este de 99,9999%, în cazul tratării deşeurilor ce conţin sau sunt

contaminate cu POP (poluanţi organici persistenţi).

Camera post combustie 2 este prevazuta cu cos de avarie.

5. Turn de racire

In turnul de racire gazele sunt racite pana la 8500C de unde ajung in cazanul de aburi .

Racirea se face cu aer cu ajutorul unui ventilator de 35 000 Nmc/h.

6. Boiler (schimbător de căldură) şi turbină

Gazele arse încinse vor fi răcite într-un boiler. Boilerul este capabil să producă 15,5 t abur/h,

în funcţie de valoarea calorifică a deşeurilor incinerate.

Presiunea aburului saturat este de 21,5 bari.

Gazele arse sunt răcite la 200oC.

Tuburile de transfer de caldură sunt curăţate cu ajutorul sistemului cu ultrasunete.

Flacăra şi căldura rup legăturile chimice ale compuşilor oganici gazoşi în atomi. Aceşti

atomi se recombină cu oxigenul din aerul din cameră şi formeză compuşi stabili alcătuiţi în

principal din chimicale nepericuloase, precum dioxid de carbon şi apa (abur).

Foto 10 - Turn de răcire

Foto 11 - Boiler

15

Aburul din boiler se foloseşte pentru generarea de energie electrică cu ajutorul unei turbine

şi furnizarea de agent termic pentru spaţiile administrative şi procesele tehnologice ale S.C.

VIVANI SALUBRITATE S.A. (de ex. uscarea deşeurilor).

Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este refolosita

in proces. Capacitatea de generare energie electrica: 650 kWh.

e. Epurarea gazelor reziduale

Gazele reziduale sunt tratate atât printr-un sistem uscat cât şi printr-un sistem umed.

1. Spălarea uscată a gazelor

Gazele astfel racite sunt tratate in continuare cu bicarbonat de sodiu si carbune activ si

trecute prin filtrele sac.

Alimentarea cu bicarbonat de sodiu se face dintr-un siloz cu capacitatea de 40 mc prin

intermediul unui dozator, iar cu carbune activ dintr-un siloz cu capacitatea de 1 mc prin

intermediul unui dozator.

Foto 12 - Turbină

Foto 13 - Siloz bicarbonat de sodiu

Foto 14 - Siloz cărbune activ

16

Filtre sac

Filtru sac constă din saci filtranţi.

Viteza gazelor arse prin mediu filtrant este mai mică de 1 cm/s, pentru a oferi suficient

timp de filtrare .

Pentru menţinerea constantă a presiunii, ce scade în timp, se face o răcire regulată cu

ajutorul unui jet de aer.

Filtre saci 2 buc a 3 module fiecare cu suprafata filtranta de 1700 mp.

Sub filtre se afla doua instalatii de colectare a prafului amestecat cu bicarbonat, carbune

activ, colectarea se face prin vibrare in saci big-bag.

Daca cantitatea de absorbtie a carbunelui activ din praf este mai mare de 50% acesta se

refoloseste in caz contrar se evacueaza la depozitul de deseuri periculoase.

2. Scruber (Spălarea umedă)

Gazele arse ce ies din filtrele sac intră în coloana spălătorului umed. Gazele sunt spalate cu

solutie de hidroxid de sodiu 30%. Capacitatea scuberului este 30 mc.

Controlul poluării îndeplineşte standardele de emisie în aer impuse de Directiva

2000/76/EC.

Sistemul foloseşte hidroxid de Na pentru a neutraliza gazele acide precum: (SOx),

H2SO4, acidul clorhidric (HCl), HF ce se regăsesc în gazele arse.

Foto 15 - Filtre sac

Foto 16 - Scrubber

17

Deseuri lichide şi păstoase pompabile

Deseuri solide

6 5

7

1 2

8

11

14 25 26

27

32

28

33

13

34

3 4

18

23

15 17

299

16

28

31

10

12

30

Abur Apă distilată

Apă dedurizată

24

22

19

20

21

35

DIAGRAMA FLUX A PROCESULUI DE INCINERARE

Fig. 17Diagrama flux

a procesului de incinerare

Legendă:1, 2, 3, 4. Rezervoare stocare deşeurilichide şi păstoase pompabile;5. Buncăr descărcare deşeuri solide;6. Buncăr stocare deşeuri mărunţite;7. Tocător deşeuri;8. Cupa de alimentare a cuptorului;9. Sistem special de alimentare cu deşeurimedicale;10. Împingător hidraulic pentru alimentareacuptorului cu deşeuri;11. Cuptor rotativ;12. Transportor tip raclet pentru colectareacenuşii şi buncăr cenuşă;13. Arzătoare;14. Camera postcombustie 1;15. Camera postcombustie 2;16. Coş de avarie prevăzut cu clapeta desiguranţă;17. Turn de răcire gaze arse;18. Boiler;19. Tobă cu abur (steam drum);20. Turbină generare curent electric;21. Post TRAFO;22. Condensor;23. Tanc apă distilată;24. Staţie tratare apă BWT;22. Siloz bicarbonat de sodiu;23. Siloz cărbune activ;27. şi 28. Filtre sac;26. Colectare amestec de pulberi,bicarbonat de sodiu şi cărbune activ;30. Scrubber (spălare umedă gaze)31. Sodă caustică (NaOH);32. Exhaustor;33. Coş evacuare (h=30 m);34. Cabină monitorizare continuă emisii;35. Senzori monitorizare continuă emisii

18

f. Monitorizarea emisiilor

Monitorizarea emisiilor rezultate din procesul de ardere se va face continuu si

neintrerupt si vor fi asistate electronic de catre un program performant aplicat calculatoarelor

de control (evitandu-se eroarea umana).

Sistemul de monitorizare a emisiilor in atmosfera din cadrul instalatiei de incinerare va

dispune de o interfaţă uşor intuitivă care va fi făcută publică în permanenţă putând fi, astfel,

consultată de toţi factorii interesaţi (autorităţi, public interesat etc.).

Instalaţia de monitorizare continuă a emisiilor constă din analizoare de gaze

amplasate într-o cabină aflată la baza coşului.

Următorii poluanţii ai aerului vor fi măsuraţi continuu:

ü Pulberi totale;

ü TOC

ü Acid clorhidric (HCl);

ü Acid fluorhidric (HF);

ü (SOx);

ü (NOx));

ü O2,

ü CO,

ü Dioxine si furani

ü CO2

ü Metale grele

• Cadmiu

• Mercur

• Sb+Co+Cu+Mn+Ni+V

g. Sistemul de evacuare a gazelor arse

Sistemul de evacuare a emisiilor este compus din:

- exhaustor cu o capacitate de 55000 Nmc/h;

- coş evacuare cu înălţimea de 30 m, diametrul la bază de 1,6 m lar la partea superioară de

1,0 m.

Foto 19 - Exhaustor

Foto 20 - Coşevacuare gaze

Foto 18 - Cabină monitorizarecontinuă emisii

19

Fig. 21 - Instalaţii şi activităţi desfăşurate

Colectare deseu(dupa compozitie, putere calorifica)

Transport autorizat de la generatori la instalatia de incinerare

Receptie deseuri si depozitare temporara

Determinari de laborator(pentru stabilirea retetei de incinerare)

Instalatie de incinerare

· Apa pentruracire

· Apa pentruspalarea umeda agazelor arse

Gaz metan

Energie electrica

· Bicarbonat desodiu(var)

· Carbune activ· Hidroxid de

sodiu

Instalatiededurizare apa

Enrgieelectrica

Zgura sicenusa

Pulberide la lafiltrare

Apeuzate

Emisii inatmosfera

Depozit deseuri periculoasesi/sau nepericuloase

Statie deepurare

Reteaua electricade distributie

Evacuare apeepurate p. Crivaie

Cos evacuare cumonitorizare continua

Abur

Agent termic spaţiiadministrative

20

1.1. Prezentarea condiţiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorică

AERPoluarea de impact este reprezentata de poluarea datorata emisiilor de gaze si

particule rezultate în urma actiunilor umane. Principalii poluatori sunt gazele cu efect de sera,substantele acidifiante, substantele care distrug stratul de ozon, metalele grele si poluantiiorganici persistenti, compusii organici volatili, particulele fine, etc.

Conform datelor prezentate in cadrul lucrarilor de elaborare a studiului de impactasupra mediului, rezulta ca zona nu este poluata din punct de vedere al factorului de mediu„aer”.

In concluzie, la nivelul actual de informatii, se poate aprecia ca nivelul maxim alimisiilor in zona invecinata instalatiei, dupa intrarea in functiune a instalatiei) se va situa înjurul valorilor următoare:

- Dioxid de azot (NO2) – 0,025 mg/Nm3;- Monoxid de carbon (CO) – 0,40 mg/Nm3;- Pulberi totale in suspensie – 0,024 mg/Nm3.

APAVolumul relativ redus de apa uzata generata din incinta instalaţiei de incinerare si

functionarea eficienta a staţiei de epurare va asigura evacuarea din incinta a apelor la nivelulimpus prin legislatia in vigoare (HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completata simodificata de Hotarârea de Guvern nr. 268/2005, HG 188/2002 pentru aprobareaNormativului privind evacuarea apelor uzate, NTPA 001/2005).

Apele uzate rezultate, prin masurile avute in vedere (staţie de epurare cu ultrafiltrareşi osmoză inversă) nu vor influenta calitatea apelor subterane din zona.

SOLValorile concentratiilor maxime, din sol, ale poluantilor specifici activitatii de incinerare

a desurilor sunt mult inferioare celor impuse prin Ordinul 756/1997 - Ordin pentru aprobareaReglementarii privind evaluarea poluarii mediului : * p.a. - praguri de alerta mai putinsensibile; **p.i. - praguri de interventie mai putin sensibile.

ZgomotNivelul de zgomot (avind in vedere ca zona nu este de tip rezidential) este in

conformitate cu limitele specificate in prin STAS 10009/1988 si in conformitate cu BAT-ul.

1.2. Alternative principale studiate de către Solicitant (legate de locaţie, justificare economică,orientare spre alt domeniu etc.)

Descrierea principalelor alternative studiate.

Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care au avut in

vedere urmatoarele aspecte:

- distantele fata de zonele locuite si ariile protejate;

- structura geologica si geofizica a terenului;

- apele de suprafata si cele subterane;

- datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor, precipitatii);

- dispersia poluantilor in aer;

- infrastructura zonei;

- aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru deseuri

periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului de incinerare);

- incadrarea in PUZ – ul com. Perieti.

21

Amplasamentul propus si activitatea si activitatea ce se va desfasura –Instalatie de

incinerare a deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului Slobozia, fiind

desemnata ca zona industriala in care se vor desfasura activitati de managementul deseurilor.

Mentionam ca in imediata vecinatate a amplasamentului studiat se mai afla:

1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand S.C.

Vivani Salubritate S.A.

2. Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate S.A.

3. Statia de tratare a deseurilor periculoase a S.C. Viavani Salubritate S.A.

Avantajele alegerii acestui amplasament sunt urmatoarele:

- Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul acestora

pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de evenimente nedorite

pentru mediu si populatie).

- Tratarea corespunzatoare cu recuperare de energie electrica si termica.

- Micsorarea cantitatilor de deseuri depozitate in favoarea celor incinerate.

- Masurile avute in vedere la construirea obiectivelor sunt conform BAT-urilor.

- Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in

depozitul pentru deseuri periculoase).

- Cresterea capacitatii de supraveghere din partea autoritatilor.

- Distanta mare fata de zonele locuite si de zonele protejate (peste 2 km).

Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 – Ordin

pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

si a prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă Normativului tehnic privind

incinerarea deşeurilor, a condus la alegerea amplasamentului propus.

Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in incinta si in afara

acesteia.

Platforma pe care se propune amplasarea instalatiei nu afecteaza valori naturale,

istorice, culturale, zone protejate, zone de protectie sanitara si nu se prevede prin planul de

urbanism o amenajare teritoriala.

Din punct de vedere economic, se poate aprecia faptul că instalaţia este amplasată

optim datorită învecinării cu amplasamentul S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A., ceea ce va

duce la:

- costuri extrem de mici pentru transportul cenuşii rezultate din procesul de

incinerare la depozitul zonal conform pentru deşeuri nepericuloase Slobozia;

- posibilitatea furnizării aburului rezidual pentru procesele tehnologice ale S.C.

VIVANI SALUBRITATE S.A. dar şi ca agent termic pentru spaţiile lor administrative;

- posibilitatea furnizării în reţeaua de electricitate a curentului electric produs în

cadrul instalaţiei de incinerare;

- staţia de epurare a S.C. PRO AIR CLEAN S.A. va epura toate apele uzate

generate pe amplasament (inclusiv cele ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A.);

22

În ceea ce priveşte domeniul de activitate, având în vedere că întreg amplasamentul

este unul pentru gestionarea deşeurilor, nu se poate pune în discuţie orientarea spre un alt

domeniu de activitate.

Avantaje prezentate de instalatia de incinerare propusa a fi pusa in functiune:

· Fazele procesului de ardere sunt separate una de cealalta si reglate individual.

Datorita acestui fapt, respectarea valorilor emisiilor admise nu constituie o problema

din punct de vedere al protectiei mediului.

· Proces stabil de ardere, datorita caruia este admisa folosirea materialelor de ars de

diverse compozitii.

· Reducerea cu 85% a volumului si masei deseurilor tratate, ceea ce reduce

considerabil costul distrugerii si neutralizarii deseurilor.

· Recuperarea caldurii si folosirea acesteia in scopuri menajere si industriale, ceea ce

face ca instalatia sa fie rentabila din punct de vedere economic.

· Generarea, prin procesul de incinerare, a unei cantităţi de electricitate de 650 kWh

care va fi furnizată în reţeaua de electricitate naţională.

Prin realizarea proiectului se vor obtine umatoarele beneficii :

- reducerea poluarii in zonele industriale care genereaza deseuri industriale

periculoase, prin introducerea tehnologiei de incinerare in locul tehnologiei „clasice” de

depozitare;

- asigurarea conditiilor necesare gestionarii corespunzatoare a deseurilor generate

de societatile care au in exploatare depozite de deseuri industriale periculoase (prevederi

stabilite prin H.G. nr. 349/2005 – tabel 5.5);

- asigurarea conditiilor necesare gestionarii corespunzatoare a deseurilor periculoase

generate in zonele urbane.

- dezvoltarea economica a zonei in care va functiona, se va realiza prin :

- Investitia realizata – valoarea investitiei se ridica la nivelul sumei de 15.000.000

euro, suma la care se platesc taxe si impozite la bugetele local si la bugetul general

consolidat.

- Atragerea de noi investitii economice industriale conform tipicului zonei in care va

functiona instalaţia de incinerare; investitii care vor insemna alte:

· Sume de bani atrase;

· Taxe si impozite, locuri de munca;

· Dezvoltare infrastructurii ediliatre si rutiere in zona;

· Cresterea importantei economice zonei si a arterei rutiere ce strabate zona;

· Amenajarea zonei in care se va dezvolta activitatea economica.

23

2. TEHNICI DE MANAGEMENT

2.1. Sistemul de management

În prezent, activităţile desfăşurate de S.C. PRO AIR CLEAN S.A. sunt certificate în

conformitate cu următoarelor standarde:

ISO 9001 : 2008 – sistem de management al calitatii

ISO 14001 : 2005 – sistem de management de mediu

OHSAS 18001 : 2008 – sistemul de management al sanatatii si sigurantei

operationale

După punerea în funcţiune a Instalaţiei de incinerare a deşeurilor, activitatea va fi

integrată în cele trei standarde mai sus menţionate.

3. INTRĂRI DE MATERIALE 3.1. Selectarea materiilor prime

Instalatia de incinerare este destinata incinerarii deseurilor industriale aflate indiverse stari de agregare, a deseurilor provenite din ambalaje contaminate precum şi adeşeurilor medicale. O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel:

O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel:

- deseuri solide – 52% ; cca 35,9 t/zi- deseuri pastoase – 30% ; cca. 20.7 t/zi- deseuri lichide – 5% ; cca. 5,5 t/zi- ambalaje – 11% ; cca. 5,5 t/zi

Total = 69 t/zi; 23000 t/an

Intrari in proces(Substante chimice, combustibili,

energie electrica, apa )u.m Cantitate

kg/h 2880Deseuri tone/an 23 000Energie electrica kw/h 950Carbune activ * kg/h 2-20

Bicarbonat de sodiu - NaHCO3* kg/h 20 – 220Gaze naturale (metan G20)** Nmc/h/arzator 350 -810

Apa dedurizata pentru boiler (din BWT) mc/h 5Apa de racire a intregului sistem mc/h 17,3

Solutie soda caustica – NaOH 3% l/h 18* functie de concentratia gazelor evacuate** functie de puterea calorifica a deseurilor

3.2. Cerinţele BAT

Instalatia respecta cerintele Bat in ceea ce priveste:- incinerarea (incinerarea primara, secundara etc.)- filtrarea/spălarea gazelor emise in atmosfera (in limitele impuse de legislatie)- cantitatea de cenusa rezultatata (cca. 12%)- monitorizarea continua a parametrilor instalatiei si emisiilor- recuperarea energiei sub formă de energie electrică (650kWh) şi energie termică.

3.3. Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime)

Conform celor mai bune tehnici.

24

3.4. Utilizarea apei

Tabel - Necesarul de apa

Tipul utilităţiiNecesarul orar,

m3

Necesarul anualm3 Observaţii

Apă pentru boiler 0,2 1545.6Pentru dedurizare in statia

BWT

Apă de racire pentru

intregul proces17,6 133 694.4 Se pierdde prin evaporare

Apă menajera 0,15 1 314 Numai in scopuri menajere

Apa spalare 0,3 2318.4 Spalare incinte si udat gazon

Total 18,25 138 872.4

4. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI

a. Colectarea si transportul deseurilor

b. Receptia si gestionarea deseurilor

c. Incinerarea deseurilor

d. Epurarea gazelor reziduale

e. Monitorizarea emisiilor

f. Gestionarea deseurilor rezultate

5. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII

Tabel nr. 13. – Identificarea emisiilor de substante poluante

Concentratie HG 128/268/2005Poluant Emisie la emisie Concentratie Respectare

kg/h t/an mg/Nmc mg/NmcParticule 0,028224 0,225 0,6272 10 DaHCl 0,027936 0,223 0,6208 10 DaHF 0.0578025 0,461 0.0663 1 DaNOx 2,5056 19,965 55,68 200 DaSO2 1,3536 10,785 30,08 50 DaCO 0,2016 1,61 4,48 - DaHg 0,00016128 0,0012 0,003584 0.05 DaCd 0.000107136 0,00085 0.0023808 0.05 Da

∑As +Pb +Cr+Sb+Cu+Ni 0,003744 0,030 0,0834∑<0.5 Da

Dioxine si furani 7.403E-05 0,00006 0.000088 0.0001 Da

Aceste emisii au fost calculate pentru cazul în care se distruge prin ardere o cantitate

maxima de 2 880 kg deseuri/ora.

25

Tabel nr. 14. - Compararea valorilor la emisie BAT/HG 128/instalatie analizata:

Parametru Tipulmăs.

Media anualamg/Nmc

Limita conformDirectiva

2000/76/EU HG 128/2002

Domeniul valorilorBAT

Instalatieanalizata

Pulberi totale C 10 0,1-10 0,6272HCl C 10 0,1-10 0,6208HF C/N 1 0,04-1 0.0663SO2 C 50 0,1-50 30,08NOx C 200 40-200 55,68CO C 50 5-50 4,48Hg C/N 0,05 0,0003-0,03 0,003584Cd+Tl N 0,05 0,0005-0,05 0.0023808∑alte metalegrele

N 0,5 0,0013-0,5 0,0834

PCCD/PCDF(ngTEQ/mc)

N 0,1 0,002-0,1 0.000088

NOTA:· ∑metale = Sb, As, Pb,Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V.· 1 – Valorile medii se refera la o perioada de prelevare de minimum 30 de minute si maximum 8 ore.· 2 – valorile medii vor fi masurate pe o perioada de prelevare de minim 6 ore si maxim 8 ore.

· VLE sunt stabilite in conditii standard: 11%O2, T= 273 K, p= 101,3 Kp.

Dupa cum se observa din calculele noastre valorile la emisie ale incineratoruluianalizat sunt sub limitele prevazute in HG 128/2002 modificata si completata cu HG268/2005- privind incinerarea deseurilor - Anexa 7 (ANEXA V- DIRECTIVA 76/2000/CE APARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI - privind incinerarea deseurilor) si seinscriu in valorile medii BAT.

6. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR

Cantitati de deseuri rezultate de la incinerarea deseurilor periculoase:

BAT Instalatie Pro Air CleanDeseuri de productie(kg/t deseu incinerat)

Deseuri de productie(kg/t deseu incinerat)

Tone

Medie anuala Medie anuala TotalCenusa+zgură 140 120 2760Praf+carbune activepuizat+cenuşăzburătoare

74 20 460

Materiale feroase - 10 230

26

7. ENERGIEConsumul anual de energie al activităţilor este prezentat în tabelul următor, în funcţie de sursa deenergie.

Sursa de energie Consum de energie Consum specificde energie

Comparare culimitele BAT

Electricitate din reteauapublica

950 kWh 104,16 kwh/t deseu 234 kwh/t deseu

Gaze naturale 1160 nmc/h 243 Nmc/t deseu 250 Nmc/t deseu

8. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR

Accidente posibile Factoriafectati

Sesizareariscului Masuri

1.Incarcari peste limiteleadmise a apelor tehnologiceuzate prin sistemul de drenajsi/sau in apele subterane

Apelesubterane

Valori pestelimitele admise

Oprirea instalatiei, investigatiiprivind cauzele

2.Imprastierea (răsturnarea)deşeurilor din autovehiculelorde transport in apropiereaamplasamentului sau pe drum.

Ape subteraneSol, subsol,artere decirculatie

Accident auto.Imprastiereadeseurilor

Strangerea deseurilor,curatarea sispalarea(dezinfectarea)suprafetelor afectate.

3.Emisii in aer peste limiteleadmise

Aer Poluarea aerului. Investigarea cauzelor ,oprirea instalatiei pentrurevizie

4.Accidente ce pun in pericolsanatatea si sigurantalucratorilor

Lucratori Starea desanatate alucratorilor

Sunt prevăzute:

-măsuri de siguranţacirculaţiei (indicatoare sensuriunice etc.),-materiale, instalaţii şiaccesorii de protecţia muncii(mănuşi, salopete, în caz denecesitate, duşuri, vestiareetc.),-măsuri de prim ajutor în cazde accidente,-măsuri de prevenire şistingere a incendiilor.-interventie cadre medicale

5.Dezastre naturale in specialin cazul producerii unuicutremur

-constructii-statia deepurare-alimentarea cuapa-evacuareaapelor uzate-lucratori

-Acordarea primului ajutorpersoanelor accidentate-Verificarea etanşeităţiiinstalaţiilor şi conductelorprecum şi verificarea tasărilorsau deplasărilor care se potproduce.-Remedierea defectiunilor inregim de urgenta.

6.Incendiu -aer-lucratori

-constructiile siinstalatiile

Aparitia fumului -Sunt prevazuti hidranti deincendiu si rezerva intangibilade apa.-Se va solicitainterventiaGrupului dePompieri.

27

9. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Tab. 1.8.1.1. - Surse de zgomot la statiile de incinerare a deseurilor

Nivelul zgomotuluiLwa in dB(A)Zone relevante/

principalele surse Masuri de reducereBAT Instalatie

analizataLivrarea deseului Hale obisnuite inchise 104 – 109 80 – 90Maruntire Echipamentele situate in hale

inchise 95 – 99 90 – 95

Buncarul de deseuri Izolarea fonica a cladirilor 79 – 81 79 – 81Cladirea boilerului Izolarea fonica a cladirilor, canale

de ventilatie cu echipamente dereducere a zgomotelor

78 – 91 78 – 91

Cladirea masinilor Folosirea unor valve silentioase,tuburi izolate fonice, izolarea

fonica a cladirilor82 – 85 82 – 85

Tratarea gazelor arse:- precipitare

electrostatica- spalare- curentul de aer- cos- sistemul total

Izolatie fonica a incintei

82 – 8582 – 8582 – 8484 – 8589 – 95

82 – 8582 – 8582 – 8484 – 85

85 – 90

Eliminareareziduurilor:- descarcarea cenusii- incarcare- transportul de la

statie- managementul total

al reziduurilor

Izolare fonica, incarcarea in buncar

71 – 7273 – 78 (ziua)92 – 96 (ziua)92 – 96 (ziua)

71 – 72(noaptea)

71 – 7273 – 78 (ziua)85 – 90 (ziua)90 – 95 (ziua)

71 – 72(noaptea)

Racirea cu aer Amortizoare pe partile de aspiratiesi presiune 90 – 97 90 – 95

Facilitatile detransformare aenergiei

Design cu zgomot redus, in cladiriizolate fonic 71 – 80 71 – 80

Nivelul total Lwa alstatieZiNoapte

105 – 11093 – 99

90 – 95 80– 85

Zi/noapte arata ca operatia se desfasoara de obicei in timpul zilei sau in timpulnoptii

Având in vedere ca toate utilajele sunt amplasate in cladiri, nivelurile de presiune

sonora pe teritoriul statiei de incinerare, in vecinatatea surselor (pâna la 10 m de acestea),

vor fi cuprinse in intervalul 75 – 85dB(A). Prin atenuare cu distanta, la limita incintei, nivelurile

sonore sunt mai mici de 65dB(A), valoare maxima admisibila prin STAS 100009/88.

28

10. MONITORIZARE

ParametruPunct

deemisie

Frecventa demonitorizare

C: cont.

N: non-cont.

Metoda de monitorizare

Pulberi cos C Optica-sistem laser

HCl cos C -

HF cos C -

SO2 cos C Metoda nedispersivă în IR

NOx cos C Chimioluminiscenţă

CO cos C Metoda nedispersivă în IR

ΣMetale grele cos N – trimestrial SR EN 13211-2002

Taliu+Cadmiu cos N – trimestrial SR EN 13211-2002

Substanţe organice gazoase sauîn stare de vapori, exprimate subformă de carbon organic total -TOC

cos C FID

PCDDs/PCDFs

dioxine si furani

cos N – trimestrial SREN 1948/2004

11. DEZAFECTARE

La dezafectarea instalatiei se va tine cont de planul general de dezafectare al instalatiei si

managementul deseurilor rezultate in urma dezafectarii.

12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAŢIA

Instalaţia de incinerare a deşeurilor, amplasata in com Perieti/jud. Ialomita – jud.

Ialomita, al SC Pro Air Clean SA este amplasata in tarlaua 180/6, parcela 21, nr. cadastral

670/3 si ocupa o suprafata de 25 275 mp de teren.

Terenul se invecineaza:

- N – depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

- E - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

- S – terenuri agricole, proprietati private

- W - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

Instalaţia de incinerare a deşeurilor este situata la cca 2 km de Slobozia pe drumul

spre Amara, iar de aici inca 1,9 km spre vest.

Terenul pe care este situat obiectivul analizat apartine S.C. Pro Air Clean S.A.

