INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CASA CORPULUI DIDACTIC...

Trăim într-o lume care se dezvoltăcontinuu şi care este într-o permanentăschimbare, evoluând. Grădiniţa are menireade a transmite valori culturale, istorice şisociale la nivelul cerinţelor educaţionale.

Datoria educatoarelor, care suntdeschizătoare de drumuri, este de a-iimplica pe copii în diverse activităţi care săcoincidă cu societatea de azi. Dintre acesteactivităţi care-i motivează şi le atraginteresul de a participa cu plăcere suntactivităţile extracurriculare.

Modernizarea şi perfecţionareaprocesului instructiv-educativ presupuneîmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile

extraşcolare. Îmbinarea acestora arenumeroase valenţe formative, deoareceacestea permit manifestarea creativităţii şiimaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pelângă faptul că preşcolarii îşi manifestăimaginaţia şi creativitatea (prin interpretareaunor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun,sfârşit de an, prin realizarea unor deseneinteresante şi creative pe asfalt cu ocazia zileide 1 iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirmacreativitatea în alegerea temelor, a materialuluiarătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogicdar şi dragostea faţă de copii.

În şcoala contemporană eficienţaeducaţiei depinde de gradul în care sepregăteşte copilul pentru participarea ladezvoltarea de sine şi de măsura în carereuşeşte să pună bazele formăriipersonalităţii copiilor în acest cadru. Înînvăţământul preşcolar şi şcolar avemmisiunea de a-i forma pe copii sub aspectpsihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şipentru o mai bună integrare socială. Astfel seimpun activităţile extracurriculare, care nusunt fixate de programa şcolară ci de copii,conform intereselor şi dorinţelor lor. De celemai multe ori conţinutul acestora poate fi ocontinuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilordidactice. De exemplu în cadrul activităţilordin domeniul ştiinţe, la activităţile decunoaştere a mediului după ce copiii auobservat pe planşe anumite animaledomestice sau sălbatice se poate propune oactivitate extraşcolară - vizitarea unei grădiniizoologice cu scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţiicunoştinţele legate de aceste animale.

Activităţile extracurriculare suntactivităţii complementare, activităţi deînvăţare realizate la grupă şi urmăreşteîmbogăţirea informaţiilor primite în cadrulactivităţii didactice, cultivă interesul pentrudesfăşurarea anumitor domenii, atrag copilulla integrarea în viaţa socială, la folosireatimpului liber într-un mod plăcut şi util,contribuind în felul acesta la formareapersonalităţii copilului.

De aceea grădiniţa trebuie săofere diverse astfel de activităţii pentru aiatrage pe copii. Dintre aceste activităţiiputem exemplifica: - organizarea unor jocuri potrivite fiecărui

nivel de vârstă; - vizionarea unor spectacole de teatru; - serbări şi şezătorii; - vizite şi plimbării (prin parcuri, grădini

zoologice); - concursuri şcolare; - excursii şi tabere;

- activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unorpersoane aflate la nevoie, în folosul comunităţiilocale şi a protejării mediului înconjurător; - proiecte educaţionale iniţiate în parteneriatcu anumite instituţii: alte grădiniţe, şcoala,primăria, dispensarul, poliţia.

Ca activităţi pe care le-amdesfăşurat la grupă pot aminti: serbăridesfăşurate cu diferite ocazii: 8 martie,Crăciun, sfârşit de an, desfăşurarea unorconcursuri în grădiniţă: Micul Creştin,Voinicel, activităţi de desene pe asfalt cuocazia zilei de 1 iunie, activităţi desfăşuratecu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat

cu alte grădiniţe şi alte activităţi. După cum se ştie activitatea

principală a vârstei preşcolare este jocul.Jocul este o activitate recreativ-instructivă,prilej de activizare şi dezvoltarea a creativităţiişi imaginaţiei. În joc copilul dă frâu liberimaginaţiei. Formele creative ale imaginaţiei şiale memoriei preşcolarului sunt stimulate dejoc şi fabulaţie, de povestire şi compunere, deactivităţi practice şi muzicale, de contactul cunatura şi de activităţile de muncă.

Jocul favorizează dezvoltareaaptitudinilor imaginative, a capacităţilor de

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CASA CORPULUI DIDACTIC GIURGIU

„ÎMPREUNĂ PENTRU O ŞCOALĂ MAI BUNĂ“

CATEDRAR E V I S T Ă T R I M E S T R I A L Ă D E E D U C A Ţ I E Ş C O L A R Ă

SERIE NOUĂ | Nr. 50 - 51 (72 - 73) | Decembrie 2015

ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE - - mijloc de dezvoltare a creativităţii la vârsta preşcolară -mijloc de dezvoltare a creativităţii la vârsta preşcolară -

(continuare în pag.2)

Ed. Ioana CARAIVANProf. înv. pr. Petronela Mirela GHENCIU

Grădiniţa cu P.N. nr. 8 Giurgiu

creare a unui sistem de imagini generalizate despre obiecte şifenomene, posibilitatea de a opera mental cu reprezentări dupămodelul acţiunilor concrete cu obiectele în timpul jocului.

Copilul dispune nu numai de capacitatea de a se juca şide a învăţa, ci şi de aceea de a crea. Creaţiile preşcolaruluidovedesc că viaţa lui interioară este destul de bogată, că intenţiilelui depăşesc cu mult posibilităţile de care dispune. El este capabilsă obţină produse noi, neobişnuite, originale, chiar dacă acesteasunt noi şi originale doar pentru el. “Fiecare individ posedă o dozăde creativitate, dar depinde cum o valorifică”.

În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculareîl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat deactivităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor,în mod sistematic şi organizat informaţii din toate domeniile deactivitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-seastfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, dea interpreta roluri. Interpretând diferite roluri, copilul reproducemodele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare.Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri esteoriginalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor propriidespre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitateatrăirilor exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ -participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolveprobleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţiemajoră în dezvoltarea intelectuală.

Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii aurolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe elecapabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct devedere cultural în această societate plină de pseudo-cultură.

În cadrul activităţilor didactice şi extracurriculare, alăturide îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate, imaginaţie,atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate.Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferăposibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoascăfoarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţacolectivului prin mijloace proprii. Totodată serbările pregătitesusţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc deeducare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ţinutei corecte, darşi a posibilităţii de a se transpune prin interpretarea unor roluri deteatru. În cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând roluricare au ca scop date şi obiceiuri ale poporului românesc, ei au fostajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popularromânesc, a datinilor, a cântecului ci a dansului popular în timpuldesfăşurării acestei activităţii extracurriculare. Scopul acesteiactivităţii a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare laobiceiurile şi tradiţiile populare româneştii, urmărind reconsiderareaşi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prininterpretare de roluri, a dansului popular şi a "îmbrăcării" unorcostume populare, oferind astfel un strop de tradiţie.

Activităţile extracurriculare bine pregătite, sunt atractivepentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le bucurie,uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun unefort suplimentar. În cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi copiitimizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze înpreajma colegilor lor - “copilul care este lăudat învaţă la rându-i săaprecieze” (D.I. Nolte)

Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit deimportant în dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil, spunpsihoterapeuţii. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa săinteracţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să exceleze înanumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajutăsă-şi canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie. Implicarea copilului într-oactivitate extraşcolară trebuie să aibă loc în jurul vârstei de şase-şapte ani. Aceasta este vârsta la care el începe să descoperelucrurile care îi fac plăcere. În plus, când este foarte mic, estepreocupat mai degrabă de jucării şi nu va da atenţie activităţilorsolicitante. Potrivit psihologilor, în alegerea programului din afaraorelor de curs trebuie să se ţină cont şi de opţiunile copilului. În cazcontrar, acesta nu se va implica cu plăcere în activităţilerespective. Un alt aspect important este legat de numărulactivităţilor extraşcolare, care nu ar trebui să fie mai mult de două.Aşadar, este de dorit ca acestea să nu-i ocupe tot timpul liber, cisă-i rămână un interval şi pentru relaxare şi pentru joc.

Obiectivele pe care le-am avut în vedere prin activităţileextracurriculare propuse au fost stimularea şi educarea atenţiei,exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţiide rezistenţă la efort, stimularea sensibilităţii estetice.

Rolul acestor activităţii extracurriculare este oferireacopiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea spirituluide competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi alaptitudinilor, stimularea imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei.

În cadrul spectacolelor de teatru relaţiile care sestabilesc între actori şi copii sunt extraordinare, deoarece actorulinterpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copiisunt dornici de cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate deactorii. Noile metode prin care se realizează activitatea instructiveducativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoarea cadrului didactic. Prin activităţii bogate şi prin considerareacopiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cuajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să letrezim curiozitatea, să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere,să-i provocăm în a căuta şi descoperii lucruri noi.

Ca o concluzie personală consider că trebuie săîncercăm să-I atragem pe copii să participle la activităţi cu ajutorultuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea dea desfăşura activităţi extracurriculare munca noastră devine un picmai uşoară deoarece aceste activităţi sunt attractive şi îi determinăpe copii să participle fără să-I forţăm.

Grija noastă de educator trebuie să fie ca obiectiveleinstructiv educative pe care le propunem să fie urmărite, să primezeşi să fie prezentate într-un mod echilibrat având grijă să existe şimomente recreative pentru a obţine nişte rezultate extraordinare.Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizii aisocietăţii de ale potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentruviaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm lagrupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.

BIBLIOGRAFIE: - Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110 - Mangri. F,Elisei.E, Dorobeti,T, Bucovală .G, Experienţe didactice şipedagogice de success ,Poarta Albă, 2010, pagina 230 - Dumitru G, Novac .c, Mitracche .A, Ilie .V, Didactica activităţiiinstructiv -educative pentru învăţământul preprimar. Craiova. EdituraNova. Pag. 99

ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE -ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE -mijloc de dezvoltare a creativităţii lamijloc de dezvoltare a creativităţii la

vârsta preşcolarăvârsta preşcolară

CATEDRA / Nr. 50-51 (72-73) / Decembrie 2015 2

(urmare din pag. 1)

Grădiniţa cu program normal nr.9Giurgiu a realizat un proiect educaţional înparteneriat cu Centru Militar Judeţean Giurgiu lacare participă preşcolarii de la 8 grupe alături dec a d r ed ida ct ice,părinţi şibunici.

Proiectul af o s tprezentat înoctombrie şia debutat cup r i m aactivitate, Ziua Armatei. Copiii au participat ladepunerea coroanelor de flori şi au urmărit cuentuziasm cum defilează militarii. Au pus întrebăridespre uniforma şi despre armele care le purtauaceştia. Un preşcolar de la grupa mijlocie a întrebatde ce militarii pun coroane de flori doar la monumentiar crucile soldaţilor nu au coroane, pe ei nu îi iubeştenimeni? Am fost surprinsă de întrebare şi când măpregăteam să-i răspund am văzut că s-a aplecat, aîmbrăţişat şi a sărutat o cruce. Le-am spus căaceste coroane reprezintă aprecierea noastrăpentru sacrificiul pe care l-au făcut pentru noi, apoiam citit împreună numele celor care erau scriseacolo. După cum se ştie, copiii din zilele noastre suntfoarte curioşi, atraşi de ceea ce este nou, de ceea ce

nu cunosc. Pun întrebări la care nu ne aşteptăm şitrebuie să găsim răspunsul adecvat şi pe înţelesullor. Educatoarele trebuie să cunoască foarte binemediul de viaţă al copilului, nevoile şi trebuinţele salepentru a-i satisface curiozitatea. Datorită faptului căsocietatea în care trăim este într-o permanentăschimbare, atât părinţii cât şi educatoarele trebuie săfie foarte atente la mijloacele pe care le utilizează lamodelele pe care le oferă ca exemplu de bunăpurtare în viaţă deoarece copiii sunt vulnerabili iarinfluenţele negative sunt la tot pasul. Prin acestproiect ne-am propus să le arătăm copiilor că soldaţiicare mărşăluiesc pe stradă decât la parade, sunt nudoar oameni, ci adevărate modele de urmat în viaţă,astfel îi introducem în viaţa celor mici, si leprezentăm activitatea acestora şi ce reprezintăsoldaţii pentru ţara noastră.

Ac t i v i t ă ţ i l eu r m ă t o a r esunt:participarea laparadaorganizată de Ziua Naţionalăa României,Unirea Principatelor cu prezentarea unui film peînţelesul copiilor, expunere şi discuţii, Concursul “Celmai frumos desen”, în care sunt ilustrate diferiteteme istorice, “Cum să fii un bun militar?”, dezbatereşi evaluarea proiectului.

Prin astfel de acţiuni încercăm să

cultivăm adevărate valori precum cinste, adevăr,curaj, onoare, să le întărim caracterul şi să ledezvoltăm spiritul patriotic, dragostea de ţară,respectul faţă de strămoşi care ne-au lăsat omoştenire de nepreţuit: ţara şi limba noastră.

Pentru că puterea de înţelegere a unorcopii de grădiniţă cu vârste cuprinse între 3-6 ani nueste foarte mare, aceste activităţi sunt realizate decadrele didactice de la Grădiniţa cu P.N. Nr. 9 (Ionica Baroşi, Madălina Naipeanu, Andreea Frîncu,Ioana Şchiopu, Floarea Vrânceanu, Anica Busuioc,Cristina Abălaru şi Lucica Buga) pe înţelesul copiilor,însoţite de fotografii, desene, filmuleţe, diapozitive;vor avea şi ateliere de lucru: steagul ţării (aplicaţie),stema (colaj), harta ţării (machetă), concurs dedesene; vizite: Monumentul Eroilor, Parada de 1Decembrie, CMJ Giurgiu, Muzeul Poliţiei deFrontieră.

Sperăm ca acest parteneriat să fie unadevărat succes şi să îl putem continua şi în anulşcolar următor.

Ajuns la a III-a ediţie,concursul a fost onorat în acestan de peste 600 de copii degrădiniţă cuprinşi în 32 deformaţi i, preşcolari veniţi dindiferite grădiniţe ale judeţuluinostru - Prundu, Tufa deMihăileşti , Palanca, Roata deJos, Stoeneşti, Hotarele,Floreşti-Stoeneşti, dar şi dinoraşul nostru reprezentat detrupe de dans ale grădiniţei"Dumbrava minunată", Grădiniţanr. 3, Grădiniţa nr. 6, Grădiniţanr. 7, Grădiniţa nr.8, Grădiniţanr.9, Grădiniţa "Albă cazăpada"şi nu în ultimul rândpreşcolari i grădiniţei "Căsuţafermecată".

Concursul propriu-zis afost o veritabilă demonstraţie de

talent, graţie şi energie ce s-adesfăşurat pe următoarelesecţiuni: dans modern, dans desocietate, majorete, gimnasticăritmică, fantezie coregrafică şidans popular. Ca în fiecare anconcursul are ca scopdescoperirea copii lor cupotenţial artistic, promovarea şior ientarea acestora pe fi lierăvocaţională, valorificareacreaţiilor artistice adecvate vârstei, amplificarea şi revigorarea activităţilor artisticela nivelul învăţământuluipreşcolar, promovarea dansuluiîn rândul preşcolarilor, oferireaposibilităţii copiilor participanţide a se bucura şi de a-şi etalaabil ităţi le psiho-motorii încompania celorlalţi colegi dinjudeţ.

Grădiniţa "Dumbravaminunată" alături deInspectoratul Şcolar Judeţean

Giurgiu, Casa Corpului Didacticşi Teatrul "Tudor Vianu" au fostpartenere în realizarea şiorganizarea acestui concurs,deasemenea şi numeroşiisponsori ai concursului au fostalături de preşcolarii plaiurilorgiurgiuvene. Micii dansatori aufost evaluaţi de către un juriualcătuit din personalităţi deseamă ale domeniului artistic şi

nu numai - reprezentanţi aiInspectoratului Şcolar Giurgiu şiai Casei Corpului Didactic, coregrafi,

Viitorii apărători ai ţării sunt copiii

“STELUŢELE DANSULUI” “STELUŢELE DANSULUI” concursul care i-a vrăjit pe toţi copiii judeţuluiconcursul care i-a vrăjit pe toţi copiii judeţului

3 CATEDRA / Nr. 50-51 (72-73) / Decembrie 2015

(continuare în pag. 4)

Prof. înv. pr. Ionica Veronica BAROŞIGrădiniţa cu P.N. nr. 9 Giurgiu

Prof. înv. preşcolar Petruţa TRANDAFIRGrădiniţa PP "Dumbrava minunată"

Giurgiu


actori-regizori şi reprezentanţi aigrădiniţei organizatoare.

Fie că a fost vorba de

dansuri populare, gimnasticăritmică sau dansuri moderne, ceimici au încântat publicul ce aumplut sala mare a Teatrului,primind aplauze la scenădeschisă, într-un spectacol ce s-a întins pe mai bine de trei ore.

Efortul lor a fost răsplătitpe deplin de către sponsoriigeneroşi, ce au reuşit să îipremieze cu cadouri consistentepe cei mai buni dansatori,propunându-şi ca ediţia viitoaresă aibă un succes şi mai mare.

Felicitări copiilor,cadrelor didactice care le-auîndreptat paşii către dans şimulţumiri părinţi lor pentrususţinere!

Limbajul şi dezvoltarea copiluluiLimbajul are o importanţă

deosebită în formarea, educarea şidezvoltarea copilului. În acelaşitimp, limbajul este un mijloc decomunicare şi un mijloc decunoaştere.

Prin limbaj copilulcomunică cu cei din jur: îşi prezintăgândurile, formulează întrebări şiconstruieşte răspunsuri, dezvoltăidei, argumentează afirmaţii,trăieşte emoţii, îşi manifestăsentimente, realizează relaţii cuceilalti, îşi dezvoltă vocabularul. Unvocabular bogat are influenţă şiasupra comportamentului copilului. El îşi poate impune să se exprimefrumos pentru că are cuvinte, "arematerial", pe care să-l folosească.

Într-o eventuală neînţelegerecu o persoană, caută s-olămurească folosind cuvintele pecare le stăpâneşte, pe când celcare "n-are cuvinte" dezvoltă un altcomportament, uneori agresiv.

