+ All Categories
Home > Documents > INOT - Subiecte Rezolvate -Cristiana Prima Parte

INOT - Subiecte Rezolvate -Cristiana Prima Parte

Date post: 28-Sep-2015
Category:
Upload: alexander-alexi
View: 54 times
Download: 11 times
Share this document with a friend
Description:
subiecte rezolvate Inot
33
INOT ANUL 1 1 ) Care sunt ramurile Natatiei ? Inotul : inotul sportiv inotul in ape deschise inotul igienic inotul sincron inotul master inot utilitar-aplicativ inot pt. salvarea de la inec polo pe apa sarituri in apa 2 ) Care sunt elementele care infl. aparitia modificarilor la nivelul aparatelor si sistemelor organismului in urma practicarii inotului ? plutirea echilibrul corpului pe apa alunecarea respiratia acvatica
Transcript
  • INOT ANUL 1

    1 ) Care sunt ramurile Natatiei ?

    Inotul :

    inotul sportiv

    inotul in ape deschise

    inotul igienic

    inotul sincron

    inotul master

    inot utilitar-aplicativ

    inot pt. salvarea de la inec

    polo pe apa

    sarituri in apa

    2 ) Care sunt elementele care infl. aparitia modificarilor la

    nivelul aparatelor si sistemelor organismului in urma practicarii

    inotului ?

    plutirea

    echilibrul corpului pe apa

    alunecarea

    respiratia acvatica

  • 3 ) Care sunt modificarile adaptative de la nivelul sistemului

    cardiovascular?

    cresterea volumului de sange determina cresterea nr. de

    hematii.

    determina cresterea cantitatii de hemoglobina care va

    fixa mai mult oxigenul.

    cantitatea de colesterol scade daca efortul are o

    intensitate peste medie.

    scade cantitatea de trigliceride dupa un efort ce

    depaseste pragul de 30 min. de inot de 3-5 ori pe

    saptamana.

    la nivelul inimii inima poate atinge un volum de 900-1300

    ml.

    greutatea inimii 500g.

    creste masa cordului ( cordul se hipertrofiaza).

    creste nr. de capilare.

    4 ) Care sunt modificarile adaptative de la nivelul aparatului

    respirator ?

    Presiunea apei :

    apasa permanent asupra cutiei toracice ingreunand

    permanent respiratia.

  • musculatura respiratorie se dezvolta deoarece trebuie

    permanent sa invinga aceasta presiune.

    Practicarea indelungata a inotului:

    fregventa respiratorie in repaus la un sportiv este de 10-

    12 resp./minut.

    creste posibilitatea de a reduce sau oprii temporal

    fregventa respiratiei.

    Volumul efortului :

    ajunge la practicantii inotului la 700-900 ml.

    5 ) Care sunt modificarile adaptative de la nivelul aparatului

    locomotor?

    inotul asigura nu doar mentinerea unei stari de bine , de

    relaxare locala si generala ci si dezvoltarea fizica

    armonioasa.

    practicat timp indelungat determina modificarea la nivelul

    surselor de energie si la nivelul organitelor celulare.

    creste cantitat. de mioglobina cu 14-26 % in functie de nr

    de lectii de inot practicate pe saptamana.

    creste cantit. si densitatea mitocondriilor de la nivelul

    fibrelor musculare lente.

  • creste nr de miofibrile.

    in eforturile anaerobe creste cantit. de ATP si CP

    fibrele musculare lente devin mai groase.

    6 ) Care sunt fortele care actioneaza asupra corpului care

    pluteste pe apa ?

    Fortele :

    greutatea corpului Gc

    portanta hidrostatica

    7 ) Care sunt fortele care actioneaza asupra corpului cand

    inainteaza pe apa?

    La deplasarea prin apa , pe langa cele doua forte (Gc si FA)

    asupra inotatorului actioneaza o a treia forta numita

    rezultanta hidrodinamica aparuta prin compunerea celor doi

    vectori ( Gc si FA ). Rezultanta hidrodinamica are o

    componenta verticala numita portanta hidrodinamica si o

    componenta orizontala care se opune inaintarii corpului numita

    rezistenta hidrodinamica.

    8 ) Care sunt factorii care infl. plutirea corpului pe apa ?

