Ingrijiri Ciroza Hepatica

8/19/2019 Ingrijiri Ciroza Hepatica

1/58

Ingrijirea pacientului cuIngrijirea pacientului cu

ciroza hepaticaciroza hepatica

Prof. EUGENIA CRISTESCUProf. EUGENIA CRISTESCU


2/58

Anatomia si fiziologia ficatuluiAnatomia si fiziologia ficatului Aparatul digestiv Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care au careprezinta totalitatea organelor care au ca

functii principale digestia, absorbtia principiilor alimentare sifunctii principale digestia, absorbtia principiilor alimentare si

eliminarea reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate:eliminarea reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate:• Tubul digestivTubul digestiv se intinde de la cavitatea bucala la anus :se intinde de la cavitatea bucala la anus :

cavitatea bucala,cavitatea bucala,

faringele faringele

eesofagulsofagul

stomacul stomacul

iintestinul subtirentestinul subtire

iintestinul grosntestinul gros• Glandele anexeGlandele anexe ale aparatului digestiv:ale aparatului digestiv:

glandele salivare glandele salivare

ficatul ficatul

pancreasul pancreasul


3/58

Aparatul igesti!Aparatul igesti!


4/58

Glandele salivare – glande exocrine ale caror canale se deschid

in cavitatea bucala, produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza

digestia bucala. Exista trei perechi de glande salivare mari: parotide,sublinguale si submaxilare (submandibulare) si numeroase glande mici,

alcatuite din celule seroase si mucoase.


5/58

Pancreasul Pancreasul " glana mi#ta$ situata retroperitoneal$ inapoia " glana mi#ta$ situata retroperitoneal$ inapoia

stomacului$in loja pancreatica$ a!an o pozitie trans!ersala.stomacului$in loja pancreatica$ a!an o pozitie trans!ersala.

Pancreasul e#ocrin " are o structura tu%ulo&acinoasaPancreasul e#ocrin " are o structura tu%ulo&acinoasa

asemanatoare glanelor sali!are.asemanatoare glanelor sali!are.

Pancresul enocrin " secreta hormoni in sange.Pancresul enocrin " secreta hormoni in sange.


6/58

culoare bruna rosiatica si o greutate

medie de !"## g

prezinta $ fete: una superioara,

diafragmatica, convexa si una

inferioara sau viscerala.

Ficatul , cea mai mare glanda situata in partea dreapta superioara a abdomenului,

sub diafragm. %e fata superioara a ficatului se observa lobul drept si lobul stang.

&obul drept este mai mare , ocup'nd toata partea dreapta de sus a abdomenului.

Anatomia si fiziologia ficatului


7/58

ata inferioara $ santuri sagitale si un sant transversal, de aspectul literei ,,* hilul ficatului, prin care patrund vasele si nervii acestuia si ies canalele biliare si vasele

limfatice aferente.


8/58

Ligamentele de sustinere Ligamentele de sustinere


9/58

Structura histologica a ficatului Capsula Glisson – delimiteaza ficatul

Parenchimul hepatic – are ca unitate morfofunctionala lobulul hepatic

+tructura lobulului hepatic


10/58

&obul hepatic


11/58

'ascularizatia ficatului este u%la('ascularizatia ficatului este u%la(

&!ascularizatia&!ascularizatia nutritivanutritiva este asigurata e artera hepatica care auceeste asigurata e artera hepatica care auce

sangele o#igenat in sistemul aortic)sangele o#igenat in sistemul aortic)

&!ascularizatia&!ascularizatia functionala functionala este asigurata e !ena porta care auce sangeleeste asigurata e !ena porta care auce sangele!enos in peretii tu%ului igesti! *e la esofagul a%ominal si pana la rect+.!enos in peretii tu%ului igesti! *e la esofagul a%ominal si pana la rect+.


12/58

'ascularizatia hepatica'ascularizatia hepatica


13/58

Caile %iliareCaile %iliare

Intrahepatice Intrahepatice canalele biliare interlobularecanalele biliare interlobulare

conflueaza si formeaza canalul hepatic ce parasesteconflueaza si formeaza canalul hepatic ce paraseste

ficatul prin hil.ficatul prin hil.