La sfârşitul învăţământuluiprimar copilul stăpâneşte circa5000 de cuvinte, care înseamnănumărul cel mai mare de cuvintepe care le asimilează într-o etapă avieţii, şi operează frecvent cu 1500-1600 de cuvinte.

Formarea şi dezvoltareaintelectuală a copilului serealizează prin limbaj. Elacumulează cunoştinţe din maimulte domenii, învaţă să lefolosească în situaţii noi care sădevină operaţionale, îşi formeazăabilităţi diverse, apreciază valorile,obţine competenţe necesareintegrării în societate.

Particularităţi psihologice alecopilului la venirea în şcoală

La vârsta de 6 ani copilulse ridică la un nivel de generalizaremai mare faţă de cei de lagrădiniţă, poate grupa mai lesneobiectele, după o însuşire comună

şi esenţială cum ar fi: mijloace detransport, legume, fructe etc. Înacţiunile sale rămâne legat deconcret şi face legături întreacţiune şi cuvânt. Prin studiul literaturii îşi formeazăun limbaj interior, trăieşte emoţii şi

sentimente, este atras depersonaje şi încearcă să le imite, înspecial pe cele pozitive. Cei maimulţi sunt apropiaţi de basme pecare le pot asculta de mai multe ori,dar sunt şi copii, în special băieţi,care sunt atraşi de elementefantastice, dar nu vor cai înaripaţi şipersonaje cu însuşiri deosebite, cirachete şi extratereştrii.

Copilul este stăpân pesine, îşi ordonează gesturile, areputere de concentrare mai mare,poate participa la activităţi deînvăţare mai mult timp decât înperioada grădiniţei. Este atent cupropria persoană, se poateinterioriza şi, când se află înaceastă stare, este greu deschimbat. Simte dorinţa de a ocrotipe cei mici, doreşte să conversezemai mult cu cei mari, să fie ascultatîşi poate prezenta anumite idei şiîncearcă să le susţină, puneîntrebări şi aşteaptă răspunsuri.Orizontul de cunoaştere selărgeşte şi doreşte acest lucru,vrea să se comporte asemeneacelor mari, uneori depăşindu-şiposibilităţile şi descurajându-seuşor când nu reuşeşte; de aceeaeste necesar să ne ocupăm deîntărirea încrederii lor în forţeleproprii.

(urmare din pag. 3)

“STELUŢELE DANSULUI”“STELUŢELE DANSULUI”concursul care i-a vrăjit pe toţi copiii judeţuluiconcursul care i-a vrăjit pe toţi copiii judeţului

Particularităţi ale elevului Particularităţi ale elevului din învăţământul primardin învăţământul primar

Înv. Valentina Livia PÎRVULESCUŞcoala Primară nr. 3 Novaci



Particularităţi ale elevului din Particularităţi ale elevului din învăţământul primarînvăţământul primar

Orizontul de cunoaştere selărgeşte, exprimarea este maisigură, propoziţiile sunt, de regulă,dezvoltate. Dacă a exersat îngrădiniţă, reuşeşte să aşeze înordine logică mai multe propoziţiidezvoltate. Poate să lucreze îngrup, are deprinderi de ordine şidisciplină.

Particularităţi psihologice şi delimbaj ale copilului de vârstăşcolară mică

În perioada şcolarităţii,copiii înregistrează importanteprogrese în dezvoltarea psihică şiintelectuală, iar învăţareaorganizată devine tipul fundamental de activitate. În şcoalăobţin cunoştinţe, îşi formeazăpriceperi şi deprinderi pe care n-arputea să le dobândească singuri.Pe de altă parte, şcoala impunemodelele ei de viaţă, le imprimămodificări în universul interior, îiformează pentru viaţa socială(Tinca Creţu, Psihologia vârstelor2007 ). La venirea în şcoală, dacăgrădiniţa le-a satisfăcut nevoile deeducaţie, stăpânesc în bunămăsură sistemul limbii, totuşideprinderile nu sunt solide şi

influenţele mediului înconjurătorpot fi puternice şi de aceea, subraportul exprimării întâlnim copii cumodificări de limbaj determinate demediul cultural în care s-audezvoltat şi de eventualele deviaţiiale limbajului din zonă ( Ei

înregistrează pronunţii incorecteca: fumee, în loc de femeie,chiatră, in loc de piatră, pâne în locde pâine etc., deviaţii care conducla citire şi scriere incorectă). Seobservă, de asemenea,discordanţa între vocabularul activşi cel pasiv şi oscilaţii în stabilireasemnificaţiei unor cuvinte.

Defectele de pronunţie maides întâlnite sunt: - înlocuirea unor sunete mai greude pronunţat, exemplu r si l (melg

în loc de merg, căluţă în loc decăruţă etc.);- înlocuirea lui j cu z (zucălii în locde jucării);- excluderea unor sunete (placă înloc de pleacă);- folosirea incorectă a articolului(Mingea lu fetiţa);- folosirea incorectă a genului(Păpuşa cu rochie roşu).

În clasele primare seformează deprinderile intelectualede bază: scrisul, cititul şi calculul.Copilul devine elev, îşi schimbăstatutul social, este mai importantîn familie şi în grupul de copii.Copilul şcolar este prezentat deTinca Creţu, astfel : " Dincolo de 7ani, dacă a fost depăşită fazaanterioară se intră în perioada derelativ calm, de adaptaresatisfăcătoare şi de trăire, maidegrabă interioară, a tuturorfelurilor de evenimente cotidiene.

La 9 ani apar evidentcapacităţi noi de autoconducere şiautonomie şi astfel copilul devinemai ordonat, mai perseverent şichiar simte nevoia organizăriitimpului său. La 10 ani se atinge unfel de apogeu al copilăriei,manifestat printr-o anume

siguranţă faţă de sarcinile şcolare(…) şi o anume capacitate destăpânire de sine".

Ca să se adapteze eficientla viaţa şcolară este nevoie de oalternare a activităţii de învăţare cucea de recreere. Astfel, dupăfiecare 45 de minute cât reprezintădurata lecţiilor, recreerea ar trebuisă fie de 15-20 de minute. Şicantitatea de cunoştinţe din fiecarelecţie se stabileşte cu multă grijă,astfel încât sarcinile didactice maidificile să fie urmate de altele maiuşoare şi mai atrăgătoare. Relaţiileprofesorului cu elevii sunt la fel deimportante, ele trebuie să fiedeschise şi nestresante, iaratmosferă destinsă să domine înfiecare lecţie.

În cadrul procesului depredare-învăţare se formeazăatenţia voluntară, creştestabilitatea atenţiei şidistributivitatea ei, se dezvoltăgândirea şi imaginaţia, se remarcăîn măsură mai mare creativitatea.

BIBLIOGRAFIE:1. Molan, Vasile, Didactica disciplinei “Limba şiliteratura română” în învăţământul primar -EdituraMiniped, Bucureşti -20102. Tinca Creţu, (2007), Psihologia vârstelor,Universitatea Bucureşti, Editura Credis p. 2083. Vianu, Tudor, (1973), Arta prozatorilor români, Ed.Eminescu, Bucureşti4. Stan, Emil, (2008), Profesorul între autoritate şiputere, Ed. Teora, Bucureşti

(urmare din pag. 4)

Motto: "Copilul este unic într-o lume mare, încănecunoscută lui: Să-l ajutăm s-o descopere!"

Clasa pregătitoare este o poartă minunată ce se deschidemicului şcolar pentru a-i descoperi o lume nouă, lumea cunoaşterii, caredacă este făcută cunoscută cu tact şi profesionalism, va reuşi să punăbazele viitorului adult, care va lăsa pe unde trece un "însemn".

Pentru a atinge acest ideal pedagogic, învăţătorul care ia înprimire copilul de clasă pregătitoare: acest boţ de humă însufleţită" cumspunea marele povestitor Ion Creangă, trebuie să fie nu numai un bunpsiholog şi pedagog, trebuie să fie o fiinţă complexă - pedagog, psiholog,artist, un om cu un suflet deosebit care să iubească acest material uman- copilul - un boboc care are nevoie de dragoste şi căldură în tot ce faceîn şcoală pentru a se dezvolta frumos.

Având în vedere că generaţiile de astăzi sunt energice,inteligente, dornice de cunoaştere, dar stau mai mult în faţă televizoruluişi a calculatorului, noi cadrele didactice trebuie să pătrundem prin ceeace facem în sufletul şi în mintea lor, să le dezvoltăm dorinţa de a face şialte lucruri mult mai benefice pentru ei.

De aceea am spus că învăţătorul trebuie să fie şi artist, trebuiesă fie model de viaţă pentru micii elevi, să fie apropiat de toţi elevii, să fieprietenul şi colegul lor de joacă în recreaţie şi de lucru în clasă.

Din proprie experienţă, în slujba "măriei sale elevul" amconstatat că veche zicală "vorba dulce, mult aduce", face adevărateminuni în formarea acestuia.

Am încercat în permanenţă, prin diverse mijloace şi procedee,să ajung în mintea şi sufletul elevilor, ajutându-l să descopere lumeaînconjurătoare, să-şi dezvolte limbajul, să-şi exerseze memoria, să-şiîmbogăţească vocabularul, să găsească răspunsul la multe întrebări, săafle ce este bine şi ce este rău.

Ca să reuşeşti aceste lucruri este nevoie de multă răbdare,profesionalism şi tact pedagogic.

Elevii sunt în continuă mişcare, dornici mereu de altceva. Deexemplu: nu au răbdare să înveţe o poezie sau textul unui cântec,întreabă de ce trebuie să-l repete de mai multe ori. Sunt elevi care învaţăfoarte repede, dar sunt şi elevi cu un ritm mai lent de lucru.

Pentru ca elevii care învaţă mai repede să nu se plictisească,trebuie folosite mai multe metode prin care aceştia să înveţe; astfel, lamajoritatea cântecelor, am folosit în învăţarea acestora diverse mişcăricare să sugereze conţinutul cântecului, sau am schimbat ritmul, amefectuat repetarea cântecului prin diverse forme: pe rânduri, pe grupe, înperechi şi individual. Impactul cel mai mare asupra copiilor îl areexemplul individual. În momentul în care un elev a învăţat şi exerseazăîn faţa celorlalţi, aceştia devin mai atenţi şi dornici de a fi şi ei model.

Pentru că elevii au nevoie permanentă să efectueze ceva, amîmbinat predarea cu exersarea de către elevi a unor jocuri, exemplu:"Pitic, uriaş - om adevărat", "Florile dorm", atunci când s-au plictisit sauexerciţii de exersare a muşchilor mici ai mâinii, pe care le-am folositînainte de a desena, colora sau decupa şi lipi. Aceste exerciţii însoţite demici poezioare, fac plăcere copiilor. Am folosit diverse poezii şi cântecepentru însuşirea cifrelor, de exemplu "Chipul cifrelor" de AlexandruSahighian, "Numărătoarea" muzică de George Breazul, Nicolae Saxu.Pentru că le place mult să lucreze, să coloreze, să decupeze şi să

asambleze, acolo unde lecţia se preta, foloseam în completarea oreiaceste modalităţi de lucru.

Copilul nu trebuie lăsat să se plictisească; în cadrul orei sepot folosi diverse modalităţi: cântec, joc, dramatizare, decupare,asamblare, exerciţii de dezvoltare a muşchilor mâinilor, joc de mimicăîn perechi, "Oglinda" sau"Sculptorul" pentru a-i ţine treaz interesul îndesfăşurarea activităţilor.

În predarea cântecelor am folosit jocuri de mişcare,exemplu: la cântecul "Masa bună", după ce se învaţă cântecul, panăla ultimul fragment, cântă toţi copiii şi bat din palme. Ultimul fragmenteste cântat pe roluri numai de copiii care sunt numiţi pentru acestlucru. Cântecul se poate repeta schimbând soliştii. La cântecul"Vulpea şi gâsca", copiii sunt dispuşi în formaţie de cerc. Unul dintreei este ales să îndeplinească rolul de "vulpe". "Vulpea" trece prin faţacopiilor în timp ce ei cântă. Copilul în dreptul căruia se termină ultimulvers, este atins pe umăr de "vulpe" şi devine" gâscă". Aceastaaleargă, iar "vulpea" încearcă să-l prindă. "Gâsca" are voie să alergeprin cerc şi în afara lui, fără a fi prinsă, iar "vulpea" nu o poate prindedecât în cerc. Jocul se termină când" vulpea" prinde "gâsca".

Cel mai mult le plac dramatizările. În momentul în care lespui copiilor o poveste, dacă ştii cum să faci lucrul acesta, dacăfoloseşti un ton şi o mimică adecvată, reuşeşti să le transmiţicopiilor o mulţime de cunoştinţe. Astfel, când le spun o poveste facacest lucru interacţionând cu elevii, folosind diverse mişcări, caresă sugereze conţinutul poveştii. Când le-am spus "Ridicheauriaşă", am scos în evidenta lucrările de îngrijire de care au nevoieplantele pentru a da roade bogate, mimând împreună cu eleviimişcările care sugerau: săpatul, plivitul, udatul, recoltatul. Le-aplăcut foarte mult acest gen de lucru, şi l-am folosit şi la altepoveşti: "Ursul păcălit de vulpe", "Punguţa cu doi bani", "Fatamoşului şi fata babei". Mişcarea, intervenţia în firul desfăşurăriilucrului le place mult. Un alt mijloc eficient în captarea atenţieielevilor a fost cântatul. În momentul în care erau obosiţi şi nu semai puteau concentra începeam să cânt unul din cânteceleînvăţate şi imediat începeau şi ei să cânte, după care reuşeam sădesfăşor lecţia în condiţii optime.

Elevii practică cu plăcere jocul "zboară -zboară" care ledezvoltă atenţia.

O altă modalitate de a le capta atenţia era aceea de agăsi rime potrivite, exemplu: "Greieraşul fără frică, Cere boabe la…", "Când vreau să mă joc copii, Merg la colţul cu …", "Vulpeaumblă prin vecini, După raţe şi …" sau "În parc te-nvârteşti în el,Şi se cheamă …".

La începutul clasei pregătitoare a fost greu. Am 35 de eleviveniţi de la 3 grădiniţe care aparţin de comuna Călugăreni. Încet, curăbdare, folosind metodele de care am amintit, am reuşit în decursulsem I, să-i fac să participe cu plăcere şi interes la lecţie. Deasemenea, de 1 Decembrie, de 25 Decembrie, 8 Martie amdesfăşurat cu bobocii mei, serbări minunate la care aceştia s-au purtatca nişte artişti adevăraţi.

Ca în orice domeniu de activitate, trebuie să-ţi placă ceeace faci. Dacă îţi place ce faci, dacă ştii să fii prietenul şi tovarăşulelevului tău, atât în clasă, cât şi în afara clasei, îţi vei atinge ţelul, acelade a modela generaţii, dorinţa oricărui dascăl care se respectă şi caretrăieşte prin elevii săi.

Modalităţi de a capta atenţia elevilorModalităţi de a capta atenţia elevilorclasei pregătitoareclasei pregătitoare

Înv. Florea AVRAMESCUŞcoala Gimnazială nr. 1 Călugăreni


Cu cateva zile in urmă, am fostspectator sau, mai bine-zis, telespectator la un filmdocumentar care m-a făcut să mă gândesc dacănu cumva valorile umane se întâlnesc nu numai laspecia noastră, ci şi la alte specii, chiar la cele lacare ne-am aştepta cel mai puţin să le întâlnim.

Filmul a început cu imaginea unui lacdintr-o regiune tropicală. Păsări de toate felurile seroteau pe deasupra în speranţa unui ospăţ, în timpce apa lacului părea că doarme sub dogoareasoarelui ecuatorial. O parte a lacului însă eraanimată de o mulţime de pui de caiman aflaţi subatenta supraveghere a unei mame caiman. Numi-au plăcut niciodată reptilele, dar aceasta mi sepărea chiar respingătoare, cu pielea acoperită desolzi, dar, mai cu seamă, cu ochii aceia care mi sepăreau plini de cruzime. Puii, ca orice pui, erau

drăguţi şi se zbenguiau fără grijă. Dar, din câte amînţeles, numai o mică parte din pui erau ai ei, pecei mai mulţi îi avea doar în grijă.

Zilele treceau, dar, odată cu trecerealor, se apropiau vremuri grele pentru puii decaiman. Razele nemiloase ale soareluievaporaseră mare parte din apa lacului caredevenise acum o baltă mocirloasă în care bieţii puiriscau să-şi găsească sfârşitul.Salvarea lor nuputea fi decât una singură, şi anume să traversezeo câmpie arsă de soare, aproape un deşert,pentru a ajunge la apele salvatoare ale unui lacmai mare.

Dar cum să străbată puii câmpiaaceea fierbinte, care era aproape tot atât depericuloasă ca şi noroiul acela în care se zbăteauacum?!. Vedeam cum mama-caiman încerca săia o hotărâre şi nu reuşea. Până când, imagineaunor pui, care deja nu mai rezistaseră, a hotărât-

o. Fără să privească înapoi, s-a îndreptat spremalul fostului lac şi a pornit prin câmpia arsă desoare. Puii, ca la un semnal, au pornit după ea cuîncredere. La început, se descurcau mai bine, seţineau după ea, dar pe măsură ce puterile lescădeau, mulţi rămâneau în urmă. Şi atunci, amasistat la ceva incredibil: în loc să se grăbească şisă ajungă la lacul care putea să îi salveze viaţa,mama se oprea, se aşeza pe burtă şi stătea aşapână când şi ultimul pui o ajungea din urmă. Şi atot făcut astfel de popasuri până cand s-a ivitînaintea lor lacul salvator. Atunci, am asistat la unultim gest al mamei: nu s-a grăbit să intre în lac, astat pe mal şi a aşteptat până a văzut şi ultimul puiintrând în apă.

Filmul pe care vi l-am relatat mi-a datmulte motive de reflecţie la care vă rog şi pe voi,cei care m-aţi ascultat, să vă gândiţi. Este vorbadespre devotament, dăruire, sacrificiu...