  • densitatea corpului : p=0,935-1,057 cea mai mare

    greutate specifica o are sist. osos , muschii, ligamentele,

    depozitele de grasime. Cel mai usor plutesc femeile avand

    o densitate mai mica decat barbatii.

    densitatea apei : se apreciaza ca apa are densit. 1 la o

    temp. de 4 grade C. O temp. mai mare sau mai mica

    determina schimbarea densitatii apei.

    Densitatea apei variaza in functie de natura mediului si

    de temperatura.

    Plutirea este mai buna in apa sarata decat in apa

    dulce. ,dar se inainteaza mai greu. Apa calda este mai

    usoara decat cea rece.

    fazele respiratiei :

    in timpul inotului pozitia corpului pe apa oscileaza

    datorita tehnicii miscarilor de brate dar mai ales a respiratiei.

    In inspiratie greutatea specifica a corpului creste iar

    inotatorul se scufunda. Densitate 1,04 - 1,10

    In expiratie greutatea specif. corpului scade iar

    inotatorul se ridica pe apa. Densit: 0,960 - 0,980.

  • pozitia corpului pe apa :

    orizontala: favorizeaza plutirea

    volumul partii scufundate :

    cu cat corpul este mai scufundat in apa cu atat pluteste

    mai bine.

    9 ) Cate tipuri de echilibru ale corpului pe apa exista ?

    echilibrul static ( echi. instabil si echi. indiferent ) si Echi.

    dinamic.

    10 ) Definiti Rezistenta hidrodinamica , formula ei , forme de

    manifestare ( factori).

    Rezistenta hidrodinamica :

    Counsilman 1977 este de parere ca in timpul inaintarii prin

    apa rezistenta intalnita de corp poate fi :

    Rezis . frontala : produsa de orice parte a corpului care

    prezinta o suprafata indreptata catre directia de inaintare.

    Rezis. turbionara : se produce ca urmare a incapacitatii

    apei de a se scurge in jurul corpului.

  • Rezis. de frecare : se produce datorita frictiunii unei

    paturi subtiri de apa care vine in contact cu suprafata corpului

    si se scurge de-a lungul corpului, intampinand diferite

    asperitati ale acesteia.

    Formula :

    Fr = p/2 * V2 * A * Cr

    Fr = Rezis. hidrodinamica

    p= 1000 kg/m3 densitatea apei

    V= viteza de inaintare , calculata in m/s

    A = aria sectiunii transversale a partii scufundate a

    corpului

    Cr= coeficientul de rezistenta.

    Rezistenta hidrodinamica depinde de:

    viteza de inot:

    rezis. creste cu patratul vitezei.( viteza de inaintare se

    mareste de 2 ori , fortele cresc de 4 ori).

    pozitia corpului pe apa :

    cu cat pozitia corpului este mai aproape de suprafata

  • apei cu atat rezistenta hidrodinamica este mai mica

    deoarece sectiunea partii scufundate este mai redusa.

    forma si grosimea corpului :

    corpul cu aceeasi grosime dar cu forme diferite

    intampina rezistente diferite. Cea mai hidrodinamica

    forma

    este cea fusiforma (inotatorul are corpul sub forma de

    picatura, cu bazinul ingust si umerii lati).

    suprafata corpului : corpurile cu suprafata neteda

    intampina o rezis. mai mica decat corpurile cu asperitati.

    densitatea apei : densitate mare - rezistenta mare.

    curenti : - sunt reprez. de valurile care sunt produse de

    miscarile corpului si ale membrelor. Ei impiedica

    inaintarea prin modificarea pozitiei corpului.

    11 ) Ce fel de miscari realizeaza membrele superioare si inf. in

    timpul deplasarii prin apa ?

    Miscarile bratelor : se deruleaza sub forma de sweep

    care consta in : inainte , in jos, in afara , inauntru , inapoi , sus.

    12 ) Cum se descrie traiectoria Sinusoidala ?

  • forma literei S

    13 ) Cum se realizeaza respiratia acvatica?

    Inspiratie : se realiz. pe gura , este profunda si rapida.

    Expiratie :se realiz. in apa , tot pe gura , buzele sunt

    stranse in gen suflat prelungit. In finalul expiratiei aceasta se

    poate face si pe nas.

    Apnee: retinerea controlata a expiratiei dupa faza de

    inspiratie.

    14 ) Care este pozitia corpului pe apa in plutirea pe spate?

    corpul este intins pe spate in pozitie orizontala cu ceafa

    scufundata in apa avand fata afara din apa. Bratele

    intinse in prelungirea corpului incadrand urechile,

    picioarele sunt intinse cu varfurile spre exterior.