!xtrahepatice !xtrahepatice canalul hepatic comun ce se uneste cucanalul hepatic comun ce se uneste cucanalul cistic de la vezicula biliara formand canalulcanalul cistic de la vezicula biliara formand canalul

biliar comun (coledocul) ce se deschide in duoden la biliar comun (coledocul) ce se deschide in duoden la

nivelul papilei duodenale. mpreuna cu canalulnivelul papilei duodenale. mpreuna cu canalul

pancreatic, acestea uninduse, formeaza pancreatic, acestea uninduse, formeaza ampula "ater ampula "ater

ce se deschide in duoden prin intermediulce se deschide in duoden prin intermediul

sfincterului #ddi sfincterului #ddi . n -# din cazuri cele doua canale. n -# din cazuri cele doua canale

se deschid separat in duoden.se deschid separat in duoden.


14/58

Caile %iliareCaile %iliare


15/58

'ezica %iliara Este un organ glandular cavitar, de forma unei pere, lung de / cm si cu o

capacitate de aproximativ "# ml. %rezinta o regiune fundica, un corp si un gat.


16/58

,iziologia,iziologia

ficatuluificatului

unctiile ficatului :• F unctia biliara formare si eliminare a bilei

• Functiile metabolice participarea ficatului la

fazele metabolismului intermediar • Alte functii reglarea diferitelor mecanisme

ale organismului


17/58


18/58

unctiile ficatului


19/58

Ciroza hepatica

0fectiune ireversibila si difuza a ficatului, caracterizata prin

distrugerea celulelor hepatice, pierderea elasticitatii (sclero$a)

tesuturilor, dezvoltarea unui tesut cicatriceal fibros si prin

regenerarea anormala a celulelor ce constituie noduli de regenerare.

1emanierea structurala a ficatului determina :• alterari vasculare – hipertensiune portala2•

distrugerea masei hepatocitare – insuficienta hepatica2• inflamatia portala – manifestari imunologice.

C l i i h iC l i i h ti


20/58

Cauzele cirozei hepaticeCauzele cirozei hepatice

Cauzele infectioaseCauzele infectioase ocupa un loc important inocupa un loc important in

etiologia cirozelor in tara noastra, cele mai multeetiologia cirozelor in tara noastra, cele mai multe

dintre ele fiind de natura virotica, prindintre ele fiind de natura virotica, prin virusulvirusul

hepatitichepatitic. 3elelalte cazuri apartin virusurilor. 3elelalte cazuri apartin virusurilor

nehepatice, sifilisului, tuberculozei si altor infectiinehepatice, sifilisului, tuberculozei si altor infectii bacteriene. bacteriene.

Cirozele nutritionaleCirozele nutritionale apar prin carente de proteine, deapar prin carente de proteine, de

factori lipotropi sau de vitamine. 4intrefactori lipotropi sau de vitamine. 4intre cauzele toxicecauzele toxice care provoaca ciroze,care provoaca ciroze, alcool alcool prin afectiunea sa prin afectiunea sa

steatogena, la care se adauga sisteatogena, la care se adauga si carentele nutritionalecarentele nutritionale

ocupa primul lococupa primul loc..


21/58

3auzele cirozei hepatice3auzele cirozei hepatice


22/58

Fibro$a este procesul esential

de trecere de la inflamarile

acute si cronice ale ficatului la

ciroza hepatica.

3iroza hepatica

Clasificarea ciro$elor criteriul morfologic criteriul etiologic.


23/58

-. Clasificarea morfologica(

al 5lea 3ongres de 6astroenterologie de la avana

(!/"7):• Cirozele portale sau septale• Cirozele postnecrotice• Cirozele %iliare

3ongresul 0sociatiei nternationale pentru +tudiul

icatului de la 0capulco din !/89.• Ciroza micronoulara• Ciroza macronoulara• Ciroza mi#ta• Ciroza septala incompleta


24/58

3iroza micronodulara 3iroza macronodulara

3iroza mixta 3iroza septala incompleta


25/58

. Clasificarea etiologica(

• Ciroza posthepatica

• Ciroza etilica• Ciroza to#ica• Ciroza nutritionala• Ciroza %iliara primiti!a

• Cirozele congesti!e• Ciroza sarcoiozica • Ciroze prin ezorini genetice hemocromatoza• Cirozele criptogenetice

3lasificarea dupa criterii etiologice factorii cauzali:

imprima evolutia clinica si prognosticul determina tratamentul


26/58

Clasificarea etiologica(Clasificarea etiologica(

3iroza biliara primitiva 3iroza etilica


27/58

Ta%loul clinic

Semne clinice specifice

• Astenie si scaderea capacitatii de efort : sunt semne frecvente

intalnite, nespecifice care pot exprima o insuficienta hepatocitara sau o

complicatie a cirozei hepatice.

• Anorexia si scaderea ponderala: apare dupa o evolutie mai lunga a

bolii , mascata la alcoolici.

