nu ?rueiurJs 'Rtnry^ u3u :r6gsu; ue ug teruaiurys esdq ep rctunu nN'etruetrSou alBnlrrrds lJnunq EI rurraleJ eu ps arnqaJt pugJ riuprrurtul 16
rcllsugruopuleu tupIIB eu 'Iou lrluqet ep Barulr{ursu u; rS 1igr1zo1.rnc epus.ralSerc utr (luozrJo ap lJaprqls3p u; 'rorratrq rugr1rqre ug rrol.radnsrueEppur lroeun nu prpp 'qu8a riurs uetnd au apun olorv 'arroznfnps psrzJelur oJuJrunuro, o BJ 'lcargo qtgl arivxdse o eJ pr?poaparudu uutuods poul W tuepull arec ards FUmJrr e1 g.rtrseou uiuau-errudy 'luapTJro ep plq pSeuguloJ .rolaxelduoc u 'txeluoc Ea.nu;un(Jtulp wlon ep pllrlJlp 'e.rqnnilud el3iuBnu ulp sun e ren{raluod lqeropug BI 16 er6prlau EI alnpuor 'ltluEau psgndsg.r Ilgull^eurfsEI I-aJ?J ad IBnrr.rrds 1nloC 'alernp o Bc 16 kllo^eJ o Bc Burr.ldxaas Elsueru uulalqo.ld eJpJ uI 'ncsaupclnn EeJJTW rnl usJorJ llurg aplutrf,EsuoJ InloJrlJp ug 'rrpal rJrlurruu etrlnru Ee nc 16 'ptuecal ppulop orsaspC 'eaw vtivrcue8 urp [sn]lalatq fpur ep prrnunkl arpmgplap IaJ un uo grfurs lso, B BerBqaJlu; 'nrq8un lsaf,u gns ElrArJd
. iuro erro8aleo n.uuod karluf,rlruruos ruru BeJeugurfJ 'glusrarrrun 1ntdeJp ?-ep e nu prup 'aruc glunlrrrds giuur ou1 r6urrgd r6nlot uratuns DrnsEru ar uI iEqle r-gs r6n1o1 tpllreru I, rz'1iu1;s pg\v Rs lIJIupaJAuI E(s nu arBJ Iruuueu EJnspru a) uI :kluap-ualsuuJtr gzrlrcads.rad o nJ IJap pzuatelduroc es kJrtrsrtrBls aJululsuoJuldulg 'anseJat elrJnrunJp lgrop l1nru rutu atruldaoJetul ?lsaJu Inla] uleparr 16; a.rBc rS fgrda.rpau rgrap prdsar nu ri a16ary.rr nu orur efuu onrluad Elrgrsuas ap lrqosoap (arrrotsr
$grderpau raun uiel ul rupguau pf, 'lunlurrta 'nus ilBlr.Iaul tue-I nu fJ aJnpep Belnd JB(s 'uIaABr-nu rou pJBCI 'arco1r1Sruqau IEru truoprla a Etualqord 'qcpuurorxupurJo, plweJu qns fl?luozard 'fllJoru rl eJuc ed uiulls e.ru 16; pJnllnraJErerI 'rJunlu 16 :gluriuds E$ el elu.rodural ?Jals q ap ulode.rrxa atBodas 'gtrsnf e RJep 'ariuzrrasqo R$E$e fJ Irq?qord 'ElrJeru a1 aruc adesuor8rlar apfqaaa.r e.ru gcoda eJef,er, gc eaunds Surssal 'uf,r.retunu
tJrJts per tgrap etptruppal ep 1e;rp 16 ar? peruqerlq 'r6nto;pundsgr nu-gs
zarn 6u awqaJluI plseaJu pI IEIuf,ol r$ larrarol o ua 16 o uruaiur;s?ArunJ nu :elsseJp el.sa ercqallutr uurt.rd fJ lJunlu epundsp.r 6v 'lrgq-eJlu; ap 16 rreropug ap urld nrueurop un.Jtu; uEala.r pur p^Erurlep rausdn rS tuopuef,suprl ruJalrJ) un a eruaiur;s 'qurrqcs uI 'ur, Ietetuurlur Balnd epun ripc lzra;a.rd np(s E) 16 nSaugruor etunu IeJt n?s
unop csasdrl ?c 'rou nrluad lgJep re nrlued JotpJpdns reur a 'royrolg8-rr6gc ursy urp :arJetol o1c1u g.rrdsul o-Iu nu urnr 'a.rapa.rcug grrdsut
Fu-nu pqoN Elrelol IaJllB aC 'lnrolzl sBras u-r6 rou n.rluad Bruai-uqs pugr ed 'lseE ln8urs un.rlur.rd aldgrderpau eluor aulgtu BtrJaJoJ
E con-entualIplo deE decAtmeriflimlogic.. esenglyhetat-b oricei fenili
SrenlamarfipedAmi, asupraf exten-poceda
t I-a datEica cealSorbona
f Franga
I a liber-nema demrual a
rynsibill.m eristX
rfintenie,ie de anileceneima€inareretmi. ca
hi aceast6
t tderinletfuterioaremctruziile:fi ri e1e
parliale, limitate si injuste; ori am poseda o vasta documenrarevafiatd, de naturi a atunca luminr asupra tuturor sectoarelor giproblemelor viegii nagionale, gi atunci dialectica irtori.e, oricat desatisfxcutr ar fi cu aceste_revelagii, n'ar putea conduce la nicio defi-nigie valabild_ a imanengelor romanegti.
^co alte cuvinte, sfingii nu
se definesc decat pe ei in9i9i. un 'lSpaniol, considerat-'ca-entitate
abstracte, nu seamdnd nici cu sfantul Dominic, nici cu sfdntul Ienatiudin Loyola, nici cu 14"I, Tereza,_nici cu vreun dor^i tiiuit Jfii ,"titrei; pentrucd Spaniolul nu se defineqte prin religie ci - abia cLmare greutate
- prin limbi. '
De altr 'parte,.sfinpnia ln general se poate considera din dourp|pct-e de vedere deosebite * ambele, bine rngeles, Ia nivelul indi-vidual -: de o parre individul cu bogigia I"i inierioarx,-de altdparte consacrarea lui de crtre autoritxfll-e'bisericepti. cele dour as-pecte ale sfantului nu se confundd tn'mod u"a.uJ, iarp""rrt t"iMircea vulcHnescu, reprodus ln articolul citat mai sus, e convingHtorin aceastx.privingi. Sfingenia,-ca stil_de viald 9i conceplie , ti,niiln'are nevoie de tecunoagteri oficiale. Sfingii adevfuagi nu lunt neapa-rat cei din calendar. celor care au meritat lntru ciistos, Biserica Iepdstreazd plegxtit de totdeauna un miumf postum; dar cum una dincondigiile .sfingeniei e. umilinla, insigi Biserica nu port. pretinde,gi nu pretinde, cd a gtiut de to;i cagi au trrit cu vrednicie ciestinr sis'au sacrificat cu patimi. Fiecaie din noi a cunoscut, .u Mir.iu v"i-cinescu, sfingi necunoscufi, care au trhit gi au murii uitagi de lume,
'.j care
-poate trec in ochii ceregti inainte de lunga teorie a purtdtorilorde nimb aurit.
, D. alth pate, ideea pe care ne-o facem despre sfinlenie n,a fosttotdeauna aceeasi. In primele secole ale cregtinismurui, o tending5fireasc[, dar umani, uiqrrut..p" rlt*. ,rn numXr considerabilH;::tentali care frcuserd servicii credingei, capete tncoronate carc zi-di_serd biserici, domnige care triseri la umbia unor 1inistiie-si confor-tabile mHndstiri. calendarul ofer6 un fel de promiscuitit. .ir" a fosttecunoscutd recenr si a gi condus la eliminarea unor sfingi consideragide naturd parazitarl.
Se lngelege aqa.dat c[ ln*ebarea formulatd de la rnceput : pen-truce nu avem sfinli? se m5rginegte la considerarea sfinteniei oficia-lizate. Pentru cealaitk, raspuisul' ; i;r;- J; j. -
liiri.rlVr"t.er.r.r,gi.tn realitate poate fi dat-de fiecare din noi, tn marginile:proprieisale experienge. Deosebirea astfel stabilitH ,,, L indif.rEnta, fenirucdtran:.iormH in problemx istorici o neliniqte metafizicd, privitoare lacondiflile imanente ale <Romanului >> absiract. prezentati sub aceasthformi,-lntrebarca at ffebui sh comporte un rispuns corect, chiar dacinu va fi cel la care ne gAndim.
Istolia.e.prin ea lnsr;i un lnceput de r6spuns. Ridicarea la altatea unui individ presupune existenfa unei smucturi bisericegti puternice,
www.arhivaexilului.ro
ryii4eI meirntui"reii.rcpo*rye.fuici.
:*I tlegeimdeI rmltf,;mt sh
f hm$i-ld€srlrtdEsrslIoruiio,rh&Snrr-pe Crb hcr]e
lf mod&.
i{i t*ylp rec,rlb sess
fi# hilffuer-ru:L"tt***Hff sclerfi ME-fifindrc tm
Hlhdm +m
hXEqEi, s"
tded-HE v$!F
f r't umofr
F
dar numai in parte; a rlmas in schimb o populagie chemati la viatdtirtd uoia.ei, pe care nimeni n'a mai clintit-o de'atunci. cine credeci a clintit-o cineva, n'a-lnqeles.nimic din drama istoriei romanegti. unneam adXogat ar fi reacgionar altf.el, adaptAnd ruinele [;;;p.i, istoriesau invers, cum au fHcut Saxonii in Britania gi drrFi .i Nfroir"rii, cumau fdcut Turcii la constantinopol sau oride ,tii *.*ii.ii-in orice
*P,q1l:,rnai aproape de noi, cum au fa.rt'n"Grlii,-ii a",pa LiMaghiarii- ReacEiunea dacoromand a fost aceea a unui neam &ir",Idsat in plata Domnului lnainte de a fi ie;it din,copildrie gi agteptandminpng4 cate n'avea sd vind,_ a unei rntoarceri la ioalele Lui.iipi..-dute. De atunci, de la Aurelian, toatd istoria no*tra.
"n.r"rt a.reintegrare ecumenicr, care ieri se numea crqtind r." i-p.riuia liastlzi.s'ar putea numi europeanr, fdrd, ca realitigile prof""J'. sb se fisc-himbat. Eforturile nu sunr numai neputincLar6,-
"".ori pot fil,,jpeygl gregite: ca in cazul lui Dimitri. a;;-i.;-i" .r.. t,,siricia. gi ln nevoia noastrd l-am sdrbxtorit ca pe un fiu 'luminat
aloeamnfui ,si care e ln realitate primur factor ugiurunt ul ,"i.rirg.lornoastre.
Ecumenismul dtFr- care tanjim, fie gi numai instinctiv, fie sisub forma lui simplist8 de Drang norb writro,"rirri.-p.ii*Ja ,rrr;iou se .poate - 9i uneori nu se poate nici a1a _, . i..r." a lipsiistoriei noastre pdnh, Ta descilecat. Deslegali dL narra p.rr..Ja a Impe-rdd, desfrcugi in mare parte de bisericl iui cristos,.Dr.oio,,rnii ,rh trebuit sr reacr veacurile obscure ale primului ev mediu {hrd af_piti_adancimile istoriei, ln acel somn al'isroriei de .rr.-rort.rt.il.gg.l,.gi sx iasdla luminl ca un neam nou, cum au i.sit pi"Iii'rj5iavu de pretutindeni. Neamurile noi n'au complexe; dar din nefericiieooi nu suntem un neam nou. Nefericirea e numai i" prri., p.ntruciresstl,situalie de. marginagi, simgitl ca ceva.rr.,r, e al'riostru, a
=rvit de cele mai multe ori ca incitant. .Oricum, se lngelege ugorp, lipsigi de ransce-ndenga ecumenici, sfinjii nogtri'p"i.u,, uulu ,....la cer, dar nu gi la altare.
Aceastr severitare a istoriei se refrecteazr qi in altfel ln even-rualul concept. al sjingeniei romanegti. Ridicarea ir. ah;;; ;-."pli.e,5i.uneori se justificr ,prin dramatismul unui ariumit stil de viata.prin caracterul spectacular al sacdficiului. Biografia #ant"l"i1r.ilriil*fl atragi atengia, sx serveascr de exemplu gi sIionvingi: prin urmare,uebure sr semene c0t mai pugin cu ceeace suntem capabili sx facem:*ri togi, sd reprezinte un pref pe care -noi am ezita sa-l pteti-. na.raI un anumlt punct, strngenia .poate fi consideratd ca o sfidare, lnsensul pe care isto,riografia modirnd rl d[ acestui cuv6nt: la o provo-cetre a ilnprejurdrilor, sfantul tlsp-unde cu altx provocare, cu tntelessmperior. FHrd aceastr ideie de Jfidare a ordinii naturale, Ji"i."i,mr poate fi definiti in mod corect.
_ Penru a porni de la lucrurile mxrunte, qtim de pilde cd sfAntulIoo'' Botezrtorul m6nca lrcuste, rn de;etur frr'.r.. r. ^..rrer.r.. A..r,
www.arhivaexilului.ro
detaliu nu se poate relaliona cu ideea de sfinEenie dec6t prin mijlocireacelei de ascezil, adicl prin imaginea unei practici impuse de voingd'Sfintenia gestului nu iezid[ ln simplul fapt de a mdnca l6custe, ciin oi:1iune"a individuall a cuiva,,.uri ,9or ar fi putut alege ceva maibun, dup[ critetiile noastre obi;nuite. Am cunoscut pe un negru care
flcea oclri mari c6nd arzea voibind de llcuste, pentuci-i pldceau lanebunie si a plAns de necaz cAnd, cu ocazia unei invazii de licuste,serviciile' agr6nomice le-au stropit pe toate cu prodirse chimice,
inutilizdndulle ca aliment. Menuul Botezhtorului gi cel al lui Pablo
al meu puteau fi identice fbrh a se intAlni: ceeace at fi fost delectarep.rrt.o i-rnul, devenise sfidare a trupului gi a condigiei omenegti incelblalt. ' :
Bine inteles cd mAncarea nu face pe sfAnt. C1aude L6vi-Straussbovesteste undeva cum a mAncat cu anumili Indieni din Braziliatrr,re de gdndaci prdjite tn scuipat de f.ath mate; Mircea Eliade mdrtu-rise$te uiele explrienle mai muh sau mai pugin similare; 9i e de lasine'inleles cd nu e vorba de sfingi, degi se dovedegte astfel existenlaunei asteze, a unui similar efort de voinlI, care-i aseambnl cu Bote'iArcrul m"i mrlt decAt cu Pablo. R[ul poate fi o simplX judecat[ de
valoare, fundatl'pebaze gregite; rdul nedorit, acceptat ca o condi;ie,r....ur8, e.o simplA r.omodaie la mediu; sfintenia se mHsoar6'tn r[uli":"rrL-lli.pr; ;;;A;;r;, ;, o fitgild,,iard de pelfecliuni viitoate.In feiul a&sta, sfingenia nu se com-pune numai din ceeace ne dd
cerul, ci Si din toate'cAte le dXruim lui Dumnezeu, sfidAnd condiliaumand si'lesile biolosice ln general.---irr'*8i"l to.a"nesc ist]oric din care ar fi trebuit sh se ridice
sfingii, asemenea sfidare n'ar fi fost posibil[; tn aspectul ei de ascezh
si dL aparentb $atuitate. !n mlsura |n care le putem intui, condifiletiologiie gi sociale erau de purh supraviepire; astfel lnctt tenunl6rile,ctiar-dacb puteau avea'ln anumite lmprejurdri un cafactef sau un tond
d. **ra, :apfueai ln mod'pr.ea ev]dtni ca im'puse din.afath s,i.ca o
.r.."ritut. de adaBtare la rnediu. Haina sXrac5; hrana abia suficientlsi indiferentd, coniortul minim, sunt elemente spectaculare intr'o exis-
ient6 ca a sfAntului Francisc, cafe putea ugor si aleagd lntr?un sens
op,rs; dar nu sunt merite,_ ci condilii normale de via96 a. unui ldran&n Carpali,acum or mie de ani. Cum.s'a ldmutit de mai tnainte cl,..rr. impiejurnri m5runre ti pyr exterioare nu sunt suficiente _Fln1ru;l;;; F ;iant, t.rp.i-aria'dramatismului 1o.r. Ei a. lnqele.sului lorascetic ir.r lnsemnrua n acelagi timp disparilia sfinEeniei. Numai
ii-iiiurru,, dach a existat, a uebuit s[ie manifesteze ln forme lipsite
J" l*uo.u' de anormalitale carc caructerizeazl sfinlenia oticializatit
ln chip foarte general'-: I i, u1t. c,ivinte, un sfAnt pus in asdel de imptejurbri 1u aqdte.l
.u on irrJirrid separai de ceata iernenilor lui sau marcat tn faga lumii
;; ;.;;J. sfinieniei sau ale rnartiriului. Drumurile'lui nu puteau
fi mai pripastioase decat ale celorlal1i, pentfuca ,toate drumurile
,.66
www.arhivaexilului.ro
hcirearcinta.!sE- cl!9t rnal
Fo ca{e@u Ia.likuste,Srimice'ri Pabloildectare
roo t
iStraussr Braziliaib marnr-qiedelalltsistenP1 cu Bote-
ilhcata de
o coodi$eiri io rhuld siitoare'ce ne dibd condilia
sf se ddice:d de ascezl
li- condifiJetrcn1rolArile,r seu un fond&ri qi ca o
lie srficientblElntr'o exts-
I hm'un sens
i r unui thranri inainte ca
hiente Pentrufuelesului Ior
miei' Numat
H foorn. liPsit3
it oilcialwatai
Itlri nu aP[rea
h in fafa lumu
E hi nu Putea!rte drumurrte
erau prXp[stioase; ;i, de alt[ ,parte, serviciile aduce de el bisericii nuputeau {i dec6t neinsemnate, fie in privinga contibufiei personale,sau ln sensul unei biografii exemplare. Ceeace il distingea trebuia sX
fie vizlbil pentru ochii lui Dumnezeu, mai mult decdt penmu contem-porani.
Peniluci, intr'adevbr, nuantele religiozitlgii romAneqti sunt destulde caracteristice pentru a ingldui o astfel de interpretare. Fervoarea,extazul mistic, elanul sufletului aprins tn patima amorului divin,sunt manifestdri rare, daci nu de-a dreptul necunoscute la noi. Pentruun occidental in general, sfingenia s'ar putea reprezenta grafic ca oascensiune spre culmi, sau ca o mistuire tn fldcIrile amorului ceresc,care e tot un fel de urcare spre zenit. ln lnchipuirea noasffA populari,sfingenia are mai degrabl aspectul unei migcXri de ranslagie, iompa-rabilX cu o apropiere de izvor sau cu o lmpXrtdgire. Arhetipul sfin-leniei noastre e orizontal: cu alte cuvinte, e lngeleash, ca w darimediat accesibil, complet identificat cu individul mediu, ca o poafth,deschisX la drum pentru orice om cumsecade. Toate casele se sfinlescodatl pe an, ceeace lnsemneazd cd povegtile populare ln care Dumne-zeu aparc ca un clldtot ce viziteaz[ pe oameni ln chip regulat, cores-pund cu convingerea sincerX a unei prezenle apropiale. Dumnezeu eun gospodar care-gi lngrije;te tulma, gi reprezentantul lui imediatare casd la rAnd cu toti oamenii pi e tatd de copii.
Limba e, ca de oticei, cheia'cea mai pomiviti pentru a plmundeaceste mistere. Din studiul ei se desprinde ideia unei convietuiricu cerul, dar nu la nivelul cerului, ci la al nostru. Sfintenia nu'maieste ce credeam a gti, ci un simplu ipor de tensiune, o atehlie maxima-l,tzath,: o lecgie sau conferingd se poate asculta cu sfintenie, aga cumSe poate executa un ordin. A se sfingi tnsemneazi a in$a ln contactcu divinitatea la nivelul bucal al impbrtlgirii. MS lntreb daci asfintitul:u-gi datoreazd numele, altfel g..r, d.'explicat, aceleiagi imagini aorizontalitlqii. lnsfArgit, Lucian Blaga a observar mai
'de mult cI
raiul rominesc nu se situeaz[ la zenit, ci pe << celXlalt tirlm >>, laCepdrtHri accesibile fdfi aripi: n'ar fi de mirare ca paradisul pierdutsi fie doat nostalgia fetalh. a Apusului pierdut.
Credinga populard, care are toate gansele sI fie madiflonali, e o*trigr. de conviejuire cu divinul. Lumea e gridina lui Dumnezeu;&resta a fost silit si se apropie de noi, mXcar dinft'un sentiment dexrnl administragie. N'a mai rdmas nimic ln el din Dumnezeul fiorosrl lui Israel, nici din tndlgimile amelitoare ale divinitdEii mistice catere refuzd priceperii. Dumnezeul nosmu e prinue noi, unii 11 apuclae un picior, altoru le pune el m6na ln cap. Mitologia populard 11
::prezint[ ca pe un om bdffAn gi obosit, care sosette pe la caseleramenilor searu tilrziu, cer6nd de m6ncare; sau ca pe un tehnician;Lecajit, care preferi sd se sfXtuiascl cu cArtita sau cu ariciul. La:r:-ma-vederc) atdta antropomorftsm, atAta {.amiliadtate cu zeii parr rrdica un izvor pdgAn. Dar poate nu e nevoie de astfel de ipoteze,
www.arhivaexilului.ro
pentruc5 aceast| viziune religioas[ nu e excepgionalH. E icoana purfra creqtinismului primitiv, care n'a avut mijlocul s[ evolueze gi s[ se
subtilizeze prin veacuri, cate n'a gtiut de Sfinfi PIringi, nici descolastici, nici de misticism; care a pismat ingenuitatea credinciosuluide altbdatit, de pild[ inocenla copiliroasi a franciscanului, tn carese regdsegte aceeagi familiaritate, aproape ag ,putea spune aceeas,i
promiscuitate cu divinul. Mi-aduc aminte de basmele noasre gi desnoavele a lo d.iuino, cAnd citesc in Fioretti replica energicl cu caresuavul sf6nt Francisc ne lndeamni s[ rdspundem tentaliilor diavole;ti:< Apri la bocca e mo vi ti caco >>.
TJmanizarca divinului n'are deci nevoie neapdratd de ueceteaprin mitologie. Deosebirea, din punct de vedere romAnesc, e ciaceasti viziune cosmicX n'a mai evoluat. Nu vreau si spun cu astacb naturalismul antropomorfic e pAnI astAzi esenla ortodoxiei romA-nesti ci ci ln stadiul arhetipal imaginile fundamentale au rdmasacdleaqi. De altb parte, h,chipuirea iopulatX, separad de doctrin[ln evul modern qi din ce tn ce mai depdgitd de ea, s'a rezolvat definitivlntr'o poezie a {irii care e, din alt punct de vedete, o secularizate a
religiei gi singuta Renagtere adevbratd a mingii romAnegti in abstract.
Rezultatul cel mai evident al acestui proces de secularizare econceptul caracteristic al omeniei, tnqeleasd ca potenfializare a vir-tutilor crestine intt'un sens netranscendent. Dincolo de orice fel de.oirracriti'oficiale sau colective, omenia e sfingenia colectivi a
neamului. Parc a fi uqor de descompus in cele trei virtugi teologale,credinga, speranta gi dragostea, care sunt cele tei mari drumurispre Dumnezeu;Dar omenia rt'ate ca scop lndrumarea spre Dumnezeu,decAt cel mult ln mod indirect qi, tnr'un anumit fel, lfub a-l cduta.Din punct de vedere sttict teologic, de altfel, i se poate descoperiun fel de imperfecgiune, tn dozajul desechilibrat al celot ttei virtuli,cate at ffebui proporfionate cu mai mult6 rigoare.
In misterele omeniei, drepturile speran;ei mi se ptarc cb apardefavorizate. DupI definilia lui Dante, speranla e o <( agteptare cettl >>:
nu vId destul de clard aceastd certitudine in folklor. Aparent, extemi-tatea eschatologicd a speranlei cdnthregte mai pulin ln imaginagiapopularX decAt eficacitatea dragostei gi decAt mdngdierca credinlei.Omenia at fi 1n acest caz o religie ln care faptele sau, cum ar spuneun catolic ftancez, le's euures, cAntiresc mai mult decAt transcenden-
1ele. Ce speri cioblna;r:l din Miorila? Agteptarea lui e o speranfAevanescentl, care nu se lasd definiti gi care, mai mult decAt un fermentsau o garanlie, aparc ca o lmpdcar'e gi o abandonare. ln Discipoliidin Sais, Novalis vorbe;te de aceia ,pentfu carc viaga era o simpliinvitalie la un banchet, pentru care <( aerul era o bluturi rdcoritoare,stelele niqte fXclii care prezideazd dansnrile nocturne, plantele gi
animalele,'preghtitea *rgtifi.a a unui banchet fastuos. I{rtrtu nse oferea privirii lor ca un templu majestuos gi ferm, ci ca teattul
168
il
I
www.arhivaexilului.ro
Ea Pura:sisese, hia a.iociosuluiLlncaTE acesalr,
rre li de
f crr care
firyoiesti:
h uecereare"ecEh crl asra
nli rc'm,i-i j r*nrash doErr'lnibda;nitl'rlildilriz*re a
h ebs:r'act'
Lulei:zare- e
brre a mr-.rie ie1 de
lndoata u
n *yi,ae'pi *umurtto"-r"r*'-H a.l cfu.rur'
ic a*'-e*tI u,u' rrruE';
Ptrfe ca aP:nlfi€ cEmfl p:
p. Esm€mt-
fi irnegmnpap crdiotei.ifG &- strtrhrmmsoenden-I a o sPeraat*pAun termen-t
p In DisaPalgI cr& O qrnFlr
:d resontoore-
t p"l,mrele Pc \arurn rro
l' ci ce reerrou
magnific al unor serblri mereu altele >>. Dar discipolii din Sais nupot fi confundali cu cre;tinii.
Cum inci nu avem un sf6nt al nosffu, e inutil sI ne inuebdmcum ar arbta. $i totugi. Cum totul se petrece in inchipuire, m[ indoiescc[ ar semdna cu Augustin, temperament pasionat ;i nelinigtit, deo-pottivl de chinuit de problemele cunoagterii gi ale constiingei; sauct Teteza, pentru care amorul divin e o scAnteie cate arde conqtiintain sctum de fericire aproape sensual[. Cu mattirii nu, pentrucd mar-tirii nogtri sunt o necesitate istoricd. Nici cu fundatorii de ordinegi de congrega+ii, pentruc[ {undagiile noastre s'au ridicat pe nisip.
CAnd incerc s[ mil inchipui, mi se pare ch ar semlna mai cur6ndcu vecinul meu, in spafiu dacl nu ln timp, Fray Gil de Santa Cruz,dominicanul de la Candelafia, renumit pentru familiaritatea lui cuFecioara de hram. Cum Candelafia e paffoana navigatorilor, se lntelegecI adeseori era silitb sd plece de pe altar, ca sI o ajute la nevoie pecei care o chemau. CAnd se intorcea acasd,Fray Gil o g[sea a doua zi,inu'o pozigie diferit[ de cea pe care i-o stia din ajun, uneori chiar,de oboseali, ctt. faga intoarsd spre perete; 9i atunci se mullumea s'odojeneasc6 Inssl;
- Iar ai umblat pe drumufi toath, noaptea!
Sfinlenia noastre ar uebui sd fie speranfa. Poate de asta nusuntem destul de sfinti.
Mijlocie. Mijlociu.Alb mai alb, mdrqdluindmijlocie iatbd unde
anonim neconsimfit...Scard dintre prisrne moi
t0
www.arhivaexilului.ro
Iil'
5'
F
pi'
__--.1
i
tlTjr
EXERCITIA SPIRITUALIA
La poatta de p6nl acum
Sgtepr cu pbrdsitele cadavre.In spatele privirii deslegate_am aflatscancetul negru, ruginit Iapreptu_mi, semnalul confuzelor toamne.$i doud pietresus. lineau o floare,gi doui floriscriau in- crdpdtura guriidesemnul unei inimi,cadenla multor brume pesteimpubeiele fericiri.
: Ctedln erernitatea viegii...Inalte. ierburi g.riio,de-a dura un rlzboinic ;i o lumegi-o injustigie un echilidr.,- uioi;;.strnlr oameni pre limbavIz duh,
- rotireaaparcnt[ a luminii incdmenitele lumini subplmdntene!Ceasornicul Domnilor... Mi;;;.vina gi invoirea,lnvoiogirea din acest tunel: asatlcutele pe care vi le urll 'poetul ispititei poezii.Lasa mea este rugdciunea.
Casa mea este ruglciunea sitrebuie sE-mi fie drum.rl ,r'ndecalea e numai pietriq,praf de stele pi cumvain gdnd urateafieclrui om aprins,oare fiecdrui osdomnegte-lnfrunzit...Ca-sa mea este adevlrul meu.Adevdrul meu este biserica iui
$igi agtern la cdpbtAiMunlilot ca sb tdmiiMai frumoasd dec6t lunaCare-lnfloate totdeaunaBa pe-o gdEk,ba pe spateDesc6nt4nd de sdnitate,Mai gustoasl decAt mdrulCare-lnveselit-a cerulCerbilor ducAnd bine;eStelelor dintre ostrefe, -O potcoavi gi-un colac...Lerului am fost ortacCucuiat numai biiatVoi purcede leginatIntru slava-qi poleitPAnd'n margine de mit.Fata lumii f.atb goalit
lvInvascuta ln cernealaCa un Domn in minunareaIerbilot de peste zarea;Somnul mult 9i amlruiPe m64oagd^cAnd te suiLingd apa,,ldngh vAntulMagilor la tot cuvAntul...Lerului {ntnzar totatPovirnit din sat ln satMielul, taurul gi-lncalteaMAntuilii'n lum0narea
L72
www.arhivaexilului.ro
Ori iubirea-mi nelnceputiSub frumsegea lumii Jluti,Nada soarelui s'o coaceFluierAndi prin blltoaceOsul visului trezeareColea ici, colea-lnc[1are,Strung6 tulvai g6nduluiVerde poala focului!... pe suflarea holdelorCAntd oastea pruncilor,Mijlociu de plop qi joc
$i rdsadul dArz - la usiPasul ploii dupd urgiRonElind pietriguri
-dulci
Ca atunci, ca nici atunci.Fata ceasului miruntRelnvierii-acelui sf6nt.
I
173
www.arhivaexilului.ro
GRIGORE CUGLER-APUNAKE
uN oM cA TOTI OAMENT!
Lrvllul
t^r:^.*rr:l^,:, -"1T-u femeia. n A9 lrr., .X ,.up de tren, ca sd pun
Ee, fiecare de altl culoare gi cu un centru9.gi,y1?:: .!\ t*^,"eii, Lni.',t ;; 6;;^ ;; Nffi"il,1, lJ,pr.,e
={l^Il$i v,orba'din gurr.
.u C,i"*._.a"L."i p. dr";f^r{:';;[] ljs,ezi cu el de. 2... o.tip. zi. Ai rabdC-ce-; II ;^f..a:'T;;lucrul la vremea lui, ce naibai ,
Motto:
DacX miar fi dat sX,ncep viaga din nou,a,s .cIuta s-X fac aceliagi ii.q.li, uisivirqi aceleagi pXcate '9i ;,;; i,Xg;in aceleagi.lncurcituri, pentru a putea
- odatl ajuns Ia virsta- mea de'r*m_ sI doresc sX pot lncepe viaga dinnou.
ffragnent d.in prelapa cdryii de aizitda unui c,irndyar aduit\
. < Stdpan absolut!,Sunt stepan absorut pe ac-easta freicr sfrijitd >.igi zicea omul, in sinea.lui, * p.iui.gl pironitd i" f*i"ri*., o ,ranar",sau n'o mHnanc >... gi -rocot., ci bine frcuse cr nu o *ancrr. ni.iieri, nici alaltti: Iiir,l.d in acest caz, astkzi, frri*i, ;, ?ll;;; goald.
rmprnse tarfuna Ia o parte, cu un gest post-meridian.
^ g femeie, a cirei preiengH,nu f.rre".e ofr.;;;, J;nimeni p6nIin acel moment, se deiprinsd g*_p.n"-ria g'rLiiia'ffi -^e,c,rl un sc0rgait.de.roabi neunsd. Era una din'u.d.-?aprili-r,ourr.*.^ i::11":ite viegii, dar se vedea cd odat6 fuses. frrgJa'!i-d"rd,rli..,. gT*,.1
!t-q,ii zbtucit "? 1e?+u
cu autoritat. ,r, if..t d. *pil.,^.,, 1^1-
lspravrt? >, inrrebl femeia, uscAndu_si mAinile cu poalategii de masl, cum algii igi usucd picioarele.
,- _.:.-.Y:{: :_*i,:, rispunse ornlil, du, cuvintele lui fur[ tnghi;iteoe nufulala tfenului.
174
www.arhivaexilului.ro
irydrq.nou'a€$]r. a!
i h'a-: bbga
llru a Puteag de acum
1t riala orn
bgii de uizitd
id siriiiti >'
r O md'ndnc,mincase lrtclfi fost goal['n-, nimeni Pin[El sPre masb,
IFruri stoarse
B gi durdutte'rt de coPil' -
ifle cu Poala
i{uri inghifte
i treacb renulItro. ca si Pun
: gi cu un cenffu
OFu )), cofnpleta
E f,f"?ii'rll
., ,nn#ffit r-:,Irff#r'e dragul lui Minoru ... >> mai rncerci femeia,
+u,t,lll1'# ,tJ::l? :.",,':,Yi"iy, > - racrt omur, oarecumd];;1#" rttsa l4sdDd sr se ingeleagd cd nu uu**".ii"Je lurg.rr.a
r** #t?ff,i[,::i':l.lor go.pil. ,Tl]1!i,. doi.ani,- detariu care rr:a:i i ii...*;';itttent' rn schimb, plringii ..r, d.rtrl ll"p..o.rpr1i,It;i*#iil,li',i.r,i..,ill;#,fl]j"J,,'"r::,di;;i;.J;,i,ui,l j
l;ii?!il'i;i'#'l,t jxfh'triifi?ix3'll;1','?",';xirnlsl.existe, ei '. t#.1.,";T;:#*t?T^!1.1, ce nici nu apucasebeiutuirl'.i''i.,J f;'X}#nl.,1il"n'a imprejura.. i-ui fut"a pricinui
,..31"J'Jni::,fl fi*:q:..;1,;:d:li*i:i,:l.i*:*.;l;pJexul solar. ca
a. ?;r;,;e ;r lX,j',,!ifi:iffi",:1a.td mai,,,ti,'j,i },,',lei ei ..idi
+
, Acum, cAnd mI aSez.la scris, cu degetrlJ muiar in Eipirig, ca sd
:',',:I"u,',luili",'T:';:ij:ru:i*arienii,;il;;;"li:'dru..i.scriu numai penrru tin.rii ;;-;;;;; ;i$,ji.:"J:, I,::lli,l_;[;iiffi ,r,{{ ul,t ::lt*l#i*cred eu ci e b],,",'i-i .,.g.este fricd d. ..-o ,a ,, ,iii. ffi;:r. :?,".1r-r.
in t6mpre, 9i nu_riic] ag merita sd fiu fnvinuit';. #;iil'
sunt un ingrat gi un egoist,s r i au apdr arc a ini.nii, il G;, ";#i I. ;,11l.r,l,,lllrij *fl "r.,:,ej
+
, ,DrpI cini, omul avea obiceiul si ,dosul casei, unde nc5 *iptomatu.ii, .u''ft'e
o crescdt.* J.t'Jo::fl'::i: fili:lrf#'a ai"p,.i,-;i' .T#;':*ffi1'5J[ nHT;".orpu,, .,Ju ..,ipibaz6ndu-se pe realitigi iri*i.., i#;i"' ';' totmase aceastl ideie
ff,^9:if^o-luii, p.--got-mit-un9i ei i, u,ll-elemPlu pe medo-pergi,
Cdte nu rn..r.l,=J [t"ita ' d"bh"" de acel nhrav! Dat nu
,."s;;;;J"i"a tarnJ"te ani 'de zr\e protestarile ei indignate' urmate
;;i;d"];il ]a.a Jaiir. oarta, femeia se suplrase rlu de tot, 9i
nu_si mai .,orbir..a"ffi d. ;til ;[pt[mdni, pan6 cAnd, ln fine,
l}'i'ri'"T'r"i;il";il-;:r,ind ,pt" el, i'r un "r 1'p"'' in ochi cu o
orivire salesh t.r.rrfJ".ir* i*i"fa implcbrii. < Si trbiegti, tdticule >>,
ii'.'pili:;;l;;;;i';ii ' u "' ei "u' > completase el'
+
DeschizAnd portiga de lemn de.mesteacln' iltr[^in, g:AlTi^:].. it tittt. pe iarbfi, cu capul tezefrat de un zaolaz de scandurl pe care
s*ia: MURDARIA bpilifX-CU 'ATAE.
bin acel loc putea cu-
prinde cu 'privirea i"*i pi"pti9i3tt.''. tn dreapta' cu taga spre strad6'
se tnllp .uru, uoprir-iit itg'i tetamiziu, cgdif[ tn formb de potcoavl;
\76
www.arhivaexilului.ro
tiri i-rerilii i-n:e-
E [E]''I lllf: :1e-
n [x irrrph si de
;
:
i
d se :-i-fr cE:elafi si:g:;:",tf er as;;
trrg:* sr
I urame"f1 trnr:*-:t- "Pe-=tuq.;}ol s&:s;;E
$I ues--m-pfl r:;u-,rn
hiirs: eru
lh tfrnnn lEncfu: lryi
tde *trrH ea n'urbmu:JilIxcfiuil}ru,url sr.:ml
phErunu-t
;E Du,r mur
E"umlsrcF'& r:r- nit
f* frm rrin*
l.rylar. :l m
*fifltfuu:ue ,n-
itt:i..[!f,rffime pld p,e "**h{@su imr.
#E sErnCM,
hgmmrnuw,,tur
in centrul potcoavei, pe o moviligd,.apkrea masalacare manca el gi,lyri,.lilipit de spatete crr"i, t,-inlt"i p.*..ud il l?.'a.,..,,,ir,r,.,tegea qi intra trenuf c1 un cuc pdrdarn'icf d;qgr, p.il.r. vdruital fabiicii de carnagi,.acoperit de auiografe d. p8r.i ,J^;. cugeterimelancorice; Ia capllur
"nli-utli ririrr: o. ,"r.?. ti.Ii se legrnacolivia 1ui Minoru, utarn*iil;;Til.L-;r;;i;.-;h ffi# ghirotine
::':L?,*,:i;-{poi venea tihn' u"J' ; ilit"i;,, tu r,ni,=i.i,.a,o,ru
<< StipAn ,brol.yrl,tj:,^ stdp6n absolt,t aI acestei frumoase averi >>,igi zicea omul - gi.simgea o mare,rriri;gi.,-;;J.?se puteam6ndri cu felul cinitit in'care 9;;;-"i;.r.. Sistemur rui de a conduceoperafiile bdnesti era simpru arr'.ri.u.., punea un ban peste artul;i la inijloc o pdrticici iil;;;a .rr.'ra.a, obiectur negirstoriei tncurs' Apoi aphsa cat purea cere i.;t-;;;"d. "crrirlr#rtsJ.
-ut"ri.ce g^gnea pe Ia margini r"p..r.ntu .a.rtigrt obdnur, iar ce rim6neain*e moned. .r, .uiitulul,'d.1uiJ ""irEU"i, #;,r;il";:Fdcuse in ferur acerru'r.nr*a.;;; ;-{',ili r"d;;'..ilameni vii,cu oameni de paie,,cu sonate pentru flaut ;i piun,-.,, irriil,iri p.rr*ceaprazari, cu rimlgige urrtorni.. a.iu .p.rrgii.ri;;;.prii, t, fir.cu o sumedenie de ariicore u ,aro,i rittilr.d.m'in,_itil sa Jmii lungim
- fiecare persoani.int.r.ruia-d.-;;;r, l,, legdturi comerciare cucirnlEarul adult {iind liberI si . .".fi."re dupl gustul ei.
+un zgomot de pagi ce se apropiau ir trezidin ganduri, f,c^nduJ
Ajungi la in*area crescrroriei,-"*ri-r1"pri gi, rntorcAndu-se$ue insofltorul sHu, fntrebh; .1 fa' spun. ma, crne 5un1 su) > _=petand astfel sluma pe care "bigrri"; o fackde fiecare datd cu:auinul servitoi.
r - ---- vvrurrur4 D'
<< PIi, cine sX fitll::i:p:ir. acesta, continu6nd sI cldngHneascH=: dingi, << ia, un o* .u toF oamenii. >
+++
177
www.arhivaexilului.ro
CRONIGA
La moafiea lui Henric I Plsirarul se urci pe ttonul lncl plin
de fulgi gi pene, u""olfiiJ T.rp""ti",nrqa, c.rc"iitorul Yucatanului.
NouI suveran nu .tr".affi-a"-pu1i9-pagaigi'juv1care fdcu P"
f'!Il;;*di J. pbs[ri din lnueaga. Repubiici s[ rlsutle ugurap' bucuro;l
;r'ilp^Jt-a;;;;;r,i,.,i t".oionat cate li adusese ln pragul fali.."ii"i. Pblif cum erau, ;i pentru ca.nu cumva noul suveran s[ se
i#"ili;ffi E;;rilnd, p..r,o, p6slri, se rnvoirl intre ei sa-i'J5r"fu
d,, ."- piif"i"f incoron[iii, o r.rlpt,rr; omagialh, reprezentAnd
orice o fi, numai Pds[te nu'Fabticatl d".i, L sarguinqa ;i tndemAnare' o satdea^ de lemn'
reusind cb. cteeze " .p"Ja? utie i" nu se rnai vdzuse panl atunci
i;?.J.;*d7l",i,ii. pentru ca aspectul sardelei si fie cAt mai
anrooiat de realitatJ-,- i uiii^ta h*'o lutie de tinichea, umpl,t[ cu
3i.r'd#"r. is;ffiil ," tt cLlnoltea^lncl' pe acea vreme: exista'
dar nu ," .rrrog,.u.; fi"i' t"tiu 'f1' .lnchis6^
cu un capac -de 1ipll
trandafirie qi fabticantii-lt p'"'"""r[ in lorpore la Palaiul,Imperial'
intovXr[siti d" ,otiii" io,,-tit" nu gtiau nici si scrie' nici s[ citeasch'
""" " i',,l,"iiLil a"'J,tuJ pa' at"illt, Terpentin, Piil pf t::,'],'u^- I:introJrii fdih lntfuziere in apartamentul lui particular. Ii primt, cum
de risoare, ,.rr'irri-ll tiiii'i"ntlrile de rigoare' suveranul ceru
][ ;;?e';;''J;;,;"f4ft'Jin gigura, intre doud borboroseli de
clXbuci qi bale dentifrice'"-"-#a;", pi","r, r.iipitoare ;i indiferent6, in baia ei de Striptizol'
La vederea "i, r".p"'"ti"'n'!' tala sd-i scape un ;uerat-de admiragie'
oe cAnd trArat,rrit.'i,ri;;f1;d;" u..u ,rqoui6 incurcltur[ ce pune sti-
5"!i"-#;ffii;;-;]; ;i'"'" sigur de e1' cand este vorba sI
iJi::: :""iii;'d;-;;i. paal, din Jap cu un aer satisfacut, bine-
inteles invArtindu-s" il;r"i*;i curiei gi punAnd fabricanqilor.de plslri
i:l"i:ii'#i"iliari, ta carc chpetenra ltr, ma"r*,rl O fam Pfaff von
Stumpfellkruenz rlspundea plin de zel qi de competenga'
ln seara aceleia$i zile, srtveranul oieti un banchet urmat de bal'
la care fur[ invitaiit,ei-i;irorii Republicii, fdrl nici o excepqie'
CAnd pemec.r.u "ri^ir"i"i, S,'-U"tanul'Curgii apdru pe esttada muzi
;FJr;;;;;;erral o;[i,5tha[ tob" ei, ri, mi;loc,,i tlcerii generale
178
\
www.arhivaexilului.ro
l-
rhch Plinrcnului'pe fabri-frucuroqtflgul fali-
ryn.sA.sqE el sa-l
lezentAndh
iid. 1"*.t,hfi atuncih cit mat
in m0na
tirilotceruide
Sriptizol.admfua1ie,pune sti-.rorba sh
ut, bine-de pbshtiPfa{f von
-__-l
ce urmH, anuiff. cu. glas solemn cI Suveranul, migcat de'dovada dedragoste _primitd din partea supu;ilor s6i, a hotIrlt ca, dela aceadatl, sardeaua. s[ figurez: in Stema fdrii, intr,un cAmp lur., f.irrtr,oteticitl coincidenll, se g[sea incb neocupat. catt despr-e sculpti:ra ori-ginald, urma si fie expusr vederii ruturor, pe balcimobilul-impefial,adici.balconul pe ginelare dddea ocol palai,rl"i, l, inaif."r lii*"rrieral fl compteta in 24 de ore circuitul cel0r patru puncte cardinale.