    15 ) Care este diferenta intre plutire si alunecarea pe apa ?

    Alunecarea presupune deplasarea corpului realizata prin

    autopropulsie sau propulsie in timp ce la plutire corpul pluteste

    liber, relaxat (nu necesita autopropulsie /propulsie).

  • 16 ) Tehnica Procedeului de inot sportiv : CRAUL : descriere

    tehnica, greseli , mijloace de invatare.

    Pozitia corpului: Corpul este culcat facial , bratele intinse,

    pozitie orizontala, capul este scufundat in apa pana la

    jumatatea fruntii , privirea indreptata oblic inainte, picioarele

    intinse apropiate cu varfurile orientate spre interior si

    calcaiele spre inafara.

    Greseli :

    corp in echer;

    spate in hiperextensie;

    bratele nu sunt intinse;

    barbia f mult in piept;

    picioare inainte , incrucisat

    capul nu este scufundat.

    Mijloace de invatare:

    ex. pe uscat si in apa.

    pe uscat :

    stand mentinand pozitia de plutire culcat facial (pe saltea,

    scara gim, pe banca).

    in apa :

  • cu mainile sprijinite pe sparge val , invatarea pozitiei;

    cu picioarele sprijinite pe sparge val , invatarea pozitiei;

    pe o treapta a scarii bazinului , idem;

    jocuri : surubul;

    sprijin pe un coleg , pe culoar.

    17 ) Mijloacele de invatare ale pozitiei corpului pe apa -

    Procedeul CRAUL .

    Mijloace de invatare:

    IDEM (16 )

    18) Tehnica de executie a miscarii de Brate Craul . Greseli si

    Mijloace de invatare.

    Bratele se misca alternativ. Ele au o traiectorie aeriana si

    una acvatica.

    Contine faza activa si de revenire:

    faza activa: este cea care p executa bratul prin apa

    ( drumul acvatic)

    ea este divizata in 3 etape:

    1- intrarea bratului in apa si apucarea apei ;

    2 - tractiunea

  • 3 - impingerea

    faza de revenire - sau drumul aerian al bratului.

    Greseli :

    1 - la intrarea bratului in apa si apucarea apei :

    intrarea. b. in apa pe langa cap ;

    int. bratului cu cotul indoit;

    int b in lateral.

    2 - tractiunea:

    palma taie apa;

    tractiune cu bratul intins;

    degetele sunt departate;

    nu se exec. tract.sinusoidala.

    3 - impingerea : lipsa impingerii.

    Mijloace de invatare :

    pe uscat: exect. misc. de brate in oglinda ;

    din culcat facial pe banca de gim, lucru de brate;

    alunecare craul cu respiratie la fiecare brat;

  • alunec. craul cu resp. la 2 brate pe dreapta;

    alunec. craul cu resp la 2 brate pe stanga;

    alunec. craul vaslind doar cu bratul drept cu respiratie la

    un brat, doua sau trei brate, bratul stand se afla in

    prelungirea corpului;

    IDEM stangul ;

    alunecare craul asmietrica cu resp. pe bratul care iese din

    apa;

    a. craul asimetrica cu resp. pe bratul care incepe vaslirea.

    19 ) Tehnica de executie a miscarii de picioare CRAUL . -

    Greseli si mijloace de invatare.

    Picioarele executa o miscare alternativa de forfecare in

    plan vertical din articulatia coxo-femurala. Ele sunt intinse dar

    nu incordate avand labele in flexie plantara, cu calcaiele usor

    departate. Miscarea de picioare se face in interiorul

    diametrelor biacromial si bitrohanterian.

    Are 2 faze :

    faza ascendenta - de jos in sus

    faza descendenta - de sus in jos

    Greseli :

    labele picioarelor nu sunt intinse;

  • picioarele sunt incordate;

    incrucisarea picioarelor.

    Mij. de invatare:

    pe uscat din culcat facial , din atarnat , din sezand pe

    marginea bazinului exec. lucrului de picioare;

    cu mainile sprij. de un coleg bataie de picioare craul;

    bataie de pic. craul cu mainile sprij. de o pluta;

    bataie de pic, craul cu mainile tinute ( la spate, inainte, pe

    langa corp)

    20 ) Coordonarea BRATE- PICIOARE - RESPIRATIE =

    procedeul CRAUL.