Reglarea comportamentului uman implică aportulpsihomotricităţii, ca funcţie complexă ce implică participarea diferitelorprocese şi funcţii psihice, asigurând atât recepţia informaţiilor, cât şiexecuţia adecvată a actelor de răspuns.

Psihomotricitatea implică, pe lângă activitatea motorie, şimanifestări ale funcţiilor perceptive şi intelectuale. Structura motorie umanăeste în interconexiune cu toate structurile psihismului inclusiv cu ceaintelectuală.

Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţiede zestrea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică şi intelectuală şide influenţele educative cărora a fost supus pe tot parcursul copilăriei.În ontogeneză, relaţia motricitate-psihism cunoaşte o evoluţie cemarchează anumite etape. Astfel, în perioada antepreşcolară, actelemotorii reprezintă instrumente de adaptare a individului la lumea exterioară.În perioada preşcolară se diferenţiază treptat activitatea intelectuală de ceamotorie. Astfel, actul motor devine un răspuns adaptativ complex, mişcareaintrând treptat sub dominaţia psihicului.

Programarea, ca activitate de organizare a actului educaţional-terapeutic, se concretizează în elaborarea planificării calendaristice aactivităţilor.

Planificarea calendaristică (anuală şi semestrială) trebuieprecedată de o activitate evaluativă diagnostică pentru a putea precizasarcinile educaţional-terapeutice corespunzătoare obiectivelorcomportamentale finale, tipurile de strategii educaţional-terapeutice şisuccesiunea probelor de evaluare intermediare şi finale. În ceea ce priveştepsihomotricitatea se are în vedere: achiziţia abilităţilor motorii, motricitateaglobală, motricitatea specifică şi coordonarea vizuo-motorie, schemacorporală, lateralitatea, orientarea spaţială, structurarea temporală,organizarea senzorio-perceptivă ca percepţie vizuală, auditivă, olfactivă,tactilă.Rezultatele evaluării iniţiale pot impune şi elaborarea unor programede intervenţie personalizate.

Programul de intervenţie educaţională personalizat este uninstrument educaţional de planificare şi programare educativă, deconcentrare a intervenţiilor, întocmit de preferinţă de o echipămultidisciplinară, pe baza unui proces de identificare a forţelor (capacităţi,competenţe, abilităţi, performanţe sociale) şi a nevoilor (decalajul dintre ceeste actual şi ce este de aşteptat, ce este şi ce nu este dezirabil), cecuprinde acţiunile educative ce vor fi întreprinse.

În perioada şcolarizării, relaţia motricitate-psihism se modifică însensul detaşării nivelului intelectual de cel motric, care se automatizează.Activitatea motorie a deficientului mintal constituie, în raport de nivelul dematurizare şi structurare a sistemului nervos şi de nivelul de dezvoltarefizică. Întrucât este ştiut faptul că acesta prezintă o întarziere globală îndezvoltarea somato-psihică, dificultăţile în dezvoltarea activităţii motorii sunt

în strânsă corelaţie cu dezvoltarea intelectuală.Educarea psihomotricităţii deţine un loc important în terapeutica

educaţională, deficienţa mintală fiind asociată, în general, cu debilitateamotrică. În general deficientul de intelect este lipsit de echipamentulpsihologic al primei copilării, ceea ce impune ca printr-o educaţiesistematică să se reia şi să se completeze achiziţiile privitoare lamecanismele motricităţii şi psihomotricităţii, care constituie baza pentrutoate mecanismele mentale, pregătind forme de activitate mentalăsuperioară.

Astfel, educarea şi reeducarea psihomotricităţii concurădiferenţiat la ameliorarea personalităţii deficientului mintal.

Pentru deficienţii mintal cu debilitate medie, educaţiapsihomotrică, integrată în procesul educaţional general, constituie un mijlocde valorizare personală, ameliorând comportamentul şi activitatea deînvăţare.

În cazurile de debilitate mintală uşoară şi atipică, educarea şireeducarea psihomotricităţii reprezintă condiţia esenţială pentru inserţiaşcolară şi profesională.

Educaţia psihomotrică constituie o educaţie de bază, eacondiţionează întregul proces de învăţare, pentru că procesul de învăţarenu poate fi eficient dacă copilul nu are conştiinţa corpului său, nu cunoaştelateralitatea sa, nu se poate situa în spaţiu, nu este stăpân pe timp, nu acâştigat o suficientă stabilitate şi coordonare a gesturilor şi mişcărilor sale.

Educaţia psihomotorie devine astfel un suport indispensabilpentru achiziţia conceptelor abstracte, fundamentale actului lexic, grafic şide calcul.

Procesul educaţional, fiind conceput ca o educaţie globală,include formarea abilităţilor şi structurilor perceptiv-motrice care asigurăachiziţia conceptelor fundamentale necesare activităţilor elementare descris-citit-calcul.

Elaborarea şi perfecţionarea unor conduite şi structuri perceptiv-motrice constituie un obiect fundamental al procesului educaţional,formând trunchiul de bază al procesului de învăţare şcolară. Astfeleducarea şi reeducarea psihomotricităţii concură diferenţiat la ameliorareapersonalităţii deficientului mintal, formând condiţia esenţială pentru inserţiaşcolară şi socio-profesională.

Bibliografie

1. Cosmovici, A. (1996) Psihologie generală. Editura Polirom, Iaşi 2. Constantinescu, M. (2008) Implicaţiile tulburărilor de psihomotricitate în plangrafo-lexic, la şcolarul cu intelect normal, comparativ cu cel deficient mintal (II),în „Revista de psihopedagogie”, 2008, Bucureşti, Editura FundaţieiHumanitas 3. Aniţei, M. (2007) Psihologie experimentală, Iaşi, Editura Polirom 4. Cerghit, I. (2008) Sisteme de instruire alternative şi complementare -structuri,stiluri şi strategii, Iaşi, Editura Polirom5. Stoica, Marin,1996, Psihopedagogia personalităţii,Editura Didactică şiPedagogică, R.A Bucureşti

Importanţa dezvoltării psihomotricităţii la copilulImportanţa dezvoltării psihomotricităţii la copilulcu cerinţe educaţionale specialecu cerinţe educaţionale speciale

O lecţie de viaţă ...

Prof. Înv. primar Marinela-Mădălina-Luminiţa CĂIMĂCANUŞcoala Gimnazială nr. 3 Giurgiu

Prof. Georgeta MATEESCUŞcoala Gimnazială nr. 1 Găiseni


Despre cadrele didactice dela Şcoala Gimnazială Nr.1 Floreşti,jud. Giurgiu, se poate spune, printrealtele, că au ceva experienţă înelaborarea şi implementarea deproiecte; mărturie stau proiecteledesfăşurate de-a lungul timpului:Trupa de teatru - Micii păpuşari -PIR, Sănătatea trupului şi asufletului - POSDRU, proiect pentruînfiinţarea unui CDI, Micii jurnalişti,susţinut de OMV Petrom etc.

Pentru a nu lăsanefructificată această experienţă,

cadrele didactice de la şcoalanoastră au elaborat proiectulREVITALIZARE TEATRU DEPĂPUŞI cu care s-au înscris laCampionatul de voluntariat susţinutde OMV Petrom. Dorinţa noastră erade a moderniza recuzita, decorurilesi păpuşile pentru a pune în scena şialte piese care să ne aducăspectatori noi si să ne ofereposibilitatea de a continua aceastămuncă atât de frumoasă, de aîmbunătăţi parteneriatul şcoală-comunitate, de a creşte prestigiulşcolii, de a-i ajuta pe elevi sădobândească deprinderi de lucru înechipă şi de a le oferi posibilitateasă-şi valorifice talentul şi, nu înultimul rând, să implicăm un numărmare de membrii ai comunităţii.

Etapele proiectului:1.Ateliere de lucru la care

vor participa voluntarii Petrom şi dincomună şi în care se vor inventariapăpuşile existente, starea lor,necesarul de materiale pentrurestaurarea lor, lucru efectiv larestaurare şi la decoruri.

2.Întâlniri cu elevii, cadreledidactice, voluntari şi oameni dincomuna care au maiparticipat la spectacole de teatru depăpuşi, pentru a alege poveştile carevor prinde viaţă în teatru.

3.Se va face o selecţie aelevilor care vor face parte din trupade teatru de păpuşi, pe bazaabilităţilor lor de a mânui păpuşile şide a interpreta diverse roluri;

4.Se vor face repetiţiistabilindu-se cu exactitatescenografia şi decorurile. Va avealoc prezentarea spectacolului degală urmat de reprezentaţii în şcoliledin vecinătatea comunei Floreşti-Stoeneşti, judeţul Giurgiu, pe bazăde bilete la preţuri modice, sumeleobţinute urmând să fie investiţi încumpărarea de decoruri si păpuşinoi.

Obiective SMART:1.Recondiţionarea

păpuşilor existente şi a decoruluipentru realizarea de noi piese deteatru - număr de păpuşirecondiţionate/folosite în funcţie depiesele jucate.

2. Restaurarea celor 7păpuşi şi a decorului existent în timputil - 6 săptămâni;

3. Alegere piesă de teatru şipunere în scenă, timp - 6 săptămâni;

4. Popularizarea activităţiitrupei în rândul elevilor şi alcomunităţii prin editareaprogramelor de spectacol;

5. Diseminarea modelelorde bună practică identificate încadrul proiectului la sfârşitulproiectului.

Planul de activităţi:1. Constituirea trupei de teatru -Păpuşarii;2. Recondiţionare păpuşi şi decoruri;3. Activităţi de pregătire aspectacolului;4. Conceperea şi redactareamaterialelor pentru promovareaspectacolului;5. Invitaţie la teatru;6. Prezentarea de spectacole în altelocalităţi;7. Analiza spectacolului, lecţiiînvăţate, diseminare.

Având experienţa celorlalteproiecte ştiam că greul acum începe- implementarea!!

În urma desfăşurăriiactivităţilor, care au presupus omuncă susţinută într-un ritm alert s-au recondiţionat păpuşile şidecorurile, au fost editate afişe şi s-a scris un articol în revista şcolii.

Beneficiarii proiectului au

fost 12 elevi din clasele gimnazialecare provin din familii modeste, darcare au dorinţa de a-şi promovacopii, elevi din localitatea Floreşti-Stoeneşti şi ai comunităţilorînvecinate, 20 voluntari PETROM şiechipa de proiect.

1. Georgeta Tudor - OMVPetrom - Reprezentant Petrom -sufletul proiectelor

2. Carmen Vasile - OMVPetrom - Iniţiator proiect

3. Virginia Renţea - Director(continuare în pag. 9)

Prof. Virginia RENŢEAProf. Vasilica DRUGEA

Şcoala Gimnazială nr. 1 Floreşti

Şcoala Floreşti - Responsabilfurnizare date

4. Adriana Călugăru -Consilier Educativ Şcoala Floreşti -Responsabil parteneriat şcoală -familie

5. Vasilica Drugea- ProfesorŞcoala Floreşti - coordonator Teatru

6. Maria Ciocîrlan - ProfesorŞcoală Floreşti - coordonator Teatru

7. Irina Iulia Grigore -Profesor Şcoala Floreşti- selecteazăcopiii cu abilităţi motrice

8. Botea Ionica - ProfesorŞcoala Floreşti - selectează copiii cuabilităţi cultural artistice

9. Victor Iordache - OMV

Petrom - membru echipă10. Gabriel Radu - OMV

Petrom - membru echipă11. Cătălin Dăscăliţa - OMV

Petrom - membru echipă12. Rădiţa Sandu - OMV

Petrom - membru echipăDupă repetiţii, confecţionat

de decoruri, editat materiale şipregătit sala de spectacol a venitmomentul în care trebuia să arătămroadele muncii noastre - spectacolulTeatrului de păpuşi de la ŞcoalaFloreşti. În sală erau copii, părinţi,invitaţi de la Consiliul Local alcomunei şi, bineînţeles, voluntarii dela PETROM fără de care nu ar fiexistat acest proiect.

Spre satisfacţia noastră,spectacolul a fost un succes, iarfeed-back-ul a fost unul pozitiv-chestionarele aplicate spectatorilorau relevat acest lucru, iar interviuriledate nu mai conteneau cu laudele.

A fost greu, a fost uşor? Siuna, şi alta, dar încântarea de pechipul copiilor când au ieşit laaplauze a meritat totul!

Cu spectacolul nostru amfost invitaţi la PETROM Bolintin-Valela Pomul de Crăciun - 2014 şi la uneveniment organizat de FundaţiaPrincipesa Margareta a României laBucureşti, unde am primit aplauze la

scena deschisă.Ne propunem să

autofinanţăm în viitor activitateatrupei prin organizarea despectacole cu bilete plătite şi pentrua răsplăti munca acestor copii, prinoferirea de excursii, vizite, schimbde experienţă.

Dorim să participăm lafestivaluri de profil, să colaborăm cutrupe de teatru profesioniste şi săîncheiem un parteneriat cu TeatrulŢăndărică.

În acest moment-oct.2015-se desfăşoară la şcoala noastrăproiectele - Revitalizare teatru depăpuşi II (partener PETROM) şiFolclorul, tradiţiile şi portul.

Considerăm că facem astfel

cunoscută comunitatea în care trăimîntr-un mod plăcut, onorabil şiresponsabil.


(urmare din pag. 8)


Ecouri la Festivalul Internaţional “George Enescu”Ecouri la Festivalul Internaţional “George Enescu”

Timp de trei săptămâni,începând cu 30 august 2015, s-adesfăşurat la Bucureşti cea de-a XXI-aediţie a Festivalului Internaţional“George Enescu”.

Festivalul Enescu, fondat decelebrul dirijor George Enescu sedesfăşoară din anul 1958, la prima ediţieparticipând Yehudi, Menuhin, DavidOistrah, Nadia Boulanger şi alţi mariinterpreţi.

În acest an, pe scenafestivalului au fost prezente mariorchestre ale lumii, dirijori şi interpreţicelebrii cu un repertoriu diversificat carea reunit alături de creaţii enesciene siopere universale, perpetuândvirtuozitatea într-o simbioză de unicăfrumuseţe.

Festivalul a fost deschis deOrchestra Română de tineret care a

cântat cu solista Sarah Chang“Concertul pentru vioră şi orchestră” a luiSibelius. Din programul serii a făcutparte şi “Carmina Burana” al lui Orff cucontribuţia Corului de copii radio, dirijatde Voicu Popescu.

Unul din concertele multaşteptate de iubitorii muzicii a fost cel alcelebrului violonist Anne-Sophie Muttercare a participat prima dată la acestfestival în urma diligenţelororganizatorilor - Fundaţia “Artexim”condusă de Mihai Constantinescu.Nemţoaica, supranumită “mama viorii” acântat la o vioara Stradivarius fabricatăîn 1710 şi a susţinut concertul alături deansamblul său “The Mutter Virutosi”.Programul a cuprins în prima partelucrări semnate de compozitoricontemporani: polonezul Penderecki şiamericanul Previn. Acestea au fosturmate de celebrul “Concert pentru douăviori” de J. S. Bach şi apoi “Anotimpurile”

lui Vivaldi. La ediţia din acest an afestivalului a participat şi Orchestranaţională de cameră a RepubliciiMoldova, condusă de dirijorul CristianFlorea. Muzicienii din Chişinău auinterpretat lucrări de Warlock, Bartok, şiEnescu. La acest concert a fost prezentîn sală şi pianistul Viniciu Moroianu,colaborator al acestei orchestre careaprecia: “Această orchestră este unansamblu de elită, de nivel european,formată din instrumentişti serioşi, dăruiţimuzicii pe care o cântă. Astăzi s-adovedit că este o echipă sudată, cu unrepertoriu greu, de temut pentru oriceorchestră din lume - mă gândesc laOctuarul lui Enescu”.

Una din orchestrele apreciate afost şi Orchestra Filarmonicii Regale dinLiverpool, înfiinţată în 1830, iar VasilzPetrenko a devenit în 2006 cel mai tânărdirijor din istoria formaţiei. În program s-au cântat lucrări de Respighi, Glazunov,

Prof. Angela BUCUR

solist fiind câştigătorul Concursului“Enescu” din 1999 - violonistul AlexandruTomescu (care a avut două prezenţe pescena festivalului). “Am cântat lucrări alelui Enescu încă de când eram copil -face parte din fiinţa mea de muzician...Mai mult decât atât, filosofia de viaţă a

lui Enescu, deschiderea sa către atâteadomenii ale muzicii a fost un adevăratspirit renascentist din acest punct devedere m-am inspirat şi continuă să măinspire în tot ceea ce fac” îi declaraMioarei Bâscă în interviul din ziarulFestivalului internaţional “GeorgeEnescu” din 17 septembrie 2015.

La aceste câteva spicuiri dinprogramul festivalului trebuie adăugat căla această ediţie o pondere semnificativăa avut-o muzica sec. XX şi a teatruluiliric.

De asemenea, creaţiaromânească actuală a fost bine de toategenurile, stilurile, oferind astfel o imagineamplă a valorii şcolii noastre muzicale.

Un capitol fascinant l-a reprezentatexpoziţiile şi lansările de carte care aucontribuit la recunoaşterea geniuluienescian.

Prestigiul şi strălucirea acestuifestival s-a datorat şi directorului artistical ultimelor şapte ediţii - Ioan Holender.Pentru că s-a încheiat epoca Holender,direcţia onorifică a următoarei ediţii afost acceptată de dirijorul ZubinMehta,iar conducerea artistică de dirijorulVladimir Jurowski.

Evenimentul muzical din acestan a fost important pentru că va ducemai departe numele unui compozitor, alunui geniu care a fost George Enescu şiva rămâne un ambasador puternicpentru viaţa culturală, dar şiambasadorul românilor în lume.


Alături demetodele tradiţionale,putem întâlni şi metodelealternative de evaluarecum ar fi: - observaţia sistematică aactivităţii şic o m p o r t a m e n t u l u ielevului;- harta conceptuală;- portofoliul;- proiectul;- investigaţia; - referatul;- studiul de caz;- interviul;- metoda R.A.I.- autoevaluarea etc.