Fabricangii .de. pHsHri erau in culmea' fericiiii-9i-""-.ri gtiru
cum.si-gi ascundd bucuria. Atunci sotiile lor se ofeiira ,,o -ar.rndd
ele,,fiecare pe a solului respectiv - g.rt ,po*, J"^Ar.iiUlra .o.r_
1ugata, care tdcu o toarte bund impresie asupra celor prezeiti.
r
t
lti
L'.lg
www.arhivaexilului.ro
ANDREI BOGDAN
INGERCARE DE DEFTNTRE A SPATTULU! URMUZTAN
Aparilia fulgurantX a lui Urmuz in literatura romAnX face parte dinteacele salutare miracole prin care o literaturX nalionall, inevitabil consttAnsl de
tiparele temporare ale tradifei, evolueazX de cAteva decenii intr'un scurtdstimp, anticipind uneori experienle similare ce se vor produce ln mod inde-pendent pe alte meleaguri.
Noutatea explozivl a celor cAteva pagini ale obscurului grefier explicXln pame jena pudicX a uiticilor literari ln f.aEa fenomenului Urmuz. GeorgeCXlinescu considera scrierile lui Urmuz ca ni;te <simple elucubralii premeditate, fdrd un sens mai lnalt>> (1), <run joc estetic pe care ll ptofeseazX ln glumlgcolarii>> (2), iar Perpessicius vedea lntr'un Ismail sau Turnavitu <(protagonigtii
micuLui teatru de p6pugi al lui Urmuz care <<amtzd qi lntisteazi ln acelagi
timp...> (3). Mai nuanlat, Tudor Vianu insista asupra persiflXrii cligeelor limbiica generator al umorului: <<Cetitorul atent gXsegte (...) tn textele bizarului qi
nefericitului Urmuz un document lingvistic de mare insemnXtate, un prilej de
a demasca unele din procedeele limbii, pe care nu o datX poeli mai de seamX
ca el le-au folosit cu ufl mare succes>>(4).
Mutilarea universului urmuzian prin reducerea sa la unica dimensiunelingvisticX, a asocialiei <<amuzante>> lntte cuvinte, ca gi (desigur printr'o nedorit5consecingX) entuziasmul hagiogtafic al discipolilor lui Urmuz ce voiau sX 1l
transforme, postum, lntr'un fel de stindard al suprarealismului balcanic, n'aufEcut decAt sX lntArzie propagarea destructivX, dar at|t de necesarX, a geniuluiurmuzian.
Sumarele note prezente lasX cu intenlie deoparte aspectele tehnice ale
limbajului urmuzian. Experienla lnreprinsX de Urmuz este similar6 celeilntreprinse de \Tebern ln muzicX gi de Francis Bacon ln picturX gi ar necesita,
ln sine, un studiu detaliat. Interesantele interferenle ale scrierilor urmuzienecu opera altor scriitori (numele lui Jarry gi Kafka au fost deja sugerate) ar
merita, de asemenea, o discugie aprofundat[. Dar ceea ce ne intereseazX ln modexclusiv aici este << o mai dteaptX cinstite > a originalitXlii urmuziene, pentrudescifrarea 9i ln,telegerea celui pe care Eugen fonescu itr numegte <<unul dinrepremergXtorii revoltei literare univetsale, unul dintte ptofelii disloclrii forme-lot sociale, ale gAnditii gi ale limbajului> din lumea contemporand(5).
1E0
www.arhivaexilului.ro
scurtinde-mod
dinrede
explicXGeorge
premedi-
io glumhistii
in acelaEi
limbiibizarului gi
m prilej deun Prue] uc
ni de seamX
rlimensiuneo nedoritl
voiau sX 1l
, ntaua geniului
tehnice ale
celei
ar necesita,
umuzienesugerate) at
ln mod
C€oe, Penxru<unul dintre
(5).forme-
Lumea ln care se migcr eroii urmuzieni este un spagiu moderat de maritensiuni, dorninat de imense fo4e acliondnd rntr,un oot r- rinit. uste vorbadgci {e un spariu al violenlei, ce se concfet izeazd pnn deformare, comprimaregi dislocare.
Delorrnarea se manifestr in insugi aspectur <.fizic>> ar personajeror urmu-ziene. Stamate, de exemplu (6, 7), este un <<om demn, oriroro, fi- a. fo.*aaproape elipticl, di'. carza nervozitllii excesive>>. Forma elipticx *aduce exis-tenla migcirii, rezultat al -unor forge de tensiune, aeformand o ,r.ia (forma
de .repaos) intr'o elipsE. In aceragi timp, transformarea este poribilx nomriln ipoteza inconsistenlei materiei, .., alte cuvinte ea este "..oi;.G a miciirezistenle a omului urmuzian lt fala unui destin implacabi.I. '
comprinaarea este echivarentx opresiunii rntr,un univers rn care fortelesunt nevxzute, univers rn care taagibile suflt numai <<efectere>>, or^uroi "il;fiind pentru totdeauna necunoscutr, <<absurdx>>. comprimarea aoorarx "r*.tuniversului urmuzian dimensiunea sa tragicx. c.*p.i*r,,-op.i-rr]"oIu *ro,r-zian incearcd disperat sx-gi construi"..x * subslaliu id;;ir;;gei <din
afard>>, o celulx protejAndu-r de insuportabila t ori-rrn.. Aceasta ...r"ix protqc-toare> este descrisi rn detariu in <pdlnia gi stamater> ,si asupra structurii sarevom reveni ln curAnd. Cum cons*uirea acestui ,obrpuii, f".frir,-i_f".*."Uif,se dovedegte imposibil, gi.c:m forgere oprimante continux a acliiona cu egarxvigoare, omul urmuzian r9i micaoreazr (precum stamate) mereu volumur.Limita. imaginabila, speranga ex*emx este cx, ftansfo.*at tn*:un punct, ornururmuzian va putea <<pxtrunde gi disprrea in infinitur *.r iil, ,.lpa"d astfelinfluenlei nefastelor forte.
In fine, dislocarea este efectur direct ar violengei forgelor aqionand rnspaliul urmuzian. Ismad <{este- compus din ochi, favorili gi ro.rri., rsil ir. rr.r*este compus din <<o pereche de mustxgi cu ocherari a"pd "r..t.r,'uo.r*rraa,gi un <<sol diez> (10). Dislocarea adaugd. universurui ;;il-;ilJrriu.r., ,^grotescd. Recompunerea, regrsirea identitrgii omului urmuzian dwine, prin
dislocare, imposibill. Dar aspectul fizic, rezurtat al disroclrii, .rt., .onriaurrttn sine, comic, ca un fel de travesti al divinului.
celula protectoare, subspagiul rnchis ar omurui urmuzian, arc ap,*e,,raunui <<apartament bine aerisit, compus din trei rncHperi fri*[.t, ,uanaterasx cu geamlAc gi sonerie>>(11). una din*e incxperi.rt. urrton,i ro-pr,ror,al cirui perete din fund este ocupat de o bibliotecx de stejar masiv, totdeaunastrans lnfxgurati ln cearceafuri ude...>> Aceastl camerl
"ri. ur..inl patr*rxde lntuneric, nu are nici ugi, nici ferestre gi nu comunicH cu lumea din afarEdecAt prin ajutod unui tub...>>
Asistxm astfel ra descrierea deliranti a unui ruodel al matricei materne,printr'o relntoarcere nostalgicx in perioada dinainte de nagtere, li. -oitr..
tlumea <din afar6>. cordonur ombilical (tub) menline o inevitabilx comunicarecu lumea exterioarx, dar protecgia este asiguratx. R.intor...."
^ i^ ,i^y^' ,*orn-nafi redh, marea iluzie a lumilor inexistente, dar posibile.
www.arhivaexilului.ro
l
Modelul malicei matefne se completeazi printr'o desctiere naturalistH,
aproape viscerall, a celei de a doua lncxperi. care <<formeazx un intetiof turc,
ert. dtorrt[ cu mult fast qi confine tot ceea ce luxul otiental are mai rar 9i mai
fantastic... NenumXrate covoafe de prel, sute de arme vechi, lncE pxtate de
sdngele eroic, cXptuqesc colonadele sllii >>'
In sfArgit, aceastx a doua lncxpere comunica printr,o tfapa cu o <<sala de
receplie>> cu'<<robinete expres constfuite .acolo>> ptecum ;i cu un <<canal facofos,
al cliuia unul din capete nu se gtie unde se termini, iar cel;lalt, la pamea
opusH,lntr,olncXperescundx,cuplmAntpejosgiinmijloculcxreiaseafl5bltot un lXrug, de care se 'afld legat| lnffeaga familie Stamate"'>>
Subspaliul celulei protectoare este sediul iteconciliabitei dualitEli finit-
infinit. nlnituf este desiinat comprim6rii, morlii, dispariliei, iar infinitul este
lndepxrtat, intangibil, absurd. Pdn tubul de comunicate, Stamate poate lntfe-
zxri <doi oameni cum coboarx din maimull 9i un gir finit de bame uscate,
allturi de Auto-Cosmosul in{init 9i inutil> (11)'
Tubul de comunicare, prin simpla sa existenlH, lntreline iluzia concilierii,
a tangibilului. Astfel, prinff'o <sparturx a canalului>>, Stamate se uitx cu
binocl]ul 1,, Nirvana 9i <<arunci ln ea cu cocoloage flcute din miez de pAine
sarr.o coceni de porumb> (12),iar lnff'o bunl zi i se plru chiar <cx a pus mana
9i pe cgalaltd jumXtate a ,,luctului ln sine""'>>
Iluzia concilierii finit-infinit, a lumii <<dinxuntru>> 9i a celei <<din afard>>,
gefrercaza o imperioasi nevoie de legi, acea mistuitoate <(sete a numxruluir> de
t€gti a acestui spaliu, ia forme estetice de o varietate surprinzxtoare 9i poate
titd egal ln literatuta contempotanX.
Fuchs, memotabilul erou urmuzian, <<cand a luat na$tere a preferat s[ iasx
prin una din urechile bunicei sale...>(10). Fuchs poseda dfept organe genitale
nnrmai o tinir[ gi exuberantx frunzx de vi1[>, de altfel utilizata de el ca
t82
L
www.arhivaexilului.ro
lualisti,h mrc,r gi mai
fute de
rssli de
I dcoros,le partea
h se afli
ffi finit-HtuI este
rreintre-Lc uscate,
:tmcilierii,ii urt[ cu
L a. paio.L 1ns mioa
rdn afarX>>,
t*ului> de
I Crhrla ProFPtuos> se
[11i. A doua
Fmati ... cu
ri *inigiale>>
fulirate, ca
; Gir[ sl gtie,
iqrroPiildu-seil4ina nici uo
L esr" spaliuI
p;ic'e 9i gro
imre ;i PoateI
r ... -:acferat
sd.tasa
lrElne gelUtale
frrti de e1 ca
hranx cotidian5. organofagia prefigureazd, dorinla reproducerii prin sine tnsulia artistului muzician. Ajuns rn olymp, Fuchs dobandegte rn cele din urmxa*ibutele masculine: <o manx viguroasl din ordinur iui Apollon ;i Marteli smulse lui Fuchs fuunza d,e vi1x, anexandu-i ln 1oc obiectele la cari aveadreptul>(15). Exilat apoi pe o praneti nerocuitx, Fuchs are <obligaliunea de alrsa numai din el gi prin el lnsugi, acoro, progenitura, ..u, ,rrp..ilrri semintiede artigti, cate ar fi trebuit sx iasx in orymp din amorur lui cu Venusrrrrell
--un alt personaj ttmuzian, cotadi, posedr un vagin suigeneris, constituit
din*'un <<capac de pian, pe care il are rngurupat ra spate, de-asupra feselor>> qicare ser'iegte <<1a nevoie de urinar ,si pentru ceilalli clienli ai magazinului gipentru intimii casei...>> (17). Dragomir, prietenul lui cotadi, are un f-el d. peni,transplantat, un gat <<subgire de curoarea caferei cu rapte gi fasonat cala suung, gi purtand doux smocuri fine de pHr, rustruite gi i.gr. ca pana cor-bului... lxsand sE se scurgx din e1e la virfuri cate doul picxlud Lmpezi deuntdelemn frantuzesc> (1s). cand vrea sx-i facd plxcere prietenului s[u, Dragomir<i;i lungegte gatul cu un supliment de mucava de un metru gi 20 cm...>, rn*,oinsolitX erecfie.
La Grummer organul genitar ia rorma unui <<cioc de remn aromatic>> pegare 1l flne de obicei <varlt printt'o gaurx sub podea...>>(19). Asociatul sxu,
llsu?' rxsplrtegte pe cumpxrxtorii generqi permilandu-Ie sI miroasx ciocullui Grummer sau sx-l srangx <<cat de tare de o bxgicx cenu;ie de cauciuc, pecare ale lryurupath la spate, pugin deasupra feselor> (20).
obsesia fecundxrii este manifestx intr'un univers condamnat, prin insxgistructura sa, la sterilitate. Impreunarea cu animalele - Ismarl se une$te cuviezuri, eroul din <<Plecarea in strxinHtate>> cu o focx, iar cel din <<Dupx furtunx>cu o gxini (14,2L)
- ;i homosextalitatea sunt organic rncorporate rn spagiulutmuzian,
Algazy si Grummer, ln dorinla ror de posedare reciprocx totalx se anga-jeazd lntlo nemiloasx luptx 9i <<sub pretext cI se gustx numai pentru a secomplecta gi cunoagte mai bine, lncepurx sb se mugte cu furie mereu crescandx,pAnr ce, consumindu-se reptat unul pe altul, ajunserx ambii la ultimul os..,>>(22)
Iluzia germinrrii igi aflx apogeul rn unirea, dupx moarte, a lui cotadi ;iDtagomir. cotadi doregte sx fie lngropat langx Dragomir <<rn speranEa cx dincate doux picxturi de untdelemn fran1uzesc... ce se scurg din smocuriie de pHrale acestuia vor rrslri, cu timpul, trivezi inftegi de mxslini deasupra...>(23).
Pe plan estetic, delirul homosexual se matetiarizeazz. de asemenea prinrevenirea insistentX a mavestiului, a rochiei ca vegmant al personajului urmuzian,Gayk, de exemplu, nu poate suferi altx rmbrxclminte decat < o perderugx cubtizbizuri, rna ln fald 9i alta in spate, gi cari se pot foarte ugor da in lxturi deoricine cu permisiunea sa>>(24), iat cea mai mare plicere a lui Ismail este <<sE seimbrace cu o rochie de gaIX, fxcutr din stofi de rnacat de pat cu flori maricdrdmizii gi apoi sx se agale de grinzi pe la diferite binare, h ziua cand se
183
www.arhivaexilului.ro
serbeaza tencuitul, cu scopul unic de a fi oferit de proprietar ca recompensa
gi tmpir,tit la lucrXtoti> (25).
Coitul <rnormal> e totugi sugerat ln paginile urmuziene, ca un fel de temi-
niscen;E a nuziei comunicXrii cu lumea <din afarS>.
Stamate ptirnegte drept dat,.din partea unei sirene, o <<decentX pAlnie
ruginitX>,(26). PAlnia-vagin devine o ptelungire naturali a tubului de comunic?rre
cu exteriorul: <<Era singuta fiinlX de sex femelesc cu uh tub de comunicalie ce
i-a1 fi permis sI satisfacX gi cerinlele dragostei gi interesele: superioare ale
qtiinlei> (27). In re*anscfierea trmtziand a mitului pXcatului otiginar, primul.ontact se consumX ln elerate senzalii: Stamate <<istovit de emoliq, trecu o datE
prin*'lnsa, ca fulgerul, gi ti futH o sXrutaret>. Dar mobilul esehlial al erouluiurmwian esrc curogterea gtiintificA, sondarea insondabilului. Startrate <<lncepu
sX tteaci din ce ln ce mai des ptin interiorul pAlniei, fXcAndu'gi vAnt ln ea de
pe o tambulinX conmuitX expres qi cobodndu-se apoi ln m6ini, cu o iu;tealX
vertiginoasI, pe o scarX mobilI de lemn, la capXtul cireia lqi rezuma rezultatulobservlrilor sale ln afard>>. ldrla duteaz\ pulin tirnp, lnrb noapte Starnate
constatAnd cX <orificiul de iegire al pAlniei se stramtase lnr'atata, lncAt ot'ice
comunicagie prin el era ,irnposibilX>.
Experienla reinloarcerii ln embtionar era astfel terminatX fItI ambiguitate:
lumile imaginare suot la fel de absurde, de delirante ca gi lumea <<tealX>>. Cordo-
nul ombilical nu putea fi t\iat decAt pdn moarte. Concluzie pe care Stamate,
ca gi Urmuz, au asumat-o ln consecinla ei exftemX.
BIBLIOGRAFIE
(t) G. Cdlinescu, Capri.corfl, I, nr. 1. (decenbrie 1930).(2) G. Cdlinesca, <<Principii de esteticd> (1939).(3) Perpessicius, Cuodntul, VII, nr. 2L51 (1931").
(4) Tudor Viana, <<Figuri Si lorne literare>>, Edituru Casa $coalelor (1.946).
1E4
www.arhivaexilului.ro
(5) Eugen lonescu, Les let*es nouvefles, xlil, (iaaaarie,lcbruarie 7965).(6) urnuz, <<Pagini bizare>>, Editara Minerua (1gI0), edrju intocrnira a, soso
(7) <Pilnia;i Staruate>>, rontan in patru pdrli, op. cit., p. g.(8) <<Pilnia Si Statnate>,, op. cit., p. L2.
\?)^,"lVrr! Si Turnaoita>>, op. cit., p. 1.3.(10) <Fucbsiada>>, poem erolco-erotic ;i rnuzical, in prozd, op. cit., p. 34.(ll) <Pdlnia Si Stamate>>, op. cit., p. 7.(12) <Pilnia si Stamate>>, op. cit., p. 9.(L3) <Pulind netalizicd si astrononzie>>, op. cit., p. 45.(14) <<Dupd furtuni>>, op. cit., p. 31.(t5) <<Fuchsiada>>, op. cit., p. 40.(16) <<Fucbsiada>>, op. cit., p. 4l_.(17) <<Cotadi ;i Dragomir>, op. cit., p. 24.(18) <<Cotadi ;i Dragornir>>, op. cit., p. 25.(79) <<Cotadi Si Drugonir>>, op. cit., p. 2g.(20) <<Cotadi ;i Dragomir>>, op. cit., p. 29.(2L) <<Plecarca in strdindtat€>>, op. cit., p. 2L.(22) <Algazy €t Grunrner>>, op. cit., p. 30.(23) <Cotadl Si Dragonir>>, op. cit., j. 26.(24) <Enil Gayk>>, op. cit., p. L7.(25) <<Isrudil Si Turnaoitu>>, op. cit., p. 74.(26) <Pdlnia fi Staruote>>, op. cit., p. 70.(27) <Pdlnia Si Stanate>>, op. cit., p. l.l-.
I
t8s
www.arhivaexilului.ro
HORATIU RADULES.CU
ALT TNCOTRO
dece dincolo
cdndva
dor lnsemn
acolo unde uneori
lncotro trece
spre
nimeni?
un sens
Paris 7972
Acest poem este recitat simultan ln 13 pAnX la 42 de limbi diferite ln <<aripa>
HIEROPHANY a compoziliei FOUNTAINS OF MY SKY, opus 16 carc a
fost interpretatfl ln cadrul Festivalului Interna;ional de la Royan t973. Afi-
samblul &rijat de c5re autor cuptindea 7 clarine;i, o org; veche preparatl
(pretnrcgistratX ln bisetica Saint-Sdvetin din Paris) qi 42 de copii' Trebuie
deci insistat asupra faptului cX recitatea poemului este realizatx de cltre copii
de circa 13 ani gi ci de prcferinli acegtia ar ttebui si reprezinte naFuni difedte.
!.86
I
www.arhivaexilului.ro
!n *uilmL6 ctc e
fgT,- .An-
prcprdTnfuic
cfue nnlfidfiailc"
ILIE CONSTANTIN
POEME
PERUGIA
Din culme privescueptele abrupte ale timpului,piatrd pe care at6ta suiggi coborlg de pa;i muritoriau dHruit-o cu viagI.
Noi ttiim aiciprinre lespezi gi spectre,pufin obosifl de curiozitatea altoru.ApHsaEi de atilta isrorie, ne refugiemln dulcile sunere dialectaie.
Cetaguie, blandd obsesie,scar6 a lui Iacob rczematd de un deal;am venit la tine cu vorbele mele lndepdrtatesi-gi vorbesc gi sI inv6gcum se poate lndura ffud dure.repasul inegal al timpului.
197 3
LE7
www.arhivaexilului.ro
<VIA SENZA USCITA>
Se schimbd vinurile, la ospH1,
se schimbd, poate, dealurile, viile.Drumurile strlbat ln afata toamnei.
Eu rEmAn lntre voicu privirea lndepbrtatl gi umil6.
Pe tbbligele tuturor sr6zilorce alcdtuiesc acest orag burghezstb scris: <<De lnchiriat Paradis...>>
Catnea noastri e un drum,lnsemnat cu aceeaqi: insoipgie,ea e calea cea mai iluzorie.
Mi simt atdt de bdtr6ncb n'ag mai vrea sd trdesc,lumea lmi lipsegte,si nutresc bdnuialaia -i-. dat doar sb substituiabsenla unei fiinle mai bune.
Ptiveqte, suflete, cum cerultgi migcd amintirile lndepbrtate.
Ruinele timpului lnglduie ivireaunot noi generafii,pe cAnd anotimpurileiontinui sI se inv6rti, ca din obiceiimprejutul planetei.
Fericit, viu, surd, nepdshtotdealul cu pofoorii se lnsoregte.
Vor veni, poate, sd mi cautecu mult mai lnaintede adevErata mea absenl6, ,
fiindcil timpul meu nu-i acesta,timpul meuabia se nagte.
197 3
ltt
www.arhivaexilului.ro
I
SCRIBUL EGIPTEAN
Dintr'un garuj parizian md uit la cergr-mr vorbesc intr,un amestec de limbi
- ca un aevea Turn Babel _gi-mi sp-un lucruri de ne,nchipuir,lmi vorbesc fdrd Eir,imi r6d de mine lnsumicu o cruzime pe cafe nu mi_o cuno9team. I
Iatk-md sub cerul cel mai nebun, sub cerulcel mai nestatornic de pe lume,unde norii au ancore lungi,cineva Ie arunc6 de zus la;ntAmplare, bralele lorse'nfig ad6nc in inimd, pe tord;;;;. --
Dar cum au putut ln[lga aceastd cetatepe atdta miraj?$i cum de ddinuie?
Visele mele nu vor sI md urmeze, ele zdbovescln trecut, tnclegtate
$-e un prag deplrtat, de o umbrl plutind.Noaptea, ele mi b6ntuie, oh! n,ag ?i .r.rrrt vreodathcd suntem atht de vulnerabili tn fr;"uirutrit
Totul md sf6gie, trecutul e o fiarl de pradI,o Liarh de p6ndI, o fiard, ce sarespre sdracul gi umilul gi bolnavul-de_orgoliu
- aiuritul scrib ln agteptare.
August, L974
MISTRAL
Durerea se asemuiepte lntre noi.aidoma copacilor din SudstrAmbagi de vAnt in acelagi sens.
Septembrie, L9Z4 '
r1t9
www.arhivaexilului.ro
MATEI BELDIMAN
CALATORIE
cadavre Pe m6ri lnside{ate,oropi.rii un cdntec - sel 6619
,rrde .eI care laslfi prelung risiPite Pe valurifibre - ascunse 9i PtePoaselo *^.. risiPi Prin 'naltaprivirii nelinigtiti Plasb
2
cilitorii fognitoare cetoase
bineln;eles Pe aPe
lasd-.*.i tt.u"tosimile milri lqmfu€smate
amintirii fragezii bulbiele plutind Pentru sine r vmereu mefeu mal marl IaSa
;;t" alte semne decesul
unui smlin tn nesiguran;l
190
www.arhivaexilului.ro
3
fireascl ln mlri orientaledescrisl unui semnadund umbra acestei ln jurul sdu
lli^fry, cauza parc'a fi lrrtr"agd riunghiugr roarte pustie
4
aceasta sd fie in ocean o mildmare lntindere de umblet inliuntrusI petreacl mii nenumdrate cadavre atinse gi visulln marile bolgiie oafe atAt de tlcutcI prin mare oriqicAt de ascunsnimic nu strdbate molecula de vatd a linistii?
5
spuneai lncet se desfacdinff'o nemlsuratd neliniste*r p.. mlri alungigi dimpieunl cu pestiidrntr'un unghiu mai ales nefirescaceastl sllcie linigte c5litorind
6
::T_1 qir nou prin fum s,a sfAgiat in noapteaproplefeavisul pun-gilor arinse de legdndto arc ceal|gi plutindlisdm un mare lntuneric pe fege 9i iertHm intu noiamintirea sdldqluind pe strlzi ' '
in cetiti ' L
191
www.arhivaexilului.ro
7
gi din nouii prinue atel'ea morfi atingAndu-sesd pari de purpurdochiu''stins:ln apele pbm0ntului fieaceast[ inutila apariEie
I
c6t suntem, vai, supugi strdinitdfic6t noua, vaine este sfflinaatunci printre tngeri qi pegti neIimutilice putine seflrne ne mai lnconjoarlqi ce iatd liniqte - altfel decAt a morliiiotdeauna celuilalt qi aceastinavi tistE
9
treee prin noie adevXrat ca un fumrar qi sutlire prin palida;, ,
ln;elegAndsfAqiat:o; dacd" am putea - ca altXdatl prin tineun semn!
I
o2
www.arhivaexilului.ro
MAGDALENA CONSTANTINESCU
POEME
&':
t
ffI'ljlr,ir
;,i,ljt,rl_t'f
'i'
TN LUME
Ascunsd ln lurne de lumecilnd apa $i-urne$te cursulalbia infinitului intoarceaxul ochilor mai susdec6t boala frumoasdprin care trec zboruridoamne, cine migcH noapteagrm gare trec cu tine de m6n6Euridice lrni IasH rochiapurelor aripi...
ULTIMA CLIPA
Vid soareleca un melc inre flodacolo sus e o singurk casdmar aftept, mai agtepto moafte mireasisi mE spelesi lmi toatcifirul aerului totgi atunci cu frunte udIvei cunoagte ce nu pot.
193
www.arhivaexilului.ro
PRETUTINDENI I.IN DUMNEZEU
In exil r[sar mul1i copiicu aripi qi nici un cuvAntfiecare pdstreazd" o tainhfdri lntrebare -al doilea exilne apropie unul de celIlaltgi netmpicagi dmdnem ln noifIrI rost ne mai scriemca gi cum aripile cresc de la sinepirinte, de ce stai ascunspeste fara mea pustiitidin care gi tu ai plecatbat anpi de lemnbate doamne cu false aripiiubirea 9i iedera neagrbln care prea mult am rXmastrebuie sd recunosc exiluldin care mXnAnc gi md jo.
-copacii pe care li vhd sunt ai t6isunt ai tdi qi copiiice aproape 1i-e casaaproape gi .e-u te mai cautfXri tost ne mai smiemmi se pare cl se aud pagiln care curge ruginea,frumoasa rugine tncotonatXgi alti floare rcgald,ne va aqeza 1n acelagi exilln mai departe tn gi mai departe...
I
194
www.arhivaexilului.ro
k,::
SANDA STOLOJAN
PEIZAJ OCOLIT
Po1i trece tdfi sk vezi nimic.rar dacd te uiti qai bj1e, ia.rdgi nu vezi nimic dincoro de ceea cese vede. Trebuie ra ,i
".t i u""ili piirir. rncrinatr. Trebuie sx teapropii qi mai ales sd ;tii dinainte i"ntr,, , ,;;;-J;; [iii.i, "rr",drumuri, dincolo de relieful sutrlui.------
IocuinEele se bizuie pe un ornament sigur: natur a, ca altddatd.Nu s'a putui opri. dreptul. ii..xr"i, J.- u ...9rJ iio.i,-"itx"' i"ruifi . ratdl..3iilPl1p^Tgll_.i ie chiamr ,,n ,..r"r. E o *rf'." L;;; Jx;ru salrfd, cu oddi, cu alte clmdri mai dosnice, cg ugi, prrgrriji ffe-pte.E o casr cu lnnHdituri, o rocu-inEr erasticH racura pen*u ceva ce aducea conspiragie..Aici se continui un lu*u pe tacut6, p. o.oii*,-aar ce?Doate un fel de a trdi, un fel de a fi. p. u.r*Ji; ig;;;il ff.ri,l,fagd pentru ordtdnii, lnHuntru p.*" o-. p.
"" ;l;r';i;;'o voce.spune: dacdai rdm6ne, ai vedea.". ain pugin se F... -"ir. Cum seleagr. pe nesim.gite gaicul de ieri de t i#r'd. -ei;;."i],r.r,rril. ..invechesc dar florile tot rnflores.. p"iLi, ce bucolic! Neverosimileste satul mdn6stirii! De parcx ur.-,,ii. ; ;;?;'r.r,irlrtr sif i1il liTl ryl i:f tte fiindca stii foarte bil. .i ;;,;, ;;;H,,#;sr srapantrea, gr puterile, gi veacul.
_ . Drumul pe aici e tot'la fel, Gardurile drepte dar nici prea drepte,ici ceea ce este drept se vede, gi e mai,e"eior;t;rJ.ifud.rat6,o pdrere veche, rdmaid gi ea in pit,rare._cxrare;1;;J;tiJlraaini,pe,sub sreagini, cgreitq la deal, la vali, uneori ii pierzi urma. Tereglsesti cu ga fn f.,,1{yl grHdinii, ta o cish d"-;";rpI;;ilii.-?.ri ,.,am, o fatb, o babd. FIr[ sXlrrei compui din nou un inieput de poverte,tiindcb prea seamanr cu ce-a f651r ir;t;, li;.'Fiffi;"u!"u urhtusi pe vremea satului celui neschimbat. ar."nrig"ri[;;;ii.,;;;:odrul!Sagi fragi avea omur pe atunci! La manHsiir. urr"l ,..ai pot=edea. Planul mAn5stirii;i a^satului dimprej* ,,, pi;;;;; niurin, .u:n pergament tntr'o vitrinx. CSci acesta irt. ...r.trl, .unr.,, tn,r,orcografie ocrotitd, in*'o << rezetvd nut"rria,r. D;;;;I .J'oioii, ui.i,
www.arhivaexilului.ro
11 mai patcurgi cu degetul sau cu piciotul, pe harta ra6nXstirii. Datc6ile naturale se rdresc. Pe h64i, drumul cel ocolit lncepe si se aleagd
asemenea unot pungi localizate tn anumite zone. Mai existh reqele depoteci ln regiunile retrase. Numai acolo mai giseqti insule adevXrate
de poteci ocolite. Pbtele cu cruci sunt rezerve naturale citcumscrisein zbne de m0nhstiri. Dar atat. $i din ce tn ce mai pu1in. SlabX nidejdedin partea geografiei. Nu ea poate sh mai reginl imaginea lmpdnzitita drumului cel ocolit. E pe cale sH disparl ;i simbolul acesta, c6ci
simbolurile trebuiesc qterse de pe hartl gi iatl se gterg, dispar.Dat asemenea geografiei, se tnttmpH qi cu simbolurile luctuti
.i"d;l;1;a-pta i"tiiti de teren, dislocai'i, scufundlri de smatur-i'
Dupi anumite seisme geografia rdmAne la suprafald, iat fenomeneleu..ti t... ln geologie.-AColo lgi duc mai departe viala 1or.-Astfel,drumul cel ocolit pare sI fi fost mai tare decAt netezimea asfaltului.Drumul acesta gi-a sdpat demult matca gi s'a pregXtit- lntru adAncire.
Peizajti, ocolit i'a coEottt treptat tn geologie. Dar libertatea-de a ocoti ;and la'dteapta, cAnd la.stanga, ce-a devenit? Dar nesfAt;itele
Butinte de a o lua peste cfrmp la nevoie? Dar ascunzigurile? Toate,'toate's'au coborlt tn geologie! Dat atunci? Inseamnl'c[ subsolul acunoscut prefaceri. lni"amih ci fiecare hart[ individuald a devenito erigm$ .geologici neb6nuiti. Vd si zicd spusele gi smisul trebuescdescif"rate."N,, t]rnt chiar aga de ugor de ingeles c5iie obscure pe care
lnainteazb insul adAncimilor. De aceea trebuie si ai ochi buni 9i vederelndinatl ca si vezi ceva.
Si iasi geologia la lumini! exclamd unii'Ce naivilate! Ce necunogtintA a insondabilului,! spun alfi.La mAnlstiri se duc mai departe iubitorii de neverosimil. Ajunge
sh vrei, afitmd 9i, gi iati ce ugor recazi ln bucolic, tn natutb,ln bucuriimici dar bucurii, prlntre gdini 9i curci. CXzAnd, simgi cum te deschizispre lumuri, cum i1i scapH prinire degete marile idei. Cum te faci om,riarunt, dar om. $i oftezi. Un oftat ancestral strHpunge veacul al
XX-lea: Ce,gteu qiin acelagi tirnp ce ugor este si te rHtXcesti tn mii-locul peizaiului ocolit!
I
L96
www.arhivaexilului.ro
OSSIP MANDELSTAMDar
de
nidelde
ceci
hcrud
d6ncire.deao
@te,a
devef,it
IE carevedere
&ci om,mrcr{ ol
ia mii
POEM DESPRE STALIN
aersiane romdneascd d.e G. Tomaziu
[Pentru -a fi sp14s aceste versuri..f.vgd de doi-ffei prieteni, autod, unul dintre::i:i 9.,_r:..4 po:gi,rugi, a plitii cu viaga. La aiestare,'yago;;;'ff"I p;lti.isecrete, r le-a recttat.,,l
PimAntul nici sh-atingem mergAnd nu cutezemN" ni se-aude glasul de cum ne dep5rtirnDbajuns 9 fhlb grijd.si'ncepem sl v-orbimC6.Omul dela Munte nie'n preajmi din Kremlin.
La mAini ca ni;te larve i-s deqetele srase
I..1 d9-plum! de grele .uuiri.toi'upuraCAnd r6de lpi sb6rlegte musrafa de gdndac: Ciubotele-i t lustni privirea'o affi
Ii dau- tArcoale iute vitafii numai Qoapte
l. g."dytl dupl ddnsul la ordin zi'gi noapteA miorldit vreunul iar altul , g.mrrlSe'nfurie stXpAnul nu-i vreme ie pierdut:Ucaze noi stau gata sil se abatd crunteCdtdnd ba ochii, pieptul, ba nimerind ln frunteOri la grXmad['n gloatd mai secere un r6ndSetos Caucazianul de sAnge gi fldmAnd.
Moscoaa, Noembrie 7933
rtvr
www.arhivaexilului.ro
VIRGIL IERUNCA
JURNAL 1960 (rr)
1 Aprilie. - Nu gtiu cine tmi trimite un exemplar dinr'un << Rapoftasupra vieEii religioase tn RomAnia >, tiplrit de abatele H. Laudrin,deputat de Morbihan, dupd o vizitd a unui gtup de parlamentari fran-cezi 1n gatb,ln Septembrie, anul trecut. E un text important ln mXsu-ra ln care poate atrage atenlia gi'altor parlamentari asupra << lupteicomunismului ln Rom0nia lmpotriva tsisericii >>, Abatele e informatgi nu omite, tn raportul lui, niciun aspect al persecugiei 7a care aufost supuqi catolicii gi uniiii. In afafi de un tablou obiectiv ;i am6-nuntit al mArsHviilor contra bisericii catolice, se aflX aminunte care.prrri tot atat'de mult: toate chlduzele parlamentarilor au fost atee,ln atatil de una care gi-a lnglduit sh, f.acb apel la << spitit > lmpomiva< stiintei >> (marxiste); paznicii llcagutilor biserice;ti sunt poliligti;in biserici se afll microfoane, astfel cX au fost arestate persoanelndatd duph spovedanie; o studentd a'fost exclush din Facultate pen-ffuc[ purta o ouce la gdt; un student ln medicinl din anul IV a fosteliminat fiindcd a indrdznit sI afirm-e cH el crede ln Dumnezeu; toatdlumea este convinsi cI singurul mijloc de a dobort regimul este unnou rXzboi.
- ln TJngaria, Tibor D6ry gi Gyula H6y beneficiazb de o am-
20 de persoane. Prinue acestea se afld ;iziaristulnistie lmpreund cu alte 20 de persoane. Prinue acestea se afld ;iziaristul Fererrc Don6th, fost colaborator al lui Imte Nugy, cum giginerele fostului preqedinte de legend6. In acelagi timp lnsi aa miifost amnistiagi ;i doi stalinigti cate au jucat un rol de seamH tn echipaiui Mathias Rdkosi: M. Farkas, fost minisru al Apirlrii, consideratca unul dinme principalii responsabili ai crimelor judiciare 9i {iul sIu,Vladimir, fost general al poli;iei politice.
Dupd cum se vede, actualul regim caut[ un echilibtu (vinovat)lntre mIsurile luate 1n f.avoarea partizanilor lui Imte Nagy gi cele lnfavoarca torfionarilor lor. S'a vrut, desigur, sd se dea satisfacfe opi-niei publice mondiale, care n'a lncetat rE prot.rt.re tmporiva'tntein-
198
www.arhivaexilului.ro
'IR portlLau&in,mri fran't ln misu-n * truPtei! informat!r care au
Es :i amh-
imnte care
t fost atee,i.tmpouivai politbti;F Persoanefultate p-en'
ul r\' a tostfriru; toatE
hnl este on
d de o arn-
i se afla 9ipgy. cum 9ir.hs[ au mat
lia ir echiPa
ffi, consideratp qi fiuI siu,
L ,ol,,o"rr)Le"-ti td" Tr*istac.ne oPr-
nmira-intem-
ni!.5rii lui ribor D6r.y, fdrb lnsi a nemulfrrmi peste mesuth aparutrlpoligienesc.gi represiv epurar in pa*e, a, .ir. .o"ii""i si fie omostenire dela Rdkosi si pe care se sprilin5, de fapt, Kadiri.
comitetul {tancez -pentru liberarea lui ribor Ddry, prezidat de
I.T Cpr**,.si"avAnd diept secretari pe Jean-Marie il#;;;h;i ;;Lours de Villefosse, publicl un comunicat in care << dore$te .u iib._rhrile anungate s_6 nu fie decat
- Dupd au.,'razb,la biblioteca rcmdnd dera sorbona unde amconsultat < socioloqia Romaneascb >; indignat de atacurile lui H.H.Stahl contra lui Lu"cian Bl^;;.---- ' ""
Profesorul Turdeanu,imi prez,inti pe olandezur Noomen, desprecarc mi-a vorbit mereu Mihai Niculescu_ Imi mJl"me!i.'p.rr*<< caietele de Dor > gi nu e o simplr formalitate p.;ri# ilide ,.f.-qing.e precise despre.unele tgrte apdrute acoro 6;ilt.r--., * c.CXlinescu, poetulclandestin Haiduc, etc.). \r --------- -^-v!
.. .- Seara, la Teatrul Sarah Bernhardt (in cadrul reatrului Natiu-nilor) pen*u a vedea << Rinocerul > lui Euge;-I;;;;-i;;;rprdr;;de *upa- teatrului din Di.isseldorf, in r.giu i"irrri lil;; dtiou*. u,sp-ec-tacol cu rotul diferit de acela al lul Barrault. Artrr, pur.}, la unfel de transfer al simbolurilor, Ia o metamorr.ra-& r.giri[. c.."rrniiau Tuat < rhinocerita >> ln serios $i au gHsit in piesa t"iBrreen fonescuun pretext de a insista asupra iulpabilitXEii itr, pe .*.-'o pourte .upe o ranb mereu deschis[. Pie.sa.apare deci'gi mai orie-ntatd pliticegte.Rinocerii se miscH inrr'un fel d_e-apocalips'nazist. Aluz,ra i.uin. *"-morie, gtatuitatla absurdr se pulverize azd. tragic,cade'n proces. NumaicI acest proces faTsificit, gi mai mult decAt"la'B^rruuli,,p".tu.o1,rl.unde ne sunt visitorii toialitafi de azi si "" "".ui-a.'o'i,-fr.r.rgitotu;i in piesa lui Eugen lonescu? '
J Aprilie. - Telefon dela $erban voinea: Gasron Deffe*e i-a con-{rmat cH a inmanat-scrisoaiea partidului ro.iuiiri r.u*"r-irin .ur.
se cerea punerea ln libertate a Doamnei Lovinescu. Hrusciov a luatscrisoarea gi cy 9 desdvar;itfi ipomizie i-a spus lui Defferre- J' ,a fuece va putea, degi nu poate multe, pentruciRomAnia ..t. o iard inde-pendentd ;i el nu se_amestecd in reburile interne ale vecinilir sri.
.cunosc6nd gradul de <<_independengx >> a Romani.i,-D.li"rr. .rt.;onvins cr eiberarea mamei Moniidi nu mai este dec0t n'rr.liiulr. d.lciurs ou de semaines >>.
5 Aprilie-. - Infuriat peste mxsuri. Eugen Aroneanu, care nu vineCIzi Ia redacgie, gisegte iotugi timp sd mi roage sx nu irecem lrr.gir-
199
www.arhivaexilului.ro
ffarc? slujbei dpla Note-Dame de Sion ln romAnegte, gralie unei ini-giative olandeze. Slujba a fo"st ffansmisl dealtfel Dumineca trecute pepostul de radio Hilversum. Eugen Aroneanu md ingtiinteazd cb... n'aauzit de << Bisetica Ticerii >. Ii rdspund cd faptul m[ mir6 ca veninddin partea lui care e foarte la curent cu perseculiile din Grecia gi listau la dispozigie cu o bibliografie.de o suti.de pagini. In orice caze.u am ffecut pe unde aceasti emisiune 9i n'ate decdt sd se plAngXditecgiei generale.
- In << La Ctoix >, L(ucien) G(uissard) consacri dou[ coloanelui < Dieu est n6 en exil >. M.d bucrrt pentru Vintili Horia. (<< L'au-teur est un humaniste et, par-dessus tout, un hornme, un chtdtien quifait poindre I'espdtance au plus noir de la nuit >>.)
t
4 Apri,tie. - A sosit Eftimie Gherman din Corsica, voios gi maibtonzat ca niciodati. A stat lmpreunh cu $tefan Ion Gheorghe. Pqetule foarte bolnav. (Gherman crede cd e << nebun >> qi s'ar putea sX nuexageteze.) Ultima oati cAnd Lam vhntt, era mai absent ca niciodatd,mai suiin de cele ce se pot lntAmpla nu numai la Paris, ci pe pbm6nt,ln general. Ce-on fi avut cu el s}-l uimeati ln Corsica? Sunt aproapesigir ci nici mdcar nu gtie cine e Hrusciov. Ci numai Hijlderlin.
- Bemard George tmi trimite din Spetsai textele despte litera-turile din F,st. In general riu sunt lipsite de interes, a [inut seama detoate indicagiile mele ;i nu gia lnghduit nicio iniEiativi. Cu atdt maibine. Un singur luctu mi se pare exag$at: lqEul care mi l-a acordatmie, lui Ion Caraion qi < Agorei >>. Las si treaci gi acest pahar carenu e, ln fond, de vanitate, dacd mb gAndesc ci ln felul acesta Caraionva fi din nou cita1, tea.mintit.
Dupi ce s'a farniliatizat ca realitlgile << literate > din Est, BernardGeorge fmi scrie: << c'est un univets luguble >>. $i ca si se colrsoleze,pleaci mAine ln Cyclade. Drum bun! - ca sb zic aga.