Timisoara, toate constructiile si instalatiile fiind noi.

Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care au avut

in vedere urmatoarele aspecte:

29







- aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru

deseuri periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului de

incinerare);

- incadrarea in PUZ–ul com. Perieti.

Amplasamentul propus si activitatea ce se va desfasura – Instalatie de incinerare a

deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului Slobozia, fiind desemnata ca

zona industriala in care se vor desfasura activitati de managementul deseurilor.


1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand

S.C. Vivani Salubritate S.A.




- Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul

acestora pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de evenimente

nedorite pentru mediu si populatie).




- Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in

depozitul pentru deseuri periculoase).



Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 – Ordin

pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

si a prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă Normativului tehnic privind

incinerarea deşeurilor, a condus la alegerea amplasamentului propus.

Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in incinta si in

afara acesteia.




30

13. LIMITELE DE EMISIE

VLE conform Directivei 2000/76/EC(transpusa prin HG 128/2002 ,

HG 268/2005 privind incinerarea deseurilor)Noxe emise Măsurători continue

valori medii zilnicemg/Nmc

Măsurători discontinuevalori medii

mg/NmcCO2 - -

Pulberi totale 10NMVOC,Exprimatîn TOC

10 mg C/Nmc

Nox 200CO 50HCl 10HF 1

SO2 50ֿ∑metale 0,51

VLE conform Directivei 2000/76/EC( transpusă prin HG 128/2002 , HG 268/2005 privind

incinerarea deşeurilor)Noxe emiseMăsurători continuevalori medii zilnice

mg/Nmc

Măsurători discontinuevalori medii

mg/NmcCd+ Tl3 0,051

Hg3 0,051

Dioxine şi benzofurani 0,1ng TEQ/mc2

14. IMPACT

Prin masurile luate si prin faptul ca instalatiile sunt BAT, impactul asupra mediului este

nesemnificativ si se inscrie in limitele unui mediu supus activitatilor de tip industrial si in

limitele stabilite de legislatia in vigoare.

15. PLANUL DE MĂSURI OBLIGATORII ŞI PROGRAMELE DE MODERNIZARE

Implementarea sistemelor de management :

ISO 9001 : 2008 – sistem de management al calitatii

ISO 14001 : 2005 – sistem de management de mediu

OHSAS 18001 : 2008 – sistemul de management al sanatatii si sigurantei

operationale

31

SECŢIUNEA 2 Tehnici de management

2. TEHNICI DE MANAGEMENT 2.1. Sistemul de management

Sunteti certificati conform ISO 14001 sau inregistraticonform EMAS (sau ambele) – daca da indicati aicinumerele de certificare / inregistrare

Nu, se va implementa la cca. 6 lunide la autorizare

Furnizati o organigrama de management in documentatiadumneavoastra de solicitare a autorizatiei integrate demediu (indicati posturi si nu nume). Faceti aici referire ladocumentul pe care il veti atasa

Dacă sunteţi sau nu certificat sau înregistrat aşa cum a fost prezentat mai sus, trebuie să completaţicăsuţele goale de mai jos. În general există 2 opţiuni pentru modul în care puteţi răspunde la fiecarepunct:

▪ Fie să confirmaţi că aveţi în funcţiune un sistem de management atestat printr-un document şi faceţireferire la documentaţia respectivă, astfel încât să poată fi ulterior inspectată/auditată pe amplasament;

▪ Sau, dacă nu aveţi un sistem de management atestat printr-un document, descrieţi modul în caregestionaţi acest aspect. Introduceţi 'a se vedea informaţii suplimentare' în coloana 4 şi faceţi descriereaîntr-o căsuţă sub tabel.

Dacă intenţionaţi să dobândiţi un sistem atestat printr-un document, indicaţi în Coloana 3 data de lacare acesta va fi valabil.

Cerinta caracteristica a BAT Da sau NuDocumentul de referintasau data pana la caresistemele vor fi aplicate(valabile)

ResponsibilitatiPrezentati cepost saudepartamentesteresponsabilpentru fiecarecerinta

0 1 2 3 4

1 Aveti o politica de mediurecunoscuta oficial?

Nu In organigramaeste prevazut undepartament deprotectia mediuluicare va preluadupaimplementareaISO 14 001,toateresponsabilitatile.

2 Aveti programe de ingrijire,programe pentru intretinerepreventiva si intretinere pentruinstalatiile si echipamentelerelevante?

Da Toate echipamentele dindotarea instalatiei deincinerare sunt prevazute cuinstructiuni de folosire simentenanta, inclusivinstructiuni in caz de avariesi accidente.

Departamentultehnic, prinresponsabilii dela fiecare loc demunca.

3 Aveti o metoda pentrudescrierea si revizia necesitatiide intretinere?

Da Instructiunile de mentenanta Departamentultehnic

32



0 1 2 3 4

4 Performanta/acuratetea demonitorizare si masurare

Da Instalatia de incinerare tipBIC (Belgia) va fi echipatacu aparatura demonitorizare continua aurmatorilor indicatori:Pulberi totale; TOC; Acidclorhidric (HCl); Acidfluorhidric (HF); (SOx);(NOx); O2; CO; Dioxine sifurani; CO2; Hg; Cd; şiSb+Co+Cu+Mn+Ni+V.Valorile indicatorilormonitorizaţi vor fi puse ladispoziţia tuturor factorilorinteresaţi.

Departamentul deprotectia mediului

5 Aveti un sistem prin careidentificati principalii indicatoride performanta in domeniulmediului?

Da Legislatia de mediucorespunzatoare fiecaruifactor de mediu


6 Aveti un sistem prin care punetila punct si mentineti un programde monitorizare si masurare, cucare puteti activa monitorizareasi imbunatatirea performantei?

Da Prin sistemul demonitorizare implementat


7 Aveti un plan de prevenire sicombatere a poluarilor inconditii de operare anormale ?

Da Planul este atasat prezenteisolicitari.

Departamentul deprotectiamediului.Departamentultehnic.

8 Daca raspunsul de mai sus esteDA listati indicatorii principalifolositi

A se vedeainformatiisuplimentare

9 InstruireConfirmati ca sistemele deinstruire sunt aplicate (sau celmai tarziu dupa 2 luni de laemiterea autorizatiei integratede mediu) pentru intregpersonalul relevant, inclusivcontractantii si cei careachizitioneaza echipament simateriale; si care cuprindeurmatoarele elemente:· constientizarea

reglementarilor generale dinAutorizatia integrata de

Da Autorizatia integrata demediu si documentelerezultate din implementareasistemului ISO 14001La cca. 6 luni de laemiterea Autorizatieiintegrate

Departamentul deprotectia mediului.

33



0 1 2 3 4mediu pentru activitatea siprocesele de la locul demunca;

· constientizarea tuturorefectelor potentiale asupramediului in conditii normalesi anormale de functionare;

· constientizarea necesitatiide a raporta abaterea de laconditiile de autorizareintegrata de mediu;

prevenirea si reactia in cazulaparitiei emisiilor in conditii deoperare anormale;

10 Exista o declaratie clara acompetentelor siresponsabilitatilor necesarepentru posturile cheie?

Da Fisa postului Conducera unitatii

11 Care sunt standardele deinstruire pentru acest sectorindustrial (daca exista) si in cemasura va conformati lor?

ISO 9001-calitateISO 14001- mediuISO 18001-securitate sisanatate ocupationalaSe vor implementa in cca. 6luni de la obţinereaAutorizaţiei Integrate deMediu.

Conducera unitatii

12 Aveti o procedura scrisa pentrumetodologia in cazulinvestigarii a cazurilorpotentiale si actuale deneconformare incluzand luareade masuri pentru reducereaoricarui impact produs si pentruinitierea si aplicarea de masuripreventive si corective?

Nu Procedura va fi definitivatain cca. 6 luni de la primireaAutorizatiei integrate


13 Aveti o procedura scrisa pentruevidenta, investigarea,comunicarea si raportareasesizarilor privind protectiamediului incluzand luarea demasuri corective si deprevenire a repetarii?

Nu Procedura va fi definitivatain 2 luni de la primireaAutorizatiei integrate


14 Aveti in mod regulat audituriindependente (preferabil)pentru a verifica daca toate

Nu In 2 luni de la primireaAutorizatiei integrate se vaincheia un contract cu un

Conducera unitatii

34



0 1 2 3 4activitatile sunt realizate inconformitate cu cerintele demai sus? (Denumiti organismulde auditare)

organism de auditare

15 Frecventa acestora este de celputin o data pe an?

Da Frecventa se va stabili lasemnarea contractului si vafi de cel putin o data pe an

Conducera unitatii

16 Revizuirea si raportareaperformantelor de mediuEste demonstrat in mod clar,printr-un document, faptul camanagementul de varf alcompaniei analizeazaperformanta de mediu siasigura luarea masurilorcorespunzatoare atunci candeste necesar sa se garantezeca sunt indeplinite si mentinuteobligatiile asumate prin politicade mediu si ca acesta politicaramane relevanta?Denumiti postul de conducerecel mai important care are insarcina analiza performantei demediu

Da Sefuldepartamentuluide protectiamediului

17 Este demostrat in mod clar,printr-un document, faptul camanagementul de varfanalizeaza progresulprogramelor de imbunatatire acalitatii mediului cel putin odata pe an?

Da In maxim 2 luni.Raportul de audit


18 Este demonstrabil (de ex.proceduri scrise) ca aspectelede mediu sunt incluse inurmatoarele domenii, asa cumsunt cerute de IPPC:

Da In maxim 2 luni.Raportul de audit

ConducereaunitatiiDepartamentul deprotectia mediului

· controlul modificariiprocesului instalatiei;

Da Departamentul deprotectia mediuluiDepartamenttehnic

· proiectarea si monitorizareainstalatiilor noi, tehnologieisau altor proiecteimportante;

Da Departamentul deprotectia mediuluiDepartamenttehnic

35



0 1 2 3 4

· alocarea capitalului; Da Conducereaunitatii

· alocarea resurselor deoperare;

Da Conducereaunitatii

· planificarea si pregatirea;

Da ConducereaunitatiiDepartamenteconomic

· includerea aspectelor demediu in desfasurareanormala de functionare;

Da Departamentul deprotectia mediului

· politica de achizitii; Da Departamenteconomic

· evidente contabile pentrucosturile de mediucomparativ cu proceseleimplicate si nu cucheltuielile (de regie).

Da Departamenteconomic

19 Face compania rapoarteprivind performantele demediu, bazate pe rezultateleanalizelor de management(anuale sau legate de ciclul deaudit ), pentru:

Da Rapoarte privindperformantele de mediu


· informatii solicitate deAutoritatea competenta; si

Da Toate datele privindactivitatea desfasurata sirezultatele monitorizarilor

· eficienta sistemului demanagement fata deobiectivele si scopurilecompaniei si imbunatatirileviitoare planificate.

Da Rapoarte periodice privindeficienta sistemului demanagement fata deobiectivele si scopurilecompaniei si imbunatatirileviitoare planificate.

20 Se fac raportari externe,preferabil prin declaratii publiceprivind protectia mediului?

Da Declaratii publice, intruniri

36

Informatii suplimentare

Se vor organiza cel putin 2 intalniri anuale cu membrii comunitatilor apropiate si reprezentanti ai ONG-urilor si mass media.De asemenea la dezbateri vor fi invitati reprezentantii ai Autoritatilor publice locale, ARPM, APM,Directia Apelor.

Cerinta caracteristica a BAT Unde estepastrata

Cum seidentifica

Cine esteresponsabil

Managementul documentatiei si registrelorPentru fiecare dintre urmatoarele elemente alesistemului dumneavoastra de management datiinformatiile solicitate.Politici Se va stabili la

implementareasistemului

Se va stabili laimplementareasistemului

Sefdepartament„Implementareasi intretinereasistemului demanagement”

Responsibilitati idem Idem idem

Obiective idem Idem idem

Evidentele de intretinere idem Idem idem

Proceduri idem Idem idem

Registrele de monitorizare idem Idem idem

Rezultatele auditurilor idem Idem idem

Rezultatele revizuirilor idem Idem idem

Evidentele privind sesizarile si incidentele idem Idem idem

Evidentele privind instruirile idem Idem idem

37

SECŢIUNEA 3 Intrări de materii prime

3. INTRĂRI DE MATERII PRIME 3.1. Selectarea materiilor prime

Utilizaţi acest tabel pentru a furniza o listă a principalelor materii prime utilizate, precum şi a altora care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. De asemeneaarătaţi unde există materii prime alternative care au un impact mai mic asupra mediului şi dacă acestea sunt utilizate. Dacă nu sunt utilizate, explicaţi de ce.

Principalelematerii prime/

utilizări

Natura chimică/ compoziţie(Fraze R)1)

Inventarulcomplet al

materialelor(calitativ şicantitativ)

Ponderea% in produs% in apa desuprafata

% in canalizare% in deseuri/ pe sol

% in aer

Impactul asupramediului acolo undeeste cunoscut (de

ex. degradabilitateabioacumularea,

potentiala,toxicitatea pentruspecii relevante)

Exista o alternativaadecvata (pentrucele cu impact

potentialsemnificativ) si va fi

aceasta utilizata(daca nu, explicati

de ce?)

Cum sunt stocate?(A-D)2)

Poate constituiimaterialul un riscsemnificativ de

accident prin naturasa sau prin cantitateastocata? A se vedea

sectiunea 8

Deseuri

Codurile deseurilor vor fitrecute in anexa.La realizarea retetei deincinerare se va tine cont deurmatoarele caracteristici aledeseurilor:-puterea calorica-continutul in apa-continutul in halogeni (F, Cl,Br, I)-continutul de sulfuri si azot-cont. de metale grele-cont. de compusi organicistabili termic-cont. de carbon fixat-miscibilitatea-stabilitatea termica

2,88 t/ora23000tone/an

• 15 % in deseuri• 70,14% in aer (dincare 70% CO2)• 10% concentrat înapă de la epurare• 4,86% în apa desuprafaţă

Produs cu risc marede contaminare asolului, apelor desuprafata sisubterane, aerului,si a sanatatiipopulatiei

Nu exista o altaalternativa

Depozit acoperit.Deseurile sunt stocatein recipienti adecvatifiecarui tip de deseu,inainte de a fiintroduse laincinerare.

38

Carbune activ

Substanta nepericuloasa

Material adsorbant (fixaredioxine si furani)

2-20 kg/h(in funcţiedeconcentraţiagazelorevacuate)

100% in deseu(amestec de praf +carbune activepuizat)

Nu este cazul Nu existaalternativa siexperienta altorinstalaţii similare aaratat ca este celmai bun produspentru retinereadioxinelor sifuranilor

Recipienti / containere

Bicarbonat desodiu

NaHCO3

Substanta nepericuloasa

Material adsorbant folosit înprocesul de spălare uscată agazelor de ardere.

20-220 kg/hîn funcţie deputereacalorifică adeşeurilor

100% in deşeu Nu este cazul Alături de carbuneleactiv, este cea maibuna soluţie pentruspălarea uscată agazelor de ardere

Recipienti / containere

Soda causticaSoluţie 3%

Hidroxid de sodiup-periculosR: 35S:2 26 37/39 45

18 l / h 100% deşeu Este manipulat încondiţii de maximăsiguranţă şi nuexistă risculperturbării factorilorde mediu

Este una dintre celemai folositesubstanţe pentruspălarea umedă agazelor de ardere

Recipienti specialipentru acest tip desubstanţă.

1) Legea nr. 451/2001 care implementează Directiva 67/548/EC privind clasificarea şi etichetarea substanţelor periculoase.2) A - Există o zonă de depozitare acoperită (i) sau complet îngrădită (ii). B - Există un sistem de evacuare a aerului. C - Sunt incluse sisteme de drenare şi tratare a lichidelor înainte de evacuare. D - Există protecţie împotriva inundaţiilor sau de pătrundere a apei de la stingerea incendiilor

Instalatia de incinerare este destinata incinerarii deseurilor industriale aflate in diverse stari de agregare, a deseurilor provenite din ambalajecontaminate precum şi a deşeurilor medicale. O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel:


- deseuri solide – 52% ; cca 35,9 t/zi- deseuri pastoase – 30% ; cca. 20.7 t/zi- deseuri lichide – 5% ; cca. 5,5 t/zi- ambalaje – 11% ; cca. 5,5 t/zi


http://82.76.51.55/start/?page=view_act&actiune=view&idact=167737&template_idx=0&form_action=%2Fstart%2F&ln2iss=jfroxxvx4jkhkujqpu1195aahokgvy761hfahmjo&TipAct=5132879&NrAct=1158&data_act_zi=0&data_act_luna=0&data_act_an=2005&NrPub=&AnPub=&Secventa=&grupare=1&nActePerPage=30&nPrimActNr=#ln2nota3


39

SECŢIUNEA 5 Emisii de reducerea poluării

3.2. Cerinţele BAT Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns

ResponsibilitateIndicatipersoana saugrupul depersoaneresponsabilpentru fiecarecerinta

Exista studii pe termen lung care sunt necesara fi realizate pentru a stabili emisiile in mediu siimpactul materiilor prime si materialelorutilizate? Daca da, indicati acest lucruimpreuna cu data de finalizare in cadrulprogramului de conformare

În cadrul studiului privindimpactul asupra mediului aufost realizate modelări dedispersie pe diverse scenarii.Scenariile care au indicatcele mai mici valori aleemisiilor si imisiilor au stat labaza alegerii tehnologiei deincinerare alese.

Listati orice substitutii identificate si indicatidata la care acestea vor fi finalizate, in cadrulprogramului de conformare.

Confirmati faptul ca veti mentine un inventardetaliat al materiilor prime utilizate peamplasament?

Da, la 2 luni de la autorizare Departamentprotectia mediului

Confirmati faptul ca cercetarile sistematiceasupra noilor materii prime cu efecte scazuteasupra mediului si a utilizarii acestora vorcontinua.

Nu este cazul

Confirmati faptul ca aveti proceduri deasigurare a calitatii pentru controlul materiilorprime?Aceste proceduri includ specificatii pentruevaluarea oricaror modificari referitoare laimpactul asupra mediului cauzat de impuritatilecontinute de materiile prime si care modificastructura si nivelul emisiilor.

Da

Retetele de incinerare adeseurilor sunt calculatefuctie de compozitia acestora.

Masurile adoptate excludposibilitatea modificariiimpactul asupra mediului

Departamentprotectia mediului

Responsabilul cuimplementareaISO 14001

3) Pentru întrebările de mai jos: Dacă 'Da, ne conformăm pe deplin' - faceţi referinţe la documentaţia care poate fi verificată pe

amplasament. Dacă 'Nu, nu ne conformăm (sau doar în parte)' - indicaţi data la care va fi realizată pe deplin

conformarea.


40

1. Descrierea proceselor instalatieiDin descrierea instalatiei si a procedurilor, in legatura cu orice alte documente, trebuie sa reiasaprocedura, marimile caractericice ale capacitatii si performantei, felul si cantitatea materiilor prime saugrupelor de substante folosite si a produsului final, efectuarea procedurii(operatia de baza si reactia debaza), tipul constructiei si aparatura si masinile folosite, precum si orele de functionare stabilite(zile dela/pana la). Daca se cere o autorizatie pentru o schimbare semnificativa sau o autorizatie partiala, sevor lua in considerare numai acele parti ale instalatiei, care sunt afectate de aceasta schimbareDescrierea trebuie insa sa fie completa, asa incat sa fie posibila verificarea premiselor autorizariiconform cu OUG 152/2005. In special trebuie reliefat ca din instalatie nu se produc sau reflecta efectenegative asupra mediului sau alte pericole. Amenajarile si masurile prevazute pentru diminuarea sideterminarea emisiilor trebuie explicate.Trebuie mentionate posibilele reactii sau produse secundare cum ar fi deseurile, chiar si in cazuldefectiunilor in procedura de functionare.

Componentele principale ale instalaţiei de incinerare a deşeurilor sunt:

1. Silozul de recepţie a deşeurilor cu capacitatea de cca. 750 mc.

Deşeul, înainte de a ajunge la incinerare, este cântărit şi este prelevată o probă pentru

determinări de laborator.

Dupa aceasta, deşeul este descărcat în silozul de recepţie a deşeurilor, unde se afla o

macara dotată cu cupă de ridicare cu capacitatea de 5,5 t (pod rulant) şi un echipament de

mărunţire cu capacitatea de 30t/h.

Deşeul mărunţit ajunge în silozul pentru deşeul mărunţit, de unde este introdus în

proces.

Macaraua este mutată în poziţia exactă cu ajutorul unui program electronic.

Foto 23 - Mărunţitor deşeuri şi buncăr stocaredeşeuri

Foto 22 - Macara(graifer)

41

Mărunţitorul este capabil să mărunţească deşeurile, excepţie făcând butoaiele cu

armături, metalele tari şi bucăţile din piatră. Aceste piese mari trebuie îndepărtate din deşeu

înainte de mărunţire.

Prepararea deşeului constă în reducerea dimensiunilor şi amestecarea deşeurilor, în

vederea realizării reţetei cerută la incinerare (reţeta trebuie să respecte în primul rând

puterea calorifică).

2. Echipamentul de introducere a deşeului în proces

Acest echipament este dotat cu o cupă, cu un volum de 5 m3.

Cupa este dotată cu o hotă cu sistem de ventilaţie pentru a preveni mirosurile. Aerul

poluat este introdus in incinerator.

Echipamentul de alimentare are două stăvilare, operate hidraulic, ce previn arderea.

Parţile echipamentului ce intră în contact cu focul sunt răcite cu apă.

Deşeurile lichide sunt stocate în 4 bazine subterane cu capacitatea fiecare de 60 mc,

din rezervoare deseurile lichide sun pompate in cuptorul rotativ cu ajutorul unui injector.

3. Cuptorul rotativ

Incineratorul este echipat cu un cuptor rotativ pentru arderea deşeurilor, cu diametrul de

Ø= 3,02 m si lungimea de 9,96 m. si un volum de 30mc

Cuptorul rotativ este robust şi poate incinera aproape orice tip de deşeu, indiferent de

tipul şi compoziţia acestuia. În special, cuptoarele rotative sunt foarte larg utilizate la

incinerarea deşeurilor periculoase.

Tehnologia este de asemenea folosită şi în cazul deşeurilor spitaliceşti, majoritatea

Foto 24 - Cupă(buncăr) deşeuri

dotată cuîmpingătorhidraulic dealimentare a

cuptorului rotativ

42

deşeurilor periculoase spitaliceşti fiind incinerate la temperaturi înalte în cuptoare rotative.

Cuptorul rotativ constă într-un vas cilidric usor înclinat faţă de orizontală, unghiul de

înclinare faţă de orizontală este de cca. 3-6°.

Vasul este asezat pe nişte role, permiţând rotirea cuptorului în jurul axei sale.

Deşeul este transportat prin cuptor gravitaţional, în timpul rotirii cuptorului.

Injecţia directă se foloseşte în cazul deşeurilor lichide, gazoase sau păstoase

(pompabile).

Cuptorul rotativ este echipat cu un arzător tip RS 800 MBLU – 8100 kw pentru gaze

naturale si un injector pentru deseuri lichide si pastoase.

Timpul de rezidenţă a materiilor solide în cuptor este determinat de către unghiul cu

orizontala a vasului şi de către rotaţie: pentru atingerea unei arderi optime a deşeului este

necesar un timp de rezidenţă de 15 - 60 minute.

Foto 25 - Cuptor rotativ

Foto 26 - Arzător

43

Nivelul de carbon organic total (COT) din cenuşă este sub 3 %, cu valori obişnuite de 1-

2%.

Zgura rezultată este evacuată cu un echipament special, se depozitează în containere şi

este evacuata pentru depozitare finală la depozitul pentru deşeuri periculoase/nepericuloase

aflat în imediata vecinătate.

Cuptorul rotativ poate arde deşeuri solide, lichide, gazoase şi nămoluri de la epurarea

apelor. Materialele solide sunt alimentate printr-un dispozitiv ne-rotativ; deşeurile lichide sunt

injectate direct în cuptor prin nişte ajutaje; deşeurile pompabile şi nămolurile sunt introduse în

cuptor prin intermediul unui tub răcit cu apă.

Incineratorul este dotat cu un sistem automat de îndepartare a cenuşii, care este capabil

să funcţioneze continuu timp de 24 ore/zi.

Foto 27 –

Cuptorul rotativ

(vedere din

interior)

Foto 28 - Zonă evacuare cenuşă

44

Rotaţia cuptorului este de 1,5 rot/min. Aceasta poate fi schimbată prin modificarea

frecvenţei motorului.

Temperatura in camera primară este de aprox. 900°C. În cuptorul rotativ, în vederea topirii

sedimentelor de nămol, temperatura este cuprinsa intre 900- 1100 °C.

În vederea pornirii arderii, se foloseşte gazul natural până la atingerea temperaturii de

850°C.

Cuptorul este prevazut cu sonde pentru masurarea temperaturii.

4.Camera de post-combustie

În vederea creşterii capacităţii de epurare a gazelor reziduale evacuate în atmosferă (în

special dioxine şi furani), sunt adaugate si 2 camere post-combustie cu dimensiunile de Ø=2,7m

si lungimea de 8 m.

Arzator tip RS 800 MBLU – 8100 kw pentru gaze naturale.

Se efectuează aprinderi suplimentare, pentru a menţine temperatura necesară unei arderi

complete a gazelor.

Temperatura este mai mare de 1.100 °C, cu un timp de rezidenţă de 3,1 secunde, în

condiţii ce permit amestecarea adecvată în camera de post-combustie.

Camerele sunt prevazute cu sonde pentru monitorizarea temperaturii.

Cuptorul se roteşte uşor pentru a permite amestecarea deşeurilor solide, lucru ce

asigură o expunere totală la temperatura înalta din cuptor, asemenea rotaţiei unui uscător de

rufe ce maximizează expunerea hainelor la aerul cald din uscător. Un ventilator mare trage

aer în exces (ce conţine oxigen) în sistem pentru a creşte eficienţa combustiei.

Flacăra şi temperatura înaltă din cuptor provoacă conversia deşeurilor organice şi a

unora metalice din solide sau lichide în gaze. Aceste gaze fierbinţi trec în camera secundară.

Orice material anorganic (metale, precum zinc sau plumb) ce nu au fost transformate în

gaze ies sub formă de cenuşă, pe la capătul cuptorului, într-un container pentru evacuarea

finală.

Foto 29 – Camera postcombustieFoto 30 - Camera postcombustie

2 prevăzută cu coş de avarie

45

Prevederea de combustibili auxiliari pentru atingerea şi menţinerea condiţiilor operaţionale

este considerată a fi BAT (Best Available Techniques – Cele mai bune tehnici disponibile).

Eficienţa distrugerii este de 99,9999%, în cazul tratării deşeurilor ce conţin sau sunt

contaminate cu POP (poluanţi organici persistenţi).

Camera post combustie 2 este prevazuta cu cos de avarie.

5. Turn de racire

In turnul de racire gazele sunt racite pana la 8500C de unde ajung in cazanul de aburi .

Racirea se face cu aer cu ajutorul unui ventilator de 35 000 Nmc/h.