    Clasic: 6 batai de picioare la un ciclu de brate o respiratie

    ( 3 batai de picioare pt. bratul drept si 3 batai de picioare pt.

    bratul stang.)

    Greseli :

    necorelarea resp. cu bratele;

    ridicarea prea devreme a capului pt. inspiratie;

    Mij de invatare:

    alunecare craul cu resp . la fiecare brat;

  • a. c . cu resp. la 2 brate pe dreapta;

    a. c. cu resp. la 2 brate pe stanga;

    alunecare craul vaslind doar cu bratul drept cu resp. la un

    brat ,2, sau 3 brate , stangul se afla in prelungirea

    corpului ;

    -II- stangul;

    a.c asimetrica cu resp. la bratul care iese din apa.

    21 ) Tehnica executie - STARTUL - Procedeul CRAUL - greseli ,

    mij de inv.

    La toate procedeele Startul are urmatoarele faze:

    pozitia pe bloc start;

    elanul;

    drumul aerian (zborul);

    intrarea in apa;

    miscarea sub apa si iesirea la suprafata.

    A) pozitia pe bloc start:

    Din stand cu fata spre apa, picioarele departate la

    latimea umerilor , calcaiele usor departate , varfurile spre

    interior,degetele de la picioare apuca marginea

    blocstartului , genunchii flexati . Mainile apuca marginea

    blocstartului (capul in piept).

    Greseli :

  • nu se prinde marginea blocului cu degetele de la picioare;

    centrul de greutate prea in spate.

    B) Elanul :

    Bratele se duc prin inainte sus, simultan cu extensia

    capului si caderea capului spre apa , inainte moment in

    care picioarele incep extensia , imprimand corpului

    traiectoria aeriana.

    Greseli :

    nu se exec. extensia puternica in picioare.

    C) Zborul : este asemanator unui arc , inotatorul indoindu-

    si corpul din talie dupa ce a trecut de punctul cel mai inalt al

    arcului. Inainte de intrarea in apa capul revine intre brate cu

    barbia foarte usor in piept.

    Greseli :

    picioarele sunt indoite;

    miscari inutile cu bratele si picioarele.

    D) intrarea in apa :

  • Va lua contact cu apa in ordinea palme, brate, cap ,

    corp , picioare.

    Greseli :

    scufundarea prea adanca;

    Doua tipuri de plonjari : p. in arc sau orizontala.

    In arc - zborul este mai lung , intrarea in apa se face fara

    turbulente iar alunecarea sub apa este rapida.

    Orizontala - punctul cel mai inalt al traiectoriei se atinge

    mai devreme . Se produce o cadere mai rapida in apa

    neexistand timp suficient pt inclinarea capului.

    E) miscarea sub apa si iesirea la suprafata :

    Dupa contactul cu apa picioarele incep lucrul sub apa

    (picioare fluture). Corpul se ridica iar un brat executa o

    miscare pt revenirea rapida la suprafata . Regulam.

    permite numai 15 m pe sub apa la start.

    Greseli :

    lipsa miscarilor puternice de picioare;

    vaslirea cu ambele brate.

    Mij de invatare:

  • sarituri in apa de pe dif obiecte aflate la inaltimi diferite;

    din sezand pe marginea bazinului , talpile aflate pe

    perete , trunchiul indoit , bratele inainte , capul intre

    brate se exec o impingere puternica a talpilor in perete si

    intrarea in apa cu capul inainte, cu ajutor si fara;

    pe genunchi , pe o pluta care se afla la jumatate pe

    marginea bazinului , jumate peste apa cu trunchiul indoit

    inainte , bratele sus , capul intre brate , dezechilibrarea

    corpului inainte;

    din stand ghemuit , dezechilibrare inainte.

    22 ) Intoarcerea - Procedeul CRAUL. greseli si mij de inv.

    Scopul intoarcerii este acela de a schimba directia de

    deplasare a inotatorului.

    Intoarcerea are 4 faze :

    A- atacul peretelui ;

    B- intoarcerea propriu - zisa;

    C - impingerea de la perete;

    D- miscarea sub apa si iesirea la suprafata.

    A ) atacul peretelui = se face aproximativ 2 m departare

    de perete. (te anunta T-ul de pe fundul bazinului)

  • B) i. propriu - zisa = incepe cu o rostogolire inainte cu

    aducerea picioarelor ghemuite peste apa si aruncarea talpilor

    pe peretele bazinului.