- Seara la cind,la noi, Lucia gi Andrd Rolland de Re-n6vil1e.Din ce ln ce mai << rcmAfiizat >: vine cu o sticli de vin! De dataaceasta se amuzl intens cAnd li amintesc cd ln primul an al sosiriimele la Par-is, i-am scris gi nu mi-a rbspuns. Lucram, lnff'adev[t,de uei ori pe slptdm6nd ln biblioteca Doucet. F,rarn lnci pasionatde suprarealism ;i md desfdtau dosarele cu inedite. Mi-amintesc ernofiac,, cai. am descoperit cAteva manuscrise ale lui Robert Desnos. Miirnplietenisem bine cu custodele, bdtrinelul Jules Mouquet, de ocuttoazie qi de o bundtate unice. Sunt sigur ci aceast[ prietenie s'anhscut diri tndelungatele noasre discuEii"tn care-i desciam situagiadin RomAnia. Era atdt de lnfiorat lncAt voia neaplrat sI mi ajutesX-rni fac o carierd de << critic )>, cum spunea el, in FranEa. Tntlo zi,nu gtiu curn a venit vorba de Rendville gi mla lnmebat daci ti cui.rosc
29+
www.arhivaexilului.ro
mel fl-enrti Peci... n'ar veninderie si fimice caz
t plingi
I coloaoe
" (< L'au-
i€tien qui
r ;i mai
!a PoenrliEa si nu'idciodati,
b pimint,E eProaPefrD-
ppe tritera-
: seama de
b etit mai,k acordat
ip+r r*tlr LararotrI
F1' Bemardp tonsoleze,
scrierile. I-am vorbit atunci despre tot ceea ce a lnsemnat pentruanii studengiei mele < L'Exp6rience po6tique )>, car_e mi-a zdruncinatviziunea mea marxizant_d despre poezie. CAnd a aflat ch am gi scrisdespre << L'Univers de la parole >> (o prezentasern ln < Revista Fun-dagiilor Regale ,>), fl'a mai contenit cu insisrengele: trebue sX-l cunoscpe prietenul lui, Ren6ville. PAn[ la urmX i-am scris. N'am primitniciun rlspuns gi cred sI l-am mingit pe bdtrAnel ca sd nu-l mdhnescde indiferenta lui Ren6ville. Andrd nu-si aminteste de acesr <<incident>.Mi lntreabd'doar dacd am sois rlu deJpre cattAi"i. 9i."* ," aveamdecAt elogii pentru el, intervine: << Atunci, nu-mi traduce; n'are nicioimp_ortanq[. Restul e literatur]. > $i de literaturl, Ren6ville se feregteca de o boal[ rusinoasd.
5 Aprilie. -
Mircea Eliade in << La Nouvelle Revue FranEaise >>:
< Le Miracle de la corCe et la pr6histoire du spectacle >. Interesantcum dinff'un << scenariu > arhaic, Eliade desprinde toate acele semnegi -puteri ale omului de a ffanscede aceastd lume a noastr6 pentrua f.ace saltul tn ceea ce ll depdge;te gi tnal$.
- Vintili Horia imi s*ie dela Madrid cE va reveni la Parisinue 20 gi 30 Mai viitor. Inainte de a pleca i s'a luat un inrerviewla radiodifuziunea f.rancezd, in cadrul emisiunii << Paris, escale dumonde >; tn schimb, egec la televiziune, unde romanul nu fuseseprczentat pentrucI H6ltsne Tournaire a cdzut bolnav6. Mi roag6 s6-imul,tumesc lui Georges Rosetti pentru primirea pe care i-a flcut-o.Peste cAteva zileii va trimite volumul de poeme de Eminescu, editatde Aurel RXugX Ia Salamanca, pe care i f-a cerut. Cafiea lui va fiprimit-o intre timp dela Fayard.
6 Aprilie. -
N. Pera kni reaminte;te ci m'am angajat si-i redactezpentu Enciclopedia tngrijitX de el gi de Horia Tindsescu capitoleledespre: BrAncugi, Cioran, Eliade, Eugen Ionescu, Lovinescu, ElenaVicdrescu, Contesa de Noailles, Panait Istrati ;i pictorii absracgidela Paris. Nu e ugor, dar va trebui sX mI apuc de lucru penmu arispunde entuziasmului acestor oameni de bine.
- Invitagi de Siegfried la ThdAtre Marigny: << Un garEon d'hon-oeur )> de Antoine Blondin ;i Paul Guimard, dupl o nuvell deOscar \7ilde. Humor forgat, lnnecat intr'un cadru mult prea istoricaI unei Anglii victoriene. Teatu digestiv care nu-mi spune nimic.,II'am dus lnt6i din politege pentu Siegfried, apoi pentrucd Antoinetslondin e un sciitor aqa_ zis < de dreaptu ,, ti, ln sfdrgit, pentruclCecoruile erau semnate de L6onor Fini.)
201
www.arhivaexilului.ro
7 Aprilie. - O soisoare de patru pagini dela un proaspdt refugiatla Viena: Alexandru Cerbu. Pretinde cI ne-am cunoscut la Bucuregti(tn presd). Nu-mi amintesq. Recunoa;te apoi: << ;in s6 vb mbrturisescdin capul locului cd am activat plnX in ultimul momei"rt tn presacomunistd gi la Radiodihtzi:ur;,ea tomAni >>.
Acum gi-a oferit serviciile postului de radio << Europa Liberi >>,
ziatufui << Romdnia > din New York, la B,B.C. 9i la < United StatesInfotmation Agency > din \Tashington ;i mi-ar rimAne << cu totultndatorat >> dacl ag << binevoi >> sb pun o vorbd buni pentru el.Ar vrea s5 scie si o carte de reportaje (cu titlul provizoriu: << Evadatdin bezni >r) pe care:sd i-o pub[cl Fundagia'RegaH UniversitariCarol I dela Patis. Cafiea ar cuprinde gase capitole mari, iar fiecarecapitol mi-e descris ln amdnunt, pentru ca sd-mi dau seama de cevrea sX fac[.
Sunt mai mult dec6t sceptic gi asupra autorului 9i asupra clrgii;e vorba de ziaristich << senzaEionald >> pentru care nu-mi- aflu niciaptitudini nici gust. Notez lns6 crAmpeie din acest proect pentrucAele desvXlue, cAt de cdt, situalii care ar putea tngddui repere destudiu serios, obiectiv. Primul capitol, < Cu chrEile pe fagb >>, econsacrat unor <( amXnunte senzationale despre viaga scandaToasb aconducXtorilor comuni$ti )>. Catev; mostre: Gh. Giieorg*"b.j n"se mai bucurd de totali lncredete a Moscovei - Nicolae" Ceaugescu,locotenentul lui Nikita Hrusciov pentru teritoriul rom6nesc - Gh:Apostol gi-a abandonat solia fiindcd era evreicd - A1. Moghiorogmolestat la Tg. Mureq - Ghizela Vass, ;efa spionajului rom6nesc -Dumitru Coliu ;i-a comandat un bust pentru muzeul din Pitegti, etc.,etc.
A1 doilea capitol, << Sdracd garb,bogatd )>, se vrea social gi econo-mic: Cifre tn loc de pAine - Cherestea pentru export ;i blocuridin rumeguf pentru muncitorii romAni, etc.
< CAnd Isus Christos a fost rdstignit a doua oard >> e capitolulreligios: Preotul Gh. Ionescu-Griviga, duhovnicul membrilor dinconducerea Partidului Muncitoresc Romin - Prof. Tmian Sdvu-lescu a fost lnlocuit dela pregedinlia Academiei R.P.R. fiindci alnceput si creadl iarlgi fun Dumnezeu - Peste o suti de reprezen-tani:i ai diferitelor culte lncarcetali la tnchisorile dela Poarta Albd,etc.
Nevoia de << senzagional >>, in sensul precis al unei gazetbrii cucare nu m'am lmpdcat niciodati se vXdegte din unele sub-capitole,mai ales acelea din << concluzie r>, lntitulatd patriotard: < $i totugitricolorul tomdnesc fluturd pe crestele Carpafllor >. Mi-e greu sdcred sl protopopul din Origtie a dezarmat o unitate a trupelor dinSecuritate, ci hamalii din portul Constanla au rehyat sh lncarcevase sovietice gi, mai ales, cH <,t In fara Oagului tulnicele suni degtep-tarea >> qi
- ;i mai gi -
q fJ1 nou Tudor Vladimirescu cutreerisatele Olteniei >>.
lui Vintil6 despte care ii scriam, el le numegte << petfidii >. Dinnefericire. .,
9 Aprilie. - N.I. Herescu ne ttimite din Pompei o tiieturi din< Il Tempo r> ln cate, lntt'un articol despre <( nurneroase arestifi hRomAnia r>, se votbegte gi despre fuga ln Apus a lui Petru Dtrmittiu.Ziafl;ditalian umfl6 situagia gi adaogl cd,, pfinzilnd" de veste, UniuneaScriitorilor din Rom0nia a declarat pe Peru Dumiriu <( traditoredella patria! >>.
Profesorul adaogb: << Rhmine acum sX-l agteptim pe Beniuc! >>
- Curios nu numai s[ ascult, ci si sH vId gi eu formagia atAtde celebrH, << Modern Jazz Quatet >> (care mi-e cunoscutl destul debine dup6 discuri). John Lewis, ;eful quartetului mi se pare un felde vrdjitor delicat care a reugit sd imbldnzeascd vibrafonul demonical lui MiIt Jackson. CAt despre << bateria ,r (aga s'o fi spun0nd ln rom6-neqte?), plind de sortilegii stXpAnite a lui Connie Kay sau desprecontrabasul de goapte al lui Percy Heats,_ele sunt Ia locul lor pentrua organiza aceast[-nou[ expresie a jazzr,iui. Problema se purG daciaceasti pleehciune ln f.aya valorilor europene - fragiTitate, finelemurmurate, rafinamente macerate, qoat[ pregiozitate - nu 264s[lnslqi substanEa jazztlui. Refuzul agresivitHgii , pdndla aceastb devitali-zare cate pune'n chestiune insdgi improvizagia - adicl respiraEiaoriginald gi originar[ a jazztlui s'ar putea s[ duc[ la erezii nefaste,oric6t de << modetne > ar fi ele.
10 Apritie. - Caitele << Husserl >> ale colocviului dela Royaumont.Cu participarca atator gAnditori scumpi: E. Levinas, E. Fink, Jean\flahl. (Phcat ci lipsegte Riceur.) Cum le deschid, mI reped ?nsb
nu Ia E. Levinas, cum credeam - nu existb ftazb CIin Levinas pecate si n'o sotb - ci la comunicatea lui \Talter Biemel. E un prietenqi totdeauna m'am simgit atat de bine lAngi el, ori de cAte ori amivut prilejul sd ne vedLm. Ca de obicei, il"t"l siu e de o rigoaredesivAr;itd, <<Fazele hotXritoare ln dezvoltarea filosofiei lui Husserl >>
se desprind cu o linrpezime uluitoare gi ceea ce e impresionatrt, esteargumentarea sa dupd care ln*eaga gAndire hussetlian} se af16 dejatn primele texte atre filosofului, tezb nu ptea lmpdrtbgitb de alEihusserlieni pi nici chiar de insuqi Husserl, care se << revizuia )> necon-tenit, se de'sminlea periodic, fui nesagiul'Iui de unicitate ultimi'.
284
www.arhivaexilului.ro
(Din notele ce completeazd comunicarca, afru cH l7arter Biemer
il1,::r^.:^r:r.:l:r"]"t << Husserl >> tn << Encicloped4 nd;ic, > si ciHercregge,r insugi a gimgit- nevoia sd-l comenteze. Un fel de maridrieprosteasci,mr nriprdegte la gandur c6 un Rom6n ,,u ,idi."i-p. acesteportative de... culturX.)
lJ Aprilie. - c. vigoianu rmi cere amdnunte despre Alexandru
3:11..3=ia prop.s lolaborarea la << RomAnia , cit6iJu; dr;pr-rerefmla. u' v. md cearti cd nu i-am trimis rnc6 articol,rl despree Dieu est n6 en exil>. Dupr ce rmi rezervase r;.,;;-A;it totusisi trimeatr ziarulla tipografii. A primit un arricol rirui i.l-e;;;iSnr.. acelagi subiect, iisl
_n_uJ va prblica, ,qt.ptarrJr_l ,;1i #;:rrl y9, ruga totugr sa-l publice pe al lui A., date fiind mai alesreragrre mele rncordate cu acesta.)
.., _]- Tq-., agtep.tam ca {yge1 Aroneanu sd, fie atAtde atent (totu-F)- cu actwftatea exitafllor. Vintild Horia md anungX cd a primit o. foarte frumoasd scrisbare, din parteal;i;;r;il"-iq.ri#ri ,n"r,decAt cronica lui L. G. din .< La iroix >>.Avaqanyltg pline de humor despre Ion p^rvulescu:
<< pArvulescuIre care-r
'ad des, iF e toarte recunoscdtof pentru gestul d-tale, ziceca.l,rl v.1 scrie. o. h,ngi scrisoare. E cum il gtii. CrJde c6 patru sunte7 ma'fr poeli-ai lumii: el, dumneata, eu gi'Stumrt,r. Scrie'un roman
S -e sigT cd lumea, dupl lectur a lui, v'a fr.. ""pfori"-
rl, ,. u,y"d. Romanul meu l-a citit, plAng6nd cu h.h;i", in;.,"J*.uf.r.,{re curve. )>
tuflfrnc*Ed
triImrt'
€sEesi drf&ds
D DCCilFddEL
12 Aprilie. - Anton Zigmund Cerbu mi_a r_evelat, acum cAEiva ani,-,', dintre cele mai pitolegti anticrrii din Curi-i-.r"i-ruiiil's. ulta
f-T:*l'g*:ir;,.. lhy:r.d. o babd si de.o ^aEi.n^tri-"'iyasoera,nmt cazu, cdnd retuzd, rlrr motive, sd-mi vandi o carte qi i"n..p"
miJa se << e-libercazd.> pretutindeni printre .erEi. oiri*+ J?rhour.fdry l. izbegte de in&t6 ce *eci prrg"i-p.r;riiJ *:ii"i..tl. _rlt
=L::^r^.,"^,-T;ti
prin rafturi. -Ari, iotrf . culm. 'nilr-liJ9.t.rra
H f^::-r ir,?_rrpl.ir. zu cump6r,.fid probleme, << Sinreza umanitdEii >rE rorga. I\u ezrt o clipI _ aici,.,rrtih sunr aproape pe-nimic _ gi,im plus, cum deschid < sinteza >, il vdd .itrt p!-i.'rriffi;;. Argo-lmrt hotiritor.
- Cezar Pe*escu a trimis un mesagiu unui prieten ailui $erbanToinea.prin.care ne roagx sr continudri ,e-t uti.#.^alroLi .. rn_mmnrecErii> addogd, ci e <sieptic>> ln ce privegte p;;;;i;;r;; hri ilterara.
205
www.arhivaexilului.ro
- Rdspund destul de violent, prin radio, < Luptei de Clasd >,
care $i-a permis sd loveascd lnff'un mod vulgar in Raymond Aron.Nerusinarea << de clasi )> e cu atdt mai flagtantb cu cdt se gtie foartebine tf sociologia nu se poate dezvolta lnff'un regim total,rta-r. Ace-asta nu tmpiedic6 < organul teoretic al Comitetului Central al Pati-dului Muncitoresc Romhn >> sX declare c[ Raymond Aron << s'a afirmatca unul dintte cei mai lnriili ptomotori ai rbzboiului rece- >>, cI<( pentru a-$i sustine ideile sale reacgionare, falsifich 9i neagh fapteler.ul. ,r, ch < premisa demonsffaEiei sale o constituie falsificarea sau
chiar contestiea conceptelor gtiinflfice fundamenta,le ale sociologiei ,,.
$i < Lupta de Clasi )> nu se opregte aici, ea pretinde.cl RaymondA.on url totugi o misiune: < sX fundamenteze reaclionarismul pe planteoretic >>. Miiiunea aceasta este investit6 de < organul teoretic > cu
o metafor[ bine cunoscuth in vocabularul stalinist. Raymond Aroneste <( scutierul cercutilor celot mai reacgionare ale imperialismului >>.
AcuzAndu-l de < falsificarea teoriei marxiste despre clasele sociale >>,
organul ajunge la concluzia sd << sociologul ftancez mistific[ rcalitateadii tdrile capitaliste >>. E adevdrat cX in acestX oper[ de << mistificare >>,
Raymond Aron r.m e singur. Nu sunt crulali nici Gurvitch, nici chiatMendbs-France. <( Trubadur modern al capitalismului"'. chlhtorind pe
Aron o singurd calitate: citatele pe care le face din Marx'
- Seara, filmul lui Jean-Luc Godard: << A bout de souffle >>.
Tinerele, insolenlh, itonie, mesetie. Constat lnlt'adevbr.c6.Godarde prietenul lui PArvulescu fiindcd un pers-onaj-dln filmyl siu, smii-toiul care dI un interview la aeroportul dela Orly se chiami pur 9isimp1u... Patvulesco!
13 Apritie. - Eta de agteptat, comunicarea lui E. Fink din Caietele
Hussirl este dintre cele mai rodnice, mai incircatb de selsuri<< deschise,t. Votbind despte << conceptele opemtorii tn fenomenologialui Husserl >, concepte de, ,, umbtil> ce secundeazX, tntuneci < lu-mina >> << concepteloi tematice >, Fink depXgegte spafiul husserlian !ipostuleaz6 scandalul lnsu$i al filosofiei care e condamnat6 sb se neli-lisrl;r;[ a. propriiloi exigenEe. Asistdm ln fond la un asalt succesiv
al'umbrelot -pentru a inchega lumina tematicA. <1 Pt3zenfa umbrei
este poate o- trbsXtur[ esenfiaH a unei actiuitbli filosofice finite.Cu cdt e mai originatE fo4a care lncearcX sh opereze un luminig,ca atat e mai profundh umbia care lnsofette gAndurile fundamentale.Numai Dumnezeu cunoagte f6t[ umbrfi. >> Sau, aceastd concluzie gi
mai seninb prin umilinta ei exacth: << S'ar putea ca' omul sb nu-qiatngh" esenf, ptoprie decAt atunci cAnd nu se mai angaieazb Tntr'oluptd flrd nIdejdi contra zeilor. )>
206
www.arhivaexilului.ro
de Clasi >,Aron.
ie {oarteitar. Ace-I al Parti-
< s'a afirmatrece )>, ca
faptelerea sau
Raymondpe plan
>ctlAron
sociale >>,
reahtatea
souffle >.
cl Godardsiu, scrii-
pur qi
din Caietelede sensuri
husserlian gi
E si se neli-succeslvumbreifinite.
un luminig,
chiarrd peil atdtmond
I
v
ilctor,tinRa
56 ne iubim umbreJe, sI Ie respectdm finitudinea penffu a nudestepta zeii diny.*l*r,ilfrril ajil.rkr;;ffifi;lrff_ ei cinenu-l calcd dera Rim"baud,r: ;; d.gh rr."*er
- pdteazitrumina.S'ar putea ca < Iluminiiif. , l"i R-;ir:d sd fie, dg ?rpi, nrgre stin-geri torturate' Nigte uiteri i.lr.*oupr.u nemantuiti a neantului..
- putine lucruri de reginut din, numdrul p. .r.. u-n .uu., ,tl consacrr i"i aru".i-.i;lil;ri#asir, mai aies, Je aiticorul luiczeslaw Milosz rur. uorb.g;; .;;;; rn numere interectuar,or dinEst. Milosz e asa cum t_;"-.;;#r,,.r_ impleticit, incapabil sI
ff:?3*r','.'.: til,i':ffi{i"J r", *.r"ri, desigur in tere s an te, da rTot din u pieuves
' afru de moartea lui A. Rossi care m,a ajutatmult, prin cd*ile lui, :e ,,e fr.riirrTu, ,u t.t.,i*-ii i-frjorrrru pu.-trdelor comuniste occidentale, ,orJ"*iu ;; il;i; il#il,
L4 Aprilie' - Am terminar caietere ., 4r:rg.r >. Murte lucruri con-tinui sx-mi dmdn',.brG: i;',o*ui c6td desfitare interectu ald cuun text de E' Levinas! L-am ia.ri-,riiirur, ca un fer d. ir..rnrnur.a strddaniilor mere d. ud.r.i?ru.rir,il'fi,.e. -ar"r, p.Iiuiirt,ri, ,_o,itnsugi catevu ur.ri,-1t f;;-"d,"i;gili: o.gi u veriziazd cx rncearcrsi reveleze doat c'teva < serii de g'esturi 1 E. Levinas face rn fondun fet de fenomenologie.a i;;il":#!j:i. g. ,Eir;;;;;; e atdtea,f enomenotosiaca<<pr?;;"-;i;;;iii.iiir*ler;l;;i;;.";.,$,,pr.rri
giul demersulri r"bi"cii,, il-#;;ii i^gx de condigionarea istorieiIa Hegel' Sau timour ;";rid.;;;'o' ,i urtirur^ti.l-i""ui..iivitHgii >.sau"' sau"' Toati ,i"u ui- i{rt;;';; fer de'v^rtej inteie"roar ",momente tn care avea:n irpr.rir;t-#r;r;rgi il,r;irCftffi,;igi cu-altele cd, tn fond, ,til;; i;tffi n'mlc.
Sd nu uit sd notez int*r""rjih;;;iiri por"drt comic de marxismcme e Lucien Goldmann. ori d;-;;;.;;iHr.d il'0,*rd;sedatuligi recitl catehismur tri 9i . in.ufrlii re""r-areascd mhciro i*prn"r.a uaui fenomenoron ru"-ltt"t. oJtr"n'"*"r _transcenden tar >> ra<< circu_l"tia mxrfurilor >!te i.ririr*i'ci;"% fi invitat Ia corocviu? Mairnnll6a sigur cI r'' i*i* ri"g"r.6'*rr.a - umfratd - care b,zaiepe Ia toate consresele ir*r,iai"*il:"i;;* ;r;*":r-#,f,,,or.r.pemonagiu bucuiestean ca-re igi'p"rr".L, ,proape tor timpul rn cimi-druI Bettu si ,ua cuv,n;iilHil;; iilffiil;dr,ri,,".ilri,"a _or acelagi discurs - ;;;;;;"ilfi,
Xi Aprilie. - Me $eqleqt cu o migreni puternici. Incerc sd mIGralez citind din vkar*, s;;;. e-'cati nep,sare se scria totusiffin critica noasrr, buni !
- strei*^-^i.ir,il:,b rr, i^, zirere recute citeamffim Perpessicius << a
'.himbu-Je;.-pffi;bti ulr%irrj p?."r, ,r,ri
fl
iH
h
]I
I
207
www.arhivaexilului.ro
cdzut si eu, dac[ aq fi tEmas In 7ark, mai ales din caaza lecturilotmele abuzive ln franquzegte. (Cted cd in anii studengiei citeam, lnaf.atd de texte de studiu,'c6te un roman la doul-trei zile.) Aici, lnexil, limba rom6n6 ale citei tXrii gi adAncimi le-am descoperit cu opasiune qi cu o dtagoste pe care nu mi le bhnuiam, lmi iqterziceimprovizali a, graba, pocirea prin contaminare. E drept cd azi Creangblrni spune mai mult decdtBalzac!
- q fa Nation Roumaine > publici intervenlia lui Salvador de
Madariaga la reuniunea Federaliei-Intemagionale i Z.iarigtilor Libericare a a:vut loc la Londm luna trecuti. Bdtrinul liberal spaniol e
mereu alfituri de noi. Concluzia lui e patetic de adevirati, dar cine
are urechi sl-l asculte?: << Nu govli sd a{irm cX toatl libertatea de
cafe ne bucurim in partea occidentall a Europei o dator[m sacrificiilorpopoarelor din rislritul Eutopei. >
- Dintre mai multe note qi informaqii pe care le-am pregltit
impreunl cu Jacques Scharff, pentu buletinul Confederaqiei Inter-naiionale a Sindicatetor Libere,l LumiEre > (Quelques v6rit6s sur les
diitatures) dela Bruxelles, n'a {ost reliun6 decAt una singurd: munci-torii romAni sunt cei din urmd care beneficiazd de progtamul prevEzutpentru vacante.
16 Aprilie. - Pe cAt de desgustXtor, pe atat de tipic pentru mentali-tatea comunigtilor rom6ni, atacul din < Glasul
- Patriei >> lmpotriva
lui Mihai Fdrchganu. Insulta e grasi, minciuna Jbri dichis. Mihai e,
ln ptimul l6ni,'< tiprrl mercenaiului politic '.,In acelagi,timp iY;,r"rlirn qi legionar. in plus, ..< bon p6ur... Adenauer! >i (cunoscutulnazist!).'Nu ?egeab, u Fht.8grn, a icot dela tebut toate armele luidela tebut toate armele luiHitler >.
Mi lnueb, lnci odatl, de ce apare aceastd foaie' Pe cine con-
vinge? Pe exilali? N'am lntAlnit unul singur care s'o ia ln. serios.
Pe iititorul din'Rom0nia? Dar << Glasul Patriei >> e interzis ln 1at6.Se pare ci nu e disribuit decAt ln lnchisori' Atunci? Explicagia e
desigut mult mai simplX: dupX modelul sovietic, uebuia sd existe
gi ui < Glas al Patriei > _tn limba rom6nd. $i existi. Numai cb lipsade imaginagie, prostia redactorilor cutremurd.
L7 Aprilie.. - Masd de Pagti la Puck Popescu. A\i invitagi: gene-
ralul Platon ChirnoagX, D-na Ptof. Penescu, D-na Dr. Bucqan, D-naCiuceanu, Nae RizesJu, inginerul Epuran, D. Cregu, inginerul Petifan(fanatic cu care am o lungb aTterca1ie, atunci c6nd t;i permite siconsidere pe Iuliu Maniu, nici mai mult nici mai pulin decit...< trbdbtor >>!).
20t
www.arhivaexilului.ro
r hctudlor:dteam, ine) Aici, inqrit cu. o
E rnterac€ri Creang6
$dsador defrr Uberiil
"p"oiot .
rL dar cineScrtatea derrcificiilor
:o pregititr4iei Inter-&it6 sur Ies
!ui: munci-inl ptevizut
ffirl mentali-i r impotrivafris. Mihai e,
4i timP anto-r (cunoscutulle armele lui
, Pe cine con-
l ie in setios.gzis ln Pri.? ExplicaEia e
lsia s[ existeima c[ lipsa
fovitali: gene-
;. Bucqan, D-na
#berul Perifan, ti permite sIt i-Fl decAt...
Emotionat: la rudio se transmiBiserica RL,na],a a. pe rue J.rn a. f.XlYl,:.r. Pasti, inrdsffate h
i;!rr(!"{i;r;,+T devorat noul Robett yxril (< Les ddsarrois de
l0 Agrilie. - Plrintele B6rlea imi trimite o lungi s*isoare - arta,ln acelagi sens-i-a rimis-o_gi lui vintili Horia J pentru a,mi con-vinge cd n'a fost nicicand'vorba de o << cenzurare >> a nuvelei ruiMircea_ Eliade, ci _numai de o apreciere, de o opinie, de vdrsat ladosarul consultlrilor care trebue si aibe u o tr.rlpin[ comun[ >>. Sipirintele lmi vorbegte de tinitatea majuscularr a Adei,irului, Bineluisi Frumosului, necesar5 temeliei Societltii Academice RomAne. Otrinitate care nu mr stinghere;te cand e vorba de o << societate acade-mic[ >, dar care are prea_ prigind legdturd cu o revistX ce-gi spune<< a Scriitorilor Romani >. I-am mai repetat-o de cdteva ori, cLiai din-colo de o anumitb cucernicie a limbajuiui. Degeaba. In fond, pi.lui"Inu este, cum credeam la lr_rceput, un naiv, urischimnic .r, or'.rp d.Tenin_redivivus, ci un diplomar de un tip special care ridicx tndxr6t-nicia la grgql .litaniei active. Isi urmhiegie o idee, culeasi d" p.plaiurile Blajului_sau din << cavele'> Vaticanului qi qio aphrh, rn ciuiatuturor obstacolelor, o bunH bucatX de vreme. Inlre timfi i-o combali:tace sau aprobl pe jumXtate, o aprobare confuzd.ur., pand la urmH.se transformr intr'o dezaprobare-politicoasd, bizuindu-se - cu blan-deEe - pe trinitatea... Adevdrului, Binelui'si Frumos"l"i. T;lJi;-flgurat, bine.lngeles, int'un_apel la un fef de democralie circum-stangialx. Se discutr conEinutul qi flnuta unei reviste literare. prrinteletrimite circulHri pentru a avea pdreti
- democratice - nu numaiiela preogi, ci gi dela tenori sau agronomi. DacX e vorba de o pro-blemI religioasH, sunr consultagi gi iconomigti. Tot poporul. De iaptocolul mirean si democraric e uh joc, mai bine zis un rituat fdi6consecinle. Ptoiesul in.ep" d"pil;;;i"$:-E J..p,;; ;rt"i; e datb,
- totdeauna - ln numele AdevHrului, Binelui qi Frumosului.
- La pthnz, invitat de Eftimie Gherman la un restaurant ro-pAnepc., lmpreund cu- feronima 9i Jacques -
Scharff, Ionel Milog 9iIogodnica lui, o suedezh de carte pogtala locald. 'i'out. bune, fn#A vlpand la urmb_mi-e _greu sH suport sarmalele. cand o aud pe Ieronimaadresandu-se lui Gherman cu <( tovarbpe Gherman >>, tmi vine, literal-mente, rdu..$tiu foarte bine ch social-iemocragii lgi spun gi.i., torru-rHgi >, dupd.cum ;tiu tot atdt de bine cd nu existl compatibilitatelntre social-democragi gi comunigti. Dimpouivi: anti-comrinismul luiGhermlrn e intact ci d respirad;, -- ;;.ri?i; ;;;;.-D;;'r*trti""iacesta e o sfidare adusb limbajului. Om simplu, cu tactul qi inletep-ciunea lui tdrbneascd, Gherman nu-l foloseqte decAt la'.org."r".reronima hia,Ia restaurant. ai.i r* i"r,e b"L. D;;;d., r"ai*;;;r;mea reacgionarb.
- <( Romaniu,,r, d9 sub direclia lui C. Vigoianu, publici spicuiridin soisoarea unui < distins profesor , refugiat de
^cur6nd gi .ur.
descrie cdteva aspecte: ale ffatamentului'la caie sunt supusi detinutiipolitici din R.P.R. Sce-nariul e clasic: ,nxpustirea poligiei li or.ie ti.inoaptea ln cas[, perchiziEii penrru descoperirea unui... depozit de
210
www.arhivaexilului.ro
kure -
alta,ll[ a nni 6ga-e nurelei lui, de ralsat la@ure >. Siftutui. Binelui: Romrl-ne. OLdeta:e acade-ti.F ce-:l spunebri ci:-ar din-
Fnd. prelan:l'{qr ux cao deii*ca Udarat-ptease du p.rfd. in ciudap io c-ombaEi:
Fhi na urmi.E - cu blin-hl- totul in-hqie circum-H. Patiot.l.t-r- ItrU numali$e de o pro-gul. De faorh trod fa,thrtirta e datiLrosuloi.
EsEurant rG.rcI I'Iilos sih bune, inseI p IeronimeI vine, literalr gi ei (< toya-mpatibiJitaterrnis6ul hd!n apelativul
@ ;i ingelep'-b .oosro.p, indigestie
r
!ilici spicuiriHnd qi cmcpqi defnqffi[h orele tri- depozit de
arme' Apoi etaiur cinci dera prefectura porigiei, in*,o promiscuitateie nedes*is. Dupx d ;irr: #;;;".sre, ermedc tr.iir., o parte-i;ntre deginugi sunt transpottari la vdchre$ji.-A.olo, arto-r,rr acestor-'esyi-luiri inthrnegte priroiri.ii ? "*
uigd care ne-ai parveneau erau iip"t-a.i J. gr;#;r".;;i"."r.rriiri}fi, ru rnr.ro-grrori,e de noapte. ""ui;tor..t. ?."i?*ror., << mirrurisiri'> variau. Int:_ma Iazd,,..se aplica < manejul o. C.i-:rin camerr sub to'i turi j", ri.i, li;:.&:,:j ffiiffi Sx,..J.LrJ$i
=erodr nu reusea ,. ,r...J i'iidire,rovirea tLrti*t.toi. Atfunat;: o bard de fier. cu mAinile le;r;;l; ,pu!g, definutul _ toi dezbrdcat;;.i",T::;l# Gi;'." i1*r.,ri"iilil;h#?;;#;,.a,>
sauIn ciuda acestui 1egim, autorul igi amintegte de cuvintele de:;rcurajare adresate a.1i1i!it.1?. itaiul p*;;iilr v*irl Roman,:cst preqedinte al oryanizigiet
"rti"rrifarer'n. ?i" ixiffii. apoi,-dra desfinari., Ai"JI Ai;ij_;;#;j;"#i'.are^d"r*i. u...rie odisee a:'mrii, se afrr imoreuni s" virsilr;ffi";. I;h.hirJr'iJj"1rrnerour.,ea dera ocnere ivtrri, rrt! ar{rrrrifJ'L gin.rt,-n"tr"-F]ia].r, ro.ir-i#l'Ii:'i',x:#,*?,J+:iJ:ii*: jil;r4;ii4"ffi ransecreenerat I" Fi"r;;;i. urtir*"Lir;il"#ff: ffirrflffi1.r*ffi:::- N. Batzafia. si ,i-.i_*g1;;i;;te netnchipuit: << oamenii
,se*-'bdticiserl .o*il..t.. D9?;-;., hifr. ierburi, broaqte, c6ini si]is,o; mergeau cu rdnile deschise saptamarr J.r#hi',"iii{'rucinevaii se ingriieascl de;i; .,r{uur.i" ."itr lrun.rte in gropi comune, fdrliifil,fT cruce. d;d.,1-i;;ild; dJ;". cet mai mare cimitir din
J, Apr*ie' - Basil Munteanu lmi s*ie gi pI roagd sa accepr, nea-:Erat' redac tarca pdr gii -o,ar.J,i- Jir"';; <. Dictionnaire des Litt6ra_=:qs )> conceDut
":,r11" preises Uri*rritrir"r;; pffiirpe vanIleghem, fiul mareiui c.omparadst, o,orf acum zece ani. I s,i.propus'r,
insa nu are o ctior tip..r{.5;;i'. o"iirn e G;b:-;;rr.Uiri totusiri primesc. voi ,u.r'.p.ir.l;i fiGiJii a.."rritorii '*iiiJizgi, uri,:HT:lt;;ffi ,:iti j#"Hiffii;;"-d;;;;iip, jili-'i..,,.
- Ziarul < America > publici un lung interview al Episcopului-'-derian, in care irrrpr pi.r'ri";rriin.e'lr.argumenteaz d, afirierca ca-::'ricd a Episcooie; ort6J"".,,ffiffi tin. "a,,.ii#i.'t,iiT.opotiu3'-i' desvdiuiniin *'q91 .ri-p;#;fi,r:s,e gi josniciire patriarhiei:c'rouniste dela Bucure;til aig,I-.ii.r. rr* convingitoare, iar buna
2tt
www.arhivaexilului.ro
cfedinld a Episcopului Valerian Trifa nu -poaje. fi .pus6 la lndoialiJ..At i. cei Jare, incongtienli, intrl ln iocul-politic gi poli;ist al pati-dului comunist tomAn.
La tadio,lovituri de teatru: profesorul N'I. Herescu re{uza
si mai colaboreze la ernisiunea romdnea.ci din pticina lui Eugen
Aroneanu. Nu pretind ci Aroneanu este ideal pentru locul de gef al
unei emisiuni in limba romAn5, ln primul rAnd pentruci nu este
purio"ut de realit[lile romAnegti. E un om de stfinga, occidental,-dar
telul idealist ln care concepe aceastA stAngi, tl feregte totugi de ocolaborare cu connunigtii de aici gi, bine int,eles, tncl gi mai mult, cu
cei din tarl. Lucru - mi se pare
- esenlial, mai ales ci ne temeam
cu totiilde venirea lui. De chnd se aflb in biroul nostru, Aroneanun a cinzutat niciodat'h' un text anti.comunist. In incidentul pe care
l-am avut zilele trecute cu el, cu privire la << Biserica Ticetii >> -dealtfel sinzurul -
el este cel carl a cedat. Postul acesta de tadio
iii;J ;" poZt lrancez ln limba romAn6, e nevoit sX respecte, ln liniilemati, coisemnele Quai d'Orsay-ului. Or, ce s'a tntAmplat? Odaticg vizita nefericitd -
dar oficialE - a lui Hrusciov in Fran,ta, togi
sefii de ernisiuni'tn limbi str[ine au fost rugafi sd nu comenteze,
in niciun del, << evenimentul >, marginindu-se ln a consemna faptulln stare bruia. Profesorul Herescu- a trimis insi, din Italia, doulcomentarii tn care lua ln bIgcilie pe Hmsciov lnt'un stil care ar fiinterzis oricdrui post de radio depinzfind de un guvefnr deci -* lnafari, de n Europa LiberX ,, - iot adt B.B.C.ului cAt ;i < VociiAmericii , sE treacl aceste texte pe unde.
Sunt dezolat de incident, dir ffebue sX nu uitim cd, ln afata
unof momente excepfionale, am putut critica, dela acest post de radio,
o ,erie de aspecterile politicii dela Bucrrregti. \-u mai_tdrzit de-zilele
trecute. orofesorul Herescu ataca el lnsu$i < Glasul Patriei >>. Nicio-;;;il];;;.tiLrU si exprim6m ceva impotriva con;tiin-tei noastre,
si nici acum nu ii'r'u ceiut sH facem aprecieri favorabile despre
oaspele muscilesc. Cum lqi argumenteaz[ profesorul refuzul de a- mai
.olrbo., de acum tnainte? CA Radio-Parii tn limba romAna ar fi unpost al RomAnilor cerernite pentru RomAni, dupd cum B'B'C', tnii-orrl razboiului. isi intitula emisiunilb in limba francez[ << Les
Frr'rirft p-t."t u"* Frangais >' lmi pare rEu gX !, este aqa, darprof.sorrri qtie tot atAt de bine ca 9i mine cI Radio-Paris este -
mIi"p., -
,ri pott francez. Deaceea,'cu-toata dr*91ea, nu Pot sd-i dau
arlptrt. ;i sont nefericit de hothtlrea lui. Dealt{el tot atdt de am[rlteste si Aroneanu.ri", ii.[". si recunosc, a fost gi este de o politele
teald, incapabil sd jicneasci pe cineva- din echipa noastr6.'
MI tnqel ", or.", sau gestul profesorului are, mai ales' implica-
1ii de otgoliu rhnit: i t'urr" tefuzit lui doui comentarii' CAt aq fipo.f.rut Ia, renungAnd |a cAteva cuvinte de spirit, -pe un subiect
iliirrit mai' grav, prietenul flostru sh Ii profitat mai-departe de o
212
q,,,0*'rSffr*r$ffW'-
"d*"SdB"--
www.arhivaexilului.ro
oc iilGME,dm
de m,
rilmilMl
,dhmfr
mrffitu
Wffi
"llffimilm
lflln!8ll
ffi Luum,
r&m
* [,o,*i&m
mt,fur
i,."; ,,:!
i ,r,iii,'i,:*lrq
,tfb,}# ce-i era descHsd pentru a line legrtura cu ce-i care-l ascultau
22 Apr,ie. - Serban voinea intervine cu aceleagi afgumente ca a7e
l:l-r,^pr lAngd profer"*r-ii"i..* p.rr* a-;i rerua coraborurea. za-clafntc. r --
- Spre deosebire de mine, atAt de_,cd*bnit,_atdt de desgustatli..1ii:ii,1" inte.ighenili ;Jffi;[, .vintitd Horia crede tn*,orastumare a situagiilor, inrr,o biruintd i rir-.r"i .'iltJ#:in acestesc,deri nu e fatari - i,,i-'.iie .i'Mirilr". fi ;#ift ffi murgi, ceicare sunt azi mai.tafi..decAt noi. gi-lace i. ;i b;i, ,l.urre ,eri.a lor e de o mediocritate in care i. ur*nd. moartea lor de m6ine.rntr'un proces d. p.rf..pionu;;;;trii";;#:,T ii.il ,oi uo.tr oamenii ultimului *uant. ,, -- ---'-'
'r.,r'nrprei..alr. p-u-.ltoxar, cred insr cd tocmai rnacest impas al nen,ffii;;;;i iT'i,ru.rri_ exis.tenga prin fapte.!:#,ffi g;;,;i; i;;i+";;ilr," neconrenit ai.J p"rte dinsG;;;;':effi;$ff i:3',lTil'Ltffi 'lj:3,1;ff 3T,*.;.i:T-d,
r" agteaptd rilii.g"q .e*l#:ii,ruteptdm nimic. Dar facemtotul ca prezenta noasffe ra -x^rtu.ireurca pentru urtima fdrami deverticalitate a omurui a"1"i.'i;ririi. ,,o-qr. 9i fadsei, srobozimc6ntecul tare si gratuit "o ",r.ri ,-;;;: ;;?i;"il, f;,,ii i, , ceea cerebue sd fie.
- Concert de discuri la << CIub des Trois Centres >, consacratmuzicii nordice. ,liq d* ;;iGrlry.e nu.cunorream deloc peFortein valen: Simfonia 5-a a rui ei*r'n .*ard gi concertur pentruflaut qi orchesirr ,t t"icrririi;ilil;.. fisareazigi .1. ,n f,iogrum,Ie-am ascultat de mai *"G-;i;'oi"ir'all, discdtecd. vi.n, .rr.gi-a petrecut aproape.toTt4itqii r" ri"i5"r1. norvegiene, a fosr a*asra un moment dat de,schiinberg, a;;r'cum se poare constata dinceea ce am ascu*at astd searr: .,1,. Cl..tlai. I"ri.ir- rl J',.,)b, arnupoemul lui Val.rv si < Ia trt, ae il drlr"^ >, op. 2l,ambele dat^nddn t9i4' Ecouiiri r.qdrl;;;" ,#'inn.cate rnsr rnrr,un fer demeditapie timpede, ,o"ute, rn !;;# il ,;t;.-i^r&i it#a ..rir.23 Aprilie'
- primesc din Braz,ia urtimele doux numere din << In-
Un efort dintre csJe rnai meritorii deOarece revista aceasta skrach,scoasi cu mijloace puEine gi ln condiEii atit de vitrege, a publicattotugi texte ine.lite de Alexandru Busuioceanu, Mircea Eliade (nuvela< 12.000 de capete de viti >), Aron Cotrug, Eugen Relgis, HoriaStamatu, Ion SAn-Georgiu, Grigore Nandrig, Pamfil $eicaru (amintiridespre lnceputurile levistei << GAndirea ,), N.I. Ilerescu, $tefan IonGheorghe, Gheorghe Bumbegti gi algii. Apoi, un lucru ce nu ttebueuitat: inc[ din primul numHr, I. G. Dimitriu.face rezerve serioasedespre ., Ora 2i rr, intt'o vreme in care nu numai exilaiii dar qi marispirite pccidentale etau copleqite de << mesajul >> impostorului.
In sfAr;it, tn aceastX'ievisId, sub pseudonimul Ina Cristu, Monicadescrie peripegiile venirii ei la Paris, dup[ odiseea extraordinatd amecerii din zona sovietic[ in zonele occidentale din Austria.
: '-' Horia Starnatu ,lmi uimite urr frumos ciclu de doudsprezecepoeme pe care mE toagH sI le folosesc numai si numai pentru << Caietede Dor >, in niciun caz pentru revista << Sfingiei Sale > carc l-a deza-mdgit mult dup5 incidentul cu nuvela lui Mircea Eliade. Cu acestprilei qX_lgagl s[ ptimesc si gase poeme <admirabile>>, o <<revelalie>>,de Paul Miron.
- Cinb la un restaurast de pe l6ngi Champs Elysdes cu profe-sorul N.I. Hetgscu, ca s6l'consoldm,,dat si cu gAndul de a-l facesh revinl asupra'tefgzului de.a mai colabora la radio. Nu izbutim,de;i toati seara desclrcbm intreaga noastre panoplie de argumente.PAnI la urmX trebue sH recunosc cX inclphgdnarca lui de aristocratjicnit pu-mi displace.
--:i{64s[, lnainte de a adorrrii, rXsfoesc < Contemporanul ,r.
Cronicele optimistului G. CXlinescu'nu-mi mai produc insomnii. Celmult ceva turbute, intte greagi gi mila pe caie o resimgi f.agh deelucubraliile unui spitit captiv care face parudd, de < libertatea > lui.Acum, G. Cllinescu are <( gAnduri de primivar[ >. $i ce gAnduri!Vrea cu otice preq si se convin gd. cb-i e 6ine, cI nu i-a fost niciodatlatdt de bine. Delirul lui e desprins parcl dintr'un manual de patologielirici sau dinm"un cuis de dresaj
'al sufletelor moarte: n istfel 3u,
om mai vechi, dar cu bralele mereu entuziaste, mb gisesc azi dinttodati,tnt-o fuSe.noui. Inu-y1 aer mai vast gi mai s[nItos. Mt"it. ;;i;cresc mar vrguroase, spiritul meu se desface cu o coam[ mai ampli,md lntind cu toate fiinga inspre soare. Vintul care trece prin pdrulmeu mI face si cint, abia acum am ecou. )>
Dar dela spiritul cu coaml al lui G. CXlinescu voi mai aveadesigur... ecouri.-
24 Aprilie. -+ Eugen Ionescu aft p:arcil fixalii care revin, din pdcate,cu regularitatea unor crize. Cum s6-mi explic altfel - fdrd-s6 mb
21"4
www.arhivaexilului.ro
Elfaca,dblicatnuvelaIlotia
mintirim Ionuebuerrioase,g mari
itflooic,hari a
IEezeceh C,aietelq deza'h acesthla;ie >,
rp ptofe-,+l lacei*utim,lEErente.rbtocrat
tran,rl ".lrmii. C"tlap a"Ee " lui.