6. Boiler (schimbător de căldură) şi turbină

Gazele arse încinse vor fi răcite într-un boiler. Boilerul este capabil să producă 15,5 t

abur/h, în funcţie de valoarea calorifică a deşeurilor incinerate.

Presiunea aburului saturat este de 21,5 bari.

Gazele arse sunt răcite la 200oC.

Tuburile de transfer de caldură sunt curăţate cu ajutorul sistemului cu ultrasunete.

Flacăra şi căldura rup legăturile chimice ale compuşilor oganici gazoşi în atomi.

Aceşti atomi se recombină cu oxigenul din aerul din cameră şi formeză compuşi stabili

alcătuiţi în principal din chimicale nepericuloase, precum dioxid de carbon şi apa (abur).

Foto 31 - Turnde răcire

Foto 32 - Boiler

46

Aburul din boiler se foloseşte pentru generarea de energie electrică cu ajutorul unei turbine

şi furnizarea de agent termic pentru spaţiile administrative şi procesele tehnologice ale S.C.

VIVANI SALUBRITATE S.A. (de ex. uscarea deşeurilor).

Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este refolosita

in proces. Capacitatea de generare energie electrica: 650 kWh.

e. Epurarea gazelor reziduale

Gazele reziduale sunt tratate atât printr-un sistem uscat cât şi printr-un sistem umed.

1. Spălarea uscată a gazelor

Gazele astfel racite sunt tratate in continuare cu bicarbonat de sodiu si carbune activ si

trecute prin filtrele sac.

Alimentarea cu bicarbonat de sodiu se face dintr-un siloz cu capacitatea de 40 mc prin

intermediul unui dozator, iar cu carbune activ dintr-un siloz cu capacitatea de 1 mc prin

intermediul unui dozator.

Foto 33 - Turbină

Foto 34 - Siloz bicarbonat de sodiu

Foto 35 - Siloz cărbune activ

47

Filtre sac

Filtru sac constă din saci filtranţi.

Viteza gazelor arse prin mediu filtrant este mai mică de 1 cm/s, pentru a oferi suficient

timp de filtrare .

Pentru menţinerea constantă a presiunii, ce scade în timp, se face o răcire regulată

cu ajutorul unui jet de aer.

Filtre saci 2 buc a 3 module fiecare cu suprafata filtranta de 1700 mp.

Sub filtre se afla doua instalatii de colectare a prafului amestecat cu bicarbonat,

carbune activ, colectarea se face prin vibrare in saci big-bag.

Daca cantitatea de absorbtie a carbunelui activ din praf este mai mare de 50%

acesta se refoloseste in caz contrar se evacueaza la depozitul de deseuri periculoase.

2. Scruber (Spălarea umedă)

Gazele arse ce ies din filtrele sac intră în coloana spălătorului umed. Gazele sunt

spalate cu solutie de hidroxid de sodiu 30%. Capacitatea scuberului este 30 mc.

Controlul poluării îndeplineşte standardele de emisie în aer impuse de Directiva

2000/76/EC.

Sistemul foloseşte hidroxid de Na pentru a neutraliza gazele acide precum: (SOx),

H2SO4, a acidul clorhidric (HCl), HF ce se regăsesc în gazele arse.

Foto 36 - Filtre sac

Foto 37 - Scrubber

48

f. Monitorizarea emisiilor

Monitorizarea emisiilor rezultate din procesul de ardere se va face continuu si

neintrerupt si vor fi asistate electronic de catre un program performant aplicat calculatoarelor

de control (evitandu-se eroarea umana).

Sistemul de monitorizare a emisiilor in atmosfera din cadrul instalatiei de incinerare va

dispune de o interfaţă uşor intuitivă care va fi făcută publică în permanenţă putând fi, astfel,

consultată de toţi factorii interesaţi (autorităţi, public interesat etc.).

Instalaţia de monitorizare continuă a emisiilor constă din analizoare de gaze

amplasate într-o cabină aflată la baza coşului.


ü Pulberi totale;

ü TOC



ü (SOx);

ü (NOx));

ü O2,

ü CO,


ü CO2

ü Metale grele

• Cadmiu

• Mercur


g. Sistemul de evacuare a gazelor arse

Sistemul de evacuare a emisiilor este compus din:

- exhaustor cu o capacitate de 55000 Nmc/h;

- coş evacuare cu înălţimea de 30 m, diametrul la bază de 1,6 m lar la partea superioară de

1,0 m.

Foto 39 - Exhaustor

Foto 40 - Coşevacuare gaze

Foto 38 - Cabină monitorizarecontinuă emisii

49

Instalatia de incinerare este destinata incinerarii deseurilor industriale aflate in diverse

stari de agregare, a deseurilor provenite din ambalaje contaminate precum şi a deşeurilor

medicale. O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel:


- deseuri solide – 52% ; cca 35,9 t/zi

- deseuri pastoase – 30% ; cca. 20.7 t/zi

- deseuri lichide – 5% ; cca. 5,5 t/zi

- ambalaje – 11% ; cca. 5,5 t/zi


Descrierea procesului tehnologic

Deseurile ajung in buncarul de stocare, de aici cu ajutorul graifarului in tocator unde are

loc maruntirea acestora.

Apoi tot cu ajutorul grafarului ajung in ecluza de alimentare a cuptorului rotativ.

Din ecluza sunt alimentate in cuptor cu ajutorul impingatorului hidraulic.

In cuptorul rotativ are loc arderea acestora la o temperatura cuprinsa intre 850-1100 0C.

Gazele obtinute ajung in postcombustie 1 unde sunt arse la temperatura de 1100-13000 C, dupa care ajung in postcombustie 2 si in turnul de racire.

In turnul de racire gazele sunt racite pana la 850 0 C de unde apoi ajung in cazanul de

abur (boiler).

In boiler acestea sunt racite pana la temperatura de 200 grade C de unde apoi sunt

dirijate catre cele doua filtre unde are loc filtrarea acestora. Până să ajungă în filtre, gazele sunt

spălate în sistem uscat cu bicarbonat de sodiu şi cărbune activ. Din filtre gazele ajung in scruber

unde sunt spalate cu solutie NaOH si racite pana la 110 grade C si apoi ajung in exhaustor si

sunt evacuate la cos.

Aburul obtinut in boiler ajunge in turbina unde are loc producerea curentului electric.

Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este

introdusa din nou in flux.

Intreaga instalatie este prevazuta cu un sistem de aer comprimat care asigura

functionarea in conditii de siguranta a instalatiei in caz de avarie limitata a energiei electice.

50

· Materiale si combustibili folositi

Tabel nr. 2 – Materiale şi combustibili folosiţi

Intrari in proces

(Substante chimice, combustibili, energie

electrica, apa )

u.m Cantitate

kg/h 2880Deseuri

tone/an 23 000

Energie electrica kw/h 950

Carbune activ * kg/h 2-20

Bicarbonat de sodiu - NaHCO3* kg/h 20 – 220

Gaze naturale (metan G20)** Nmc/h/arzator 350 -810

Apa dedurizata pentru boiler (din BWT) mc/h 5

Apa de racire a intregului sistem mc/h 17,3

Solutie soda caustica – NaOH 3% l/h 18

* functie de concentratia gazelor evacuate** functie de puterea calorifica a deseurilor

Avantaje prezentate de instalatia de incinerare propusa a fi pusa in functiune:

· Fazele procesului de ardere sunt separate una de cealalta si reglate individual.

Datorita acestui fapt, respectarea valorilor emisiilor admise nu constituie o problema

din punct de vedere al protectiei mediului.

· Proces stabil de ardere, datorita caruia este admisa folosirea materialelor de ars de

diverse compozitii.

· Reducerea cu 85% a volumului si masei deseurilor tratate, ceea ce reduce

considerabil costul distrugerii si neutralizarii deseurilor.

· Recuperarea caldurii si folosirea acesteia in scopuri menajere si industriale, ceea ce

face ca instalatia sa fie rentabila din punct de vedere economic.

· Generarea, prin procesul de incinerare, a unei cantităţi de electricitate de 650 kWh

care va fi furnizată în reţeaua de electricitate naţională.

· Activitatile de punere in functiune si eventuale reparatii vor fi asigurate de firma

furnizoare iar intretinerea va fi facuta de personalul de deservire a instalatiei de

incinerare.

51

Activitatea se va desfasura cu personal special instruit in acest scop, instruirea

facandu-se de catre specialistii firmei ce furnizeaza instalatia de incinerare.

Avand in vedere specificul de activitate, nu rezulta produse finite. In urma activitatii

societatii rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

Cantitati rezultate (% din 23 000 t/an):

- cenusa, zgura : 12% - 2760 t/an

- praf + carbune activ epuizat : 2% - 460 t/an

- materiale feroase : 1% -230 t/an

Deseurile vor fi evacuate la depozitul zonal conform pentru deseuri periculoase sau

nepericuloase ale SC Vivani Salubritate pe baza de contract, functie de determinarile de

laborator.

Deseurile feroase vor fi valorificate de firme autorizate.

52


Deseuri solide

6 5

7

1 2

8

11

14 25 26

27

32

28

33

13

34

3 4

18

23

15 17

299

16

28

31

10

12

30


Apă dedurizată

24

22

19

20

21

35


Fig. 41Diagrama flux

a procesului de incinerare


53

PREZENTAREA SCHEMATICĂ A ACTIVITĂŢILOR CORELATE CU PROCESUL TEHNOLOGIC

Colectare deseu(dupa compozitie, putere calorifica)

Transport autorizat de la generatori la instalatia de incinerare

Receptie deseuri si depozitare temporara

Determinari de laborator(pentru stabilirea retetei de incinerare)

Instalatie de incinerare

· Apa pentruracire

· Apa pentruspalarea umeda agazelor arse

Gaz metan

Energie electrica

· Bicarbonat desodiu(var)

· Carbune activ· Hidroxid de

sodiu

Instalatiededurizare apa

Enrgieelectrica

Zgura sicenusa

Pulberide la lafiltrare

Apeuzate

Emisii inatmosfera

Depozit deseuri periculoasesi/sau nepericuloase

Statie deepurare

Reteaua electricade distributie

Evacuare apeepurate p. Crivaie

Cos evacuare cumonitorizare continua

Abur

Agent termic spaţiiadministrative

54

3.3. Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime) Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinţa caracteristică a BAT Răspuns

ResponsibilitateIndicati persoana

sau grupul depersoane

responsabil pentrufiecare cerinta

1

A fost realizat un audit al minimizăriideşeurilor?Indicaţi data şi numărul de înregistrare aldocumentului. Notă: Referire la H.G. nr. 856/2005

Instalatia este BAT sicantitatea de deseurirezultate este de cca.15% din materialulincinerat


Responsabilul cuimplementarea ISO14001

2

Listaţi principalele recomandări ale audituluişi data până la care ele vor fi implementate.Anexaţi planul de acţiune cu măsurilenecesare pentru corectareaneconformităţilor înregistrate înraportul de audit.

3

Acolo unde un astfel de audit nu a fostrealizat, identificaţi principalele oportunităţide minimizare a deşeurilor şi data până lacare elevor fi implementate.

- Deseurile rezultatede la incinerare:cenusa, zgura: 2760t/an; praf + carbuneactiv epuizat: 460t/an; materialeferoase: 230 t/an (19 01 02;19 01 07*;19 01 10*; 19 01 11*;19 01 12; 19 01 13*;19 01 14; 19 01 15*;19 01 16)- deşeuri (nămoluri)rezultate de la staţiade epurare (19 0813*, 19 08 14): 27,5t/zi; 8855 t/an- colectare selectivaa deseurilormenajere (0,5mc/lună)


4 Indicaţi data programată pentru realizareaviitorului audit.

5

Confirmaţi faptul că veţi realiza un auditprivind minimizarea deşeurilor cel puţin odată la doi ani.Prezentaţi procedura de audit şirezultatele/recomandările auditului precumşi modul de punere în practică a acestoraîn termen de 2 luni de laîncheierea lui.

Da Departamentprotectia mediului

Responsabilul cuimplementarea ISO14001

55

3.4. Utilizarea apei 3.4.1. Consumul de apă

Sursa dealimentare cuapa (de ex. rau,ape subterane,retea urbana)

Volum de apacaptat (m3/an)

Utilizari pe fazeale procesului

% de recirculareaapei pe faze aleprocesului

% apa reintrodusa dela statia de epurare inproces pentru fazarespectiva

Ape subterane 1545.6 Apă pentru boiler 43,25% dincantitatea care intra

0%

Ape subterane

133 694.4

Apă de racire

pentru intregul

proces

100% 0%

Ape subterane 1 314 Apă menajera 0% 0%

Ape subterane 2318.4 Apă spalare 0% 0%

3.4.2. Compararea cu limitele existente

Sursa valoarii limita Valoarea limita Performanta companiei

BAT 0,4 mc/tona

1,3 mc/zi

6,0 mc/tona*

414,72 mc/zi*

* Datele se vor revizui după efectuarea probelor tehnologice ale instalaţiei

56

3.4.3. Cerinţele BAT pentru utilizarea apei Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns

ResponsibilitateIndicati persoana saugrupul de persoaneresponsabil pentrufiecare cerinta

A fost realizat un studiu privind utilizareaeficienta a apei? Indicati data si numaruldocumentului respectiv.

Nu

Listati principalele recomandari ale aceluistudiu si data pana la care recomandarile vorfi implementate

Daca un Plan de actiune este disponibil, estemai convenabil ca acesta sa fie anexat aici.

Au fost utilizate tehnici de reducere aconsumului de apa? Daca DA, descrietisuccint mai jos principalele rezultate.

Nu.

Acolo unde un astfel de studiu nu a fostrealizat, identificati principalele oportunitatide imbunatatire a utilizarii eficiente a apei sidata pana la care acestea vor fi (sau au fost)realizate.

Minimizareacantitatilor de apafolosite la spălareaincintelor prinfolosirea unorpompe cu jet subpresiune.

Departament protectiamediului

Indicati data pana la care va fi realizaturmatorul studiu .

La 2 luni de laautorizare

Confirmati faptul ca veti realiza un studiu privindutilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca siperioada de revizuire a autorizatiei integrate demediu si ca veti prezenta metodologia utilizata sirezultatele recomandarilor auditului intr-uninterval de 2 luni de la incheierea acestuia.

Da

3.4.3.1. Sistemele de canalizare Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel încât să se evite poluarea apei meteorică. Acolo

unde este posibil aceasta trebuie reţinută pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat, trebuie evacuatseparat. Care este practica pe amplasament?

Apele rezultate din procesul tehnologic sunt colectate printr-un sistem de

canalizare si evacuate pentru tratare in statia de epurare

· Sistem de canalizare ape uzate tehnologice si menajere- Apele tehnologice de la racirea instalatiilor si de la spalare sunt

conduse printr-un sistem de canalizare din PVC cu Ø= 200 mm la

statia de epurare.

- Apele menajere au un sistem de colectare separat din PVC cu Ø=

110 mm de unde sunt conduse la statia de epurare

Cantitati ape uzate evacuate la statia de epurare- Ape uzate menajere:

Q mediu zi = 0,15 mc/h; 1 314 mc/an

57

- Ape uzate tehnologice

Q mediu zi = 0,66 mc/h; 5840 mc/an

Sistem de canalizare ape pluviale

Apele pluviale de pe amplasament vor fi colectate prin guri de scurgere, prevazute cu

capace carosabile si sistem de canalizare din tuburi PP cu Ø=315x7,7 mm.

Sistemul este dimensionat pentru o capacitate de 82,94 l/s.

Apele astfel colectate vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi cu deznisipator (Q = 90

l/s) si apoi stocate in bazinul cu ape de racire si apoi evacuate prin pompare in canalizarea

care duce spre p. Crivaie impreuna cu apele epurate.

· Canalizare pentru evacuarea apelor tratate in p. Crivaie

Apele tratate din statia de epurare si apele pluviale trecute prin separator impreuna cu o

parte din apele de racire vor fi evacuate conf NTPA 001/2005, printr-o conducta din PVC cu

Ø=200 mm, prin pompare, si cu lungimea de 2,5 km, in p. Crivaie prin intermediul unui

disipator de energie.

3.4.3.2. Recircularea apei Apa trebuie recirculată în cadrul procesului din care rezultă, după epurarea sa prealabilă, dacă este

necesar. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ea trebuie recirculată în altă parte a procesului carenecesită o calitate inferioară a apei; să se identifice posibilităţile de substituţie a apei cu surselereciclate, trebuie identificate cerinţele de calitate a apei asociate fiecărei utilizări. Fluxurile de apă maipuţin poluate, de ex. apele de răcire, trebuie păstrate separat acolo unde este necesară reutilizareaapei, posibil după o anumită formă de tratare.

Apa pentru răcire se va recircula în proporţie de cca. 43%, restul fiind pierderi în purjă

de aburi, pierderi care se vor completa.

3.4.3.3. Alte tehnici de minimizare

Sistemele de răcire cu circuit închis trebuie utilizate acolo unde este posibil; în final, apele uzate vornecesita o formă de epurare. Totuşi, în multe solicitări, cea mai bună epurare convenţională aefluentului produce o apă de bună calitate care poate fi utilizată în proces direct sau amestecată cu apaproaspătă. Atunci când calitatea efluentului epurat poate varia, el poate fi reciclat în mod selectiv, atuncicând calitatea este corespunzătoare, şi condus spre evacuare atunci când calitatea scade sub nivelulpe care sistemul îl poate tolera.

Operatorul/titularul activităţii trebuie să identifice cazurile în care apa epurată din efluentul staţiei deepurare poate fi folosită şi să justifice atunci când aceasta nu poate fi folosită.

De exemplu, costul tehnologiei cu membrane continuă să scadă. Ele pot fi aplicate fluxurilorproceselor individuale sau efluentului final de la staţia de epurare. În final, ele vor putea înlocui completstaţia de epurare, ducând la reducerea semnificativă a volumului efluentului. Concentraţia efluentuluirămâne totuşi însemnată, dar, acolo unde debitul este suficient de mic, şi în particular acolo undecăldura reziduală este disponibilă pentru epurarea ulterioară prin evaporare, poate fi realizat un sistemal cărui efluent poate fi redus la zero. Dacă este cazul, Operatorul trebuie să evalueze costurile şibeneficiile utilizării acestui tip de epurare.

Apele tehnologice vor fi epurare în staţia de epurare de pe amplasament, dotată cu

modul de epurare biologica, ultrafiltrare şi osmoză inversă.

58

Pentru apele de intrare în instalaţie, a fost prevăzută pe amplasament o staţie BWT

care menţine anumiţi parametri (conductivitate, duritate etc.) ai apei sub anumite limite, altfel

s-ar pune în pericol funcţionarea anumitor componente ale instalaţiei, în principal a boilerului.

Având în vedere faptul că efluentul evacuat din staţia de epurare nu îndeplineşte parametrii

de intrare pentru care staţia BWT a fost proiectată, nu se poate lua în considerare

reintroducerea efluentului în procesul tehnologic. Efluentul va fi evacuat printr-o conductă din

PVC cu Ø=200 mm şi lungimea de 2,5 km, prin pompare, în p. Crivaie.

3.4.3.4. Apa utilizată la spălare

- Spalarea /dezinfectarea incintelor se va face cu substanţe biodegradabile. Pentru

minimizarea cantitatilor se va folosi pompe cu jet sub presiune.

- spalarea incintelor se va face prin aspirare, frecare sau ştergere

- se vor ţine un control strict al tuturor furtunelor şi echipamentelor de spălare.

Există alte tehnici adecvate pentru instalaţie?

Nu.

4. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI 4.1. Inventarul proceselor

Numele procesuluiNumărul

procesului(dacă e cazul)

Descriere Capacitate maximă

Incinerare deseuri 23000 t/an;2880 kg/ora

4.2. Descrierea proceselor Prezentaţi diagrama/diagramele fluxurilor procesului tehnologic al activităţilor pentru a indica

principalele faze ale procesului şi pentru a identifica mijloacele prin care materialele sunt transferate dela o activitate la alta.

59

Intrari (materiiprime/utilitati)

Proces si produsRezultate(produs/deseuri/emisii)

deseuri industriale +

spitalicesti

Zgura si cenusa

Praf+cărbune activepuizat

Materiale feroase

Gaz natural Agent termic

Energie electrică Energie electrică

Filtrare gaze Emisii in aer

Ape uzate Staţia de epurare Nămoluri

4.3. Inventarul ieşirilor (produselor)

Nu este cazul.

4.4. Inventarul ieşirilor (deşeurilor)

Numeleprocesului

Numele şi codul deşeuluişi denumirea emisiei Ref Deşeul, impactul

emisiei Cantitatea

- Deseurile rezultate de laincinerare: cenusa, zgura:2760 t/an; praf + carbuneactiv epuizat: 460 t/an;materiale feroase: 230t/an (19 01 02;19 01 07*;19 01 10*; 19 01 11*; 1901 12; 19 01 13*; 19 0114; 19 01 15*; 19 01 16)

- deşeuri (nămoluri)rezultate de la staţia deepurare (19 08 13*, 19 0814): 27,5 t/zi; 8855 t/an

- colectare selectiva adeseurilor menajere (0,5mc/lună)

HG 856/2002

Se vor depozita la undepozit de deseuri

periculoase/nepericuloasedupa caz

3450 t/an;

8855 t /an

0,5 mc/lună

pulberi - 0.6272 mg/Nmcmaxim 10 mg/Nmc

225 kg/an

dioxine si furani – maxim

0,1 ng/mc

0,06 kg/an

Incineraredeseuriindustrialesispitalicestipericuloase

HCl-0.6208 mg/Nmc

HG 128/2002privindincinerareadeseurilorcompletată şi

Impact nesemnificativdatorat instalatiei de 223 kg/an

Incinerare

850 - 1100oC

60

HF-0.0663 mg/Nmc 461 kg/an

NOx - 55,68 mg/Nmc 19965 kg/an

SO2 – 30,08 mg/Nmc 10785 kg/an

CO – 4,48 mg/Nmc 1610 kg/an

∑As +Pb +Cr+Sb+Cu+Ni

– 0,0834 mg/Nmc

30 kg/an

Hg – 0,003584 mg/Nmc 1,2 kg/an

Cd – 0,0023808 mg/Nmc

modificată deHotărarea deGuvern nr.268/2005OM 756/2004

epurare a gazelor si afiltrelor sac pentruretinerea pulberilor

0,85 kg/an

4.5. Diagramele elementelor principale ale instalaţiei Diagramele elementelor principale ale instalaţiei acolo unde sunt importante pentru protecţia

mediului; de ex.: tratare cu saramură, tratare cu var, degresare, tăbăcire, instalaţie de acoperire,sisteme de extracţie, capacităţi de ventilare, instalaţie de reducere a emisiilor, înălţimea coşurilor.

Fig. 42 Diagrama elementelor principale ale instalaţiei

Cos evacuaregaze epurate

h=30m

Instalatie incinerareDeseuri industrialesi spitalicesti

Gaze naturale

• Cenusa si zgura• Praf + cărbuneactiv epuizat

• Materiale feroase

Gaze cu dioxinesi furani

Spălare umedăa gazelor cu sodă caustică

Filtru sac

Spălare uscată a gazelorcu bicarbonat de sodiuşi cărbune activ

61

4.6. Sistemul de exploatare Ţinând cont de informaţiile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului date în

diagramele de mai sus, în secţiunile referitoare la reducere şi în diagramele conductelor şiinstrumentelor, furnizaţi orice alte descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul în caresistemul de exploatare include informaţiile de monitorizare a mediului.

Parametrulinstalatiei/sectiei/partii de instalatie

InregistratDa/Nu

Alarmă(N/L/R)4

Ce reactie a procesuluirezulta din acestparametru?

Dupa cat timp reactioneazasistemul? (secunde/ minute/ore daca nu este cunoscutcu precizie)

Cantitatea dedeseuri

Da L Nu se produceincinerarea conf.instructiunilor

minute

Amestec optim gaznatural/deseu

functie de putereacalorica adeseurilor

Da L Incinerarea nu seproduce la temperaturaindicata

Minute

Emisii in aer pestelimita admisa

Da L, Poluarea aerului Secunde

Reglare aer ininstalatie

Da L Poluarea aerului Secunde

4) N = Fără alarmă; L = Alarmă la nivel local; R = Alarmă dirijată de la distanţă (camera de control)

Informaţii suplimentare despre sistemul de exploatare

Procese in cadrul instalatiei de incinerare

Deseurile ajung in buncarul de stocare, de aici cu ajutorul graifarului in tocator unde are

loc maruntirea acestora.

Apoi tot cu ajutorul grafarului ajung in ecluza de alimentare a cuptorului rotativ.

Din ecluza sunt alimentate in cuptor cu ajutorul impingatorului hidraulic.

In cuptorul rotativ are loc arderea acestora la o temperatura cuprinsa intre 850-1100 0C.

Cuptorul este prevăzut cu senzor automat de temperatură şi cu un arzător care va suplimenta

temperatura în cazul în care aceasta se va afla sub limita minimă de 8500C . cuptorul este

prevăzut, de asemenea, şi cu un injector pentru deşeuri lichide şi păstoase.

Gazele obtinute ajung in camera de postcombustie 1 unde sunt arse la temperaturi

cuprinse între 1100-1300 0C, dupa care ajung in camera de postcombustie 2 si in turnul de racire.

Camera de postcombustie 1 este prevăzută cu un arzător combinat pentru menţinerea

temperaturii între 1100-1300 0C.

In turnul de racire gazele sunt racite pana la 850 0C de unde apoi ajung in cazanul de

abur (boiler).

In boiler acestea sunt racite pana la temperatura de 200 grade C de unde apoi sunt

dirijate catre cele doua filtre unde are loc filtrarea acestora. Până să ajungă la filtre, gazele de

ardere sunt tratate cu bicarbonat de sodiu şi cărbune activ.


62

Din filtre, gazele ajung in scruber unde sunt spalate cu solutie NaOH si racite pana la 110

grade C si apoi ajung in exhaustor si sunt evacuate la cos. Coşul este prevăzut cu senzori pentru

monitorizarea continuă a emisiilor.

Instalaţia de monitorizare continuă a emisiilor constă din analizoare de gaze amplasate

într-o cabină aflată la baza coşului.


ü Pulberi totale;

ü TOC



ü (SOx);

ü (NOx));

ü O2,

ü CO,


ü CO2

ü Metale grele

• Cadmiu

• Mercur


Aburul obtinut in boiler ajunge in turbina unde are loc producerea curentului electric.

Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este

introdusa din nou in flux.

Intreaga instalatie este prevazuta cu un sistem de aer comprimat care asigura

functionarea in conditii de siguranta a instalatiei in caz de avarie limitata a energiei electice.

Toţi senzorii şi parametrii de funcţionare ai instalaţiei, inclusiv datele de emisie de la

monitorizarea continuă, vor fi cuplaţi la un panou de comandă central de unde vor fi monitorizaţi

în permanenţă de operatori umani şi computerizaţi. Toate procesele vor putea fi ajustate de la

panoul de comandă astfel încât să corespundă cu cerinţele procesului tehnologic.

