INGRIJIREA PACIENTULUIi CU TROMBOFLEBITA.doc

8/10/2019 INGRIJIREA PACIENTULUIi CU TROMBOFLEBITA.doc

1/68

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETARII, TINERETULUI I SPORTULUI

COALA POSTLICEAL SANITAR ,,GHEORGHE MARINESCU

CALIFICAREA PROFESIONAL- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICRII PROFESIONALE

NDRUMATOR,

AS. CAMPEAN ROXANA

ABSOLVENT,

BOITOS

CRISTINA-MARIA

-TARGU MURES

20!


2/68

NGRI"IREA PACIENTULUI CU

TROMBOFLEBITA


3/68

MOTTO #

$Omul are varsta arterelor lui%

P&'(. L)&*+)


4/68

ARGUMENT

. I&'/+)&)

Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Cadrul medical isi va

centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea starii normale a

pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-si gaseasca modul de functionare normala ceea

ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul

medical ramane in cazul pacientilor cronici.

In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :

reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cineavem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adevarat proces de

judecata, deci de nursing.

Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au

determinat dezvoltarea si influentarea lor.

F1'&+) N*3*31)a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea

religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptulca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei

intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare Notite despre

munca sa sanitara,ea descrie aceste ganduri : Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.

Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici

chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta

nu vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa

asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera

ratie lucrarilor V*&3**)* H)/)&4', care a descris necesitatile fundamentale ale

omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care

ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana

ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile sunt

privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa repartizam sarcini,

repartizam ingrijiri.

Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei

asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.


5/68

2. S+'51 4* 6'*7*

!ucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din

literatura de specialitate. Pe perioada celor " ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte

necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui

pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu intalnesc piedici in

scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.

#stfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de

asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca

este posibil chiar sa-mi dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva

a bolii sa fie cat mai scazut.

#m ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor

sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra

sanatatii individului

8. N'** /)45&) 9'1

F1)9* inseamna inflamarea unei vene. $romboflebitaeste termenul utilizat cind un

tromb venos determina inflamarea unei vene. $romboflebita superficiala afecteaza venele de la

suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si

ale membrului superior.

T&'69'(1)9*care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie.

Poate indica oboalade baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind tromboflebita

migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita sindromul $rousseau.

T&'69'(1)9* 45)&(*+*1 a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel.%recvent tromboflebita apare la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima poate determina

venele varicoase sa devina inflamate. %ata de tromboza venoasa profunda care dezvolta rar

fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o reactie inflamatorie acuta care

determina aderarea trombusului ferma la peretele venos si intervine dizlocarii acestuia. %ata de

tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se

contracte si sa rupa trombusul. &e aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii.

&ecesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizezedezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar.
http://www.surfcanyon.com/search?q=Tromboflebita&f=slc&p=wtiffrwohttp://www.surfcanyon.com/search?q=tromboflebita%20boala&f=slc&p=wtiffrwohttp://www.surfcanyon.com/search?q=Tromboflebita&f=slc&p=wtiffrwohttp://www.surfcanyon.com/search?q=tromboflebita%20boala&f=slc&p=wtiffrwo


6/68

$romboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la

penis si sin, denumita boala 'ondor.

(unt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor

subcutanate, insotite de formarea de trombusi aderenti. Comparativ cu trombozele venelor

profunde importanta lor este mica ) ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic niciodata letal,

au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot e*tinde la venele profunde sau pot fi

septice +supurate, si nu lasa decat in mod e*ceptional sechele invalidante. Incidenta

tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai frecvent in unele situatii, in

special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa administrarea intravenoasa de substante

iritante. neori sunt revelatoare ale unor boli sistemice care le-au favorizat aparitia.

ecanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducand la o circulatie

venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele inferioare. Presiunea venoasa

crescuta determina instalarea sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare,

ulcerare si risc crescut de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.

N&4*31

/.'.(. 0i I.C.1. definesc 1ursingul drept o parte a sistemului de 2ngrijire a s3n3t34ii

cuprinz5nd:

- promovarea s3n3t34ii- prevenirea bolii- 2ngrijirea persoanelor bolnave +fizic, mental, psihic, personae cu nevoi

speciale de toate v5rstele, 2n toate unit34ile sanitare, a0ez3rile comunitare 0i 2n toate formele de

asisten43 social3

N&4*31 #

se ocup3 de aspectele psiho-somatice 0i psiho-sociale ale vie4ii, deoarece

acestea afecteaz3 s3n3tatea, boala 0i moarte

utilizeaz3 cuno0tin4e 0i tehnici din 0tiin4ele fizice, sociale, medicale 0iumaniste

contribuie la implicarea cet34enilor pentru men4inerea unei bune s3n3t34i

Istoria profesiunii de nursing 2ncepe de la 6789 odat3 cu 2nfiin4area primei 0coli de c3tre

%lorence 1ightingale +679-6;69

. N&4 #

Este pregatit3 printr-un program de studiu incluz5nd:

-promovarea s3n3t34ii


7/68

-prevenirea 2mboln3virilor

- 2ngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic 0i mental

O9*)+*7)1) &4)*#

# se apropia 0i a-i cunoaste mai bine pe pacien4i # oferi 2ngrijiri:


8/68

C'/1 5)& 4*4)) 6)/*+1)

&escrie patru responsabilit34i:


9/68


10/68

CAPITOLUL I.

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FI>IOLOGIE

I.. D)4+&*)&) 5&1* +*&+1'&

#paratul circulator sanguin este alc3tuit dintr-un organ central, inima sau cordul, 0i un

sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinz5nd arterele 0i venele, iar 2ntre ele o

bogat3 re4ea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. #cestea au un rol

considerabil 2n conte*tul schimburilor nutritive de la nivelul 4esuturilor, 2n cadrul metabolismului

celular prin importul unor materii folositoare organismului 0i e*portul altora, spre organele dee*cre4ie. Integritatea sistemului circulator condi4ioneaz3 o bun3 func4ionalitate a organismului,

dup3 cum bolile vasculare scurteaz3 durata de via43. An mod special procesele de scleroz3 cu

calcific3ri ale aparatului vascular, genereaz3 2n foarte mare m3sur3 2mb3tr5nirea 4esuturilor. Pe

drept cuv5nt, prof. !eriche spunea c3 "omul are vrsta arterelor lui".

An cadrul aparatului circulator sanguin e*ist3 dou3 circuite, deosebite ca func4ionalitate:

unul 2ntre cord 0i pulmon, care asigur3 o*igenarea s5ngelui, reprezent5nd mica circula4ie - sau

circula4ia pulmonar3 - 0i altul 2ntre cord, viscere 0i periferia organismului, reprezent5nd mareacircula4ie - sau circula4ia general3.

!a nivelul circula4iei limfatice e*ist3 un sistem de capilare limfatice, vase 0i ganglioni

limfatici cu originea la nivelul lichidului intersti4ial al 4esuturilor 0i cu mers centripet, prin dou3

trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circula4ii.


11/68


12/68

I.2.I*6 ?+'&/1@ este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce

impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu o*igen si substante nutritive.

Inima face partee din aparatul cardiovascular.

Inima este singurul organ muscular care se contract3 ritmic, f3r3 intrerupere, din via4a

embrionar3 p5n3 la moarte. #utomatismul cardiac este asigurat de un centru specializat +nodul

sinusal, de la care porne0te stimulul cardiac.

@ F+*'&)

(angele sarac in o*igen este adus din organism in atriul drept. &e aici, prin valva

tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in

plamani, pentru reo*igenare +mica circulatie. &upa ce este alimentat cu o*igen in plamani,

sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin

valva mitrala, in ventriculul stang. &in ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul

organism +marea circulatie.

%unctionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu s5nge a inimii 2n perioada

de repaos +diastol 0i propulsarea dup3 contrac4ie 2n marea 0i mica circula4ie +sistola.


13/68

9@ D*6)4**

- lungime: apro*imativ 6 cm +la adulti

- diametru: 66 - 6 cm

- greutate: intre 9 < "99 gr. apro*imativ 9 gr la femei si D gr la b3rba4i.

- capacitate medie: 99 < 899 ml

- frecven4a cardiac3 normal3: D9 b3t3i pe minut

- volum de s5nge pompat: 699 l=minut.

- presiunea normala: sistolic3 - 69 mm ?g, diastolic3 - 79 mm ?g.

+@ P'**'&)

Inima este pozitionata in cutia toracica, intre plamani, in spatele sternului si se sprijina pe

diafragma.


14/68

/@ S&+&

Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos si spre stanga,

invelit de un sac fibros, rezistent - pericardul +sacul pericardic. Pericardul este format din

straturi, pericardul fibros +la e*terior si pericardul seros +la interior.


15/68


16/68

Peretii inimii sunt formati din " straturi:

miocardul+muschiul cardiac < reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea cea

mai groas3 a peretelui cardic. Este format din tesut muscular.

endocardul< tesut care captuseste incaperile inimii

epicardul< membrana seroasa care imbraca la e*terior miocardul

'orfologic inima este impartita:

de un sept longitudinal care imparte inima in parti: inima stanga +contine sangele

arterial < bogat in o*igent < care este trimis pe cale aortica in marea circulatie si inima

dreapta+contine sangele venos - sarac in o*igen - pe care il trimite in mica circulatie.

de unsept transversal care imparte fiecare sector in cavitati: cavitatea atriala, situata inpartea superioara a inimii, cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara, situata spre

varful inimii, cu pereti mai grosi.

!a nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule,

fiecare prevazut cu cate o valva:

-valva mitrala+bicuspida cu valvule permite sangelui bogat in o*igen sa treaca din

atriulul stang in ventriculul stang.- valva tricuspidacu " valvule - permite sangelui venos sa treaca unidirectional, din

atriul drept in ventriculul drept.

ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o valva numita

valva aortica

ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut cu o valva numita

valva pulmonara


17/68

>alvele inimii:

I.8. M*+ 4* 6&) +*&+1*)


18/68

S*4)61 &)&*1 1 6&** +*&+1**este format din artera aorta si ramurile ei, de unde si

denumirea de sistem aortic.

#rtera aorta pleaca din ventriculul st5ng. $raiectul ei se sub5mparte 2n trei portiuni si anume:

aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.

6.Aorta ascendenta 2ncepe din ventriculul st5ng si se termina la nivelul trunchiului

brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule +valvulele sigmoide aortice. &in aorta

ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si

st5nga, care hranesc inima.

.Arcul aorticse 2ntinde de la trunchiul brahiocefalic p2na la ligamentul arterial +canalul

arterial obliterat. &in arcul aortic pornesc trei artere mari:

-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita

-artera carotida comuna st5nga


19/68


20/68

cerebrale ale arterei carotide interne form5nd poligonul arterial illis, asezat la baza

creierului, 2n jurul seii turcesti.

f. #rtera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si

terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.

g. $runchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele,

esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.

h. $runchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele spatii intercostale.

#rtera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.

i. #rtera a*ilara se 2ntinde de la marginea inferioara a claviculei p5na la marginea

inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da

urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala +mamara e*terna,

subscapulara si arterele circumfle*e humerale. #rtera a*ilara, prin ramurile ei, iriga o

mare parte din regiunile trunchiului.

j. #rtera brahiala se 2ntinde de la marginea inferioara a marelui pectoral p5na la linia de

fle*ie a cotului unde se bifurca 2n ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara.

Prin ramurile sale colaterale +artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara, ea irigabratul.

F. #rtera radiala se 2ntinde de la cot p5na la regiunea carpiana, 2n dreptul degetului mare,

unde se continua cu arterele m5inii. #rtera ulnara se 2ntinde tot de la cot p5na la regiunea

carpiana, de unde se continua cu arterele m5inii. Prin ramurile lor colaterale, arterele

radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga m5na. #rterele m5inii

rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele

arcade palmara superficiala si palmara profunda.

". Aorta toracalase 2ntinde de la ligamentul arterial p5na la diafragm. &in ea

pornesc feluri de ramuri: viscerale si parietale. amurile viscerale sunt reprezentate de

arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de

arterele bronsice, care iriga bronhiile. amurile parietale sunt reprezentate de arterele

frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt 2n numar de 69 perechi

si care iriga peretele toracic. #rterele intercostale alcatuiesc 2mpreuna cu nervul


21/68

intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla 2n santul costal

din marginea inferioara a coastei.

.Aorta abdominalase 2ntinde de la diafragm p5na la bifurcarea ei 2n cele artere iliace

comune, la nivelul vertebrei !. &in ea pornesc " feluri de ramuri:

- viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara,

suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana

- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare

- terminale: arterele iliace comune.

a. $runchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica st5nga,hepatica si splenica, ce iriga organele respective.

b. #rtera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si

ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica

superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.

c. #rtera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului

prin arterele colica st5nga, sigmoidiene si rectala superioara.

d. #rtera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul

e. #rterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.

#rtera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si

muschii lati ai abdomenului.

#orta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 2n ramuri principale, numite

arterele liace comune. Ele se 2ntind de la locul de bifurcare a aortei abdominale p5na la

articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca 2n arterele iliaca interna si e*terna.

Artera iliaca internasau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. amurile

viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara

si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina,

ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential,

de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna,


22/68

--care iriga organele genitale e*terne si muschii perineului. amurile parietale sunt

reprezentate de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga

cavitatea pelviana, de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de

artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei.

Artera iliaca externase 2ntinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna p5na la

iesirea din bazin +ligamentul inghinal, unde se continua cu artera femurala. &e pe

traiectul ei se desprind arterele circumfle*a iliaca profunda, care hraneste muschii lati ai

abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.

Artera femuralase 2ntinde de la nivelul ligamentului inghinal p5na la nivelul inelului

tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee. &e pe

traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: arteraepigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului

inferior, artera circumfle*a iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului

inferior, artera femurala profunda, care iriga articulatia co*ofemurala si o parte din

muschii coapsei.

Artera poplitee se gaseste 2n groapa poplitee +regiunea postrioara a genunchiului,

2ntinz5ndu-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare p5na la inelul tendinos al

muschiului solear, unde se 2mparte 2n ramuri terminale, si anume 2n arterele tibiala

anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si

o parte din muschii coapsei.

Artera tibialaanterioara se 2ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear p5na la

ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului +pedioasa. Prin

ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.

Artera tibialaposterioara se 2ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear p5na la

santul retromaleolar intern, unde se bifurca 2n arterele plantare. amurile ei colaterale

iriga regiunea posterioara a gambei.

Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se

termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a

piciorului.


23/68

Arterele plantare +mediala si laterala sunt ramuri terminale ale arterei tibiale

posterioare. &in artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele

metatarsiene plantare care, la r5ndul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.

S*4)61 &)&*1 1 6*+** +*&+1** este format din trunchiul arterei pulmonare si din

ramurile lui. $runchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa "- centimetri se

2mparte 2n artera pulmonara st5nga si artera pulmonara dreapta.

6. #rtera pulmonara st5nga are un traiect orizontal si o lungime de circa " centimetri.