6ffrnduri:FEodataillltoIo$eLsde1 eu,Enuoaate@ mele
4 *Ph,trl" P*' ulll a\-ea
:Fn pacr,re,
lri sa rnn
enervez - telefonul lui anapoda de azi dimineaga pentfu a ne aduce
l? :*i'inrb,,fi*d umbrd aJ n"-"i -J toati,, Rom6nia a fost nazistd,sl o va spune!
- Pe cheiuri, regxsesc gi o cumpxr numaidecat << La ville con-quise >> de Victor S9rqE. M,a'arras i.-d.p;iq;rp*;, i;rib"nr, d.data aceasta mAncatd.In prrt" J. -"Agri gi de ploi. In f6nd, sI fiusincer, am cedar amintiriior. De Vi;;;.S.lg. ,Jl.rga^o't,r'a purr.cin << *otskvsmul >>_aniror o,.i-tin"ii]^a9 fr"t.r -r;;;."d;r
cd nuTrotskv ci victor S.rg. -i-r-i;;;;i;; av6nturile < revorulionare >.De Trotskv m,am_ apiopiat di;-;;;;;iliri.;r1"iffiu.uuit p"care l-a fiicut lui s-tuiir'gi n;;;"ilffi trd.date>. Adeziuirea nu erainsl desHvArpitl: referinleie lui Iu "r'.r.*ir* orrodo*,-;;; o parre,9i cuttut unei revot,qii'permanen;;, il-i;il ;;;;;ii II lir*..our.si de absurde. oe iig itg n"{!;,-ira^opreau totd.urrru J. prrgrrtadeziunii. Dr.8 trotrky ;;;,-fi-i;:ri'"" ri{ri*i pi#.}'ftJ'n, .,u,fi lasat <<chemat>> de -<proiectel., ,u1.. 5i no.e ."i;;; d._"iil.-r,ln fond, << estetism rl n -.,, ... r.uo1"1ion at ,r: dacd n,ar fi fost ruatin brage de Andr6 Breton, .r..r"t"G; p;r;;-;; ? '.uprrr.r,disponibilitatea de a visa.irir"i ,.ffi', angajamenrurui, etc. victorSerge era tnsd attceva . nu ritii'iiililr ii-i,;;;;;;;;i"'.'*."r",,9e,ros de fervoarea ideii,.nu i"re 9i d.'i:unrt&;i";ffi.,i;oti,i p.rrr,,care nu exista loc in nicio socieiate, fie.hirr;;;;;Jil; pentrucare mi lita. Hlituit de putere, r;..ard"_sii"i.f
- de tipul Malraux - c6t mai ares-suferinde, o fraternitate bornavlde generoz_itate, de cenuga pr._urd.rii.--
< La Ville conquise'>> i"-.are, prinm,o ironie de destin, o v6racum in servietE aldiui de. brieu Lu'R*h.rd .,, .ilir-I'ori, a oard.intr'un pxtul. E1a in varu fierbinie a I"iu+?!i--i ,ii.pri#'rdmite-rea in scoala ofiterilor.de Administragi", intrt i ; A'ii# Fdgdras,.Eram ghzduifl in sat 9i gtuanur ;;Lr; at6t de sdrac tnc7t nu mi_aputut oferi drept curcug'decat pdturur r"i .*.,-tn-ifir,,i];orumb,era umplur cu oaie. Acolo am citit, intr o singu.r-r;;;;"; ia Ville.congulse >, la iumina unei prxpadit.-1empi cu gaz. Nu era o ca*ebuni. Dar era de Victor 5.6..''0 p".rr*'r" ,rriig;; ;'il;;, aHturide Henri Michaux.
Sunt sigur cd' gi .azi reactionarur din mine va primi cartea ruivictor Serge-cu aceeagi dragoste, d"iii.b;;d;]"; d#;.:ffi rrmasinrr'un pdtul.
25 Aprilie. - Bernard George, in drum spre Spetsai , a ghsitla Romao scrisoare tn care Hachetre .Irt. d. u.o.J * t&td ,rio,1r. o ,ingurd:aewd': trebue sd srsim neapdrat ni;te nume d. ;;;iit"; burgari.A9a dar, la v4nitoarJ d.... ,.riit;ril"ler.ir
21s
www.arhivaexilului.ro
- O carte pos,talA dela < f.amiha c[ldtoare >> (A. Zigmund -
Cerbu) din Belgrad. Totul se desflgoarl << sub cei mai buni auguri >>,
numai c[ din lips6 de bani - viatp e mult mai scu{npe decAt se
agteptau ei - . vor tlebui sh renunge la cdliltofia dela Athos.
- Dela,Miinchen primesc << Jeunesse d'Octobte > cu sub'titlul
<< Journal des 6crivains qui vivent en exil {epuis la bataile hongroisede la libette hongtoise 6cras6e en t956 >>. Bine fhcr;;,d, frumos prezen-
tat[: O lntreagd [agin6 despre drama diplomatului danezBang--Jens-en
pe care ptesi di mare tiiai a vlrsat-o probabil' la rubrica ;faptelor
iiu.rr., ultf.l ,, vdd cum mi-ar {i scXpat. Bang-Jensen ptezida, acum
doi ani, comisia de anchet[ asupra ptoblemei maghiare in cadrulO.N.U.'El strangea un important material documentat,- ptimind decla-
ratii dela refugialii unguri din Occident. Cu tofii 11 adorau pentrucd,,p, *- scrieliarul, el intruchipa tipul occidentalului vizut dinr'oqirn din Est: integru, demn, generos, !cid. Mergeau la -el ca la unpreot. Dup[ cdteva luni, autoritili-ale O.N.U.-lui, sub"influenlaiovietich qi kadaristd i-au cerut sd dea numele refugiaflor care au
semnat declaralii. Diplomatul datez a rcfuzat;gtia bine ce se ascunde
sub aceastd presiune. Mai mult, a denunfat aceast[ maginaqie, a ars
toate manus&isele declaraqiilor qi le-a aruncat pe fereastra impozan-tului palat al impostutii. Nu peste multi vreme a fost gisit cu unglontjn cap 'pe o banc| lntr'un parc. .In mAnd i. s'a !": !1. revolverulirimei, penmu.a.se 16sa impresia unei sinucideri. < Refugiaqii unguri
- scrid 'Jeunesse dlOctobre ' -
gs1 cuvAntul. Neintegrali ln niciooryanizagie, din toate pdrfle lumii, ei considerd acest erou ca pe
,rn-rrl dirrtr. martirii lor, ca pe unul care a cXzut tn luptele din 1956
- ripus de un ultim glonte rIt[cit' >>
RefugiaEii unguri pot sd strige, p-ot si urle. Nimeni nu mai are
vreme sari foftI i[-i asculte. Cancelariile diplomatice, 'O.N,.U.-u1,
Versailles-ul- Ei ,Vaticanul n'au dec6t o obsesie: < dialogul >> cu
Nikita-ce1-Mare, vErsbtonrl de sAnge din Budapesta neuitatului 1956.
- La radio, rcdactez in grabl un comentariu desPre Geotge
Orwell. S'au tmplinit ln Ianuarie zece ani dela moartea lui gi pinisi eu
- pentru iare ., L984 > este o carte de cXpbtAi -
am uitat s6-i
ietmprosplt ez amintitea. Otganul partidului comunist poloriez, ., Tfi'buna Luiu )>, ffiI tndeamni tnsl iH nu mai amAn' Oiganul polonez
lansa acum cAtva timp un violent atac tmpo6iva unuia dintre cei mairepfezentatlvl scrlltorla fi un disciool al lui
ivi scriitori polonezi, Marek Hlasko, pe care-l lnvinuiinuia de
u ii ,rn discipol al lui Orwell. Influenga lui Orwell este deci acum
atdt de importantd tn cercurile inteleciuale poloneze, 1nc6t ntirnelelui poate ftigtraintr'o aclrzafie ca un pdcat maiot, <<L984 > nu.estetotusi editatl ln Polonia. Cartea a plttuns mai mult'sau mai pu;inclaniestin, a fost ffadusI, nrr de, ,i.,rn scriitot, ci de un'grup de
216
www.arhivaexilului.ro
tinefi' apoi, roneotipati, a circulat at6t de murt lnc^t un poronezmiffurisea ci atunci .a"a i-, .arr,'rr-,ol"el ."#j*xi devenise,prc1F iliz,ibil, intru atAta ,ru-ir}ur.rn realltate' nu numai poronezii fecunosc in acest co$maf perfecterre este << 7gg4 >>, cele tr,ite de ei in iimpur ;;ffiilt""i,,urru dint..*te mai purernice r"u.trgii ut" rl".ir".;r;i;igd;'ili, retugiatiffirir;,*'* mli:: ;f#{Tjlo"ui << 7s 84,, .ic,,,, a putur
d*"p';;irri*r-l.l-,i1,,4.,,r,::?i.'[ffi 5:l:if,r;**l;dingls acegti refugiali pe Nicjas 'nrray, ;r;;;;i ,r,.i unrofogii demiffurii asuDra rwoiugiei rrrrgr,ir.* b"bi * ili l..rrr?'irrrebare,Baudy s*ie'deattfer. "i,i ffi;;;";ii;isri-_ii, ffi.iu au gisitcrrrea rui orwel rnui.rtruoriirr.a, .L,, ,mai adevdrair decat descrie_rile realiste cere mai rii"t. i.^i. p,lrr*ra citi asupra rumii ror >.r: Experienla p91te fi J;;t.'ilJ"togi cei care isburescrrrn vreuna din tlrile de dincolo + .Uf.n"f _;; f*":::#"::ri;Orwell, duph ce au citit .. irgt; ll,,,,rrro.,rl .*r.t ul universuluide teroare in .rr" l" f"i;rr, ; liirr.e. Aceasti para ?tra n.rme
1.n care domne,ste inf.rnr.,Lrugiiuii a.'r.;;;.;;.'^fi 3;#fi'Uffi trfllj:ffi.jf :'il1;**,1i,&::ff **.#l;
- Seara la Chopin-pleyel, Maria Brltianu_ cAntI in < StabatMater r> de persolese,'tmpreffi ;-;"roprani ;.-;;;; n:u uurit,i{anna Fecht' E irept ra, 9iai.if.*ilri-..r.*roscur; Lefteris charda,S'ar putea si nu fiu * obL.iir'r, i..a ,ri. f_lplace. gi stiluigi vocea;*H1,;,y,T i:'::,:Lfi- ;; ii r"# J"'i'u in serids,
-uiJi a.u.,it
Dupd concert' intr'o catenea, cateva cripe de taifas cu Alexandrufffi.ff.:'re-I ceri
'a ''u lauui J,1;;#r" numai a. iit.rutr.r, ci qi
26 Aprilie. _ Iar,gi la Nouchette Gafencu, in ry9 de_Rivoli, lmpre_un, cu Iancu cosi"Lr*. d-.;;;; ?.i', a.'.onr,i.i "i.i."r.[ -rgasd citim o parte d;n * j"inui"i, f"i^Cuf:lT: r.rir,-in"Lu.. pu.r.
,rsft ii:':*':r:*u.,,.,#fl :fl,}ffi +;:il,.;*..1}uul,,#ou;in deoarece editorur, r" Lri.Jiri, iu'u...pr, siJ publice integrar.Nouchette Gafencu este mereu uir, u**intd. Numai cd vorbeste cammult. Mai precis, tor^ ,1prt.-Ar"'gi'o*ilori. pe care ne_o repetd de*eo cinci ori in seara aceasra: ... .omrristiirrriia. ?rpi'nyurTfrnarri
Lf;|1:lffr:j:' Iu 'u"'t *"" r..-i"f i.l milieu )>, e sreu ia rngeregi
Din*,un torent de vorblrie, de_abia d. up putut regine o scendpeuecutr la o recepgi" i" rr.-iiri,l;;* ce Gafencu era ambasador
2t7
www.arhivaexilului.ro
la Moscova; Prokofiev pitit lntr'un colg, terorizat de fricd, rdspunzAndCoar prin << da >> gi < nu > occidentalilor care doreau sh intre'n vorbdcu el. << il ln1eleg, sdracul!
- completeazilDoamna Gafencu ._ pen-
trucd nu ;tiu dacl gtifi ce.., comunigtii sunt nigte bandigi >>, si-gi reiaztria,Volumele Jurnalului stau 'in iaga noastrd. Ard de neribciare sile tlsfoesc. Mi'e cu neputinfA; cum incerc sl le deschid, D-na Gafencuintervine:, cu < bandigii > de comunigti, cu porumbeii din ,Tuilleriescdrora le duce mhncare, cu politica Frangei, etc., etc. PAnX la urmdne desplrgim, urmdnd si venim intr'o altl seari sX... lucrdm.
:
27. Apritie. - Primesc Enciclopedia Herder, clr participarea mea
despre cdliva scriitori romAni. Gt a ttebuit se- lupt s6 introduc pe
Ion Barbu ;i pe Matei Carugiale, care lipseau de pe lista colceputlde directia
'enciclopediei! Dacb textele mai aveau vreol valoare tnfrartrze$te, in traducerea germanI pe care au fdcut-o ei
- dup6 ce
u, .Ld.s cu nemiluita qi din prezentAri -
av displrut ;i nuanEele 9iponderea ce se impune'cdnd e;ti silit sI situezi un scrii{or tn numai
iAt"u^ rAnduri. in fine, asta e soafta mea de << enciclopedist > impro-vizatt. Dacd am acceptat s[ md tnham la aceastd mu!c6, am'fbcot-onumai din panica di a vedea editorul f[c6nd apel 1a cine gtie ce
,restali oficiald.
- Votbind ln <<Le Figaro> de azi despre exilul ll'i- Thomas
Mann, Claude Mauriac pom".r";te ;i de vintilh Horia: <Exil dont il est
urrjoord,hoi tant d'auties cas_, et- dont nous pouvons lire.bien des
t6moignages. Par exernple, celui de l'dcrivain roumain vintila Hotia,ilri,oitiod en exil (Fayatd), roman du ddracinement dlOvide -et, bien sfir, de vintila Horia lui-m6me. Livre 6mouvant et beau,
6ciit directement dans,notre langue avec une rare petfection. Nous
ne nous y sentons pas 6trangerc, .om-" tfop souvent chez Thomas
Mann, 6irivain allemand dont la culture et les pr6occupations pour
une si grande patt difftsrent des n6tres. >>
28 Aprilia. - De retinut aceastd obsetvagie, justl a lui Fra-ngois
tuturtiu. din << L'ExprLss >>: << Les FranEais et'la Erance, eh bienlnon, ils ne se confondent pas. Je songeais cette nuit (ah! faurais mieux
tuii'a. dormir.,.) qu'on^pouirait expliquer 4eux destins: celui du
*rre.hul P6tain et-celui du gdndral-de Gaulle, en disant.que l'unapr6f.&6les FranEais h la France et l:autfe la France aux Frangais. >>
La Gaveau, < Julliard Suing Quartet ' pe care:l vdd pentru
orima datd. desi il' cuhosc bine dupX discuri. Cult atr nuangei, al
treciziei. Fereala exemplat[ de. efecte. omogenitate_ des6var9it6.
Qrrartetrrl lui Haydn (op.l+,nr. 3) interpretat cg,o:loialitate seninfl.
2tt
www.arhivaexilului.ro
bdsaFGN.
-
IlelaEsa
i&rIUlo@
fo-x*
il!i
{i(Folosesc cuvAntul loialitate, g6ndindu-md la Stendhal: ... << Quant i
Haydn, dont le ceur 6tait le temple de la loyaur6...>). In celebrulquartet schubertian << La Jeune Fille et Ia Mort > am avut totugiimpresia cI discrelia exageiatb a estornpat oafecum pateticul ,...rui,accentul grav al disperirii. In schimb, ln quartetul al patrulea deBartil9'<)dfiard Sting: Quafiet >> a lostpe$ect /ln compat4tie cu
cel din integrala quartetelor lui Bart6k de pe discuri pe.care le-amcomandat cu lnfrigurare in America descoperind astfel aceasthformalie).
prin telefon copia dupl cererea de venire in Franga a lui PetruDumitriu.
- Lucian Bldescu la noi, la prdnz: Frangois de Liancourt e
rlin n6u grav bolnav. A putut totugi s6,gi exprime convingerea cXacum Doamna Lovinescu va fi eliberatil
- Incb odati Polonia creqtind se ridicl lmpotriva regimuluicomunist. $i unde? Tocmai h Nbwa-Hutu,
".ugrri i.r ro.iutiJ i, creat
inte 1950 ;i 1955 ca o citadeld-model a partidului comunist tn chipostentativ, la numai cAfva kilomeffi de bIm6na, aristocrata gi << reac-gionara > Cracovie. Nowa-Fluta num6r{ azi L20.000 de locuitori, mairoti lumAnd la combinatul sidemgic << Lenin >> (aproape toate in-&rstia polonezi e ributarl fierului ;i ogelului dela Nowa-Huta).C.etatea comunisti a fost miercuri gi joi teatrul unor ciocniri sAngeroaseintre forgele de poligie gi o mulgime de manifestanli care se opuneausmulgerii unei cnrci de lemn lmplAntati in L957 la unghiul dinuestrizile Marx ;i Lenin, unde urma sd se clddeasc6 o bisericX. CAndn\te ingi au venit sd smulgd crucea, grupuri de {emei gi tineri aubceput s[ lndfmne populagia oraqului si se opunl profanirii. Situagiae devenit explozivd odath cu iegirea din uzine a muncitorilor care auingogat num6rul rnanifestanfilor. Poligia a lncercat sd le ginH piept,insi a lnceput sE {ie asaltatl cu pietre gi cIrXmizi. L5 r[nili (dintepolimti) sunt ln stare gravd. Sediul consiliului municipal ar fi fostomplet disrus, dupX ce fusese mai intAi incendiat de mani{estanti.Se spune c[ pompierii din Nowa-Huta at rcfizat sI vinl in ajutorulpoligiei, astfel ci a uebuit sI se faci apel la echipe de goc din trnpre-Mmi. Legbturile telefonice cu Cracovia au fost tXiate pi o adevXratiruere de ur.di" s'a instaurat ln jurul combinatului, ln'timp ce forge& poligie considerabile patntleazd pe srizi. Scopul esential al polillipme sb fie acum acela de lmpiedica stabilirea vreunui contact lntrepopulagia din Nowa-Huta 9i zia_iqtii strXini. Acegtia sunr in perma-nmrfi supraveghiagi, iar doi dintre ei au fost poftif sd pfirlseascdhcalitatea pentru motivul de a se fi apropiat prea'mult de crucea
219
www.arhivaexilului.ro
la Moscova: Prokofiev pitit intr'un c9.]!' terorizat de fric[' rsspunzAnd
coar prin << da >> qi .t;5';t;;il;;liil care doreau sd intre'n vorbl
J. ffi^il i#r.gl tx*J,i' - tot"pleteaz6' Doamna Gafencu - pen-
trucd nu qtiu dacl ;ti1i c[... comunigtii sunt niste banditi >, qi-!i reia
aria.voiumet. Jr.r'ri,ii,ri';;;il';iu-"o"tta.' Ard de nerhbciare s[
le tlsfoesc. Mi-e cu ""p"'r"fal
o'- ii""" si le deschid' D-na Gafencu
intervine: cu o bandilii ' de'comunigti' cu Dorumbeii din Tuilleries
cbroru le duce .ar.u',","tti;;ittil.it4n9ei'-etc'' etc- PAnd la urmd
27 Aprilie. - Primesc Enciclo-pedia Herder' cu participarea mea
iL"rr['Taii", ,.rii.,i 'omAni' CAt a trcbuit ta- t"pi si in*oduc pe
ilf ;.ft ; ; M;;"i"C;;;-;i^i' ' re lipseau de pe lista conceputa
de direclia enciclopedieil D"acd textele mai aveau vreo valoare in
i;";;;;;;, il-;;,dil;;; g1r-u"a P!.care au frcut-o ei - dupi ce
,r, rbdm cu neneiluita 9i din ptezenthri.l a* displrut'gi "l'"1:1::ioonderea ." ,. i-pt'it"a"i !;ti sitit s[ situezi un scriitor ln numat
#r"*';;J"ri] irr"ri,'", asta e soarta mea de < enciclopedist >> impro-
vizatt. Dach r- ,.."iilr"r"a -a-i"t-,rm.1a aceasth munc6, am fdcut-o
numai din panica ii'' t"at' editorul fdcAnd apel la cine ;tie ce
,restali oficialI,
zi desPre exilul lui Thomas
- Vorbind in <<Le Figaro> de a
Mann, Claude Mr;ir.";;r.'r";ri 9i d. Vlntill i{oria: <Exil dont il est
auiourd'hui tant d'auties cas' et- dont nous pouvons lire bien des
t6moignages. nr. ",.li"pf", ;f i ;" itcrivain ioumain Vintila Horia'
Dieu est ni en 'i;i- (F^i*a), r-oman. du d6racinement d'Ovide _-
ZiiTrc" rt., -J" v;;'i;'H;;; lui-m6me' Livre 6mouvant et beau'
6crit directerrr"r,t au"' "ott" tu"g"e avec une rare perfection' Nous
ne nous y sentons pas 6tranger-s' comme trop souvent che.z, Thomas
itirtr, ?Jtitri"-^ri""'u"d doit la culture et les pr6occuDatlons pour
;" ti grande part di{fbrent des n6tres' >>
28 Aprilie. - De relinut aceastd observagie' justl a lui Frangois
ti^ir{*""iir, .,1]U*'p"rLr;;,:;i; Franeais et'la France, eh bien!
;;:ilt ";;..""r"'i5*t p" 1t 9""geais
cette nuit (ah! j'aurais mieux
fait de dormir...) qu'on pourrait expliouer deux desfins: celui du
mar6chal Pdtain .t":i;'d;;6'6t;i'de' GaullS' en disant, que l'un
a pr6f&61", FrrnEuil";1, F;; et l'aurre la France aux FranEais. >
- La Gaveau, < Julliard String Quartet ' pe care-l vid penttu
orima dat6, deqi -ii'
.r"nor. bine dup[- discuri. ^cult al nu11tfi,.
31
i|jri.'?.rl"ia'.;;;i;.t a. "f..t.. Omogenitate..deslvArg.itd'tOl]lffir iJiiria"'t.p. i{, "i.3) interpretat cu o loialitate senin['
21E
oT
optdGIgif,!iIan
hhF0&u:Ffi&rFmmh
www.arhivaexilului.ro
(Folosesc cuvdntul loialitate, gAndindu_md la Stendhal: ... << Ouant )Haydn, dont le ceur 6tait_ie"temple a. tr]"v""rZ.-'rl. fr;i.il"iquartet schubertian << La Jeune Fille et l, IiI;;;; # ;;;; totusi:::::l :1^$tf.tr.: exageiatd a estompat oarecum pateticul "#;i:accentul grav al disperdril In schimb, in quurt.tfi ,f- p.i*f., a.lTrr*, ,:/:llfd^ltring euartet, a fost perfect (in comparagie cucel drn. rnregrala quarterelor lui Bart6k de-pe discuri p. iu." i.-u-comandar cu infrisurare in America dd;Giil- iJtrJ^ r..urraformagie),
lelvYLrruu aDLtcr "
29 Aprjlig - Colonelul fonescu dela < Free-Europe >> lmi
Rli:,::If", copia dupd cererea de venire-r;T;d""^"i"iuumltrlu.
cltestePetru
- Lucian B,descu Ia noi, la prAnz: Frangois de Liancourt edin nou grav bolnav. A putut'.t"i"!i re-9i-.;p;i-. iiffi..., .eacum Doamna Lovinescu va fi eliberitl.
- Incd odatr poronia. cre-gtin, se ridicr rmpotriva regimuruicomunist. $i unde? Tocmai la Nowa_Huru, or4"i .I,".iu]irio, .r"u,intre 1950 ;i 1955 ca o citadeld-modef a p"rtiaiii"r ."-""irt rn chipo.stentativ, la numai cagiva -kilomil;; \dtrana, aristocrata $i << reac-lionara >> Cracovie. No#a-Huta numird ;rjT;o'.0;0";;il;i;.i, maitogi lucrAnd la combinatul siderurgic < Lenin ; ad;;;; toute ir,_dustria polonezx e tributari fi"rurii $i A.k il x5, ffi#-Huta).cetatea comunistd a fosr miercuri.gi jli t'*rrirt .rrr*;i;iri;;geroaseintre for,tele de poligie gi- o murgim" a. .r"ir"r;;;ii:#:i'oprn.u,,smulgerii unei *uci'.de'Iemn implantata h iD57 la unghiul dintre:::i11" &Iarx gi Lenin, unde urria ,e ,. .iei.*.a'. [rr"#.e. Cdndo,$te mgl au _venir sd smulgd crucea, grupuri de femei ii-iir..i ,,inceput sr tndemne oopulagii o.ug.rrri"E r..op"rx pi"iri*ii. i ituayiaa devenit explozivr'od.atb cu iegirea din uzine a muncitorilor care auingrogat numdrul manifestanlilor. potigia a rncercat ,x i. iira piept,tul .u tnceput sd fie asartatl cu pietrJ ii .e.a",iii- ,5 ;ilfiidinrresoligi,sti) sunr in stare gravd. s.ii"i *ir.iii"rJ'-""i.ipli'i. ri ro.,ymplet disrrus, d}na ce {usese mai mtai incendiar J.-irunir..tunii.'" spune cI pompierii din Nowa-Huta uu-rrfu?it
"a "i"I-i"^u;",or"rxliEiei, astfel cE a trebuit sd seiaci ,p.fu-..rrip.;.;;.li,ii.pr"_ffi'. LegHturile telefonice cu cracovia au fost tdiate qi o adevhratl=-'are de asediu s'a insraurat in jurul ..*t irr,"rJ, i" ijrio'I. r"r*Je poli gie considerabit e p aff uteazd p. ririri.-S."d ;;;i;it r r.iiplI:*.e si fie acum acela fe impiedica stabrtrrea vreunui contact rntrepu'nulagia din Nowa-Huta. 9i z,:afigtii,tiei"i. Aceqtia sunt in Derma_
=i::1.11._qhiagi,
iar doi dintie ei au fort plilFila ia'rir"ur.ar=..,,rea penrru motivul de a se fi apropiat irea mult ?. irr..o
www.arhivaexilului.ro
care a fost la originea manifestaEiilor. Felui acesta de a fi trat^t -'".*rra ..r.rpori.rrtrrl lui < Le'Monde >> -_ e tezetvat atat cores-
o""J."tii", ,iarclor << burgheze >>, c6t gi celor dela ziarcle comuniste'"----il;;tagi1" poloneze se tem acum ca studen$i. dela Cracovia
sh n'o porneasc[ ip."- No*r-Huta' Ei au primit. o1!in9 precise din
;;; i.;;;;i;i d! , ," se duce in focarul rebeliunii; altfel, vor
ft ;ili*tt-dio Uniue.sitare. in schimb, studenfli au.{ost invitali.sE
;ttlar*&ili"i ariMri pe strlzile Cracoviei la defilarea nafionalh,
sub ameninlarca ch."i .rr.'vor refuza, vor pierde bursele i: *"{iiPentrucl revolta cfestina a citadelei << socialiste >> se intampli sd atbe
il; i;;;.;i;a u glorloasei >> zile de 1 Mai 9i - ironia e nelncipltoare
- to.rrrui cAnd-se {dceau pregltiri pentfu aniversatea a zece ar,,
dela lntemeierea oraqului. -. ---.- St ; fi poticnit <, sensul istodei >> intr'o *uce din Polonia?
- Iar <( contemporanul ,>. E inchinat lui Lenin 9i ptostitulriifestive a cAtorva t.toii din gubernia de pe DAmbovila' Atghezi lgi
d.rdqoura, piligliat, o dub16 Emolie: aceea de a f,1vdzut acum cinzeci
;i;i;ti a;'r'ri'ie Lenin in ElveEia'9i cu mulgi ani inapoi,. pe. Eminescu
il; B;;#. iilp....t .rea acesior'dou[ nume de c5tre A_tghezi e ulti-
*. t"i flLare moralI de mucigai' 4f9" cu dece.n1a,, Geo Bog:a e
egal cu sine gi cu bombastica lui bolboroseali ltsse-beethoveilan6:
pZ**1t1..< Linin reprezinti parte^ de luminl $-ftq! din Simfonia
a IX-a a istoriei ominirii r. tn Academia lui Mihai Beniuc qi u-l"iC.i. Crliur, istoricul A. Oletea se descalifici pe veci, .atunci cdnd
,"aiarr.ii.-.Arfir.., < Prin opera sa-, Lenin a dat o lovitut[ nimici-
;;"d";;J;;;t. ,o.ot"J., p. dt o parte, c[ istotia nu trebuie
sd fie decit o cercetare a trecutului f6r[ legdturl cu-actualitatea, ce
;i ;;1";-;;.., p. d.-ulte parte - formagi la gcoala.istotiogratfil;.gh.;.-jt"l"ria..e cd intinderea cercetdiii istoiice pill tl, actuali-
tat€ ar duce Ia ,r.r.rp..,*ea dictonului pseudo-gtiingific de a faaistorie << sine iru .t riidio >>. Istoria este, prin tnsugi obiectul siu &studiu. o stiint[ socialfi. Cu alte cuvinte, studiul istotiei face pare
ini];ffi ?t" ?;rr1 iJeologic, este o gtiingi parrinicjr. ,l Lo" J4=i;fi;;lt^;- ;;;ip;r; ."-ef 'p.r',.,
bine i"E'les < lnvr;rtura. HLenin >>, iat Boris Carugea line s[ anunle umailtatea ca, -numal cl;tt;;; .tip. t"ui"te d. u"moii, taic5-siu a pomenit numele lui Isiqa"pa1rr"' qi-a dat Jl.t"t. CAt despre Jujes (adic6 Perahim), d ca.I*i. iiiicuitalil" Pe care le-a avui-pentru a suprinde p9 Lenin h..o.nita, desen, Lntf.tu, ulei sau cu diltiga'' lntfadevir, hiPeratfui-; ilil;i .ui i"1". sAJ suprind[, in esenq[, pe Stalin. Dela sup;tJ;i;G;;;.rlirt. ip..rhi* u i.,..p,rt ca s,prarealist, iar Strf,r,
a sfArgit ca suPrarealist.) i
30 Apritie. - Prima carte despre pictura a lui Jean GIeoiEilfiil
220
*;&@qfrdffiqd
-.ff@ffi,oEu#ffii}!rnr
:n _i_
www.arhivaexilului.ro
r Essais sur Ia oeinture contemporaine >. Ce s,o fi intAmplat cu acestt'losof care, de' ..ani J;;;;il"i;.'rrte, ;-.;;;t;^iff[ banatitatenedemnd de soiritur Lrii rvrr'i"rl "i.i"irie;#ili'ir'mare, inrdJn meditari,e rui radia un r.r il"iri.r"pciune disiretd care _ uneori- spune rui ryl: dec6t c6reva. gq.gii'o-n-i;il..'#d.*, e inexpri-cebili. observaliire gi comentariire'ru'i sunr scrise parcr de un cassouoareryrre' Din capitoruT rczervat;;i, dintre pi.iorii -"i preferati,\Tcolas de Sta€,,^n,r* p;;;;;;ri#'r'lrotu, nimic. Ce tristege!
- $edinl, de lucru Ia Nouchette Gafencu. Nu insi rnainte dee_ ne explic, ,irrui11^ilt".rrFonriu,"pun^nd accentul pe1 banditii ,re comuniqti, _ ceea .. n" iu . b;r: d;;;iil;;.#: " i__
Incepem sI citim. E.rilrfi* Jumal_politic. Grigore Gafencursmenreazr faotur poriric ,t ;i;i i, frn.fi" de nobila' rui obsesiesdgsminllla' t;tuaiia 1er,oi ;il Er, in generar 9i a hom,niei ini.=sebi' interesanlmui ur.r-p.io ri'p*r cd dipromitrr ,oman a fosttoerte apreciat tn o.;id;;"9i;1;rtcur oameni poritici de seamd.E roru9i curios r;,.d..indria;".. rir[,.gte Ia paris, Gaf"n., e iritat-ste mrsura de aiitud;nea;;rrt .,1". pr*+;lil l;ii;n Jacques-trcan-schreiber dera ; i'E;'."* ,i ii ing.t"g iriiarca-r rin. din*e:oi n'a incercat_o;i.l* l#n"a r;o'in.i;: _ru t*;" Jurnalf.:llr:::i p"rrono.itei;;';..r" u' tiri cri*o." e;iJ;,,ur",,,"n"u35esu mrqcoreazx murt viziunea grobar-pori;i:i;,"i..,ir?r"r istoric.
i llai' - La radio,. comemorez ziua muncii, redact^nd o croniclJespre zece ani de activitate iilij'r-l"i E.M. Ciorun.
i -ltdi. - La Marn u,oa + *,ii",ii"l ry,!ffi;,[:ffir;i,.k,,gj".#;.f:*:=1$::ll
simplitate; ai1."ie_ il# Faulkner, pasiunea ei. E=a.me mteresatl de petru Dumitri, f li.i"ura fr -S",lifi'ijJulrr.9r.
9iazafi, si in*isat, cd atunci .a"dl;;;o^scut, dup, apatigiaprimeiE rlrt,,'a sosi"r int.'o ri-lu;dila.',i.rr"uu eregante perechi des::tl .:,' ui'ff J',:?tHx'"", ;;, *ij: l,s, "liffi .I.; r. ;;: ::ii il ;1. :-; ;n" r.tin;' i,i;il"' ; ^;: IitT,lfi, U" #?l:= srram ce sI credem Ig::ti ^C^oge
ri; rd,in ^it;i,;;.iristul >>ktru Dumi*iu ne'a recitat ,n telt din nu-mi mai amintesc care=istic spanioll -" --- lv'zrl urr
:.:){oi.- un prim ecou important la cartealui_vintili Horia. Andrd3fl'r ii conta'id r."; .oroun.';;;;Hg*o >> de azi, sub titrur << Lechrist aurait-ir ao *lrrJ-.;'i;;;;;ffi > si din*,odatd, Andr6
www.arhivaexilului.ro
F
Billy nu-mi mai apare c.l yn critic plat, Iipsit de interes, ca maiinainte. Sunt gata s[-i atribui oro* toitr.aiiagit".
-
, , -I < T-.es Sdquestr6s d,Altona >> de Jean-paul Sartre,la < ThdAtrecle ta Kenaissance >. DupI mai bine de pa*u ani de ia...., sarrreintrl din nou in actualititea p" !3r: ;i-o.ingrije;," .u
"r-La,ian agenrde publicitate. Ag fi preferat sd iasd di;';i..r; ." lllri"r hi demorald, cu care ne ameninlr de ani ;i ani. Sau cu urmarea Ia romanul
lui.,intrerupt^ < Les chemins de ra' riu"rie ,r.-iib;;;'; devenirlnsx -penmu Sartre un teren minar de roate .ontruai.fiii.. aut*i a.rebelii.dela Budapesta dar gi mai aproape ca oricani d; .;;""i;fiance pe care-i tace depozitarii <-pdcii >>, regrsind pe camus ri.ipost-moftem, etc., etc.,. Sartre a preferat scena: actorui se intoarce Iege-rt, penrrucr filosoful rcfuzit ictul. Acestea fiind spuse, * ro se-questr6s d'Altona ,:
"_o piesl de t"utr., l.jrU, birJ;;;;uitX, oo arhitecturi solidi. Ea ieia toate temel" !i "tr*n.-g'a'rrato.on i$i, in primul rAnd, pe aceea I .rprfi"i"i ig;l-rir, , ;rfi"il',r-^., .
:::"il.i:?rgtiingei, a < oroarei de a'trii ,. Temele dil.;fi"i, CG;r;dtn << Morts sans sdpulture ,> gi. chiat din << Les Mouches , (pentrudaici.<< les mouches, a, devenit u res crabes rl.}ia""iur) u..r*oprofesorul de umanitate care este Sartre tgi i;f6:r,"; ;a;;; #umoare fetidl
- personagiile sunt, fIrI 'e*cepgil, ., d"r- rrl^,rd. ,, ;i eando.xu! sartrien ,.iio" ., o ruiij;iu;;;'i;"i lJ)ti u..nrte
desldgttrare de urd narte, dialectic, un existentLli'sm... ".,,u.,i.,.
5 fuIai. - Alt mic incident cu Aroneanu. Aleg, in emisiune, penfturevista presei, articolul de azi din<< Le Figaro ,, iiluiThi;t Maulniertn care acesta, plecAnd dela rdzmeriga dela Nowa-Huta, desv[luieprimejdiile libertilii pentru un stat comunist. Aroneanu stAmb[ dinnas, n'are argumente, dar << nu-i place >> Thierry Maulnier. E un << zia-rist >> univoc, zice. Sd avem iettate, li rdspund, nu e numai un<< ziarist >>, ci si un mafe esseist. Aroneanu nu cuno$tea decAt activitatea dela << Le Figaro >> a lui Thiemy Maulnier. irtr'auzise. nici destudiul slu despre Racine, nici despre extraordinara sa Introducerela poezia fuancezh.lmi cere o << favoare >>: s[ renunq la revista presei.Nu i-o fac. Cedeaz[ gi nu tndrdznegte s[ se opund, degi ar fi putut.
O clipd m[ gAndesc : dar daci profesorul Herescu a avnt drepta-te? $i totugi: presupunAnd cd ar fi a;a qi miag da ;i eu demisia, s'arglsi numaidecdt ingi care sX-mi ia locul qi sd fie coniesivi. E mai tine,ired, sI rim6n, ,d r.foz orice concesiei qi siJ oblig de {iecare dat{pe Aroneanu s[-9i infrAngX pornirile stAngiste. Delltfel, ln treacltfie spus, acestea nu sunt sistematice, sunt doar <<ctize>. $i tn faga<< crizelor ,t 1ui. eu am sI opun aceeaQi inddrhtnicie.
6 Mai. - Horia Stamatu imi trimite cAreva poeme de Dumitru Bacu,
plecat acum doi ani din 1arh, dup[ ce a stat gapte ani in diverse lnchi-
sori: <<Este un romAn macedonean - mb infotmeazb Stamatu - siceea ce scrie poattd pecetea autenticit6fii>>. Continuh: <<A fost, caatdyiaal1ii, riu impresionat de starea de spirit a RomAnilor din exil. Inlatd, In ceea ce e rezistengi, s'a sudat lumea. Aici cdpiazd pe zi cetrece>,
- IntAlnire, la el acas6, cu Philippe van Thiegem. DiscutXmtimp de douX ore colaborarea mea la << Dictionnaire des Littdratures )>.
Ne tngelegem perfect. Citise textul meu din < Pl6iade > gi e - yigs
el - lncAntat. Dar ceea ce e cu adevhrat reconfortant este c[ vanThiegem n'are niciun complex al intelectualului parizian de stanga.Ii vorbesc pe fayd: voi pune accentul pe scriitorii adevdragi, cei careau preferat sI r[mAni in umbrX, s[ sufere sau sI tach, decAt s6-;iarvuneasc6 talentul. Nu voi include sgiitori oficiali, iar cAnd o voiface, pentrucd n'am lncoto (cani Arghezi, de pildd), voi subliniaconsecingele estetice ale schimb[rii lor la f.atb. Este lntru totul deacord cri felul meu de a vedea lucrurile, A iscultat cu mult interestabloul amHnuntit pe care i l-am fXcut despre tragedia literaturiiromAne sub zodia realismului socialist, Plec mulgumitl imp[cat.
- Nu sunt probabil hdrdzit multh vreme impdcXrii. Tocmaimd pregdteam sk mI culc si, ca de obicei., rdsfoiam cilteva publicayiilit9tarc din gard; pilryite rccent..Pe pagina I-a, sus, In dreapta a< contemporunulu! > din 29 Aprilie, ii josul axicolului 0 semn"dturd
iy:,\? ly}hy+i: Lucian Blaga. CAnd. scriu aceste rAnduri irnpleticite,Impredrcate gi de uimire 9i de revoltd, e-. ora patru dimineaga. Cenoapte, sau mai bine spus,,ce d.imineag{-ab5l A'9a Jr. ,*i."$ir ,e_iscoatd din mutenia lui^de lebeda ;i de regendi ;i ilil;;'grrsr.Textul siu lnt'itulat < probleme gi perspeitiv" tii.iarel--" .arnit, .torturat
- ffub orizonr nici stil - ocoregte rlogrr"i p. -eri* pori-bilului; dar cu atdt mai bine se u.a. liirtot,ri-**il;liinchizi-torului de serviciu lndreptat in ceafa,robil.i ,ri.ti...------ *-
c6nd se va scrie,odatH istoria unei Romanii regxsite, atentatulimporiva tdcerii lui Blaga va tebui randuit lAn;t ur;"J;;;alui adir-cea Vulcdnescu.
Penmu ca {ilosofia rcm6neasc6 sd fi sorbit, din plin gi pand laurmh, cutremufdtorul pahar.
7 Mai..-,G,eorge Uschtescu imi scrie c6 Eine neapdrat s6 colaborezela numdrul din < caiete de Dor > inchinat 1ui Dan Botta, lnsx nuposed6 niciun vers din el. (cu atat mai bine.) v,
".nitu piri p" Iu
iumdtatea l."i Ntrt gi atunci vom discutu .,oportrrritatea, p"tti.ariimanusuisului inedit al lui Camil petrescu.
_,*,^ T^ T11c in,fuSa pg k Galeria < La RoL,e >_pentru a vedea expo_zrgra de << gouache >> a lui Alexandru Istrati. I.J,u- vrrrt ,a ma d.r.
www.arhivaexilului.ro
eri la vernisaj, fiindcd de vernisagii gi de baluti m'am ferit totdeauna,
in misura ln care mi-a fost cu putinl[.
.- La Operl, s'o vXd gi s'o ascult pe cAnt[reaga australiandlganSutherland .ui. -
cum se spune de obicei - a cucerit Parisul tn
<< Lucia di Lamermoor )>. VAlia e justificat6. S'ar putea inff'adevdtca aceasti sopran[-colofaturA sA nu]fi afle astilzi rivale. Bine lngeles
ci n'am regisit aici nuanlele p[timage ale Mariei-Callas, tnsi pe planpur vocal iotul e inc6ntaie, des[vArgire, iat vocalizdrile, spectaculare.
hegisorul, Zefirelli, gi el excepqionai, dup[ cum se poate constata dinstilul cu cate a << salvat )> <( scena nebuniei "'
9 Mai. - O bun[ definitie datd de Mihai Fdrcaqanu in << RomAnul >>
conferintelor << la vAr{ r>:' << Conferinlele politice ale wemii noastte
," i."aiir1u sh adopte tehnica foiletonului,ii-i. nu se rezolvi 9i totul"va urma" >.
L0 Mai. _ Laserbarea organizatdde Fundaiia Regal5. V-orbesc N'A'Gheorghiu gi Alain Guiilelmou (cu parantezele sale de humor poli-tic, ca"totdiurrr, << bun RomAn o). S. teprezintb < Conu L:onl4a >
tn iraducerea lui Eugen Ionescu 9i a Monicli 9i in regia lui Y, Sitg:{ried. Lucien Raimb"ourg ioacb pe Conu Leonicla. Interpret ideal al
lui Beckett din < En at"tendant-Godot >>, Lucien Raimbourg, clruiaii cXzrrr"ra, recent, nu gtiu c69i din1i, face din-Conu. Leonida un felie fonf beckettian'converrit
^d-ho. la moftul hilar al lui Caragiale.
Dup[ spect acol, la o cafenea cu Georges Rose-tti 9i cu Rodica
Ion.rcrr,'nem.rlpmiia de felul cum a fost jucati la Londra piesa luiEugen.
11 Mai.- Inc6 un semn c6 o convettire autentici nu se poate sa-
varri decat dela stanga la dreapta, gi nu invers. Dela bAjb6itea lnlmu'nentd. la iniltarei in 6anscindent. Dela platitudinea orizontalei,
1a vertilal. Dela u Conditia umanl >> deci la eiogiul Ioanei d'Arc. Un
gLg-i" p...T" l-ar fi q"i,1t t91r1, 9i Mautras:-<< dans ce monde otyrr'beau de Bavitre avait sign6 ) Troyes Ia mort de la France en notant
seulement suf son iournal- l'achat d'une nouvelle volibre, dans ce
*""i" "t 1" ar"pft" doutait d'6tre dauphin,. la France d'6tre laF;;;;;, liarm6e d ett. une arm6e, elle refit l'arm6e, le roi et laFrance >>.