Portofoliul pentrulimbi moderne este undocument sau o culegerestructurată de documenteîn care fiecare elev poatesă colecţioneze de-alungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele,rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarealimbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Caexemplu poate fi luat Portofoliul European al LimbilorEAQUALS - ALTE.

La baza acestui portofoliu se află două obiectivemajore:- motivarea elevului prin recunoaşterea eforturilor sale şidiversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungulvieţii- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite(achiziţionate)

Conceput ca un document personal în care elevulpoate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice,portofoliul conţine trei părţi:- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;- biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse îndomeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Seutilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsescîn Cadrul European Comun de Referinţă.- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul deînvăţare, obiectivele fixate de titular, carnetul de bord, cunotaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrăripersonale şi/ sau documente.

Portofoliul European al Limbilor (PEL) ar putea fifolosit ca model pentru elaborarea portofoliului elevilor. Înacest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic alelevului ar putea conţine următoarele documente:

- o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbăstrăină;- o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate/ văzute(emisiuni de radio/TV, filme, casete audio-video,CD-ROM-uri,etc.);- fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, postere colaje,desene, caricaturi( reproduceri/ creaţii personale);- proiecte/ părţi de proiecte realizate;- lucrări scrise curente/ teste;- chestionare/ interviuri elaborate personal sau în grup- compuneri, creaţii personale;- extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;- înregistrări audio-video;- corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, peparcursul şcolarităţii, a acestor documente consideraterelevante pentru competenţele şi pentru progresul înregistratde elev. Dosarul va prezenta la început o listă cu documenteexistente, organizate tematic sau cronologic. Acestedocumente se adună fie la cererea profesorului, fie la dorinţaelevului ( care va include acele documente pe care leconsideră ca fiind importante pentru propriul progres) şi vor fialese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul îi permite elevului:- să-şi pună in evidenţă achiziţiile lingvistice;- să-şi monitorizeze progresul;- să participe la propriul proces de învăţare.

Portofoliul îi permiteprofesorului:

- să înţeleagă mai bineobiectivele şi nevoile elevului;

- să programeze învăţarea;- să stimuleze motivaţia;- să evalueze progresul de

învăţare şi să propună măsuri şiacţiuni de remediere -- dacă estecazul

- să evaluezeactivitatea de invătare intotalitatea ei.

Teme propuse elevilordin ciclul primar la limbafranceză: "Mon dictionnaire enimages", "Ma famille", "Mafamille", "Mon/ma ami(e)", "Mamaison", "Les vetements","Les objets scolaires", "Lesanimaux", "Le Noel".

Teme propuse elevilor din ciclul gimnazial: "La Francephisyque", "Les symboles de la France", "La francophonie", "L'amitie", "Les traditions en France".

Bibliografie:- Ghid de evaluare - disciplina limbi moderne, Bucureşti 2011

Portofoliul pentru limbi moderne -metodă alternativă de evaluare

Ecouri la Festivalul Internaţional “George Enescu”Ecouri la Festivalul Internaţional “George Enescu”

Prof. Camelia PÂRVANŞcoala Gimnazială “Marin Gh. Popescu” Gogoşari

(urmare din pag. 9)

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul SocialEuropean, în cadrul Programului Operaţional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Acest proiects-a adresat unui grup de 578 persoane, majoritatea copii,din regiunile Centru şi Sud Muntenia şi a avut ca obiectivprevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii prindezvoltarea unor facilităţi integrate care să ofere accesulla un sistem educaţional deschis şi incluziv. Principaliiparteneri ai acestui proiect au fost Inspectoratul ŞcolarJudeţean Braşov, Inspectoratul Şcolar Judeţean Giurgiu,Siveco România şi instituţii de învăţământ din cele două

judeţe. Proiectul a vizat două componente: preventivă şiremedial-corectivă. În fiecare judeţ au fost înfiinţate câtedouă Centre Educaţionale în care au desfăşurat activităţielevi ai componentei preventive, din grupurile vulnerabileşi care au prezentat risc de abandon şcolar cât şi părinţisau tutori, cei care de regulă au o influenţă esenţială îndecizia de abandon şcolar. În ceea ce priveştecomponenta remedial-corectivă, aceasta s-a adresatcelor care au părăsit timpuriu şcoala având vârstecuprinse între 15-30 de ani sau chiar peste aceastăvârstă (A doua şansă).

Şcoala noastră a fost selectată prin proiect,desfăşurând activităţi cu elevii, patru profesori ,,Şcoală

Obiectivul general al proiectului afost prevenirea şi corectarea fenomenului depărăsire timpurie a şcolii pentru un număr de288 persoane (abordarea componenteiremedial corective) şi pentru un număr de 290persoane (abordarea componenteipreventive), prin dezvoltarea unor facilităţiintegrate care să ofere accesul nerestricţionat

al grupului ţintă la servicii socio-educaţionalede ultimă generaţie într-un sistem educaţionaldeschis şi incluziv, în contextul dezvoltăriidurabile a societăţii informaţionale bazată pecunoaştere şi progres tehnologic din regiunileCentru, Sud Muntenia.

Pentru judeţul Giurgiu, structuragrupului ţintă, a fost, pe cele douăcomponente remedial corectivă şipreventivă, următoarea:

144 de persoane care nu auabsolvit învăţământul obligatoriu şi audepăşit cu cel puţin 4 ani vârstacorespunzătoare clasei neabsolvite;

10 cadre didactice implicate îndezvoltarea şi implementarea programelorde educaţie de tip "A doua şansă".

80 de elevi cu risc de părăsiretimpurie a şcolii: au beneficiat de consiliere,informare, orientare, programe de educaţieformală şi non-formală, şcoli de vară,programe educaţionale recreative,instrumente inovative de învăţare, evaluareşi monitorizare.

40 de părinţi/tutori ai elevilor cu riscde părăsire timpurie a şcolii: au beneficiat deservicii de consiliere, orientare şiconştientizare, în scopul de a întelegeimportanţa educaţiei şi a intervenţiei timpurii,precum şi rolul lor în educaţia şi parcursulprofesional al propriilor copii.

10 cadre didactice perfecţionatecare lucrează cu persoane cu risc depărăsire timpurie a şcolii au beneficiat desprijin pentru formarea şi perfecţionarea îndirecţii precum prevenirea abandonuluişcolar, programe de consiliere, asistenţăpsiho-pedagogică şi sanitară.

Şcolile implicate în proiect , cuexperienţă în derularea programelor de tip ADOUA ŞANSĂ, au fost: Şcoala Gimnazialănr. 10 Giurgiu şi Şcoala Gimnazială BolintinVale. În cele două centre educaţionale,înfiinţate în cadrul proiectului, complet dotateşi funcţionale ( mese laborator, scaune,dulapuri, table interactive, calculatoare,laptopuri, multifuncţionale, rechizite), s-audesfăşurat activităţi de învăţare non-formalăprin tehnici moderne şi metode creative,servicii de consiliere pentru persoanelevulnerabile ce părăsesc sau sunt la risc depărăsire a sistemului de învăţământ,activităţi de tip a doua şansă, activităţirecreative şi activităţi Şcoală de vară. Peparcursul implementării proiectului elevii aubeneficiat de servicii de catering, desubvenţii şi de materiale educaţionalemenite să sprijine activităţile din centre.

Rezultatele au fost pe măsuraaşteptărilor cadrelor didactice implicate şi acelor din echipa de proiect a Inspectoratului

Şcolar Judeţean Giurgiu şi s-au materializat în:- interesul manifestat de elevi pentrucontinuarea studiilor şi pentru recuperareacunoştinţelor;- dezvoltarea relaţiilor inter si intra grupaleîntre cursanţii proveniţi din medii diferite;- dorinţa de continuare a studiilor nivel liceal(din cei 13 cursanţi promovaţi din anul II destudiu, 11 au solicitat sprijin pentru a seînscrie la cursurile liceale fără frecvenţă de laLiceul Ciorogârla); - experienţa îmbunătăţită a cadrelordidactice în lucrul cu adulţii; - îmbunătăţirea rezultatele şcolare.

- îmbunătăţirea relaţiei părinte elev şicomunicarea cu proprii copii;- identificarea soluţiilor pentru problemeleprivind parcursul şcolar al copiilor;

Echipa de management Responsabil proiect P1 - Oprişan GigiResponsabil financiar P1 - Staicu MariaEchipa de implementare Expert educaţional - consiliere/orientare -Trofin Adriana LeliaMediator şcolar - Iancu LetiţiaCoordonator program "A doua şansă" -Gheorghiu Corina IonicaFormator - Petrescu IoneliaExpert formare/expert ghiduri - DinaciDaniela


Prof. Gigi OPRIŞANInspector Şcolar General

Prof. Adriana Lelia TROFINInspector proiecte educaţionale

Inspectoratul Şcolar Judeţean Giurgiu

Prof. Letiţia IANCU Prof. Mariana STAN

Şcoala Gimnazială Nr. 10 Giurgiu



de familie" pentru componentapreventivă şi 12 profesori “Şansa adoua" pentru componenta remedial-corectivă. Beneficiarii acestui proiectau fost 40 de elevi de la clasele I-VIII,20 de părinţi sau tutori şi 72 depersoane cu vârste între 15 şi 57 deani. Aceştia au beneficiat de activităţide consiliere, activităţi recreative,efectuarea temelor, burse lunare, omasă caldă, rechizite şi materialepromoţionale.

Prin înfiinţarea Centruluieducaţional, şcoala noastră a fostdotată cu echipamente IT de ultimăgeneraţie (calculatoare, laptop-uri,video-proiectoare, ecrane deproiecţie, table whiteboard, tablămultifuncţională Smart, copiator,dulapuri, scaune şi pupitre) venind înîntâmpinarea grupului ţintă dar şi abeneficiarilor indirecţi.

Activităţile din cadrulproiectului au fost gândite în aşa felîncât să-i atragă pe copii la şcoală,să-i facă să socializeze între ei, să

schimbe păreri ş i opinii, sărecupereze materia pierdută, săremedieze deficienţele decomportament şi educaţie, să înlătureactele de violenţă specifică familiilorde provenienţă.

Ca profesori în cadrulproiectului, am încercat, în cadrulorelor de consiliere, să ne apropiemde fiecare în parte, să le aflămpovestea lor de viaţă care, de celemai multe ori pare a fi una tristă, să-iincurajăm şi să-i îndrumăm, să-iajutăm la efectuarea temelor, iar prinactivităţile sportive şi recreative, să-iînvatăm cum să-şi petreacă timpulliber, altfel decat cel petrecut înaintede intrarea în proiect.

Proiectul în care au fostcuprinşi, a reprezentat o şansăpentru ei, un concept de viaţă, autrait o perioadă aparte unde,prin educaţie, au cunoscutrezultate bune şi foartebune, s-au integrat cu succesîn colectivele de elevi, prinactivităţile de remediere auaprofundat materia, în cadrulorelor de consil iere şi-audezvoltat trăsăturile depersonalitate şi auconştientizat că fără educaţienu-şi pot însuşi elementelede bază în dezvoltareaprofesională viitoare.

În cadrul proiectului,cursanţii au primit ajutor financiarlunar , au pr imit mater iale debirotică şi papetărie, au beneficiatde servicii le unei firme de catering,care, de trei ori pe săptămână, le-aoferit o masă caldă, toate acestebeneficii atrăgând dupa sineîntrebarea: Doamna profesoară?....Când incepe alt proiect?.... Vrem săînvăţam….vrem să devenim mai

buni, să avem şi noi unvi itor în viaţă…..săvisăm frumos!!

Punctele tari aleacestui proiect le-aureprezentat şansacopiilor spre un viitormai bun şi anume“şansa prin educaţie",posibili tatea acestorade a beneficia desprij in şi asistenţă dinpartea profesori lor,zilnic, sau de cate ori

au avut nevoie, partic iparea laşedinţe şi întrunir i de lucru,asistenţa în efectuarea temelorpentru acasă, consiliereindividuală……Dacă ne dorim să găsim un punctslab în cadrul proiectului, acela ar fidorinţa de continuitate a proiectuluidin partea elevilor si a profesorilorcare pentru moment nu se poaterealiza.

Suntem onoraţi că am facutparte din proiect, a fost oexperienţă profesională importantă,am invăţat alături de cursanţi lucrurinoi, suntem bucuroşi că am datsperanţa unor copii prin activităţilederulate, suntem fericiţ i că prinorele de consil iere în cadrul

părinţilor am incurajat adulţi i săcontinue să înveţe la orice vârstă.

Profesorii împărtăşesc din

experienţa lor cu aceşti cursanţi de“Şansa a doua".

“Aş începe prin a descriecomponenţa grupei mele: cursanţiinivelului I “Şansa a doua" au vârstediferite ( de la 15-57 ani), provin dinmedii diferite şi culturi diferite. Doifraţi (P.A.M. şi P.I.G.) provin dintr-ofamilie cu 8 copii, părinţii nu lucrează,singura sursa de întreţinere fiindalocaţiile copiilor. Ei nu au mers laşcoală pentru că părinţii lor nu auavut posibilităţi. Locuiesc toţi într-osingură cameră, fără baie proprie,apă şi curent electric. Alt cursant(R.I.), a trăit de la vârsta de 6 ani la ostână de oi. Nu a mers niciodată laşcoală, a trăit mai mult pe câmpdecât în sat cu vecinii( familia l-apărăsit de mic). La şcoală venea cala un refugiu, se odihnea şidescoperea mereu lucruri noi. Eracaptivat de fiecare dată.

Fiecare dintre ei au opoveste de viaţă aparte, tristă de celemai multe ori, grea şi fără prea multeorizonturi.

Proiectul în care au fostcuprinşi, chiar a reprezentat o şansăpentru ei în viitor...prin educaţie.Alfabetizarea au inceput-o în toamnaanului 2014, când plini de speranţăveneau zi de zi la şcoală să "înveţecarte". Au reuşit să-şi însuşeascăcititul şi socotitul, elemente de bazăîn orientarea socială sauprofesională.

Prin vânt, arşiţă, ploaie sauninsoare au venit unii dintre ei de la 20km distanţă de şcoală cu bicicletele.Au conştientizat faptul că şcoala esteimportantă şi nu au vrut să piardă


(urmare din pag. 11)


această şansă care le-a fost dată prinimplementarea acestui proiect.

Faptul că până la sfârşitulanului şcolar am avut rezultate buneşi foarte bune cu ei, mă mulţumeşteşi mă onorează că am putut faceparte din acest proiect. Am "luminat"nişte minţi, am dat speranţa unortineri şi am încurajat adulţii săcontinue învăţarea la orice vârstă.Toţi sunt mulţumitori pentru şansacare le-a fost dată la educaţie.Singura dorinţă a lor este să continueceea ce au început.. ...Vor săînveţe.... Vor să seperfecţioneze....Vor să înveţe săviseze la un viitor mai bun..."

Cu mulţumire că am făcutparte din acest proiect, Expert petermen scurt A doua şansă - prof.înv. primar LEONAT MIHAELARAMONA

“Mă numesc DumitruNicoleta şi am lucrat în cadrulproiectului ca profesor pentruprogramul “A doua şansă"-învăţământ primar şi profesor pentruşcoala de vară.

Grupa de cursanţi a fost unaeterogenă, cuprinzând 13 tineri dinnivelurile II, III şi IV . Nivelul lor decunoştinţe a fost foarte diferit, darmotivaţia lor pentru învăţare a fostmare. Băieţii au venit motivaţi să-şicontinue studiile pentru a putea săfacă şcoala de şoferi, iar feteledoresc să-şi ajute copiii la teme. Deşicu toţii erau conştienţi de importanţafinalizării studiilor, ei nu credeau căacest fapt le va asigura şi un loc demuncă sau un trai mai bun. Pemăsură ce asimilau unele cunoştinţe,

încrederea lor şi stima de sine aucrescut, au devenit conştienţi decompetenţele lor şi de faptul că potavea şansa la un loc de muncă şi,prin urmare, la o viaţă mai bună. Orele de consiliere au avut un rolfoarte important deoarece au oferitnumeroase ocazii pentru ca tineriisă-şi descopere cal ităţi le şiaptitudinile, să se cunoască între ei,să povestească despre famili ile şiexperienţele lor.

În cadrul şcolii de vară, pelângă numeroasele ore deconsiliere, cursanţii au putut să-şiconsolideze anumite informaţiiînvăţate la cursuri, acestea având,mai ales un caracter practic,aplicativ, putând fi utilizate în viaţacotidiană. Astfel, ei au fost învăţaţicum să comunice în diferite situaţii,cum să lucreze cu banii, cum să-şiplanifice bugetul , să util izezedifer ite unităţ i de măsură, săcitească diferite cărţi şi reviste, săprotejeze natura şi să evitepoluarea, reguli de circulaţie etc.