&upa ce patrunde 2n plam5n, ea se 2mparte 2n ramuri principale pentru cei doi lobi

pulmonari. #cestea, la r5ndul lor, se divid 2n ramuri din ce 2n ce mai mici, termin5ndu-se

2n reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. #rtera pulmonara st5nga e legata de

aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial +canalularterial este prezent la embrion si fat si face legatura 2ntre cele vase mari.

. #rtera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa -8

centimetri. &upa ce patrunde 2n plam5n, ea da trei ramuri principale pentru cei " lobi

pulmonari.

S*4)61 7)'4 1 6&** +*&+1**este reprezentat de totalitatea venelor care conduc s5ngele

2n vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid 2n atriul drept.

ena cava superioarasi afluentii ei.

>ena cava superioara colecteaza s5ngele venos de la nivelul e*tremitatii cefalice, al

membrelor superioare si al trunchiului +partea supradiafragmatica a acestuia. >ena cava

superioara este asezata 2n mediastinul anterior, are o lungime de 8-7 centimetri si se 2ntinde de la

cartilajul primei coaste p5na la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice

iar ca afluent marea vena azGgos.

a.'area vena azGgos este asezata 2n mediastinul posterior, pe flancul drept al coloanei

vertebrale. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta, care patrunde 2n torace si

devine marea vena azGgos. #ceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele

intercostale si prin vena hemiazGgos, situata pe flancul st5ng al coloanei vertebrale.


24/68

b.>enele brahiocefalice dreapta si st5nga, numite si vene anonime, sunt trunchiuri

venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.

&intre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale

si toracice interne. Ele culeg s5ngele din regiunile si organele sinonime.

c. >ena jugulara interna colecteaza s5nge venos din craniu, orbita si partial de la fata. Ea

formeaza 2mpreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos

al g5tului. &intre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare,

faringiene, linguale, oftalmice si faciale. #ceste vene colecteaza s5ngele din regiunile si

organele sinonime. $ot 2n vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului, format

din sinusurile durei mater craniene, care sunt niste cavitati sapate 2n grosimea acestei

membrane captusite cu un endoteliu. An aceste sinusuri este colectat, prin venele

encefalice superficiale si profunde, s5ngele din encefal. &intre sinusurile durei mater le

amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior, sagital inferior

si coronar, care sunt nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital care

sunt pereche.

d. >ena jugulara e*terna colecteaza s5ngele de la pielea capului, fata si g5t. Ea aer un

diametru mult mai mic dec5t jugulara interna si se afla 2n planurile superficiale ale

regiunii laterale a g5tului. >ena jugulara e*terna se varsa 2n unghiul dintre vena jugularainterna si vena subclavie.

e. >ena subclavie continua vena a*ilara. Ea se 2ntinde de la marginea e*terna a primei

coaste p5na la articulatia sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna,

form5nd trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara,

care aduna o parte din s5ngel fetei, g5tului si cefei, precum si venele toracoacromiale si

transversale ale g5tului care aduna s5nge din regiunile respective.

f. >ena a*ilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a

muschiului marele pectoral. Ea se 2ntinde p5na la marginea e*terna a primei coaste, unde

se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al

toracelui si vena cefalica.

g. >enele membrului superior sunt superficiale si profunde. >enele superficiale nu urmeaza

traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele. !a nivelul m5inii, venele superficiale sunt

dispuse 2n retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a m5inii. !a nivelul

antebratului se deosebesc " vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala


25/68

sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. !a

nivelul bratului se gasesc vene superficiale mai importante si anume vena cefalica, care

continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe partea interna a

bratului p5na la mijlocul lui, unde patrunde 2n profunzime, dren5nd s5ngele 2n vena

brahiala. >enele profunde formeaza la nivelul m5inii arcadele palmare superficiala siprofunda, care constituie originea venelor profunde. %iecare artera este 2nsotita de vene.

An regiunea antebratului e*ista deci vene ulnare si vene radiale care primesc afluenti.

#cestea se unesc la nivelul cotului, form5nd venele brahiale sau humerale, care rpin

confluenta lor formeaza vena a*ilara.

ena cava inferioaraaduna s5ngele venos din organele abdominale si pelviene,

din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care 2l varsa 2n

atriul drept. Ea ezulta dun unirea celor vene iliace comune si urca pe dinaintea

coloanei vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. An drumul sau este acoperita de

duoden, pancreas si ficat. >ena cava inferioara strabate diafragmul, patrunde apoi

2n pericard si se varsa 2n atriul drept. An vena cava inferioara se varsa categorii

de vene afluente: viscerale, care aduc s5ngele din viscerele abdominale si

pelviene si parietale care aduc s5ngele de la peretii abdominali.

a. >enele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, venasuprarenala dreapta care colecteaza s5ngele de la nivelul glandelor suprarenale, venele

renale, venele hepatice care colecteaza s5ngele de la nivelul viscerelor abdominale

2ncep5nd de la cardia si p5na la rect. #cestea din urma str5ng s5ngele adus de vena porta

la ficat.

b. >ena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica, dupa ce

aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. >ena splenica colecteaza

s5ngele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului. >ena mezenterica

superioara aduna s5ngele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului.

>ena mezenterica inferioara colecteaza s5ngele de la rect si de la jumatatea st5nga a

colonului. >ena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. >ena porta astfel

formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera

hepatica. #junsa 2n hilul hepatic, ea se divide 2n ramuri din ce 2n ce mai mici care ajung

2n spatiile dintre lobulii hepatici. amurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii

2n lobulii hepatici unde se capilarizeaza. &in capilarele sinusoide iau nastere venele

centrolobulare, care se unesc la baza lobulilor 2n vene sublobulare, form5nd 2n cele din


26/68

urma venele hepatice care colecteaza tot s5ngele din ficat si 2l duc 2n vena cava

inferioara. Cele mai importante vene parietale care se varsa 2n vena cava inferioara sunt

venele forenice inferioare care colecteaza s5nge de la diafragm si venele lombare care

colecteaza s5nge de la peretii abdominali.

c. >ena iliaca comuna e un trunchi venos lung de "- centimetri rezultat din confluenta a

vene: iliaca interna si iliaca e*terna. #ceasta vena nu are afluenti.

d. >ena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza

s5ngele de la uter, vagin , rect , vezica urinara si organele genitale e*terne, iar prin

afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si ileolombare

aduna s5ngele de la peretii bazinului.

e. >ena iliaca e*terna e o continuare a venei femurale, se 2ntinde de la ligamentul inghinal

p5na la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Pe traiectul ei

primeste ca afluent vena circumfle*a iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care

colecteaza s5nge din peretele abdominal inferior.

f. >enele membrului inferior sunt superficiale si profunde. >enele superficiale nu urmeaza

traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. !a nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse

2n retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. &in aceste retele se

formeaza vene superficiale mari: vena safena mare si mica. >ena safena mare ia nastere

de pe fata dorsala a piciorului, trece 2naintea maleolei interne si urca pe fata interna a

gambei, apoi a coapsei p5na 2n regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa 2n vena

femurala. >ena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece 2napoia

maleolei e*terne, urca pe fata aosterioara a gambei p5na la regiunea poplitee, unde

strabate fascia si muschii acestei regiuni, vars5ndu-se 2n vena poplitee. >enele

superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferitenivele. >enele profunde 2ncep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se

continua cu venele interosoase plantare, care se varsa 2n arcada venoasa plantara. &in

aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare.

#cestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua

cu vena femurala.

g. >ena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, 2ntinz5ndu-se de la inelul muschioului

adductor mare p5na la ligamentul inghinal, unde se continua cu vena iliaca e*terna. Pe


27/68

traseul ei primeste afluenti care colecteaza s5ngele din muschii coapsei si de la regiunea

abdominala inferioara.

S*4)61 7)'4 1 6*+** +*&+1**: mica circulatie 2ncepe cu artera pulmonara care ia

nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa 2n atriul st5ng.

#rteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele

alveolocapilar. #cestea se str5ng apoi 2n venule si 2n vene de calibru din ce 2n ce mai mare,

form5nd 2n cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plam5n. &upa ce strabat

pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct 2n atriul st5ng, duc5nd s5nge 2mbogatit 2n

o*igen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.

Inima cu venele si arterele mariH sistemul limfatic al trunchiului


28/68

CAPITOLUL II. TROMBOFLEBITA

?TROMBO>A VENOASA@

. D)(***)#

$romboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulareintravasculara, cu inflamarea peretelui venos. &eoarece principala complicatie este embolia, face

parte din boala tromboemboiica. in evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de

scurta durata + - 8 zile, cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la

embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin

emboligen.


29/68

2. L'+1*&) 5&'+)41* &'69'(1)9**+.

In general apar la nivelul membrelor, sau la git.

8. S*65'6'1'3* &'69'(1)9*)*

!a nivelul venelor membrului inferior consta in dureri locale, care pot duce pina laimpotenta functionala in cazul tromboflebitei profunde +pacientul nu se mai poate deplasa din

cauza intensitatii durerilor. Concomitent cu aparitia durerilor piciorul cu tromboflebita se umfla,

edemul determinind schimbarea culorii tegumentelor in alb, apare o senzatie de greutate, de

tensiune. in cazul tromboflebitelor superficiale apare un cordon dur, sub piele, colorat in rosu,

cald, dureros, inflamat. Este vorba despre vena trombozata si care sufera acum in urma

procesului flebitic. &e multe ori procesul poate evolua de la o zi la alta in sensul e*tinderii de

obicei, mai ales in lipsa tratamentului. #stfel codonul venos se poate e*tinde, ramifica,

ascensiona. In general edemele si durerile sint mai reduse in tromboflebitele superficiale fata de

cele profunde. Edemul din tromboflebita profunda este mai accentuat, cuprinde de multe ori tot

piciorul.

Pacientul poate face febra si starea generala se poate altera, asa cum vom vedea cind vom

enumera complicatiile tromboflebitelor. In cazuri rare procesul flebitic poate evolua catre un

abces local, cu aparitia unui orificiu prin care se e*prima puroi.
http://www.surfcanyon.com/search?q=tromboflebita&f=slc&p=wtiffrwohttp://www.surfcanyon.com/search?q=tromboflebita&f=slc&p=wtiffrwo


30/68

. C)1) 5&'+)41* &'69'*+

!a nivelul membrelor inferioare in special pe un teren de insuficienta venoasa cu sau fara

prezenta venelor varicoase iar la nivelul venelor membrelor superioare si ale gitului in special in

urma unor manevre de cateterism venos, recoltari repetate, administrarea unor substante

+citostatice, diverse antibiotice. / alta cauza a aparitiei unei tromboflebite este reprezentata de

traumatismele locale cu lezarea peretilor venelor din regiunea respectiva. $rombozele nu sint

afectiuni ce apar doar la nivelul membrelor, orice vena se poate tromboza, in anumite conditii.

/ serie de factori au fost demonstrati ca avind un rol favorizant in declansarea procesului

de tromboza venoasa si dintre acestia cei mai importanti sint imobilizarea prelungita la pat, sau

in cursul calatoriilor ce presupun imobilizare +avion, masina deshidratarea, utilizarea prelungita

de medicamente anticonceptionale

E*ista si stari fiziologice ce pot predispune in mod natural la tromboza venoasa, cea mai

frecventa si mai importanta fiind sarcina.

Poate cel mai important factor ce duce la aparitia unei tromboze este predispozitia

genetica individuala, datorita unui usor dezechilibru al factorilor implicati in balansul

coagulare=tromboliza, generat de consteletia genetica individuala. Conditia respectiva poate intra

in rindul afectiunilor denumite generic trombofilii sau pot e*ista disfunctii trombocitare, sau alefactorilor ce influenteaza cascada coagularii. &ezechilibrele ionice si hidro-electrolitice pot fi de

asemenea implicate.

$oate aceste conditii pot fi descoperite in urma unor baterii de teste specifice, unele dintre

ele cu indicatie speciala, care insa trebuie solicitate de catre medicul specialist, chirurg,

obstetrician, hematolog, in momentul in care suspicioneaza o astfel de situatie.

/ grupa importanta de afectiuni ce pot duce la aparitia de tromboze sunt cancerele, prinmodificarile biochimice produse de impregnarea neoplazica sau prin afectarea circulatiei

venoase si limfatice in urma interventiilor cu caracter radical +mastectomiile de e*emplu. n alt

mecanism generator de tromboze poate fi compresiunea directa pe a*ele venoase de catre o

tumora, maligna sau benigna sau de catre un chist, un hematom, o fibroza locala rezultata in

urma unei manevre chirurgicale, descoperiri venoase la copii etc. #rsurile pot de asemenea sa

declanseze tromboflebite.

Ce trebuie retinut este ca cea mai frecventa conditie medicala ce se complica cu o

tromboflebita ramine boala varicoasa. >aricele membrelor inferioare favorizeaza staza singelui


31/68

venos la nivelul membrelor inferioare. (taza si calitatea precara a peretelui venos declanseaza

tromboza si ulterior procesul flebitic de inflamara a peretelui venos.

%umatul si obezitatea sint factorii de risc pentru declansarea tromboflebitei

!. T*5&* /) &'69'(1)9*

$romboflebita poate fi de doua tipuri - tromboflebita superficiala si tromboflebita

profunda.

A@ T&'69'(1)9* 45)&(*+*1

S)6) 4 4*65'6) +1**+)

n cordon dureros, uneori rosiatic situat pe traiectul unei vene superficiale

O5** )&5)*+)

Prisnite cu comprese reci si unguente antiflebitice

?idratare adecvata

#dministrare de antiinflamatoare

&upa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al

varicelor daca acestea e*ista

B@ T&'69'(1)9* 5&'(/

S)6) 4 4*65'6) +1**+)

&urere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri H=- a muschilor coapsei

'arirea diametrului membrului afectat

$emperatura crescuta si coloratie violacee a membrului afectat

#ceasta simptomatologie poate aparea dupa imobilizari prelungite la pat, calatorii lungi cu

masina, avionul, trenul

O5** )&5)*+)
http://www.surfcanyon.com/search?q=tromboflebita%20boala&f=slc&p=wtiffrwo


32/68

Este urgenta medicala: pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la medic

$romboliza

?eparinoterapie

?idratare adecvata

#ntiinflamatoare

neori trombectomie venoasa

$ermenul de &'69' 7)'4este de multe ori inlocuit cu termenul de &'69'(1)9*,

atragand atentia asupra faptului ca tromboza venoasa determina si inflamatia tesutului adiacent

venei trombozate.

$romboflebita poate apare in diferite regiuni anatomice avand diferite particularitati clinice si

de tratament. (e disting patru tipuri principale de tromboze venoase:

$romboflebite ale venelor superficiale a membrului superior

$romboflebiteale a*ului venos profund a membrului superior +vene brahiale, a*ilara,

subclavie, trunchi brahiocefalic venos.

