Home >Documents >Inima zdrobita. Destinul unui tata - Vladimir Scerbinin zdrobita. Destinul unui...آ ...

Inima zdrobita. Destinul unui tata - Vladimir Scerbinin zdrobita. Destinul unui...آ ...

Date post:29-Oct-2019
Category:
View:14 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • VLADIMIR $CERBININ

    VLADIMIR $CERBININ s-a niscut in anul 1960 in regiunea Krasnoiarsk din Siberia. A absolvit Facultatea de Scenaris- tici a renumitului Institut Cinematografic ,,S.A. Gherasimov". A invigat si zugriveascS.

    icoane la Mlnistirea Pesterilor din Pskov de la un iconarvestit, pr.ZenonTeodor.

    Este realizatorul a peste 80 de filme documentare cu tematicl ortodoxS..

    in anul 1994 a deschis in Ministirea Sretenski din Moscova un atelier de ico- nografie ai cirui absolvengi au zugrivit peste 18 biserici in Rusia, (Jcraina, Serbia gi Polonia.

    INIMAZDROBITA

    Destinul unui tatl in memoria luntinoas,i

    afului rneu Tibon

    Thaducere din limba rusi de

    Eugen Diaconu

    E;F4 Bucuregti

  • I l.Pecelilaltmal... .........7 jl il a \T-. ------, 4-. .1.:, ,! ea.,;i' 2.Nagtereainchinuri. .....53 . 3.FantomeledepeNeva. .........78

    4.,,incearc5.,darsigtii...". .........87 5.Atingereacerului .......99 6.Vremeaperegrinirilor .........113 T.Chemareapegterilorstrivechi. ........160

    8. Martorii .......175 9.Istoriiministiresti .....191 10. Iegirea ,,,,.,.,199 ll.De laicoanilafilm.. ,,,,,.,,211 l2.intAlniriledinMoscova ,,....23L 13. Aristocratul... . ...,..2A+ l4.Pelerinllvrljtgt.. .....262 15.Siria.Schtjele......,...,,r,,,,..,.,,,,,,,,.274 16.Soartaunulpcl€gdn,.r,,..,r.,.,.,,,,...,,282

    17. Inimazdrobltl ,,,,.r.',,,,,-, i ..,..288 18. Viaga dc dupl mo$S . I r r . r |,,,, . . r . . I . . . . ., ., . . . . 310

  • Redactor: Diana- Cristina Vlad

    Tiaducerea a fosr fbcuri dupi originalul in limba rusi: Vladimir $cer- binin, SerdVe sokrufenno, Editura Mlnistirii Sretenski, Moscova, 2016.

    @ Editura Sophia, pentru prezenta editie

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei SHCHERBININ,WADIMIR

    Inimi zdrobiti: destinul unui tati / Vladimir $cerbinin; trad. din lb. rusi de Eugen Diaconu - Bucuresti: Editura Sophia, 2017

    ISBN 978-973- I 36-59 t -6

    I. Diaconu, Eugen (trad.)

    2

    CuvAnt inainte

    Cartea aceasta e un poem. O curgere de frumusege interioari cum rar mi-a fost dat si descopir in lecturile coddiene. Autorul-personaj cregte sub ochii cititorului gi se lasi prins in icoani. De altfel autorul cirEii este un om

    care gi-a hrinit libertatea duhovniceasci din convertirea imaginii in icoani. Un poem despre viagi curati, moarte

    9i inviere, un poem despre Hristos in tot gi in toate. Un poem-pathos ale cirui strofe, legate cu sAnge gi viaEi, alcituiesc un comentariu la Evanghelia MAntuitorului in cel mai personal mod cu putingi. Sunt cuvinte care te cutremuri. invigim si respirim cu scribul acesta cu totul neagteptat. Fiecare frazLpare o colecEie de metafore,

    lesituri de adevir asezatl.pe trupul costeliv al cuvintelor. Un exemplu? Iati. Scrie - gAndegte pugtiul gintuit in patul suferingei: ,,Omul poate pierde totul; mAinile, picioarele, capacitatea de a vedea 9i a se migca, dar daci

    inima lui este vie 9i mintea L:uiteazl, el poate crea, iubi gi trii deplin, poate vedea gi ingelege lumea diniuntru. I se descoperi atunci ci forga lui nu este in oase sau in mu;chi, nu este in bogigie 9i in sinitate, ci in ceea ce se pistreazi in strifundul inaccesibil al inimii..."