Datele de emisie ale instalaţiei vor fi făcute publice pe site-ul companiei şi vor putea fi

accesate în orice moment de reprezentaţii APM Ialomiţa.

63

Date tehnice ale instalaţiei

Toate datele se bazeaza pe un deseu cu puterea calorica cuprinsă între 12 şi 16

MJ/kg.

Toate datele referitoare la consum sunt valori teoretice, ele depinzand in mare masura

de compozitia deseului si de conditiile de operare. Asadar, ele sunt doar informative la acest

moment si nu garantate.

4.6.1. Condiţii anormale Protecţia în timpul condiţiilor anormale de funcţionare, cum ar fi: pornirile, opririle şi întreruperile

momentane. Ţinând cont de informaţiile din Secţiunea 10 privind monitorizarea în timpul pornirilor, opririlor şi

întreruperilor momentane, furnizaţi orice informaţii suplimentare necesare pentru a explica modul în careeste asigurată protecţia în timpul acestor faze.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Model U.m. BICCapacitateCapacitate termica GJ/h 60Volum de intrare kg/h 2880Timpul maxim de incarcare zilnica h 24Capacitatea maxima zilnica t/zi 69,12CombustiaVolumul camerei de combustie m3 30Capacitatea arzatorului MW 8,1Temperatura de incinerare °C 850-1100Timpul de rezidenţă minute 15 - 60Post-combustiaVolumul camerei de post-combustie m3 2 buc x 45,78Capacitatea arzatorului MW 8,1Temperatura post-combustiei °C 1100 - 1300Timpul de rezidenţă s 3,1Curatarea gazelor arseSistemul de filtrare a gazelor arse cufiltru sacAria de filtrare m2 1700Viteza maxima de filtrare cm/sec 1Temperatura maxima a gazelor °C 200ConsumEnergie electrică kWh 950Alternativ: gaz natural Nm3/h 350 - 1620Carbune activ kg/h 2-20Bicarbonat de sodiu kg/h 20 - 220Sodă caustică soluţie 3% l/h 18Apă dedurizată pentru boiler (din BWT) mc/h 5Apa de răcire pentru întregul sistem mc/h 17,3

64

4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare Identificaţi omisiunile în informaţiile de mai sus, pentru care Operatorul/titularul activităţii crede că

este nevoie de studii pe termen mai lung pentru a le furniza. Includeţi-le şi în Secţiunea 15.

Proiecte curente in derulare Rezumatul planului studiului

Nu este cazul,

instalatia este conform BAT

Studii propuse

4.8. Cerinţe caracteristice BAT Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT,

demonstrând că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor saua utilizării măsurilor alternative.

Parametru(unitatea de

masura)

Valori limita

Tehnicialternativepropuse de

titular

Conform celor maibune tehnicidisponibile

Instalaţie incinerare

Poluanti in aer Conform1. HG 128/2002 privindincinerarea deseurilorcompletată şi modificatăde Hotărarea deGuvern nr. 268/20052. OM Mediului siGospodaririi apelor756/2004 pentruaprobarea Normativuluiprivind incinerareadeseurilor

Conform1. HG 128/2002 privindincinerarea deseurilorcompletată şi modificatăde Hotărarea de Guvernnr. 268/20052. OM Mediului siGospodaririi apelor756/2004 pentruaprobarea Normativuluiprivind incinerareadeseurilor

Deseuri - Reziduurifinale (zgura sicenusa)

Max. 140 kg/t deseu; Max. 120 kg/t deseu;

Recuperare caldura(agent termic)

0,647 MWh/t 0,714 MWh/t

Recuperare energieelectrică

0,168 MWh/t 0,226 MWh/t

Asigurarea funcţionarii corespunzătoare prin:

asigurarea tuturor procedurilor conf. instructiunilor de functionare a instalatiilor

- realizarea retetelor de incinerare functie de caracteristicile deseurilor

- controlul arderii

- controlul emisiilor

65

4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului

Dupa cum am mentionat in capitolele anterioare, instalatia este prevazuta cu sistem de

monitorizare continua a emisiilor si afisare a parametrilor, inclusiv la APM Ialomiţa.

Toţi senzorii şi parametrii de funcţionare ai instalaţiei, inclusiv datele de emisie de la

monitorizarea continuă, vor fi cuplaţi la un panou de comandă central de unde vor fi

monitorizaţi în permanenţă de operatori umani şi computerizaţi. Toate procesele vor putea fi

ajustate de la panoul de comandă astfel încât să corespundă cu cerinţele procesului

tehnologic.

4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şimanagement al situaţiilor de urgenţă

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│- Planul este compus din: - Planul de prevenire şi combatere a poluărilor ││ accidentale ││ - Planul de prevenire şi combatere a efectelor ││ fenomenelor meteorologice periculoase şi a ││ accidentelor la construcţiile hidrotehnice ││Prevede planul măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre situaţiile de urgenţă, ││responsabilii de punerea în practică a acestor măsuri sunt instruiţi, se fac ││simulări şi exerciţii periodice? │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




Apelesubterane


Oprirea instalatiei,investigatii privind cauzele

2.Imprastierea(răsturnarea)deşeurilor dinautovehiculelor de transportin apropiereaamplasamentului sau pedrum.








Sunt prevăzute :

-măsuri de siguranţacirculaţiei (indicatoaresensuri unice etc.),

-materiale, instalaţii şiaccesorii de protecţia muncii(mănuşi, salopete, în caz denecesitate, duşuri, vestiareetc.),

-măsuri de prim ajutor în cazde accidente,

-măsuri de prevenire şi

66

stingere a incendiilor.

-interventie cadre medicale

5.Dezastre naturale inspecial in cazul produceriiunui cutremur

-constructii

-statia deepurare

-alimentarea cuapa

-evacuareaapelor uzate

-lucratori

-Acordarea primului ajutorpersoanelor accidentate

-Verificarea etanşeităţiiinstalaţiilor şi conductelorprecum şi verificareatasărilor sau deplasărilorcare se pot produce.

-Remedierea defectiunilor inregim de urgenta.

6.Incendiu -aer

-lucratori


Aparitia fumului -Sunt prevazuti hidranti deincendiu si rezervaintangibila de apa.-Se va solicitainterventiaGrupului dePompieri.

4.8.3. Cerinţele relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt identificate mai jos:

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII

4.9. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în aer Furnizaţi scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul în care instalaţia

principală este legată de instalaţia de depoluare a aerului. Prezentaţi reducerea poluării şi monitorizărilerelevante din punct de vedere al mediului. Desenaţi o schemă de flux a procesului tehnologic saucompletaţi acest tabel pentru a arăta activităţile din instalaţia dumneavoastră. Pentru alte tipuri deinstalaţii furnizaţi o schemă similară.

67


Deseuri solide

6 5

7

1 2

8

11

14 25 26

27

32

28

33

13

34

3 4

18

23

15 17

299

16

28

31

10

12

30


Apă dedurizată24

22

19

20

21

35


Fig. 43

Diagrama fluxa procesului de incinerare


68

4.9.1. Emisii şi reducerea poluării

Date despre emisii (din punctul de vedere al gazului epurat) Pagina de la

Nr. Sursei conform schemei (2) Nr. Unitatii instalatiei din descrierea succinta a instalatiei

Tipul instalatiei de epurare 1)

Nr.Debituluigazelorrezidualeconformschemei

Nr. Unitatiiinstalatiei

Descriereasuccintaainstalatiei

Substante poluante(separate pe componente(3) Gaz rezidual (0)

Denumire Starea deagregat ingazelereziduale

Concentratia uscata

Debitmasic

Debitmasicanual

determinare

Conditii deoperare(5)

(6) Debitvolumic

Tempera-tura

Procentulde abur

Procentul deseparare (10)

[mg/m3] 2) [kg/h] [kg/a] 3) 4) 5) [Nm3/h] [°C] % %

Particule S0.6272 0,028224

225 F a 100

HCl L 0.6208 0,027936 223 F a

HF L 0.0663 0,057802461 F a

NOx G 55,68 2,5056 19965 F a

SO2 G 30,08 1,3536 10785 F a

CO G 4,48 0,2016 1610 F a

Hg S 0,003584 0,000161 1,20 F a

Cd S 0,0023808 0.000107 0,85 F a

∑As +Pb+Cr+Sb+Cu+Ni

S

0,0834 0,003744

30 F a

69

Dioxine sifurani

S

0.0000887,403E-

05

0,06 F a

1) se completeaza cate o foaie separata pentru fiecare sistem de epurare 2) referitor la gaz, la 273 K si 1013 hPa 3) F=calcul, E=Estimare, M=masurare 4) Conditii de operare (a=Normal-, b=pornire, c=oprire, d=conditii speciale) 5) continut de referinta al oxigenului

70

Descriereasuccinta a aerului

Nr. Surseiconformschemei

Denumire Felul surseiInaltimeadesuprasolului

Suprafata guriide evacuare Diametru /L x L Latitudine Longitudine

Inaltimegeodezica

Date de garantieale instalatiei deepurare gaze arse– concentratiilemaxime alesubstantelorpoluante la iesireadin instalatia deepurare – conformprospectuluiinstalatiei sunt:-pulberi–maxim 10

mg/Nmc;

-cadmiu-maxim

0,05 mg/Nmc;

-metale grele

(suma)–maxim 0,5

mg/mc;

-dioxine si

furani– maxim

0,1 ng/mc

1 BIC Cos evacuare 30 S= 0,785 m2 La bază: 1,6 m

La parteasuperioară: 1 m

N 44º35´06˝ E 27º18´08˝ 28.00

71

Comparatie BAT emisii:

Emisii gaz curat in aer de la incinerarea deseurilor periculoase

Parametru Tipulmăs.

Media anualamg/Nmc

Limita conformDirectiva

2000/76/EU HG 128/2002

Domeniul valorilorBAT

Instalatieanalizata

Pulberi totale C 10 0,1-10 0,6272HCl C 10 0,1-10 0,6208HF C/N 1 0,04-1 0.0663SO2 C 50 0,1-50 30,08NOx C 200 40-200 55,68CO C 50 5-50 4,48Hg C/N 0,05 0,0003-0,03 0,003584Cd+Tl N 0,05 0,0005-0,05 0.0023808∑alte metale grele N 0,5 0,0013-0,5 0,0834PCCD/PCDF(ngTEQ/mc)

N 0,1 0,002-0,1 0.000088

4.9.2. Protecţia muncii şi sănătatea publicăEste necesară monitorizarea profesională/ocupaţională (cu Tuburi Drager)? sau monitorizareaambientală (cu tehnici automate/continue sau neautomate sau periodice)?Descrieţi gradul de protecţie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite zone ale amplasamentului.

Este necesara monitorizarea profesionala/ocupationala periodica si ambientala

periodica.

Echipamentele de protectie sunt compuse din incaltaminte de cauciuc, salopeta si

masca de protectie.

Echipamentul de protectie este de protectie maxima.

4.9.3. Echipamente de depoluare Pentru fiecare fază relevantă a procesului/punct de emisie şi pentru fiecare poluant, indicaţi

echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeţi amplasarea sistemelor de ventilare şisupapele de siguranţă sau rezervele. Unde nu există, menţionaţi că nu există.

Faza deproces Sursa de emisie Poluant Echipament de depoluare

folositExistent/planificat

Incinerare Cuptor Gaze arse • Cameră de postcombustieprevăzută cu 2 camere

• Sistem de spălare uscatăa gazelor pe bază decărbune activ şi bicarbonatde sodiu

• Sistem de spălare umedăa gazelor pe bază de sodăcaustică.

existente

Pulberi Separator de filtrare cu filtrusac, pentru retinerea tuturorparticulelor solide

existent

72

Pentru fiecare tip de echipament de depoluare (filtru cu saci, arzătoare cu NOx redus), includeţivarianta corespunzătoare din lista tehnologiilor de reducere a poluării şi completaţi detaliile solicitate.

4.9.4. Studii de referinţă

Exista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda deincadrare in limitele de emisie stabilite in Sectiunea 14 a acestui formular? Daca da,enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate .

Studiu Data

Nu, nu este necesar

4.9.5. COV

Nu este cazul la instalatiile de incinerare.

Acolo unde există emisii de COV, identificaţi principalii constituenţi chimici ai emisiilor şi evaluaţi cese întâmplă cu aceste substanţe chimice în mediu.

Clasificarea bazată pe TA Luft (prevederile tehnice germane privind calitatea aerului) este furnizată înÎndrumarul 'Determinarea Valorilor Limită de Emisie pe baza BAT'.

4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV


4.9.7. Eliminarea penei de abur Prezentaţi emisiile vizibile şi fie justificaţi că fiecare emisie este în conformitate cu cerinţele BAT sau

explicaţi măsurile de conformare pe care intenţionaţi să le aplicaţi pentru a reduce pana vizibilă.


4.10. Minimizarea emisiilor fugitive în aer Oferiţi informaţii privind emisiile fugitive după cum urmează:

Nu este cazul.

4.10.1. Studii

Nu este cazul.

4.10.2. Pulberi şi fum Descrieţi în următoarele căsuţe poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe

caracteristice BAT descrise în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi căpropunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizăriimăsurilor alternative;

▪ Curăţarea roţilor autovehiculelor şi curăţarea căilor de acces (evită transferul

substanţelor poluante în apă şi împrăştierea de către vânt);

Exista instalatie de spalare si dezinfectare cu detergenţi biodegradabili.

▪ Curăţenie sistematică;

▪ Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.

73

Dupa cum am mentionat in capitolele anterioare instalatia este prevazuta cu filtru sac

pentru captarea pulberilor din gazele arse.

4.10.3. COV Oferiţi informaţii privind transferul COV după cum urmează:

┌──────────┬────────┬───────────┬──────────────────────────────────────────────┐│ De la │ Către │ Substanţe │Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor│├──────────┼────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────┤├──────────┼────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────┤├──────────┼────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────┤└──────────┴────────┴───────────┴──────────────────────────────────────────────┘

4.10.4. Sisteme de ventilare Oferiţi informaţii despre sistemele de ventilare după cum urmează:

┌───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐│ Identificaţi fiecare sistem │Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor││ de ventilare │ │├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│1. │ │├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│2. │ │├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│3. │ │├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│4. │ │└───────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘

4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafaţă şi canalizare 4.11.1. Sursele de emisie

Descrieţi după cum urmează sistemele de epurare pentru fiecare sursă de apă uzată

Sursa de apă uzată

Metode deminimizare a

cantităţii de apăconsumată

Metode de epurare Punctul de evacuare

Spalare autovehicule Pompe cu jet subpresiune Separator/ decantor

Sistem propriu decanalizare, staţie deepurare, p. Crivaie

4.11.2. Minimizare Justificaţi cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzată nu este reutilizată sau

recirculată

Nu este cazul.

4.11.3. Separarea apei meteorice Confirmaţi că apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate industriale şi identificaţi orice

zonă în care există un risc de contaminare a apelor de suprafaţă.

Da, apele meteorice sunt colectate separat si trecute printr-un decantor separator.

74

4.11.4. Justificare Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentaţi, o justificare pentru faptul că efluentul nu este

epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat).

Apele uzate sunt epurare printr-o staţie de epurare care dispune de următoarele

module: decantor solide în suspensie, pregătirea apei reziduale brute (floculare), flotaţie,

tratament biologic, ultrafiltrare, osmoză inversă.

4.11.4.1. Studii

Nu este cazul

4.11.5. Compoziţia efluentului Identificaţi principalii compuşi chimici ai efluentului epurat (inclusiv sub forma de CCO) şi ce se

întamplă cu ei în mediu.

Component (în special subformă de CCO)

Punctul deevacuare

Destinaţie (ce seîntâmplă cu ea în

mediu)

Masa/unitatede timp mg/l

CCO Canalizare apeuzate Statie de epurare Max. 4,61

kg/anMax. 125

mgO2/dm3

Apele uzate tratate in statia de epurare vor fi monitorizate inainte de evacuare in p.

Crivaie pentru verificarea încadrării în limitele impuse de NTPA 001/2005.

4.11.6. Studii

Nu este cazul.

4.11.7. Toxicitate Prezentaţi lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat. Prezentaţi pe scurt rezultatele

oricărei evaluări de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare a toxicităţii efluentului.

Nu sunt evacuate produse toxice

4.11.8. Reducerea CBO În ceea ce priveşte CBO, trebuie luată în considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se

realizează direct în ape de suprafaţă care sunt cele mai rentabile măsuri din punct de vedere al costuluicare pot fi luate pentru reducerea CBO.

Dacă nu vă propuneţi să aplicaţi aceste măsuri, justificaţi.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

4.11.9. Eficienţa staţiei de epurare orăşeneşti Dacă apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o staţie de epurare a apelor uzate

orăşeneşti, demonstraţi că: epurarea realizată în această staţie este la fel de eficientă ca şi cea care arfi fost realizată dacă apele uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazată pe reducerea încărcării (şinu concentraţiei) fiecărui poluant în apa epurată evacuată.

┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐│ Parametru │Modul în care aceştia vor fi epuraţi în staţia de epurare│├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤│Metale │ │├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤│Poluanţi organici │ ││persistenţi │ │├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤│Săruri şi alţi │ │

75

│compuşi anorganici │ │├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤│CCO │ │├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤│CBO │ │└────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘

4.11.10. By-pass-area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti Demonstraţi că probabilitatea ocolirii staţiei de epurare a apelor uzate (în situaţii de viituri provocate

de furtună sau alte situaţii de urgenţă) sau a staţiilor intermediare de pompare din reţeaua de canalizareeste acceptabil de redusă (poate că ar trebui să discutaţi acest aspect cu operatorul sistemului decanalizare).

┌─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ % din timp cât staţia este ocolită │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│O estimare a încărcării anuale crescute cu metale şi │ ││poluanţi persistenţi care vor rezulta din by-pass-are│ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Planuri de acţiune în caz de by-pass-are, cum ar fi │ ││cunoaşterea momentului în care apare, replanificarea │ ││unor activităţi cum ar fi curăţarea sau chiar │ ││închiderea atunci când se produce by-pass-area │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea│ ││afecta în mod negativ staţia de epurare şi ce acţiuni│ ││(de ex. bazine de retenţie, monitorizare, descărcare │ ││fracţionată etc.) sunt luate pentru a o preveni │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Valoarea debitului de asigurare la care staţia de │ ││epurare orăşenească va fi by-pass-ată │ │└─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘

4.11.10.1. Rezervoare tampon Demonstraţi că este asigurată o capacitate de stocare tampon sau arătaţi modul în care sunt

rezolvate încărcările maxime fără a supraîncărca capacitatea staţiei de epurare.

Epurarea apelor reziduale se face pe amplasament. Descrierea staţiei de epurare

unde sunt incluse şi date despre bazinele tampon este făcută în capitolul următor.

4.11.11. Epurarea pe amplasament Dacă efluentul este epurat pe amplasament, justificaţi alegerea şi performanţa staţiilor de epurare pe

trepte, primară, secundară şi terţiară (acolo unde este cazul). Completaţi tabelul de mai jos:

Tehnici de epurare a efluentului

┌─────────┬────────────────────┬───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ │ Parametrii principali ││ │ │ ├───────────────────┬─────────┬───────────────────────┬─────────┤│ Staţie │ Obiective │ Tehnici │ Parametrii │Staţia de│ Parametrii de │Eficienţa││ │ │ │ proiectaţi │ epurare │ performanţă │epurării ││ │ │ │ │analizată│ │ │├─────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────┼───────────────────────┼─────────┤│ │Reducerea │Egalizarea │Capacitate │ │Debit mediu zilnic │ ││ │fluctuaţiilor de │debitului │ │ │(m3/zi) │ ││ │debit şi intensitate│ │ │ │Debit maxim pe oră │ ││ │ale efluentului │ │ │ │(m3/zi) │ ││ │Prevenirea │Rezervoare de │Capacitate │ │Monitorizarea on-line a│ ││ │deteriorării │deviaţie │ │ │turbidităţii/materiilor│ ││ │staţiei de epurare │ │ │ │în suspensie │ ││ │Îndepărtarea │Grătare │Capacitate │ │Materii în suspensie │ ││ Epurare │solidelor de │ │(Examinarea mărimii│ │(mg/dm3) în efluentul │ ││ primară │dimensiuni mari şi a│ │particulelor în │ │de la grătare │ │

76

│ │unor poluanţi precum│ │timpul proiectării │ │ │ ││ │grăsimi, uleiuri şi │ │de detaliu) │ │ │ ││ │lubrifianţi (GUL) │ │ │ │ │ ││ │Îndepărtarea │ │Centrifugare │ │Materii în suspensie │ ││ │solidelor în │ │ │ │(mg/l) │ ││ │suspensie/vopselelor│ │Decantare │ │Materii în suspensie │ ││ │ │ │ │ │(mg/l) │ ││ │ │ │Flotare pneumatică │ │Materii în suspensie │ ││ │ │ │ │ │(mg/l) │ │├─────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────┼───────────────────────┼─────────┤│ │Îndepărtarea CBO │Epurare aerobă │Valorile încărcării│ │CBO/CCO în influent │ ││ │ │ │cu CCO │ │CBO/CCO în efluent │ ││ │ │ │Timpul de retenţie │ │Soluţii mixte │ ││ │ │ │hidraulică │ │ │ ││ │ │ │% de nămol activ │ │Solide în suspensie │ ││ │ │ │recirculat │ │(mg/l) │ ││ │ │ │Pre-epurare? │ │CBO/CCO în influent │ ││ Epurare │ │Epurare │Tipul de retenţie │ │CBO/CCO în efluent │ ││secundară│ │anaerobă │hidraulică │ │ │ ││ │ │ │Nutrienţi │ │ │ ││ │ │ │Încărcare │ │ │ ││ │ │ │pH şi temperatură │ │ │ ││ │ │ │Producţie de gaz │ │ │ ││ │ │ │Post epurare │ │ │ ││ │Tratarea şi │Concentrare şi │Potenţial de │ │Procent de substanţă │ ││ │eliminarea nămolului│deshidratare │îngroşare │ │uscată în influent şi │ ││ │ │ │Indicele de nămol │ │efluent │ ││ │ │ │Timpul de retenţie │ │ │ │├─────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────┼───────────────────────┼─────────┤│ │Reciclarea apei │Macrofiltrare │Mărimea păturilor │ │Materii totale în │ ││ │ │ │filtrante │ │suspensie (mg/l) │ ││ │ │ │(Filtre de nisip?) │ │Turbiditate │ ││ Epurare │ │Membrane │Mărimea porilor? │ │Conductivitate │ ││terţiară │ │Dezinfecţie │ │ │Transmisivitate (pentru│ ││ │ │ │ │ │UV) │ ││ │ │ │ │ │Număr de coliformi │ ││ │ │ │ │ │Analiza agenţilor │ ││ │ │ │ │ │patogeni │ │├─────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────────┼─────────┴───────────────────────┴─────────┤│Pot fi unele etape ocolite/evitate? Dacă da, cât de des se │ ││întâmplă asta şi care sunt măsurile luate pentru reducerea │ ││emisiilor? │ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘

Descrierea staţiei de epurare de pe amplasament

Statia de epurare dispune de tehnologia de tratare combinata Biomar® / Envopur®care are la bază tratamentul biologic, ultrafiltrarea si tehnologia membranei de osmoza

inversa. Prin tehnologia aleasă, ea va servi atat Instalatiei de incinerare a deseurilor

(ultrafiltrarea si osmoza inversa), apartinand S.C. Pro Air Clean S.A. Timisoara, cat si

depozitului de deseuri nepericuloase si depozitului de deseuri periculoase (tratament biologic,

ultrafiltrare si osmoza inversa) ce apartin S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A., ce se afla

localizate in imediata apropiere.

Statia este realizata pentru a corespunde standardelor romanesti, respectiv HG

188/2002, modificat si completat cu HG 352/2005 si HG 210/2007, NTPA 001 si HG 351/2005

privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de

substante prioritar periculoase, modificat si completat cu HG 783/2006.

Statia este dimensionata la cantitatea maxima de 50 mc/zi; 2,08 mc/h; 0,58 l/s.

77

Statie deepurare

Depozitlevigat

Bazin tampon V = 500 mc

Lugan 10 000Tratare chimica cu sodacaustica, H2SO4 sau NaOH sio substanta pentruflotabilitate

Bioreactoare: 2 bucati cuV = 200 mc fiecare

Denitrificare

Nitrificare

Ultrafiltrare

Bazin permeat V = 2 mc

Osmoza inversa

ConcentratV = 10 mc

PermeatV = 10 mc

Evacuare p. Crivaie

DepozitareBazin stocare apetratate V = 200 mc

Namol

Fig. 44 - Schema de funcţionare a staţiei de epurare

78

Statia de tratare combinata Biomar® / Envopur® va consta in urmatorii pasi de tratare:

· Decantarea solidelor in suspensie din levigat si mentinerea unei temperaturi de peste

5°C – se va face intr-un rezervor tampon cu capacitatea de 500 mc aflat pe

amplasamentul S.C. Vivani Salubritate S.A.

· Pregatirea apei reziduale brute, pentru filtrare (floculare cu coagulanti si polimeri);

· Unitate de flotatie Lugan® 10.000;

· Biomar® - tratament biologic;

· Envopur® - UF unitate ultrafiltrare;

· Envopur® - RO unitate osmoza inversa;

· Controlul deversarii.

Foto 45 - Bazinetratament biologic

(nitrificare-denitrificare)şi container

cu tehnologia deepurare

Foto 46 - Bazinpentru pregătirea

apei rezidualebrute

79

Pentru tratarea apei reziduale brute, este nevoie de un tratament pe mai multe etape,

pentru a obtine calitatea de deversare dorita. Poluantii cei mai importanti sunt:

· Solidele in suspensie

· Substantele organice masurate ca COD si BOD

Foto 47 - Cameră dozare chimicale Foto 48 - Unitate ultrafiltrare

Foto 49 - Unitate osmoză inversă Foto 50 - Bazine permeat, concentrat,namol Lugan, pompe

Foto 51 - Control computerizat alîntregului proces de epurare

80

· Amoniacul, NH4-N

· Sarurile masurate ca solide complet dizolvate, TDS

· Metalele grele

Decantarea apei reziduale brute, pentru filtrare:

Apa uzata va fi pompata in rezervorul de decantare.

In rezervor este instalat un cos sita, menit sa impiedice patrunderea particulelor brute

in sistem. Aceasta masura este una de siguranta, pentru prevenirea blocarii pompelor etc.

In cazul in care cosul sita este plin si da pe afara, se declanseaza o alarma la

operator.

In rezervorul de decantare, va avea loc o egalizare a ratei de curgere si a nivelului de

incarcare al apei.

Acest lucru este necesar pentru operarea urmatoarei faze de tratare, in conditii

continue de operare.

Decantorul (rezervorul) este necesar si pentru oprirea apei in cazul activitatilor de

intretinere a statiei de tratare (mentenanta).

Din aceasta cauza, volumul a fost stabilit la o perioada de retentie de 4 zile, in total. In

modul de operare obisnuit, rezervorul va fi umplut la un volum de circa 50 %, asa incat

capacitatea hidraulica a rezervorului va fi suficienta pentru amortizarea apei filtrate

alimentate, pentru inca 2 zile suplimentare. Pentru a preveni conditiile de operare anaerobe si

urat mirositoare in rezervor, acesta va fi ventilat cu aer procesual cu ajutorul unei

turbosuflante.