Cat d. bine il inleleg pe Malraux gi c6t de mult a; vrea sX fac
;i eu un elogiu de foc iui Constantin BrAncoveanu!
12 Mai.- Invitat la dejun de G. uschtescu, dupa un <( pneumatique >>
ufgent. Nu qtiam c6 e chsitorit cu Consuelo Rubio cafe - tmi spune
-Di4Durell, in qnismului se Iba chiar viorcd omul n'anmegtesugari, rde groazA; uuneori cu Hflinia sau miz-gi cum oxigc!foarte inzestuei trebue si sr
. . Geo Bogclnc$prezece I< lupii s-au tEsabat aI gobolcomunigtilor)-runga 91 grcrnoastre si se Iprivirile lulii r
Meditez Irsigur cX i-a cnadjectivele saftsalI, o ceafi cipImAnt.) O cez
Meditez ivine'n minte oalti datX
- *ivain Ie
"irrg;Ieur nuque, Ct
www.arhivaexilului.ro
hauna,
d Joantisul lnr'adevhr: tnlelespe planrculate.mta din
minul >;noastfe
I gi totul
tsc N.A.mr poli-lonida >
:W. Sieg-
i ideal al
[, cltuiarh un felrya1e.b Rodicalpiesa 1ui
: 1rcate si-ffirea tnnizontalei,d'fuc. Unuonde oileo notante, dans ce
: d'6tre lar roi et la
rrea sE fac
matique >>
i l-i spune
ei - e pasionatd {e.n1oblemele rom,negti. pledez rnderung pentrupublicarea textului lui'camil p"trer." gi ,- l"rpr*i;;';i, zadar,dupr ;ovdielile conmeseanului. p uJ."arrt ci ar necesita o chertuiarrmare, volumul s,ar ridica.la. ur.o prt..,
"rr. a.-prgiri"inse ar h_semna' cu adevdrat, o faptd, de culturr si d. poriii.t,-a;;;;; noocra-tul camil ar da o attd imagin^e d..r;;;"; tt*,a;ilffirui cora-borare cu resimul comunistl Camil petrescu, astlzi un << clasic )> r.p.r.-ist,fdcea pe"arunci 1u.nr1m.ai-.rogiri ntocragiei ci 9i ar lui corneriuze]?i-9olre?nu,.capirol deci de i.zni.lstorica. Dincoro rnsx de acesre
<( orstorslunl >> einoase, rdmane substanta pur firosofica , t""t"rri, l.care Camil insuli ii,punea mai presus de toat, o,pera sa, afirmAnd, inmodestia t,ri. proverbirla. ,;;;;i.-a"J r:, ;".p* il"ilriii^",*ra va asi_gura Romaniei un viitor filosofic pentru o sutd de ani! '--t -:
George Usiitescu nu pricepe sau _..9i .ui ,igrr _ nu poateaccepra ca rextul sr fie precEdat de un studiir introJu?iiu ,l m.,r.
- Diagnostic lucid asupra rumii comuniste pus de LawrenceDurell, in convorbirea Iui ." Edgur M*irr, << Biserica o{iciarka comu_nismului se bizue De un *rt"rl,ir. d.iu d.;;;;;(G;ffi.;i#;ba chiar victorian), un materialir* .. ,. f,rnd.rrX exclusiv pe ideeacd omul n'are. < psych6 >>. Existd o trirt"1" .*;;;b;# a;oib"r. d.megte;ugari, de tdrani 9i nu numai de ariigti) , ", niurA J'ii_orf.rade groazk; ori de c6te'ori.r.p.-.trl utu" i.-r. la ive?2b,, e suprimat,uneori cu blandeste, arteori cu brutaritate. ce . p;;ibii; ,i.r"l ..oro-inia sau mi.zeria,.ri i^pt"i ie il ;;;;;i# existd ;, f.ft. ; Lagie ca?i cum^ oxigenul ar fi Jost -suprimat. vezi interect,ruti-i*-rtu u,rrri,foarte inzestrafl cHrora re.e fricE sd-gi arate ,.".ibiiitri"u
-A;i ;.;i;;ei mebue sd se'dezbrace de orice noii"".'umanI. >>
. . Geo Bogza e liric. Mereu liric] Acum scrie despre rmprinirea acincisprezece ani dera #argitur rizboiurui. ci"rp;.;;..- "niti. .arra< lupii s-au tras in fundul.iraau.ii,r.-o. .arJ,;I-rrar*r1., u--u..r.sabat al gobolanilor > (rnainte a" rarerili ;**r"i _;dt.e?*aparigiacomuniptilor). Acum,
noastre si se frece soboranii, firh ca in ceafa "ourLx
lrgi lgirrt.rr.aprivirile lupii >.Meditez indelung la ceafariberr gi eribe-ratx a rui Geo Bogza. suntsigur cr i-a crescut 9i cd n'ar *ui p,rt., 1i-;;;;;;;i"e"i3.a, prinadiectivele sale oaretic umflate: o ciafr extraordinara, . ...]a ..r.-salI, o ceafd cAt o tafi,. tO irri inra ,iJa. piatrd,nici de foc, nici dep5m6_nt.) O ceafb ie partid.Meditez indelung la ceafa rui Geo Bogza. $i din*'od atd" imivine'n minte o fraza ipoeturui pi"rr. n.u.r-d?;. il:ffi;rtea -*l:ti.,:^jt ,9.: e"*rc u ..rrlin, f,ol..r, dont on interioge envaln le vrsage, je *ois que le mieux i faire,eit de I., iG";;;p.A,Ieur nuque, elle en dit toujour un peu fir, ,org ,.
www.arhivaexilului.ro
13 Mai. -
La radio, o cronici-fulger lmporiva lui Paul Georgescucare se striduia tnff'un numlr relativ recent din << Gazeta Literurb" >>
sh justifice realismul-socialist care, dupX el, << nu cunoa$te precepteapodictice >>, ln vteme ce qcolile occidentale ca << suptarealismul,aLstacfionismul, tagismul, dlcedatul cubism, curentele iecadente tnmuzicd, reprezinti dogmatice absolute, codice sclerozate, obligaliiartistice >.
- Asasinul lui Trotsky, Ramon Mercader a fost iiberat, dup6
doudzeci de ani de tnchisoare ln Mexic. O inchisoare mai mult decAtconfortabild i apaftamertt, cu sa16 de baie, cu bucbtar special gi cupermisiunea de a primi, de doul ori pe sipthmAnl, vizita < ptietenei >
lui, o Mexicanc6 blondl si - adaogh, ziatele - < timidi >>.
Data asasinlrii lui Trotsky; 20 August 1940, a fost pentru rninectucial[. IncepAnd din acea zi de August am lnceput sX studiez atefitopera revolufonarului si s[ devin, la rAndul meu, ceea ce se chiam[ un<( trotskyst ,] N, unul ottodo*, bine tngeles, ins[ omortrea lui Ttotskya insemnat penffu mine un fel de rhstignire-in-istorie care cerea, nea-pdtat, angajamentul. (Implinisem cu cAteva zile lnainte, douXzeci deani! )
- $s212, la Teatrul Nagiunilor, un omagiu lui Stravinsky. Ope-
ra << Sadlet's \(eltrs > din Londru prezintd < CEdipus-rex >>, iar << LeThdAue de la Monnaie >> din Btuxelles << Le Sacre du Printemps >>, pri-mul balet pe care-l vXd de Maurice B6ja*, de care se spune multbine. (ln plus, cum B€iart e fiul fenomenologului Q1s1on_Berger, cu-
iozitatea mea era lnchrcatd de nerlbdare.) Spectacolul lui Bdjart mi se
pare o izbilndd.E adevhrat c[ el << pune'n paruntezb > (ca s[ vorbescia taicd-sdu) uiziunea barbard qi spirirualist-ruseascd a )ui Stauinskypentru a pune accentul pe un fel de explozie puber5, ba chiat efoticAa $e +iei, tnsX o face cu atdta voin16, de a ucide anecdota baletului,lncAt convinge gi lnctnt6. ($i, cutios, Andr6 Vandernoot, ale c[ruidiscuri nu mi-au spus mare luctu, dirijeazdcu o ptecizie gi cu un elande nebdnuit.)
Dezamhgit, tn schimb, de < CEdipus-rex )>, ln interpretarea afi-samblului britanic. Ctt atdt mai mult, cu cAt << (Edipus-rex >>, ln ciudadetractorilor lui, e opera care-mi place cel mai mult din perioada neo-clasicl a lui Stravinsky. << Sadler's \7el1s > n'a optat nici pentru for-mula oratoriu nici pentru cea de operi. Regia e cea dintAi vinovatX.Amestec greoi si nejustificat de stiluri, neo-baroc pretenfios care dX
nagtefe unui fals modernism, costume pesmile (unele realiste, altelesimboliste, cele mai multe de o << antichitate >> improvizatH).Corurile(nu rele) sunt departe de acele <<statui vii>> cum le voia Cocteau. Inter-prelii foate oarecare (pAn[ gi Monica Sinclait), inclusiv dirijorul,Colin Davis, care nu aminteqte nicidecum de posibilitdlile de care dis-pune.
226
14 l{ai-_tonov. &
--lpe care &conferiaeiRepubliciiintre alte*pe care orespectat. rnilor camfrde flaranriaceasti * fuverbal aI u
Boulogne s,rpe Mihai Bnpentru Niaruneori si-l ia< grldini a r
ceatd pierdutiDumitale > -Iiterar5. Aflude vanitate -public Ia Sorl
- I^a prnescu gi !f. Ssfasul pentru I
IFwww.arhivaexilului.ro
ieorgescui8erad >>
ipeceptelcalismul,r&nte tn. obligalii
't
:et, dupag,lt decAtid gi curietenei >
b
rm minefu, atenthiam[ unI Trotsky
P, l'3-BezeCI Cte
;
fr.Op.-aier < LeIns >, pribne multItger, cu-
Frt mi se
r Yorbeschravinskyfr erodcXhden:lui,ffu c{ruii un elan,,hnea an-ii tn ciudabda neo-htm for-liinovat6.r:care diE, alteleil{brurilen- Inter-dirijorul,
Lcare dis-i
74 Mai' - La o'ar1,Ia Neu,ry, Ia christiane, cu_ Boris s'urfert-poki-tonov. Evocdmindelung pe Vil* $'rg. pe care l_a cunoscut bine.
- << La Nation Roumaine , orlii.i textul. integral al apeluluipe care Adunarea Nagiun,or crpi*I?i, B"r.;;ffi?.r;t', tn "y,rnrl
conferinlei ra nivel t'l;i;;;r.-e;iir*rl,i sr;r.rii Girr,'*'.uedinteruiRepublicii Franceze 9i fii-'"rJ;iliJr" britanic. << Esi"._''ii"llt'
"1r ffi:f;'J'$"rlt fri"k*.f.irtT Iffi :l :..f.;.;::respectat, necontenit, dreptul ra ribertate gi il ilJ.;;eiiu ,r nagiu_nilor captive >. Bine'ini;il.^N#i'ie a..iri, ,,,ri.ito. !,it eri e atdtde flagrintdt, rnc6t o.i." op.i'r.'."r?t raa * ,1nii#i;.;Ii. gi totusi,
- Tot aici udd.cum o-delegagieprezidati, ii c.-v1e9i3* , a tuat ,;;,. ?,ti#ii: Xllpllif:#:::dela s*asbo'rs' c'' vil;;;';i;ffi'"0.t o. conferingi d" prera in catea exclamat inspirat; .,'t.-H;J;;; .5.. dreptur ra'a,rto-'Germinarepenrru poushtoung _.poate ,1;;i";;'^rest drept revendicat de zecegarr- europene? > (Intr'o paruntezd, t..br._re ;;;ffi;dreptatese face, printre cartitorii ii" *it-ili c. vigoiunu, care face absotuttorul pentru a aodra r" f4^
i;paruzan, pentru a munci,'fiecare aroe pul.ril; l;i; ff Xigunirurrucongtiintei de a sluji .r.ngiut"1.1-
15 Mai. - Dimineaga, o plimbare ln B9i.s d9 Boulogne cu LucianBddescu' Ne amintim, ., a!'ffi, a'. ry..ricut v^icii qi-Boi, d.Boulogne s'a meramorf.ozat, p. I*,'d;tkdina <<zdvoiurrrr Locuiampe Mihai Bravu, si .inainti'si-;{-;rp;rde o compozi;ia la rom,nd >pentru Nicu Anselescu,.fdceam un oiur.>>.in <<ZavLi, Eiir...u*uneori sIJ iau ri"o. Mitife .v.i-ri.r, ,irl, d o..u departe de aceast,< grddind a deliciilor ,. ,hrr"*.r;;:'t"., sc,p,m lns, de aceastlceagd pierdutd rn timp gi
".1.1"ri-.., ir"lr" norr,re. Eu cu << Rom^niaI)umitale )> - cum -e'^uonir-iil,#i ir. - iar er cu istoria << Iui >>trterurd' Aflu cu tot"r mtampir;;i:'ffitenur.meu n,are nici umbrloe vafitate - cr .,rofesorur Antoini- Aa am
'-a citat rn*,un cumpublic Ia Sorbona.
I ----vv'sr a'rrvurc r:
- La prilnz. r, !Iir:*e, Ia^dejun. Sunt invitali qi Cella Voi-::::", $i W. Silgfried. )osesc cu tntArziere:stasul'pentni-e";;; E;;:";. Bi..ffJjru;fflrost la biseiice, Ia para-
www.arhivaexilului.ro
La radio, Aroneanu s'a deplasat ln mod special - deobicei
lipseqte Dumineca * pentru a md ruga s[ renulghm la retransmi-tdrea' spectacolului < Conu Leonida >>, lnregistrat la 10 Mai, pentru
a da prioritate... noului satelit sovietic. Alt[ scen[, iar rcfuz;i iar se
resemneazl.
- Din nou, cu Monica, la Doamna Gafencu, seata, pentru a
continua lectura < Jurnalului >. Ritualul relncepe: o nesfAr;itI e-xpu-
de comunigti D.na Gafencu ar dori si scoatem din Jurnal.pasagiileunde e vorta de << Europa Liberd >>. Ne opunem penluc6 gtim foartebine. cAt pret punea Gafencu pe acest post de radio .9i nu vrem slcomltem o rmpletate flagrantd, numai din considetente de oportunitateeditorialE.
16 Mai. A1. Busuioceanu a pbrlsit clinica. Md bucur mult, cu at6tmai mult cu cAt scfisoarea lui precedentd md tngrijorase. Imi timite<de umplutur[r> o paducere din Martial pen6u <<Revista'Scriitorilot >>.
Si el ari rezerve f.a1bt, de noua revist6. (Sa fi aflat de incidentul MirceaEliade?) La revista dela Roma se simte doar << rul oaspe ln ffecete,nu chiar la locul lui >. $i lncheie: << Trimit colaborarea numai pentruD-ta >>.
.---1 Ce ironie! Chiar azi ti scriu lui Aron Cotrug pentru a-l invitaqi pe el s[ colaboreze la << Revista Scriitorilor Romani >. Din dragostepentru Busuioceanu , ar fi trebuit si amdn aceastI invitafe mbcar cu^o zi. $i totugi nu pot. Adversitatea implacabili dintre Cotrug 9iBusuioteanu nu 6ebie sX rimAnd pentfu mine decAt un fapt_ duteroscare-i prive;te. Revista nu e a mea penttu -a alege.pe .utyl. sau pe
ce161a1i. Trebue sd-mi lnfrAng orice obstacol subiectiv gi s[ invit pe
togi scriitorii din exil. ln acest sens, sd nu uit s[-i scriu lui MirceaPopescu si-i cear6 colaborarea lui C' Amhriufei cu care am rupt oriepunte, otice dialog.
17 Mai. - Hrusciov torpileazd conferinla dela Paris gi face un techi-zitotiu de mujik lui Eisenhower.
- Emisiunile << Vocii Americii > sunt din nou << bruiate >>.
- AltA sctisoare dela A1. Busuioceanu. Face unele corectuti
si-mi rimite din nou sonetul lntf'o formd definitivd. Penmu < Caiete
de Dor > gi nu pentfu revista dela Roma (<< nu sunt destul de catolic e
md opozilia mai mult decat"inr6it[ a profesotului c. Marinescu fagh deGheorghe Britianu..Ne infiorrm imireunr a. u.or-u.url"totogi" ,lT..jl:l li:::iil fiere si venin un iifru d. ."irt*+a. i, Iaxp"ii a.cre roare seismele
:3Je. ay sgtduit Earu, el.tund gi fulgerI lmpotivaoricui. Pe Mircea Eliade l-a lenunlat.a u fasciri ir-o*?*-.r'n, *--va sd inrre Ia centre de Recherch.i s.i.nrilie".i t"Iil;;e ln careMircea Eliade o ducea.extrem a" gr." tu piir;'tii;r;-i;; pornitimpotriva memoriei lui Gheorghe brEtianu ,^r, i muriicaL adev6-rat erou ln temnitele comuniste. (ura rui tmpotriva meu ,io-*ri prrnla socoteali penti'ucI . n "" ?upt'Ji;;; >.) Aceasti inimi rntunecatdare ceva din mdrelia negativd a monrurrri. N"-ri-.e *irJrd duhe, d[ prcate,..u, ,norrir., mediocrir. ; bt;;-il Je'.."iri*i., . ogruma oachesA. Atat.
_-^,^:^f1u: 1 LrJ* , de Alban Berg cE Opera din Frankfurt, tnregra necesar expresionistr a lui Gunther Renirert qi sub condrcereamuzicalr a lui Geors, solti..sp..iacor;;;rdi;;; t "'ur".
p,i, iu p,r.,.r.E pentru nlqqa.o#e .a"a iali.prJrir^re aceasrr operd pe care ocunosc dealtfel bine din-inregisrareu p. .rr.--io*'ril#.r,_o .,greu din America. Am ales re_letigia silr;ii-p;';',;e"Jil-p;r;mai inreresantd. Solti, in" Einutr de'rrcir, cu mAnecile .lrriiii sumese,513
spectacolutui o atmosferd de aterier .r;;;il;;;;;]ilii r.r..i.ir.,Trlg' Pllarczyk se. menaje-aza m
"".i.-Lomente, rns[ atunci cand se
!;fanty.,,uocea ei d: "L.l
dd personajului deplina tui iJ.nlitrte. Inprus, cantareata ate gi, fizic vorbind, exact ce convine acestei melo-drame pdtath'de ffagisme turu"tf prop.ii r"i w.i.r.ir;;; fel decocotr-panterr ce urcE lascivitatea gi'perversitatea p. porirtiurl ambi_s"l, 4 seduqiei..si in care moartea . .u
"n ?.ia. d;;d;"bii a a.rri-nului. Helga Pilarczyk este rolul insuqi, intocmai *rn M.d..r, d.pildi, este Mafia Calias. ' '
ln pauzd' ll zdresc pe Emil ciurea 9i pe Jean wahr cu nodulanapoda al unei cravate -murdare, netuni, La o masci
"*rixtor.e,toatl un fel de zdmbet mirat gi ironic.In < La Croix >, A.' pau.l-Gr6goire, care se inapoiazd, dinBerlin, lealqI. just situaEia: < Berlinezii'nu vor sd d.euind riberi, ;ivot si rdrnind liberi >.
18 Mai. - Boris Souvarine ?fi?ge atengia rn _<<
Le Figaro )> asupraraptului cd Hrusciov .nu r'l depla"sat tu prri, a..a, p-.i o,i 'a
torpila- teaffal
- con{eringa. Dovada cea mai b"ra ;.i. -&;r-isul
sxuiocendiar dela Baku di z> Aprfie care avea-roc;;id;i[tuirrt,Je incidentul avionului americin. Hrusciov ;";; "*;,'tTri.. pr.g,ie scandal.
In < Le Monde >> chiar 9i Beuve-M6ry (acest Sirius-Tartuffe) tsiryIsegte luciditatea penrru'a judeca, firesc, il;;;;i;'fii
www.arhivaexilului.ro
Hrusciov: << Pentru a fi bune, glumele de prost gust trebue s[ fiescrrrte qi se intAmpl6 cX, insistAnd ptea mult, comedia - s211 farsa -devin aproape o dtamI. Onorabilul atagat de presi al ambasadei so-vietice din \flashington lm,pinge gluma mistificatoare cam depatte,cAnd proclamd, fdfi sX rAdd, c[ < spionajul e incompatibil cu sistemulsovietic >>. Se pare totusi c[ tn materie de spionaj Uniunea Sovietici,ca qi altldatd Rusia qaiist6, n'are de primit lecfii dela nimeni. Cdtdesire poporul fuanclr, chiar daci ni e atdt de spititual cum s'apretins multd vreme, el nu e lipsit nici de humor, nici de bun simg.El qtie sX aprecieze, sportiv, o lovitut6 bine dati, tnsd o stdruinld preamare, un efort prea vizibil pentru cucerirea popularitlgii, par maiputin apte sd-l seducl, decAt s6-i fiezeascd neincrederea. >>'
Despre << incompatibilitatea > dintre spionaj ;i sistemul sovieticse ocupl gi ambasada Republicii Federale Germane dela Londra, careanunld c6'16.000 de agenli comunigti opercazd ln Germania de Vest
;i ln Berlin. Purtltotul de cuvAnt al ambasadeiprecizeazh ci autoritX-tile vest-germane aresteazd,ln fiecate an, circa 2500 de agenfi. Dace80 Va dintre ace$tia lucreazd pentru Germania sovietizatd, restul ope-reazh in contul Uniunii Sovietice, Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei,Bulgariei gi Romdniei.
- Alti qedinql de luou la Nouchette Gafencu. Ne citegte testa-mentul lui Grigore Gafencu. Emogionagi.
L9 Mai. - Din toat6 presa trancezh, numai sdptlmdnalul de exttemi-dreaptd << Rivatol >>, prin pana lui Lucien Rebatet a evocat ttagedia
Ehrilor satelite. << Minunea - scrie Rebatet - ar fi una singuti: caRusia sd deschidi frontierele Ungariei, RomAniei, Poloniei, tuturorcelorlalte firi satelite, s[-gi rcftagh din aceste 16ri adminisuaEiile ;itrupele, si artotizeze'alegeri fibJre. Dar nici nr, t. pune problernalnscrietii pe program a a?a ceva ln aceastX Conferinld sau nu import6care alta. >>
Minunea nu se tntAmpli lnr'adevir gi n'am s[ inleleg niciodatlpentruce presa <( liberd > gi liberal['din Franga se fetegte sh pome-neasci de milioanele de prizonieri ai R6siritului. Nimeni nu cereacestei prese altceva decAtb informare obiectivd, o situare a faptelot.Zadanic. Presa liber[ gi liberalI din Franqa gia f[cut din amnezie gi i-pocrizie un vinovat indteptar. Dar atunci sh nu se mire nimeni cb noi,iei scIpafl din RHsXrit, alunecdm la << dteapta >. Ce putem face, dacdnumai 1 dteapta >> folosegte limbaiul flostru de revolti gi demnitate,atunci cAnd e vorba de ifitile din Est!
- Dupi cinismele vulgare ale lui Hrusciov, iati ca << fzvestia >
asszh, acum'Statele Unite ci6 ptegHtesc - nici'mai mult, nici maipugin decAt - rdzboiul bacteriologic!
230
ca iati*A rngu$
20 Nci-cie Dor,cainmeditor diexil r siciclul iElescu canrtantia- SSpeti si IRaymond
- Trece sd ne vadd pe la Radio Constantin Arsene. A asistat,ca ziarist,la conferinqa de presr a lui Hrusciov dela palatul chaillot.A rlgugit huiduindu-I.
20 Mai. - VintilI Horia lmi promite colaborarea pentru << Caietelede Dor )> consacrate lui Dan B-otta. Mult mai destiirs gi cu sperangaca in toamn5 sX vini la Paris. << Fayard > a semnat contracte cu uneditor din New-York ;i cu altul din Londra pentru << Dieu esr n6 en.."111> fi e pe.cale.de.a semna pentru Germania gi Italia. << S,a spartciclul intunericuiui >>,_ cum spune Vintili, citAndu-l pe Ion pAivu-lescu care, de cinci zile, e tat6l unui << vlIstar poetic ,> be nume Cons-tantin.
_Situagia lui PArvulescu continul sd fie dintre iele mai grele.Sper6 si.supravieguiascd soiind articole despre Ezra pound gi {esprcRaymond Abellio!
- Acade mia Fruncezd a ales eri, dela primul tur de scrutin -spre surpriza generuTh - pe Henri Massis.-IncH un prilei pentru amxsura metamotfozele mele intelectuale. In adolescengll nu i-am pututsuferi penm.och. era-nu numai detractorul sistematic it't"i cide, .i giupeglglql unor valori pe care le socoteam ingropate odatd cu secolulal xvIIJea: rafiunea qi inteligenla manifesta"re tub scutul catolic alcredingei.. Asthzi,-cand catolicismul e minat de proprii lui slujitori,cand spiritul de descompunere se insinueazd nu nlmii rn amvon ci si1n altat, judecata sever8, inmansigenla luminoasi a lui Henri Massisimi a,pat ca o adevbrati gansx a spiritului. In*e amoralistul Gide rimoralistul Massis, alegerca se facq cu tntarziere, dar cu o luciditaieregdsitd. Pe Gide 11 plstrez undeva ln dosarele pl6p6nde ale < lite-raturli >; cu Henri Massis md simt contemporan, poate 9i pentrufaptrll cI valorile apbrate de el cad secerate,
actualitate. Un ziarist de scandal, specialisi mai aleJh gastionomiegi'n _viaga de noapte a cabaretelor, se lnduio yazd, de Smerdiakov-ulvalah care se tanguegte astfel (pentru a-gi lansa ultima lui carte, << LaCravache >>): << Se lmplinesc in curAnd zece ani de cAnd situatia du-reazd. O drami. O dramX care nu se mai sf6rqegte. Sunt pe lista'neagrXa tuturor ziarclor. Pe lista neagrb a radio-ului. A libreiiilor. A revis-telor, Bombardat qi ucis de scrisori anonime, de denunluri, de mizerie,de calomnie. >> '
Adev[rul este cd tehnica de publicitate cu orice chip a Impos-torului este_ perfectd. Orice i s'ar intAmpla, va gXsi mijloiul de a sevorbi lncr de el. $i chiar dacd e cu des[vargire iigonit din literaturd,Ii mai r6m6n deschise portile rubricelor de icandal, ii mai rdmAn oe-dincioase << concierge,tele, curvele gi provincialele din cine gtie ce
231
www.arhivaexilului.ro
canton uitat din provincie, incapabile sd reziste vhicXrelilor lacrimo-gene ale acestei << victime >> cu bale'n lacrimi.
2L Mai. -
Mircea Popescu lmi cere pentru profesorul Ciureanu delaGenova date precise despre Adtian Maniu, V. Voiculescu, Ion Pillat,Liviu Rebreanu si Ionel Teodoreanu.' A avut la Radio Roma un < dialog >> cu Yvonne Rossignon lncrte r (ost t$.r1't.rsthr {espre sirre s,r. desgte Ntonica (? t \.
- Sbtmanul Ttaian Hetsenil El se stt[dueEte s[ facl sociologie
<< concreti >> tnft'un stat <( socialist >>, tnvinuind, dup[ cum i se cere,sociologia < idealist[, >>, Cetcul e nu numai dialectic, ci gi vicios. Pen-truc6 sociologia << concrete >> nu duce decAt la rezultate << idealiste >.
$i este firesc deoarece, lntr'un regim totalitar marxist-leninist, mailesne se poate face teologie decAt sociologie.
Ptoblema se pune deci tn alEi termeni: pentruce nu face TruianHerseni teologie, dach vrea neapbrat si stArpeascl vittulile ticerii?
- La Teattul Nafunilor, Opera din Frankfurt cu <( Elekta >.
FIrb sh fiu prea atras de aceasth oper5 a lui Richard Sttauss -
liris-mul ei innecat ln patoxisme sonore mi se pare uneori chinuit - tre-bue sH tecuriosc totugi cl lnge Borkh m'a incdntat prin calitilile_eivocale, prin gesticulagia ei expresivi, prin vehemenga batocd, dar
,necesarb a chtorva momente din ro1. Dup[ cum calitilile de magediani,ale Elisabethei Hiingen au dat spectacolului o dimensiune de izbAndi'Georg Solti; ln elementul sIu, a fdcut din orchesm6 o minunatl fur-tuni stXpAnitH.
(scrisoarea e in franluzegte !i cu cerneal[ violet6): nu mai grisegte cu-vinte si ne mulEumeascd pentru pachetul pe care i l-am trimis. N'ocunoa;tem; ne-a scris la radio gi ne-a rugat, mai ales, sI-i trimitem...cafea. $i iatl cX o cutie de << nescaf6 >> face cAt o bucurie. Acum necere, dupi o mare, sfioasd gi ocoliti inffoducere, ufl... mosor dd alhzalbd sau neagtd.
23 Mai. -
<< Divina Comedie >>, ilustratd de Salvador Dali,LaMuzeulGalliera. Neagteptate sinteze lnte delir 9i academie intrerupti itonic(spre deosebire de cbderea iremediabild in impasuri academice a luiChirico). Mai importantd este lnsb, in cele vreo sutb de acvarele alelui Dali, ambiguitatea
- intreginuti..lucid de citre artist -
lntrememorla sa suprarealizantb;i apelul sIu la un fel de muzeu imaginaral tututor manierelot: ceva din construcfia anatomicd a lui Michelan-
Yryinnruhi ibcoet ur fiury;hloilmurat +scid.InilcdeJ si Bmpe carc p_ iro poartt_ Iut
www.arhivaexilului.ro
Frtmo- gelo, ceva, din mig,carea lnviluitoare a lui Tintoretto dar, mai ales,yn tg9-g buchet din arcena7ul << decolorat >> ar secoiulai ar Xrx-lea,dela \7i11iam Blake la Gustave Dor6.
ln ciuda pozelor sale << paranoice >>, Sarvador Dari rlmane unartist care nu << inffig[ >>.
24 Mai. - |'d21g noroc sd fii contemporan cu Jurien Green, care nu
e contemporan cu niciunul dinffe romancierii noii generagii! < Chaquehomme dans la nuit >>
- roman al rlorint"i ttx,"xfr*.,,ii'-lt ^i,lr-,^,nuit >> - roman al dorilr,tei (fdr6 Freud), al credinEei
(ffud < noua reologie >>), a1 moifi (f6mi al speranqei. Desigur, toate ter
rgli (fbfit nir"Joij, ,o-ur, mai cu sea-mi al sperantei. Desigur, toate temele, toate obsesiile si umbreleproprii lui Julien Green sunr prezente 9i aici- Insx rateo'ri credinlapune strpanire - ca alci _ pe- un personagiu. posesia devine lumind;dragostea, dupi _ce e ispitith de tolte vern'ile reut"i J.uin. iumini;moartea devine luminl. 56 indrdznesti acest paiu il luminii-lnt,un
iffirr*ffi - mi se pare o intreprindere pe cAt de seninE, pe atat
25 Mai. - Prima < foaie informativl >> uimisr de << Asociacion Enci-S1:p:drS, Rumana > din Mexic, creatl din inigiativ.i"i N.-b;;,.iHoria Txnxsescu. Amdnunte interesante: s'au tiimis 690 de circulaieIa adrese cunoscute.de Romani, instituEii gi uro.irfi-roran.qti, pr"-cum gi personalitdgilor sriine prietene; libtiot.., A;;;i;;i;i iri inprezent 470 de volume.achizigionate sau puse Ia dispozigie de A. popo-vici, H. Tdnlsescu gi N. Pera; s,a editai teza despre C'osbuc in limbasp-a{old, prezentatk la Universitatea Autonomd diir Mexito de studen-tul vasile. Lhpddat, azi profesor de limba spaniolx tu u"iu.rriiatea dinT1-rqon, Afizona; s'au alcdtuit pAnd ln prezent peste 1000 de fige gru-p6nd perso nalithqi romAnesti,. ieviste gi period'ice ro-arr.fli,
- gr,rf, Xri
si asociagii, centre religioase in strdinitaie, institutii smdine'c"ondrrr.cle Romdni, institutii si centre strxine de studiu al fenom.rului ro-mAnesc, ata., ata, ' '
26 Mai. - <( Le Balcon > de Jean_Gen6t, in regia lui peter Brook,:are. e ln acelagi timp decorator gi desenator de c-ostume. Nimeni n,ainleles mai bine decat Pe_ter Brook pe acest << inger exterminator >> alimaginarului care esre Gen€t. Fiindca simbolulile atogante ale luiGeq6t_nu gintesc decat in aparenld societatea din care el"r,a r"ffus ir"-mediabil, condamnand-o (gi condamnandu-se). Totul se petrece inrr,unritual a-social. Piesa esreun misrer poetic gi negru in cari ,rliiudintreBordel 9i. Revolulie confirmx singura ..r;;#i. ;;rifiie,-, L"medieipe care gi-o joacr omul penffu a-gi sanctifica, negativ, masca pe careo poarth. Toate personagiile de pe scenr (din Eordel) ,r,, ..1. din
www.arhivaexilului.ro
afara scenei (ln Revolulia carc mocne$te inff'o cetate anonim6) poartInu irrumai pe faga ci gi pe iiinga lor o masc[ a inexistengei. Singuraparuntezd rlscumplr6ioare: jocul. Joc de ttavestire, (ah!. < Boneh >,
o Bonele r), ioc di oglinzi - oglinda e mHsura tnsXgi a ace$yi fel de
teatru - jocul batoJ al cruzimii, al sarcasmelot, al morlii. -Un infern
tn oglind6.
27 Mai. - Arghezi implinegte 80 de ani. lntr'un interview.acordatunui homuncuf al patiid"liii (Toma George Maiorescu), dup[..cgconstat6 ch << ce r" p6tr... penffu intteaga gaid e un miracol >, senilulsfar;egte cu acest lndemn ie aduce a Plevir[ r9;!e: < Inainte- Bdieti!Inuind., muncitori, t";Jrti;;i,"."i; ,,*, dJi, "".upat
tu uttit,ptin slngele gi congtiinqa ,roaitrB inspiratd 9i dirza, cildrnili.de acei
28 Mai. - O suisoare mai mult decAt ciudatX dela Eugen Drdgu-tescu: <( Mircea Popescu mi-a dat acum dou[ zile, |a Roma, vestea-
tombd c[ bunii meii prieteni, Ligia Macovei ;i al ei so1, arhitectul,s'au hotErit si se descototoseasc[ de lipitoti qi sd aleag[ lumea noastre.
E adevdrat? Anutr 6ecut la Patis aflasem de prezenga Ligiei Macoveidela Dinu Grigorescu: aq fi dorit mult sd o vId dar mi-eta sili numaisI m[ gAndesJ de a trece pe la I.egalia pargiv6-. Fii bun, te rog, Eiprn..mE ln contact,cu ei. Irni tnchipui c[ amandoi au trecut printr'o
mare tensiune suflerea,scr.. Agtept nerrbddtor ziua unei frtle;ti xmbr6-l5tui; pAnd atunci sd facr o baie i" ,ruia-i- il;;i.;;'i"u,rrt .u ,eIi se currteasca bine pierea gi meningea d. "ai.'u"-i;ili; .[ ..rpo.r.,cu toate favorudle avute in'lumea lEpedat"riior, ,
*-"*" ""Cred cI si Mircea popescu. gi E;g;5ieg,rg.r.,, lqi fac iluzii.
-h.:titii n'au hat ni.iun-r-#n-1"'tiil.irr,.. Dar de unde acesr fumfIrI foc?
'l
!!..l[ai.. . << Jurnalul de Exir > ar rui rrotsky, apdrut ]a Gailimard.Mi.precipit sdJ cumprr. cu o emo,tie stinsd. ci.a'.a-JrJarfi,apar,rtinainte de 1,.944, pe vremea cAnd 'pasiunea
mea p""rr" ..uoiffiIiaa atdt de intensd, ag fi trhit intrt insomnie continui iare sd mi_lpnomr. Acum e altceva. Acum, revorugia 9i iili;;ih Jil'o.i.at a.curate, mi se Dar nu numai un vis urAt, ci ;i "r"i pri_"j&;r. Revo_luEia trebue izgonitk dir ..""rrr-*g, gi*rrrrgia oameniror ca un cancerpatetic ce este. At6ta chertuiard de'absoru.tl,a p;;il';;ulie, incate ln*eEine l,ncdJgcul nesdns ar mitorogiit"r .i,'.i ;;ffi rrni de
Jurnalul lui Troisky cuprinde apro.?p_e yl an (L93i.). DupI cerutoritrgile f.ranceze il.siie-sc sn pxrrseascbr'Ba$izoi,ffi;6 se stabitqte ra DomEne, o micd rr.rii,Ii. ai"";ir6;;;-;L cii"r.itr., duphcare i se acordi o vizd de inuare h N:fr*ll. J*;;ili acoperdec'*'srr scu*i perioadl. La sf6rgitur vorumurui, ;?i;;i"i;';dx"gat Tes_rrmentul s,u din 1940, redactut ." p"ii, i;;ilil;^;;;;. "
,*.P::1_jil1.-r. ,".1:, unut politii, rii"i Ui"grrft..'?; primut,!'mrsKv ufmareste desfdgurarea_ evenimentelor politice interne gi e*_*.Tq (6_I.br.,uii., u.ora"lir.lrrri-s,ai" ;;.)-;i;rid"r,,r r,r.ripolitica uniunii sovietice,.ci gi atitudin"r- purridio.-J.*rtarg, ai,franla..Nicio revelalie,ci doar'consemniri bil;h d;&ffi presei.Partea biograficb esie, bine jngeles, mairmportania. Ami"ntiri desprer enin, detalii desore perversitaiea lui Stalin,' Jtf;;; ;;;;;"i.r r...ua fosruIui.sdu prieten RTol.rLy-i; Er"rrilr.'r"uoirgiorrl, i, .irrr, ..rncic tunqionar in plus >)..omul.9i exitut, il;i i; &ft# ir.rrt,rtuimte migcitoare' Trotsky vorbegte cu. murtd d.*;i;; d: rd;;;i;ir care *heste, bx*anelea,care se {propie, d..$;;;-ren*eiagii rri,de soarra familiei rdmasd tn uRSi ;;b'r.gi;;-.eril"ral".r. , r"iP*;*{:l );i,,1\1!,
ca un spagiu d" confru-ritai; ;;r^i;,';tn prilejiffi adanca ve.ticare cu sine: << Natuta umand, profunzimeu ,i,iirgii- zunt determinate de rezeruere ei morare. o#;ii ;; d-.-.lol.re to.'m adevrrat, atunci ctnd sunt aruncafl r, ,i^*-.".irrrrr* iii.gti arer=di lor, fiindcr atunci trebue. sd recurgi t;;;;;;;;iiuJr.'rrginil.,*!e mai frumos-omellegli . 9i n, s.rnt'puline _ ;;;;.ilin carerotegte, cu admiragie 9i dragoste, d"spie sofia sa, Nataria rvanovnapva care,, crealungul tuturor peregrinrrilor, dela mansardele din\re'eva, pana Ia locuinlele modeste din Franga, *ec6nd prin cartie_
235
www.arhivaexilului.ro
rele muncitoregti din Paris 9i Viena, prin Kremlin cu fukhangelskoie,prin cocioabelb prdnegti din jur de-Alma.Ata, prin villa dela Prin-
kipo, gi-a ,r,r-ri destinul cu o simplitate, cu o abnegagie 9i cu o no-
blete mai mult decdt exemplate., $i, ln leg[tur[ cu :lovitutile :pe cate
rouitu li le-a rezervar, Tfot;ky r.u*itt"ttJun pasaj din,autobiografiaprotopopului Awakum. Protopopul gi. protopopeasa.lnnotau tmpteunl
. , Existx genuri fi forme triterare care manifest[ o derutantx accesibilitatei! Irpo.t cu massa autorilor posibili; jurnalul de zi se numxrx printre acestea.DacE pentru a scrie o tragedie se impun oarecare cuno;tinfe iri materie, dacxo glossi sau un sonet te pot inhiba prin exigenlele de drdin tehnic,
'nimic
t.r} pare mai.ugor decat sxli notezi_intamplxrile-de peste zi, ginduri qi impresiid5lara1g, adunAnd
.de-a luirgul anilor. o cantitate considera6ifu de palini.'Apoiselectezi sau transcrii de-avalma gi-gi tiprregti cartea viegii, ,.r romanlil ,"persoial,:u lpef$fa cd autenticitatea te poati pfopulsa, f5rI'nicio pregxtire^literarr,rn rarI(Iu.L: scflttorilof.--' , ExistI o parte de adevir si, totodatx, foarte multx iluzie rn aceastr atitu-dine' Jurnale de zi interesante se cunosc destule - nu insx in*'un numxrex?ggr:at -, mai aies dacl ele aparEin unor .personalitlgi de ."."pgi. (oamenipolitici,. generali gloriogi, suiitori,'aventurieii). Depinde lnsX c'e' anume a-gteaptE lsctorul - in speg5, criticul - dela o carte-jrirnal. cele mai murte dinp-roducgiile de acest gen aparlin negregit para-literarurii, interesul starnit deele e de ordin diferit. Predominx inforrnalia, << revelalia >>; cititorur se simteaqUEilglt:,ina'o intimitate mlgulitoare 'gi
paJionantX . Iat\, tqi ri..-.t, i. ga;J;;culaiertqare om ln ziua cind a trxit una din insemnatel6 qi binecuvAitatelesale is-pfxvil Acestui interes extra-literar ti rx.p""d dealtfel ir.rmeroar"le te*te1Po:ri{9 (jurnale, memorii, scrisori) atibuite rinor personalitdli ale tecutului,de lntinsX notorietate.. ", l1.yaal4l.lui Mircea FJiade,,din care editura Gallimard a publicat (ln
traducerba lui Luc Badesco) o substan;ialx selecgie, ne pare unul^din textelep_asionante gi de intaie importangx. Din ansamblul'notelor de zi adunate de-alungul unui sfe_rt de veac - gi ale cxror proporlii reale sunt greu de evaluat
- autorul a selectat pagini esenliale, lasAnd -de o parte tot .d i se pxrea de
un interes mai limitat in spaliu qi rimp. La temelia-acestor optiuni sia lnsXsicortinuhrii prin ani a jurrialirlui, vom gxsi un amestec de ihlstinct'(.""a"iriig lqqltlgrrci, int'o accepEie foarte larg[),Ji hdelungate teflecgii asupra genuluiin spegX.
Atitudinea lui Mircea Eliade, ca qi a ahor mari autori, fatX de iurnalul dezi,--nu este una datd, odatl pentru totdeauna. Scriitorul j'a orientat oarecumdifellg lirin 33i, ln cadrul unei gandiri unitare; reflecgiile ce pot fi culese dinmtltele.*presxrate in v,ersiunea dela Gallimard' vxdesi un pr6ces cu adevxratde' clarificatj a opiniilor despre jurnal, f\rh. ca vreun cuvalnt << hotxrrtor >> sxfie rostit. cxci aceasti formx' literarx (qi documentarx) nu se lasx inchisr lnformule;. ea acceprl .mai de grab5 preferinle, fiind atkt de intim legatX depe{sanalltatea tlecarul autor., '{ Chiar din primele pagini ale cX4ii, adunAnd lnsemnlri de zi din toamna\ti 1945, dupx sosirea autorului la Paris, Eliade se vxdeste interesat de rorul(literat mai_ales) pe care il goale.avea jurnalul, ca gen iparte. lntr'o discugiecu SWen Ionescu (care li declarX cI i< notre
ehe dinhit des simtec gindeasintatelede textercorn-rlui,
ficat (inir testelenate de-h tsaluat
-pErea de
I . msaE!'{svinnrln geoului
rnalul de[ @recumEul€se dinI devfuatHtoru sX
Inchisi integatl de
h toamnar de rolulfo disculie:a cuvinte
atdt de fericit conmazise de rcalitatea ulterioarx!), Mircea Eliade pledeazr lnlavoatea jurnalului care << intereseazr intotdeauna; el e totodatx un '-document'Ei o_ 'qrXrturl. ' >> (p. 10). Afirmatii justificate ln sine, dar care nu-l satisfac99 deph-q, de vreme ce, in continuare, ll vom vedea parcurgAnd texte similaredintre cele mai notorii (jurnale de Charles du Bos, Andr6 Gde,,Ramuz, JulienGre.en, Paul R6g_nier. peste, ani, Ernest Jiinger), reflectAnd asupra divJrselor< tehnici > posibile. E o adevEratl << pasiune pentu jurnale intime > - cumsi-o_definegte el insugi (p. 35). Parcurgdnd ., pe o bincX, in plin soare >>, lnJardin du'Luxembouig,-Extraits d'un"journal- de Charlei du-Bos, Eliade searatx .inlelegxtor-crr formula acestuia, foatte elaboratd., dar preferinga sa mergein altx-parte: <<-Mlrturisesc cx preter to-taqi_J_ilrnalele in cire abund[ notagiiieinsignifiante, rclatatea,rrnei vizire banale,'diiicultXlile, visele, iluziile - ceeace lnseamnX cI autorul lsi soie Jurnalul gi pentru.sine insu{i > (p. 11). Prefe-rinti subliniat5, peste un an, in cuvinte lncl mai categorice: << In fond, a fneun jutnal interesant, semnificativ, nu e la indem6na oricui. Ai sau nu ai o.bosia r>
jurnaluU intim, aga . cum ai pe ac€ea a nuvelei sau a povestirii fantastice.Julien Green, de pildX, este intotdeauna pasionant, chiar itunci c4nd r.oteaz|amXnunte insignifiante. El este << fXcut )> pentru acest mod de a scrie [...]ghicegti (la el, n.n.) mai cu seamX nevoia de a salva timpul concret, acestemomente ireversibile ale amurgurilor, ale umbrelor evanesiente incxrcate derevelalii >> (pp. 35-36).