    C) impingerea de la perete = se exec. o impingere

    puternica cu un picior in perete.

    D) miscarea sub apa si iesirea la suprafata = picioarele

    incep lucrul sub apa .Corpul se ridica iar un brat incepe

    miscarea acvatica care permite revenirea rapida la suprafata.

    Greseli :

    atacul peretelui se face prea departe;

    lipsa impingerii in perete;

    impingere cu un picior;

    nu se executa miscarea de picioare sub apa.

    Mij de inv:

    pe uscat , rostogoliri pe saltea;

    in apa rostogolire peste culoarl

    la perete , realizarea impingerii la perete , lucru sub apa

    si iesirea la suprafata;

    atacul peretelui , realizarea intoarcerii prin rostogolire , l.

    sub apa si iesirea la suprafata.

  • 23 ) Tehnica procedeului de inot sportiv SPATE : descr.

    tehnica, greseli , mij de invatare.

    Pozitia corpului :

    Corpul este culcat dorsal in plan aproape orizontal. Capul

    este scufundat in apa pana la nivelul urechilor cu barbia usor

    coborata spre piept, privirea spre labele picioarelor , soldul in

    extensie , picioarele intinse si apropiate cu calcaiele departate.

    Pieptul trb sa fie cu putin deasupra apei.

    Greseli :

    capul in hiperextensie;

    corpul incordat - urmare scufundare , lipsa plutirii

    bratele departate.

    Mij de invatare:

    pe uscat si in apa:

    - stand mentinand pozitia de plutire culcat dorsal ( pe

    saltea , scara gim , pe banca)

    in apa: cu mainile sprijinite pe sparge val inv. pozitiei

    -sprijin pe un coleg, pe culoar.

    24 ) Mijloace de invatare ale corpului pe apa procedeul SPATE .

    IDEM - (23)

  • 25 ) Tehnica de executie a miscarii de brate SPATE . Greseli

    si mijloace de invatare.

    Are caracter ciclic alternativ . Este compusa din 2 faze :

    activa(acvatica), revenire ( drum aerian).

    Faza activa -rol propulsiv

    1 - intrarea in apa si apucarea apei

    2 - tractiunea

    3 - impingerea

    1 - intrarea in apa si apucarea apei = se face cu bratul

    intins inaintea capului si in continuarea umarului ;

    2 - tractiunea - se inscrie pe o traiectorie sinusoidala

    3 - apa se impinge spre inapoi pana cand palma ajunge in

    punctul cel mai inalt al S-ului.

    Faza de revenire:

    Bratul care a terminat faza activa iese din apa cu palma

    intinsa degetul mare fiind inainte.

    Greseli :

    pe faza activa:

    cotul este cazut;

  • degetele sunt departate;

    lipsa impingerii;

    tractiunea cu bratul intins sub apa.

    pe faza aeriana :

    bratul nu se rasuceste pe drumul aerian , palma intrand

    cu degetul mare in apa.

    bratul este dus paralel cu apa ;

    bratul este indoit pe drumul aerian.

    Mij de invatare:

    pe uscat: exec lucrului de brate;

    cu pic sprijinite pe sparge val , scara , pe culoar sau

    sprijinite de un coleg exec lucrului de brate;

    alunecarea spate vaslind cu bratul drept , bratul stang se

    afla in prelungirea corpului;

    a. spate v. cu b. stang , b. drept se afla in prelungirea c.;

    a. spate v. alternativ cu b. drept apoi cu cel stang;

    a. spate v . simultan cu bratele .

    a . spate asimetrica mentinand un brat jos si celalalt sus;

    a. spate asimetrica la 6 batai de picioare schimbandu-se

    bratele.

  • 26 ) Tehnica de executie a miscarii de Picioare SPATE . greseli

    si mij de invatare.

    Picioarele executa miscari alternative in plan vertical.

    Miscarea pic. are 2 faze: ascendenta, descendenta.

    Ascendenta= de jos in sus ( incepe la niv soldului ,

    genunchiul este usor indoit, laba piciorului fiind intoarsa spre

    interior . Miscarea se finalizeaza prin biciuire.

    Descendenta = de jos in sus ( rol in echilibrarea poz. pe

    apa a corpului.

    Greseli

    labele picioarelor nu sunt intinse;

    genunchii indoiti exagerat;

    incrucisarea pic.in timpul lucrului .