• Disconfort abdominal, flatulenta, balonare, somnolenta

postprandiala, greturi, varsaturi.

• Dureri abdominale: suportabile, adesea localizate in hipocondrul

drept si declansate de eforturi si ortostatism.


28/58

Semne de debut Semne de debut

• Icterul Icterul se regaseste in , din cazuri si sese regaseste in , din cazuri si se

instaleaza insidios, fiind insotit de uriniinstaleaza insidios, fiind insotit de urinihipercrome si mai rar de prurit cutanathipercrome si mai rar de prurit cutanat

(incapacitatea ficatului de a metaboliza(incapacitatea ficatului de a metaboliza

bilirubina). bilirubina).


29/58

• %emateme$a apare in urma ruperii varicelor

esofagiene si este mentionata ca semn de debut in

!# din cazuri.

• Ascita: debuteaza direct in $# din cazuri.

0scita


30/58

Perioada de stare Perioada de stare Manifestari hemoragipare: Manifestari hemoragipare: gingivoragii,gingivoragii,

epistaxis, echimoze.epistaxis, echimoze.

Denutritia: Denutritia: evidenta in $" din cazuri.evidenta in $" din cazuri.

Icterul: Icterul: in perioada de stare se instaleaza inin perioada de stare se instaleaza in

-98" din cazuri. +e manifesta prin coloratie-98" din cazuri. +e manifesta prin coloratie

galbena a tegumentelor, sclerelor sigalbena a tegumentelor, sclerelor si

mucoaselor, uneori prurit si urini hipercrome.mucoaselor, uneori prurit si urini hipercrome.


31/58

!xamenul obiectiv

In perioada compensata: starea de nutritie poate fi buna, cu un grad de hipotrofie

musculara si de alterare a fanerelor: pilozitatile axilare si pubiene, de pe fata

anterioara a toracelui (semnul Ch/ostec0 ), atrofia parului, unghii in forma de

sticla de ceasornic.

In perioada decompensata: bolnavi denutriti, cu facies supt si atrofia musculaturii

extremitatilor, pielea galbuie, subtiata, neteda, uscata, pergamentoasa, calda,

prezentatand pete albe dupa compresiune.

In stadiul ascitic avansat : aspect ca oamenii desenati de copii, cu abdomenul rotund

si extremitatile sub forma de bete, sau cu omul tip paianjen.

egumentele: sunt palide, pigmentate teros, cu pete cafenii pe gambe si fata,cunoscute ca ;pete hepatice*. Icterul : permanent sau episodic.

!telute vasculare (paianjenii vasculari) : apar in ;ploaie* in regiunea decolteului, pe

fata, gat, umeri, regiunea superioara a toracelui si mai rar pe antebrate, maini, buze,

urechi, pielea capului (calvitie).


32/58

+telute vasculare

Tulburari endocrine

"inecomastia

#amolirea si hipotrofia testiculelor,impotenta sexuala ulburarile menstruale si frigiditatea la

femei

6inecomastia


33/58

Tulburari metabolice

• Intoleranta la glucoza• $ipoglicemia• $iponatriemie• $ipopotasemie• Febra• $epatomegalia• !plenomegalia • Ascita epatomegalie

Tulburari digestive

Mucoasa bucala: este carminata, iar la nivelul comisurilor bucale apar

uneori ragade considerate expresia carentei de riboflavina.

%arice esofagiene si gastrice

&lcerul gastro'duodenal #eflexul gastro ( esofagian

"astrita

Diareea

$emoroizii

$emoragiile gastrointestinale

)itiaza veziculara *ancreatita cronica


34/58

&odificari hematologice

Anemia feripriva Anemia megaloblastica Anemia hemolitica Defect de coagulare

)eucopenie rombocitopenia

$emoliza ulburarile hemostazei

Tulburari respiratorii

$idrotoraxul !indromul hepato'pulomar

$ipertensiunea pulmonara primara


35/58

Tul%urari atorate cirozeiTul%urari atorate cirozei


36/58

,orme clinice

3irozele se pot clasifica : 1in punct e !eere

etiologic:

ciroza posthepatica2

ciroza alcoolica. 1upa acti!itatea procesului

inflamator: ciroza inactiva2

ciroza activa.1upa staiul e!oluti!:

!. ciroza compensata: inactiva2

activa.

$. ciroza decompensata:

vasculara2

parenchimatoasa

3iroza posthepatica

3iroza alcoolica


37/58

3iroza inactiva

3iroza activa


38/58

E#amene paraclinice si e la%orator

E#plorari paraclinice

Punctia %iopsica hepatica

& materialul pentru examenul

histologic severitatea leziunilor

hepatice

gradul de steatoza

hepatica.

prognosticul

rezultatele tratamentului.