$romboflebite ale sistemului venos superficial a membrului inferior

$romboflebiteale sistemului venos profund a membrului inferior

C'651*+* +) 6* 4)&*'4si cu risc vital a tromboflebitelor sitemelor venoase profunde

+rarisim a sistemelor venoase superficiale ale membrelor este &'69)69'1*461 516'&.

T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9*@ 45)&(*+*1 6)69&1* 45)&*'&este determinata in

special de tratamentele intravenoase efectuate fie prin punctie directa, fie prin montarea unorcatetere venoase periferice +branule, fle*ule.

'anifestarea clinica este reprezentata de 5&** * +'&/' *(16'&pe traiectul unei

vene +roseata si durere la acest nivel. 1u necesita pentru /*3'4*+ alte investigatii decat

simplul )6) +1**+.

T&6)1 consta in scoaterea cateterului venos periferic, aplicarea de prisnite cu

comprese reci, antiinflamatoare si unguente antiflebitice +!ioton, ?epatrombin, !asonGl,>urdon. #ceste situatii sunt destul de frecvente la pacientii spitalizati cu tratamente intravenoase


33/68

de medie sau lunga durata. Ele nu au o importanta clinica deosebita si nu necesita e*pertiza

chirurgului cardiovascular.

In cazul &'69'(1)9*)* 45&*()+)+manifestata prin supuratie locala asociata sau nu cu

febra este necesara )+** +*&&3*+1 +'&/'1* (1)9**+.

T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9*@ 45)&(*+*1 6)69&1* *()&*'&apare in special

in conte*tul prezentei varicelor hidrostatice sau in urma unor traumatisme. iscul de aparitie a

unor complicatii importante precum trombembolismul pulmonar este redus in acest caz, insa

neglijata, aceasta patologie se poate e*tinde la nivelul sistemului venos profund, situatie in care

complicatiile vitale fiind foarte probabile.

S)6)1) +1**+)in cazul tromboflebitei superficiale sunt evidente: +'&/' /&)&'4,)'&* &'4**+ 4* 1 *7)11 )* 7&*+) 5&))*4))sau pe traiectul unei vene superficiale

de la nivelul membrului inferior.

&esi /*3'4*+1 )4) +1**+, aceasta patologie necesita o investigare imagistica

amenuntita prin ecografie &uple*, pentru aprecierea starii intregului sistem venos al membrului

inferior respectiv, si in special a sistemului venos profund.

T&6)1 &'69'(1)9*)* 45)&(*+*1)consta in:

aplicarea de prisnitz cu comprese reci si

aplicarea unor unguente antiflebitice +!ioton, ?epatrombin, !asonGl, >urdon,

hidratare adecvata,

administrare de antiinflamatoare +&iclofenac etc.

&upa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al

varicelor la la nivelul carora a aparut tromboza venoasa.

T&'69')1) 7)'4) ?&'69'(1)9*)1)@ 5&'(/) 1) 6)69&)1'& 45)&*'&) sunt

determinate de cele mai multe ori de un neoplasm +cancer cu localizare toracica, de lu*atii

recidivante a articulatiei scapulo-humerala, de traumatisme repetate la acest nivel dar pot fi

determinate si de prezenta indelungata a unor catetere venoase centrale folosite pentru injectarea

directa a unor substante in sistemul venos central.


34/68

C&+)&*4*+ +1**+ este reprezentata de 6&*&) /*6)&1* 6)69&1* 45)&*'&

implicat asociat sau nu cu o senzatie de tensiune sau durere si coloratie violacee. Pentru

precizarea diagnosticului este necesara )+'3&(* D51).

T&6)1 in acestei situatii clinice depinde de severitatea simptomelor, momentul

prezentarii la medic si de patologia de baza care a determinat tromboza. In cazul in care

pacientul s-a prezentat la medic in primele ore de la debut +dupa unii autori pana la 7-D ore

se poate incerca &6) + &'69'1**+)+streptoFinaza, uroFinaza etc

$ratamentul standard in aceste situatii este )5&*')&5* +prin aceasta intelegand fie

administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu molecula

mica de doua ori pe zi +Cle*ane, %ra*iparina, %ragmin etc. $ratamentul factorului care a

determinat tromboza trebuie sa fie elementul cheie in managementul acestui tip de pacient.$ratamentul chirurgical ce consta in trombectomie venoasa este rareori utilizat, rezultatele

acestuia fiind comparabile cu cele ale tratamentului medical.

T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9*@ 5&'(/ 6)69&1* *()&*'& este o afectiune

importanta, cu risc vital.

In cazul suspiciunii prezentei acesteia, tratamentul trebuie condus de specialisti in

cardiologie sau chirurgie vasculara.

In acest caz tromboza venoasa poate fi situata in sistemul venos profund al gambei, coapsei,

sau in venele iliace sau sistemul cav inferior. E*ista un &*4+destul de mare de /)45&*/)&)

* &'69de la acest nivel, care ulterior va ajunge in plamani.

D) +)) /*3'4*+1 4* &6)1 5&'6 1 +)4)* ()+** 4 ('&) *65'&).

$romboflebita profunda apare in special dupa imobilizari prelungite la pat +interventiichirurgicale ortopedice, alte situatii atat la tineri cat si in special la varstnici.

Pentru a se preveni aparitia acestei afectiuni, in cazul imobilizarilor prelungite, dupa

interventii ortopedice sau in alte cazuri, trebuie aplicat un 5&''+'1 /) 5&'(*1*)

&'69'(1)9*)* 5&'(/)ce consta in:

administrarea de anticoagulante +heparina normala sau heparine cu greutate moleculara

mica < Cle*ane, %ra*iparina, %ragmin etc.,

purtarea de ciorapi elastici cel putin pana la nivelul genunchiului,


35/68

mentinerea unui echilibru hidroelectrolitic adecvat.

#ceasta patologie apare in special in cazul e*istentei unor modificari ale concentratiei unor

factori ai coagularii sangvine +deficit de antitrombina III, proteina C, proteina (,

homocisteinemia etc.

M*()4&*1) &'69'(1)9*)* 5&'(/) 6)69&1* *()&*'& 4#

'arirea in volum a membrului inferior afectat

&urere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri H=- a muschilor coapsei.

#ccentuarea durerii in molet la fle*ia piciorului +semnul ?omans.

$emperatura crescuta si coloratie violacee la nivelul membrului inferior afectat.

. I7)4*3**

Investigatia principala ce trebuie efectuata este )+'3&(* D51) amanuntita a

sistemului venos a membrului respectiv.

V)'3&(*) ?F1)9'3&(*)@

- mai rar se evalueaz3 circula4ia s5ngelui 2n vene dup3 injectare de substan43 de contrast 2n

sistemul venos

- aceasta este o metod3 invaziv3 +presupune introducere de catetere 2n vene 0i injectare de

substan43 de contrast, ce utilizeaz3 razele pentru urm3rirea flu*ului de s5nge

T)4) /) 19'&'&

- se pot doza mai multe substan4e care evalueaz3 starea coagul3rii s5ngelui: &-dimeri, teste

pentru prezen4a unei trombofilii, teste de coagulare ce verific3 eficien4a tratamentului

anticoagulant

E*ista si alte investigatii imagistice care insa se realizeaza doar in situatii speciale: '1,C$ cu substanta de contrast, (cintigrafi.


36/68

#laturi de cele de mai sus, obligatoriu pentru diagnosticul complicatiei cel mai frecvent

asociate cu aceasta efectiune +trombembolismul pulmonar este efectuarea unui EG 4* )*

&/*'3&(** 516'&).