    Mij de inv:

    atarnat la scara fixa exec lucrului de picioare;

    culcat pe-o banca bataie de pic spate ;

    cu mainile sprijinite pe sparge val , pe scara sau pe un

    coleg bataie de picioare spate;

    bataie de picioare spate cu bratele in diferite pozitii ( pe

    lg corp , la spate , pe umeri , la ceafa, sus);

  • bataie de pic spate cu mainile sprij pe o pluta( tinuta

    deasupra capului)

    Se inoata cu 6 batai la un ciclu de brate.

    27 ) Coordonare BRATE - PICIOARE- RESPIRATIE

    =PROCEDEUL SPATE.

    La un ciclu de brate corespund 6 batai de picioare. Pe un

    brat inspira , pe celalalt expira.

    Analiza coordonarii:

    intrarea palmei stangi cu degetul mic spre apa;

    inceputul tractiunii cu b. stang , bratul drept iese din apa

    cu degetul mare in sus;

    palma stanga incepe impingerea , bratul drept trece peste

    umar;

    finalul impingerii cu bratul stang asezarea bratului drept

    pe apa;

    pierderea apei cu b drept , ridicarea b stang din apa.

    Greseli :

    vaslirea simultana cu ambele brate;

    bratele vaslesc , unul normal celalalt prin lateral;

    pricioarele lovesc apa unul intins celalalt bras.

  • Mij de invatare:

    stand ment. poz. de plutire culcat dorsal (pe saltea ,

    banca , scara gim).

    - in apa: cu mainile sprij. de sparge val , inv. poz.

    - sprijin pe un coleg , pe culoar;

    cu pic sprij pe o treapa a scarii bazinului , inv poz.

    28 ) Tehnica de executie a startului in Procedeul SPATE -

    greseli si mij de inv.

    STartul :

    se ia din apa ;

    la primul semnal fluier sportivii intra in apa si prind

    manerele blocstartului sau bara acestuia;

    la comanda luati locurile - se pregatesc;

    semnal sonor - incepe cursa.

    Fazele startului :

    A) Pozitia pe bloc start

    Inotatorul isi fixeaza talpile pe peretele

    asimetric.( sub niv apei cu pingeaua) genunchii fiind

    flexati. La comanda luati locurile sportivul executa o

  • flexie a bratelor, aducand corpul spre coapsa ; barbia

    este in piept.

    Greseli :

    degetele de la pic sunt deasupra niv apei ;

    nu se exec tractiunea in brate pt a apropia trunchiul de

    coapse.

    B ) Elanul = bratele sunt aruncate prin lateral sus,

    simultan cu o puternica impingere cu talpile in peretele

    bazinului.

    Greseli :- nu se exec extensia puternica in picioare.

    C) Zborul :

    Este in arc de cerc.

    Capul si corpul sunt in hiperextensie.

    Bratele intinse si apropiate.

    Bazinul se afla in punctul cel mai inalt al arcului.

    Greseli :

    corpul nu este in arc de cerc;

    miscari inutile cu bratele si picioarele.

  • D) Intrarea in apa : = se face prin aceeasi gaura in ordine :

    palme , brate , cap , corp , picioare.

    Greseli : scufundarea prea adanca.

    E ) miscarea sub apa si iesirea la suprafata :

    lucru intens de picioare fluture pe spate urmat de o tract.

    cu un brat care deter. iesirea la suprafata si continuarea

    cursei. Reg permite numai 15 m pe sub apa .

    o Greseli :

    lipsa miscarilor puternice de picioare.

    Mij de invatare:

    pe uscat: inv poz initiale a ducerii bratelor prin lateral sus

    si poz corpului in arc de cerc;

    stand ghemuit cu fata la perete scufundare urmata de

    impingere puternica in perete lucru de picioare sub apa si

    iesirea la suprafata;

    start de spate cu intrarea in apa , lucrul sub apa si ies. la

    suprafata.

    29 ) Intoarcerea - Procedeul Spate - greseli , mij de inv.

    1- atacul peretelui

    2- intoarcerea propriu- zisa

  • 3- impingerea de la perete

    4- miscarea sub apa si iesirea la suprafata

    Greseli :

    impingere cu un picior;

    nu se executa miscarea de pic sub apa;

    lipsa impingerii din perete;

    rasucirea in axul longitudinal se face spre partea opusa

    bratului care este sus;

    Mij de inv:

    pe uscat se exec intoarcerea cu ajutor , langa un perete;

    in apa impingere de la perete, lucru de picioare sub apa si

    iesire la suprafata;

    atacul peretelui, realiz intoarcerii, lucrul sub apa si

    iesirea la suprafata.