Mitcea Eliade nu este un partizan al confesiunii totale, a1 rnxrturisirii desine << nerniloase >> ln jurnal. El o declarx, dealtfel, ldrd ezitare: < Nu am simtitaproape niciodati-nevoia de a mX << confesa > pe deantregul lntr,o pagin5 iejurnal >>- (p. 52). O_.asemenea confesiune totalX-rXmAne foime problem"aticX giinteresul ei e conditionat de sensul ei moral, mai genetal. Rblut lurnaluhi;trebue cXutat ln altd parte, in ltioiro Ouiil; r;i;f;j-;il-;-i;;J;ente detimp concret >>, din curgerea neiertxtoare a orelor. Fragmente de tirip concret(calificativ bogat -in sensuri,_ aici) adicd: < imagini, sitrialii sau gAnduri >.
De_aceea, Mircea Eliade face o netd distinclie lntie << jurialul concepurca gen literat >> - deci rcntltat al unei anume elabor[ri
- si << iurnalul--stenograml >. .E mai lnfdi actul aqternerii relativ spontane i gandurilor depeste zi: <.Soi-u pentru a m5, pt,r.ea-reciti mai tArziu. Scriu pentn; a mX regXsi,pentru a-mi_ aduce _aminte de clipele zadatnic pierdute. >> Dincolo de aceasta,intervine. seleclia, elaborarea, aga cum vor fi piocedat Gide si Ernest Jiinger.Acesta din urmx, constatx Eliade, u'tilizeazia. < notele rapide sau'micile fragmentescrise ln timpul zilei penmu_- a redacta (probabit seara sau ir zila urmltoare)un .scurt .paragtaf ca_re^ sx reflecteze << esengialul >> (p. 461). RedactinduJ astfel,cu intenlii dJa-l publica vreodatX, lurnalui de scriiiot t";;il;GG Jti"s..,devine << o carte incxrcatx de << mesaje >, chiar dacx aceste mesaie sunt irairiirecte ;i mgi epizodice o mulqime'de lucruri care nu pot fi spuse decatinm'un jurnal >> (p. 201).
Astfel stand lucruile, pare evident cI un asemenea text nu poate fi decatlragmentar (fragmente, extrise, firimituri...). spre melancotia uni:i cititor mailacom gi, negregit, mai indiscret, Mircea Eliade - care mrrturiseste a tine.cu inevitabile inrermirenre, un jurnal de zi incr din adolescentH, ,lnele ixrtidin acestea au fost utiTizate in romane de tinerele, altele s'au pierdli in valt6ardaunei vieli de p^eregrjn
- e hotxrit sd interzicd.' publicarea i"i;t;H ;il.;g"l;imaterial scris. Decizie pe care o putem, sentimental, regreta, dar"in care adrriirlmconsecvenla cu sine lnsugi a autorului.
, DacH se poate spune ceva ,,*, J"ro." iurnalul de zi este cX. pentru ainteresa, el trebue sd, .apar.tind unei,personalitdli ce se exprimx puternii (in aceltext, gi nu neapxrat in viaga sociald; existx caiete intime ale unor mari lnsin-
239
www.arhivaexilului.ro
gurati care s'au.rostit, in lntregime sau ln primul rAnd, ln acele pagini -gi cate se dovedesc de un mare interes, nu doar psihologic). Mircea- Eliadelndeplinegte toate condigiile ideale pentru ca mXrturia lui sX pasioneze la lecturd:e mai intAi un mare scriitor, dintre cei mai originali gi mai solizi din cAli acunoscut literatura romAnX ln acest ss66l - gi un prozator pe care Occidentulnu-l cunoaste lncl aga cum s'ar cuveni, ( partea scufundatX >> a operei salenarative intArziind sd aparX la suprafaga unor limbi de largX circulaqie. Eliademai este gi un spirit director in cercetarea EtiinlificX a zestrei de'culturl apopoarelor dinalaia sferei occidentale radipionll.; 'rfidr.", pe care el a lansat-oiu'douE gi chiar rei decenii ln urmX, nu nd pare ia lndemAni multora. Distinsulprofesot de istoria religiilor rt'a ezitat sd acuze de prooinciallsz spiritul occidental, tlsturnAnd, spectaculos qi profund totodatX, termenii! Astfel, la lnceputulbti 1963, continuAnd o disculie cu Tom Altizer, el noteazd,, referinduise lanume de autoritate: < toli aclgti autori ilugtri p" .rr" Tom li admitd atiltsrnt Occidentali. Ceea ce lnseamnX c[ ei au abordat probleme gi crize propriispiritualitX;ii occidentale moderne. In ceea ce mi privegte, eu gAndesc cX acesteorizonturi culturale sunt << provinciale > [...] Eu lncerc sd descbid. Occidentalilorferestre spre alte lumi - chiat dacl unele dinre aceste lumi s'au nXruit acumvreo zece mii de ani. << Dalogul >> meu are alli intetlocutori dec6t cei ai luiFreud sau James Joyce: e,r tncerc si lnEeleg un vAnXtor din Paleolitic, pe unyoghin sau pe un saman, pe un liran din Indonezia, pe Africani, etc., gi sX
comunic cu fiecare ; (p. 414).Cititorul va fi mai pulin atras de coabitarea lnuu acelagi spirit a douX
entitXfi diferite, greu de-conciliat: soiitorul qi omul de gtiingX. E pasionantsX urm[regti de-aiungrrl anilor evolufa fiecXruia, pasul sigur, din ce fn ce maiautoritar al savantului de reputagie mondialX, zbaterile gi lmplinirile roman-cierului. Acesta din urmX nu priveqte cu nepXsare sqccesele reputatului sXucomplement gtiinEific, jurnalul abundX in lntteblri gi lndoieli, Mircea Eliadeigi pune nu odatd problema dacX opera sa fiatativl nu a fost sacrificatX pealtarul gtiinlei: < Sunt incapabil de a exista simultan ln douX universuri spiri-tuale: literatura gi gtiinla. E slXbiciunea mea fundamentalX: nu pot sI mXmenlin concomitent treaz gi ln vis, ln joc. De lndat[ ce << fac literaturX >>, mXregEsesc intr'un alt univers; eu il denumesc oniric deoarece el ate o altX struc-turX temporall gi deoarece raporturile mele cu personagiile sunt de naturiimaginarX qi nu oiticX > (p. 116).
Aceste rdndui dateaid din Noembde t949. Exact cu un an mai tArziu,tensiunea dinfte doringa de a scrie prozX qi servitulile unei extaordinare carieregtiinlifice devine anevoe de suportat (dar ea va fi indurat5 gi ast{el va rXiIiliade pradl ei, an dup5 an,'un deceniu dupX celXlalt!): << In ultimii zece ani,m'am lntors de trei ori Ia roman -- pi de liecate datl am abandonat la capXtulcAtorva luni [...]. Imi voi fi pierdui oare suflul? VAna mea'epici'se ia fisecXtuit? Nu am impresia asta. Dar am de terminat nefericitele mele ci4istiinffice. $i chiar gi penru ele, gXsesc din ce ln ce mai pufin timp. De cAndm'am mutat ln tue de la Tout, muncesc intre douHsprezece gi patrusprezeceote pe zi, dar tot acest timp e consacrat studiilor, articolelor, conferintelor [...]Nu-mi dau incl seama dacX qi cind voi putea teveni la roman [...] Cit de tium[ port cu mine lnsumi, in aceqti ultimi ani de libertate cate, piintr'o minune,mi-au fost dXrui1i. In loc sI mX consacru exclusiv clrlilor mele de cApeteniegi mai lntAi romairului,'nu mX qin decAt de confetinle, rt,rkii qi articole l> (d. 1r5).
Asemenea pasaje pot fi spicuite din belgug, fiind vorba de una din<< temele )> mari ale jurnalului. Undeva, Eliade comenteazd ctt melancolie,gXsindu-gi o similitudine de destin literar cu Georges Bernanos: < Imi dauseama cX, de mai bine de zece ani, Ei eu am sacrificat <,< litetatuta >>; amteNtr\tt sL scr\rr toirratre \drrrgrrrr\ ge\ \\etar cate rLsg'rtr&ea ta\entu\rr\ tserr).Am fhcut-o pentru a incerca- sX impun o noul manierX de a-l lngelege pehomo religioiu.s. >> (RegretAnd cX, lnt'adevXr, produc;ia sa romanesci s'a lnte-rupt db aiAlia ani,'ne"vom exprima dezacordul fald'de aserliunea cX rbmanul
240
arfi,rin vragi poer
f!dintlepasiot9i .trplunele :mea stialtc*"din roa
AroPera topunib r
sinni, dinaeio4fle ac=<( Atrrctim lmeiqi ce t'eEliade optolifenjura -i.mai in6destine iffecErer IS6nzi.r.e r
(-.llnsemaar(pentm ,ceva, fiirrmult niciuniversudFaptr:l dsemnifir.rilncerca Co
Un ellecturi fl ,
pe lingi fmagistral egi al uruimlrturia rn
SI Fua exilului cplini de focare si qteazd. asqrrelevatl: < flaceastl twdsi ne purifi
www.arhivaexilului.ro
mslnl -ir"Btiud"th lectur6:din cAli a
&cidentulnerei sale
f..-nUua"I qlltura a
f, e lansat-opDistinsulfrinrl occi-h loceputulkindu-se lalhiri atAt
& ptoPriiic ci aceste
FidentalilorJruit acum
! cei ai lui[tic, pe un[, etc.. 9i sX:
kt a douXh pasionanth tn ce mat
ar fi singurul gen riterar.c-are rxspun.rre -talenturui rui Mircea Eliade. $i astain vreme ce lmbosxtea literatura'rominX cu cele rnri il,:p.*ii.1Trr. ,uu.t.gi povestiri din cAtJ d .urror.ut ea in ultimele citeva decenii.)Am putea inthrzia rncx murt ;;u;;;;rff:ffi#lH1';i arat rrifruntareadin*e sciiitorut sr .ruaniri ;;Jlrqi'""r. . u.drrx'r;'Jd;ii,'iramaticx,pasionantx. viitorii *...ixio.i.i-"i".Li .ri.a.gri vor glsi tn paginiie jurnaruruigi unele prelioase indica;ii p"r1."'?.r.iirliJu a."rt.i personalitxli comprexe,unele adevxrate orofesiurii ,i. ...ai"!x;-;;U" *itic cire ar vedLa rn 6peramea otiintificr o inclinagie rp;.';r;;'iG ,Lr"tnq.tu grav. E vorba de cu toturaltceva, e'vorba de o ruine care imi pu."-.ri reard, mai oie d,ecatpersonagiiledin romane gi din nuvele , fp.-+Jiij.'-A. {i ,glfli o naivitate sX credem cI intre omul de stiintX ci "^.iiop",,. etiiniiii.i ir"."" iit""t^; h,i'i,i.;: H*3" jiifiu jt;gl,j;..,;ll[
opurile sale de eruditie - care e rearr, bine.unor".rtx ;i-"i-ia"rr." p?n dimen-siuni, chiar dacx autLrur rJ-;;+r ;;i "ti.iirrgi. spre aceasra - ii opera deimaginalie, comunicarea e iubtilf qi'r;"iJ:^'s,il e,i; il;, ,riii, up..,.pe aceastx temx. Noi ne rnurlumim rx .iixq, o_ata f;r;il;.";i; lurnal:<< A*acgia exercitatr rr,rp* o*rlri-;;.;;;; u".-*i*ii-ftd# dorinlasa latentx de a face sr i'se sp;;il.;;r'a'i"'u irruxE, cum s,au nxscut lumileEi ce s'a mai tntAmolat dupi'ui..u-" i,l.')iel. oi, d"i"a'i" iili""r'rii MirceaEliadt o enormX ret. d" ;'d;ti;"*iAt."lp'otir",*tx"1",-ri"lp.s;; j,-r\iln;,l";;jWiyr:l,l{!r(':!:iitJ:':,::1
jura existenfa sx dureze. rr, -it"rii"-A;;;; ;;;il;'il;ii;;,ei"d.rp"r. .. ,,,mai.lntamplat dupx aceea. se traau. in ;#;;. tr nuvele prn proectarea arirordestine individuaie - tor atatea lrmit-----'u-od.iil. a. iiJirili-ri "iru\imi 9i
ffi.:?,,j: or," rogite dingate ale timpului,-;h'il#.i'i;;"i; lj*lrp;, a;cr aceastx interotetare a noastrx e plauzibiTd, ne-o confinrm d o artdig*mnare din,Jarnal,' p.ni.u ;";-;";"r;.olix^ o* poetica a lui Mircea Eliade'peotru zona de fictiune. a-operei sale): << noman.rl tr.brr" .,lX^pouirr.rr.e ,csa. fi indcr narariunea .(adicr invengi rit.rril)-i.l&ffi.*f;#;"r,i.i _riurlt nici..mai pulin decai Irto.ia, d"'i pe-.",i^"1r pran. Noi sunrem *eatori inxnicersurile imasinare cu m3i mrttx'guir; a-"ia1 ffi.r, ri il.';il;i'rstoriei.Erytat.cd.s, prtTe* ceua, cd ,, i;;a;;ii toi]"M de tu*aii _l e tot atat descnrnifica.tiv pe-ntru destinul omurui.', rrpi"i-i.;"r;ii'i;' r*o.'i.""r'r, a.,bc€rca s'o modifici >> (p. 443). ' --r--'
ii,
il
l
r,
I
milffixdt'r
umfi,'.*,, sdilIfift]ili, dt"im.
ild/iimtfi[r
m U@1,@wf, tmr
5@ r@;
rr qMFlild
illr,qnffiITr" rcioffi
iffii{lct tHr4ilm
Dc oM.
l[*mun alt motiv oentru .care Jurnarul rui Eliade era sortit sx pasioneze Iat*"e il constituii insxei
F lt"*3 faptul cr este o adevxlrtx .. ...i. -J" i"i"r"p.dri. ,*jl,i"tr, -oaoeeistrd a numit-o craude Mauriac) gi
""- u^t << zibardone >> ar unui scriitorrfr rt unui savant care
31 -tns61i pe'paciil, 'i;rrrt;{ d; t^ix .i_ir,.*iotoartaaimrria unui mare cXrturar exilat.-!i- flnem seama de.faptut 9h modelur idear de urmat pe carea dureroasir sihrrui este Dentru Miriea Eriade nu b;iJi;, .i n-iri. ilitilii."bpgiuo.
+Enn de intelesi:ri. Nu.cunoagrem in lii.ratura modernl murte-pagini de exilue-si poaix sta arxturi de cir; il;r;;-;;;;d-.."N"piir-a."s-afi".',ili>> medi-rzi x5up1a condiriei deslHrxtii aj,r,gdnd 1.-" i*.trgiE.'k u-xr.rr.x"ii.mprari,&ati: << Urcam in."t. tihnit $i ;iilf.il-tit'mai nHvalnic rn sufletur meuH::::l:1ie: _depeizarer.",ti " r"ffiii"lur..*J-;;# iliffi.y m.nitxr De pu,trce, sd ne transforme. fara indepxrtatx, in'aciesisii'a-'o. -ii ., ,r,
z4t
Cto &@tumfrre,
rfonlrtfrFmr @- lrlffi[,r@em4milmm?,* Iimfr fu
D;mI oucoql])]it
mmqnlqtp Fffi rlrffimr
www.arhivaexilului.ro
Paradis unde ne .vom lntoarce spiritual, adicX << ln duh >>, ln taini, dar aevea.M'am gAndit mult la Dante, la exilul sXu. E fXri nicio importangildacd, trupeqtene vom lnapoia sau nu ln gara noasrX. >> CXci, spune Eliade, existl o patrielXuntricX, revelatX; pe care migcXrile ln timp ale destinelor omeneqti n'o potatinge: < Da, insXgi aceast5 parie
- dar va trebui ca noi ingine iI devenimasemenea lui Dante (nu, bine ingeles, ca geniu, ca mXrelie, dar ca situa;iespiritualX). Cum li soiam lui VintilX Horia, pe Dante gi nu pe Ovidiu,.uebuesX ,ni-l luim drept model >> (pp. L62-163).
Amintirea RomAniei intervine dircct ln viaga autorului, e sfiqietoare frec-venla acestor .intruziuni ale rnemoriei ln realitatea vieEii sale. La fiecare pas,ttavetsAnd un peisaj din Franla, ftafia, Statele Unite, Mexic, o asemXnare culocurile fomAne$ti ale tinerelii izbucnegte; cXlitorind cu autocanrl spreRoyaumont, prinire cAmpuri aclperite d" -uii, Mir..u Eliadi trleye impaitulamintirii: < gi brusc, mi uezesci migcat, ca ;i cum ag iegi dintr'un vis, cXciacestea sunt peisaiele copiliriei mele, regXsesc cerul gi cAmpia romdneascH.lnleleg o datX mai mult pinX la ce punct munca, erudiEia hi ocotesc denostalgia pXmAntului gi vXzduhului de care am fost rupt > (p. 108). In Tyrol,din nou lnvie imaginea 1dtil:<< dar eu lmi aduc aminte necontenit de Carpa;i,de Bucegii vacantelor mele de varX )>. TAnXrul alpinist de odinioarl pentrucare mul;i din munlii RomAniei nu mai aveau secrete, revine ln pagini, pesteani s,i ani. Grupul de adolescen,ti surprins de cXderea noplii, pe o coaqtXabruptX, decide sH doarmX in situ; pentru mai multX siguranlX, bXielii seaicoteazd de arbori, cu centuriler ca sI nu alunece in prXpastie, fn vremeasomnului. << Nu gtiu cum am putut adormi. Dar am dormit gi lncl adinc.M'am nezit spre miezul nopgii, mi-aduc aminte, gi am tresHrit zXrind foarteaproape de mine, la ci,tiva metri ln prXpastie, un colier de piete prefioase,verzi gi albe. Miau trebuit cAteva secunde pentru a ln;elege cX erau luminileotaEului CAmpina, situat la cdteva zeci de kilomeui, tn vale > (pp. 366-367).Dece mi-am amintit de acest epizod dupX patruzeci de ani?, se lntreabXautorul, la capXtul unei, curate pagini de literaturl. PentrucX fara tXegte lnfibra cea mai'intimX a fiih,tei td.,-.,rn ln pulini alf RomAni iir, ,."rt r.u..E plin de lnlelesuri gi ptofund sguduitot un << vis-ln-stare-de-veghe > din iarnalui 1935: autorul, binuindu-se ln pragul extincliei ln urma unei interven;'iichirurgicale, viseaz[ cu ochii deschiqi o fantasticX s,i funebrX cilXtorie. E unfel de rcplici la cunoscutul epizod ,istoric al izgonirii lui BXlcescu, muribund,aiuns cu vaporul la Galali, din exil, 9i ne-acceptat ln tarX de autoritlli.Mircea Eliade parafrazeazl parcA una din < Nopfle >> lui Macedonski, tn carepoetul asistX cu itonie tlioasX la propria lnmormAntare. Ceea ce oferi lnsXEliade la paginile 234-236 ale Jurnalulul sXu e un text de o densitate originalX,neobignuitX, cu deschidetea unor perspective ce nu se vor doar geografice.E marele ois al exilatului, care nu-gi poate redob6ndi f,ara nici prin moate.CXlXtoria prin levitalie a sicriului, de-alungul unui lnteg continent, are cevamacabru, derutant-ironic gi impresionant dincolo de orice cuvinte:
<< Mi-ar trebui pagini ln 9ir penru a descrie senzaiIi^ provocatX de acest<< mitabol >>, mullimea, cate urmXrea din ochi, pe sr6zile Parisului, sicriulplandnd deasupra caselor; maginile, camioanele cinematogtafiei sau ale radio.ului, helicoptetele cate ll lnsoleau ln vreme ce el se lndepXrta de capitall.Ziarcle de searX indicau localitXlile pe care le survola, iar edifile se succedaucu ultimele fotografii. Sicriul se apropia de Alpi. El zbura acum la marealtitudine. ln pofida rafalelor de vint, nici flodle gi nici steagurile nu migcau.Nimeni nu putea ghici ln ce parte se lndrepta. > Sictiul zboard pe deasupraItaliei, MXrii Adriatice, Iugoslaviei, pXtrunde ln Bulgaria si rXmAne suspendatln v5zduh deasupta malului drept al DunErii, ln f.a,ta Oltenilei, vreme decdteva zile. OdatX oblinutX,'pdn Crucea Rogie, asigurarea cI el nu va fi distrus,lenta cHlitorie oniricX lgi urmeazX cursul spre linta doritX, Bucureqti. $i lnacest moment visul locepe si.qi limpezeascX sensul: << Il urmasem pAnE aicifltH nicio piedicX peste munfi, mXri ;i orage. Dar de data astar a t{ebuit sA
a0
r€trlltrFpaoi d.6d
prin I( I{(ifuneo#rlnlchildar vl:tNu rrfrputur ffanillfimelrcddo6e*absotrui I
I de acestli. sioiulde radio-b capitalX.e srccedauI Ia maten migcau.c deasupral ospendatr ueme delfi distrus,.4._Qi ilI paDa alclr r*buit sX
;','XE'.L,*'?fl ,t:,Tj$"1$g:T'ir:, rr#xrii, ir priveam .um se indepxrteazxAceastl ruDere hc ,^..r1^,.-- ':,: "':'....
i.titl;n;lf;sff i.H'f :",r,.Hn:,Tiii*,"':iiil;iff .ll:'J:',:Il,$11?.,i1uneori at6t de trirrnr.r.*i'.*,'i,,"J:[,1;trif.**E?*'t".'r,"ffi ',',i,i:ot:::,'*;?ii*:;dar va fi oare acesra;;"_-,";i::::,-jo,:9..^Iucrez acum sunt foa
IHrgirea orizontului cultural gi reconsideratea sthrii omului lntr'o perspectivimai vastX. >
In abotdatea acestui aspect al personaliiilii sale - aga crrm este el reflec-tat 7r lwnal - e bine sE alXturXm douX eleinente distincte: << datul > funda-mental al rodniciei, cunoscut incE din anii antebelici, $i care l-a lmpins petinXrul romancier, jurnalist gi savant sX-gi uluiascX confialii cu uriaqa-sa dEs-flgutare intelectualX (G. CXlinescu mentioneazX acest lucru ln Istoria sa, mi-nunindu-se in modul sIu antipatic d,e-eficacitatea lui Mircea Eliade); ln aldoilea rAnd mebue linut ,.u*.' d. elementul tirnp: Eliade trXeqte necontenito adevXratX panicX a vremii ce poate fi neutilizati, ce se poate cheltui fXrXfolos intelectual. Ajuns la 38 de ani la un prag dureros al viegii, cind totultrebue luat dela capXt, cAnd pAnX qi trecutul se pierde lent, el se simte obligatsX munceasc[ peste fire, ln condigii adesea nelinigtitoare. In acei ani de noulnceput, prin 1947, el ttHegte o alternanlX chinuitoare de sentimente, privindin timp lnainte, gi lnapoi: < Uneori oedean lnaintea mea proecte nenumlratede opere pe care urma sE Ie cfeez, gi perspective lnsuflelitoare, alteori egecurigi dezastre. InEelegeam ceea ce nu fdcusem, ceea ce nu trdisem ln aceEti doispre-zece ani din urmX. AceastX < crizX > mX apuca'cel pufin odatX ln fiecare zi. $idinft'odatX mE pomeneam purtat inil'un cu totul alt.<< orizoat > unde cei patu:zeci de ani pe care-i aveair, << istoria )) pe care o simleam ln spatele miu numai jucau niciun tol, na mai existau ca sX zic aga. Simleam, dimpotriyi, cXabia tncepAnd de acum tirupul meritX sb fie cunoscut; gi cd a exista in tiru?abia lncepea sX lnsemne ceva de pre|, sX capete mai alei o valoare teoretic[;>(p. 87). Nici doisprezece afii mai tArzin, 1n 1959, cAnd deja roadele literare gigtiinlifice ale unui efort creator neintrerupt,:eroic, se flcuser6 sim;ite din bel-gug, Mircea Eliade nu se poate <,r ierta r>, el se lmboldelte.mereu la noi eforturi,se mustrX cu amXrlciune (gi, nu rareori, ln mod nedrept!) cX-gi pierde vremeacu lucruri de pulinI importan;X: << Imi pierd vremea scriind fleacuri, frag-mente, lucruti care nu md intereseazl. $i lnff'o bunl zi mI voi ttezi, va ficqasul de plecare, fXrX sX fi avut rdgazti. sI scriu mXcar una din cXrlile'mele dematuritate > (p. 29r).
i Penru Eliade fericirea e ln uealia liberX, netulburatf de niclun impediment. Viala pe care ;o duge, cariera sa gtiinlificX, universitari ll obligX preaadesea sb facd. ceea nu ar dori cu deosebire (acele aticole; conferinfe, inter-venfii - atit de importante totugi !n activitatea unui savantl). O utopie:feri-cttE: a citi qi a scrie dupX plac: << Visez uneori o lungX, nesf6rgitX varA, lncare sI mX trezesc ln fiecare dimineagX pe deplin bucuros cX noua zi v,a fi
. 't lua mea, numai a mea, gi cX voi putea, dacd aceasta mi-e voia, sb' risipesc saus'o consum ln lntregime pentru a face o carte )> (p. 232). Mai ales ln primiiani de dupi tilzboi, condifile de muncX sunt dificile, doar o tenacitate'iegitXdin comun poate asigura continuarea elaborXrii, cAnd a textelor gtiinffice, cAnda celot de prozX: << Gripat; hI4uit'din ,toate plrgile, am continuat sX scriu lnfiecare zi, laborios, cu lnciphlAnarc>> (27' Octombrie 1949); << De douE'zile eaga de frig cl-mi lngheaiX mAna pe stilou. Jin o sticli cu apX caldi pe genunchipentru a-mi dezmorgi degetele din:cAnd ln cind> (31 Octombrie 1949); <Amreluat de cAteva zile capitolul qase, penultimul. Lupt lmpotriva unei tistegi denelnleles, a unei mari 9i profunde oboseli. Imi sgiun mereu cX ar trebui:si mXodihnesc,'cXci nu mai sunt prea tanXr, dar .simt cX e prea tArziu, qi .cI, otices'ar lntimpla, nu'mai am timp gi ci singurul lucru,pe cbte-l mai doresc; estesX mX eliberez de roman - fie ce-o fi > (Iunie 1954).
La vArsta deplinX a maturitXEii, o tard luminX de lmpXcare, de mulpmireperiru cAt s'a trudit, scaldl chipul neistovitului creator., E o bruscX declangarede bucutie a.muncli implinite - atdt de prcfund qi exemplar omeneascX! -rXsplXtind ani gi decenii de necontenit efort. E, totodati, un surAs al Timpului,cate glorificl trXsXturile celui ce,i s'a devotat cu atata dXruire c-reato'are,-dfacum lanul de giu lurniae^zI adAnc chipul $ranului ln soatele lnalt al verii,Sh transcriem, ln lncheiere, aceastI < iluminare >, atilt de la locul ei, de
A'
'qf 1pr
&etrIosdffMic dbAttrn,;ru&4tFd ist'ne Iodfuirment;d.4 rbrur r
&.!r"l
'\
3|tI
:':l,1*
:.Iiff.{i
, liE;**ihi'l:d{n
- ji{ilq
-;3t:lul.4...I
'., c.rd.'r-Ijl.?",x
i
www.arhivaexilului.ro
i. $iatru-ll nul, catinplca >Ee li
f:.ag-va file de
-PrcAinter-feri-
mva fi
sau
candln
Prrmu'iesitl
<Am#de*r maodce
r, este
fireascX, tn
Ml"- * neputinll s[ gXsesc cuffi ;,"iHH:liiiX,*i:.:T"#l^#'ttr;X|k,y;i1':T*Jf fl *1ll**flpLin;. dilatat.--- adunAnd h ;fi, ;;;ti[i'&i::,:'"T"'"*,'i:*Ti-i:^i1i:#$:r];;r;il;tilfi ii.!i.'?:i'llXriei gi adolescengei mele buciires.teri".-Cu"riStune in bfohrnzime f 'l TI- i---- .t^-^-:'--r4'rr pr auurcscerller mele Ducurestene, Ua si cum ag fi c[pXdat o noul dimjn-siune ln,profunzirire I.'.1 Un ime'ns J";;i; ih,rrrtri.
- unde nrr nirn,n,loo-l'rvrurzruE L.'.r u' rr.,ens oomenlu Iauntric
- unde nu pltrundeamodinioarx decat .fragmentar .tncercand rx--r.t.ar.r. cutare sau cutare eveni-Telt - mi se desviluie in integime: fl vxJ deh "" "rix. rii.ixi^ii".t .^,^ffi r::. j1*ffi,Ht*T?:::rilq"':?li*1##:i,'3.,:?':'i:# j:',T;brusc sens gi tn;eles. Optimism ; (i.-lsii.
ILIE CONST/4NTIN
24s
www.arhivaexilului.ro
(DE L'! NCONVENIENT D'ETRE NE) DEEM.CIORAN
-1 lrotele an'ui cititor -
<< C.re que je sais i soixante ans, je le savais aussi bien i vingt >, afitmX EmilCioran, apioape de inceputul ultimei sale cI4i -
ps l'inslnuinient d'€tre x6r
- $i continu[ cu acest melancolic verdict: << Quarante ans d'un long, d'unsuperflu travail de v6rification >>. A{irmalia din prima propozilie o putemveiifica recitindu.i cartea LACRIMI $I SFINTI, apfuutX ln editutX proptie,la Bucuregti, ln t937 2. Deschiderea de orizont a gindirii tAnXrului eseist asupraavenrurii omului era de o amploare unicl, bogXlia intuifilot gi a percepliilorcovAtgitoare, expresia ac.storu' deseoti memor"ubilE, lploaPg iotdeiuna
-justX.
Lirismutr pXrea vbcalia ceftZ a talentului sXu excep;ional. lmi lnchipui cI denun-
lAnd acum, la 60 de ani, <<inconvenientul accidentului de a se fi nlscut>>, Cioranie rXzvritegte nu numai lmpotriva accidentului individualiei dar, implicit, gilmpomiva soattei care menindu-l astfel gtiutor, de la inceput, ll scutea si maidevinX, obligAndu-l ;i la superfluitatea'unei munci de verificare lndelungate.
Fidelitatea fald' de sinC, ln tot acest tXstimp, a ptacticat-o- c'un fel destXruinlX asceticX << tout ce que j'ai pu sentir et penser se confond avec unexercice d'anti-utopie >> -; exemplard,, dacd soarta n'ar fi inimitabill' DemonulsXu avea sX fie un demon al luciditilii, sub zodia c6ruia gi-a refuzat toateacele consollri ale gtiingei gi filozofiei, ale naturii gi artei, care pentru cei'maimulti dinue noi iteniiazd inconvenientul de a ne fi nXscut, permiqdndu-nes[ ne simlim acasX ln lume, gi sI ne identificXm cu preocuplrile ei pentru a negXsi propiia identitate qi a deveni, ln cel mai bun caz, cei cate eram sortigi sA
f-im. Refuzandu-qi-1e, Cioran accepta exilul total: ln lume, lnsX nu din ea'Refuzul lirilmului pare sX fi fost hotirltor tn aceasti privinp' Ng putem
doar imagina ce ar fi putut sI lnsemne acceptarea J"i, -dil aceastl descderea unui mo-ment de hat, satirX (poate nu involuntari) a duhului p.roprlu: < Commeje me promenais i une heuie tardive dans cette a116e bord6e d'arbtes, uneihataigne tomba i.mes pieds..Le bryit qg'.11..fit en 6clatant, 1l69ho qrrtl suscitaen moi, et un saisissement hors de propottion avec cet incident infime, meplongErent dans le miracle, dans l'6bli6!6 du ddfinitif, g-9m99
- s'il n'y avait
illus-de questions, rien que des r$ponses. J'6tais ivre de mille €vidences inatten-dues, dont je ne savais que faire...
l) Ed. Gallinad (collection << Les Essais >), Paris L973.2) Retipiriti in L972, la Paris (prin ixgrijirea dlui loan CaSa).
246
rScontidfrdery<rreEILjidhrbd4 pdire ? r.ra fi.rcipm hln perormin+pr:-pagini r
(nlI'rmii, dspure frnalrr- ilctoiasd,,inutitiz*ldeee Hde otgft<Mm JMIcr S*lfi aks rI
ToEjne tre rilidecat .dtnceput tfmai fi f;dcum a ifldifetit d&Ietc. :1 I- hr{tondi >;.(tseule ileltrement dIui apcI nu ar Ilun leitrfril
citsauscrie, cI *gjmic de Et roran d XNE*.#mamte ffi:l< Dieu err.flbilE) dsspq,{nu s'at ;ffuroran _ d
$_fl
d., -si&-:.ts
www.arhivaexilului.ro
mdfiind;ultr@
mry
t@d'rkmrmC@
frdL &m@1@l
[@Gn@f,
G!,m@
ffi{nitmr*Cm
r@ffi
@m\'mdifutore,
roMre@ft @d
_--1 9:*J ainsi que i9 fa,ris touchet au supreme. Mais,je crus p*fcrable deconfinuer ma promenade >>.
constrins-cerinteror ruciditilii - in primur rand, de a spune exact ce aveade spus - cioran rLnunta a.iiul."t d;ri;idiJ-;;illi#;riii^p*riror, r..iresponsabititatea>> si^<desmxgut ,pi.ititri"-i.Irr;;; ;l#;'*?l rro.t.. *iind in LACRIMI si srrNlL'sc.ir'J^;;il*-na pentru .i o ,*ad,ringr peni-fli, pamhzantl
-'<< i q".ib";;;;;;';; dite ixacternent ce qtron avait d,dire ? )> - favorizandu-i sentimentuf ir:fi.i.i.i ffi;;;1;';i'.#iing.r.. a.r fi <un nonritoven )>, <<.un marginal ,. C."a lX i*rii"i"al'r I."Ji*g ,r.trr_cfout in lume -' <zdiotit il;fi;?;;; .i, "(uo.b"
a tui Cocteau) _ explicX,:.,
pT. cel pugin, nostalgia in.r"rtriuf .-rrnl, .*rrr.nge nelncepute pi nedeter-ffinete, anterioarx <<accidenturui individuatiei>, p. .*i ciorun^o srrlera intr,opeginl memorabiti din LACRIMI SI SFiNfi.c'eea ce resxsim in urtima t"i Jrrte, o alrx.., privirea desfermecatr asupraLmii, este
"pulsagia organicX.>> _ ,;;;6i cl- odinoarl _ <(tonul>>, cum ii mairyn-rne Cioran, esenta ta-lenrului, u .. qritrr-n" ,q;;;i, i"r;;;;, ;;l quoi ondl ".-No}.. - ei'surprinzdtor' _ -r.i-;';r;" l;t'f;;i';, i"iiuut .a_.isoiascr altd soartd, pi care gi-a ales-o re'fuzandu-se lirismurui ,r ,.iia',i-Jiinutitizabit. Acerasi cioran, .r.l h is i, i"i--ii;;;f^Aili'ii l'.uuur, ,,._oelege Dumnezeu. din ""r."t u"r.u.ifo.rr, pi*f"rnX ,acum, tu eOl .Ln amestecde orgoliu, sfidaie si autoironie (d;;;;;;.1;nu e dec6t d.oringa'de a fiexact):e Mon m6rite n'est'oas d'e*. totar.rientlriJfti.u.. *.is de m,6tre vouru ter >>.ffi :"#i:: .{;i';,fi'b l*p;';"i; ili'ta td#r;xiii:;,:are si-eiTotuqi, ln altx Darte, scrie: <re.sens que ie.suis ribre mais je sals que jer h zuis pas>' De-unde,:.iti.r,gl a.-.".i1" rrir>> este mai demn de crezare&cit ( ie
-sens > ? preferinfa pentru errl gtiutor pare vxditx. Dar dacr ar fiioccput fraza cu << ie sais > gi ai ri t.r*inrio-., << ie sens >>?... Autorul ei n,ararr,- fi fost atunci <necetxE.ln"tr,-ro.iit-.,lii u.u.ut veacur,or> sr o scrie asam 4 s61is-6. Cioran a putut atege.ins, ii.1..sara, jru';l[;i#I"J:iGfttit de aceta care n'a fbst sx fie;l;-;;e;,ir efirili.r,!i,"ii"rrlia' jrrt.,.t..
DupI ce observase cd <<n,ades convictions..que_celui qui n,a rien appro-tr*li >, cioran afirmx. 4proape a. ,ra.iii"i'.x.iiil ,.;.?ri1rpploffii qu,une=1" idde, i savoir que -tor-ri
ce. que r rro**"- accomp,t se retourne n6cessai-r=Hrt contre lui >>. ceea ce *ed ia pune t"t.,"'p-.rffii; fiil;;f".titudineatoi +arent denisraroare fagd de;r;ril;;x. li;"ritx i&ee--- d.rp;;.r;. adaogd,d ao ar schimb-a-o .*^ ljiri at .a."xi, .";;i"-riri".;;;i",r'::1.uin. .,,uun l,eit-motiv tn tot ce scne.$tiu, nu numai de ra- mine, cr lectura cirfitor sale inspirx cititorurui un*mf m6n1 de libertate exattantd.' "ira.G ;. d;;;; il"ii^:.iJi,iir.., .r,{q6pla libertxtii oromise de sfantul A-ri;ril. Aceea pe irre n.-o oiere impri-:ft ci'oran as formlura-., ,rtiJi,.N" .-iiix;;? fxcut (Iiteralmente). FH ce vrei,ro nimic -- tot una-i,>. Cioran a at";';i'ir;;p.:,.rtiira, a..anJ,rii..put rArrL, cI tot ce face omul se intoarce i-p'otriuil"i"r"riiqi"ii'#oliii_, r,rr.**c de fdcut: subiect inepuizabil. S"b';;;;;. arp_.a_n,imii , de hiio faber,Gorrn mi se Dare
"".mplur, -imii.til-rai.e-iiL_.!'rNcor'wENIENT D,ETREffieste " eaptia rui can.i f"61i;;ta il.dtil;bilr"ri.Jrr, iffitit;oveste,htore tot mai este - D-umnezeu ,X_i ;il.! il.lpr. ..i..i Cio.rnlclie, criptic,r EEan esr, mcme s'il n'est p^ ,. $i din-'care rri.l'.g .x-;;#;;*ii'iinepuiza-&fit &pre existenra lui Dumnezlu;;i. b;;;r""" rrriiirl'rolliT')i ri, ,,i.iu r'ar povesti.) Dar numai .".1*.i, fiirJ.a alteori imi ajunge .. ,p*.fuo -j cuvAniXto. in.o-pr.utriT-_ ir_T.i.T pe cuvant.
Poemul, numit,llr subtitlu <<balet pe gapte,silabe>>, reprezinti, ln ce pri-vegte cadrul exterior, o piesX de teaffu lnir'un act penftu <<micii ascultXtori>MiEura qi Barup, cei doi copii 4i poetului,
In inuoducqre se.constatl, la perfeet[ concordanll cu madilia biblicX din.Moise I, 1, 1'; Ioan I, 1-3; Fapt. Ap. 14, L5i L7,24; Evr. tL,3; Apoc.. L4,7gi alte texte mai puqin importante, ci <<l,a lnceput. Rx era nimic fXcut>. qi sedescde plastic <noaptea)>, <<ceala>> ;i <<tXcerea>>. cate umpleau <golul> cosmicinitrial. In singurEtatea lui, Duimezeu <<o ducea. gam. gr.eu>, dat fiind cI nucra nimic de vIzut, nici de auzit, 9i - mai gtav - avea cu cine sX schimbe<<gi el, sXracul>> o votb5, clci <<n'avea nici pe cin' sX certe gi n'avea nici cui sX
ierte ! >tn mijlocul acestui pustiu cosmic, ln care exist€nfa lui <din veac gi pAni'n
veacr> (Ps.,89/90/,2) n'avea de fapt niciun rost, Dumnezeu se decide s-I facllumea, Dar ln raomentul cAnd pomegte <rsX lucrezq colo, sus>>, lgi dX" seama, caun filosof din antichitate, cI
-din nimic nu se poate face niiaic (ex nihilo
nihil)! Privind totuqi golul cosmic mai de-aproape, Dumnezeul arghezian desco-perX <<nigte materiale, nigte mucavale, nigte cocl, niqte glomotoace, niqte prafuricu care Sfinlia Sa n'avusese ce face>>, pentru cX de fapt toate aceste gunoae nuerau bune de nimic. Din asemenea <<nimicuri>> face-Dumnezeu soaiele, ,luna,<stelele una.cAte una>>, gi'<din clei gi pap> mai faie giuo crap! Omul,.rImaimai Ia urmX, l-a flcut <cam fIrX sI vrea>> - prevXzind cAt de mult li va da delucru acest copil rXsfXgat - <dupI stea)> - iceasta fiind tanspunerea poeticla textului din Moise I,26-27: <dupX chipul gi asemlnarea noastrd>, adicd alui Dumnezeu. lnsuqi.
De unde a."uril inconsecvengX la fostul c[lugXr Arghezi, care qtia foartebine cI, dupX lnvXlltura Bisericii (bazatl pe texteG citate mai ssq), i)umnezeua fXcut lumea <din nimic>>? Inconsecvenla nu este a poetului nostru, ci atextelor biblice despXe facetea omulrii. DqfI cum se qtie, ln cartea I aribuitIlui Moise existX douX versiuni despre felul cum a procedat Dumnezeu cind1 f6gr1t,gmul. In cea dinlAi; mai n6uE, tn cap. L,.26,-27, r.pr.r*tanJ'iraaifiilui Elohim, se spune cI Dumnezeu a fXcut omul <dupX chipul gi asemHnarea>lui lnsugi sub doul inddligXri: bXrbat gi femee. Din vediuneal doua, mai veche,din cap. 2, 7, reproduc6nd tradigia lui Iahve, afldm cd <<Domnul Dumnezeu,luAnd lXrAnX din pimAnt, a ldctt pe om qi a suf,lat in flala lui suflare devial[, gi (astfd; s'a f6cut omul fiinlX vie r>. Cu alte cuvinte: dupd Moise I, 1,
ili.a ai"F L7,7FtD 91 seh cosmicid ce nul rhimbeEl Ctu Sa
lf, IraDa nfc si faciGtma, ca
ts yhil.tD 6esco-p prafurilExxle nulli hrna,dr rimas[ve da degr poetichq odici a
rrL foartepmaezeurfril. ci a[ ';hut*h* .a"aF -o.dip"EIarureaDri reche,haezeu,sflre defile I, 1,
t ii
26-27 omtil a fost fXcur,_::.,in*"ugX j5prurX,.<din nimic>*; dimpotrivl, IaMoise I, 2, 7 omul reprezintr o crialie'r..*iaure,-oa;il; a.-;toua man[,pentru <<facerea>> clreia-Dumne?ey.s,3'putri rotori'd;;;;r;il ir."*irt.rt,gi anume de ceeace ia tost -ai la,.,J.illre, -te.arr"oe;il'r;ilii"' t
De unde orovine deosebi'ea di;ff. -;;,.'lffi
{,#?,i#'i.ro.. << facereaomului >? Desore facgrga ru*ii-]" g.o.".ri'gi u omurui rn speciir ex istd, atattn mitotogiite intichitalii ;fi;i i; F"r.i"."r'""i"*;;ft# ?iillirr parareregi con*adictorii: faceria dinti'o -.i..i.^ pr.-.xrstente - concepgia cea mairlspinditx 1-..gi.*eatio ex nibio
--a;; Inaoiuta mai recentr :-'ca urmarea reprezentErii lui Dumnezeu nu ca demiurg, ci. ca -riinla'
Itotputernicr giatot$tiutoare care nu.are nevoe de ni.irn--materiar prearabil_pen^tru a putea*eia. E foarre probabil.ca aoirur ,..iiriti .mai recinte Etotiir,'-sx_gi fi aatseama de aceastr contradicgie dinrre c;i;;;;, fuilil;:#ii"ii'ax faprur cX<chipulr> unui Dumnezeu' atorgtiutor gi-uiotprt..rric nu poate avea nimici.'|fi**ii."]i.T ti Iml": iil'ii" ii' i*'ji'l'L tl"r'i'i";'3 a*,.ti,.