Pre-tratarea chimica/fizica:

Din rezervorul de amortizare, apa reziduala poate fi pre-tratata, in cadrul unui proces

de tratare fizico – chimica.

In cadrul operatiei de pre-tratare, apa reziduala bruta va fi amestecata cu ferocloruri

sau policlorura de aluminiu, pentru coagulare, si polimeri dintr-o statie automata de dozare.

Dupa o amestecare intensa in floculator, va avea loc faza de separare a solidelor

suspendate si de curatare a apei, in interiorul unei unitati de flotare.

In interiorul sistemului de flotare se va amesteca aerul saturat si apa sub presiune va

fi amestecata si expandata cu apa conditionata chimic.

De asemenea se face si o corectare a pH-lui.

In camera de flotare, bulele fine de aer vor duce la o ridicare a solidelor in suspensie,

la suprafata apei, unde vor fi colectate ca namol flotant.

Acest namol va fi descarcat direct intr-un rezervor de concentrat si namol.

Faza de epurare a apei va continua in rezervorul de aerisire Biomar® .

81

Tratamentul biologic Biomar®:In rezervorul de aerisire Biomar®, va avea loc degradarea biologica a substantei

organice, masurata ca BOD si COD, mai departe urmand indepartarea azotului si

amoniacului – Denitrificare si Nitrificare.

Substanta organica va fi redusa si se va transforma in substanta organica diluata, si

apoi cu oxigen dizolvat, furnizat de catre un sistem de aerisire, in CO2 si biomasa in exces.

Continutul de oxigen dizolvat este masurat si se opereaza cu un sistem de suflante

pentru a se mentine nivelul stabilit de oxigen dizolvat, in interiorul rezervorului.

Se masoara nivelul pH-ului si temperatura, iar valorile pH sunt automat ajustate, prin

dozare de NaOH sau H2SO4.

Pe langa reducerea substantei organice, amoniacul este automat indepartat in

sistemul Biomar®.

In cadrul nitrificarii biologice, amoniacul (NH4-N) este oxidat in nitrat (NO3-N). In cea

de-a doua etapa, nitratul este redus biologic la N2, in cadrul asa numitului proces de

denitrificare.

Nitrificarea are 2 pasi: (1) amoniacul este oxidat in nitrit; (2) nitritul este oxidat in nitrati

2NH+4 + 3O2 ---> 2NO-2 + 2H2O + 4H+

2NO-2 + O2 ---> 2NO3

Operatia de denitrificare este:

2NO-2 + H2O ---> N2 + 2OH- + 5O

Rezervorul de aerisire va fi oprit automat, timp de 30-60 de minute, pana ce aproape

intreaga cantitate de nitrat va fi convertita in azot elementar.

Procesul de indepartare a azotului va fi controlat prin intermediul unei sonde optice

NO3 din rezervorul de aerisire.

Rezervorul de aerisire va fi inchis, pentru a preveni racirea in timpul perioadei de

iarna.

Unitatea de ultrafiltrare Envopur® - UF

Biomasa va fi separata de apa tratata biologic, prin procesul de ultrafiltrare.

Procesul cu membrana va furniza un concentrat, incluzand biomasa, ce va fi reciclat

in rezervorul de aerisire si un infiltrat, care va fi curatat aproape complet de solide in

suspensie si biomasa.

Acest infiltrat este corespunzator pentru tratarea ulterioara intr-o statie de osmoza

inversa.

Ultrafiltrarea va avea loc in modulele tubulare ale membranei, ce pot fi usor curatate

intr-o statie de curatare, la fata locului, in cazul unor rate de curgere scazute.

Unitatea de osmoza Envopur® - RO:

Osmoza este un fenomen fizic ce rezulta din tendinta de egalizare a concentratiilor a

doua solutii de concentratii diferite separate de o membrana semipermeabila (perete

82

separator semipermeabil). Egalizarea concentratiilor se face prin trecerea moleculelor de apa

din solutia de concentratie mai mica in solutia de concentratie mai mare prin membrana

semipermeabila.

Osmoza inversa – daca asupra membranei semipermeabile (numita membrana

osmotica) se aplica o presiune ce depaseste o anumita valoare (prag de presiune osmotica),

trecerea moleculelor de apa se face in sens invers de cum se produce natural la osmoza.

Astfel, se obtine o solutie din ce in ce mai slab concentrata, ajungandu-se la obtinerea de

molecule de apa fara nici o alta impuritate fizico-chimica in preajma. Se obtine deci, apa pura.

Membrana osmotica se considera semipermeabila deoarece microorificiile pe care le are sunt

cu un diametru foarte mic (aprox. 0,0001 microni).

Ca urmare, prin osmoza inversa se blocheaza trecerea tuturor impuritatilor cu

dimensiuni mai mari decat microorificiile membranei osmotice, deci obtinem performante

superioare oricarui alt procedeu de filtrare clasica.

In unitatea de osmoza inversa Envopur® - RO va avea loc si procesul de

desalinizare.

Membrane speciale vor respinge sarurile masurate ca TDS.

Infiltratul va fi deversat in rezervorul pentru apa tratata si va deveni apa tratata

integral.

Concentratul, o apa sarata, va fi descarcat automat in rezervorul de concentrate si

noroi si va fi depozitat in depozitul de deseuri periculoase existent pe amplasament, in

vecinatatea statiei de epurare.

Se vor utiliza membrane spiralate pentru acest proces.

Pentru a evita exfolierea, un agent anti-exfoliere va fi dozat in linia de alimentare a

statiei de osmoza inversa.

Infiltratul este verificat online, sub aspectul turbiditatii, pentru a detecta orice defect al

membranelor si, in acest caz, pentru a opri automat unitatea.

Controlul calitatii deversarii

Apa tratata va fi pompata in rezervorul de apa cu o linie de presiune.

La gura de iesire sunt masurati si inregistrati urmatorii parametri:

o Rata de curgere

o Valoarea pH

o Conductivitatea

Se vor face determinari periodice si pentru ceilalti parametri.

Parametrii vor fi inregistrati de un sistem de scriere fara hartie, montat pe panoul de

control al sistemului.

Operarea se va face prin intermediul unui panou electronic.

Intregul sistem va fi montat in interiorul unei constructii compacte, tip container.

83

Spatiile de operare vor fi separate in segmente de pretratare, depozitare chimica si

dozare si procese membrana. Pentru piesele de schimb este prevazut un spatiu cu sistem de

inchidere.

Controlul si vizibilitatea procesului

Se va instala un sistem de control programabil, de tipul Siemens S7.

Sistemul de control va asigura platformei toate sistemele de control manuale si

automate, incluzand semnalele si alarma generala. Intrerupatoarele de siguranta, cum ar fi

intrerupatoarele de urgenta si intrerupatoarele de intretinere, nu sunt conectate la sistemul de

control.

Toate mesajele de stare si interblocajele de siguranta vor opri curentul, pentru a

asigura un semnal de eroare si o pozitie automata de siguranta a statiei, in cazul in care

circuitul este intrerupt.

Toate semnalele de eroare vor fi insumate intr-un semnal general de eroare si o

alarma permanenta, contactul alternant, potential liber, putand fi cablat la o linie terminala.

Acest semnal poate fi transferat la o camera generala de control.

Operarea statiei va fi usor de administrat, prin intermediul sistemului instalat de

vizualizare a procesului, care este impartit in sectiuni functionale ale statiei. Operatorul va

obtine o privire de ansamblu clara, de exemplu:

o Operarea curenta a procesului;

o Stabilirea punctelor de setare;

o Valori masurate;

o Semnale de stare pentru echipamentul instalat.

Programul software WIN CC va fi folosit pentru vizualizare pe panourile de operare.

Valorile masurate vor fi indicate ca valori singulare, sub forma unor tabele.

Valorile masurate, precum si semnalele de stare, vor fi inregistrate ca fisiere de date,

sub forma unor protocoale.

Protocoalele din arhivele de date pot fi utilizate pentru rapoartele operationale oficiale.

In completare, se prevede un modem. Modemul va asigura monitorizarea de la

distanta a statiei, prin intermediul unui Teleservice, de catre EnviroChemie GmbH.

Se asigura un suport rapid de service, de catre EnviroChemie GmbH, in caz de urgenta.

Operarea statiei va fi administrata prin intermediul unui panou digital, ce va fi montat

pe una din usile exterioare ale panoului de control.

Pe ecranul panoului digital se va prezenta intreaga tehnologie a procesului, incluzand

un dispozitiv de masurare online.

Valorile masurate pot fi citite usor.

Punctele stabilite pot fi usor schimbate de catre operator, pe panoul digital.

84

Evacuarea apelor tratate si a namolului

Cantitatea de apa tratata rezultata este de cca. 25% din cantitatea intrata, cca. 12,5

mc/zi.

Namolul rezultat 37.5 mc/zi, este deshidratat si stocat in depozitul de deseuri

periculoase al S.C. Vivani Salubritate S.A., aflat in apropiere.

Dupa tratare apele sunt stocate intr-un bazin cu capacitatea de 200 mc de unde sunt

pompante printr-o conducta din PEHD cu Ø = 200 mm si o lungime de 2,5 km in privalul

Crivaie (traseul de evacuare este figurat in plansa anexata)

Evacuarea în P. Crivaie se va face printr-o gura de varsare prevazuta cu disipator de

energie.

Date de proiectare şi dimensionare a staţiei

Au fost avute in vedere cantitatile maxime de ape uzate calculate ce urmeaza a fi

epurate si determinarile realizate pe probe de levigat prelevate de la Depozitele SC Vivani

Salubritate SA Slobozia.

Probele au fost analizate in laboratoarele ENVIROCHEMIE GmbH Germania.

Parametru Unitate Valorideterminate

HG 352/2005NTPA 001 HG 351/2005

µg/l

Capacitatea statiei m³/zi 50Materii in suspensie mg/l 2.5161) 35Reziduu filtrat la 105▫C -TDS mg/l 28.290 2000Conductivitate mS/cm 57 -Cloruri mg/l 12.628 500Consum chimic de oxigen –CODmetoda cu dicromat de potasiu-CCO(Cr)

mg O2/l 2.050 125

Consum biochimic de oxigenla 5zile - BOD5

mg O2/l 25

Fosfor mg/l 35 1Azot total mg/l 39 10Amoniac - N mg/l 3016 2Sulfat mg/l 1380 600Substante extractibile cusolventi organici

mg/l 80 20

Crom total mg/l < 0,093 2,5Cadmiu si compusi mg/l < 0,013 1,00/0,024Cupru mg/l <0,034 1,3Zinc mg/l 0,54 0,5Nichel si compusi mg/l 0,35 1,3/0,3Plumb si compusi mg/l <0,093 0,40/0,12Mercur si compusi mg/l <0,023 1.00/0,0108Mangan total mg/l 1,1 1Valoare pH - 8,28 6,5 – 8,5Temperatura °C 20 35

85

Observatii:- Filtratul nu va contine nici un fel de substanta care poate provoca blocarea

membranelor, rata de curgere minima, specifica, nu va cobori sub 10 l/m²/h in

osmoza inversa instalata.

- 1)Apa de filtrare bruta, netratata este depozitata si pregatita inainte de tratare, in

rezervorul tampon, solidele in suspensie la intrare, nu trebuie sa depaseasca rata de

500 mg/l.

- Concentratul si namolul vor fi depozitate, in depozitul de deseuri periculoase.

Indicatori de calitate ai apelor uzate epurate evacuate in emisar (p. Crivaie)

Dupa tratare, apele evacuate trebuie sa respecte din punct de vedere calitativ NTPA

001, aprobat prin HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2005, si prevederilor HG

351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si

pierderilor de substante prioritar periculoase, modificata is completata cu HG 783/2006 si HG

1035/2010.

Indicatori de calitate ai apelor uzate epurate evacuate in emisar (paraul Crivaie)

Nr. Crt. Indicatori de calitate U.M.Valorilemaximeadmise

1 Temperatura °C 352 pH Unitati pH 6,5-8,53 Materii in suspensie mg/dm3 604 Reziduu filtrat la 105°C - TDS mg/dm3 20005 CBO5 mg O2/dm3 256 CCOCr mg O2/dm3 1257 Azot amoniacal mg/dm3 28 Azot total mg/dm3 109 Fosfor total mg/dm3 110 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 2011 Detergenti sintetici mg/dm3 0,512 Cloruri mg/dm3 50013 Sulfat mg/dm3 60014 Zinc mg/dm3 0,515 Mangan total mg/dm3 116 Fluoruri μg/dm3 517 Cupru μg/dm3 1,318 Crom total μg/dm3 2,519 Cadmiu si compusi μg/dm3 0,2420 Nichel si compusi μg/dm3 0,321 Plumb si compusi μg/dm3 0,1222 Mercur si compusi μg/dm3 0,0108

86

4.12. Pierderi şi scurgeri în apa de suprafaţă, canalizare şi apa subterană 4.12.1. Oferiţi informaţii despre pierderi şi scurgeri după cum urmează:

Nu este cazul.

┌───────┬───────────┬─────────────────────┬────────────────────────────────────┐│ Sursa │ Poluanţi │Masa/unitatea de timp│% estimat din evacuările totale ale ││ │ │ unde este cunoscută │poluantului respectiv din instalaţie│├───────┼───────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────┤├───────┼───────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────┤├───────┼───────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────┤└───────┴───────────┴─────────────────────┴────────────────────────────────────┘

Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT caredemonstrează că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor(de la recomandările BAT) sau a utilizării măsurilor alternative.

4.12.2. Structuri subterane:

Cerinţa caracteristică a BAT Conformare cuBAT Da/Nu

Documentde referinţă

Dacă nu văconformaţi acum,

data până la care văveţi conforma

Furnizaţi planul (planurile) deamplasament, care identificătraseul tuturor drenurilor,conductelor şi canalelor şi alrezervoarelor de depozitaresubterane din instalaţie. (Dacăacestea sunt deja identificate înplanul de închidere aamplasamentului sau în planulraportului de amplasament, faceţio simplă referire la acestea).

Da Atasat laraportul deamplasament

Pentru toate conductele, canalele şirezervoarele de depozitare subteraneconfirmaţică una din următoarele opţiunieste implementată:▪ izolaţie de siguranţă▪ detectare continuă ascurgerilor▪ un program de inspecţie şiîntreţinere, (de ex. teste depresiune, teste de scurgeri,verificări ale grosimiimaterialului sau verificarefolosind camera cu cablu TV-CCTV,care sunt realizate pentru toateechipamentele de acest fel (deex. în ultimii 3 ani şi suntrepetate cel puţin la fiecare3 ani)

Da

Instalatiile sunt noisi se vor faceinspectii odata la 3ani

Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficientde scăzut şi nu necesită măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

87

4.12.3. Acoperiri izolante

┌─────────────────────────────────────────────────────┬─────┬──────────────────┐│ Cerinţa │Da/Nu│Dacă nu, data până││ │ │ la care va fi │├─────────────────────────────────────────────────────┼─────┼──────────────────┤│Există un proiect de program pentru asigurarea │ │ ││calităţii, pentru inspecţie şi întreţinere a │ │ ││suprafeţelor impermeabile şi a bordurilor de │ │ ││protecţie care ia în considerare: │ da │ ││▪ capacităţi; │ │ ││▪ grosime; │ │ ││▪ material; │ │ ││▪ permeabilitate: │ │ ││▪ stabilitate/consolidare; │ │ ││▪ rezistenţă la atac chimic; │ │ ││▪ proceduri de inspecţie şi întreţinere; şi │ │ ││ asigurarea calităţii construcţiei │ │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼─────┼──────────────────┤│Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de │ da │ ││acest fel? │ │ │└─────────────────────────────────────────────────────┴─────┴──────────────────┘

4.12.4. Zone de poluare potenţială Pentru fiecare zonă în care există posibilitatea ca activităţile să polueze apa subterană, confirmaţi că

structurile instalaţiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate şi că straturileizolatoare corespund fiecăreia dintre cerinţele din tabelul de mai jos.

Acolo unde nu se conformează, indicaţi data până la care se vor conforma. Introduceţi referinţelecorespunzătoare instalaţiei dumneavoastră şi extindeţi tabelul dacă este necesar.

Zone potenţiale de poluare

Cerinţa

Zona dedescărcare a

deşeurilorlichide şipăstoase

pompabile

Depozite pentrustocarea

temporară adeşeurilor

Zona dedescărcare a

deşeurilor solide

Căile de acces,platforme

Confirmaţi conformarea sau odată pentru conformarea cuprevederile pentru:• suprafaţa de contact cu solulsau subsolul esteimpermeabilă

Da Da Da Da

• cuve etanşe de reţinere adeversărilor Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

• îmbinări etanşe aleconstrucţiei Nu este cazul Da Da Da

• conectarea la un sistemetanş de drenaj Da Da Da Da

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient ││de scăzut şi nu impune măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici. │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

88

4.12.5. Cuve de retenţie Pentru fiecare rezervor care conţine lichide ale căror pierderi prin scurgere pot fi periculoase pentru

mediu, confirmaţi faptul că există cuve de retenţie şi că acestea respectă fiecare dintre cerinţeleprezentate în tabelul de mai jos. Dacă nu se conformează, indicaţi data până la care se va conforma.Introduceţi datele corespunzătoare instalaţiei analizate şi repetaţi tabelul dacă este necesar.

Cuve de retenţie

Cerinţa

Parc 4 rezervoare subterane x 60mc fiecare, pentru stocarea

temporară a deşeurilor lichide şipăstoase pompabile

Să fie impermeabile şi rezistente la materialeledepozitate.Să nu aibă orificii de ieşire (adică drenuri sau racorduri) şisă se scurgă/colecteze către un punct de colectare dininteriorul cuvei de retenţie

Rezervoare cu pereţi dubli intrecare se afla antigel; scaderea

presiunii antigelului indicaperforarea unui perete.

Cuvele de reţenţie sunt construitedin beton armat şi sunt

impermeabile.Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei deretenţie şi să nu pătrundă în suprafeţele de siguranţă

Da

Să fie proiectat pentru captarea scurgerilor de larezervoare sau robinete

Da

Să aibă o capacitate care să fie cu 110% mai mare decâtcel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totalăa rezervoarelor

Da

Să facă obiectul inspecţiei vizuale regulate şi oriceconţinuturi să fie pompate în afară sau îndepărtate în altmod, sub control manual, în caz de contaminare

Da

Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, să fieprevăzut cu un senzor de ridicare a nivelului şi cu oalarmă adecvată

Senzorul de scadere a presiuniiantigelului dintre peretii

rezervoarelor avertizează automatacest lucru.

Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de retenţie,unde este posibil sau să aibă izolaţie adecvată

Da

Să aibă un program sistematic de inspecţie a cuvelor deretenţie, (în mod normal vizual, dar care poate fi extins lateste cu apă acolo unde integritatea structurală esteincertă)

Da.Senzorul de scadere a presiunii

antigelului dintre peretiirezervoarelor avertizează automat

acest lucru.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient ││de scăzut şi nu impune măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici. │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

4.12.6. Alte riscuri asupra solului Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apă sau sol

┌────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐│ Identificaţi orice alte structuri, │ ││activităţi, instalaţii, conducte etc. care, │Tehnici implementate sau propuse ││datorită scurgerilor, pierderilor, avariilor│pentru prevenirea unei astfel de ││ar putea duce la poluarea solului, a apelor │ poluări ││ subterane sau a cursurilor de apă │ │├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤└────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘

89

4.13. Emisii în ape subterane Tabelul de mai jos este conceput ca un ghid care să vă ajute în pregătirea informaţiilor solicitate.

Totuşi, dacă dumneavoastră consideraţi că este posibil să evacuaţi substanţe prezentate în Anexele 5 şi6 ale Legii nr. 310/28.06.2004, care transpune Directiva 2455/2001/EC5) sau în Anexa VIII a Directivei2000/60, în apa subterană, direct sau indirect sunteţi sfătuiţi să discutaţi cerinţele cu specialistul dincadrul Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului care se ocupă de emiterea autorizaţiei integrate demediu. ___________

5) Substanţe prioritare în relaţie cu Directiva cadru privind apa, transpusă în legislaţiaromână de Legea 310/28.06.2004, Anexa 5.

4.13.1. Există emisii directe sau indirecte de substanţe din Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/2004, rezultatedin instalaţie, în apa subterană?

NU.

┌──┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │Supraveghere - aceasta va varia de asemenea de la caz la caz, dar este ││ │obligatorie efectuarea unui studiu hidrogeologic care să conţină ││ │monitorizarea calităţii apei subterane şi asigurarea luării măsurilor de ││ │precauţie necesare prevenirii poluării apei subterane. │├──┼────────────────────┬────────────┬───────────────────────┬─────────────────┤│1.│Ce monitorizare a │Substanţele │Amplasamentul punctelor│Frecvenţa (de ex.││ │calităţii apei │monitorizate│de monitorizare şi │zilnică, lunară) ││ │subterane este/va fi│ │caracteristicile │ ││ │realizată? │ │tehnice ale lucrărilor │ ││ │ │ │de monitorizare │ │├──┼────────────────────┼────────────┴───────────────────────┴─────────────────┤│2.│Ce măsuri de │Daţi detalii despre tehnicile/procedurile existente ││ │precauţie sunt luate│ ││ │pentru prevenirea │ ││ │poluării apei │ ││ │subterane? │ │└──┴────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘

4.13.2. Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare,precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt depozitatesubstanţele periculoase. Este necesar să specificaţi:

▪ Frecvenţa controlului şi personalul responsabil ▪ Cum se face întreţinerea ▪ Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei?

Reţelele de conducte de alimentare cu apă şi de canalizare sunt noi, realizate din

tubulatură PVC, testate sub presiune înainte de darea în folosinţă. Traseele sunt prevăzute

cu cămine de vizitare pentru verificarea lor periodică. Vor fi prevăzute în bugetul firmei sume

special pentru acest scop.

4.14. Miros

Instalatia nu genereaza mirosuri.

În general, nivelul de detaliere trebuie să corespundă riscului care determină neplăcere receptorilorsensibili (şcoli, spitale, sanatorii, zone rezidenţiale, zone recreaţionale).

Instalaţiile care nu utilizează substanţe urât mirositoare sau care nu generează materiale urâtmirositoare şi prin urmare prezintă un risc scăzut trebuie separate de la început utilizând Tabelul 5.6.1.

Sursele nesemnificative dintr-o instalaţie care are şi surse semnificative trebuie 'separate' din punctde vedere calitativ la începutul Tabelului 5.6.1 (trebuie făcută justificarea) şi nu mai trebuie furnizateinformaţii detaliate în secţiunile următoare.

În cazul în care receptorii se află la mare distanţă şi riscul asociat impactului asupra mediului estescăzut, informaţiile referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite, vor fi minime. Informaţiile



90

referitoare la sursele nesemnificative de miros din Tabelul 5.6.3 vor fi totuşi cerute şi trebuie utilizateBAT-uri pentru reducerea mirosului atât cât va permite balanţa costurilor şi beneficiilor.

Dacă este cazul trebuie furnizate hărţi şi planuri de amplasament pentru a indica localizareareceptorilor, surselor şi punctelor de monitorizare.

4.14.1. Separarea instalaţiilor care nu generează miros Activităţile care nu utilizează sau nu generează substanţe urât mirositoare trebuie menţionate aici.

Trebuie furnizate suficiente explicaţii în sprijinul acestei opţiuni pentru a permite Operatorului/titularuluiactivităţii să nu mai dea informaţii suplimentare. În cazul în care sunt utilizate sau generate substanţeurât mirositoare, dar acestea sunt izolate şi controlate, nu trebuie completat acest tabel, ci trebuie înschimb descrise în Tabelul 5.6.3.

Instalatia nu genereaza mirosuri.

4.14.2. Receptori (inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi la reglementărileexistente pentru monitorizarea impactului asupra mediului)

În unele cazuri, delimitarea suprafeţei pe care se desfăşoară procesul sau perimetrulamplasamentului a fost poate utilizat ca o localizare locţiitoare pentru evaluarea impactului (pentruinstalaţii noi) şi evaluări de mediu (pentru instalaţiile existente) asupra receptorilor sensibili, iar limitelesau condiţiile au fost stabilite poate, în funcţie de acest perimetru. În acest caz, ele trebuie incluse întabelul de mai jos.

┌─────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐│ Identificaţi şi │ │ │ │ ││ descrieţi zona │Au fost realizate evaluări ale │ Se realizează o │Prezentare generală │Au fost aplicate││ afectată de │ efectelor mirosului asupra │ monitorizare de │ a sesizărilor │limite sau alte ││ prezenţa │ mediului? │ rutină? │ primite │ condiţii? ││ mirosurilor │ │ │ │ │├─────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤│Descrieţi tipul │De exemplu, orice evaluări care│Se realizează o │Au fost primite │Au fost impuse ││de receptor şi │vizează IMPACTUL asupra │monitorizare │vreodată sesizări? │condiţii sau ││daţi o aproximare│receptorilor - adică nu │suplimentară care se │ │limite de către ││a numărului de │efectele la nivelul │referă la impact │Câte, când şi la │Autoritatea ││locuitori, după │amplasamentului, (la sursă), │(monitorizarea sursei│câte incidente sau │Regională de ││caz. │deşi pot utiliza ca date │este inclusă în │surse/receptori │Mediu care se ││ │primare, date care provin de la│Tabelul 5.5.3.1). │separaţi se referă │referă la ││ │sursă. │Aceasta ar putea │acestea? Care este/a│receptorii ││Într-o instalaţie│Astfel de evaluări pot include │cuprinde 'testări │fost cauza şi dacă a│sensibili sau la││mare, diverşi │modelări ale dispersiei, studii│olfactive' efectuate │fost corectată? │alte localizări.││receptori pot fi │privind populaţia, sondaje │în mod regulat pe │ │ ││afectaţi de surse│privind percepţia publicului, │perimetre sau o altă │Dacă nu a făcut-o │De ex. ││diferite. │observaţii în teren, │formă de monitorizare│deja în altă parte a│restricţii de ││Descrieţi │olfactometrie simplă (testări │a aerului ambiental. │Solicitării, │amplasare, ││localizarea sau │olfactive) sau orice │ │Operatorul/titularul│coduri de bună ││indicaţi poziţia │monitorizare a aerului │Sub ce formă, care │activităţii trebuie │practică, ││pe un plan al │ambiental. │este frecvenţa de │să confirme că are │condiţii ││localităţii │ │realizare şi care │implementată o │stabilite pentru││(indicaţi şi │Când au fost acestea realizate │sunt rezultatele │procedură pentru │instalaţiile ││perimetrul │şi cu ce scop? Care au fost │obişnuite? │soluţionarea │existente. ││procesului unde │rezultatele privind efectul/ │ │sesizărilor. │ ││este posibil). │impactul asupra receptorilor? │ │ │ │├─────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤├─────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤└─────────────────┴───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

NU se acceptă anexarea copiilor rapoartelor FĂRĂ explicaţii care să sprijine informaţiile sauprezentarea generală ca mai sus.