%unctia biopsica hepatica


39/58

Ecografia( este explorarea imagistica neinvaziva ce furnizeazainformatii pentru diagnosticul pozitiv

2aparoscopia( vizualizarea modificarilor de volum aleficatului, aspectul si culoarea suprafetei

acestuia, consistenta marginii inferioare a

ficatului.

este indicata in stadiile incipiente pentru

diferentierea cirozelor de hepatita cronica

agresiva de tip


40/58

Computerul tomograf (3=) – evalueaza cu mai multa acuratete dimensiunile si forma

ficatului, ca si densitatea acestuia.

Rezonanta magnetica nucleara *R3N+: este mai sensibiladecat ecografia si 3= in vederea recunoasterii 3. 1>?ul

vizualizeaza structurile vasculare cu flux intens, ca si sunturile port

cave..


41/58

Scintigrafia(Scintigrafia( Raioizotopul TC44m *technetiu+ este introus inRaioizotopul TC44m *technetiu+ este introus inorganism per os$ parenteral sau prin inhalatie $fi#at la ni!elul sistemuluiorganism per os$ parenteral sau prin inhalatie $fi#at la ni!elul sistemului

reticulo&enotelial$ furnizeaza informatii referitoare la imensiunilereticulo&enotelial$ furnizeaza informatii referitoare la imensiunile

ficatului$ splinei si acti!itatii sistemului reticulo&enotelial.ficatului$ splinei si acti!itatii sistemului reticulo&enotelial.


42/58

Paracenteza e#ploratorie confirmarea existentei ascitei si pentru examenul biochimic

si citologic al acesteia.


43/58

Tratament

Tratamentul ciro$ei hepatice compensate si inactive

•

Repausul• 1ieta• Tratament meicamentos *hepatoprotector+•3eicatia fi%roepresoare( Colchicina, *enicilamina, Indicatorii de histidin'

decarboxilaza, cortizonicele, + si a'interferonii si prostglandinele

Tratamentul hipertensiunii portale

• tratamentul medicamentos, care asociaza βblocantii neselectivi,vasodilatatoarele, vasoconstrictoarele, nitritii, molsidomina si

blocantii canalelor de calciu2• sclerozarea endoscopica a varicelor esofagiene2• chirurgia de shunt.

l i i h i d l


44/58

Tratamentul ciro$ei hepatice cu decompensare portala

• Repausul la pat si restrictia soata• Tratamentul iuretic• Paracenteza totala terapeutica• Tratamentul ascitei refractare

Complicatiile cirozei hepatice

• %emoragia digestiva superioara • !ncefalopatia hepatica• Infectarea ascitei • Complicatii renale

5arice esofagiene


45/58

Rolul asistentei meicale in ingrijireaRolul asistentei meicale in ingrijirea

pacientului cu ciroza hepaticapacientului cu ciroza hepatica

Rolul asistentei meicale in profila#ia cirozeihepatice

masurile de profilaxie ale hepatitei cronice.-tratamentul corect al hepatitelor epidemice si al

hepatitelor cronice,-combaterea factorilor susceptibili sa imbolnaveascaficatul: alimentatie dezechilibrata, alcoolism, abuzuri

medicamentoase2-tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza

hepatopatiile cronice: litiaza biliara, afectiunile

obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilisul,

diabetul, rectocolita, ulcerul, infectiile.

3oalitati e pre!enire

• limitarea consumului e alcool• limitarea consumului e sare•

mentinerea unei greutaticorporale normale• e!itarea a%uzului e meicamente• folosirea cu precautie a prouselor

chimice• reucerea riscului e hepatita


46/58

0mplasarea bolnavilor cirotici in

saloane mai mici, linistite, unde

odihna psihica a bolnavilor este

asigurata.

=emperatura camerei trebuie

mentinuta la !$# grade 3.

%ozitia cea mai buna pentru

bolnavi in pat este decubitul dorsal,

pozitie care asigura o buna irigare a

ficatului. n cursul crizelor

ascitogene, bolnavul trebuie lasat sasi aleaga singur pozitia cea mai

comoda, care este dictata in primul

rand de volumul ascitei.

RolulRolul asistentei meicale in asigurarea conitiilor e ingrijirein asigurarea conitiilor e ingrijire

+alon


47/58

Supra!egherea functiilor !italeSupra!egherea functiilor !itale


48/58

Supra!egherea functiilor !italeSupra!egherea functiilor !itale


49/58

RolulRolul asistentei medicale in supra!egherea pacientuluiin supra!egherea pacientului

Sindromul dispeptic :• balonari postprandiale2• inapetenta2• greturi2• dureri moderate in hipocondrul drept.