Pe lângă toate achizi ţi i leintelectuale şi emoţionale alecursanţilor, impactul acestui proiectpoate f i evaluat, mai ales prindorinţa lor de a continua, de a puteafinaliza studiile şi dezamăgirea căproiectul se va încheia. Subliniez căaceşti tineri dar nu numai merită săli se ofere a doua şansă până lafinalizarea studiilor, nu doar pentrupromovarea unor niveluri."În concluzie, putem face o analiză aacestui proiect:

PUNCTE TARI:- Proiectul a asigurat acces laeducaţie tuturor persoanelordefavorizate, indiferent de vârstă,sex;- S-a asigurat sprij in financiar şimaterial pentru grupul ţintă;- S-a asigurat o foarte bună dotarecu mobilier şi aparatură audio-video;- Disponibilitatea profesorilor de arealiza activităţi didactice în regimde voluntariat;- Foarte bună calificare şiexperienţă a profesorilor implicaţi;- Exper ienţa bogată a şcoli i înproiecte educaţionale de tip şansa adoua;

PUNCTE SLABE:- Dificultăţi în asigurarea frecvenţei

la cursuri din cauze multiple;- Supraîncarcarea programului deactivitate al profesorilor;- Lipsa consilierilor psihopedagogi,ca sprijin în educaţia adulţilor;- Mediu familial al unor eleviinadecvat dezvoltării stimei de sinea acestora;- Dif icultăti de comunicare cupersoane care au dizabilităţi saucare au avut abateri de la lege întrecut;- Lipsa de omogenitate în grupulcursanţilor;- Lipsa de încredere a comunităţii şia agenţilor economici în eficienţaacestor programe;

IMPACTUL ASUPRA COMUNITĂŢII:- Schimbarea lentă, dar progresivă amental ităţi lor priv ind educaţiapersoanelor defavorizate;- Creşterea gradului de alfabetizarela nivelul comunităţii;- Creşterea şanselor de angajare înmuncă a persoanelor defavorizatesocial;- Schimbarea atitudinii persoanelordin grupul ţintă faţă de educaţiapropriilor copii;- Dezvoltarea imaginii şcol ii încomunitate ca furnizor de educaţiepentru adulţi;- Perfecţionarea metodelor depredare-învăţare-evaluare şicomunicare cu adulţii;- Sensibilizarea instituţii lor localepentru a sus ţ ine pe v i i t o rimplementarea altor proiecte;- Asigurarea unor exemple de bunăpractică pentru alte şcoli în vedereaimplementării unor proiecte deacelaşi tip.



Misiunea casei corpului didactic este de a promovainovaţia şi reforma în educaţie, de a asigura cadrul dedezvoltare personală şi profesională a personalului dinînvăţământul preuniversitar, în corelaţie cu standardele pentruprofesiunea didactică, standardele de calitate şi competenţeleprofesionale, precum şi în conformitate cu politicile şistrategiile naţionale în domeniul educaţiei.

În anul şcolar 2014-2015, Casa Corpului DidacticGiurgiu a desfăşurat o bogată activitate de formare prinprogramele acreditate şi prin stagiile de formare din Oferta deprograme aprobată de Ministerul Educaţiei şi CercetăriiŞtiinţifice:a) cursuri acreditate- Proiectarea şi implementarea curriculum-ului centrat pecompetenţe - 88 cadre didactice- Management organizaţional şi de grup - 98 cadre didactice - Strategii de învăţare activă în educaţia formală şi informală -98 cadre didactice- Manager inovator - 73 cadre didactice- Abordări moderne în didactica ariei curriculare Matematică şiştiinţe ale naturii - 38 cadre didactice- E-educaţie în cadrul ariei curriculare Matematică şi ştiinţe alenaturii - 38 cadre didactice

b) stagii de formare- Programul Eramus + Proiecte educaţionale cu finanţareeuropeană - 40 cadre didactice- Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământulprimar pentru clasa pregătitoare - 332 cadre didactice- Repere psihopedagogice pentru susţinerea examenului dedefinitivat pentru învăţământul preşcolar şi primar - 27 cadredidactice- Curs pentru responsabilii cu formarea continuă - 60 cadredidactice- Prevenirea corupţiei în educaţie - 512 cadre didactice - Consiliere şi orientare -150 cadre didactice- Consiliere în carieră - 35 cadre didactice- Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale - 38 cadredidactice- Predarea holocaustului - 25 cadre didactice- Cunoaşterea drepturilor omului la nivel comunitar - 25 cadredidactice- Drepturile fundamentale ale omului în U.E. - 35 cadredidactice - Managementul excursiilor - 51 cadre didactice- Şahul în şcoală - 54 cadre didactice- Tehnici documentare în CDI - 33 cadre didactice

Activităţile de formare s-au derulat atât la sediulC.C.D. Giurgiu cât şi în şcolile din mediul rural.

Prof. Dumitra BĂLANC.C.D. Giurgiu

FORMAREA CONTINUĂFORMAREA CONTINUĂ

Funcţia psihopedagogică acreativităţii este determinată de modulde comportare a personalităţiicreatoare, angajată în proiectareaunor acţiuni didactice, în condiţiile de

transformare a raporturilor dintreeducator şi elev. Creativitatea adevenit obiectul unor acţiuniplanificate, prin care ea se dezvoltă înmod deosebit.

Pornind de la acestargument, an de an, Casa CorpuluiDidactic Giurgiu desfăşoară înparteneriat cu Inspectoratul Şcolar

Judeţean şi cu Centrul Cultural Local"Ion Vinea" simpozionul interjudeţean"Creativitate în învăţământ".

Simpozionul îşi propune:- Promovarea exemplelor de bunăpractică în dezvoltarea creativităţiicopiilor şi elevilor;- Facilitarea şi dezvoltareapotenţialului creativ în şcoală;- Creşterea eficienţei profesionale;- Manifestarea unei atitudini pozitivefaţă de învăţarea de tip creativ;

În data de 16 mai 2015 a avutloc, la Centrul Cultural Local "IonVinea" Giurgiu, ediţia a XV-a, care aavut următoarele secţiuni:- Consiliere şi orientare / Activităţicreative în cadrul disciplinelorumaniste / Activităţi creative în orelede ştiinţe - moderator prof. dr. LucicaViorica Ababei, 27 lucrări, 39 autori- Management educaţional/Noiperspective în educaţie prin proiectecu finanţare nerambursabilă /Educaţia pentru toţi: accesibilizare,individualizare, personalizare,incluziune - moderator prof. MădălinaOprişan, 27 lucrări, 41 autori.

În total au fost 54 de lucrări şi80 de autori, taxa de înscriere a fostde 30 lei /lucrare. La această ediţie au

participat cadre didactice din judeţulGiurgiu dar şi din judeţele Olt,Prahova şi Bucureşti.

În deschiderea simpozionului,doamna director Dumitra Balan, aprezentat programul european pentrueducaţia STEM "SCIENTIX". Proiectuleste gestionat de European Schoolnet(EUN), în cadrul Programului - cadru 7al Uniunii Europene, Bruxelles, Belgia.A fost amenajată expoziţia "10 ani deeTwinning", la care au expusmateriale şcolile ce au derulatproiecte eTwinning pe platformaEuropean Schoolnet: ŞcoalaGimnazială "Acad. M. Voiculescu"Giurgiu şi Şcoala Gimnazială Nr 5Giurgiu.

Festivalul Judeţean de muzică corală pentru preşcolarişi elevi ai claselor I-VIII "Glasuri Cristaline", desfăşurat sub deviza"Ştim cu toţi cânta", în perioada 21-22 mai 2015, a adus, în cadrulediţiei a VIII-a, două zile de voie bună la Centrul Cultural Ion VineaGiurgiu pentru toţi participanţii.

Evenimentul este iniţiat de Casa Corpului Didactic încolaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Centrul Cultural "IonVinea" şi Consiliul Judeţean Giurgiu.

La această ediţie s-au înscris 37 de formaţii din grădiniţeşi şcoli, 51 de coordonatori şi 735 de copii (508 preşcolari şi 227elevi din clasele I-VIII), organizarea constituind o provocare pentruîntreaga echipă a Casei Corpului Didactic, alături de doamnaprofesoară Maria Băiatu, preşedintele festivalului.

Pornind de la premisa că muzica, limbajul universal,contribuie la apropierea dintre oameni, configurând aceapersonalitate pentru care comunicarea artistică este esenţială şidefinitorie, scopul festivalului a fost acela de a stimula activitatea

grupurilor corale lanivelul învăţământuluipreşcolar şi primar dinjudeţul Giurgiu.

Echipa dinspatele scenei şi-aîndeplinit cu succesmisiunea. Ne-amcompletat unii pe alţii, ampus la dispoziţie toateresursele pentru ca miciiartişti, coordonatorii,spectatorii şi invitaţii să

se poată bucura de două zile reuşite, pe acorduri muzicale. "Am învăţat că munca de-o viaţă se edifică doar făcând

şi trăind efectiv. Că orice lucru trebuie făcut ca şi cum viaţa ta ardepinde de el şi că orice cunoaştere adaugă vieţii tale sensuri noi.Nu există plăcere, loc sau vreo putere, nici succes material, caresă întreacă în satisfacţie sentimentul că trăieşti pentru o cauzăbună.

Nimic nu-mi poateaduce o mulţumire maimare decât credinţa cădatoria mea este săcontribui, pe măsuraputerilor, la cresţereainteresului pentru cultură,în acest colţ de ţară.Acestea au fost câtevadeziderate care m-audeterminat în fiecare ansă susţin continuareaacestui proiect începutacum nouă ani.

Indiferent de contribuţia mea personală, de strădania mea,festivalul a continuat şi datorită unor oameni de suflet din instituţiilepartenere, educatoarelor, învăţătorilor, profesorilor, cărora lemulţumesc din inimă. Nu am uitat că principalii factori vizaţi au fostcopiii, părinţii, bunicii care au participat într-un număr impresionantde-alungul celor nouă ediţii, cărora le adresez cuvintele mele depreţuire şi credinţa mea că tot ce facem pentru copii contrubuie laformarea unor tineri cu dragoste de muzică, sensibili şi educaţi.Marile idealuri sunt simple şi pot fi rezumate prin cuvinte ca:libertate, datorie, cinste, milă, credinţă, speranţă " ne-a declarat, cudrag, doamna profesoară Maria Băiatu.


Prof. dr. Lucica-Viorica ABABEIC.C.D. Giurgiu

SIMPOZIONUL INTERJUDEŢEAN SIMPOZIONUL INTERJUDEŢEAN “CREATIVITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT”“CREATIVITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT”

Prof. Mădălina OPRIŞANC.C.D. Giurgiu

FESTIVALUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ CORALĂFESTIVALUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ CORALĂ“GLASURI CRISTALINE”“GLASURI CRISTALINE”


Portofo l iu l cupr inde în modesenţ ial un ansamblu de documenteelaborate de că tre e lev, produsepersonale: probleme, eseuri, contribuţiimai mult sau mai puţin reuşite. În modsecundar, dosarul poate să cuprindădocumente care nu sunt produsepersonale, dar pe care e levul le-aselecţionat în funcţie de uti l i tatea lor înînvăţăr i le sale (o gr i lă de deautoevaluare, o schemă, o s inteză).Aceste documente sunt prezentate într-o manieră structurată şi organizată.

Putem cons idera că por tofo l iu lreprezintă "cartea de vizită" a elevului,pr in care profesorul poate urmăr iprogresul la o anumită discipl ină, de-alungul unui interval mai lung de timp.Este o metodă flexibilă care stimulează

creat iv i tatea, ingeniozi tatea,perseverenţa şi originalitatea elevului şioferă bune oportuni tăţ i pentruîmb inarea reuşi tă a act iv i tăţ i iindividuale cu cea de echipă, având învedere că se pot elabora portofoli i pegrupe de elevi .Propunem un model de por tofo l iupentru clasa a VI-a, la disciplina istorie.

1. Scopul: selectarea acelo rinstrumente de evaluare care testeazăcapacitatea de a anal iza şi de a emitejudecăţ i de va loare, bazate pe

argumente istorice, asupra modului deorganizare şi/ sau de gândire medieval,precum ş i at i tudinea deadez iune/ respingere a valo ri lorspeci f i ce aces tora, de către unadolescent.

2. Contextul: în faza de formarea personalităţi i, elevul poate fi interesatde modele de viaţă al ternat ive la modulde existenţă. Feudalismul a apărut încondiţi i le în care statul, incapabil săplătească cu bani serviciul mil itar alce lor care- l apărau , le d istr ibuiapământ.

3. Conţinut: adaptat temelor :"Lumea medievală -omul şi mediul" şi"Societatea medievală"

4. Competenţe:1.1 Uti l izarea termenilor is torici

speci f ici Evului Mediu în di ferite si tuaţiide comunicare scrisă sau orală

3.1 Local izarea în t imp şi în

spaţ iu a faptelo r istor ice d in EvulMediu, pe baza surselor istorice

3.3 Compararea informaţii lor dinsurse istorice referitoare la un aspect alc iv i l izaţ ie i medievale, în vedereastabi l ir i i unor asemănări şi deosebiri.Materiale componente:

1. Date obţ inute d in evaluareatradiţ ională ( inclusiv test predictiv).

2. Date privind activ itatea elevuluiîn clasă:a) observaţ i i pr ivind comportamentul


Nr. Crt.

Criterii Punctaj

1. Includerea în portofoliu a cât mai multe şi variate piese (un minim de piese: desenul domeniului feudal, un referat, o investigaţie, eseul structurat)

1 punct

2. Coerenţa internă a materialelor şi corelativitate /competitivitatea lor funcţiona\ la nivelul întregului portofoliu

1 punct

3. Corectitudinea elaborării pieselor din perspectiva tematicii, a conţinutului ştiinţific 1 punct 4. Racordarea materialelor la tematica cerută 1 punct 5. Calitatea realizării fiecărui material în parte; modul de redactare prin raportare la cerinţă 1 punct 6. Calitatea ştiinţifică a temelor 1 punct 7. Particularizarea pieselor în portofoliu la specificul temei 1 punct 8. Originalitatea fiecărei teme 1 punct 9. Din oficiu 1 punct 10 Total 10 puncte

Prof. Aurelia ŢINTEAŞcoala Gimnazială nr. 1 Adunaţii Copăceni


elevului la ora de istorieb) caiet de notiţe/ cali tatea notiţelorc) investigaţii- "Oraşul medieval - centru economic"Invest igaţ i i a le unor surse istor ice,care valor i f ică modul de formare aloraşelor, structura socială- "Progresul tehnologic"d ) eseu structurat ; "Societateamedievală"- naşterea sistemului feudal- structura societăţi i feudale (regele,nobi limea, ţărănimea)- structura celor trei ordine

3. Date privind activitatea elevuluiîn afara clasei;a) tema pentru acasă:

- Descrierea modului de viaţă dinsatul medieval

- Încercaţi să găsiţ i asemănărileşi deosebiri le între viaţa la sat şi viaţala oraş în perioada Evului Mediub) referate

Modul de viaţă şi de gândire însocietatea medievală

Domeniul şi castelul feudalCavalerul - un model de urmat

c) copii xerox ale unor documente d ) desene ale domeniulu i feudal,castelului , asolamentului tr ienal / bienale ) f i şe de prezen tare a struc tur i isocietăţi i medievale f ) participarea la activi tatea de cerc,concursuri şcolare

4. Date privind imaginea de sine aelevului a) autoevaluarea:

- Chestionar- Scara de clasif icare

b ) chest ionarul pr iv ind in teresule levulu i pentru is tor ie temeleobl igatorii:

1. Descrierea unui oraş medieval:Roma şi Constantinopol

2. Domeniul şi castelul feudal3. Societatea medievală4. Progresul tehnologic 5. Descrierea modului de viaţă din

satul medieval6. Modul de viaţă şi de gândire în

societatea medievală

Notă: nu se va puncta temele la carenu se va observă o contribuţie propie(sunt luate pur şi simplu de pe net)

Se va consemna bibliografia.

Evaluarea se real iazămulticriterial. Fiecare produs cuprins înportofoliu poate fi evaluat din punct devedere cantitativ, dar mai ales calitativ,avându-se în vedere creat iv i tatea,originalitatea, punctele forte.

Avantajele folosir i i portofol iului :- impl ică realizarea de către elev amaterialelor care să-l reprezinte - sunt el iminate tensiunile din formelede evaluare tradiţ ionalăDezavantajele:- Nu poate fi evaluat repede- es te g reu de real izat un c r i te r iu r ig idd e e v a lua re , întrucât pieseleportofoliului, p r e s u p u n originalitate şicreativitate,

Pr in complexi ta tea ş i bogăţ iainformaţ ie i pe care o furnizează,por tofo l iu l poate const i tu i par teintegrantă a unei evaluari sumative.

Bibliografie selectivă:Berste in, S, Mi lza, P. - " Is tor iaEuropei", Inst itul European, Iaşi, 1998Carpent ier, J, Lebrun, FR(coord) ,Istoria Europei, Humanitas, Bucureşti,1997Cr i ter i i le generale de eva luare aportofoliul

Bibliografie:Constan t in, Cucoş, "Teor ia ş imetodologia evaluării ", Edi tura Poli rom,Iaşi, 2008Gid de evaluare pentru istorie, SNEE,Editura proGnosis, 2001 CNCEIP, 2008,,Educaţie şi dezvoltare profesională",Craiova, 2011, Ed. Scrisul Românesc



Din punct de vederegeografic, Delta Dunării este ceamai nouă unitate de relief de pe

teritoriul României, o viitoarecâmpie în formare.

Formarea ei a început înurmă cu aproximativ 3.000-4000ani prin depunerea de sedimentemarine aduse de valuri şi curenţimarini dinspre Marea Neagră darşi prin depunerea de aluviuniaduse de Dunăre la gura devărsare într-un vechi golf al MăriiNegre, Golful Halmyris. Cu timpulstraturile de sedimente s-auextins si s-au înălţat şi au luatnaştere porţiuni de uscat, numitegrinduri, cu suprafeţe şi înălţimireduse.

Astfel, suprafeţele deuscat reprezintă aproximativ 10%din suprafaţa deltei, restul fiindacoperit de ape.

Ele sunt reprezentate înspecial de grindurile fluvio-maritime, cele mai mari,acoperite cu dune de nisip, deexemplu, grindul Letea cel maimare şi cel mai înalt -12 m, Gr.Caraorman-5 m, Gr. Sărăturile -2m. Alte grinduri sunt cele fluvialedispuse ca nişte fâşii înguste de-a lungul braţelor Dunării cualtitudini mici de 1-2 m - Gr.Sulina, Gr.Sf. Gheorghe.

Mai sunt şi grindurilecontinentale, rămăşiţe din vechileuscaturi dobrogene din jur, Gr.Chilia, Gr. Stipoc, etc.

Grindurile au fostîndiguite şi înălţate artificial pealocuri pentru a protejalocalităţile de inundaţii.

Cea mai mare suprafaţădin deltă o ocupă apele,aproximativ 90%, reprezentatede cele 4 braţe principale aleDunării-braţul Chilia, cel maimare, braţul Tulcea, care sedesparte apoi în braţele Sulina şiSf. Gheorghe. Ele sunt legateprintr-o mulţime de braţesecundare, canale, bălţi, gârle,lacuri, în număr mare, precum l.Matiţ, l. Merhei, l. Bogdaproste, l.