4.14.3. Surse/emisii NE semnificative Faceţi o prezentare generală succintă a surselor cu impact nesemnificativ. Sursele nesemnificative pot fi 'separate' prin evaluarea impactului de mediu sau prin utilizarea unei

abordări calitative reale atunci când nivelul scăzut de risc este evident. Trebuie făcută o scurtăjustificare a acestei alegeri. NU trebuie furnizate informaţii suplimentare în Tabelul 5.5.3.1 de mai jospentru sursele care au fost descrise aici. Justificarea trebuie făcută pentru a arăta că aceste surse nu seadaugă unei probleme. Vezi justificarea de la începutul 5.5. De introdus un exemplu - mirosuri indigene,tradiţionale, de exemplu industria prelucrătoare a produselor piscicole în Sulina.

91

4.14.3.1. Surse de mirosuri (inclusiv acţiuni întreprinse pentru prevenirea şi/sau minimizarea acestora)

┌─────────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┬──────────────┬───────────┬──────────────┬──────────────┐│ │ │ │ │ │ Există │ │ ││ │ │ Descrieţi │ │ │ limite │ Descrieţi │ Descrieţi ││ │ │ emanările │ Ce materiale │ │ pentru │ acţiunile │măsurile care ││ Unde apar │ Descrieţi │ fugitive sau │mirositoare sunt│Se realizează │ emanările │ întreprinse │trebuie luate ││mirosurile şi│ sursele de │ alte │utilizate sau ce│o monitorizare│de mirosuri│ pentru │ pentru ││cum sunt ele │ emisii │posibilităţi de │tip de mirosuri │ continuă sau │ sau alte │prevenirea sau│ respectarea ││ generate? │ punctiforme │ emanare │ sunt generate? │ ocazională? │ condiţii │ minimizarea │BAT-urilor şi ││ │ │ ocazională │ │ │referitoare│ emanărilor │ a termenelor ││ │ │ │ │ │ la aceste │ │ ││ │ │ │ │ │ emanări? │ │ │├─────────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┤│ (a) │ (b) │ (c) │ (d) │ (e) │ (f) │ (g) │ (h) │├─────────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┤│Descrieţi │Pentru │Pentru fiecare │- substanţe care│Aceasta se │Dacă nu │Pentru fiecare│Identificaţi ││activitatea │fiecare │activitate sau │sunt cunoscute │referă la │au fost │sursă │orice ││sau procesul │activitate │proces descris │ca fiind │monitorizarea │menţionate │demonstraţi că│propuneri ││în care sunt │sau proces │în coloana (a) │mirositoare │la sursă sau │anterior │nu vor apărea │pentru ││utilizate │descris în │descrieţi │(de ex. │în apropierea │cu privire │probleme în │îmbunătăţire ││sau generate │coloana (a) │punctele de │mercaptanii) │sursei. │la │condiţii de │sau aspecte ││materiale │faceţi o │emanare fugitivă│- materiale │ │receptori. │funcţionare │locale ││mirositoare. │listă a │- acestea │mirositoare care│Pentru fiecare│ │normală. De │specifice care││Zonele de │surselor │trebuie să │pot degaja un │sursă listată,│ │asemenea, │trebuie ││depozitare a │punctiforme │includă lagunele│amestec de │faceţi o │ │arătaţi cum │soluţionate ││materialelor │de emisii, de│şi spaţiile │substanţe care │descriere │ │vor fi │pentru a ││mirositoare │ex. ventile, │deschise de de │emană mirosuri │- în ce formă,│ │administrate │îndeplini ││trebuie │coşuri, │depozitare, │(materiale │cât de des │ │situaţiile │cerinţele ││şi ele │exhaustoare │benzile rulante │aflate în │este realizată│ │anormale │caracteristice││prezentate. │ │şi alte mijloace│putrefacţie, │şi care sunt │ │(acest aspect │BAT. O ││De exemplu: │Includeţi │de transport, │nămolul ce │rezultatele │ │este tratat │prezentare a ││- Încălzirea │ventilele sau│orificii în │rezultă de la │înregistrate │ │mai amănunţit │planificării ││materialelor,│semnalul │pereţii │epurarea apelor │în mod │ │în tabelul │acţiunilor în ││adăugarea de │luminos de │clădirilor (fie │uzate │obişnuit? │ │'Managementul │timp trebuie ││acizi, │avarie, │ele intenţionate│- un 'tip' de │ │ │mirosurilor' │de asemenea ││activitatea │valvele de │sau │miros de ex. │ │ │şi astfel │inclusă. ││de │siguranţă ale│neintenţionate),│mirosul de 'ars'│ │ │poate fi omis │ ││întreţinere │rezervoarelor│flanşe, valve │Sunt acestea │ │ │aici dacă vor │ ││- Zone de │ │etc. │materii prime, │ │ │fi furnizate │ ││depozitare, │ │ │intermediare, │ │ │aici │ ││staţia de │ │ │subproduse, │ │ │informaţii │ │

92

│epurare a │ │ │produse finite │ │ │suplimentare).│ ││apelor uzate │ │ │sau deşeuri? │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │Tehnicile de │ ││ │ │ │Sunt materialele│ │ │management şi │ ││ │ │ │mirositoare │ │ │de instruire │ ││ │ │ │folosite pentru │ │ │precum şi │ ││ │ │ │curăţire sau │ │ │tehnologiile │ ││ │ │ │procesul de │ │ │trebuie de │ ││ │ │ │curăţire, │ │ │asemenea │ ││ │ │ │transformă sau │ │ │prezentate. │ ││ │ │ │dislocă │ │ │ │ ││ │ │ │materiale │ │ │ │ ││ │ │ │mirositoare? │ │ │ │ │├─────────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┤├─────────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┤├─────────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┤├─────────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┤├─────────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┴──────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┤│Orice alte informaţii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De. ex. orice surse care nu se ││află în instalaţie, dar sunt pe acelaşi amplasament (de ex. care vor continua să fie reglementate de legislaţia ││referitoare la efecte neplăcute). │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

În cazul în care emanările au fost deja descrise ca 'emisii în aer' în altă parte a solicitării DAR AU ŞI MIROS, ele trebuie menţionate şi aici. Este suficient să precizaţimaterialul şi/sau mirosul aici şi să faceţi referire la partea din solicitare în care se găsesc detaliile.

Sursele potenţiale de mirosuri trebuie indicate, la fel ca şi cele reale. De exemplu, o staţie de epurare a apelor uzate poate să nu fie detectabilă dincolo de perimetrulinstalaţiei în condiţii normale, dar dacă au loc procese anaerobe, atunci ea poate deveni sursă de mirosuri.

93

4.14.4. Declaraţie privind managementul mirosurilor Puteţi identifica aici evenimente pe care nu le puteţi controla şi care pot duce la degajare de mirosuri

(de ex. condiţii meteorologice extreme sau întreruperi ale curentului electric pentru care BAT-ul nuprevede alimentare de siguranţă).

Trebuie să descrieţi măsurile pe care le propuneţi pentru reducerea impactului unor astfel deevenimente (de ex. oprire cât mai rapid posibil). Dacă sunt acceptate de Autoritatea competentă deProtecţia Mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu, va trebui să menţineţiaceste măsuri drept condiţii de autorizare, dar, atât timp cât luaţi măsuri, nu puteţi fi sancţionat pentruaceste evenimente rare.

Managementul mirosurilor

┌───────────┬──────────────┬───────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────────┐│ │ │ Ce măsuri au fost │ │ │ Cine este │ Există alte ││Sursă/punct│Natura/cauza │implementate pentru│ Ce se întâmplă │ Ce măsuri sunt │responsabil│ cerinţe ││de emanare │ avariei │ prevenirea sau │ atunci când se │ luate atunci │ pentru │ specifice ││ │ │reducerea riscului │produce o avarie? │ când apare? │ iniţierea │ cerute de ││ │ │ de producere a │ │ │măsurilor? │autoritatea de││ │ │ avariei? │ │ │ │reglementare? │├───────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤│ │ (i) │ (j) │ (k) │ (l) │ (m) │ (n) │├───────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤│Ca cele │Pentru fiecare│Măsuri active de │În cazul în care o│Ce măsuri sunt │Cine (ca │De exemplu - ││menţionate │sursă - │prevenire sau │estimare este │luate? Descrieţi │post) este │orice cerinţă ││în coloana │identificaţi │minimizare trebuie │posibilă şi are │măsurile care au │responsabil│de a informa ││(a), (b) │dificultăţi │să fi fost deja │sens, indicaţi cât│fost implementate│de │Autoritatea de││sau (c) din│specifice care│conturate în │de des poate │pentru reducerea │iniţierea │Reglementare ││'Tabelul │pot afecta │'Tabelul surselor │apărea evenimentul│impactului │măsurilor │într-un anumit││surselor de│generarea, │de mirosuri' │descris, cât de │exercitat de │descrise în│interval de ││mirosuri' │reducerea sau │coloana (g). │'mult' miros poate│producerea unei │coloana │timp de la ││ │transportul/ │În acest tabel │fi emanat şi │avarii. │precedentă?│apariţia ││ │dispersia │trebuie să fie │durata probabilă a│Aceste măsuri │ │evenimentului ││ │mirosurilor în│luate în │evenimentului. │trebuie să fie │ │sau măsuri ││ │atmosferă │considerare mai pe │Notă: utilizarea │stabilite de │ │specifice care││ │(elemente │larg scenarii de │aprecierilor de │comun acord cu │ │trebuie luate ││ │specifice de │tip 'ce se întâmplă│tip 'mult', │Autoritatea de │ │sau cerinţe de││ │topografie pot│dacă' pentru │'mediu', şi │Reglementare. │ │ţinere a ││ │juca un rol │prevenirea │'puţin' poate fi │Astfel de măsuri │ │evidenţei ││ │important │avariilor. De │folositoare dacă │pot fi minore - │ │avariilor etc.││ │aici). │exemplu, un │nu sunt │de tip închiderea│ │ ││ │ │scruber poate fi │disponibile │uşilor - sau mai │ │ ││ │ │instalat pentru │informaţii mai │semnificative - │ │ ││ │ │minimizarea │detaliate. │încetinirea │ │ ││ │ │mirosurilor. │Este posibil să │procesului de │ │ ││ │ │Măsurile luate │primiţi sesizări? │producţie sau │ │ ││ │ │pentru monitorizare│ │oprirea acestuia │ │ ││ │ │şi întreţinere │ │în cazul │ │ ││ │ │trebuie precizate │ │apariţiei │ │ ││ │ │în această │ │condiţiilor │ │ ││ │ │secţiune. │ │nefavorabile. │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │└───────────┴──────────────┴───────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────────┘

4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei/evaluării BAT Descrieţi succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanţi în aer,

apă şi sol şi pentru reducerea zgomotului. Prezentaţi concluziile acestor studii pentru a sprijiniselectarea BAT.

Instalatia este BAT.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

94

SECŢIUNEA 6 Minimizarea şi recuperarea deşeurilor

5. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR 5.1. Surse de deşeuri

Referintadeseului

1. Identificatisursele dedeseuri(puncteledin cadrulprocesului)

2.CoduriledeseurilorconformEWC

3. Identificatifluxurile dedeseuri(cedeseuri suntgeneratepericuloase,nepericuloase,inerte)

4.Cuantificatifluxurile dedeseuri(m3

/zi;kg/an)

5. Care suntmodalităţile actuale saupropuse manipulare adeseurilor

Cenusasi zgura

Cuptorul deardere

19 01 07*19 01 1219 01 1619 01 13*19 01 1419 01 15*19 01 11*

Periculoaseşi/saunepericuloase

8,3 t/zi;

2760 t/an

Colectate separat,ambalate in saci deplastic si vor fi evacuatela un depozit de deseuripericuloase/nepericulose.

Praf +cărbuneactivepuizat

Filtrele sac 19 01 10* Periculoase 1,39 t/zi

460 t/an

Colectate separat,ambalate in saci deplastic si vor fi evacuatela un depozit de deseuripericuloase

Materialeferoase

Cuptorul deardere

19 01 02 Nepericuloase 0,69 t/zi

230 t/an

Colectate separat,ambalate şi valorificate lareciclatori

Deseurimenajere

personal 20 01 0120 01 0220 01 39

nepericuloase 0,02 mc/zi

4648 kg/an

Colectare selectivaevacuate la depozitulzonal conform pt. deşeurinepericuloase

Nămoluride lastaţia deeurare

Staţia deepurare

19 08 13*

19 08 14

Periculoase şinepericuloase

25 mc /zi

(27,5 t/zi)

8855 t/an

Colectate în recipienţietanş şi evacuate la S.C.VIVANI SALUBRITATES.A. în vedereatratării/depozitării

95

5.2. Evidenţa deşeurilor

Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BATDa / Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse in documente urmatoareleinformatii despre deseurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalatie

Cantitate da

Natura da

Origine (acolo unde este relevant)

Destinatie (Obligatia urmaririi – daca sunt trimise in afara amplasamentului) da

Frecventa de colectare da

Modul de transport da

Metoda de tratare da

5.3. Zone de depozitare

Pe amplasament nu sunt zone de depozitare permanente pentru deseuri.

5.4. Cerinţe speciale de depozitare (de ex. pentru deşeuri inflamabile, deşeuri sensibile la căldură saula lumină, separarea deşeurilor incompatibile, deşeuri care se pot dizolva sau pot reacţiona cu apa (caretrebuie depozitate în spaţii acoperite). În acest sector, răspundeţi la următoarele puncte, mai ales undeeste cazul.A - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii acoperite.AA - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii împrejmuite.B - Aceste materiale este probabil să degaje pulberi şi să necesite captarea aerului şi direcţionarea luicătre o instalaţie de filtrare.C - Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile.

Pentru deseurile ce urmeaza sa intre in procesul de incinerare exista următoarele

facilităţi de stocare temporară:

· Hala depozitare temporară deseuri: S=4541,81 m2; Sistem constructiv: cadre

de otel cu stalpi cu sectiunea variabila, stalpii au sectiunea dublu ,,T”. Acoperisul este din

tabla cutata sustinute de pane de otel confectionate din profile tip IPE. Depozitul este inchis

pe 3 laturi cu tabla cutata (N, W, S). Sistemul de fundare: structura metalica este cu fundatii

izolate din beton armat

· Hala depozitare temporară şi pretratare deseuri: S=2645,76 m2; Sistem

constructiv: cadre de otel cu stalpi cu sectiunea variabila, stalpii au sectiunea dublu ,,T”.

Acoperisul este din tabla cutata sustinute de pane de otel confectionate din profile tip IPE.

Depozitul este inchis pe 3 laturi cu tabla cutata (N, W, S). Sistemul de fundare: structura

metalica este cu fundatii izolate din beton armat

· Depozit frigorific: Pentru respectare legislatia in vigoare privind gestionarea

deseurilor provenite din activitati medicale, in incinta halei de depozitare deseuri, in

96

extremitatea nordica a acesteia s-a construit un depozit figorific alcatuit dintr-o camera de

refrigerare cu suprafata de 130 m2 si inaltimea de 2,5 m şi o camera de congelare cu

suprafata de 90 m2 si inaltimea de 2,5 m. Peretii camerelor sunt din panouri tip sandvici.

Utilajele frigorifice din dotare nu folosesc freon.

· Parc cu rezervoare subterane pentru deseuri lichide

- 4 rezervoare subterane x 60 mc fiecare, amplasate in cuve de beton armat.

- Rezervoarele sunt cu pereti dubli, intre pereti se afla antigel sub presiune

- Sistemul de monitorizare consta in supravegherea presiunii antigelului

(cand presiunea scade inseamna ca s-a produs o bresa)

- Functiune: depozitarea de deseuri lichide si pastoase pompabile (uleiuri,

inclusiv cu PCB, solventi, deseuri petroliere, vopsele etc).

5.5. Recipienţi de depozitare (acolo unde sunt folosiţi)

Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu

Sunt recipientii de depozitare:· prevazuti cu capace, valve etc. si securizati;

· inspectati in mod regulat si inlocuiti sau reparati cand se deterioreaza

(cand sunt folositi, recipientii de depozitare trebuie clar etichetati)

Da

Este implementata o procedura bine documentata pentru cazurile recipientilorcare s-au deteriorat sau curg?

Da

Identificaţi orice măsură de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, pulberi, COV şi mirosuri) rezultate dela depozitarea sau manevrarea deşeurilor care nu au fost deja acoperite în răspunsul dumneavoastră laSecţiunile 1.1 şi 5.5).

97

5.6. Recuperarea sau eliminarea deşeurilor

Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practice pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere alprotecţiei mediului

Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuseîn instalaţie

Sursadeşeurilor

Metaleasociate /prezenţaPCB sauazbest

Deşeu Opţiuniposibile

ReciclareRecuperareEliminare

sau seaplică

Specificaţiopţiunea

Dacă opţiunea actuală este„Eliminarea”, precizaţi data

până la care veţiimplementa reutilizarea saurecuperarea sau justificaţi

de ce acestea suntimposibil de realizat din

punct de vedere tehnic şieconomic

Cuptorul deardere

Cenuşăşi zgură19 01 07*19 01 1219 01 1619 01 13*19 01 1419 01 15*19 01 11*

Eliminarea Nu se aplică EliminareaNu s-au identificat încă

posibilităţi dereutilizare/reciclare/valorificare

Filtrele sac

Praf +cărbune

activepuizat

19 01 10*

Eliminarea Nu se aplică EliminareaNu s-au identificat încă


Cuptorul deardere

Materialeferoase

19 01 02

•Eliminarea•Recuperarea Recuperarea Recuperarea

Personal dedeservire alinstalaţiei deincinerare şi

personaladministrativ

Deşeurimenajere20 01 0120 01 0220 01 39

•Eliminarea•Recuperarea

deşeurilorreciclabile

Recuperareadeşeurilorreciclabile

Recuperareadeşeurilorreciclabile

Staţia deepurare

Nămoluride la

staţia deepurare

19 08 13*19 08 14

• Eliminarea Eliminarea • EliminareaNu s-au identificat încă


98

5.7. Deşeuri de ambalaje

Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt minime, estimate la un volum lunar de 0,5 mc.

┌───────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie ││ │ ├─────────┬──────────┬─────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬──────────────┤│ │ │ │ │ │ │ │ │ Total ││ │Deşeuri │ │ │ │ │ │Incinerate în│ valorificate ││ Material │ de │Reciclare│Alte forme│ Total │Valorificare│ Alte forme │instalaţii de│sau incinerate││ │ambalaje│material │ de │reciclare│ energetică │ de │incinerare cu│în instalaţii ││ │generate│ │reciclare │ │ │valorificare│recuperare de│de incinerare ││ │ │ │ │ │ │ │ energie │cu recuperare ││ │ │ │ │ │ │ │ │ de energie │├───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ │ (a) │ (b) │ (c) │ (d) │ (e) │ (f) │ (g) │ (h) │├───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ Sticlă │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ Plastic │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│Hârtie - carton│ │ │ │ │ │ │ │ │├──────┬────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ │Aluminiu│ │ │ │ │ │ │ │ ││ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│Metal │ Oţel │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ├────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ │ Total │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────┴────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ Lemn │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ Altele │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┤│ Total │ │ │ │ │ │ │ │ │└───────────────┴────────┴─────────┴──────────┴─────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴──────────────┘

Notă: Câmpurile gri deschis:

1. Câmpurile albe: Furnizarea datelor este obligatorie. Pot fi folosite estimări, dar acestea trebuie săse bazeze pe date empirice şi trebuie explicate în descrierea metodologiei. 2. Furnizarea datelor este obligatorie, dar sunt acceptate estimări brute. Aceste estimări trebuieexplicate în descrierea metodologiei. 3. Câmpurile gri închis: Furnizarea datelor este voluntară. 4. Datele referitoare la reciclarea plasticului vor include toate materialele care au fost reciclate camateriale plastice. 5. Coloana (c) include toate formele de reciclare, inclusiv reciclarea organică dar excluzând reciclareamaterială. 6. Coloana (d) reprezintă suma coloanelor (b) şi (c). 7. Coloana (f) include toate formele de valorificare excluzând reciclarea şi valorificarea energetică. 8. Coloana (h) reprezintă suma coloanelor (d), (e), (f), şi (g). 9. Procentajul de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie:Coloana (h)/coloana (a). 10. Procentajul de reciclare: Coloana (d)/coloana (a). 11. Datele pentru lemn nu se vor folosi pentru evaluarea obiectivului de reciclare de minimum 15%anterior anului 2011.

99

SECŢIUNEA 7 Energie

6. Energie 6.1. Cerinţe energetice de bază 6.1.1. Consumul de energie

Consumul anual de energie al activităţilor este prezentat în tabelul următor, în funcţie de sursa deenergie.

Consum de energieSursa de energie

Furnizata, MWh Primara, MWh % din total

Electricitate din reteaua publica 0,95

Electricitate din alta sursa*

Abur/apa fierbinte achizitionatasi nu generata pe amplasament(a)*

Termoficare

Cogenerare

Gaze 13,22 Nu se aplica

Petrol Nu se aplica

Carbune Nu se aplica

Altele (specifice operarii)

*) Specificaţi sursa şi factorul de conversie de la energia furnizată la cea primară.

(Observaţi că autorizaţia va solicita ca informaţiile referitoare la consumul de energie să fie furnizateanual)

Informaţiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balanţe energetice, diagrame 'Sankey')care arată modul în care este consumată energia în activităţile din autorizaţie sunt descrise încontinuare:

┌─────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐│ Tip de informaţii │Numărul documentului││ (tabel, diagramă, bilanţ energetic etc.) │ respectiv │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤└─────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘

100

6.1.2. Energie specifică Informaţii despre consumul specific de energie pentru activităţile din autorizaţia integrată de mediu

sunt descrise în tabelul următor:

Listati maijos

activitatile

Consum specific deenergie (CSE)

(specificati unitatileadecvate)

Descrierea fundamentelor CSE

Definitorie este folosireamateriei prime pentru fiecare

produs, in stransa legatura cuscopul principal sau

capacitatea de productie ainstalatiei.

Compararea cu limitele

(comparati consumul specific deenergie cu orice limite furnizate inIndrumarul specific sectorului sau

alte standarde industriale)

Incineraedeseuri

Energie electrica:104,16 kwh/tona deseu

BAT :e.e :234 kwh/t deseu

6.1.3. Întreţinere Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea eficientă din punct de vedere energetic sunt

descrise în tabelul de mai jos. Completaţi tabelul prin:

1) Confirmarea faptului că aveţi implementat un sistem documentat şi faceţi referire la aceadocumentaţie, astfel încât el să poată fi inspectat pe amplasament de către GNM/alte autorităţicompetente responsabile conform legislaţiei în vigoare; sau 2) Declararea intenţiei de a implementa un astfel de sistem documentat şi indicarea termenului pânăla care veţi aplica un asemenea program, termen care trebuie să fie acoperit de perioada prevăzută înPlanul de măsuri obligatorii; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate.

Exista masuri documentate defunctionare, intretinere si gospodarirea energiei pentru urmatoarelecomponemte ? (acolo unde esterelevant):

Da/Nu Nu esterelevant

Informatii suplimentare(documentele de referinta, termenele lacare masurile vor fi implementate saumotivul pentru care nu suntrelevante/aplicabile)

Aer conditionat, proces de refrigeraresi sisteme de racire (scurgeri,etansari, controlul temperaturii,intretinereaevaporatorului/condensatorului);

-

Functionarea motoarelor simecanismelor de antrenare

Da Instructiuni tehnice

Sisteme de gaze comprimate(scurgeri, proceduri de utilizare);Sisteme de distributie a aburului(scurgeri, izolatii);

Da Instructiuni tehnice, nu sunt scurgeri, suntizolate

Sisteme de incalzire a spatiilor si defurnizare a apei calde;Lubrifiere pentru evitarea pierderilorprin frecare;Intretinerea boilerelor de ex.optimizare excesului de aer;

Da

Alte forme de intretinere relevantepentru activitatile din instalatie.

101

6.2. Măsuri tehnice Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţa energetică sunt descrise în tabelul de mai jos Completaţi tabelul prin:

1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea termenului până la care o veţi face în cadrul Planulde măsuri obligatorii a activităţii analizate; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate.

Confirmati ca urmatoarele masuritehnice sunt implementate pentruevitarea incalzirii excesive saupierderilor din procesul de racirepentru urmatoarele aspecte: (acolounde este relevant):

Da(4)

Nu esterelevant

Informatii suplimentare(termenele prevazute pentru aplicareamasurilor sau motivul pentru care nusunt relevante/aplicabile)

Izolarea suficienta a sistemelor deabur, a recipientilor si conductelorincalzite

Da

Prevederea de metode de etansaresi izolare pentru mentinereatemperaturii

Da

Senzori si intrerupatoaretemporizate simple sunt prevazutepentru a preveni evacuarile inutilede lichide si gaze incalzite.

Da

Alte masuri adecvate

6.2.1. Măsuri de service al clădirilor Măsuri fundamentale pentru eficienţa energetică a service-ului clădirilor sunt descrise în tabelul de

mai jos: Completaţi tabelul prin:

1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea datei până la care o veţi face în cadrul programuluidumneavoastră de modernizare; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă pentru activităţile desfăşurate.

Confirmati ca urmatoarele masuride service al cladirilor suntimplementate pentru urmatoareleaspecte (unde este relevant):

Da/Nu Nu esterelevant

Informatii suplimentare(documentele de referinta, termenul depunere in practica/aplicare a masurilorsau motivul pentru care nu suntrelevante)

Exista o iluminare artificialaadecvata si eficienta din punct devedere energetic

Da

Exista sisteme de control alclimatului eficiente din punct devedere energetic pentru:§ Incalzirea spatiilor§ Apa calda§ Controlul temperaturii§ Ventilatie§ Controlul umiditatii

Da

102

6.3. Eficienţa Energetică Un plan de utilizare eficientă a energiei este furnizat mai jos, care identifică şi evaluează toate

tehnicile care să conducă la utilizarea eficientă a energiei, aplicabile activităţilor reglementate prinautorizaţie.

Completaţi tabelul astfel: 1. Indicaţi ce tehnici de utilizare eficientă a energiei, inclusiv cele omise la cerinţele energeticefundamentale şi cerinţele suplimentare privind eficienţa energetică, sunt aplicabile activităţilor, dar nu aufost încă implementate. 2. Precizaţi reducerile de CO2 realizabile de către acea tehnică până la sfârşitul ciclului de funcţionare(al instalaţiei pentru care se solicită autorizaţia integrată de mediu) 3. În plus faţă de cele de mai sus, estimaţi costurile anuale echivalente implementării tehnicii, costurilepe tona de CO2 recuperată şi prioritatea de implementare.

TOTI SOLICITANTII

Recuperari de CO2 (tone)Masura de utilizareeficienta a energiei Anual Pe durata de

functionare

Cost AnualEchivalent

(CAE)EUR

CAE/CO2 recuperatEUR/tona

Data deimplementare

-

Observaţii: Prezentaţi metoda de evaluare şi faceţi dovada că au fost utilizate cele mai bune criterii pentru rata

de actualizare, durata de viaţă şi cheltuieli (EUR/tonă).