. T&6)1 &'69'(1)9*)* 5&'(/)

In cazul in care pacientul s-a prezentat la medic in primele ore de la debut +dupa unii

autori pana la 7-D ore se poate incerca &6) + &'69'1**+)+streptoFinaza, uroFinaza

etc. #cest tratament este indicat in special in cazul trombozelor inalte ce afecteaza a*ul venos

femural < iliac < cav, si se face sub protectia unei umbrelute montate la nivelul venei cave

inferioare, deasupra zonei de tromboza, pentru a impiedica migrarea fragmentelor de trombi lanivel pulmonar.

$rombozele inalte au un risc de trombembolism pulmonar cu potential letal destul de

ridicat. In aceste cazuri s-a tentat efectuarea de trombectomii venoase pe cale chirurgicala, insa

cu rezultate asemanatoare tratamentului medical.

T&6)1 4/&/ * 6='&*) 4***1'& )4) )5&*')&5* +prin aceasta

intelegand fie administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cumolecula mica de doua ori pe zi +Cle*ane, %ra*iparina, %ragmin, Innohep etc. 'entinerea

echilibrului hidroelectrolitic adecvat, administrarea de antiinflamatoare +&iclofenac etc cu sau

fara administrare de antibiotice antistafilococice sunt alte puncte importante ale tratamentului.

&upa remisiunea episodului acut al tromboflebitei, mentinerea &6)1*

*+'31 '&1 +cu $rombostop, (introm sau arfarina se face " < 8 luni. In cazul

tromboflebitelor recidivante, a unor modificari ale factorilor de coagulare, a unor episoade de

trombembolism pulmonar in antecedente, &6)1 *+'31 '&1 4) 7 6)*) '

7*. +decizia mentinerii acestui tratament va fi in sarcina cardiologului sau chirurgului

cardiovascular.

&easemeni in cazul &'69)69'1*46)1'& 516'&) &)5)) datorate trombozei

venoase profunde a membrelor inferioare, pe langa tratamentul anticoagulant oral permanent, se

va lua in discutie montarea unei 69&)1) 1 *7)11 7))* +7) *()&*'&)pentru impiedicarea

ajungerii trombilor in plamani.


37/68


38/68

acesta nu este suficient indeplinirii complete a functiilor piciorului si asta se manifesta de cele

mai multe ori printr-un picior mai umflat, mai edematiat, decit celalalt, cel normal. &renajul

venos, circulatia de retur a singelui este incetinita in zona partial obstruata unde a fost tromboza.

Pot e*ista dureri, in special in a doua jumatate a zilei, culoare piciorului va fi diferita, maronie,

roscat-ruginie, cu pete de dermatita ocra. Pot e*ista zone cu tulburari trofice, ulcere varicoase,scuame pe tegument.

'edicatia anticoagulanta, de multe ori indicata pentru intreaga viata, si un tratament

compresiv cu ciorapi elastici precum si e*ercitii de gimnastica si drenaj limfatic pot aduce

piciorul intr-o conditie mult mai buna.

/ complicatie redutabila o reprezinta evolutia catre &'69')69'1*461 516'& cu

insuficienta repiratorie, apoi cardio-respiratorie si de multe ori deces.

Practic procesul de trombozare evolueaza, de multe ori catre venele abdominale si, cel

mai grav, fragmente de tromb se desprind si sint purtate in circulatie catre inima dreapta si apoi

in circulatia pulmonara, care actioneaza ca un filtru ce retine acesti trombi. >asele astupate de

trombi lasa fara circulatie un segment, mai amre sau mai mic, din plamin, scotindu-l astfel din

circuitul normal al schimburilor gazoase. &ar procesele declansate sint mult mai ample, mai

zgomotoase, cu deficit respirator ce necesita intubatie. #stfel de cazuri pot fi tratate doar in

serviciile de reanimare mari, dotate cu resursele necesare si cu specialisti pentru o astfel de

patologie. 'edicatia este comple*a, anticoagulanta initial. (e poate ajunge si la o conditie

e*trem de grava CI&, coagulare intravasculara diseminata, cu consecinte de mult eori fatale. /

variatie a acestei evoultii apare atunci cind intre inima drapta si cea stinga e*ista un mic orificiu,

defect septal atrial se numeste. 'ulte personae traiesc complet asimptomatic cu acest mic defect,

genetic, dar care devine manifest permitind unui fragment de tromb sa treaca din circulatia

dreapta, pulmonara in cea stinga, generala. &in inima stinga, trombul poate ajunge orinude in

organism, creier, cord, viscere, membre superioare sau inferioare, determinind o infarctizare

+lipsa circulatiei arteriale locala cu efecte variabile, dar in general grave, in functie de lcoul de

producere.

T&6)1 &'69')69'1*461* 516'&este apanajul serviciilor de reanimare si

terapie intensiva specializate, orice caz suspectat de un astfel de diagnostic trebuie transferat in

urgenta spre un asfel de serviciu. &iagnosticul poate fi suspectat plecind de la e*istenta unei

tromboze profunde la nivelul piciorului in antecedentele recente, si se copnfirma printr-un


39/68

e*amen scintigrafic pulmonar, se pot folosi si e*aminarile '1, radiologia simpla raminind

doar ca o prima etapa, de multe ori in centrul de unde se transfera pacientul.

Evolutia acestor cazuri este impredictibila si de multe ori fatala.

$ocmai pentru a evita astfel de situatii este necesar sa tratam cu ma*ima responsabilitate

trombozele venoase, tromboflebitele, si pe cit posibil sa luam toate masurile de preventie a

acestor afectiuni.

. P&)7)*cea mai sigura este data de compresia elastica. Ciorapii elastici, medicinali,

de varice, comprima venele suprafasciale, dirijeaza singele in profunzime, ii creste viteza si

previne staza. (int recomandati in toate situatiile ce presupun imobiliare, interventii chirurgicale

lungi, spitalizare la pat prelungita, drumuri lungi cu avionul sau masina, dar si activitati maiprozaice cum ar fi un serviciu lipsit de activitate fizica, munca de birou, in special in cazul in

care persoana respectiva are si varice.

/ serie de tonice venoase pot ajuta, dar nu se pot considera ca unic mijloc de preventie.

E*ercitiile fizice regulate, in special cele ce fortifica musculatura gambei, adevarata

pompa pentru circulatia venoasa, sint importante si nu trebuie minimalizate. (impla renuntare la

masina pentru deplasarile la servici sau la piata este de ajutor.

&renajul limfatic manual sau mecanic este o alta arma, in special pentru pacientii cu

insuficienta venoasa.

$ot ca o masura de preventie poate fi privita si operarea varicelor hidrostatice.


40/68

CAPITOLUL III. STUDII DE CA>

C1 &.

!. Culegerea datelor"

N6)1) * 5&)6)1):$.C.

S) #%eminin )

V&4 #86 ani )

L'+1*) #Constanta )

O+5:* # Pensionara )

R)1*3* #/rtodo*a)

N:*'1*) #om5n3 )

D*3'4*+1 1 *)&&) #- $romboflebita profunda membru inferior stang.

D*3'4*+1 1 2 /) '&) #- $romboflebita profunda membru inferior stang

- &iabet zaharat tip )

M'*7)1) *)&;&** # - febra de cca "7J, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare

temperaturii si stare de neliniste) semne locale, dintre care atrag atentia: durerea spontanta la

nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsofle*ia

piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. (e mai constata o usoara infiltrare a

tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor

superficiale.

I4'&*+1 9'1**: Pacienta 2n v5rst3 de 86 ani, cunoscuta cu tromboflebita de peste ani, diabet

zaharat tip +99;, f3r3 medica4ie antidiabetic3 de apro*imativ ani. (e interneaz3 pentru

edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar, dureri intense care persista un timp, dar

scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si adenopafie inghinala.