Fortuna, l. Roşu, l. Puiu,I.Lumina.

Se adaugă şi complexullagunar Razim, cu cele 4 lacuri:Razim, Sinoe, Goloviţa şiZmeica, cu o suprafaţă deaproximativ 1.520 km2 şi cu oserie de cordoane de nisiplitorale care închid parţiallegătura cu Marea Neagră.

Astfel, suprafaţa totală aDeltei Dunării este de peste5.050 km2 din care Delta Dunăriiocupă 3.446 km2 şi complexullagunar Razim 1.520 km2 şiaceasta este într-o continuăextindere spre Nord formându-se

delta secundară a braţului Chilia,spre teritoriul Ucrainei, dar şispre Sud spre complexul lagunarRazim.

Suprafaţa Deltei Dunăriieste acoperită în cea mai mareparte de vegetaţie, aproximativ70%, reprezentată de păduri defoioase pe grinduri, cu specii destejar, frasin, tei, salcâm, şi cuplante agăţătoare, liane, viţăsălbatică, curpenul, formând ovegetaţie luxuriantă. În specialpe grindul Letea, dar şi pe Gr.Caraorman etc.

Se adaugă vegetaţiahigrofilă formată din arbori -salcie, plop, şi în special de stuf,papură, trestia, săgeata apei,piciorul cocoşului, şi de plantehidrofile precum nuferii albi,galbeni, mătasea broaştei, lintiţa,brădişorul, etc. În unele zone seformează mici insule plutitoarede stuf numite plaur.

Delta Dunării adăposteşte şio faună foarte bogată cu speciide animale adaptate la acestmediu-pe grinduri trăiescmamifere, câinele enot, bizamul,vidra, vulpea, iepurele, mistreţul,dihorul, nevăstuica, ariciul,popândăul, caii sălbatici pegrindul Letea.

Se adaugă o mulţime despecii de păsări, majoritateamigratoare care vin din Africa din


Prof. Veronica-Iuliana VOINEAColegiul Naţional “Ion Maiorescu” Giurgiu


zona Lacului Victoria, altele dinzona Mării Mediterane sau dinzona Mării Caspice, precumpelicani, egrete, berze,cormorani, lişiţe, lopătari, raţe şigâşte sălbatice, gârliţe, găinuşade baltă, stârci, cocori, pescăruşi,etc.

Se adaugă bogăţia despecii de peşti de la sturionii dinMarea Neagră care migrează peDunăre - nisetrul, păstruga,cega,morunul, valoroşi pentru icrelenegre, la peştii răpitori de apădulce - şalăul, somnul, carasul,crapul, bibanul, plătica şi altespecii.

Tocmai datorită acestuipeisaj unic, Delta Dunării a fostdeclarată rezervaţie a biosfereifăcând parte din patrimoniulmondial UNESCO din anul 1992.

Dar Delta Dunării nu este

populată doar de animale. Aicitrăiesc şi oameni, aproximativ14.583 locuitori stabili, dar cupeste 30.000 - 50.000 turişti,formând numeroase comunităţisate şi oraşe, precum Sulina,Chilia, Sf. Gheorghe, Maliuc,Crişan. Mila 23, Letea,Caraorman etc.

Majoritatea populaţiei seocupă cu pescuitul, cu exploatareastufului, dar şi cu activităţi turistice,mai ales în ultimii ani.

Din acest motiv,modificarea mediului se producechiar dacă zona este protejată.

Amenajările turistice decabane, pensiuni turistice,restaurante, terase, chiar şihoteluri plutitoare au început săapară în numeroase locuri.

Plaja de la Sulina pelitoralul Mării Negre este unadintre cele mai bune dar esteîncă sălbatică, încă nu a fostasaltată de prea mulţi turiştiprecum plaja din sudul litoralului.Totuşi numărul turiştilor creştecontinuu şi apare ameninţarea cudistrugerea unor elementenaturale, braconajul, pescuitulexcesiv, dar mai ales cu poluareaapei, solului, aerului datorităcreşterii cantităţii de deşeuri şi adiversificării lor, existând riscularuncării de gunoaie peste tot.

Transporturile în deltă serealizează aproape exclusiv peapă, în special pe braţul Sulinacare este canalizat şi adâncitpentru navigatia cu navemaritime de mare tonaj pentrutransportul de minereuri, petrol,cărbuni, produse agricole dar şipentru nave de pasageri. Deaceea este şi cel mai expus la

riscuri de poluare a apei.In interiorul deltei, pe

braţele secundare şi pe lacuri sepractică transportul cu bărci cumotor sau cu vâsle în unele locuripentru a nu face zgomot şi asperia păsările.

Există şi transportul rutier,limitat, în unele localităţi înspecial în Sulina dar şi pe grindulLetea pentru transportul turiştilor.

Astfel, modificărileantropice în Delta Dunării suntdin ce în ce mai vizibile.

Este necesară luareaunor măsuri în special de cătreautorităţile de la AdministraţiaDeltei Dunării dar şi măsuri decătre localnici dar mai ales decătre turişti pentru menţinereaacestui paradis natural.Bibliografie:

1. Coteţ P. , Geomorfologia României, EdituraTehnică, Bucureşti,19732. Gâştescu P., Ştiucă R, Delta Dunării, EdituraCD Press, Bucureşti, 20083. Mutihac V., Structura geologică a teritoriuluiRomâniei, Editura Tehnică, Bucureşti,1990,4. Wikipedia - Delta Dunării



Proiect pentru mobilităţi de predare şi formareale personalului didactic în cadrul programului

Erasmus+Acţiunea Cheie 1 - Educaţie şcolară

Număr referinţă proiect: 2015-1-RO01-KA101-014678

Obiectivele proiectului sunt: dezvoltareacompetenţelor de comunicare eficientă,intercultural, în diferite medii, în special IT a 14cadre didactice şi a secretarului şef, inclusiv adirectorului şi directorului adjunct al şcolii, în cele12 luni de proiect, prin participarea, în trei fluxuri, lacursurile de formare, Understand Yourself,Understand Your Learners (Praga, Cehia),Intercultural and Communication Skills (St Julius,Malta), ICT as a tool for intercultural and mediaeducation (Lisabona, Portugalia); pregătireaîntregului personal didactic şi didactic auxiliarprivind comunicarea eficientă, interculturală îndiferite medii, prin cursuri de formare în cascadărealizate de membrii echipei de proiect; creştereanumărului părinţilor participanţi la activităţile dinprogramul "Şcoala părinţilor"; creşterea succesuluişcolar al elevilor prin creşterea procentului depromovabilitate şcolară, la examene naţionale,reducerea absenţelor şi abandonului şcolar.

Cei 15 participanţi la cursurile de formare:Ababei Lucica, Anton Corina, Bădărău Claudia,Bălan Floarea, Boanţă Daniela, Chiţu Anca,Cornea Adriana, Decea Dalia, Delea Mirela, LazărMădălina, Oprea Mioara, Pantelimon Daniela,Peter Ludmila, Simion Florentina, Voinea Veronica,au fost distribuiţi în trei fluxuri, în concordanţă cunevoile de formare şi a rolului pe care îl au înşcoală. Participanţii sunt responsabili ai unorcomisii, au specializări variate, responsabilităţi lanivel judeţean (profesori metodişti), au competenţede diseminare, abilităţi de lucru în echipă,disponibilitate de a participa activ pe întreagaperioadă a cursului de formare şi a proiectului, de amultiplica rezultatele cursului (majoritateaformatori) şi cunoştinte de limba engleză.Principalele probleme ce vor fi soluţionate sauîmbunătăţite prin proiect sunt: insuficientacomunicare şcoală- familie, creşterea riscului deeşec şcolar al unor elevi ce provin din grupuridezavantajate, minoritare sau din familii aflate însituaţia de impas parental în gestionarea relaţiei

părinte - copil, lipsa cunoştinţelor cadrelor didacticeprivind teoriile moderne comunicaţionale.

Activităţile proiectului includ: analiza denevoi a şcolii, selecţia participanţilor, pregătireaacestora în vederea participării la cursuri(lingvistică, interculturală şi privind sarcinile ce lerevin), participarea la cursuri în trei fluxuri,formarea în cascadă a tuturor celorlalate cadredidactice şi a personalului didactic auxiliar în ceeace priveşte comunicarea eficientă, în diferite medii,în special IT, cu elevii şi părinţii, derulareaprogramului "Şcoala părinţilor", prevenireasituaţiilor de risc de eşec şcolar printr-o informare şicomunicare adecvată cu părinţii şi elevii prinmonitorizarea atentă a indicatorilor stabiliţi şiintervenţie individualizată a diriginţilor.

Activităţile specifice managementului deproiect: planificare, diseminare, implementare,monitorizare, prevenirea riscurilor, evaluare,bugetare, raportare şi continuare vor fi realizate îngrupuri de lucru de către echipa de proiect.Evaluarea internă va fi realizată de echipa deproiect, reprezentanţi ai părinţilor, ai consiliuluielevilor şi ai conducerii iar cea externă prinimplicarea unui reprezentant al ISJ şi CCD Giurgiu.

Impactul proiectului asupra participanţilorva fi de profesionalizare prin îmbunătăţireacompetenţelor de comunicare interpersonală, cuadulţii, dezvoltarea abilităţilor de a utiliza mijloacevariate de comunicare, inclusiv mediul informatic.În familiile elevilor se vor reduce situaţiile de impasparental, va creşte gradul de implicare a părinţilorîn viaţa copilului şi nr de soluţii eficiente, adecvateîn gestionarea relaţiei părinte - copil. La nivelulşcolii impactul va fi de creştere a implicării părinţilorîn şcolaritatea copiilor, participare activă laactivităţile extracurriculare, creşterea calităţii îneducaţia elevilor, modernizare şi internaţionalizarea instituţiei şi de îmbunătăţire aimaginii şcolii în comunitate. Progresul elevilor înurma derulării proiectului va fi reflectat de creştereaprocentului de promovabilitate şcolară şi laexamene naţionale, reducerea număruluiabsenţelor şi numărului de cazuri de abandonşcolar. Pe termen lung în şcoală se va perpetua unmodel comportamental parental de colaborare cudiriginţii, se va lărgi orizontul culturii organizaţionaleprin cooperare internaţională, contacte europenemulticulturalitate şi schimb de bune practici.

Acest material reprezintă responsabilitateanoastră exclusivă, iar Agenţia Naţională şi ComisiaEuropeană nu sunt responsabile pentru conţinutulinformaţiei.

Prof. Anca CHIŢUColegiul Naţional “Ion Maiorescu” Giurgiu

- coordonator proiect

Dintre genurile literare, liricul generează cele mai maridificultăţi, nu numai în interpretare, ci chiar din primul moment,al abordării. Reticenţe, idei preconcepute despre "încifrarea"limbajului poetic, adevărate inhibiţii îndepărtează elevul detextul poetic. Fără suportul subiectului, al acţiunii şi al uneiinstanţe proprii comunicării narative şi dramatice - personajul -elevul are impresia rătăcirii într-o "pădure de simboluri".

Din păcate, procesul de predare-învăţare intervinefrecvent în acest fenomen într-un sens negativ. Pe de o parte,reticenţa poate să aparţină profesorului care îşi începediscursul didactic cu accentuarea dificultăţilor de înţelegere înabsenţa unei iniţieri în universul poetic sau care, presat deprograme şi planificări, alege unul-două texte pentru studiu,renunţând la o lecţie introductivă dedicată lecturii unui grupaj deversuri care poate fi chiar selecţia elevilor.

Pe de altă parte, abordarea şcolară a textelor poeticeşi structura subiectelor la examenul de bacalaureat impun unstudiu metodic, o "disecţie" ce rămâne frecvent la nivel formal.Cele 100 de variante ale subiectului I, ce conţin 100 de textepoetice, determină o reală înstrăinare a elevului faţă de poezie.În mod paradoxal, elevii pot răspunde bine - foarte bine, fără săînţeleagă nimic din semnificaţiile operei, nu numai la cerinţelerepetate obsedant referitoare la mărcile eului liric, transcriereaunor imagini artistice diferite, explicarea rolului cratimei, ci şi lacele care, în mod normal, ar trebui să evidenţieze creativitateaelevului. La stereotipia cerinţelor, elevii au răspuns custereotipia răspunsurilor prefabricate.

Evident că bucuria lecturii nu poate apărea într-unastfel de context, pentru că ea nu poate fi prinsă în tipare, nu semanifestă în absenţa unui spaţiu deschis între cititor şi text. Crearea acestui spaţiu nu depinde numai de text, de latenţelelui provocatoare, ci, în cea mai mare măsură, de cititor. Efortulprofesorului trebuie să se focalizeze asupra elevului căruia nu ise oferă interpretarea unică, ci care trebuie să înţeleagă ideeacă în relaţia scriitor-text-cititor, acesta din urmă devinecolaborator, chiar complice, iar sensul textului trebuie"construit", nu descoperit.

Mircea Ciobanu propunea o listă impresionantă de"faze/variante de interpretare posibilă a unui text: citirea şirecitarea (dacă lecţiile de declamaţie ar "săpa" atât în sonorităţi,cât şi în sensuri, în text, în context şi în subtext, ele ar fi poatecele mai necesare în şcoală, fiind un perfect exerciţiu deînţelegere, mai mult decât de memorare); copierea, notarea,interogarea, dialogul, re-povestirea, rezumarea, re-compunerea şi continuarea/extinderea; identificarea surselor,identificarea epigonilor, pastişarea, parafrazarea, ironizarea,sublimarea, esenţializarea, mitologizarea / sacralizarea,intertextualizarea, parodierea, ilustrarea, dramatizarea (şiteatralizarea), traducerea, (re-)stilizarea/adaptarea,contextualizarea şi co-textualizarea (raportarea la aceeaşifamilie de texte ca gen, temă, "curent", timp, geografie);decuparea fragmentelor şi recompunerea/re-montarea,construirea de colaje (din acesta şi din alte texte); explicareasensurilor cu ajutorul dicţionarelor şi "rescrierea dicţionarelor"cu sensurile (con)textuale; crearea de texte proprii,contabilizarea (analiza statistică a oricăror elementenumerabile: de la frecvenţa consoanelor lichide până lanumărul de motive şi personaje), redactarea, recenzarea,abordarea extraliterară (istorică, matematică, biologică,muzicală, sportivă, geografică); extragerea de citate şi maxime,

documentarea (biografică, istorică, estetică, geografică); re-scrierea pentru copii, pentru film etc.; ilustrarea într-un alt gende artă (dans, sculptură, muzică), "caligramarea", machetareatextului într-unul dintre programele de editare, re-intitularea şiconvertirea la alt sub-sub-gen literar (romanul poliţist în dramă,melodrama în comedie şi invers); comentariul, cronica, criticapropriu-zisă...".

Dintre aceste variante de interpretare am alesilustrarea, ca invitaţie implicită la lectură. Prin iniţiereaproiectului de ilustrare a poeziei prin imagine - fotografie, desenpictură - elevii au fost provocaţi să imagineze, săreconstruiască sensul împreună cu autorul, dezvoltând afectiv,motivaţional, atitudinal elementele constitutive ale operei. S-avalorificat astfel potenţialul creativ, s-a impus principiulimaginaţiei, pentru că elevul a fost pus în situaţia de a recreaimagini, în alt plan de expresie, recrearea fiind identicăreceptării înseşi. Textul a devenit generator de imagini, dar, înmod interesant, desenul nu caută să-l ilustreze în manierăexhaustivă sau sistematică, ci îşi caută autonomia sa, logica deconstrucţie, pe lângă text.

Proiectul acesta a fost generat de întâlnirea dintre ocarte şi un desen. Cartea este "Actul lecturii: o teorie a efectuluiestetic" de Wolfgang Iser, iar desenul aparţine unui elev declasa a VI-a care a imaginat cadrul poeziei "Şi dacă..." de MihaiEminescu.

Volumul lui W. Iserpropune o interesantăteorie a receptării în carepunctul central de interesnu-l mai reprezintăproducţia textului, ci felul încare aceasta e filtrată deconştiinţa lectorului. Înviziunea autorului, lectura,ca proces de prelucrare atextului cu ajutorul unorfacultăţi umane,presupune atât prezenţatextului, a cititorului, cât şiinteracţiunea celor doi polipentru a obţine efectulestetic scontat. W. Iserporneşte de la nuvela luiHenry James, "Desenuldin covor", în care criticul,

personaj în text, se erijează în deţinătorul adevărului şi pretindea fi descoperit sensul ultim al romanului scris de Vereker.Autorul preia textul lui Henry James demontând pretenţiapersonajului de a identifica un adevăr ultim al operei literare. Sedemonstrează că textul este reinventat continuu de fiecarecititor, de modul în care cititorul investeşte în el. Textul literar nueste teleologic pentru că "sensul nu se lasă redus la osemnificaţie discursivă, iar semnificaţia nu se lasă transformatăîntr-un obiect"; interpretarea nu este o valoare absolută, citrebuie raportată la o conştiinţă istorică.

Aşadar, ceea ce ar trebui să facă obiectul unei teorii alecturii nu este sensul în sine, ci procesul de constituire asensului. Cititorul nu mai poate fi educat prin metodainterpretării, ci lui trebuie să i se explice procesul derulat întimpul lecturii. Şi teoreticianul afirmă, chiar dacă nu este vorbade şcoala pe care o cunoaştem noi, că în instituţiile deînvăţământ cititorul va fi redus în continuare la o instanţă


Prof. Adriana PREOTUProf. Elisabeta CIULACU

Colegiul Naţional “Ion Maiorescu” Giurgiu


pasivă, un receptacul gol care se umple de interpretări primitede-a gata, de la manual, de la profesor. Dar un text are sensdoar dacă este citit! Pentru a identifica fazele preliminare ale unei teorii a efectuluiestetic al receptării, se impune clarificarea statului pe care îl areopera literară, relaţia stabilită între aceasta şi realitate. Existăun pol artistic (textul creat de autor) şi un pol estetic(concretizarea realizată de cititor). Acestea devin cele douăcoordonate ce definesc natura operei literare. Convergenţadintre text şi cititor conturează locul operei literare, un spaţiuînsă virtual, o potenţialitate. Niciunul dintre poli nu trebuieignorat pentru că ar însemna fie schematizarea operei latehnica descriptivă atextului, fie la psihologiacititorului. În consecinţă,întrebarea despresemnificaţia unui text adevenit întrebarea despreceea ce i se întâmplăcititorului atunci cândinterpretează un text.Interpretarea primeştesarcina de a descoperi nu sensul, ci potenţialul de sensuri pecare le provoacă textul (incomplet, niciodată pe deplin descris).Interesează, prin urmare, apariţia sensului ca survenire, adicăproducerea sa inopinantă.