    Cum si nu tresarS. inima in tine, cititor fiind, cend in mAini gii o carte-inimi, un neagteptat poem-inimi?!

  • CUVANTINAINTE

    $i afi, cuprins de uimirea smereniei, cL ,yiaEa omului este istoria unui grlunte care se alimenteazi, de undeva din adAncuri, se umple de lumini cu o maruritate aurie asemenea cerii de albini pentru ca, mai t|l:zil, dupi ce a cilzutpepimAnt, si creascl inilgAndu-se pani la cer. Asta, desigur, daci nu va putrezi in temniEa intune cati si umedi a riului'. O carte-ciutare. Pe care, citind-o, te redescoperi altul. O ffaducere lini, dintr-o rusi pagnici 9i diruitoare de milini inforigi in sufet.

    Pdrinte le C o ns tantin Ne cu la

    Pe celilalt mal

    Aveam cinci ani. Prietenii mei, care erau pugin mai

    mari, m-au intrebat intr-o zi,foarteseriogi:

    - Ai vrea si pogi trece prin zid? - Sigur, cine n-ar vrea?! Mi-au legat ochii cu o batisti, ca unui copil prostinac,

    m-au dat pe fagi cu bilegar, spunAndu-mi ci este un elixir miraculos, mi-au goptit la ureche nigte cuvinte magice in-

    r-o limbi inventati de ei, m-au invArtit bine gi mi-au zis: ,,Mergi inainte!" Eu i-am creztJt, am pigit apisat gi am in-

    trat cu capul tn zid, fhcindu-mi un cucui zdravin. Risplata a fost un hohot general de rAs, dar 9i invigitu-

    ri de minte si nu mai incerc si trec prin ziduri, mai ales la sfatul altora gi cu ochii legagi.

    Totugi,la scurt timp dupi aceea, am uitat lecgia qi chiar

    gi astizi tot mai incerc si sparg cu capul zidurile singuri-

    tigii, alienirii 9i lipsei de ingelegere a lucrurilor. Toate in-

    cercirile mele se incheie ca atunci, in copilirie, insi merg inainte cu incipigAnare gi dau cu capul de zid in speranga

    ci acesta se va deschide 9i eu voi vedea, in sftrgit, ce este dincolo. Poate vi intrebagi de ce fac asta...

    Ca si in;elegegi, trebuie s-o luim cu inceputul'

  • VLADIMIRSCERBININ

    Paradisul pierdut

    Bineingeles ci nu gin minte momentul nagterii, dar in mincea mea risar mereu reflexele soarelui pe geamurile si obiectele din sticll de afarl., care apireau pe ravanul unei camere vopsite in alb, cu o nuangi de bleu deschis. Jin minte 9i perdelele transparente de la ferestre, care erau purtate de vAnt si zburau asemenea unor aripi de ingeri invizibili.

    Pisirile se aud atAt de frumos, cum numai in Rai se poate auzi. Mai aud cum latri cAinii, mugesc vacile, zum- ziie albinele, gipi gAgtele din toari puterea lor, iar cocogii cAnti vestind ruturor din lur ce s-a intAmplat.

    Fiecare sunet este intipirit in mintea mea atAt de clar, cAt si poati trii in mine intreaga viagi.

    Dar asta nu e tot. Dincolo de zibrelele pitutului, lAngi o sobl ruseasci, bunica face zgomot cu clegtele in foc, in timp ce ingani o melodie pe sub nas. Coace pAine, iar mi- rosul acesteia se rispAndegte in tot satul. E primul miros pe care-l tin minte...