    30 ) Tehnica procedeului de inot sportiv BRAS : descr tehnica,

    greseli ,mij de inv.

    Pozitia corpului :

    Corpul este intins orizontal pe suprafata apei , cu fata in

    jos.

  • Respiratia se face prin ridicarea si coborarea capului in

    asa fel incat pozitia orizontala a trunchiului sa se pastreze .

    Picioarele sunt intinse , unul langa altul , cu labele picioarelor in

    flexie plantara si calcaiele usor departate. Fata si trunchiul

    trb sa fie in apa, in timpul fazei propulsive a picioarelor.

    Greseli :

    cap in hiperextensie;

    corp in echer;

    umerii sunt ridicati in sus si inainte peste apa si nu in sus

    si inapoi cand se inspira.

    31 ) Tehnica de invatare a miscarii de Brate Bras : greseli si

    mij de inv.

    Bratele asigura ridicarea corpului pe apa pt respiratie ;

    spre deosebire de celelalte procedee la bras rolul propulsiv al

    bratelor este mic vaslirea realizandu-se pe un traseu scurt

    fara impingere , tract, si revenirea bratelor se desfasoara pe

    sub apa.

    Doua faze :- activa, de revenire.

    Greseli :

    tract cu bratele intinse la niv articulatiei cotului;

    tract larga in lateral;

  • depasirea liniei umerilor in faza activa.

    Mij de inv:

    pe uscat : exect m de brate bras cu si fara ajutor ;se

    poate exec simultan cu ambele brate sau pe rand , cu

    fiecare brat;

    cu picioarele sprij de sparge val , scara , culoar sau tinute

    de un coleg exec misc de bras brate;

    alunecare bras ( o miscare completa de b si p urmata de

    o miscare doar de brate) ;

    brate bras , picioare craul;

    b bras , p fluture.

    32 ) Tehnica de exec a miscarii de PICIOARE BRAS - greseli ,

    mij de inv.

    In acest procedeu miscarea de pic este simultan

    simetrica si se exec in acelasi plan (orizontal).

    Contine : faza pregatitoare, activa(propulsiva).

    Faza pregatitoare: = picioarele departate la latimea

    umerilor;se realiz flexia gambelor pe coapse (calcaiele sunt

    aduse la sezut ).

  • FAza activa(propulsiva) = misc spre inafara-coapsele si

    genunchii sunt flexati iar calcaiele se afla deasupra feselor.

    Greseli :

    faza preg :

    flexia exagerata a coapselor pe abdomen;

    flexie cu calcaiele apropiate si g departati;

    flexie cu calcaiele departate si g. apropiati.

    faza activa:

    impingerea cu labele in flexie plantara;

    imp laterala;

    imp asimetrica.

    Mij de inv :

    pe uscat: c facial pe o banca exec miscarii de picioare

    bras;

    pe uscat - asezat cu sprijin pe coate exec misc d pic bras;

    pe uscat- stand pe un picior mainile sprij pe perete sau pe

    un coleg , imitarea miscarii de pic bras cu piciorul liber;

    cu mainile sprij pe sparge val , pe scara fixa sau pe un

    coleg exec misc de picioare bras;

    cu mainile sprij pe plutitor sau pe o pluta exec misc de pic

    bras;

  • picioare bras pe spate;

    brate fluture, pic bras;

    brate craul , pic bras.

    33 ) Coordonarea BRATE - PICIOARE - RESPIRATIE - BRAS !

    Trei tipuri de coordonari :

    continua = cea mai des folosita vaslitul bratelor incepe

    simultan cu terminarea fazei propulsive a picioarelor.

    de alunecare = exista un scurt timp intre terminarea m

    picioarelor si inceputul fazei active a bratelor.

    de suprapunere= faza activa a bratelor incepe in timpul

    miscarii spre inauntru a picioarelor.

    o Greseli :

    o flexia pic se face prea devreme , in timpul tractiunii

    bratelor;

    o inspiratie care incepe pe tract continua si intinderea

    bratelor.

    Mij de inv:

    alunecare bras - o miscare de brate , doua miscari de pic;

    a. bras = o miscare de picioare , doua miscari de brate;

    brate bras , pic craul ;

    brate bras, pic fluture.


Recommended