Sindromul hemoragipar :• gingivoragii2•

epistaxis2• echimoze spontane2• 4+ cu hematemeza si melena.

I i l


50/58

Inspectia generala coloratia icterica.

la pometii obrajilor retele venoase, elemente purpurice pe tegumente.

inspectia abdominala arata deseori o crestere in volum si prezenta unei bogate

circulatii colaterale, bombarea ombilicului.


51/58

E#amenele paraclinice si e la%orator !xamenele de laborator implica recoltarea produselor biologice si

patologice ale pacientului '

1ecoltare prin punctie venoasa

Asistenta medicala are

un rol deosebit de importantin recoltarea sangelui ,

pregatirea materialelor

necesare ,tehnica executiei

si caracteristicile de

recoltare ale probelor cerute

P t ( ti t i it i)


52/58

Paracente$a ( punctia evacuatorie a ascitei )

%aracenteza traversarea peretelui abdominal cu

patrunderea in cavitatea peritoneala prin intermediul

unui ac sau trocar. Scop

B explorator

punctie exploratorie a abdomenului cu scop

diagnostic realizata prin traversarea peretelui

abdominal

recoltarea lichidului pentru examinare determinarea suprainfectiei bacteriene a

lichidului de ascita

B terapeutic

punctie evacuatorie pentru colectia libera de

lichid abundant ascita

administrarea tratamentelor antibacterieneEvacuarea lichidului ascitic necesita uneori peste

-#7#C timp in care pacientul este supravegheat

permanent pentru starea generala si complicatii

posibile (viteza de evacuare nu trebuie sa fie mai

mare de ! litru la "C).

Evacuarea ascitei


53/58

%aracenteza

Dn rol deosebit de important il

are asistenta medicala in

conduita postpunctie:B pozitionarea pacientul dupa bandajarea

compresiva cat mai comod

B conditii de mediu optime temperatura,

luminozitate, atmosfera de odihna si liniste

B evaluarea functiilor vitale dupa punctie

B indepartarea bandajului compresiv (dupa "7ore)

B cantarirea pacientului

B la indicatia medicului recoltarea probelor

pentru determinarea ionogramei si creatininei

dupa 9 de ore de la evacuareB monitorizarea functiei renale

B pentru reechilibrare hidroelectrolitica la

indicatia medicului calea venoasa pentru

perfuzii

Complicatii posibile


54/58

Complicatii posibilen timpul punctiei:B punctionare intro zona in afara ariei de matitate

B punctiei alba atunci cand acul nu a fost ales in functie de corpolenta bolnavului

B lezarea unui vas

B hematom care impune hemostaza

B colaps prin decomprimare brutala si brusca a cavitatii abdominale

B hematemeza si melena prin decomprimare brusca

4upa punctie:B hemoragie interna

B dezechilibru hemoelectrolitic

B instalarea unei insuficiente renale functionale

B frecvent postpunctie lichidul curge prin orificiul punctional atunci cand

compresia locala nu a fost efectuata energeticB peritonita prin perforarea intestinului

B hipoproteinemie si satri de casectizare a organismului prin punctii evacuatoare

repetate

(eactia (ivalta(eactia (ivalta


55/58

(eactia (ivalta (eactia (ivalta

e#aminarea %iochimica a lichiului e!acuat prine#aminarea %iochimica a lichiului e!acuat prin

punctie.punctie.

L i ( li i )


56/58

Laparoscopia (celioscopia)explorarea cavitatii peritoneale, destinsa in prealabil prin

pneumoperitoneu (introducerea de aer in cavitatea peritoneala), cu

ajutorul laparoscopului, introdus transparietal, printrun trocar.

&aparoscopia – celioscopia si instrumentarul necesar


57/58

Punctia biopsica hepatica Punctia biopsica hepatica

& introucerea unui ac e punctie intr&un& introucerea unui ac e punctie intr&un

organ parenchimatos pentru recoltareaorgan parenchimatos pentru recoltarea

unui fragment e tesut. Punctia se practicaunui fragment e tesut. Punctia se practica

pe ficat$ splina$ rinichi$ ganglioni limfatici$pe ficat$ splina$ rinichi$ ganglioni limfatici$plamani$ tumori solie.plamani$ tumori solie.


58/58

%unctia biopsica

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	madalin-ionu
View:	349 times
Download:	6 times

Ingrijiri Ciroza Hepatica

Documents