**Hxffi .:i1,".,*.".f 1.,:1.""1i#Id+i!,il"5i1Ti'iT?i: j',f; :*::rll.1exact originalului srecesc, unde se rp*. # ., n" din ce s'arati (me .t phrin*m6non) s'a frcut (t'ot) ce .se vede ,,. irr,.o.ii..st rext e t.rau, ,,ii ,iripl.r, ... n.,din cele vxzute (deci: din. Je ,*xl*.f'rlu fxcut cele vEzute>>. cu a.ecuvinte: Dumnezeu ,', tr"brrii-rtl;.A 1"*... <.din nimic >>, ci din << lucruri
;:#:ff'r'iJ.:are nu pot ri totuna ." ,ii",i*ia..i di';;;pli'.rlr*, *ea;iei
,n istoria s6ndirii. filogof$ ideia cI lumea n,a_fost creiat, o gdsim, penrruprima datl clar-formutatl i; H;.*.I; ilr^;i;, Olil_475) in fragnientul 30 dincolecgia de frasmente presocratice , Iri-H;';;r-biJi"'-,.'L",n".'j'l'll'ur,r, pr"-tutindeni aceea'qi, ,r,. ie.ut. nl.lr;;.;t;ili.iun.oqr, ci a fost,.este gi va fiun toc veqnic viu, aprinzindu-se cu -x.,r.i-ri'rting6ndu-se cu mrsurr. i, Aceeasiconcepgie se intitneite,, in genera;ia yd;#;. f;;;;J ;:;#i;ii Epichai-mos: .Nici zeii nici tot ce"se u.al "', r-"uJ;;;rgr9 vreodatx, ci totur a fost dintotdeauna>> (Diels. fragm..1 af.-e"i*rf" "ri3igf ,;--;h'i;;;ii-,o"geri* t^Epicur (3 4L-27 o\ in Ef,istota
Sf i* ^f
.f,.rri .xll. U.r"a.i",'' irtJ' i^?, I pretuat_odoux secore mai iarziu. genirrrr;r; ;i;i,, ,".fu ilt" f. ffi;:,i,ii'clr. u,6-55)!"r?r:r:f."*
natura rri 2i8;;t..Iii6ii.l'r"x"i. ci...o (1.06-43) d.,fe moartea
. -Dat fiind cI toate epoca elenistl a fost domdedr,ix;;.,;?jijLll;-,,;i.#;;i.#xi:i.,?,illj:,r"".*,3.11,ff.r.x?era un bun comun Dentru toat,. il;;;kdt;n primul secol d. Cr.-Astfel eaa putut pr*unde ui.,, in sa;di;';9;irx, Irui".-"-iiJ;ilxiin'rpistolacltre Evrei (11,3). clre, +,.: l,A;, ,Jf#;.Lr,Z cau_zd,nu poate fi atribuit,apostolutui paver,'acesta rxo,anant .L,i;;#";; prr;ft e. ;i#'aiiio,r., uoucum se poate vedea din Epistora sa cltre n.**i -(4,77), rn care e vorba de3Hi.",;:! H flrn;;*:"*'l;H n:irfii';li';# i,'iiii.1'f riil ,,i,,i.)
La scurte vreme dupd apailia pe scenl a lui Adam (u c6m >> pi << scurtc6t o coadr de tarn >) si ; Ev6ia;oer"rt.x";ffi.ir... r* prr. a sh, zicd,niii petricrnici CosticE. Zicea xiclld.,n to.-d. ;;i;;##iicX ,n loc de fric5. Zicea chie ,n
* Textul cer mai crar despre << facerea din nimic r> se glsegte insl in scriereanecanonicd a Macabeilor (cariea II, l,- 28;; u Ro.g.,_,., ?]il;';"i.Ier gi lap,m,nt c,utind si v,zand ioa; ."lL ;L il, intr,insele, sI cunogti cI din cen'a fost le-a fXcui p" a.bu-".rddp""r".rirut om"nerc tot a$a (din ce n,atosr, adicx: din nimic) l_a. f,cut.,, C.iri. ;-;;* similar la Ap.,pavJ, Rom.fr.lr;r.,pJ3lezeu,
care i;;i;,i;fiii*ei .i,lrjla h fiin;x.(din nimic) cele ce
249
www.arhivaexilului.ro
loc de scrie, zicea cate 'n loc de catte, gi etie, nu hArtie, gi ace cu mIngXlie,'gichion 9i nu creion. $i nu, putea sZ zicd nici I9n >), micii ascultitori au bucuriasI vadE gi pe cei doi copii ai lor: << bliatul gi fata >>, <i de trei zile gata r>, <.r mici,lnsX voinici, rumeni, iuli ;i dolofani, ca la 5 9i 6 ani >> - deci de dou[ ori maivoinici dec6t copiii din iovegti, care <( cresc inff'o zi cAt allii'nt'un an >>!...
Copiii lui Adam, << linAndu-se'n livadl de mAnI, ca sI nu cadi, numXrau mereupe-degte ce au 9i ce mai hpsegte >. $i ce le mai lipseaT << N'aveau cu ce sX sejoace, fiindcl n'aveau dobitoace! >>-
Dumnezeu, care << uitase si le facX 'n zile gase l>, recunoagte marea lipsl 9ipurcede la facetea dobitoacelor. Dar Dumnezeul arghezian se 3ba19 din nouiela teologia biblic[,si ln loc sX fac[ el iasugi dobitoacele,-ca ln Moise I, 1,20-2L si 24-25 precuni qi 2, lg, recurge, ca Dumnezeul lui Plato, la colaborareaa trei ( salaori > - in-(< Politeia > gi < Timaios >> e vorba numai de un sigur< demiurg )> - +i, anume: croitorul, birbierul gi vopsitod. << Cei mei luctltori >
sunt chetaEi ii taga Creatorului, unde fiecar'e-gi frezintl mXestria - cel maiartist dovedindu-se-vopsitorul: << Eu lucrez cu bidinea, cu pensulE .9i vopsea.Am lntins ln mare Ei am spoit, din zarc pAnX'n zare, to^th, +ara bollilot cuprin-zdtoare. Luceaflrul de poleiatl l-am lipit cu scrobeall gi l-am pus ln cuiburide beteall. La pisici le-am ficut ochi de aur mici. Pe raci i.am pus ln pielede draci. LlcusGle giau strAns fustele gi au trecut prin verdealI, lncondeiatecu vopsea de ismX ueall. > Se ingelege cX demiurgii arghezieni au executat,ca qi ( lucrXtorul >> lui Plato, numai planurile Creatorului propriu zis, care-giplsirase <r cojoacele, copcile, tiparele )> - acestea fiind coresponden;ele poeticeale ideilot platonice.
Muncind zi 9i noapte - fiindcX << s'au inleles sX nu stea dec6t atunci cAnds'o putea > - ci:i ttei luctXtori au dat totul gata ln < alte zile gapte >. Dinplcate ln timpul lucrului s'au lntAmplat gi cAteva accidente de muncX: << Unulqi-a scrAntit piciorul, lns6 a venit ctoitod, l-a cusut gi l-a 'ndreptat. Iar bXtbieruli'a tdiat; bun bXiat, dar prost bliat! E stAngaci gi'n sus gi'n jos qi ducebriciul pe dos. Vopsitorul aie daruri din belgug, dar suferX gi el de-un b€tetug:se uiti-piezig, crucig, c'un ochi la f\ind, c'un ochi la slinini. De unde i s'aras cX da mAnjit pAhI la nas. Dar nu-i nimic: cu ur pic de benzind o sl-i iasX
nasul la luminl. r>
CAnd totul fu gata, <,r uite-l cI vine gi Dumnezeu lnnot prin notii albi detrandafiti, dimprejurul sfintei Sale mAnistiti >, pentru a se infotma desprerezultatul oblinut'de salaori. Sprc surpriza Creatorului cei ttei lucrltori ridicXo problemX noul: << ImpIrate, fiarele sunt adunate de trei nopfi ti jumitate,inst stau nebotezate >. Copiii vor sX se joace lnsfArgit cu ele << gi nu mai aurlbdate de agteptate >. Nepllcut e 9i faptul cI << Adam se strAmbl la noi gi_ dIcu,cAte un piettoi. Eva di cu tifla gi ne'njuri prin b5tXturX. > << DacI le dImjucXriile toite nebotezate, le-amestecl gi le 'ncurcX. V49lul o sX semene a'curcX
qi curca o sI capete copite gi din talmeg-balmegul de vite cine gtie ce-osX iasX'pe lAngl casi Te-ai gAndit, Mdria Ta, ce nume le putem da? >
Precum se gtie, Dumnezeul biblic - in cazul dg Iryp _Iahve, care.repre-zint[ versiunea itai veche - cedeezh lui Adam privilegiul de a numi vietililecreate de el tnsugi (Moise l, 2, L9-20). Dumnezeul argheziao' ptocedeazl tnslpi de data aceasta platonic, adicH << boteazi >> el insugi dobitoacele, aga cum credeKratylos in dialogul care-i poartX numele cX a procedat <( o putere mai maredecAi cea omeneaicX r>, pe cire Socrates la rAndul lui o considerX << un demonsau un zeu )>, clr toate-denumirile (< Kratylos >>, cap. XLIII). Se inlelege cX
Dumnezeu, cu aceastl ocazie, iqi Pune greu mintea la contribulis - 11 m!gAndesc, m[ rXsgindesc si cred c'o sI nimeresc )> - dat,_ca sX fie mai sigut,ii-. ra*,<diqiSnare, leiicoane gi vocabulate>>, ca sX vad5, <<cum se schiirbXdintr'o limbX'ntr'alt5 limbX >. Aitfel Dumnezeu descrie gi << boteazX > ariciul,btoasca'{estoasi - ds 11 cealalti, desbrXcati, vom lngriji altddatd > - melcul,licuricii
'gi, la sfirgit, fluturii. < $i aga, rAnd pe r6nd, toate s'au numit dingind... >-In felul acesta micii ascultXtori au putut afla cd toate denumirile, ln
250
toate trhnu pmficeeydqulnen: trglas ilc
, -D+roupa EIbiblic t'oa5q{tnrrriromeoeqiPentru upoate fi Iisvor & iProbl.il*h <Eitr
*
.'!F
iE-:,:!:dr
www.arhivaexilului.ro
lipsl gilin nouie I, 1,
<< mt'cl,ori maian >>!...
meteu.ce sa se
cel maiYOPSea.cuPfln-cuiburi
tE
cxecutat,care-gi
poetice
i cAnd>- Din< Unul
tdrbierulgi duce
betegug:de i s'aszr-l 1asa
albi dedespreridicX
iumitate,mal au
toate hmbrle, ptovenind de)a insug) Dumnezeu, cteatoni )ucrurilor rcspective,nu pot fi decAt pottiyite cu scopul lot de a face ca oamenii s5, Etie totdeauna dece e yorba si deci de a se lngelege intre ei.
Sf6rgitril poemului e -'pe"mlsura
micilor ascultltori - cAt se poate deuman: << Vine Iene pe Ia gene... >>, dar totodati de mXrefe cosmicX: < $i unglas vine din lunX gi vI zice: Noapte bunXl >
DupI cum aro vdzut, teologia atghezianil din < Facetea ,lumii > oscileazX,dupi nevoile acestui poem conceput penttu mintea copiilor, lntre elementulbiblic Ai cel platonic, folosind bine'ngeles totodatl gi date din folclorul << micilorascultXtori>. CI Arghezi a cunoscut gi trlit profund, ca gi Eminescu, folclorulromAnesc, o dovedegte nu numai poemul de fagi, ci lntreaga lui operl poeticX.Pentru un fost ucenic de mAnlstire nu e de mirare cX lntrcaga lui operX nupoate fi lnleleasl 9i apreciatX la justa ei valoare fdrl a o raporta la celXlaltisvor de inspiralie al ei: Biblia. In ce mXsurI Arghezi a fost familiarizat cvprobleurele gi concepgiile filozofice, ln special cu filosofia platonicl, al cirei ecouln < Facerea lumii >> mi se pare evident, nu va putea stabili decAt un buncunoscXtor al viegii gi operii lui publicate gi mai ales al celei nepublicate, adicXal manuscriselor gi insemnlrilor de cititor din epoca de formare a personalitl;ii.
D. C, AMZAR
uoi 9i dIi le ddm
a
gtie ce-o
€ lepte-vietftile
tnsXcum ctedemai matem demon
slguf,schimbX
r ariciul,:- melcirl,(iuoit din
,ln
251
www.arhivaexilului.ro
AMINTIRI DESFRE. PALLADY
La gAndul de a descAlci ghemul amintirilor mele despte Pallady gi de adepXna tn fir subflre de cernealX, dealimgul aecstor pagini, unele lnt6mplEridin via;a aeestuia, rrrE surprind zAmbind flrd vrere.
CXii era acest Pallady: artist subtil dar om tare curiosr: tnufag ,qi repede laha4X, cu limb[ asculite {i ding lungi, pentru mugcbturX
'ad|lrtcdl. Se ai,rindea
nepede gi se stingea greu. $i mai era, in totul, mai altfel decAt toatX lumea, lavorbX 9i ln port. Incolo, boier pAnX ln vArful degetelor. Sau, mai degrabi, pAnSln vArful floretei abstracte care-i prelungea mAna ca un deget imperativ,
Prin.'{ire, prih educalie, prin aptrtenen}a sa la spiritualltatea fuancezd(pe Baudelaite ll gtia pe de rost; cu Matisse era prieten), prin viziunea mlinatda picturii sale, ln care culoarea de ulei era sublimatl pdrrd la punctul de rans-paren;X al acuarelei, acest <( abstracteur de quintessences )> se glsea la antipodulunui alt mare pictor romAn din generalia sa: Petragcu. Temperamentul cump[nitgi modest al acestuia, hrana sufleteascX neaogl pe care gio afla ln Creanglgi Eminescu, ddrzenia la cigtig, arta 1n fine, cu sensuale trucuLenfe de pastE,ll sAcAiau pe Pallady. GXsea gi omul 9i opera deosebit de vulgare gi lipsite de aripi.
Boierul de curte, dispreguia pe cel de 1ar5.S'at putea sX fie unul din motivele pentru care inima nu mi-a dat ghies
sH mI apropiu ptea mult de Pallady. Ii preluiam artai Frc-a lui Petragcu lnsi,o iubeam. $i el o simgea. Dar mai erau gi altele: prezenla lui te obliga sX
stai mereu ln gardX, la distan;a unde floreta sa metaforicl nu te putea ajunge.Te simleai, tot timpul, gintH. De dragul luptei gratuite combItea, pAnX la absurd,adevXrutile cele mai evidente. $i defensiva de fiece clipX, crispa gi obosea.
lntte timp, marea linigte care i-a cuprins deopouivX, s'a agternut gi pestereticeniele personale.
Acuma ttiu pentru ce m'am surprins sutdz6nd: dintr'o reffospectivI sim-patie lnduiogatH.
_ S'a spus, cu drept cuvAnt, cX << haina face pe om >>, cX << mXrul nu cade mai{gla_rte de_pom>._ Adevhuri valabile pentru toarX lumea. AfarI de Pall,ady.CAnd_e votba de el, axiomele sunt cele care gregesc.
.$a-r_.nrXpastie.mai d9 leumplut, ca la el, intre hainX gi om, lntre om gioperX. Nimic ln pictura lui nu lasX sX se lntrevadX reacliile, adesea curioase,
totdeauna neorevizibile, in raport cu..situagiile qi cu oamenii. poate doar, lnuleiuri, liniile colturoase .are-
personagiilor, i;r i" i.;"r; o.k;j.il: naivitatevoitI, de bEtrAn cbpil teribil.'---"---b^'4v, rcr I
ce ce nu l-ati cu,oscut 9i qi-ai propune sx-r inchipue dupr impresi,e cese desprind din climatut-.g.nLru't ,l ;;"'.;i;-;;t ;il;;';:fyi*ffi. rorr,.inexactl despre autorul er.Paleta sa cu armonii rafinate, ostile oricxrei s*idenge; Iinia subtilx adesenului; sobra ereeanlx , *rp.iiEi;i-;i;;;; rogice; Iucidiratea unei viziuni
ry-*j* tn poezia,ie tt"qtrr 6i"J.L.i*"1'iupo.rrrr,or geometrice, din caremr$carea << qui ddolace les Iignes > este mazilite, t"-i.. &;;;tr;i ra ,nPallady om-de lume. cu coirportXri ,tiiur.,-.orpunc;ios, afabil, gi o leacdsaTonard.Nimic din toate astea.Jepos, nesociabil. distanr, darz cand, nu era deadreptul bxtxios, stilur omul9i al artistului rXgeau in direqii di;&;;;.
*"
Miar fi plxcut sx pot rnsogi spusa de c6teva reproduceri are lucrxrilorsale sau,.dupx unele autoport."t..gi p8.tr"t....i-au fxcuf ar;ii, din care, cititorulcare nu-l g-tia, sX-l afle, cel ." t_L "itut, ,x-ii r "ri"i;.G;, s]"_]i". ". ,,,u,mirturisi-o? - Dentnr pllcerea rn.u. tiir-.oidifiil.-i;i;il, Ji ;il"i;:;i
Tg:Sj" ?:-.^r^l^ I tt ,t,l".i, rnX ,.r" "U'a"i,
sX'dau despre ete o idee aprcxi-mauva, tlreste,Steriadi'(boier si er -.dar nici de curte, nici de lari - de cafenea)bonom mucatit si ointagrueli., ; ;;;.; i;;.;.;*r;; i,iriun,unJ." originalafigurx a .priet"nrr,ri rar]'p1ii3.i.v1pi;;;;i *.rtri, pirea fxcut in*,adins sxispiteascx spiritur ascu;it ar tri si".iuai .. ."11irr-.IrJ,rii*'^*iJ^rx, candgenul mai putin corosiv"ar.umorului,-gtiirirx-gi op..Ir.i'riiu-'i.J,i".*rotln punctul de unde ,r fi inc"p"i-; iil; dureros. Mobil ca o coardi invibragie surprinsX fn toa.te poziliite ,";;;;;.:;i;-iirri.r#i'd i.io,rt ,xoamuzant ca o glumr reuqitx i .c^ptat in regeau-a comprexr . g..pui.iio, t.ri, qiaspectul exrerior si viata ixunmicr.'a modelrl',ri'ra i.i i" ".til;lfli..'irtx_r, a.pildx, pe Pallady'piciol peste picior, ,orenii ,iut. in trxsura .rn.iia din muscariice dEdeau atita culoare'pieEii f;;;.;r;;.-"odirriorrx, azi disp5rugi gi ei, caPalladv, ca steriadi.
"u o..irrt."ug'i ;;;J', ii goanu cairor fremrtxtori. sauiatx-I, intr'una din exoozigiile sarE, ,;;ga"d -..,
,r..h"a la comentariile unorvizitato.i nevdzu;i,. uiiisit'"o"*7.iltr"r; ie etogiile acesror <<cochons depayants >>. rn*'o'alta. cu nasul rXzboini; aT p;;"i;i;;rrrli*" ,)'ry.La...r.ao viziune interioarr ce nu se tur;^.rfiuii.'poiL r.."u"u ,6;r";hri. in sfirgit,pentru a nu lunsi enrrmerarea, cateva eremente nrrmai iau fost desture creio-nului lui steriadi"sx fixeze, privith qh $;i;,;i".i"'l."..r.iirri"a I rrieuiluay,ata cum putea fi recunoscutx pe uriqeli B"c"r.yiLr, ilril;.t. J.r'iargi aripicoqcovite, un zuler lnalt gi foare scr6bit, o Lll"h rr.gx, .'u-il"rrrr-ui"i!'aotaor"de mii de nirn=icuri. nddrigi in .ur.ffi^i.;i;;;..i T;p;;#;'i'umbretrpiezi;e, cu cap de pasXre.1n f.ald un portret, semnat de acest adanc investigator al sufletuluiomenesc, care era forosrafur Aurel Bauh. Arta sa a gtiut-rx ,;;;;i;;,;innxun-tru .ln afarx, comprexl p..ronriitut $trffi;;" care pictorur o arboreazr inftx#rurile fegii, ci p. ,n punrgt ;rb'f-r-;;;; bortitl se ghicesc mecanismeretainice
^ale. g6ndurilor cu .salturi ,.rgt.pt.i". N;i, firr?;;;."'irr"
".uirri"*imis inainte pentru a deschide .rtir,'i" -ii,,,p ce firere sprAnceneror, aremustllii qi ale blrbii, *::r"t ll: :i.l.pour.-.., spinii unei-'cr.t"f^ln.f,ip.,"o apxrare de sarml ghimpatx impo*iva- *t.rxtoriior--;.-;;; 'ri".,]ii.i, ,e ."
259
www.arhivaexilului.ro
apropie. E ca exteriotizarea petmanentei lui burzuluiri lluntice. Un suveran
dispieg apasi aiupra colpdl6r gurii intredeschise din care v.a.-!6gni dinff'un*orn.irt intr'altul-vorba semeatil Dar ceea ce mi se pare tetibil, este privirea(aceastX ptivire ce, rar, ii aprindea in ochi luminila zAmbetului); privire de
soim ce desfide tlria, lntr'o provocare dela egal la egal.' Imaginea exprimi intransigenli, neatarnare,- mindrie distantl-, imposibi-litate de'adaptar6, refuzul orici-rei'concesii morale gi, ln acelagi timp, simlx-mAntul hiperirofii al propriei valori. Acest sentiment care ucidea tot ceea
ce nu er; <<el>> a f6st-redat, cu imensX vervi grafici, de cXtre Eugen
Dr[gulescu, intr'o schi;X reptezentAndu-l pe Pallady inconjurat . d.e propria
sa iirigine, multiplicat;i ln nenumirate ipoitaze dintre-c*.mai tipice pen6uatitudi;ile
Galeria << CXminul Artei r>, ridicati la o adev[rat[ institugie culturalXde citre spiritul animator al ciiticului Ionel Jianu - 6g16nrl ,si editorul re-
marcabilei'monografii << BrAncugi >>, ap[rutX la- Paris - efa locul de lntAlnireal artigtilor, ..iii.ilo., iubitoriiori d6 ar[ 9i al unui select m[nunchiu de
intelectuali.Sunt de atunci mai mult de doulzeci de ani... Un bxtfanel anaffonic
prin figurE gi fnutl, discuta cu aprindere -Ly fiala-unei pAnze de mati dimen-
Sirrni, iepr"z'etia.rd ,tt nud de femeie, scildat ln,luminoase-llairspaleqle' .irit"rescol petsonaj avea ceva din aerul lui Hentic al IV-lea de Porbus.
ln contfast cu irisXtuiile sale aristoctatice, lmbrXcimintea alcltuia un stfaniuamestec de rusticI qi boem[: o pllXrie cu marginile foatte late se sprijinea
De sDancenele circorifle*e; zulerui scrobit cu colpri rXsfrAnte (cum nu mai
irurta' nimeni, de mult) sub care aterizase fluturele _g.3lb-en stropit cu puncte
iosii al cravaiei. Dunea o not[ de excenticitate frivoli, desminliti de o hainicaienie, lungi pnirX la genunchi, taiatx rudimentar dintt'o dimie asprl, lIrX-neascX sau monacalX, lesutX la rXzboi de casI.---_ S".i*.6 frntaohit". ln carouri, amintind Cartierul Latin dela fArgitul,".olului tfecut', cfldeau gerpuind, pe motivul vangoghian al unor bocanci
obosili.$,ar fi zis un personaj desprins dintr'un volum ln c-qre nn legltor distrat
,. ti ud"nrt laolaitx, p"lini iXu4ite din Cervantes, din Dumas-TatXl, dinMurger, din Rostand.--
L^' ,rn *orrr.nt dat, am putut vedea cum bXtrAnul ;i-a lndreptat vfirfulbastonului ce nu-l pirlsea niciodati (ca qi pXllria) cXtre un punct al tabloului,pe cafe p[rea cI avea de g6nd sIJ strlpungx. Exact la un milimetru de supra-
suplX a unui spadasin.' Inutil s[ ^adaug ci vehementul ffitic nu era altul decAt Pallady lnsugi,
autorul operii.Asa 'era el. A travers at viata ca d'Artagnan, cu mAna pe mAnerul spadei
- o ipadl simbolicX pe care dr fi fost gtivat\ deviza: < Qui s'y {rotte s'ypique ri De data asta,^negXsind niciun ali adversat-, -n'a ezitat sx-qi lntoatcivaiful spadei spre el lnsuqilNumai s,i numai de dragul luptei.
O ^replicX simetdcl, dar ln sens invers, i-a dat-o faimosul coleclionarDrul Doni care-i cumplrase un peisaj din Saint-Paul. Fire mucalitx, a decupatdin hArtii colorate un ghiveci cu garoife rogii, gi l-a lipit pe tablou, in fereastra
254
casei drce avaotra rlmesta cau,e tr
9i ffri dmai vizoputq &
pdn<< Paris r,Ie-a arit*am meniftlansanduafotogrdc,plrere & ra tDcgp{rzicea eL crogiinzii dniciodati econ;tienE- I
de refuz -cI pIunuldlp rrmeri,
PIeciEtorului AIaFiregte cI ninainte. T.h9i consecmpe cafe fifttmai tirziu ,deai-lmadaosul trt
Reailrilprofund rec6violentind dconsacrat-o, Ipe vremea ciincl
Saisqrsn. rD b.ryr
copra, I-a afupe nedrept inA fost de iale spirin:Iuf r
mingigit > fi chartle pe cEE
www.arhivaexilului.ro
I suveranE dintr'unts -ptrvtreaIrlvue deLbimposibi-4r, simgX'
I tot ceea
hc Eugent ptoPriahe pentruL dlllocut
sfArqitulbocanci
colecEionara decupat
ln fereastra
disttat
- Prin 1943, insolit de colecgionarul Laserson, i-am fxcut o viziti la hotelul<< Paris r>, unde locuia Pallady pe vremea aceea. prinue rucrrrile p" .rr. *ile-a ardt.at se gxsea ;i un autoporuet ce-mi plxcuse in mod a.oJ"Lit. canafl-nTil.^r,iljl^rilli-i. a-l cump5ra, s'a ridicat_tn.pinteni gi m,a refuzat net,Iansdndu-se intr'o teorie improvizatd,, pottivit.crreia un autoportret, ca gi ofotografie, nu poate fi oferitX d.cai,i""i-umic intim. Ori, ;;;;;-;area sapxrere de rxu >,. eu nu-i eram incr..Apoi, pentru a indulci ..r"r"i p.., 6*ta,a. lnceput sr debiteze o. lungx djlFibx -imporiva
autoportreteldr.- ., o;;;1r.f,?-?!,este singurul animal capabil de .carighioslAcul di a se iqr"^ iililioglrnzll gr de a-gi. reproduce, infatuat, trxsxturile. Animalele nu vor sr paixniciodatr altceva decat sunt. Incontestabil c[ sunt mult mai modeste gi'maicongtiente. > CAnd i-am replicat - puEin contariat nu de teoria absuidr cide tefuz - cr asta vine de acolo cZ inimalele nu au curori, nici oglinzi iic.{ nlunul sau curcanul pamdeazd. exacr -ca ;i pictorii, ,'u -"t1"-ii';t-l;din umeri, disp-reEuitor, o leacl ne.rvos, fIrI 'sX-ini
rXspundX.Plecind dela el am trecut prin pasajul comoedia rinde in vitina lncadra-
torului Alexandrescur rg. _dlu elpg_s- un- admirabil autoportret .t ...rt.otrri.Firegte cr.m'am grlbit sxJ iau. Pallady i-l adusese rpt" iranr".., * .i't.ru o..inainte. Ideile sale de dimineagx, nu-mai erau varaLile dupd. imi.azd. prihd,gi consecven;a erau- doul lucryr! antagonice. Trebuie sr adaug cx autoportretuipe care dintr'un neingeles capriciu nu vrusese sr mi-l cedeze, a'fost achizitionat.mai tdrziu gi. dupx grele_ lupte, de crtre colecEionarul Zambacctan. Ihaintede a il p-reda, a scris deasupra semnXturii: <<'Il m,a eu. > ln mintea luiadaosul trebuie sX fi sunat agar u Il m'a eul l,autre pas, r>
casei din.primul plan. Apoi, ca dintr'o doard, l-a poftit la el, pentru a-i aritace avantajos, i-a plasat lucrarea. Cind Pallady a dat
^cu ochii de icrileeiul comis
a rrmas-sider^t,-gata sx izbucneasci in imprecagii. Dupx o scurtr izitarc -in cane Iava fierbea mocnit - s'a hotrdt ii simuleze cx n'" remarcat nimic,gi fXrI sX spJnX_un cuv6nt, a trecut mai departe. Dar multX ,*. ,r., ,,",,mai v\zat. Ca Cyrano, lnI-elegea sX-gi batX iingur joc de nasul lui, dar nuputea accepta s'o facl altul.
- Re-zultatele educagiei primite in casa pXrinteascX, $elatd pe natura sa
profund rectilinie .gi.ireductibil demnx s'au manifestat la e"l, de doarte timpuriu,violentand deseori formele politegei conformiste. In monografia pe caie i-aconsacrat-o, Ionel Jianu rc7ateazd, un incident foarte sem"nificati'v. Deuecurpe vremea cAnd Pallady - student la $coala de poduri ;i $osele _ iro .u.,rnca lalspfezece anl.
. In timpul unei probe .scrisq_ direcJorul $colii, pxrandu-i-se ci pallady arcopia, J-a admonesta ln mod public. $tiindu-se nevin6vat, acesta a n.g.t i"itofpe nedrept imputat. Dar directorul a ivut proasta inspiraiie rx-l acuzJcl minte.A tost de. ajuns p.entry ca tinirul studenr, lmpins de'imparabilele resorruriale spiritu\ri sru de dreptate gi ale onoarei sale ultragiare, i-a reDlicat: << Dv.minpigi! > $i ca o dovadi de netxgxduit a nevinovrEiei"sale, i-a aritat f.oaia dehartie pe care nu soisese decat atat: << Nu inleleg- nimic. Theodor pallady. >
l;
255
I
t;
www.arhivaexilului.ro
E dela sine lnleles cX, ln utma incidentului, a -trebuit. sX..pXrXseascX gcoala.
Tatdl sdu, dela'care fllogtenise acest sentiment al dem-nitXlii, I-a.aprob^t fdtdrezerye, mdndru de a rejisi Ia feciorul sau principiile de independenl, pe care
lgi axase el lnsugi via1a.
ln lmprejurbrile care-i angajat cgnvingerile cele mai puternic lnrXdXcinate,
.". o*-'..Jt". ,1" asprei sa"le probit[1i'motale,-ca om gi ca. artist, Pallady
nu cunostea concesii sau capitul[ii. Duqman nelnfricat al doctrinelor ce supri-
trr" a."irt".ile omului la libertate, indiierent de culoarea cImIgilor sau drape-
lelor celor ce le profesau, el 1e comb[tea deopotrivX, cu arma temutE a sarcas-
mului.**1; timpul celui de al cloilea r;zboi mondiul, 49 pildX, cAnd firigoata
s,rfer.a rririitX de grosolanele cizme hitleriste, doi ofileti nem1i, lntr'un res-
ir"r"", ticsit, i-au lerut incuviingarea de a se.a,seza la.masa pe cafe fafla-df;;;p, ri"g"i. Rxsprrntrl , qu"rut ca o Stuka. Servindu-se de- proptia lorarmI.'lntoarifi de daia asta impotriva lor, le-a replicat cu deviza fascistl, pusX
de ei in circulatie: ..t Am nevoe de spatiul meu vitall '>-- -i; r*"^ti'epocX, am avut e, insumi prilejul de a asista 1a o scenl tot
atit de .aitiltoui" in ce prive;te oroarea sa in-faga totalitarismului 9i a celor
ce-l reprezentau,'- - il ti6 ui dictaturii antonesciene, Mihai Antonescu, cunoEcut mai curAnd
rlrb Jimit ut'iv,rl, ce ,i se potriva atat de bine, de < IcI >>, aiunsese gralie lmpre-
i*Xrit.r uno.-ut., din obscur avocXlel, ministru de interne. 1n contact intimi[f;ilr;ib r..."i", micul mare perionaj - pulintel l.a.m.up, inalt la tocurile;h";;i;;-l;lo
-prouiro.iu penffu viitoarea stat,-r6) - lgi delcoperise o subitr
ili";; ,.rt.r'r.tX. Putii timp dupl ascensiuflea sa inesperatl qi-a durat;;il;;'.,i.tla m-.. stilul'florentin > ius atunci la mod[ 9i, dup-I pilda marilot
i"i.i,*ii'ii Renagterii, s'a dorit lnconjurat de opere de'art;. In-scopul de a
ii!.;i;;r, iqi'"d"i!u importanta persoanX, de cAteva ori-pe s[pt5mdnd,.7a
i. iX.'inri Art.i r. 1r, ziua de .ur. 1iou"rr"r., se glseau acolo, ca de obiceiu,
.atiu, -urtiqti,
prin6e care gi Pallady. << Marele demnitar > a dEruit fiecXtuia o
int..", p"irt." una din pAnzele expus€, c6tre care s'a lndreptat cu pas 1anlog,
de curcan infoiat.-- -Di.tutorii de fier a lui Hitlet i-a succedat aceea de olel a lui Stalin. Pallady
a rXmas ferm pe convingerile lui: el era de bronz'- Carrd, iri urma pl"erii in pmtic5 a
_ canoanelor realismului socialist
-"r".i.-l"Uii.e s'au g6[t de lucrliile. << decadente >> ale unora din marii no,s6i
.f-^Li ii'.ont.-po.urii << nereconsideragi >> lncX pe Yr:qea aceea -' cind;, Doi i; ;i-ili-'Bxn.ili " lrrrt locul < Anemonelor >> lui Luchian exilate lnd.n*i,; Ei "aoa-t"
locul lor,, palogule -s'au acoperit cu pogoane {9.-nicturXcaLrt.ofi" declamatorie ii academistd, Pallady, dull ce a iolindat s-51i1e unde
;;;6;..,-i" i.li.. t'r'.pri1 ln fala portarului 9i cu.aer sincer nedumerit l-a
lntrebat: u Sprrtt"-*i, te tog, dar pictilrX nu se expune aici? r>
256
Toabcohdeasry@lt-cisutlctcd
Luprierenitali" EDPalladv-,
I.I" F""rr1 Prqrpfuirrlt'.uo rxErpas ardl
fircu adoidatoritivoia si o
Idmi-am rfr
Darimine fporaoe, duttarea;.cz6mbet &4sg4 imi 2
www.arhivaexilului.ro
gcoala;rt fArA
pe cafe
t€,Pallady
ce suprr-dtape-
a sarcas-
res-Pallady
lot, pusa
scetrx totEi a celor
curAndlmpre-intim
tocutileo subitX
duratmarilor
dea,l^
obiceiu,o
cum
lgi atingea: acoperltirezistibil
!an!oq,
. Pallady
ri socialistnogtfl
-, cind-exilate lrrde picturH
undeit l-a
Toate aceste iegiri reprezintx frrr lndoialx -vdztte
pi rn ele tnsile si ln modabsolut
-.mo.l-alitrfile ,,nei concepfii de viali ax^ta pe cooidonate mult
deasupra celor de toate zilele; nu este lnsX mii putin ;devIrat cE insul lncare se giseau lnftunite, nu o_utea- fi considerat decat-ca avand o fire nesociabili,sufici_entE, sentenlioasX, paradoxall gi adesea deadreptul agresivX.
Iati pentruce, Pallddy a creeaf h jurul sxu o'atmo#erx putin favorabilxprieteniei, care nu se poate desvolta decit lntr'un climat de cllairra sentimen-fll, lipsit de neincetatele piruete ale capriciului. Deaceea, fiu.il a fi w izolat,Pallady era un solitar. Nu-nii amintesc sx-l fi htilnit vreodatx ln tovxrxsia cuiva.Nu flnea sI aibi martori la certurile cu sine lnsusi si niciltovarXsi de drumln propria ]uj o_rb_itI, Zambaccian povesteite ci fe margineu ,n.i clr;i im-prumutate- dela Pallady, a lntAlnit aiest triit soliloc: < Ch"aque jour m,apporreun nouvel .ennui, toui m'exaspEre i tel point que je ne som'plus pour nepas avoir de conflits. Est-ce ma faute? Oui, pro6ablement... >>
$i totugi dupl spusele telor ce l-au cundscut (dar cine l-a putut cunoasrecu adevirat?) agiesivitatea lui Pallady ar fi fost exclusiv exterioarx qi verbaid,datoritx unei nemxrturisite timiditxfi gi a unei pudori sentimentale ce nqvoia sI ofere spectacolul intimitilii sale.'
lmi amintesc ch in urmx cu ani, cind am citit aceste explicatii-standardmi-am zis: < Pallady timid? Modest? Da' de unde... )>
Dar dela aceste fapte_.gi zise ale m€grerului, fXuritor al unei opere cer6mane Ei va rxmine una din cele mai rafinate ale picturii romanesti iont.m-porane, s'au'scurs peste doui decenii. Peste ftecXtoarele lntAmpllri s,a agternutuitarea;'ca o pEturX de zdpadd, acoperindu-le pe de-a'ntfegul. Cildura unuizAmhet.de. simpatie tirzie a_topit.o, sio!4ndu.le din nou la l"uminl. $i de dataasta imi zic: << Pallady timid? Modest? Cine frie, poate... )>
AU REL' 1/ LADI MIR. DI ACONU
257
www.arhivaexilului.ro
MIT $I SIMBOL iN PROZA LUI V. VOICULESCU
D-lui Prolesor Bruno Manzone cil rectt?'o{tinla
I. PREMIZE TEORETICE(literaturd, istoria religiilor, psibologie analiticd) l
|n paginile care urmeazfi nu este vorba despre legitimitatea unei criticiliterare din"punctul de vedere al istoriei comparate a religiilor. \e. vop mulpmi.I ..mnalXm c[ acest Dunct de vedere este uneori necesar qi, chiar tn cazul lncafe nu pare de fel fiolositot, poate deschide cercetErii literare orizonturi inlntregime noi.
'ExistX o literaturx care nu va fi lnteleasd fdfi a se raporta la fenomenele
si credintele care au qenefat-o sau care sunt reflectate in ea, reduse la o funclieiiterarX. Nrr. uorbu'de <literatura religioasl>>, adic[ de textele care_sunt lo
frimul r6nd religioasel si abia in al doilea rdnd literare. F[rX indoialx c[ va
irebui sx r. ,.rpirr.* codurilor gi tegilor analogiei mistice analiz?nd fotme atAt
mad iiyasl, etc.), poezia Sf. ;,rrtt de 1a Cruz, aceea a lui Giordano Bruno,
Campinella, Angelus Silesius ori Gryphius.^S" impune"o afirmalie: aceste'texte contin un <<discouts sousjacent.>>,
iar lntelese'rea lor va fi ];;i; Jru.A au.A n" uo- Iimita la o analizi << fotmall >>
ln sensul"sffict al cuvAntului2.Aceasti oretentie fotmalistl stXtea la baza unei celebre analize ficute de
n. l.LoUr."'gi Cl.'L6viStrauss (<<Les_Chats>> de Baudelaire). Dar autotii,
;;ril;ayfuui cititorului, au << lig_at >> la un anume moment cu. propriitre lor
irf"+f. T,l-l. ;t;it, J.'pe plan,il concatenaliilor morfo-sintactice pe planul
1) lnlelegem prin < religios >> un text caJe se leagx lntr'utr .anume fel de
u c"li"l divin"r, pirt.., " lriprumuta expresia lui Cicero: << Cei ce reiau cu
nriia .ti ,a1rnX ir'.rt.e.fent) ... tot ceea 6e are leg;tur; cu, cultul divin sunt
i"i"iti-*."Gio.iu (3e la cuvAntul religendo), agi crlm <elegant> vine de la';U;;;do,-;;i;i;1igent,, de 7a intelligend"o , (de nat. deor. 2, 28, 72)' AceastX
a.Fi"iii. p.eu prigi" riguroas; ar tibui s[ fie de ajuns pentru ;elurile acestui
articol.- - il lmprumut termenul de << discours sousjacent >> din teza dJui M. Mar-
ghescJ L;;;i;;i;r, et littirarit| (Sotbonne, 1973), |n curs de aparilie la ed'
Mouton din Haga.
258
semfliliinu eircolahfo
hfifi grulbolie,dde pui.5si;titimhddistotid Nistoria;lreriof-:ci senqxIa par acours *se a.&folci@{
Adtrici €$dEriex4e {trici h t,tuoata-Pare ci eltnchisi UexpeirdNimid::*duce Ie.Cmisficilor;imodemi, <
Oaa proftuBdguitr6 dfi.gelul proqr
fordln geoem$aratufa t-iadin <Ir{ryIui. J.L: Bu{oblecte de{gi critiorl t$7u Ch,ercbuddhiste EChina. Erilngelept Fg'rmon$tri si erfErI o oaiaf,
I:i4
]) AdTpentru a rnCartea d-hfutr
, 4) Reftd:5) Diefr
.6t).u7)Deh
www.arhivaexilului.ro
I
t:t
t:h
igrogtinPL'F
B.t.
l.
Ffl cntlclI multumlln caz,rt tn@tufl ln
tiio*".r"1.f o func1ieLc sunt tn[ial-E cX val, brme atiti;, Mohr--hrc Bruno,
psiacent >>,
f : formali "
L fi*t. d"Dt autorii,popri.ile lorF Pe planur
:
tme.fel decE relau cu
I dirin suntI ,io. d. 1,
.72). AceastX
Imile acestui
lhi ;lt. Mu.-
L;ge la ed.
semantic gi de pe planul semantic pe planul simbolic. Or, nici o continaitatenu exista lntre aceste nivele, decat aoeea din planul prestabilit al eminenlilorcolaboratori.
-, Presupun cb dacd cei doi ar anaTiza o poezie de Jal6l-ud Dln Rr3ml, le-atfi greu si -demonstreze, ci existl o continluitate lnte ultimele' componente sim-bolice oblinute 1n^ analiza intrinsecl gi codul (sau jatgonul) folosit ln generalde poegii sufigi. CIci, chiar demonstr6ndu-ne cI vinul, cArciuma, veselii tova-rXgi, begia, frumoasa, ochii gi p5rul ei insearnnd aici ceva deosebit decAt inIimbajul comun, nu ne-ar putea spune ceea ce realmente tnsearnnd. Este sarcinaistoriei literare sX ne explice codul, dar fXcAnd aceasta ea a colaborat deja cuistoria religiilor. Deoarece acest cod este un cod iniliatic, << tainic >, <i mis-terios >3. Poezia lui Rtmla a devenit foate popularl, gi aceasta demonsmeazXci sensul ascuns, care nu poate fi descifr6l decAt de oaiecari erudiEi, nu mergela pas cu sensul aparent sau imediat. IncX odatI, este vorba aici de un << dis-cours sousjacent > de carc analiza ar tebui sI flnI seamX. CIci {ormalismuls_e_arut6, neputincios acolo unde lncepe acest << discours >>, fiind, fXri lndoialX,folositor pAnI atunci.
Acest << discurs subjacent r> este definit de categorii pozitiue, nu morale,nici estetice, nici religioase. Este definit de categoriile poiitiue ale unei expe-tienle. care nu e -tocmai
(numai) o <. experiengl poeticX >> ci o experienyd ldun-trici ia sensul cel mai larg al acestei expresii._ Hugo Friedrich a vorbits de << categoriile negative > ale liricii moderne,dar a amestecat mai multe criterii diverse enumerand cateva dintre acestea.
Prt". :., _< experienEa lluntrici > nu e detronatX, dar este vorba de o experienli
inchisE intr'un cerc vicios: nu podte nicicind atinge o determinare pizitioi'aexperimentatului. S'a experimentat ceua, d,at acel ceua em nirnic. Nu e vorba deNimicul misticilor cte$tini ori buddhi;ti; e niruic in sensul cE experienla nuduce la nimic, ln rrrl-" o" .*perieiga ."loriuigi ,ti"i; i;;;;i."Nimiculmisticilor era, totugi, o categorie pozitivl, ln vteme ce acest nimic al poefil.ormoderni, <( transcendenga goalh )>, este o categorie negativX.