Conceptul cheie al lucrării lui Wolfgang Iser, cititorulimplicit, nu are o existenţă reală, ci "întrupează sumaorientărilor preliminare oferite de textul de ficţiune, sub formaunor condiţii de receptare, cititorilor săi potenţiali... nu sesprijină pe fundamentele unui substrat empiric, ci se regăseşteîn însăşi structura textului". Aşadar nu este produsul experienţeiexterioare, ci se naşte din text, la fiecare lectură. Cititorulimplicit "numeşte o structură de text", "pune în lumină structurilede efect ale textului prin care receptorul se poziţionează faţă detext, legându-se pe sine de acesta prin procesele de înţelegeredeclanşate de el însuşi."

Acest concept atrage după sine explicarea altorconcepte: structura de text şi structura de act. Structura de textrepune în discuţie relaţia dintre text şi realitate, o relaţienonmimetică pentru că textul doar selectează secvenţe dinrealitate pe care le organizează după o logică a sa interioară.Este acceptată ideea că orice text reprezintă o viziunesubiectivă a unui autor despre lume. Textul nu copiază lumea,nu o fotografiază, doar "constituie o lume din ceea ce i seoferă", felul în care o constituie reprezentând perspectivaautorului. Numai că textul propune o lume bizară, "altfel", faţăde care cititorul este străin şi pe care acesta trebuie să şi-oasume treptat, fapt pentru care "în momentul în carestranietatea graduală a lumii propuse de text trebuie supusăprocesului de înţelegere, este necesară o structură care să îipermită cititorului să poată realiza perspectivele date." Aiciintervine structura de text, adică cititorul-rol, cel programat detext şi care i se opune cititorului-ficţiune, cel imaginat de autor,pentru că textul capătă autonomie, i se sustrage autorului carel-a creat.

Cititorul nu are libertate absolută, ci e dirijat de text, defelul în care se combină perspectivele conţinute de text.Acestea se organizează într-un complex de referinţe ce devininstrucţiuni. Complexul de referinţe nu este dat ca atare, trebuieimaginat sau dedus, pentru că în unele texte apar trimiteri,aluzii, astfel încât intervin intertextul, metatextul. Acest complex

declanşează caracterul afectiv al lecturii, determinând acteleimaginare şi oferind astfel cititorului un statut creativ. Structura textului reprezintă intenţia pe care şi-o asumăcititorul-rol, iar structura actului, împlinirea, ambele convergspre a defini instanţa virtuală numită cititor implicit. Felul în careeste activat un rol nu poate neglija experienţa existenţială acititorului concret pentru că astfel nu ar mai exista odiversificare de roluri, ci unul singur. Oferta de roluri serealizează selectiv în funcţie de individualitatea fiecărui cititor înparte. Modelul reprezentat de conceptul de cititor implicit"schiţează un proces de transmisie prin care structurile de textsunt traduse în pachetul de experienţe al cititorului prinintermediul actelor de imaginare".

În volumul său, ,,A citi, a reciti'', Matei Călinescuabordează una dintre cele mai controversate chestiuni legatede lectură - Cum citim. Mai precis, în ce fel devine o lecturăvalidă, pe deplin satisfăcătoare. Autorul urmăreşte problemadin trei perspective, clasice în teoria lecturii: prima vizeazădescrierea şi clasificarea diferitelor instrucţiuni despre cumtrebuie să citim un text literar, puse la dispoziţia cititorului. Dealtfel, fiecare carte ,,beneficiază'' de un cod de interpretare,formulat explicit sau doar sugerat.

Al doilea tip de lectură se referă la jurnalele personalesau la prefeţele unor volume. Ceea ce reuneşte aceste două,,genuri'' este tocmai ideea de recitire. Este interesant deurmărit raportul scriitor-jurnal-cititor, deoarece, dacă dorinţacititorului este de a deveni confidentul scriitorului şi depozitarulsecretelor lui, atunci se va ajunge, aproape inevitabil, la o re-

lectură a celorlalte opere.De data aceasta,recitirea se va face dinperspectiva jurnalului.

În sfârşit, cel de-al treilea tip includecomponenta ludică a re-lecturii. Relaţia dintre jocşi literatură, precum şiproblema specifică araportului literatură/jocuri( care se întinde de lajocuri simple, caanagramele, rebusurile,până la cele maicomplexe, ca cifruriletextuale extinse, seturile

de aluzii criptice) au constituit obiectul cercetării erudite, iarMatei Călinescu dezvoltă problematica într-un întreg capitol.

În această etapă a demersului nostru ne vom disociade punctul de vedere al lui Călinescu, propunând un tipparticular de re-lectură, care să implice componenta ludică prinrecursul la alte arte, cum ar fi arta grafică şi fotografică.

Într-o lecţie a cărei temă a fost "Descrierea", elevi dinclasa a VI-a au ilustrat poezia "Şi dacă..." de Mihai Eminescu,evidenţiind elementele imaginarului poetic. Tema s-a realizat pegrupe şi a revelat intuiţiile elevilor dincolo de stângăciadesenelor. Pentru profesor, aceste desene au fostsurprinzătoare. De exemplu, au apărut stilizări cu valoaresimbolică, atât la nivelul planului natural (arbore), cât şi la celuman (decuparea ferestrei, ca formă geometrică, din contextulunei locuinţe). Într-unul dintre desene, în lac se reflecta osingură stea, deşi pe bolta cerului erau desenate numeroase,sugestie a singurătăţii. De asemenea, doar într-un desen

CATEDRA / Nr. 50-51 (72-73) / Decembrie 2015 22(continuare în pag. 23)


apărea o siluetă umană, modalitate de concretizare a instanţeiproprii comunicării lirice - eul liric - dificilă în abordarea textuluipoetic. Cel mai bizar desen a reprezentat cadrul natural ca unarc de cerc pe care un şir compact de plopi izolează,accentuează singurătatea, în faţa acestuia conturându-se lacul.Cele mai multe desene au fost realizate în creion negru, deşielevii au avut la îndemână şi creioane colorate. Chestionaţi înceea ce priveşte această alegere, unul dintre elevi a răspuns căatmosfera conturată în poezia, sentimentul de melancolieexprimat şi-a găsit drept mijloc de expresie desenul alb-negru,culoarea, mai ales verdele, fiind proprie vitalităţii, optimismului,unui cadru solar.

Chiar dacă, de data aceasta, profesorul a fost cel carea interpretat, nu textul, ci desenul, "raportându-l la o conştiinţăistorică", această manieră de abordare s-a dovedit interesantă,

dezvăluind modul în care seconturează semnificaţiile, procesulde înţelegere generat de text.Proiectul iniţiat a propus o altăformă de text, pe care RolandBarthes îl numea "de plăcere",inventând şi o societate utopică deapărare a drepturilor acestuia:"Societatea Prietenilor Textului:membrii săi nu ar avea nimic încomun (căci nu există neapărat unacord asupra textelor de plăcere),în afara duşmanilor lor: pisălogi detoate soiurile, care decreteazădecăderea din drepturi a textului şia plăcerii sale, fie din conformismcultural, fie dintr-un raţionalism

intransigent, fie din moralism politic, fie prin criticasemnificantului, fie prin pragmatism imbecil, fie dintr-o naivitatede bufon, fie prin distrugerea discursului, pierderea dorinţeiverbale" ("Plăcerea textului").

Foarte puţini sunt elevii care, după ce refuză iniţialcartea "recomandată" de profesor ca "obligatorie", eludândlectura prin rezumate, comentarii, din orice sursă ar proveni ele,revin ulterior la o altă legătură cu opera: "benevolă, de plăcere,din dragoste". Mircea Ciobanu duce la limită relaţia text - cititorîn şcoală afirmând: "Apărând teza că lecturile trebuie să fieîntotdeauna neforţate, libere, îmi vine să propun eliminarealiteraturii ca disciplină obligatorie din şcoală. Ori aş recurge laun vicleşug. Aş pune în orar nişte discipline plicticoase, cuprofesori severi şi cu nesfârşite teste, aş face ca profesorulrespectiv (într-o conjuraţie cu el) să se "îmbolnăvească"intermitent şi, în orele "eliberate", să vină cineva să le citeascăcopiilor cărţi, discutând apoi despre ele, fără obligaţii (cum le-aida o minge când lipseşte proful de ... şi i-ai trimite în sala desport). (…) A interpreta textul nu înseamnă în mod expres şi aaplica judecăţi de valoare. Poate doar ca "judecăţi" de plăcere."... textul, zice Barthes în această situaţie (se petrece acelaşilucru cu vocea care cântă) nu poate să-mi smulgă decâtaceastă judecată, deloc adjectivală: asta e! Şi mai mult încă:asta e pentru mine!" Putem completa: şi-mi place!

La această primă ediţie, o parte a proiectului ce s-aadresat elevilor de liceu s-a derulat pornind de la o antologieminimală de texte poetice din literatura universală. Respectând"poruncile" lui Mircea Ciobanu, ("când aveţi de ales, cândcăutaţi "sfetnicul", nu vă încredinţaţi listelor oferite de o "opiniecolectivă", cum sunt anchetele revistelor cu "cele mai bune

zece cărţi"... ale anului, secolului, ale Europei sau lumii (înaceastă categorie de credibilitate mică intră fireşte şi listelelaureaţilor unor premii: Nobel, Goncourt, Pulitzer ş.a.m.d.). Multmai eficiente şi mai practicabile (puteţi să verificaţi!) sunt "listelepersonale", evident ale unui om în care aveţi încredere."),această antologie s-a realizat cu participarea profesorilor delimbi străine. Nu s-au impus criterii restrictive de selecţie,dominând ideea unei diversităţii care să ofere o deschidere câtmai mare elevilor atraşi de această provocare.

Textele au fost oferite elevilor în forma clasică, pehârtie, dar şi pe suport electronic, transmise prin e-mail, iniţialunui grup restrâns care s-a lărgit pe principiul absenţei oricăreiconstrângeri, a lecturii de plăcere.Analizând rezultatul atelierului de creaţie, s-a observat căpreferinţa elevilor pentru arta fotografică în detrimentuldesenului şi al picturii, în măsura în care acestea solicitauaptitudini specifice.Fotografiile şi desenele au surprins teme, motive, simboluri, pecare, dacă nu au întotdeauna capacitatea de a le exprima încuvinte, le intuiesc şi le identifică în imagini.

Motivul predilect este apusul, în concordanţă cutextele propuse. Dimensiunea spectaculoasă a picturaluluiamurgului a fost valorificată într-o serie de lucrări care audemonstrat un tip particular de sensibilitate, înţelegereaprofundă a mesajului liric şi simţ estetic. Cadrul ales a fostdivers, de la natura luxuriantă până la un cadru urban, chiarindustrial, de la terestru la cosmic, într-o paletă cromaticăgeneroasă. De asemenea, a fost valorificat motivul timpului,într-o viziune extrem de rafinată.

În a doua parte a proiectului, atelierul de creaţie a avutca temă ,,Simbolismul european'', insistându-se însă asupraetapelor simbolismului românesc. S-a observat că elevii aureuşit, dintr-un colaj de texte, să reconstituie, cu o subtilitateremarcabilă, temele şi motivele specific simboliste. Ca şi înprima parte, trăirilecontroversate, angoasa,starea de spleen au fost redatefie printr-un fals contrast întrenonculori, fie printr-o stilizareuneori minimalistă, alteoriprintr-o amplificarespectaculoasă a imaginii. Unaspect surprinzător l-aconstituit anticiparea tehniciiclarobscurului din textele datespre lectură şi re-lectură. Eleviiau folosit în fotografii acest tipde focalizare, intuind astfel nunumai semnificaţia minimală atextului liric, ci reuşind săpătrundă în structura lui deprofunzime.

Prin urmare, expoziţia cu lucrările lor a fost o nouăprovocare pentru cei care, pornind de la imagine, au căutatcuvântul. Provocarea a fost cu atât mai mare cu cât a generat,într-o primă fază, o re-lectură atentă a textelor de către ceilalţicolegi, apoi a dus la adevărate polemici dintre cele maiconstructive. Acesta a fost, de altfel, profitul intelectualmaximal.

BLIOGRAFIE- Iser, Wolfgang, Actul lecturii: o teorie a efectului estetic, Piteşti, Paralela 45, 2006- Călinescu, Matei, A citi, a reciti - către o poetică a (re)lecturii, Polirom, 2003 - Ciobanu, Mircea V., Glose pentru poetica cititului, Revista "Sud-Est", nr.3, 2006




Aplicant: Goethe Institut Munchen, GermaniaCoordonator Goethe Institut Atena, Grecia,

responsabil pentru Goethe Institut din sud - estul Europei.Parteneri: Institutul Cervantes, Madrid, Spania;

Ministerul Educaţiei, Spania; MECS România; UniversitateaSchumen, Bulgaria; MSCDN, Varşovia, Polonia;

Universitatea din Atena, Grecia; Uwekind, Sofia, Bulgaria;Şcoala primară "Benito Juarez" , Sofia, Bulgaria; ColegiulNaţional "Ion Maiorescu", Giurgiu, România; Liceul TeoreticBilingv Miguel de Cervantes, Bucureşti, România; FundaţiaSzkoly Spolecznej, Varşovia, Polonia; Społeczna SzkołaPodstawowa nr 4 STO, Krakovia, Polonia;ELLINOGERMANIKI AGOGI SCHOLI PANAGEA SAVVA A,EPallini, Grecia.

Proiectul are ca punct de plecare proiectul naţionalîn derulare "Labor fur Physik und Sprache" iniţiat de GoetheInstitut Bucureşti, în care sunt implicate 9 şcoli, printre careşi Colegiul Naţional "Ion Maiorescu" şi îşi propuneextinderea sistemului de predare CLIL pentru ştiinţe (fizică,chimie, biologie). Sistemul CLIL presupune învăţareaintegrată a ştiinţelor şi a unei limbi străine (germana şispaniola în cadrul proiectului), cu scopul unei pregătiri despecialitate temeinice care să asigure viitorilor absolvenţi otranziţie rapidă şi de succes pe piaţa muncii.

Aspectele de noutate introduse de proiect sunt,printre altele, colaborarea dintre profesorii de ştiinţe şiprofesorii de limbi străineîn vederea proiectăriiactivităţii didactice şi chiarlucrul la clasă în tandem alacestora dacă legislaţiaţării permite; utilizareaunor metode didactice noi;colaborarea între instituţiidiferite ca obiect deactivitate.

Prin proiect seurmăreşte realizarea uneiprograme de studiu pentruclasele V -VI, pentruColegiul Naţional “IonMaiorescu” Giurgiu fizicăşi limba germană, precumşi un set de planuri de lecţiişi instrumente de lucrudetaliate.

P r i n c i p a l e l eactivităţi prevăzute vizează formarea formatorilor pentru sistemul CLIL, formareaCLIL a profesorilor deştiinţe şi de limbi străine,realizarea planurilor de

lecţii şi a fişelor de lucru, întâlniri comune ale tuturorprofesorilor implicaţi, aplicarea şi evaluarea de chestionareelevilor şi profesorilor prin care se urmăreşte impactul şieficienţa sistemului CLIL, vizite de observare a lecţiilor,expoziţii, concursuri cu produsele finale ale elevilor.

La CNIM suntem implicaţi 100 de elevi, 2 clase aVI-a şi o clasă a V-a şi 4 profesori: Florentina Simion,formator fizică, Liliana Paraschiv şi Adriana Cornea profesoriSTEM (ştiinţe, fizică) şi Monica Mitea, profesor limbagermană. Faptul că aceiaşi profesori sunt implicaţi şi înproiectul naţional face ca sarcina noastră să fie oarecum maiuşoară deoarece am beneficiat de cursuri intensive de limbagermană astfel încât nu este necesară prezenţa profesoruluide limba germană în timpul orelor. Colaborarea excelentădintre noi şi sprijinul total al conducerii şcolii asigurăsuccesul proiectului. Am ales ca acest proiect să-l includemîntr-o oră de CDŞ pe săptămână iar elevii sunt foarteîncântaţi de activitate şi îşi doresc să continue. Orele suntatractive, elevii lucrează practic aproape la fiecare oră şifiecare temă se încheie cu un produs final care poateconstitui tema unei expoziţii, a unui târg, a unei activităţi demultiplicare.

Programa stabilită la întâlnirile comune prevede:Pentru clasa a V-a semestrul I - "Măsurări", unde am ales caprodus final realizarea de către elevi a unor instrumente demăsură (ex: clepsidre).

Semestrul al II-lea - "Eclipsa" - produs finalrealizarea de către elevi a unei reviste bilingve română-germană, care să conţină imagini, texte documentate deelevi, legende româneşti şi germane legate de Pamânt,Lună, Soare culese de elevi, desene, jocuri şi exerciţii.

Pentru clasa a VI-a semestrul I - electricitate şimagnetism - produs final decoraţiuni de Crăciun, expoziţie şitârg.

Semestrul al II-lea - acustică - produs finalconstruirea unor cetere şi fluiere de hârtie, expoziţie.

Deşi activităţile din proiect sunt deosebit desolicitante iar timpul nostru liber este pe cale de dispariţie,noutatea, dificultăţile şi rezultatele constituie o provocarecontinuă căreia nu-i putem rezista.