Pacienta nu a luat de luni nici un fel de medica4ie vasoprotectoare 0i venotonic3.

(e interneaz3 2n vederea investiga4iilor clinice 0i paraclinice 0i a tratamentului de

specialitate


41/68

A)+)/)) )&)/'-+'1)&1) #

- 1u cunoa0te

A)+)/)) 5)&4'1), (**'1'3*+) * 5'1'3*+)#

- 6;7 - apendicectomie )

- 99; - tromboflebita st5ng3 )- 99; - diabet zaharat, echilibrat prin diet3 0i #.&./. )

- 969 - cardiopatie ischemic3 )

C'/*:** /) 7*:; * 6+; #

- Condi4ii corespunz3toare de via43 )

C'65'&6)) ?(6, 1+''1@ #

- nefum3tor )

- consum3 ocazional alcool )- alimenta4ie hipercaloric3 )

M)/*+:*) /6*4&;


42/68

KA5& +&/*'74+1& #arie precordial3 de aspect normal, 0oc ape*ian 2n spa4iul >, IC pe

!'C st5ng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu perceptibile. #> @ 8 b3t3i =minut, $# @

6"9=D9mm?g, f3r3 sufluri cardiac, puls neperceptibil la artera pedioas3 )

KA5& /*3)4*7 #abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros, spontan 0i la palpare.

$ranzit intestinal absent +constipa4ie )KF*+ , +;* 9*1*&) , 451*; #ficat palpabil la 9,cm de rebordul costal, splin3 nepalpabil3 )

KA5& &'-3)*1 #loje renale libere, manevra iordano bilateral, mic4iuni frecvente, poliurie

0i nicturie, usturimi la urinare)

S*4)6 )&7'4 , )/'+&* , '&3) /) 4*6:: /$ prezente bilateral , f3r3 semne de irita4ie

meningeal3 )

!!!. Analiza $i interpretarea datelor. N)7'* /) &)45*& * 7) ' 9; +*&+1:*) #

#. espira4ia :

-Pozi4ia obi0nuit3 de confort : decubit dorsal )

-1u prezint3 probleme 2n satisfacerea nevoii )

B. Circula4ia :

- Prezint3 tromboza venoasa profunda .

2. N)7'* /) 9) * 6+ #

- ust : da )

- #jutor pentru a m5nca : nu )

- egim : da , din cauza bolii : e*cluderea glucidelor din alimenta4ie )

- &ificult34i la mastica4ie : nu prezint3 )

- &ificult34i la degluti4ie : nu prezint3 .

8. N)7'* /) )1*6* #

#. rina :

- &ificult34i la eliminare : prezint3 polaFiurie )

- 'ic4iuni nocturne : prezint3 nicturie )

- Incontinen43 : nu prezint3 )

B. (caun :

- &ificult34i : nu prezint3 )

. N)7'* /) 4) 6*+ * 7) ' 9; 5'4&; #

-(e deplaseaz3 singura , f3r3 ajutor )

-#ctivitate psihic3 : bun3 .

!. N)7'* /) /'&6* * 4) '/** #


43/68

- 1um3rul orelor de somn : apro*imativ D ore )

- #jutor pentru a adormi: nu )

- /biceiuri pentru a dormi : f3r3 p3tur3 )

- (omnifere : nu sunt necesare )

. N)7'* /) 4)


44/68

!. %lan de ingri&ire

>*

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

-stare de rau

generala

-supravegherea

functiilor vitale

-masurarea tensiunii

arteriale, a pulsului, a

respiratiei si notarea in

foaia de abservatie

-puls:8 batai =minut

-reaspiratie:9

resp=min

-$#: 6"9=D9 mm?g

-investigatii de

laborator

-recoltarea

probelor pt

laborator

-s-a recoltat sange prin

punctia venoasa pentru

determinarea

urmatoarelor e*amene de

laborastor: >(?,

hemoglobin, glicemie,

uree, creatinina,

transaminaze.

ezultate de

laborator.

->(?: mm=h)

-?b:69. g M)

-leucocite:

;"99=mm"

-E/:6M)

-segmentate:D7 M)

limfocite mici)

-glicemie: "; mgM)

-creatinita: 9.8

mg=d!) #(!#$: 68

=!) #(!#$: 67 =!)

?omocisteina:66,6Dum

>* 2


45/68

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

investigatii de

laborator

-recoltarea

analizelor de

laborator

-urocultura cu antibiograma

-recoltare secretii din plaga

ezultate de

laborator: -urocultura

negativa +sterile

%ibrinogen:

77=mg=dl

#P$$: D,=s

administrar ea

tratamentul ui

medicamentos

-indepartarea

riscului de edem

pulmonar

-imbunatatirea

circulatiei

venoase)

#dministrarea de

antitrombotic injectabil:

- Innohep "mg=zi

->asseldue: 6 fiola=zi)

-&etrale*: tb=zi)

-repaos in pozitia

$rendelenburg)

-$ador: " tb=zi)

-starea generala se

imbunatateste)

-edemul persista)-reducerea durerii

in ortostatism)

>* 8

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)


46/68

consult la

clinica de boli

de nutritive si

diabet

eevaluarea

valorilor

glicemiei si

stabiliirea

regimului si aconduitei

terapeutice)

-s-a recoltat sange pt

determinarea glicemiei)

ezultatele

e*amenelor de

laborator:

-glicemie:D9 mgM)

administrarea

tratamentului

medicamentos)

indepartarea

riscului de

suprainfectare)

-tratarea

trombozeivenoase)

-tratarea

durerii)

- tratarea

diabetului)

#dministrarea de

antitrombotic injectabil:

-Innohep "mg=zi

->asseldue: 6 fiola=zi)

-&etrale*: tb=zi)

-repaos in pozitia

$rendelenburg)

-$ador: " tb=zi)

-stare generala buna)

-regresie usoara a

edemului)

-reducerea durerii in

ortostatism prelungit) -nu prezinta

intoleranta)

>* !

P&'91)6)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)


47/68

-administrarea

tratamentului

mjedicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie)

-imbunatatirea

circuiatieivenoase)

-#dministrare de

anttrombotic: Innohep "

mg=zi

-Pento*ifilin retard 99mg*

=zi)Endoteon: tb=zi)

-clinostatism prelungit si

contentia elastica e*trema a

gambei)

In urma tratamentului cu

flebotonice si

venotonice, starea

vasculara este mult

imbunatatita)

C1 & 2

'. Culegerea datelor"


48/68


49/68

!!. #xamenul obiectiv

K G&))@ D; Fg , T1*)@ 6D cm , T)65)&&; @ "8 L C )

S&) 3))&1; #bun3 )K S&) /) &*:*) #bun3 )

K S&) /) +'*):; #p3strat3 )

K F+*)4 #f3r3 modific3ri fenotipice )

K T)36)) # normal colorate , cu e*cep4ia edemului si a eritemului la ambele membre

inferioare

K M+'4) #normal colorate )

F)&) #normale )K )4 +'=+*7 -adipos : normal reprezentat )

K S*4)6 331*'& #normal )

K S*4)6 64+1&: normoton , normotroftrof , normoFinetic )

K S*4)6 '4)'-&*+1&: integru morfofunc4ional )

K A5& &)45*&'&: murmur vezicular normal transmis bilateral )

K A5& +&/*'74+1& #zgomote cardiace ritmice , $# @6D9=79 mm=?g +?.$.#, insuficien43

venoas3 cronic3 )

K A5& /*3)4*7 #abdomen suplu , elastic , cu respira4ia $I prezent3 )

K F*+ , +;* 9*1*&) , 451*; # (*+ , 451*;- 2n limite fiziologice )

K A5& &'-3)*1 #mic4iuni fiziologice )

K S*4)6 )&7'4 , )/'+&* , '&3) /) 4*6: #f3r3 semne de irita4ie meningian3 .