6.3.1. Cerinţe suplimentare pentru eficienţa energetică Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul de mai jos; Completaţi tabelul prin:

1) Confirmarea faptului că măsura este implementată, sau 2) Declararea intenţiei de a implementa măsura şi indicarea termenului de aplicare a acesteia; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate

Cerinte BAT pentru recuperarea/economisirea a energiei

Este aceastatehnicautilizata inmod curent ininstalatie?(D / N)

Daca NU explicati de cetehnica nu este adecvatasau indicati termenul deaplicare

Recuperarea caldurii din diferite parti ale proceselor, de.ex dinsolventii.

Da, dininstalatia deincinerare

Tehnici de deshidratare de mare eficienta pentru minimizareaenergiei necesare uscarii.Minimizarea consumului de apa si utilizarea sistemelor inchisede circulatie a apei.

Da

Izolatie buna (cladiri, conducte, camera de uscare si instalatia). Da

Amplasamentul instalatiei pentru reducerea distantelor depompare.

Da

Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronica.

Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperaturaridicata) pentru recuperarea caldurii.

103

Cerinte BAT pentru recuperarea/economisirea a energiei

Este aceastatehnicautilizata inmod curent ininstalatie?(D / N)

Daca NU explicati de cetehnica nu este adecvatasau indicati termenul deaplicare

Transportor cu benzi transportoare in locul celui pneumatic(desi acesta trebuie protejat impotriva probabilitatii sporite deproducere a evacuarilor fugitive)Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere, deex. preincalzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc.

Da

Procesare continua in loc de procese discontinue

Valve automate Da

Valve de returnare a condensului Da

Utilizarea sistemelor naturale de uscare

Altele

6.4. Alternative de furnizare a energiei Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt date în tabelul de mai jos. Completaţi tabelul astfel:

1. Confirmaţi faptul că măsura este implementată; sau 2. Declaraţi intenţia de a implementa măsura şi indicaţi termenul de punere în practică; sau

1. Expuneţi motivul pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţiledesfăşurate.

Tehnici de furnizare a energieiEste aceasta tehnica utilizata in modcurent in instalatie?(D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nueste adecvata sau indicati termenulde aplicare

Utilizarea unitatilor de co-generare;

Da

1. Aburul generat prin procesul deincinerare este trimis către o turbinăcare generează 650kWh şi care estelivrată în reţeaua externă deelectricitate.

2. Aburul rezidual este folosit caagent termic pentru spaţiileadminsitrative proprii şi pentruprocesele tehnologice (uscareadeşeurilor) şi spaţiile administrativeale S.C. VIVANI SALUBRITATES.A. care se află pe acelaşiamplasament.

Recuperarea energiei din deseuri; Da, prin sistemul expus mai sus

Utilizarea de combustibili maiputin poluanti.

Da, gazul natural

104

SECŢIUNEA 9 Zgomot şi vibraţii

7. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR 7.1. Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţepericuloase - SEVESO

Da/Nu Da/Nu

Instalatia se incadreaza in categoria de riscmajor conform prevederilor HG 95/2003 cetranspune Directiva SEVESO?

Nu Daca da, ati depusraportul de securitate?

Instalatia se incadreaza in categoria de riscminor conform prevederilor HG 95/2003 cetranspune Directiva SEVESO?

Daca da, ati realizatPolitica de Prevenire aAccidentelor Majore?

7.2. Plan de management al accidentelor ? Utilizând recomandările prevăzute de BAT ca lista de verificare, completaţi acest tabel pentru orice

eveniment care poate avea consecinţe semnificative asupra mediului sau ataşaţi planurile de urgenţă(internă şi externă) existente care să prezinte metodele prin care impactul accidentelor şi avariilor să fieminimizat. În plus, demonstraţi implementarea unui sistem eficient de management de mediu.




Apelesubterane


Oprirea instalatiei,investigatii privind cauzele

2.Imprastierea(răsturnarea)deşeurilor dinautovehiculelor de transportin apropiereaamplasamentului sau pedrum.








Sunt prevăzute :

-măsuri de siguranţacirculaţiei (indicatoaresensuri unice etc.),

-materiale, instalaţii şiaccesorii de protecţia muncii(mănuşi, salopete, în caz denecesitate, duşuri, vestiareetc.),

-măsuri de prim ajutor în cazde accidente,

-măsuri de prevenire şistingere a incendiilor.

-interventie cadre medicale

5.Dezastre naturale inspecial in cazul produceriiunui cutremur

-constructii

-statia deepurare

-Acordarea primului ajutorpersoanelor accidentate

105

-alimentarea cuapa

-evacuareaapelor uzate

-lucratori

-Verificarea etanşeităţiiinstalaţiilor şi conductelorprecum şi verificareatasărilor sau deplasărilorcare se pot produce.

-Remedierea defectiunilor inregim de urgenta.

6.Incendiu -aer

-lucratori


Aparitia fumului -Sunt prevazuti hidranti deincendiu si rezervaintangibila de apa.-Se va solicitainterventiaGrupului dePompieri.

Care dintre cele de mai sus consideraţi că provoacă cele mai critice riscuri pentru mediu?

Emisiile de poluanti peste limitele admise si dezastrele naturale.

7.3. Tehnici Explicaţi pe scurt modul în care sunt folosite următoarele tehnici, acolo unde este relevant.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐│ │ Răspuns │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│TEHNICI PREVENTIVE │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│inventarul substanţelor │ A se vedea ││ │ secţiunea 3.1 │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│trebuie să existe proceduri pentru verificarea materiilor prime şi deşeurilor│ ││pentru a ne asigura că ele nu vor interacţiona contribuind la apariţia unui │ ││incident │ da │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│depozitare adecvată │ A se vedea ││ │ secţiunile ││ │ 5.4 şi 6.3 │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare şi alte modalităţi de │ ││control │ da │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│bariere şi reţinerea conţinutului │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│cuve de retenţie şi bazine de decantare │ A se vedea ││ │secţiunea 5.4.5│├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│izolarea clădirilor │ da │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau │ ││pulberi), de ex. măsurarea nivelului, alarme care să sesizeze nivelul │ ││ridicat, întrerupătoare de nivel ridicat şi contorizarea încărcăturilor; │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat │ da │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│registre pentru evidenţa tuturor incidentelor, eşecurilor, schimbărilor de │ A se vedea ││procedură, evenimentelor anormale şi constatărilor inspecţiilor de │ Secţiunea 2.1 ││întreţinere │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a răspunde şi a trage │ A se vedea ││învăţăminte din aceste incidente; │ Secţiunea 2.1 │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│rolurile şi responsabilităţile personalului implicat în managementul │ ││accidentelor │da │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤

106

│proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicării │ ││insuficiente între angajaţi în cadrul operaţiunilor de schimbare de tură, de │ ││întreţinere sau în cadrul altor operaţiuni tehnice │ da │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│compoziţia conţinutului din colectoarele de retenţie sau din colectoarele │ ││conectate la un sistem de drenare este verificată înainte de epurare sau │ ││eliminare │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarmă de nivel ridicat sau cu │ ││senzor conectat la o pompă automată pentru depozitare (nu pentru evacuare); │ ││trebuie să fie implementat un sistem pentru a asigura că nivelurile │ ││colectoarelor sunt mereu menţinute la o valoare minimă │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│alarmele care sesizează nivelul ridicat nu trebuie folosite în mod obişnuit │ ││ca metodă primară de control al nivelului │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│ACŢIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare scenariu de │da ││accident │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│căile de comunicare trebuie stabilite cu autorităţile de resort şi cu │ ││serviciile de urgenţă │ da │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│echipament de reţinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, │ ││anunţarea autorităţilor de resort şi proceduri de evacuare │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite componente ale│ ││instalaţiei şi a apei folosite pentru stingerea incendiilor de apă pluvială, │ da ││prin reţele separate de canalizare │ │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│Alte tehnici specifice pentru sector │ A se vedea ││ │ Secţiunea 4 │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘

8. Zgomot şi Vibraţii Ca recomandare, nivelul de detaliere al informaţiilor oferite trebuie să corespundă riscului de

producere a disconfortului la receptorii sensibili. În cazul în care receptorii se află la mare distanţă şiriscul este mai scăzut, informaţiile solicitate în Tabelul 9.1 nu vor fi detaliate, dar informaţiile referitoarela sursele de zgomot din Tabelul 9.2 sunt necesare, iar BAT-urile trebuie folosite pentru reducereazgomotului atât cât permite rezultatul analizei cost-beneficii. Sursele nesemnificative trebuie 'separate'calitativ (oferind explicaţii) şi nu trebuie furnizate informaţii detaliate.

Trebuie oferite hărţi şi planuri de amplasament dacă este cazul pentru a indica localizareareceptorilor, surselor şi punctelor de monitorizare. Va fi utilă identificarea surselor aflate peamplasament, în afara instalaţiei, în cazul în care acestea sunt semnificative. 8.1. Receptori

(Inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi măsurile existente pentru monitorizareaimpactului)

Suprafata relevanta pentruzgomot/principalii emitenti Masuri de reducere

Nivel zgomotincinta

LWA in dB(A)Nivel zgomot la

500 m

Transport şi recepţie deşeuri Limitarea vitezei peamplasament;Folosirea de mijloacede transport deşeuriautorizate.

104-109 60-80

Depozitare temporară şimanipulare deşeuri

Manevrarea cu atentie 92-96 71-72

Total nivel :- ziua : LWA 105-110 dB(A)-noaptea: LWA93-99 dB(A)

Total nivel :- ziua : LWA 60-80dB(A)-noaptea: LWA 40-50 dB(A)

107

SECŢIUNEA 10 Monitorizare

8.2. Surse de zgomot (Informaţii referitoare la sursele şi emisiile individuale)

Faceţi o prezentare generală, succintă, a surselor al căror impact este nesemnificativ:Aceasta poate fi realizată prin utilizarea informaţiilor din secţiunea referitoare la evaluările de mediudupă caz (impact sau/şi bilanţ de mediu) privind zgomotul şi vibraţiile sau prin folosirea unei abordăricalitative obişnuite, atunci când nivelul scăzut de risc este evident. Nu este necesară furnizarea deinformaţii suplimentare pentru sursele descrise aici.

Identificatifiecare sursasemnificativade zgomot

si/sau vibratii

Numarulde

referintaal sursei

Descrieţinatura

zgomotuluisau vibraţiei

Exista unpunct de

monitorizarespecific?

Care estecontributiala emisiatotala dezgomot?Nivelul dezgomotLWA indB(A)

Descrietiactiunile

intreprinsepentru

prevenirea sauminimizareaemisiilor de

zgomot

Masuri caretrebuie luate

pentrurespectarea

BAT-urilor si atermenelorstabilite inPlanul de

masuriobligatorii

Recepţiadeseurilor

Zgomotulgenerat decamioane

La limitaincintei

109 -140 Inchidereazonei dedescarcare,oprireamotoarelor,manevrarea cuatentie arecipientilor

Depozitestocaretemporarădeşeuri

Zgomotprodus deutilajele detransport

La limitaincintei

79 -81 Izolatia fonicaa cladirilor

Halaincineratorului

Zgomote dela incarcareadeseurilor,functionareainstalaţiei,descarcareacenusii

Interiorulhalei

82 - 85 Cladire închisăpe toatelaturile, canalede ventilatie cuamortizoare,porti rezistente

Sistemul deepurare agazelor arse

Aspirareaaerului, cosulde fum

La limitaincintei

82 - 95 Izolatie fonica,imprejmuireacladirilor, ex.cu folii cu cutetrapezoidale,folosireablindajelorsonore lasectiunea deaspirare siamortizor dezgomot pentrucosul de fum.

Racirea cu aer Ventilatoare Interiorulhalei

90 - 97 Exhaustoareperformante

Orice alte informaţii relevante trebuie precizate aici sau trebuie făcută referire la ele. De ex. surse din afara instalaţiei

108

8.3. Studii privind măsurarea zgomotului în mediu Furnizaţi detalii privind orice studii care au fost făcute.

Referinţa(denumirea, anul

etc.) studiuluirespectiv

Scop Locaţii luate înconsiderare

Surse identificatesau investigate Rezultate

Proiectul tehnic alinstalatiei

Implementareainvestitiei

Limita incintei,hala productie

1. Recepţie deseuri2. Zonele dedepozitaretemporară adeşeurilor3. Halaincineratorului4. Sistemul deevacuare a gazelorarse5. Racirea cu aer

S-au luat masuripentru limitareanivelului dezgomot

8.4. Întreţinere

Da Nu Daca nu, indicati termenul deaplicare aprocedurilor/masurilor

Procedurile de intretinereidentifica in mod precis cazurilein care este necesaraintretinerea pentru minimizareaemisiilor de zgomot?

Da

Procedurile de exploatareidentifica in mod precis actiunilecare sunt necesare pentruminimizarea emisiilor dezgomot?

Da

8.5. Limite Din tabelul 9.1 rezumaţi impactul zgomotului referindu-vă la limite recunoscute

Nivelul zgomotului cand instalatiafunctioneaza

In cazul in care nivelul zgomotului depasestelimitele fie justificati situatia, fie indicatimasurile si intervalele de timp propuse pentruremedierea situatiei (acestea au fost poateidentificate in tabelul 10.2).

Receptorsensibil

Zi Noapte

Incinta LWA 105-110 dB(A) LWA 93-99 dB(A)

La 500m de limitaincintei

:LWA 60-80 dB(A)LWA 40-50 dB(A)

109

8.6. Informaţii suplimentare cerute pentru instalaţiile complexe şi/sau cu risc ridicat Aceasta este o cerinţă suplimentară care trebuie completată când este solicitată de Autoritatea

responsabilă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu. Aceasta poate fi de asemenea utilă oricăruiOperator/Titular de activitate care are probleme cu zgomotul sau este posibil să producă disconfortcauzat de zgomot şi/sau vibraţii pentru a direcţiona sau ierarhiza activităţile.

┌───────┬──────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐│ │ │ Ce măsuri au fost │ Care este │ Ce măsuri sunt ││Sursa6)│Scenarii de avarie│ implementate pentru │impactul/rezultatul │luate dacă apare││ │ posibile │ prevenirea avariei sau │asupra mediului dacă│ şi cine este ││ │ │pentru reducerea impactului?│se produce o avarie?│ responsabil? │├───────┼──────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤└───────┴──────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘

____________6) Aceasta se referă la fiecare sursă enumerată în Tabelul 9.2.

Minimizarea potenţialului de disconfort datorat zgomotului, în special de la: ▪ Utilaje de ridicat, precum benzi transportoare sau ascensoare;

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

▪ Manevrare mecanică;

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

▪ Deplasarea vehiculelor, în special încărcătoare interne precum autoîncărcătoare;

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Orice alte informaţii relevante care nu au fost cerute în mod specific mai sus trebuie date ││aici sau trebuie să se facă referire la ele. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


110

9. MONITORIZARE 9.1. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în aer

DACA NU:

ParametruPunct

deemisie

Frecventade

monitorizare

C: cont.

N: non-cont.

Metoda demonitorizare

Esteechipamentul

calibrat?

Eroareade

masuraresi

eroareaglobala

carerezulta.

Metodesi

intervalede

corectarea

calibrarii

Acreditarea detinutade prelevatorii de

probe si delaboratoare saudetalii despre

personalul folosit siinstruire/competente

Pulberi cos C Optica-sistem laser Da

HCl cos C - Da

HF cos C - Da

SO2 cos C Metodanedispersivă în IR

Da

NOx cos C Chimioluminiscenţă Da

CO cos C Metodanedispersivă în IR

Da

ΣMetale grele cos N –trimestrial

SR EN 13211-2002 Da

Taliu+Cadmiu cos N –trimestrial

SR EN 13211-2002 Da

Substanţeorganicegazoase sau înstare devapori,exprimate subformă decarbon organictotal - TOC

cos C FID Da

PCDDs/PCDFs

dioxine sifurani

cos N –trimestrial

SREN 1948/2004 Da

Descrieţi orice programe/măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi oprire.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Observaţii: 1. Monitorizarea şi înregistrarea continuă este posibil să fie impuse în următoarele circumstanţe:

▪ Când emisia este redusă înainte de evacuarea în aer (de ex. printr-un filtru, arzător sau scruber);▪ Când sunt impuse alte măsuri de control pentru realizarea unui nivel satisfăcător al emisiilor (de ex.

selecţia şarjei, degresare); 2. Fluxurile de gaz trebuie măsurate, sau determinate în alt mod pentru a raporta concentraţiile laevacuările de masă. 3. Pentru a raporta măsurătorile la condiţiile de referinţă va fi necesar să se măsoare şi să seînregistreze temperatura şi presiunea emisiei. Conţinutul de vapori de apă trebuie de asemeneamăsurat dacă este probabil să depăşească 3% doar dacă tehnicile de măsurare utilizate pentru alţipoluanţi nu dau rezultate în condiţii uscate.

111

4. Unde este cazul, trebuie efectuate evaluări periodice vizuale şi olfactive ale evacuărilor pentru aasigura faptul că evacuările finale în aer trebuie să fie incolore, fără aburi sau vapori persistenţi şi fărăpicături de apă.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐│Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare│ ││privind monitorizarea şi raportarea emisiilor în aer │ │└─────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

9.2. Monitorizarea emisiilor în apă Descrieţi măsurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzând orice monitorizare a mediului şi

frecvenţa, metodologia de măsurare şi procedura de evaluare propusă. Trebuie să folosiţi tabelele demai jos şi să prezentaţi referiri la informaţii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde estenecesar.

Descrieţi orice măsuri speciale pentru perioadele de pornire şi oprire.

Observaţii: 1. Frecvenţa de monitorizare va varia în funcţie sensibilitatea receptorilor şi trebuie să fie proporţionalăcu dimensiunea operaţiilor. 2. Operatorul/Titularul de activitate trebuie să aibă realizată o analiză completă care să acopere unspectru larg de substanţe pentru a putea stabili că toate substanţele relevante au fost luate înconsiderare la stabilirea valorilor limită de emisie. Această analiză trebuie să cuprindă lista substanţelorindicate de legislaţia în vigoare. Acest lucru trebuie actualizat în mod normal cel puţin o dată pe an. 3. Toate substanţele despre care se consideră că pot crea probleme sau toate substanţele individualela care mediul local poate fi sensibil şi asupra cărora activitatea poate avea impact trebuie de asemeneamonitorizate sistematic. Aceasta trebuie să se aplice în special pesticidelor obişnuite şi metalelor grele.Folosirea probelor medii alcătuite din probe momentane este o tehnică care se foloseşte mai ales încazurile în care concentraţiile nu variază în mod excesiv. 4. În unele sectoare pot exista evacuări de substanţe care sunt mai dificil de măsurat/determinat şi acăror capacitate de a produce efecte negative este incertă, în special când sunt în combinaţie cu altesubstanţe. Tehnicile de monitorizare a 'toxicităţii totale a efluentului' pot fi aşadar adecvate pentru a facemăsurători directe ale efectelor negative, de ex. evaluarea directă a toxicităţii. O anumită îndrumareprivind testarea toxicităţii poate fi primită de la Autoritatea responsabilă de emiterea autorizaţiei integratede mediu.

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐│Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare │ ││privind monitorizarea şi raportarea emisiilor în apele de suprafaţă│ │└───────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘

112

9.2.1. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apă

DACA NU:

ParametruPunct

deemisie

Denumireareceptorului

Frecventa demonitorizare


Suntechipamentele/

prelevatoarele deprobe/

laboratoareleacreditate?

Eroarea demasurare sinesigurantade masurare.

Metode siintervale decorectare a

calibrariiechipamentelor

prelevatorii de probeacreditati , laboratoare

instruireapersonalului/competente

Debit C1 Continua sidebit zilnic

total

Masurare da

Temperatura C1 zilnic masurare dapH C1 zilnic Det. lab da

Materii însuspensie

C1 zilnic Det. lab da

Reziduufiltrat la105oC - TDS


CBO5 C1 zilnic Det. lab da

CCOCr C1 zilnic Det. lab da

Azotamoniacal


Azot total C1 zilnic Det. lab da

Fosfor total C1 zilnic Det. lab da

Substanţeextr. cusolvenţiorganici


Detergenţisintetici

C1

Canalizareproprie, staţiede epurare,

evacure în P.Crivaie

zilnic Det. lab da

113

Cloruri C1 zilnic Det. lab da

Sulfat C1 zilnic Det. lab da

Zinc C1 zilnic Det. lab da

Mangan total C1 zilnic Det. lab da

Fluoruri C1 zilnic Det. lab da

Cupru C1 zilnic Det. lab da

Crom total C1 zilnic Det. lab da

Cadmiu şicompuşi


Nichel şicompuşi


Plumb şicompuşi


Mercur şicompuşi

C1

Canalizareproprie, staţiede epurare,

evacure în P.Crivaie

zilnic Det. lab da

Descrieti orice masuri referitoare la functionarea instalatiei pe perioada pornirii sau opririi.

114

SECŢIUNEA 14Impact

9.3. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apa subterană:

Nu este cazul.

┌──────────────┬─────────────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┐│ Parametru │ Unitatea de │Punct de emisie│ Frecvenţa de │ Metoda de ││ │ măsură │ │ monitorizare │ monitorizare │├──────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┤├──────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┤├──────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┤└──────────────┴─────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┘

9.4. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în reţeaua de canalizare

Nu se evacuează ape în reţeaua publică de canalizare.

┌──────────────┬─────────────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┐│ Parametru │ Unitatea de │Punct de emisie│ Frecvenţa de │ Metoda de ││ │ măsură │ │ monitorizare │ monitorizare │├──────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┤├──────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┤├──────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┤└──────────────┴─────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐│Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind│ ││monitorizarea şi raportarea emisiilor în reţeaua de canalizare │ │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

9.5. Monitorizarea şi raportarea deşeurilor

Parametru Unitatea demăsură

Punct de emisie Frecvenţa demonitorizare


Cantitate kg Cuptor incinerare zilnic CantarireCompozitiechimica

mg/kg masauscata

incinerare Lunar, sau laschimbareasubstantiala acompozitieideseurilorincinerate

Det de laborator –caracteristici delevigabilitate conf.Ord. 95/2005privind stabilireacriteriilor deacceptare adeseurilor ladepozitare si listanationala dedeseuri acceptatain fiecare clasa dedepozit de deseuri

Observaţii: Pentru generarea de deşeuri trebuie monitorizate şi înregistrate următoarele: ▪ compoziţia fizică şi chimică a deşeurilor; ▪ pericolul caracteristic; ▪ precauţii de manevrare şi substanţe cu care nu pot fi amestecate; ▪ în cazul în care deşeurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu împrăştierea nămolului sau un

depozit de deşeuri pe amplasament, trebuie stabilit un program de monitorizare care ia în considerarematerialele, agenţii potenţiali de contaminare şi căile potenţiale de transmitere din sol în apa subterană,în apa de suprafaţă sau în lanţul trofic.

115

Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind monitorizarea şi raportarea generării de deşeuri

Registrul de evidenta aldeseurilor

9.6. Monitorizarea mediului 9.6.1. Contribuţia la poluarea mediului ambiant.

Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei?

Da , in special pentru :

ü Operatorul doreşte să justifice o concluzie BAT bazându-se pe lipsa efectului

asupra mediului

ü Este necesară validarea modelării

ü Imisii in aer

ü Zgomot

Observaţii: 1) Necesitatea monitorizării mediului în afara amplasamentului trebuie luată în considerare pentruevaluarea efectelor emisiilor în cursurile de apă controlate, în apa subterană, în aer sau sol sau aemisiilor de zgomot sau mirosuri neplăcute. 2) Monitorizarea mediului poate fi cerută, de ex. atunci când:

▪ există receptori vulnerabili; ▪ emisiile au o contribuţie semnificativă asupra unui Standard de Calitate a Mediului (SCM) care este

în pericol de a fi depăşit ▪ Operatorul doreşte să justifice o concluzie BAT bazându-se pe lipsa efectului asupra mediului ▪ este necesară validarea modelării

3) Necesitatea monitorizării trebuie luată în considerare pentru: ▪ apa subterană, când trebuie făcută o caracterizare a calităţii şi debitului şi luate în considerare atât

variaţiile pe termen scurt, cât şi variaţiile pe termen lung. Monitorizarea trebuie stabilită prin autorizaţiade gospodărirea apelor pe baza unui studiu hidrogeologic care să indice direcţia de curgere a apelorsubterane, amplasamentul şi caracteristicile constructive necesare pentru forajele de monitorizare;

▪ apa de suprafaţă, când vor fi necesare, în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodărireaapelor, prelevarea de probe, analiza şi raportarea calităţii în amonte şi în aval a cursurilor de apăcontrolate

▪ aer, inclusiv mirosurile; ▪ contaminarea solului, inclusiv vegetaţia şi produsele agricole; ▪ evaluarea impactului asupra sănătăţii; ▪ zgomot.

9.6.2. Monitorizarea impactului Descrieţi orice monitorizare a mediului realizată sau propusă în scopul evaluării efectelor emisiilor

Parametru/factor de mediu Studiu/metoda demonitorizare

Concluzii (dacă au fostformulate)

Pulberi Optica-sistem laser

HCl -

HF -

SO2 Metoda nedispersivă în IR

NOx Chimioluminiscenţă

CO Metoda nedispersivă în IR

ΣMetale grele SR EN 13211-2002

Taliu+Cadmiu SR EN 13211-2002

Substanţe organice gazoase sauîn stare de vapori, exprimate subformă de carbon organic total -

FID

116

TOC

PCDDs/PCDFs

dioxine si furaniSREN 1948/2004

Zgomot

Directiva 2002/49/EC.H.G. nr. 321/2005.STAS 10009/88.

Apa uzata Conf. NTPA 001/2005

Observaţii: În cazul în care monitorizarea mediului este cerută, la formularea propunerilor, trebuie luate în

considerare următoarele: ▪ poluanţii care trebuie monitorizaţi, metodele standard de referinţă, protocoalele privind prelevarea

probelor; ▪ strategia de monitorizare, selecţia punctelor de monitorizare, optimizarea abordării monitorizării; ▪ stabilirea nivelului de fond la care au contribuit alte surse; ▪ incertitudinea metodelor utilizate şi eroarea generală de măsurare care rezultă; ▪ protocoale de asigurare a calităţii (AC) şi de control al calităţii (CC), calibrarea şi întreţinerea

echipamentelor, depozitarea probelor şi urmărirea reţelei de custodie/audit; ▪ proceduri de raportare, stocarea datelor, interpretarea şi analiza rezultatelor, formatul de raportare

pentru furnizarea informaţiilor către Autoritatea responsabilă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu.

9.7. Monitorizarea variabilelor de proces Descrieţi monitorizarea variabilelor de proces

Urmatoarele sunt exemple de variabile de procescare ar putea necesita monitorizare:

Descrieti masurile luate sau pe care intentionatisa le aplicati

· materiile prime trebuie monitorizate din punctul devedere al poluantilor, atunci cand acestia suntprobabili si informatia provenita de la furnizor estenecorespunzatoare;

Da, sunt necesare analize de laborator suplimentarepentru deseurile ce trebuie incinerate, atunci candacestia sunt probabili si informatia provenita de lafurnizor este necorespunzatoare;

· oxigen, monoxid de carbon, presiunea sautemperatura in cuptor sau in emisiile de gaze;

Da, se face monitorizarea permanenta

· eficienta instalatiei atunci cand este importantapentru mediu;

Da, monitorizarea continua a emisiilor in atmosfera.