    Din cAnd in cAnd, deasupra mea plutesc fegele mari gi ciudate ale adulEilor. Privirea imi este incordatila maxim. Vid fiecare semn de pe pielea lor, ca gi cum a$ avea o lupi foarte mare. Adulgii se poarti foarte curios: se uiti la mi- ne ciudat, cAnti, vorbesc tot felul de lucruri de care tot ei rAd qi incearci sl-mi atingi nasul firav cu degetele lor mari

    9i butucinoase. Simt repulsie gi frici. lip cu roati forfa mea de prunc. Mi iau in brage gi mi zgAlgiie atAt de tare, incAt intreaga lume din jur mi se pare ci tresalti si urmea- zi si se spargi in mii de buciEele. Aga ci, in loc si adorm, imi pierd cunostinga.

    CAt si fi avut pe atunci: cAteva zile sau citeva luni ?!

    INIMAZDRoBITA

    OricAt de ciudat ar pilrea,din copilirie nu Ein mintepe nimeni: nicipe marna, nicipe tata, nicipe fratele mai ma- re 9i nici pe bunica. Mi Ein minte doar pe mine, senzagiile gi triirile mele, care aproape intotdeauna erau neplicute 9i dureroase. Mi se pirea ci am fost luat dintr-un loc cald gi confortabil 9i lisat unde era foarte frig 9i umezeali.

    Aceste triiri s-au schimbat foarte pugin de atunci. Chiar gi in cele mai luminoase momente de bucurie gi fe-

    ricire tot mai am sentimente de teami si dor, care imi sfb- gie inima.

    Nu-mi dau seama cum, dar am gtiut intotdeauna gi gtiu

    9i acum ci tot ceea ce este bun in aceasti viafi e foarce ne- sigur gi trece repede. Ci dupi liciririle luminoase vor ve- ni obligatoriu qi zile negre. Chiar 9i astizi sunt convins ci viaEa nu este un dar, ci o pedeapsi, dar inci nu am reugit si afu pentru ce. PimAntul e locul nosttu de exil, ca Siberia, unde au fost trimigi prizonierii. E frumos acolo, insi e frig

    9i foarte greu de triit. OricAt ai incerca si-gi ineci amarul cu vin, oricAt ai in-

    cerca si-gi colorezi viaga cu pliceri, mahmureala survine in mod obligatoriu, iar pedeapsa e inevitabili...

    Mai gin minte primul meu zbor sau, mai bine zis, prima

    mea cidere. Cred ci ffecuse deja ceva yreme de la aparigia mea pe aceasti lume. Crescusem un pic gi mi puteam mig- ca de unul singur in pitug. Pitugul era construit din bare de fier 9i agezat pe nigte obezi semirotunde, ca si 6e mai qor de leginat noaptea, atunci cAnd o tt:uzeampe mama.

    Mi leginam frri. giji,ginAndu-mi de marginile de fi er. Mi simgeam ugor gi vesel, pentru ci inima micuti inci nu cunoscuse greutifile viegii, iar mintea imi era complet cu- rati de gAnduri intunecate.

  • 10 VLADIMIR$CERBININ

    Covorul multicolor lntins pe dugumea pirea ci se apropia de mine gi imediat se indepirta, pdni cAnd s-a re- pezit cu silbiticie spre mine...

    Ai mei spuneau ci am dat cu capul atAt de tare de du- sumea, incAt bunica mea Iustina ziceatottimpul: ,,Egti un ciudat acurn, pentru ci de mic te-ai lovit riu la cap.'

    Poate ci, intr-adevir, asta 9i explici torul...

    Am iegit mai tArziu din casi, am pigit prin curte 9i m-am indreptat cu curaj spre prisaca pirinteasci. A fost prima mea cilitorie, pentru ci abia deprinsesem mersul.

    Cisuga noastri mi se pirea atunci a fi un castel imens, iar curtea cu gAgtele vajnice gi glinile ciugulind imi api- reacao gari de vis. Prisaca era pe atunci intr-o jungli de netrecut pentru mine, unde cregteau zmelJra gi coacizele.

    Lumea inconjuritoare imi pirea foarte bhndl, cilduroasi si, desigur, insufe,titi. De bucuria aceasta care mi incerca chiar cred ci ingA.nam o melodie. PAnilaprima albinl...

    Desigur ci am ,tinut neapirat si prind micuga vietate care zumzlia gi zbura de una singuri. Am prins prima al- binn gi imediat am dat de veste i

Embed Size (px)
Recommended