O anume atmosferl << religionswissenschaftlich >> exist[ in remarcabila c^rtea .profesorulr,! german, aga cum existX gi ln paginile bogate ale lui AlbetB6guin6 ori Marcel RaymondT. Dar elogiui acestbr-lucrlri ai depigi de deparelelul propus.
Intervengia istoriei religiilot fiind indispensabilX ln cazul literaturii misticeln general, eJte oportunx fSarte adesea. Ciit"*t
"no. i."i. ;i,pil; ca fite-
ratura -taoistX gi tuddhistX ln China, proza romanticilor germani, povestitiledin << Manuscrisetre > lui Jan Potocki, literatura zen ln -America bri prozalui J.L: Borges poate sX nu ia ln consideragie << discursul subjacent >> al acestorobiecte de lecturX, satisfrcut fiind de ceea ce ele oferX prin ele lnsele. Nugi criticul lnsX, care nu va putea aborda << CXlXtoria spre
-Soare-rXsare > a luiWu _Ch'eng-en fXrX o cunoaltere prealabilX a alchimiei taoiste, a cosmologieibuddhiste si a altor citorva capitole din docrina gi istoria buddhismului lnChina. FXri
^ceasta nu va ln1eieg"
"i-ioariX ce inieamni Maimuta << Marele
Inlelept Egal al Cerurilg > nici pelnm,, ce sunt necesare atatea lupte cu dragonr,mon;mi gi asce;i. Fabula e oricum frumoasl, dar implicaliile ei rXmin obJcurefXrI o oatecare cunogtinlX a istoriei religiilor ln China. Semnificalia ei pdmarl
3) Argumentalia de.aici nu e lnsolitX de. o riguroasl bibliografie numaipentru a
- nu
_ ippovXra prea mult aparuEtl critic qi aga deajuns
-de lncXrcat.
Cartea dJu-i Marghesco suplinegte ln parte aceast[-lipjX.; 4) Referinge la Matbnaoi ma'naoi, ed. Nicholson.
5) Die Struktur der modernen Lyrik.6\ L'Ane romantique et le R€ae.7) De Baudelaire aux Surr1alistes.
259
www.arhivaexilului.ro
este lnlocuirea ii metamorfoza taoismului odatd cu pXttunderea buddhismului:dispari;ia vechilor divinitXli e urmdritE cu humor gi nostalgie. .---'ii-?"l, .i". .it qt. rdmanul lui Kerouak Dbirma puys-(dq ;i.!3lirye1'de exemplu) fXtH a'cunoa;te activitatea desf4suratl .d" P.T. Suzuki8 9i de
Allan \ritts'pentru raspAndirea buddhismului Zet 1n America, ale cxtei ecouriau pltruns d6 tnult in Europae, va r5m6ne adAnc nedumerit de atitudinea anti-ro.iuH , tuturor personajelor gi-l va lua pe. protagonist drept..schizofrenic. Nueste cazul; personajele lui Keiouak cauti doar pacea lXuntrici lnu'o societate
fIcutX pentru a rXpi orice speranlX de pace, < la-gaie pauvret6 >> lnff'o societate
Lur t\'p" obligativitatea contrmrrlrri, d^eci a bunEst[1!, .$i. fac.recurs la tehnicimulriseiulare fr. .u.. 7e adapteazb acestei societlli. FIt[ lndoialX, un adevXtat
practicant al tehnicilor trntri." ar rAde pine 19 lacrimi aflAnd cum se practiclin V..t << maithuna >>, actual sexual ritu^al, uniunea principiilot cosmice po^lare
(yab-yum) ln6'o formi a coincidenlei opuselor. Aceasta a'at stAnjeni cu nimicpruriir lnsXgi, ba chiar gebuie recunos&t cX este mai bine si se acorde micarinini*" ru..ilit.t. unui act care a pietdut-o dintotdeauna. Un maesru Zenar fi spart multe ulcioare in capul praticantului indolent cafe se fetrage. ln
flduri,'pajigti gi munli pentru u visi, ca s6-i revele ci.practica.sa este fals;.bu.
"'6ine'sA'se lnvete din nou viiarea; aceast[ etapl primitivl va trebui
probabil parcursi penti'll ca procesul de reeducare sx ajungi la forme maiiomplicati de religiozitate. Si-Han Shan se reffXsese-pentru a. visa ln munliiT."' t;.i, mindru" cX <t proltia > lui l-a lndepErtat de < inteligen;a->> marilororuge. Po"m.le lui scrise pe frunze moarte gi scoa4[ de atbori ai solitudinilorsuni de mult tezaure ale literaturii universale.
FXrX ceva cunogtinfe de KabbalI, << Manuscrisul gXsit la Zarugoza >> de
Jan potocki va fi gieu'de priceput, in tifp ce o poveste ca <Isabella dinEghipet > de Joachiir von Arnim ie va inlelele mai u,sor cu aiutorul folcloruluin&-'rr si al lredintelor tisanilor. Aceea$i'istorie a mandragorei (Springwuzel)Eu.. u alr.nit piticirl Ziriniber ln povesiea lui Hoffmann va fi mai inteligibilX
in lumina mitologiei compara l? a plantelor'--- - p.ntru a citi"romane ia o Die Eh*i.r. des Teufels > de Hofmann oti < The
M""[,;-i; M^tthew Lewis, pentru a nu cita altele, este binevenit5 cunoqtinlaunor probleme de demonologie cregtindl0. ni s'at putea. teP)lcA deslgul.caobisnulnta vine odatd cu Iectura acestor fomane, netllnd nevole de nlct o
crrnoOtinie prealabill Dar este vorba 9i aici de ufl anume << discurs subjacent >>;
*itoiogii g'i demonologia implrtlgite de aceste doul romane sunt cu totulil;i";'4. fild;, decat"cele ale literaturii taoiste chineze. Cu cit mai multcititoiul se^crede la curent cu subtilitilile doctrinare ascunse ln aceste fomane
i... r"".te o concepgie creftinx a lumii, cu atat se ingeala-..9aci.demonologia. ruri tntota.urrn. ^o gtiinlX pulin cunoscutX in ataru'mediilor demonomache
si. ca orice sriint5, aie ai.airei. sale. Aparigia demonul'U tn iaga lui IvanT^riiuroi oii in'lu1u lui Adrian Leverkuihn'din romanul lui Thomas Mann;posesiunea tutufor personajelor din < Demonii > lui Dostoievski; diverse epi-
8) Din vasta operX a lui Suzuki, citez numai The E!:entials^o1 .7':nnuainls,n (t962) Eitele trei volgmg_de Essays in Zen Buddbisru (L927). De
W;#,;. iang['aritobiogralie, The Vay of Zen, apdrut\ ln nenum5rate ediiiisi taduceri.t- --9;-UmLerto
Eco, lntr'un capitol din Opeta 'pefia.
C\nottinFle sale sunt
foarte aproximative.---_-iOiniili"grafia este irnensl. lmi in&X9gi sX citez.sumarul_lqi .l..Turmel
Hist;ir; du Diable, iar ca <<summa > ,"Malleus malelicarum al .inchizitorilorKraemer si Sprenger. Probleme de demonologie sunt confinrrte 9i in--monumen-
,Ai-Uittiiy-5t l,iaei" and Experinental Scie"nce a lui Lyirn Thorndike (8 vols.
soade din Edgar, Po-e, Barbey d'Auevilly, etc., capiti or altx semnilicagiecoqpa{ate cu'texte demonologice. To;i autorii citagiierau mai mult sau marpugin la cur,ent _cu rematica demonologicx Ei n'ar fi'inutil de .x"tJ r" iuro-.r-torul crealiilor lor reziduti de lecturi-intens trIite. Flaubert fnr"ii e fascinatde aceste probleme, cxrora le dx, in << La tentation de St. Antoine >. valentesimbolice.p_tojunde._Gtez aici un text de mare. interes.rr, anume-auro'liogr"ii"doctorului Ludylg. Staudenmaier (t l93j). E :un << demonirat >> car.-qi,.&.ecXexperienfa-cu rbbdarca zoologului ori.a chimistului german.(eeea celgi era);moare la Roma ln,timp-ul unei experienge de provoiare a.<rc[ldurii iitatei;.ua caz de schizofrenie? Staudenmaier insupi e de altx prrere si nu p,rtem aecatsIJ cledem pe cuvAnt. Penrru-cI el con;inea deopotiivX p.ir*rglii. p"-*oin << Doktor Faustus > al lui Mann le lirtalnim .iisociatei ser'enrls z.i*t"-,fi{gluJ p; dubita,tivul exeger, spiritul ...t*ic;, ;i;;i,-;i#;;; iJ tEinuita< Nachrc_eite >> a prietenului siu << demonizat >>, ileverkuehn., .Dedublarea personajului princip,al
-se lntalnegte. frecvent ln litbratura mo-dernr, corespunzdnd unei reale dedublrri a peisonalitxtii autorului- Asa depildx tn << Demian >>, << siddharta )> $i <( Das 'Glassperleirspier, J. H.r'*rn"IJgp.,. pentru a nu cita decit..capodoperele sale. Tonio Kioege. J lui tvt rrn,firl^nici o proieqie-mitologici tlcd,ie simlea gi el < dublu'>, fi -N"rp;;de sinziene >> a lui Mircea Eliade dedublarea eite semnificativx, desi autorulo cenzureazx critic in <1 Julnal >, coborlnd-o la nivel de procedeu liierar.
E la fe,l de semnificativ cx in < Illusions perdues> a^lui nJ...-li, ui"t,panziand' a Iui Rastignac lipseqte un personai, despre care se uoruot. aortin goaptx, aluziv: .Louis Lambert. Louis Lambert ^e
marere dirpr*f i"t.Groman al ,contactului ffaurnatic cu <r lumea >>, .al disparitiei . < iluziilor >>. Elnsugi Balzac romanticul cel despre care se vorbegte tir sdapti la iatrarea lnqpopgicul. comediei umare: Balzac sw_edenborgianuf din <s6raphitusS6raphiti>,din << Louis Lambert > gi chiar din < La peatide chagrin >. ^
Nu putem decat deplAnge faptul cr Mircea EIiade n'a terminat carteasa despre Balzac. Ar fi urmrrit tn ea aceeas-i ingustare a,orizonturilor mirabile,ale viiul,r.ri cxtre detaliul plat, dezgustEtoi, al" mecanismJ"i-;;;?' Acelasiimort.mereu'prezent, Louis Lamberi,.care sucotnb.[,rodatX cu <iluziile>? It:$vg
.t2+z_4in < Mitul Reintegrrrii >>, un capitol lncepea cu motivul andro-sjnqlri, ln Balzac; aceasra parte a dispirut in vemiunea f.rancezd a eseului 12.
fu fi fost deosebit de important ca un istoric al religiilon:sd r"o*p" a.,ut.raide. tinerele-.ale. lu] Balzai, dup[ cum ar fi fost imp6rtant ca iluminarea simbo-lului paradisiac din cezara lui Eminescu (<. Insula lui Euthanasius >) sx con-tinue cu iluminarea altor_simboluri din opera aceluiagi. Eliade, credincios unuiprograml3, a privilegiat literatura popularXla ocupAnhu-se marginal de litera-tura_< cultX >>, culegAnd mai _mu,lt_ sugestii, ca pasajul din piologul ln Cerdin,Farlst f cu care incepe l Mitul Reinlegrxrii > (gi versiunea frarcizi cltatdlii.
Fp!ryfg care..trmeaz6 au fost cxliuzite atat de,sug,estiile, fecund.,d!nopera lui Eliade,' iat' gi de, sgierile ,lui Jung . gi ale. grupului":de la :<i Eranos,>.ul
-.. .:]
. - .11)_L1r{wig staudenmaier, Die Magie als ,,expeilruentelle,Nataruissen-schaft, Freising, 1912. cf. Heinrich zimmer, on the'sipnificanc? ol tie India,n!_aayrlg -\9sa in: spiritual Disciplines (Papers from Er-anos Jahrbrich) 4, NewYork 1960, pp. 40 sqq.
- . f "a) cubdittarii li legexda,Mes,teiului Ma.*o/e gi recenttrl rLzumat !0. i; DeZamolxe ) Gengis Khan >; anahza ia << Miorila >> in'aceeasi.
15) Prefaga la edilia porrughezr a poeziilor lui Eminescu este doar opreze.$t?te. sumar[ .3 poerului. psntru sh[ini, rin episod divulgativ rlticit lncrea;ia atit de vasti a lui Eliade.
www.arhivaexilului.ro
din Ascona16.:Mi:se pare inutil sX insist dsupra teoriei'iunghiene a << arche-tipurilor>> ln incongtientul colectiv. A;a cum s'a ardtatl?, aceasti teorie estecu totul diferiti de aceea ,a lui Mircea E1iade.
Pentru Jung, <r adevltata opetl de artl lqi exttage semnificalia sa parti-cul.arX din faptul cI a , reugit si se elibereze de imperiul gi de obstacolula ceea ce este persoiial, pentru a lXsa departe ln urmi orice element caduc
;i contingent al purei, personalit5gi;>. Opera de arti simboficf nu-gi ptimegtesevele din subconstientul personal al autorului ci < din acea s{erH a mitologieiincongtiente ale clrei imagini primordiale sunt proprietate' comunX a umani-tlfii > 18, Procesul de creagie este un fel de < mystica participatio >>, ca mirarbakabbalistului Yalaqov ben Shesheth care, intors la'sine din meditalie, ,teflectl:< Dac[ n'aq qti cI toate,astea s'au n[scut din sufletul meu, ag gAndi cX Moisele-a scris pe muntele Sinai >>
le. $i Filon din Alexandria considerd mai presusdecAt orice argumenta[ie scripturall < un gAnd mai lnalt .decAt acestea, venitdintr'un glas al sufletului'meu;.,care deseori e posedat de Dumnezeu (theo-l6ptelsthai),gi ghicegte,ceea ce nu gtie>>20, Jung a recurs l! nenumlrate cazuiila exemple liteiaie,'la''anahze lungi 9i deosebit de acute. Se poate spune ci a
fundat ihiar o metodX autonomi de cdtic5. In linia junghiani se situeazlrematcabileli: < reduclii elementale > ale lui Bachelardi lncepAnd cu < Psycha-nalyse du .feu > ,9i sfAtgind cu < Po6tique de la r6verie >. Sugestii pentru ointetpretare literatl ,autonoml se pot lntAlni qi ln Lacan 2l, deplgind de departepremisele freudiene de la care autorul pleacX.
O infinitate de studii{n ultimii 20'de ant pleacl de la premise psichanaliiice.Multe dintre ele sunt deja clasice, fie cd trateazi. opeta luirRacirrc, a lui.Poeori a lui Lautt6amont., Puline au lnsX curajul de a se aventura ln lumeasimbolurilor transper$onale; m*joritatea se opresc la detectatea unor << com-pleie > recurente.r Dat,:<< complexele >> sunt accidente ale personalitElii;. uni<complex> este si faptul de a se ocupa de'un anumit autor qi nu de.altul,."r, .il pulin aclasti indici prezenl; unui complex, ca testul Rohrcchahatunci cAnd'pacientul pteferi o anumitX,figurX ori un anume tip de rXspuns.
Acceptnnd viziunea lui Jung, nu voi lnceica: si .desprind vreun< complex > dln opeta lui Voiculescu, ci numai si .lnttezXresc structufa 'eisimbolicH. Am ficut acist luctu lnm'un 'eseu anietior. nepublicat, alr cltuitext e demult pietdut. Voi lncerca sX refac,drumul, dispunAnd acum de mijloacebibliografice mult mai vaste.
Rona-Lugano, 7973
2. 0RBUL $l OLOGUL
', Nu :ni se va lud ln riume de rXu dacX vom lncepe acest' studiu cu unjoc: etimologia,Iantasticd, procedeu predilect construc;iilor_artistiee lri cateitanspar adAnci forme oniriie, dat gi misticilor ln general. Este irn << mod de
16) Asupra << lntAlnirilot de la Ascona >>, cf. Eliade ln Spiritual b'itripliortcit. '(Encounter'd at Ascona). ' i :. ,
17) Cfr. Ira Progoff in Eranos Jrbh. 351L968.18) < Psichologia-analitic6 ln raport cu. arta poeticX >> it:. Seelenprobl,etne
der Gegenwart, L931. Penuu adAncirea acestei ptoblerne, cf., <rRlvista.,diPsicologfa Analitica >>, Napoli, ,cate.a consacrat un num5r.ppeqial d'abatedlorasrrpra raportului psihologie analiticX-artl Studiul citat al lui Jung face partedirr vol, il din Opera ornnia ln 18 vols. gi a fost scris in 1922' Sugestii lnvol. colectiv publicit dupI:moartea lui Jung, Man and his syrnbols,, L964:
19) Cit.-in G. Scholem;Tbe Maior:T.rend.s'of Jewisb Mysticism, lY, L.
20).De.Cherubirn,.27(t43)vol.II'Co1son|968,p.25..21) << S6minaire sut ,,La lette vo16e" >> in Eerits., L96;6 (azi 1fi'.Ecilts .l).
cunoagtere r> plin de capcane .ca gernatria kabbalisticr. Nu interpreta MeisterEckhart pasajfrt-din roai 2,r (Et iie tertia nuptie- iil';;;6riu crtit.*lconsiderAnd Gatilea ca o denumire^jimbolicE,'ieai-i;eifil) ,, ti.lrrlig..tio,de la. verbul galil << transmigtarc ,> 22?
, , Agu numele zahei (zaiatia), oricit de int6mpl6tor s,ar alxtura unor voca-bul: grecegti aproape omofone, aceasra nu e fIrI'<< tAlc r>, cel puiin in cadrulacerura;r <<;oc >> oniricGestetic care organizeazd proza Iui-voiculeicu. Zahreiesinseamnd ,in_grecegte <. violent ,r, ]ar zihreio., inrl.u-na-., .;;;;;.e nevoie(cle) >. Adlca tocmai situatia violentului zahei din roman 23, orbit Jin patimlpentru alcool' crutandTnoi.yederpa care-i lipsegie gi.r*-rrl."p. tot*mui mrrtsx se confunde cu o redempgiune interioari. Alego,e pentru <(noaptea obscurr>>
i"jy]iJyl,:.1^1"]:.i":i prin'istorie gi luqr9, peit,, iur. for-uG'azx o n"gr1t.ra.,rcata (lumea e: << dragoste spurcatl, rachiu off5vit, tutun blestemat >)? p"oitefi 9i aceasta, dar valoaria romanului rt; to.mui t" &it,";;";r.giffii, ,.orrrtsimbolic. al intAmpllrilor < firegti >>.
"^. #^lyy1-sa^cIlFtorie in clutarea luminii, Zahei ajutge la un popX, fostho! de cai, acum olog. Boala insl, < uscandu-i >> trupur, .iib.im" .n".eii ascunse.ropa e-.raumaturg gi Zahei.intrezdreite ceva utrrnii iand u..rt" rsi'iine m6nas*6ns lipitl de crqtetul rui. Dar numai arunci. a; ; ;;;tilJ; lu ...rrteclrpa sa dureze? zahei e un inventiv qi gxsegte solugia intr,un
-procedeu
mecanic: construiesre rrn.fer de jilg pe spiterE .ri. ".iur,.',-1"-.ui."'po'pu
. . Imaginea_creaturii retntegite.prin unirea a doi esuopiagi este unul dinsimbolurile arhaice ale acestei"urtiire pxrgi a romanurui. Voi.ut.rir'o prr..11:x11l * ,lll::, ,in -<
Fat-Frumos diir fi..ir-x, ; l;i'e.ii"Il,.*o p,r,.,Intiilnl In ;ocurile de copii .ori in gravurile lui Goya (Mascarada infantil) sauBreughel cel Brrin. Joiurile..de Iopii pdstiiazd i.r.".i-ri-uruii'lrhaice2a.<< Luous puerofum > este. insd;i mela_ncolica gi rlbdStoarea operl alchimicx,regres in lumea simbolurilor piimare zs.
. Imaginea apare in. <. Simkhya kariki (atribuite lui Ishvarakrshna) si edezvoltatr in comentariul medievar al rui Gauda-pada tc."Jroaa.t'idrirripentru a explica prin sugestie uniunea dinte Spirituf i"".,i, ;i-ir"iur-ii"r"rilui.comparat cu un olog (pangg.i pangu e gi numele. planetei 3rr;;, liof.g"i;;din reprezentxrile at-chimicix) _ ;i fltrut,rrj- (;;;kr;i) 'pril;tril-iJ_]nir.rtatx
lly:!:!,^:::p-?.r::d, ,,y un orb'(andh6). ci,i aof 'ro-,.";r ;;C'intr.aga,
i1l:Y::; l!(,8!:rd?o!4f., un : olog-eiorb,27. Nu. gtiu.dacX__imasinea ap*giieictlnarnt'e tolclorului indian ori a pEtruns in folcloi sub influenia acesi,ri te*t.
22) Die lateiniscben Verke, III. Bd., 4. Lief., Stuttgart 1953, pp. 24L-304; p.293.B) 4onel Orbul, Cluj, Dacia, 1970.24\ C. G. Tuns-K.
-Ke16n4, Einluehrung in das _l7e_sen d.er Mytbologie,Zuelich, 1951, passTm. J. c. 'F;^;";,' iir"iiytrs GLa,;;;;.:;arrir,rt .o.o-fulur >, etc.
. _?5) Cfr. Jung, Psycbo.logie u. Alcbemi.e, 1944, passim; id., psycbologiederUebertragung,-1946-; Eliadi, Forgerons rt Atriliirii,lii'e;'j.'i^ililEp,Art et Alchimie, L966.
26) Cf_.,-de ex., Van Lennep, op. cit. pt. cuvintele pangu gi andhA, cf. Dict.Monnier-\Tilliams, s.vv.
^. ,1r] $khya kArikl qi GaudapAdabhAshya in ed. A._M. Esnoul, 1963,cn traducere ftancezd. o excelentr traducere romineascx in S. Al_George,Texte lilosofice indiene, 1970.
2;63
www.arhivaexilului.ro
In,<<Cursul de,,limba hindA > al profesorului P. VidyisAgat Day6la e incluslurmitoarea istorioarX in versud, lntitulatX < AndhA aur, langarha > (Orbul giologul): 'inil'un sat la rnarginea unui rAu locuiau un orb gi un olog..In urmaunel inunda;ii, cei doi tIm6n izola;i, pentru ci nu pot sclpa individual cataclis-.mului. Numai unindu-se vot teugi si iasl din lncurciturX. $i moralal i< kintumel se katin kim bhi, bahut saral hojAt6 >>. Mai simplu: unitea face puterea.Simbolul ,a:suferit o degtadarc, dar a rXmas, departe lndlrdtul noii funqiicare i se atribuie, acelagi,
3. ALIODOR, SERAFIMII $I $ARPELE DE ARAMA
$arpele a exercitat o fascinalie deosebitl asupra lui Voiculescu. BenvenutoCellini cbpil primegte un semn al destinului (.aga 1l socotegte) pentlq cX sttingeln mAni un smrpi6n care nu-i face nici un rlu. lntr'o carte a lui Herv6 Bazin(VipEre .au poing),sccirpionul lui Cellini devine o viperil Copilul IonicX dinpovestirea <<r$arpele Aliodot >> ascunde un garpe in sAn, dar e votba de un.specimen inofensiv, $arpele e botezat Aliodor, pentru cI ln basmele rornAnegti'Aliodor e cXlIuzit, de fiul implratului qerpilor pAni tn palatul subpXmAnteanaI :tatilui sXu, din gura cXruia scoate o boabi de mirgean (rubin) cu puterimiraculoase., Acest basm, care 'are patalEle ln folcl,orul iranian', nu a fostsLi{icient <<iluminat>>,,peoffu a nu spune <(exploatat>>. In',al doilea itnn dinActele.apocrife ale apostolului Toma, este vorba despte un ptin; eare pXrS-segte lumea cereasc[ penru, a rlpi o pre]ioasl pedX sttljuitX de un'dragonvigilent 2e.- Povestea lui. Aliodor e, pentru medicul-sciitor, qi prilej de cornbaterea ,supersti+iei, O femeie Uolnaie de cancer crede cX- a':lnghiiir garpele; acestadisp8ruse in adevXr, dar misterul disparigiei se clarifici la o petrecere: garpelecur-ios se lnecase intr'un butoi de picI. Prilej de spaiml gi zvArcoleall pentrucei ce o b5userl. In imaginaqia popular[, de care medicul se distanleazd dar'scriitorul rimAne .fascinat, garpele e privit ca o manifestare a puterilor, lntune'cate, dar in acelagi timp ca u semn > al unei forle divine. Aceastb ambiguitateatinge dimensiuni'simbolice in romanul <<Zahei Orbul >. In sanctuarul resfinlitde preotul olog purtat. ln' cArca voinicului orb, existl un vas italienesc culnsernnql garpelui.-E un vas de botez. Or gatpele, vechi lnsemn al tXrniduitoruluiAsklepios,. eite un.simbol .christic.:In Numeri 21,6-9 se sputre cX'Yahwehpedepseste poporul incredul al lui Israel timigAnd << gerpi lnfocagi > a cirormuqcItuil ucide. u Domnul a zis lui Moise: " FX-1i un garpe lnfocat gi spinzurlJ
. de L prijin6; oricine este mugcat, 9i va privi spre el, va uXi. " M;isa a fXcutun qaipe. de,arami qi I'a pus lnttlo ptXjinX; gi oricine era mugcat de garpe giprivea- spre garpele de iramX, trlia >, (vers. Galaction-Radu). DenumireaibmicX ptntrri girpe e, ln general , ndhisb; aici lnsi e folosit axAntu\ sdrlpb(plural seraphtn!1, < tarpe veninos >> (tradus ln romAnI ( garpe lgfocat >)
28): ?. VidyAsigar, Cars de limba bindi, Bucwet,ti, 1972, pp. 635'6., 29) Aeta Tborna, 108 sqq., ed. A. F. J. Klijn, The Acts ol Thomas,
Leiden, 1962, pp. 120-25 qi 273-281; Erwin Preuschet, Zwei gnostiscbeHyrnnen, Gieszen, 1904; Ugo Bianchi, La rechercbe,sur les grigiyes du gngsli'ciirne, in, Origini'dello Gnosticisrno a cuta di U. Bianchi, Leideri, 1967,pp. 144-6; Hans Jonas, Gnosis u. spaetantiker Geist, Goettingeq, ed.'195,4,
.vot. t., ppi., 320 iqq.; G. Quispel, Makarius, das ,Tbomasettangeliun u. dasLied ooi-der Peile, Leiden, L967; pozilia iranigtilor rczuni,atl gi suslinutl de.G. I0fidengten, Les origines du gnost., et l'bist. des religions, in Oilgini:.. cit.,pp. 52 sq. Cfr..un,teiumat lntllun articol al nostru ln pregitite pt. <ActaPhil. et Theol. SAR >.
heautoI ruioge16 Bazin*i dintdeunmineqtihiorcinb puterii a fost.h,n dinF pIrX-l dragon1..
Fbatere! acesta
! grpeleI pentrulzl dart tntune-Pi'uitateltcsfinlitlnesc cuSitoruluiIrYahwehr r cirorl"inzure-lr a fdcutrprpe;iL:numheafi. siriph"ffocat >)
it)r4.I Tbomas,
fircstische)b gnosti'b, 1967,$d- 1e54,b a. dasp;inut[ de
liri... cit.,If- < Acta
(Vulg:ata:.< ignitos serpentes >). Or, Serafimii sunt si un rehe ino.r*^garplea.-i.u*J.ltiri,,e',aia;;-(;;i"';,iy;,1;;W::m:rtt.r:,r",1pentru << farpe )> termenur impropriu .".tdfi",.-u reptiir-"). Ert. uo.'u" a. q..picu denumiri diferite. deci.de ir.irg. aif.rit..'e*.g'.r" ui6ir.a *iii?ir < perpiiinfocagi > un simbor'al ogtirijor ;;G;;;;;ru ci qarpere tentator care cauzeazd.c,derea perechii primoidiale di, il#,-';ur.ai.,li-.t"..;;-(G.r". 3), esreasimilat lui Satan.-$arpere de u..*x . in'r.'t,]pb ; .i*iLI.r,iilri.,''o p.or.g.vererorestamentard a venirii Mantuitorurui. Eu.dh;ii;-l;#^'ii.,.i oJ4-Li)dI aceastl inrerpretare: - $i,fl,1pt;;-u ine4., Moise gariele ln pustie, tota9a trebuie sI fie inxrgat gi Fiui omurui, ll,*,r.a oricine crede in^ Er sx nupiatX, ci sI aibX viatl'veenicr ,, lurirtligfii Jli,i"ii."llf;;;."in cetetalteEvanghelii).
Dar nu e numai atit: Iucrarea suprafireascx a preoturui gi a orburui uni;iacum de puteri neinqelese,. primegt.-'il .;;-n,j a. .onriinii.i,"rr., 9".p.;L?Xf,,i,;;;i,fi ,.,d"0.
din u".ui d. b"t;;-i; ;p.j-.#l;;'I1"...r. r.i."iiEpiydul.iinal, ar nrruirii .fiinEei reintregite dupl incercarea neizbutitra preotului de a invia un copil niort-".-uot.rat, este marcat qi de o artxdesttuclie simbolicr: orbul striv'ey.;;L-;6a;-;"ip.r., irr'".ux*"'li, X. ,...r.Foarte multe s'ar putea .spune despr. ..qr_r. episoade. Relinem mai alescaracterul ambiguu al garpelui in pou.riu-lui Voi..rl.r.u. pentru a spune maimutt, ar trebui ousi'in- migcare^o ;r*ri;;rx-bitG.;fH:hi.it inaoi.txEarpele in acelasi^ timo c,petlnii a.r."iJa 9i ,.d.-pto. e o expresie a ceeace Eliade cuprinde ."i, roin,"i, 1 ..i".'ii*rl. oppositorum > s. Aceasti ambi-guitate poate fi urmrritr mairt.r r. r..rigr"rri.^e'" r.i".;.;;il.; (ili^ oaurn;se mai numesc < ofiti o de ta numele sd;; ;i ;;;;t'"i-:;;;iJi,irn cortrolui Barucb.a-gnostiiurui Justi"n 6 3.r.iii..'.-enunliti a piobrematicii ofitesi a parateletor in lumea-heilenisticr o;t H. !;il;;;;;:ri""lil1Ii, r""a"mental, din ,lucrarea < co.ntra ereziilor >-a Si. r..n.u din Lyon:r ne comuniciteologia complicatr a ofigilor, i" ."..-tr-.. a"i"e?r.i"]i;#il,.t"tr',amprare
nefastx. Partea << de sus >, .adevxrata airr"ii"i., nu mai .ori,rrri.x-.,r'<< parreade jos >>' creatorul oiutrl .rr.' iap.,.ri.'ignorante ti :6;;k a--emanagieidivine inferioate, dar omur este p.in.r."gx?easupra'r..*iri-a.*iuig rru gia cetelor sale anserice...pe neqtiute, ai"i"Ttrt."-ffit;#":ilili#'1.rrrr .iperechii ,rmarre oii-.,.diale; -
<< bun r>, pentru cr ror ar i,uit.rr.ri tii,i.i er".rl;';x"^a#';!ir,il^il!'nrai,.r..ignorantX a umanitXgii supuse a.*i".g"i;i 7r; e, \tmt.
4. lNCHEIERE
Am atins aici numai dour probreme pe car.e.proza rui Voicurescu re puneistoriei comparate a retigiilor. 'A;;;#-;;;ilf[;; ; ;#T""r[..xr' rocurand urmatr de altere, "urmrrea
rx iirri.-.r.'tpremiza teoreticr a articorului.Prelntimpinlm ohieclia-r-epror care i s'a'fic,ri,--affi";;0 ?t".ni, IriMircea Eliade^: aceea cr .iri.t-i. lt"i;i r;; < specific nalionar >>, rn*,un cu-
30\ Mital Reinteqrdrii cjt.; M|pbistopbltis et l,Androgyne cit.; Ch. XIIdin Tr a.i t t d' H i s r oir e 7 i, n iiiii, i i.- r' r' J' v I"r c' c
.ApEruse cu_cagiva ani in.urmx la Paris,_in editura FundaEiei Regale uni-versltare carol I, un volum de < Scrieri > ale arhitectului G.M. can-tacuzino,reunite gi.prezentate_ de virgil rerunca; sub aceeagi ingrijire upar a.,rr.r, tneditura Ethos-Ioan cu;a,
. < S-imeriile >- - grupar.' a. ".t,lJii, i.l editorial",
i: "ol:9i articole de ciicgionar esretic desrinaie,'intre ,o,fi l;t;9i11-+z, r.uir-tei <( Simetria >. Suhintitulatx << Caiete de artl qi criticx >, aceastl publicatienefericit cdntth, in cursul istoric ri'a putut supiavielui *!"i*.nt.rir-;;i;(degi
-,sau,tocmai, penrru cI - acei^ce o frceau, airturi a"--*1a."ri"o, ,"
*"T3" -A4atila thykq, Tudor vianu, Consranrin Noica, Ion pillat sau l4iihetDard). Dar, mai mult deca,t orice artceva, disparigia gi uitarea nedreaptr aunei reviste de asemenea calitate ilusueazX insl$i s6artd animatoruluiei.linte-lectual de inaltx tradifle gi de.spirit sinretic, pe.u.. istoria recentr; ildl;l-a f5cut << sr ispxqeascr in lnchisorile lxrii vina de a fi fost un ariitociat intoate.infelesurile cuvdntglui> (v. Ierunca), l-a menit sfdrqitului de-.rrtare als.urghiunitului interior. $i acgiunea.editorialr de azi nu ."pi"rinie dl.at o tu.-divr - dar indispensabill -
justigie, pentru memoria unui .xrtuir. nbar.ptxlitde oameni qi de vremi. , -.
G-i. {r9n.t, pu.nctul de insergiune a lui Cantacuzino ln literatum purlpo,ate prilejui discugii: operele.sale {e.cxprtii << Arcade, firide gi l.ipezi , (tilz),<.t?voate gi-popasuri > (L934), << PHrrar de veghe > (191g)'ilustieazr itinera-riul -spiritual al arhitectului-*onicar de civiliia;ie, i. pu*rrj.- p.in ,.p..-toriJrl formal pi prin -studiul istoric al creatiei olaitice, inireaga Zt"xi"ir"
prindea la noi- pe Hagdeu, Odobescu, Iorga, Iilaga=sau Dan B;il: G.M. L;"tr_cuzmo este absent pe nedrept din istoriile literaturii romane, si chiar din1llflt T_9llT9ntaII, a lui G.,CXlinescu. In perioada. antebeiici, ."fti.ai,uitdrii. voite se poate gisi in chiar structura ptrsonajului: eruditie siiura'siintinsd, viziune clasici a marilor planuri de echilibru, a axelor pi simetr"iilor i'nintreg cimpul. cullurii; roare_ ac-eJrea imbinate cu modestie, t"'ti-tJ-a*.iigi.al cuviinEei, in vremuri de furtunr ideologicr in care nu tobmii cuviinga,Inasur3 gi omenia erau calitr;ile propice rEsunetului literar. Dar,'oricare va'firost rasunetul rmedrat dl unor asemenea criterii, ele vor fi prilejuit pagini dedefinigie .ale universului romanesc ce nu por sr nu :rrm6nE l"iJrogi.i,
" pri"
vxile Moldovei sau ale olteniei, pr.in gesuiile Munteniei rr" p. poii.G cu.pu-pilor,. monumentele noastre, fie
-ci slnt biserici izolite, .ir.-u"i...gti ,'."mdnxstili,-nu sc vxd mai mult decat micgunelele rnm'un *"'"t ai-ti"ri vestede.
gfrit
l
I
I
I
t,
www.arhivaexilului.ro
AceastX lipsX de uufie, aceastX atistocratici. renungare ,la;efectele:ufoats;i:aceamisurl gi acel simg al intimitilii care emanl din toat[ arta ttecutului nostru,acea con*iinll a posibilitX;ilot de exptimare gi acea sigurangl in modul de a leexprima, aratl insugirile unei lumi care igi cunoagte rostul >.
DupI rXzboi, perseculia gi uitarea sunt lesne de explicat, in cazul unuiintelectual precum G.M. Cantacuzino: chiar calitX;ile gAndirii sale sunt aceleace-i lndteptigesc ptigoana; clci modestia nu se desparte la el de orgoliul seninal << omului de omenie >, F)entru care esteticul nu poate fi despirgit de etic,puterea seculatE nu trebuie s[ intetvinl ln domeniul spiritual, gi lnipecial ln tXrAmul interiot al libertigii deatorului: ( ... suferinleleliunrice ale sufletului nu privesc societatea. $i, ln orice caz, rolul societllii nueste de de a agrava aceastX suferinfi. Atistul adevbrat gtie sX-gi glseascl liber-tatea fdrd, a lnfuunta legile comunitXgii in care nliegte. Dar el e lndreptl;it a
cere securitatea gi ceea ce Rom6nii numesc: omenia >. Mai mult lncX decAt dea se fi ridicat lmpotriva imixtiunii Statului ln artX < pe cXi polilienegti >,G.M. Cantacuzino s'a fXcut insi vinovat de altl criml majod ln ochii nouluiregim: nu tevendicase el intr'un editorial (<< Orient-Occident >>), apartenenlaculturii romine la univetsul occidental < cu toati disciplina lui spirituall, cutoatE claritatea lui conceptuall >? FdrZ a nega izvoarele ptofunde ale orto-doxiei gi ale madi tradi;ii bizantine, el se ridica lmpotiva << neobizantinis-mului pentru uzul Slavil,ot >>, lmpo.triva < misticismului revolulionar gi social-mente ptomilXtot>,, ti conchidea: <<,... o culturl valah_iH este $i o continqXluare de atitudini pentru 4firmarea unei conceplii. Conua diletantiqmului,cultura alege. $i noi am ales Occidentul >.
Cum dealtminteri si. ne mirXm de prigonirea arhitectului Cantacuzino,cAnd;. chiar ,pe ,pl4nul strict profesional, dupX o v:r,itd pe teritotiile sovieticeocupate, el ar,aliza astfel ,spiritul nqilor consuuc;ii: << Arhitectqra ,tradilio.nalXrugeascl e o' p4&dX
'd€ .volume. Ast6zi, arhiteqii sovietici nu ' lntrebuin;eazlspatiile, dar le pierd. Pie;ele lor sunt maidane, dupl un exces de spaliu Pierdutvine ln interior o sXrdcie de spaliu. Se pare cI regimul comunist lmpinge pevine in interior o sXricie de spaliq. .Se. parg cI rcgimul comunist lmpinge peindivid spre. promiscuit4te, pentru a sfErAma ultimele veleitfti ale gruBbriifamiliale. idealul reeimului fiind. ,peste tot si toate, cu^rma. Pe cind mareamdrvld spfe. pfomrScult4te, Pentru a
familiale, idealul regimului fiind, lpesfamiliale, idealul regimului fiind, :peste tot gi toate, cazarma. Pe- cdnd mareaproblgmi a 4rhitecturii sociale era locuinla celot mulf, punAnd cAt mai multeIgmilii la ,adlpostul ,nevoilor, lntt'un cadru cit mai atrhgltot gi cAt mai dernn,igmilii la ,adlpostul ,nevoilor, lntt'un cadru cit mai at1{gdtor $i cAt mai dernn,preocuparea r-esimului qov.ietic este disocierea celulei {amiliale, prin pro_ruiq-preoCuPalea reglmulur q0v.letlc eSte Olsoclefea celur€r rfiD1lla]€: pnn ProIIl s-
cuitate. Ia re?umat, o arhitectur[ de cazagmd, o higien6 de paradX, o culturX
fERB.AN CRTSTOVICT
2ffi
minimalX gi strict utilitati >>. - i .
Nu s6 cuvine insX si rezumEm. importanla lui G,M. Cantacuzino ln cul-tuta ,noastrX modernd; ,la singutele aspecte conflictuale ln contextul istoric gi
eatefic; pentru c[, dioqolq de intewen$ile sale rematcabile \,aceste domeniidefinite, arhitectul+Irturar gi-a indreptat atenlia asuPra unor aspecte gi personalitXti maiore ln cultura universalX. Fie cI este vorba de studiile sale asupral.rcd,kfi-;otG *"-A;top"t i,atiniene, fie de evocare,4 u5rot Qpelhq, Gidesau Val6ry, iceeagi atenlie ireabEtutl urmlregte demersul spiritual, ligoarea gi
intelegerei umanX, ridicAod iudeclfile la planul sintezei istorice. Iar atuncic6ird,"lntr'o iudeiati a civiiizaliei: tehnologice contemporane, lntilnim subpana lui G.M.-Caqtacuzinq aceste tAnduti scrise cu decenii ln urnXl.,,< ... de data'asta, gra{ie ptogresului gtiin;ei, omul 9i-a aruncat slgeata atit de depaqte, lncAtli vine greu s'o mai gXseascl gi nu gtie lncotro s'o ,apuce -pentru a Parcurgedrumnl lcaie despaite-nevoile iui spirituale de posibilitlf.tle incomensurabileale tehnicei moderne. Omul , este aslizi lq posesie de mijloace Fhnicp ,multprea rnari p€ntru vechea lui nopiune a fericirii,> - odatX lnchisX carlea, nIlputem sI nu visXrn o clipi la ceea ce prezenla printre noi a unui gAnditot deasemenea clarviziune ar fi putut lnsemna azi...
AE
-l
'i:
.:!:t
-. ;-
._;d
-qrlatqertr ia studiulifrErii tilrreligiiht-
,
cridd nd".nry.pueteter-ddar ele-Mirc. Earhaie rIde miutiiobiect de j. DriE
Fm subp de datapc, incittlrirctuge;rurabilelif multFt@, nuffitor de
:k
wovrcI
AMBIGUTTATE gr sEMNrFrcATrE IN ( pE
'TRADA MANTULEASA r
Opera literarr a lui Mircea Eliade provoac6 inev-itabil o adanc, ezitare lnalegerea modalitxtilor.de exercitare a aiturui,critic. Marea tentafie este aceeaa studiului consecintelor .+.i';;r.i'..,i.ii,rri'ii;;ili il'iliiirj, a desci-frxrii ln nuverere ri .o,,un.t.]ul'ift;.U'Ei#e a unor savanre aruzii Ia istoriareligiilor. Acest tit a. *.ili-ni 99"r.ri'ilrx. p.rri"ir"irr.ri.i',it'#r.. 9i nucriticei literare. Dualitatea.om a. lrii"li*".r*i.. "rr. similarl bine cunoscuteidualitrgi undr-cotpuscuJ din mecanica .rr*-t-iJ, p.opri.tri..-ai Lriax, gi pro-prletarea de <<corDuscul> sunt u.p..t. ;t.;;t .irr.i il'ira.;;;;[ft entitrli,dar ele se manifesti tntota..rn'u'i;;.d-;:p*at..-cu arte cuvinte, savantulMjrc-ea Eliade, preocupat.a.-rtrairi i.iii"i ;i*it**."irt.rrL'H"'ro.i.tx1it.arhalce sau moderne. devine, tn ipostaza rJmanci.rului nai.*, Hi.a'., ...u,o.
' Dar activitatea qtiingific,.a rui Mircea Eliade ar,e desigur o._infruenlr covir-lrtoafe asupra scrierilor iale riterare p. "r oi"" mult mai subtil, acela ar struc-turii qi al rnsxsi sub.stanlei i;; -d;#;
"iifru.rg,, deqi coniiderab,i, estetrecuti prin muliiole fi[:.1 pri:*.'rrl.*rri.,.eno.menul,finJaJiilnr*.rt"gi.concretizandu-se ii constituirea unui no,, g.n-h. literaturi, de o surprinzrtoareoriginalitate intrb lume. ir,*rix -a"'";"i?e;
qi dezabuzatd. de rienumrrate< experientre >>' << pe strada M6ntur.;;..:';;;;e pare un bun exempru pentruanaliza interesantului p.o.., e;-;;;;r;r#:
- La o privire **:lTr^1yi romanul <p.e strada,M6ntuleasa...> ar putea ficlasificat tn catesoria^ *gi..rri " .,ili.Lrriii ,]J...trruir,-ilrrr#x, al. exemplu,de Alain Robbe-brilleiyrr-;L* ;;fGil rr"u a. Mircea Ciobanu (in <<Mar-torii>). Argumentur ar {i prezen;a"triadei u"n"t.t"to., ?i;;.t#;iituritngii)- <(martor)> (invXtXtorrrl Zahaii Fxra;;l __'.lr."r.tr,
.tiin" ",rt.
-Li*rii*l I. r"Alain Robbe-Gr,ret ,".d;;;;; ;;il;; repetitiv ;. rr".r-i.i."re in gor,vidul metafizic imoricind ;t-,*!r;il;ili,'i|rr. lume constitlitx Je obiectemoarte. lncercarea'a. a.r.ifru.l-r" ii""i.*i,j'"i ,1*.i- d;";il':il;;r ;er ar