· consumul de energie in instalatie si la puncteleindividuale de utilizare in conformitate cu planulenergetic (continuu si inregistrat);

Da, se face continuu si se inregistreaza

· calitatea fiecarei clase de deseuri generate. Da, se fac analize periodice pe deseul (cenusa)rezultata.

Listati alte variabile de proces care pot fi importantepentru protectia mediului.

117

9.8. Monitorizarea pe perioadele de funcţionare anormală Descrieţi orice măsuri speciale propuse pe perioada de punere în funcţiune, oprire sau alte condiţii

anormale. Includeţi orice monitorizare specială a emisiilor în aer, apă sau a variabilelor de proces cerutăpentru a minimiza riscul asupra mediului.

Se fac monitorizarile curente.

10. DEZAFECTARE 10.1. Măsuri de prevenire a poluării luate încă din faza de proiectare

(Pentru o instalaţie nouă) descrieţi modul în care au fost luate în considerare următoarele etape înfaza de proiectare şi de execuţie a lucrărilor

▪ Utilizarea rezervoarelor şi conductelor subterane este evitată atunci când este posibil (doar dacă nusunt protejate de o izolaţie secundară sau printr-un program adecvat de monitorizare);

Au fost luate masuri de protectie din timpul proiectarii la conductele de evacuare ape uzate

iar pavimentele zonelor de stocare provizorie a deseurilor aduse la incinerare cat si a

depozitului de stocare a cenusii sunt impermeabilizate.

▪ este prevăzută drenarea şi curăţarea rezervoarelor şi conductelor înainte de demontare;

Da. ▪ lagunele şi depozitele de deşeuri sunt concepute având în vedere eventuala lor golire şi închidere;

Nu este cazul

▪ izolaţia este concepută astfel încât să fie impermeabilă, uşor de demontat şi fără să producă praf şipericol;

Da. ▪ materialele folosite sunt reciclabile (luând în considerare obiectivele operaţionale sau alte obiective

de mediu).

Notă: Pentru instalaţiile existente, aşa cum sunt specificate de O.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea,reducerea şi controlul integrat al poluării, este necesar ca la prima autorizare integrată de mediu,documentaţia să prezinte şi programul/măsurile prevăzute pentru dezafectare, astfel încât să previnăpoluarea mediului.

10.2. Planul de închidere a instalaţiei Documentaţia pentru solicitarea autorizaţiei integrate a instalaţiilor noi şi a celor existente trebuie să

conţină un Plan de închidere a instalaţiei. Cele de mai jos pot fundamenta planul de închidere a instalaţiei. Acest plan trebuie elaborat la nivel

de amplasament şi actualizat dacă circumstanţele se modifică. Orice revizuiri trebuie trimise Autorităţiiresponsabilă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu.

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐│Furnizaţi un Plan de Amplasament cu indicarea poziţiei tuturor rezervoarelor, │ ││conductelor şi canalelor subterane sau a altor structuri. │ ││Identificaţi toate cursurile de apă, canalele către cursurile de apă sau acvifere. │ ││Identificaţi permeabilitatea structurilor subterane. Dacă toate aceste informaţii │ ││sunt prezentate în Planul de Amplasament anexat Raportului de Amplasament, faceţi o │ ││referire la acesta. │ │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Da

118

10.3. Structuri subterane Pentru fiecare structură subterană identificată în planul de mai sus se prezintă pe scurt detalii privind

modul în care poate fi golită şi curăţată/decontaminată şi orice alte acţiuni care ar putea fi necesarepentru scoaterea lor din funcţiune în condiţii de siguranţă atunci când va fi nevoie. Identificaţi oriceaspecte nerezolvate.

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiunein conditii de siguranta

Conducte evacuare apeuzate

Namoluri Spalare

Rezervoare subteranepentru depozitareatemporară a deşeurilorlichide şi păstoasepompabile

Deşeuri Evacuare deşeuri, curăţare, spălare,decontaminare

10.4. Structuri supraterane Pentru fiecare structură supraterană identificaţi materialele periculoase (de ex. izolaţiile de azbest)

pentru care ar putea fi necesară o atenţie sporită la demontare şi/sau eliminare. Orice alte pericole pecare demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potenţiale este mai importantădecât soluţiile, cu excepţia cazului în care dezafectarea este iminentă.

Cladire sau alta structura Materiale periculoase Alte pericolepotentiale

Instalatia de incinerare Posibil contaminate cu substantepericuloase din deseuri

Eventuale deseurineincinerate.

Pavimentele zonelor de depozitare Posibil contaminate cu substantepericuloase din deseuri

10.5. Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice)Nu este cazul.

┌─────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐│Lagune │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Identificaţi toate lagunele (iazuri de decantare, iazuri │ ││biologice │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din apă? │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Cum va fi eliminată apa? │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din │ ││sediment/nămol? │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Cum va fi eliminat sedimentul/nămolul? │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Cât de adânc pătrunde contaminarea? │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Cum va fi tratat solul contaminat de sub lagună (iazuri │ ││de decantare, iazuri biologice)? │ │├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Cum va fi tratată structura lagunei (iazuri de decantare,│ ││iazuri biologice) pentru recuperarea terenului? │ │└─────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘

119

10.6. Depozite de deşeuri

10.7. Zone din care se prelevează probe Pe baza informaţiilor cuprinse în Raportul de Amplasament şi a operaţiilor propuse pentru prevenirea

şi controlul integrat al poluării, identificaţi zonele care ar putea fi considerate în această etapă ca fiindcele mai importante pentru realizarea analizelor de sol şi de apă subterană la momentul dezafectării.Scopul acestor analize este de a stabili gradul de poluare cauzat de activităţile desfăşurate şinecesitatea de remediere pentru aducerea amplasamentului într-o stare satisfăcătoare, care a fostdefinită în raportul iniţial de amplasament.

Identificaţi oricare alte probleme pertinente care trebuie rezolvate în eventualitatea dezafectării.

Depozite de deseuri

Identificati metoda ce asigura ca orice depozit de deseuride pe amplasament poate indeplini conditiile echivalente deincetare a functionarii;

Se vor face determinari de laboratorpe probe din pavimentul depozitului.

Exista studiu de expertizare sau autorizatie de functionarein siguranta? Da.

Sunt prevazute masuri de evacuare/deviere a apelorpluviale de pe suprafata depozitelor?

Da, depozitele pentru stocareatemporară a deşeurilor sutn protejateprintr-un acoperis care nu permitecontactul apelor pluviale cu deseurile;deşeurile nu sunt stocate vrac ciambalate în recipienţi corespunzătorifiecărui tip de deşeu.

Zone/locatii in care se preleveaza probe de sol/apasubterana

Motivatie

Zona descarcare deseuri aduse la incinerare Posibile contaminari cu substante poluantecontinute de deseuri

Zona de depozitare temporară a deşeurilor şipretratare

Posibile contaminari cu substante poluantecontinute de deseuri

Zona rezervoarelor de deşeuri lichide şi păstoasepompabile

Posibile contaminari cu substante poluantecontinute de deseuri

Este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realizadezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Daca da, faceti o lista a acestora si indicatitermenele la care vor fi realizate.

Studiu Termen(anul siluna)

Se va realiza un studiu de dezafectare, studiul va cuprinde modul de dezafectare simanagementul deseurilor rezultate.

2013/12

120

11. Aspecte legate de Amplasamentul pe care se află Instalaţia

Sunteti singurul detinator de autorizatieintegrata de mediu pe amplasament?

Daca da, treceti la Sectiunea 15Nu.

11.1. Sinergii Luaţi în considerare şi descrieţi dacă există sau nu posibilitatea de apariţie a sinergiilor cu alţi

deţinători de autorizaţie de mediu faţă de tehnicile prezentate mai jos sau alte tehnici care pot aveainfluenţă asupra emisiilor produse de instalaţie.

Pe amplasament se mai afla:

1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand S.C.

Vivani Salubritate S.A.



Tehnică Oportunităţi1) proceduri de comunicare întrediferiţi deţinători de autorizaţie; înspecial cele care sunt necesare pentrua garanta că riscul proceduriiincidentelor de mediu este minimizat;

Există proceduri de comunicare întreS.C. PRO AIR CLEAN S.A. şi S.C. VIVANISALUBRITATE S.A.

2) beneficierea de economiile deproporţie pentru a justifica instalareaunei unităţi de co-generare;

Aburul în exces rezultat de lainstalaţia de incinerare va fi livratca agent termic pentru spaţiileadministrative şi procesele tehnologice(uscarea deşeurilor) ale S.C. VIVANISALUBRITATE S.A.

3) combinarea deşeurilor combustibilepentru a justifica montarea uneiinstalaţii în care deşeurile suntutilizate la producerea de energie/uneiinstalaţii de co-generare;

Varietatea deşeurilor recepţionate vapermite realizarea de amestecuri dedeşeuri şi reţete de incinerare a cărorputere calorică va permite economisireade gaze naturale şi va duce la co-generarea unor cantităţi mari de aburrespectiv energie electrică.

4) deşeurile rezultate dintr-oactivitate pot fi utilizate ca materiiprime într-o altă instalaţie;

O parte din deşeurile recepţionate laDepozitul zonal conform pentru deseurinepericuloase şi la Depozitul zonalconfom pentru deseuri periculoase aleS.C. Vivani Salubritate S.A., vor puteafi preluate în vederea incinerării.

5) efluentul epurat rezultat dintr-oactivitate având calitatecorespunzătoare pentru a fi folosit casursă de alimentare cu apă pentru oaltă activitate;

Nu s-au identificat astfel deposibilităţi, momentan.

6) combinarea efluenţilor pentrurealizarea unei staţii de epurarecombinate sau modernizate;

Staţia de epurare de pe amplasamentulinstalaţiei de incinerare a deşeurilorva prelua şi trata toate apele uzate depe întreg amplasamentul

7) evitarea accidentelor de la oactivitate care poate avea un efectdăunător asupra unei activităţi aflateîn vecinătate;

Nu s-au identificat momentan.

8) contaminarea solului rezultatădintr-o activitate care afectează altăactivitate - sau posibilitatea ca unOperator să deţină terenul pe care seaflă o altă activitate;

Toate instalaţiile existente peamplasament sunt noi, autorizate şi iarfactorii de mediu sunt monitorizaţiperiodic şi/sau permanent. Riscurile decontaminare a solului sunt minime.

9) Altele. -

121

11.2. Selectarea amplasamentului Justificaţi selectarea amplasamentului propus (pentru instalaţii noi).

Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care au avut in

vedere urmatoarele aspecte:







- aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru deseuri

periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului de incinerare);

- incadrarea in PUZ–ul com. Perieti.

Amplasamentul propus si activitatea ce se va desfasura – Instalatie de incinerare a

deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului Slobozia, fiind desemnata ca

zona industriala in care se vor desfasura activitati de managementul deseurilor.


1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand

S.C. Vivani Salubritate S.A.




- Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul acestora

pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de evenimente nedorite pentru

mediu si populatie).




- Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in depozitul

pentru deseuri periculoase).



Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 – Ordin pentru

aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei si a

prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă Normativului tehnic privind incinerarea

deşeurilor, a condus la alegerea amplasamentului propus.

Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in incinta si in

afara acesteia.

122




12. LIMITELE DE EMISIE Inventarul emisiilor şi compararea cu valorile limită de emisie stabilite/admise.

12.1. Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor (ştergeţi secţiunile în care nu se aplică)

12.1.1. Emisii de solvenţi Cerinţe suplimentare sau deosebite pentru tipuri specifice de activitate.

Nu este cazul.

┌────────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────────────────┬─────────────────────┐│ │ │Puncte de│ Nivel │Unităţi │Tehnici care pot fi │Oricare abatere de la││ Activitate │ Emisie │ emisie │ limită │de măsură│considerate a fi BAT│ limită - faceţi ││ │ │ │ │ │ │ justificarea aici │├────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┤├────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┤├────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┤└────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┘

Justificaţi abaterile de la oricare din valorile limită de emisie prezentate mai sus.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

12.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐│ │ Emisii anuale ││ Sursa de energie │ de CO2 în mediu ││ │ (tone) │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Electricitate din reţeaua publică │ ││Electricitate din altă sursă*) │ │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Abur adus din afara amplasamentului/apă fierbinte*) │ │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Gaz │ │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Petrol │ │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Total │ │└────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘

*) Specificaţi mai jos sursa şi factorul pentru emisiile de CO2.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

(Nu există valori limită pentru emisiile masice de CO2)

123

12.2. Evacuări în reţeaua de canalizare proprie Emisii în apă asociate utilizării BAT-urilor

Substanţa Puncte de emisie Valoarea pragmg/dm3

Valoarea limită deemisie propusă mg/l

Consum Biochimic de Oxigen(CBO) - (5 zile la 20▫C)Consum Chimic de Oxigen (CCO)(2 ore)Materii totale în suspensieSulfuriMetale şi compuşi metalici

Notă: O valoare prag este stabilită făcând referinţă mai întâi la legislaţia română şi apoi la ghidurile dereferinţă pentru BAT şi în cazul în care nici una din cele două alternative de mai sus nu se aplică putemsă ne ghidăm după VLE stabilite prin normele unui alt stat membru.

OBS: Se specifică cel puţin valorile limită de emisie pentru poluanţii specifici activităţii pentru care sesolicită emiterea autorizaţiei integrate de mediu.

Limitele considerate mai sus se aplică în general emisiilor în cursuri de râuri folosite ca resurse deapă în vederea potabilizării. Pentru situaţiile foarte sensibile pot fi atinse niveluri mai mici.

12.3. Emisii în reţeaua de canalizare orăşenească sau cursuri de apă de suprafaţă (după preepurareaproprie)

Nu există o reţea de canalizare orăşenească în zonă. Apele vor fi epurate şi vor fievacuate în P. Crivaie printr-o conductă din PVC de 2,5 km lungime.

Substanţa Puncte de emisie Valoarea pragmg/dm3

Valoarea limită deemisie propusă

mg/lTemperatura P. Crivaie 35 oC 35 oCpH P. Crivaie 6,5 - 8,5 Unităţi pH 6,5 - 8,5 Unităţi pHMaterii în suspensie P. Crivaie 60,0 mg/dm 60,0 mg/dmReziduu filtrat la 105oC - TDS P. Crivaie 2000 mg/dmc 2000 mg/dmcCBO5 P. Crivaie 25 mg O2/dmc 25 mg O2/dmcCCOCr P. Crivaie 125 mg O2/dmc 125 mg O2/dmcAzot amoniacal P. Crivaie 2,0 mg/dmc 2,0 mg/dmcAzot total P. Crivaie 10,0 mg/dmc 10,0 mg/dmcFosfor total P. Crivaie 1,0 mg/dmc 1,0 mg/dmcSubstanţe extr. cu solvenţiorganici

P. Crivaie 20,0 mg/dmc 20,0 mg/dmc

Detergenţi sintetici P. Crivaie 0,5 mg/dmc 0,5 mg/dmcCloruri P. Crivaie 500,0 mg/dmc 500,0 mg/dmcSulfat P. Crivaie 600 mg/dmc 600 mg/dmcZinc P. Crivaie 0,5 mg/dmc 0,5 mg/dmcMangan total P. Crivaie 1 mg/dmc 1 mg/dmcFluoruri P. Crivaie 5,0 mg/dmc 5,0 mg/dmcCupru P. Crivaie 1,3 µg/dmc 1,3 µg/dmcCrom total P. Crivaie 2,5 µg/dmc 2,5 µg/dmcCadmiu şi compuşi P. Crivaie 0,024 µg/dmc 0,024 µg/dmcNichel şi compuşi P. Crivaie 0,3 µg/dmc 0,3 µg/dmcPlumb şi compuşi P. Crivaie 0,12 µg/dmc 0,12 µg/dmcMercur şi compuşi P. Crivaie 0,0108 µg/dmc 0,0108 µg/dmc

124

*) Observaţie: Tabelul se va completa cu gama indicatorilor cuprinşi în H.G. nr. 188/2002 (NTPA002 pentru evacuările în reţeaua de canalizare orăşenească şi NTPA 001 pentru evacuările în cursurilede apă de suprafaţă) completată şi modificată prin H.G. nr. 352/2005, completată cu H.G. nr.118/2002, în funcţie de indicatorii prezenţi în apa uzată industrială provenită din instalaţie.

13. IMPACT 13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

Luând în considerare faptul că au fost deja realizate fie un studiu de evaluare a impactului asupramediului fie un bilanţ de mediu, nivelul de detaliere din solicitare trebuie să corespundă nivelului de riscasupra mediului exercitat de emisiile rezultate din activităţi. Instalaţiile care evacuează emisii înreceptori importanţi sau sensibili sau emit substanţe a căror natură şi cantitate ar putea afecta receptoriidin mediu pot necesita o evaluare mai detaliată a efectelor potenţiale. În cazul în care instalaţiileevacuează doar un nivel scăzut de emisii şi nu există receptori afectaţi sau sensibili, aceste zone pot sănu necesite o astfel de evaluare detaliată.

Operatorii trebuie să aibă dovezi care susţin evaluarea impactului exercitat de activităţile lor asupramediului şi acestea să fie componente ale documentaţiei de solicitare. Îndrumarul privind evaluarea BATprezintă o metodologie pentru efectuarea acestei evaluări, care oferă recomandări suplimentare privindnatura informaţiilor şi nivelul de detaliere necesar. De asemenea, oferă o metodă de stabilire aimportanţei impactului unei evacuări asupra mediului receptor.

Evaluarea impactului asupra mediului împreună cu studiul de dispersie a poluanţilor în

atmosferă sunt prezentate detaliat în Raportul de amplasament.

13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii şi a punctelor de monitorizare Trebuie anexate hărţi şi planuri ale amplasamentului la scara corespunzătoare pentru a indica în mod

vizibil localizările receptorilor, sursele şi punctele de monitorizare în care au fost făcute măsurătoripentru substanţele evacuate sau pentru impactul substanţelor evacuate din instalaţii. Extinderea zoneiconsiderate poate fi la nivel local, naţional sau internaţional, în funcţie de mărimea şi natura instalaţiei şide natura evacuărilor.

În special, următorii receptori importanţi şi sensibili trebuie luaţi în considerare ca parte a evaluării: ▪ Habitate care intră sub incidenţa Directivei Habitate, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.

462/2001, aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie sau până la 20 km de amplasamentul uneicentrale electrice cu o putere mai mare 50 MWth

▪ Arii naturale protejate aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie ▪ Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalaţie ▪ Comunităţi (de ex. şcoli, spitale sau proprietăţi învecinate) ▪ Zone de patrimoniu cultural ▪ Soluri sensibile ▪ Cursuri de apă sensibile (inclusiv ape subterane) ▪ Zone sensibile din atmosferă (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosferă, calitatea aerului în

zona în care SCM este ameninţat) Informaţiile despre identificarea receptorilor importanţi şi sensibili trebuie rezumate în tabelul de mai

jos (extindeţi tabelul dacă este nevoie).7) ____________

7) Receptorii sensibili la mirosuri şi zgomot trebuie să fi fost identificaţi în Secţiunile 5.6.3.1 şi 9 dinsolicitare.

Conform evaluării de mediu prezentate în raportul de amplasament, calculele de

dispersie realizate nu au relevat o influenţă a funcţionării instalaţiei de incinerare asupra

receptorilor din zonă reprezentaţi prin ROSPA0065 Lacurile Fundata – Amara.

Lacul Fundata se află la o distanţă de 8,3 km faţă de amplasamentul instalaţiei de

incinerare iar Lacul Amara se află la cca. 2,3 km.



125

Fig. nr. 52. – Amplasamentul Instalaţiei de incinerare a deşeurilor şi disţantele faţă zonele locuite şi zonele protejate

126

13.2.1. Identificarea receptorilor importanţi şi sensibili

Harta dereferinţăpentru

receptor

Tip de receptor care poate fiafectat de emisiile din

instalaţie

Lista evacuărilor din instalaţie carepot avea un efect asupra

receptorului şi parcursului lor.(Aceasta poate include atât efectele

negative, cât şi pe cele pozitive)

Localizarea informaţiei de suportprivind impactul evacuărilor

Hărţile demodelare

adispersieide la cap.

13.1.

Arie naturală protejatăROSPA0065 Lacurile Fundata

– AmaraEmisii gaze de ardere Raport de amplasament

13.3. Identificarea efectelor evacuărilor din instalaţie asupra mediului Operatorii/Titularii de activitate trebuie să facă dovada că o evaluare satisfăcătoare a efectelor

potenţiale ale evacuărilor din activităţile autorizate a fost realizată şi impactul este acceptabil. Acestlucru poate fi făcut prin utilizarea metodologiei de evaluare a BAT şi a altor informaţii suplimentarepentru a prezenta efectele asupra mediului exercitate de emisiile rezultate din activităţi. Rezultatulevaluării trebuie inclus în solicitare şi rezumat în tabelul 14.3.1 de mai jos.

Calculele de dispersie prezentate în raportul de amplasament, efectuate pe diverse

scenarii, nu au relevat efecte negative ale instalaţiei asupra mediului. Instalaţia are prevăzute

sisteme de control şi monitorizare automate ale nivelului emisiilor în atmosferă. De asemenea

instalaţia are prevăzute şi sisteme de spălare uscată şi umedă a gazeor de ardere.

13.3.1. Rezumatul evaluării impactului evacuărilor (extindeţi tabelul dacă este nevoie)

Calculele de dispersie prezentate în raportul de amplasament, efectuate pe diverse

scenarii, nu au relevat efecte negative ale instalaţiei asupra mediului. Instalaţia are prevăzute

sisteme de control şi monitorizare automate ale nivelului emisiilor în atmosferă. De asemenea

instalaţia are prevăzute şi sisteme de spălare uscată şi umedă a gazeor de ardere.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Rezumatul evaluării impactului │├──────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤│ Listaţi evacuările │Descrierea motivelor pentru│Confirmaţi că evacuările semnificative││semnificative de substanţe│ elaborarea unei modelări │nu au drept rezultat o depăşire a SCM ││ şi factorul de mediu în │ detaliate: dacă aceasta a │ prin listarea Concentraţiei ││care sunt evacuate, de ex.│ fost realizată, şi │Preconizate în Mediu (CPM) ca procent ││ cele în care contribuţia │ localizarea rezultatelor │ din SCM pentru fiecare substanţă ││ procesului (CP) este mai │ (anexate solicitării) │ (inclusiv efectele pe termen lung şi ││ mare de 1% din SCM*) │ │ pe termen scurt, după caz)*) │├──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤├──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤├──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤└──────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

*) SCM se referă la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil.

127

13.4. Managementul deşeurilor Referitor la activităţile care implică eliminarea sau valorificarea deşeurilor, luaţi în considerare

obiectivele relevante în tabelul următor şi identificaţi orice măsuri suplimentare care trebuie luate înafară de cele pe care v-aţi angajat deja să le realizaţi, în scopul aplicării BAT-urilor, în această Solicitarede obţinere a autorizaţiei integrate de mediu.

┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐│ Obiectiv relevant │Măsuri suplimentare││ │care trebuie luate │├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│a) asigurarea că deşeul este recuperat sau eliminat fără │ ││periclitarea sănătăţii umane şi fără utilizarea de procese│ Nu este cazul ││sau metode care ar putea afecta mediul şi mai ales fără: │ │├──────────────────────────────────────────────────────────┤ ││ ▪ risc pentru apă, aer, sol, plante sau animale; sau │ │├──────────────────────────────────────────────────────────┤ ││ ▪ cauzarea disconfortului prin zgomot şi mirosuri; sau │ │├──────────────────────────────────────────────────────────┤ ││ ▪ afectarea negativă a peisajului sau a locurilor de │ ││ interes special; │ │└──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘

Referitor la obiectivul relevant b) implementare, cât mai concret cu putinţă, a unui plan făcut conform prevederilor din Planul Local

de Acţiune pentru protecţia mediului completaţi tabelul următor:

┌──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐│ Identificaţi orice planuri de │ Faceţi observaţii asupra gradului ││ dezvoltare realizate de autoritatea │ în care propunerile corespund cu ││ locală de planificare, inclusiv planul │ conţinutul unui astfel de plan ││ local pentru deşeuri │ │├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤└──────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘

128

SECŢIUNEA 15 Programele de Conformare şi Modernizare

13.5. Habitate speciale

14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE ŞI PROGRAMUL DE MODERNIZARE Vă rugăm să rezumaţi mai jos toate datele pe care le-aţi propus în secţiunile anterioare ale solicitării.

Măsurile incluse în Planul de acţiuni şi Programul de modernizare trebuie grupate pe secţiuni pentrufiecare factor de mediu afectat, măsuri de reducere a poluării, măsuri de remediere a poluării istorice, pebaza obiectivului principal al măsurii respective.

Instalatia este realizata conform BAT si respecta legislatia romaneasca si

europeana in domeniu.

┌──────────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬───────────────────┐│ Măsura │ Data propusă pentru │ Costuri │Sursa de finanţare ││ │ implementare │ │ Nota │├──────────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────────────┤├──────────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────────────┤├──────────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────────────┤└──────────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴───────────────────┘

Notă: ▪ 0 = sursa va trebui identificată ▪ 1 = finanţare proprie ▪ 2 = credit bancar ▪ 3 = instituţie financiară internaţională ▪ 4 = finanţare nerambursabilă

Programul pentru conformare trebuie să includă obligatoriu şi prevederile Programului de etapizare,anexa la Autorizaţia de Gospodărirea Apelor.

În acest moment, aţi realizat toate etapele completării solicitării dumneavoastră. Vă rugăm să văîntoarceţi la pagina de început pentru a verifica dacă aţi inclus toate elementele necesare.

Cerinta Raspuns (Da/Nu / identificati / confirmatiincluderea, daca este cazul)

Ati identificat Situri de Interes Comunitar (Natura2000), arii naturale protejate, zone speciale deconservare, care pot fi afectate de operatiile la care s-a facut referire in Solicitare sau in evaluareadumneavoastra de impact de mai sus?

Da

Ati furnizat anterior informatii legate de DirectivaHabitate, pentru, SEVESO sau in alt scop?Exista obiective de conservare pentru oricare dinzonele identificate? (D/N, va rugam enumerati)Realizand evaluarea BAT pentru emisii, sunt emisiilerezultate din activitatile dumneavoastra apropiate desau depasesc nivelul identificat ca posibil sa aiba unimpact semnificativ asupra Zonelor Europene? Nuuitati sa luati in considerare nivelul de fond si emisiileexistente provenite din alte zone sau proiecte.

Emisiile se încadrează sub limitele BATpentru emisii.

Date post:	29-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

INSTALA IE DE INCINERARE A DEEURILOR S.C. PRO AIR CLEAN S ...arpmag.anpm.ro/upload/50936_Formular...

Documents