Prezint mai jos câteva dintre produsele intelectualeale echipei de la Colegiul Naţional “Ion Maiorescu” Giurgiu:un plan al unităţii de învăţare “Magneţi” şi câteva fişe delucru.

Prof. dr. Florentina SIMIONColegiul Naţional “Ion Maiorescu” Giurgiu


Editura: CATEDRAEditura: CATEDRARevistă editată de Casa Corpului Didactic GiurgiuRevistă editată de Casa Corpului Didactic Giurgiu

Colegiul de redacţie:Colegiul de redacţie:prof. Dumitra Balan - director; prof. Gigi Oprişan - Inspector Şcolar General; prof. dr.prof. Dumitra Balan - director; prof. Gigi Oprişan - Inspector Şcolar General; prof. dr.Lucica-Viorica Ababei; prof . Mariana-Mădălina Oprişan - prof. metodist; Lucica-Viorica Ababei; prof . Mariana-Mădălina Oprişan - prof. metodist; Florica-Fănica Sima - bibl iotecar; Mihai-Marius Dăncescu - ajutor analist programatorFlorica-Fănica Sima - bibl iotecar; Mihai-Marius Dăncescu - ajutor analist programator

Editura: Editura: CATEDRACATEDRA;; ISSN 1582-3091ISSN 1582-3091Întrunirea Colegiului de redacţiei se desfăşoară în ultima zi de vineri a fiecărei luni, la orele 10.Întrunirea Colegiului de redacţiei se desfăşoară în ultima zi de vineri a fiecărei luni, la orele 10.0000Condiţiile de publicare a articolelor sunt publicate pe site la adresa: Condiţiile de publicare a articolelor sunt publicate pe site la adresa: www.ccgiurgiu.ro/documentewww.ccgiurgiu.ro/documente

Adresa redacţiei : Giurgiu, Str. Nicolae Droc Barcian,Adresa redacţiei : Giurgiu, Str. Nicolae Droc Barcian,nr. 8; Tel./Fax. 0246/212638nr. 8; Tel./Fax. 0246/212638

"Cunoaşterea factorilor care condiţionează rezultatele şcolarepermite identificarea căilor prin care se asigură reuşita şcolarăa elevilor.

Pornind de la principiul enunţat, potrivit căruia factorii externiacţionează prin intermediul condiţiilor interne, măsurile

întreprinse pentru asigurareasuccesului şi înlăturareainsuccesului vor viza maiales factorii externi şi înprimul rând pe cei careprivesc şi şcoala şi familia.

Cadrul cel mai general al condiţiilor externe îl reprezintă înprimul rând mediul familial, natura influenţelor acestuia asupraîntregii dezvoltări a copilului în perioada ante şcolară. Laaceastă vârstă climatul educativ din familie are un rol decisivpentru dezvoltarea intelectuală, formarea morală, dezvoltarealimbajului, educarea afectivă, a sociabilităţii. Toate acesteasunt premise ale reuşiteişcolare.

Un alt factor cu efecteputernice, multiple asuprasuccesului şcolar îl reprezintă organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ. Aceasta presupune cunoaşterea elevilor şi adaptareaactivităţii didactice, a conţinutului acesteia, a metodelor şiformelor de desfăşurare la particularităţile elevilor.

Asigurarea succesului şcolar presupune o adaptare în dublusens: a elevului la activitatea şcolară şi a scolii la factorii interniai acestuia.

Multiple implicaţii asupra succesului - eşecului şcolar leprezintă debutul şcolarităţii.

Pregătirea copilului pentru şcoală vizează dezvoltarea fizică,senzorială, intelectual - cognitivă, a interesului de cunoaştere,afectiv - emoţională, psihosocială, a trăsăturilor de voinţă ş.a.Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare presupune şi promovareaunor relaţii pedagogice între profesor şi elev caracterizate princooperare, încredere, încurajare şi stimulare a elevilor.." [1]

Eşecul şcolar defineşte acele situaţii didactice educative careconsemnează imposibilitatea momentană a elevului derealizare a obiectivelor pedagogice propuse la diferite niveluriale procesului de învăţământ (De Landsheere, Gilbert, 1992).

Eşecul şcolar acoperă o arie mare de variabilitate atât dinpunct de vedere al sferei de extindere cât şi al cauzelorpredominante care-l generează:

După sfera de extindere (amplitudine) se poate vorbi de eşecşcolar parţial instalat la începutul unei trepte de învăţământ, şide eşec general, permanentizat, ca fenomen de durată, cândel se grefează pe fondul unor handicapuri senzoriale sauintelectuale mai mult sau mai puţin severe.

După cauza predominantă, distingem un eşec şcolar de tipcognitiv şi eşec şcolar de tip necognitiv.

Eşecul şcolar de tip cognitiv se manifestă prin nerealizareaobiectivelor instructiv - educative, provocând rezultate slabe laexamene şi concursuri şcolare, respectiv corigenţe, repetenţieetc.

Absenţa deprinderilor de muncă sistematică şi a obişnuinţeielevului de a-şi evalua, după criterii obiective, rezultateleşcolare;

- insuficienţe la nivelul operaţiilor gândirii logice:- incompetenţa de limbaj (de a răspunde concis sau într-o

formă dezvoltată la întrebările profesorului);- incapacitatea de a relaţiona informaţiile (de a le pune în

contexte variate şi flexibile;- absenţa unui mod dialectic de gândire, care să alterneze

judecăţile pro şi contra.Apare absenteismul selectiv (fuga de la şcoală este frecventă

la o singură disciplină sau doar la câteva discipline) şiabsenteismul generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şigeneralizată, prefigurează abandonul şcolar)CAUZE - care ţin de personalitatea şi starea de sănătate aelevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsa de interes,

- care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie:sărăcia, stil parentalindiferent, neglijent, familiidezorganizate, părinţi foarteocupaţi sau plecaţi înstrainătate, foarteimportantă este şi variabilăvârstă:

Riscurile fugii de la şcoală-depresia, consum de toxicelegale şi ilegale, actedelictuale, abandonşcolar."[2] [3]

Bibliografie:[1] http://www.scritub.com/profesor-scoala/TEORIA-SI-METODOLOGIA-EVALUARI94764.php 2] http://www.laurian.ro/management/index.php [3] https://www.google.ro/search?q=imagini+cu+abandonul+scolar&es_sm=93&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=0NJDVb_ZKau67gaF-oHoDA&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1024&bih=630

Prof. Mihaela ANDREIŞcoala Gimnazială “Acad. M. Voiculescu” Giurgiu


În perioada 01.09.2014-31.08.2015, Liceul Teoretic"Nicolae Cartojan" a implementatProiectul cu titlul "Dezvoltareacompetenţelor manageriale şi decomunicare în contextuleducaţiei europene", Nr. dereferinţă 2014-RO01-KA101-000526, cu o finanţare de 27550euro, în cadrul ProgramuluiEuropean ERASMUS+, Acţiuneacheie 1, Domeniul Şcolar.

Grantul a fost acordat caurmare a aprobării candidaturiişcolii noastre de către AgenţiaNaţională pentru ProgrameComunitare în DomeniulEducaţiei şi FormăriiProfesionale (ANPCDEFP), care,în numele Comisiei Europene,gestionează şi alocă fonduripentru programul Erasmus+,noul program al UniuniiEuropene pentru educaţie,formare, tineret şi sport, perioada2 0 1 4 - 2 0 2 0(http://www.anpcdefp.ro/).

Ca urmare a aplicării unuichestionar de nevoi de formareeuropeană la nivelul staffuluişcolii, am identificat o serie denevoi organizaţionale şiindividuale, pe care le-am corelatcu priorităţile strategice dinPlanul de Dezvoltare Europeană,ca anexă a Proiectului deDezvoltare Instituţională. Înconcluzie, am decis să nefocusăm pe următorul obiectivspecific: formarea în domeniulmanagementului şi al

comunicării, prin stagii depregătire în străinătate, a 14participanţi cu funcţii deconducere şi responsabilităţi ladiferite niveluri ale instituţiei,deoarece am consideratprioritare rezolvarea unorprobleme de managementeducaţional şi de comunicare.În cadrul proiectului au fostimplicate următoarele organizaţii:

a) Organizaţia detrimitere, respectiv LiceulTeoretic "Nicolae Cartojan"G i u r g i u(www.nicolaecartojan.ro), care amanageriat activităţi: decooperare cu organizaţiile gazdă;de selecţie a participanţilor; depregătire generală, lingvistică,pedagogică, culturală şipsihologică a participanţilor; de

facilitare a aranjamentelor privindtransportul extern şi local,cazarea şi masa participanţilorpe durata stagiului; de încheierea unui contract cu participanţii înmod transparent şi de facilitare aunui acord de formare pentrutoate părţile implicate (contracttripartit); de monitorizare aactivităţilor de formare înstrăinătate şi în ţară, de

diseminare a rezultatelorproiectului, de elaborare araportului final, deevaluare a impactului ş.a.b) Trei organizaţii de

primire, selectate deechipa de management,ca furnizori de formare, dintrei spaţii culturale diferiteşi pe domenii distincte alemanagementului, fiecarefacilitând dezvoltarea unorcunoştinţe, competenţe,atitudini şi valori aleparticipanţilor:1. Quarter Mediation

(Assen, Olanda) a organizatCursul "Leadership andcommunication in education" (unflux de 6 persoane- februarie2015), veziwww.quartermediation.eu.

2. DOREA EducationalInstitute (Limassol, Cipru) aorganizat Cursul "Team work asa means for enhancingproductivity", (un flux de 4

persoane- martie 2015), veziwww.dorea.org.

3. ADC College (Londra,Marea Britanie) a organizatCursul "Managing anddeveloping self and others", ( unflux de 4 persoane- aprilie 2015),vezi www.adccollege.eu.Activităţile de formare au fostrealizate sub forma unor cursuristructurate, cuprinzând:

-

Sesiuni de prezentări (aleparticipanţilor, organizaţiilor deprimire şi de trimitere, ţărilorgazdă şi ale celor oaspete) şiactivităţi de spargere a gheţii, înscopul intercunoaşterii.

- Scurte lecţii teoreticebazate pe prezentări Power-Point (în Olanda şi MareaBritanie), suport de curs (Cipru,Marea Britanie), susţinute detraineri specializaţi în psihologie,managementul resurselorumane, antreprenoriat,comunicare, predarea limbiiengleze ş.a

- Workshop-uri şilearnshop-uri în care au fostaplicate noţiunile teoretice (deleadership, conceptul PMM-persoană, mesaj, mass-media;dinamica grupurilor, Eneagrama-cele nouă tipuri de personalitate;abordări moderne înmanagementul resurselorumane) si s-a făcut schimb/transfer de experienţe, au fostsolicitate soluţii de rezolvare aunor probleme practice, a fostfacilitată interactivitatea şiintercomunicarea întreparticipanţi, culturi.

- Activităţi frontale, peechipe, în perechi, de explicare şitransfer al noţiunilor teoretice încontexte aplicative (analiza de



nevoi şi stabilirea obiectivelor,cum să menţinem raporturile cuceilalţi, învăţarea unor exerciţiide energizare în echipă, a unortehnici de dezvoltare apotenţialului creativ al echipeişa).

- Activităţi de reflecţie şiautoreflecţie (Managementulstării interioare: încredere,creativitate, empatie; Ce profilavem: al primului născut, al celuide-al doilea copil, al ultimuluinăscut, legătura cumanagementul; Cum se creeazăun nivel înalt de satisfacţie înmuncă).

- Activităţi de feedback

(Cum să dai şi să primeştifeedback, Project time, teme

individuale şi de grup)- Activităţi de

evaluare şiautoevaluare initială,( A u t o e v a l u a r e ainteligenţelor multiple,A u t o e v a l u a r e astilurilor de învăţare,Evaluarea imaginii desine profilată prinintermediul societăţii),formativă şi de bilanţ(prin chestionarul deevaluare finală,certificatul departicipare şid o c u m e n t u l

Europass)- Activităţi indoor şi

outdoor (vizite culturale,spectacole tradiţionale,organizarea unor seri europene)

În momentul actual amfinalizat raportul final, acesta fiindapreciat de Agenţia Naţională caun exemplu de bună practică dintoate punctele de vedere.Desfăşurăm în continuareactivităţi de diseminare şievaluare a impactului la nivelulparticipanţilor, comunităţii şcolareşi locale.

R e m e m o r â n dexperienţele noastre Erasmus+,

putem spune că acestea ne-auîncurajat să ne comportăm cacetăţeni şi profesori europeni şi,totodată, ne-au îmbogăţitrepertoriul de abordări şi tehnicimanageriale şi de comunicare,precum şi abilităţile interculturale.

Menţionăm că acestmaterial reprezintăresponsabilitatea noastrăexclusivă şi că Agenţia Naţionalăşi Comisia Europeană nu suntresponsabile pentru conţinutulinformaţiei.

Echipa de management:director, Ion GHIMPEŢEANU,prof., Silvia BOBOC, prof.,Mariana GEMESCU, bibliotecarMariana MOLA



Traditions under the european sky - UN

În perioada 2013-2015 Şcoala Gimnazială Nr.7,Giurgiu, a implementat în calitate de coordonator, proiectulmultilateral Comenius "Traditions under the European Sky",având parteneri şcoli din Turcia, Portugalia, Lituania, Cehia şiIrlanda. Principalele obiective ale proiectului au fost:încurajarea schimbului cultural cu accent pe muzică şimâncare tradiţională, compararea diferitelor culturi europene,descoperind asemănări şi deosebiri, conştientizând în acest felrolul pe care îl avem ca cetăţeni europeni, încurajareacomunicării între elevi şi persoanele în vârstă din comunitate,realizând un dialog intergeneraţional, realizarea unui schimbde metode de predare în rândul profesorilor şcolilor partenere.

Într-o Europă multiculturală este foarte important să îiînvăţăm pe copii cum să-şi păstreze şi să-şi promovezetradiţiile. Pentru a dezvolta o bună conştiinţă europeană,trebuie în primul rând să ne descoperim propria identitate şirădăcinile culturii naţionale.

Pe o perioadă de doi ani elevii şi profesorii din şcolilepartenere au stâns informaţii despre muzica şi bucătăria

tradiţională şi au organizat ateliere în cadrul cărora au învăţatcântece tradiţionale din toate ţările partenere, versurile fiindtraduse şi în limba engleză. De asemenea au fost organizateateliere în care elevii, profesorii şi părinţii au gătit mâncaretradiţională, învăţând de la persoanele mai în vârstă cămâncarea tradiţională este şi sănătoasă. Reţetele tradiţionaleau fost strânse într-o carte de bucate europeană care,împreună cu pagina web a proiectului aepedome.net/TES,broşura cu cântecele tradiţionale, logo, minidicţionar cuexpresii uzuale în limbile ţărilor partenere, au reprezentatprodusele finale ale acestui proiect.Reuniune de proiect Irlanda

Prima reuniune de proiect a avut loc în România,unde partenerii străini au fost întâmpinaţi în mod tradiţional cupâine şi sare. În timpul reuniunii au fost realizate ateliere demuzică şi de gătit. Pentru atelierul de muzică, profesorii şielevii Şcolii Gimnaziale Nr.7 au selectat melodia "Aseară ţi-amluat basma", pentru a-i învăţa pe elevii şi profesorii parteneri, aceasta fiind interpretată de către toţi participanţii în cadrulunui spectacol realizat în faţa părinţilor şi comunitaţii locale.Pentru atelierul de gătit partenerii au venit cu reţete tradiţionalecare au fost pregătite, fiind urmate de o expoziţie culinară.România a pregătit în cadrul acestui atelier un bulz tradiţional.

Prof. Marinela ANGHEL, responsabil proiect Şcoala Gimnazială Nr. 7 Giurgiu


Reuniunea dinRomânia a fosturmată în primulan de proiect dereuniunile din Turcia şi Portugalia, unde au fost învăţate cântece tradiţionale din ţările gazdă, care, la întoarcerea în şcoală, au fost pregătite cu ceilalţi elevi în cadrul orelor de

muzică şi de engleză. În paralel au fost realizate şi ateliere degătit. În Turcia, şcoala noastră a pregătit tochitură, iar înPortugalia, ciulama de pui cu ciuperci şi mămăliguţă.

În al doilea an deproiect au avutloc reuniuni înLituania, Cehiaşi Irlanda, încadrul căroraau avut locateliere demuzică şi gătit.În Lituania,echipa noastrăa pregătitfrigărui, înCehia, sarmaleşi în Irlanda,scoverzi.

În paralel cu activităţile din timpul reuniunilor deproiect, au avut loc şi activităţi locale: ateliere de muzică pentrua învăţa cântecele partenerilor. Elevii nostri au prezentatcântece în română, turcă şi portugheză în cadrul festivalului"Glasuri Cristaline", în luna mai 2014. De asemenea au fostorganizate ateliere de gătit la care au participat profesori, elevişi părinţi, la sfârşitul fiecărui an de proiect.

La întoarcerea din Irlanda, a fost organizat unspectacol la Ateneul "Nicolae Bălănescu" pentru părinţi şicomunitatea locală, în care elevii şcolii noastre au interpretatcântecele învăţate în proiect, spectacol urmat de o expoziţieculinară în curtea şcolii.

Proiectula avut succesşi la nivel naţiona. Şcoala noastrăa înscris în competiţia naţională "Made for Europe,produsul "Traditions under the European Sky" - Carte de bucate", carea câştigat locul I atât la etapa judeţeană, cât şi la etapanaţională, fiind prezentat de eleva Beatrice Căpitanu, membruîn echipa de proiect a elevilor.

E x p e r i e n ţ aa c u m u l a t ăde-a lungul a10 ani de implicare în proiecte europene, precum şi impactul pozitiv pe care acestea l-au avut asupra elevilor şip rofesor i lordin şcoalanoastră, ne-

au încurajat să ne implicăm şi în parteneriatul strategic "Don'tThrow, Make It Glow!" din cadrul programului "Erasmus+" -Acţiunea cheie 2, pe care îl coordonăm în prezent.


Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	23 times
Download:	0 times

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CASA CORPULUI DIDACTIC...

Documents