!!!. Analiza $i interpretare datelor

. N)7'* /) &)45*& * 7) ' 9; +*&+1:*) #

#. espira4ia :
http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205


50/68

-Pozi4ia obi0nuit3 de confort : decubit lateral dreapta )


B. Circula4ia :

-Prezint3 insuficien43 venoas3 cronic3 .

2. N)7'* /) 9) * 6+ #- ust : da )

-#jutor pentru a m5nca : nu )

-egim : da , din cauza bolii : hiposodat )

-&ificult34i la mastica4ie : nu prezint3 )

-&ificult34i la degluti4ie : nu prezint3 .

8. N)7'* /) )1*6* #

#. rina :-&ificult34i la eliminare : nu prezint3 )

-'ic4iuni nocturne : 2n limite normale )

-Incontinen43 : nu prezint3 )

B. (caun :

-&ificult34i : nu prezint3 )

-Constipa4ie : nu )

-&iaree : nu )

-$ranspira4ie : 2n cantitate 9ormal .

. N)7'* /) 4) 6*+ * 7) ' 9; 5'4&; #

-(e deplaseaz3 singur , f3r3 ajutor )


!. N)7'* /) /'&6* * 4) '/** #

-1um3rul orelor de somn : apro*imativ 7 ore )

-#jutor : nu )

-/biceiuri pentru a dormi : nu prezint3 )

-(omnifere : nu sunt necesare )

. N)7'* /) 4)


51/68

-(e spal3 singur, nu are nevoie de ajutor )

-(emne particulare : nu are )

-$egumente 0i mucoase normal colorate, prezint3 edem si eritem la ambele membre

inferioare.

K. N)7'* /) )7* 5)&*+'1)1) #-$emperaturile crescute 2i creaz3 probleme .

0. N)7'* /) +'6*+ #

-Este o persoan3 comunicativ3, 2i plac glumele .

. N)7'* /) +:*' +'('&6 5&'5&**1'& +'7*3)&* * 71'&* , /) 5&+*+ &)1*3* #

-Practic3 religia : ortodo*3 )

2. N)7'* /) (* 5&)'+5


52/68

>*


53/68

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

-stare

generala

relative buna)

-

supravegherea

functiilorvitale)

-masurarea tensiunii arteriale,

puisului si a respiratiei si

notarea lor in foaia deobservatii)

-pulsul: D9

batai=minut)

-respiratia:9respiratii=minut

-$#: 6"9=D9 mm?g)

-investigatii

de laborator

-recoltarea

probelor

pentru

laborator

(-a recoltat sange prin

punctia venoasa pentru

determinarea urmatoarelor

analize de laborator:

->(?)

-hemoglobina)

- -leucocite)

glicemie)

-uree)

-creatinina)

-transaminaze: $/,

$P)

(sumarul de urina)

->(?:mm=h)

-?b:6". g M

-leucocite: "99 mm")

-glicemie:;7 mg M)

-creatinina: 9.8mg=d!)

-$/: 67 I.)

-$P: 6 .I

-albumina, glucoza-

absent

-bg normal)

-p?:

-sediment urinarar:

-rare celule-

epiteliale)

-densitate: 69)

-urocultura- sterila

>* 2

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)


54/68

administrarea

tratamentului

medicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie)

-imbunatatirea

circuiatieivenoase)

-#dministrare de antitrombotic:

Cle*ane 6 fiola=zi

-Pento*ifilin retard 99mg* =zi)

Endoteon: tb=zi)

-clinostatism prelungit si contentia

elastic e*trema a gambei)

-stare generala

buna)

-diminuarea

senzatiei de

Opiceor greu

>* 8

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

administrarea

tratamentului

medicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie)

-imbunatatirea

circuiatiei

venoase)

-#dministrare de antirombotic:

Cle*ane: 6 fiola=zi


Endoteon: tb=zi)

-clinostatism prelungit si contentia

elastic e*trema a gambei)

-stare generala

buna)

-diminuarea

senzatiei de

Opiceor greu)

>*

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

administrarea

tratamentuluimedicamentos

-indepartare

riscului desuprainfectie)

-

imbunatatirea

circuiatiei

venoase)

-#dministrare de antitrombotic:

Cle*ane: 6 fiola=zi


Endoteon: tb=zi)

-clinostatism prelungit si

contentia elastic e*trema a

gambei)

- evolutie

favorabila)

-imbunatatirea

circulatiei venoase

>* !


55/68

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

administrarea

tratamentului

medicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie)-imbunatatirea

circuiatiei

venoase)

-#dministrare de antitrombotic:Cle*ane: 6 fiola=zi

-Pento*ifilin retard 99mg*=zi) Endoteon: tb=zi)

-clinostatism prelungit sicontentia elastic e*trema agambei)

In urma

tratamentului cu

flebotonice sivenotonice, starea

vasculara este mult

imbunatatita


56/68

C1 &.8

!. Culegerea datelor"

N6)1) * 5&)6)1) #'.. )

S) #%eminin )V&4 #"7 ani )

L'+1*) # Constanta )

O+5:* ##sisten social)

R)1*3* #/rtodo*a )

N:*'1*) #om5n3 )

D*3'4*+1 1 *)&&) #tromboflebita profunda membru inferior stang

D*3'4*+1 1 2 /) '&) #tromboflebita profunda membru inferior stangM'*7)1) *)&;&** #Edem si eritem superficial la membrul inferior stang

I4'&*+1 9'1** #Pacient3 2n v5rst3 de "7 ani se interneaz3 2n prezent pentru un edem si eritem

superficial la membrul inferior stang, durere local3, greutate 2n deplasare. Pacienta este

insarcinata in saptamani.

A)+)/)) )&)/'-+'1)&1) #

- 1u cunoa0te )

A)+)/)) 5)&4'1), (**'1'3*+) * 5'1'3*+)#- 699; - Colecistectomie )

C'/*:** /) 7*:; * 6+; #

- asistent social, tr3ie0te 2n condi4ii corespunz3toare )

C'65'&6)) ?(6, 1+''1@ #

- nefum3toare )

- nu consum3 alcool)

- alimenta4ie normal3)

M)/*+:*) /6*4&;


57/68

K F+*)4 #normal )

T)36)) #edem si eritem superficial la membrul inferior stang ,

M+'4) #normal colorate )

F)&) #normale )

)4 +'=+*7 -adipos : bine reprezentat ) S*4)6 331*'& #nepalpabil )

K S*4)6 64+1& #tonus normal )

K S*4)6 '4)'-&*+1& #integru morfofunc4ional )

K A5& &)45*&'& # torace normal conformat. (onorizare pulmonar3 2n limite normale.

A5& +&/*'74+1& # Qoc ape*ian 2n spa4iul > 0i pe linia medioclavicular3. 'atitate

cardiac3 2n limite normale.Rgomote cardiace rotunde, bine b3tute )

A5& /*3)4*7 ##bdomen cu 4esut adipos abundent. $ranzit intestinal prezent) F*+ , +;* 9*1*&) , 451*; # An limite normale )

K A5& &'-3)*1 #'ic4iuni spontane prezente. !oje renale libere. 'anevra iordani

bilateral nrgativa) (arcina in evolutie cf ES in saptamani

S*4)6 )&7'4 , )/'+&* , '&3) /) 4*6:: /$ prezente, orientat3 temporospa4ial)

!!!.Analiza $i interpretare datelor

. N)7'* /) &)45*& * 7) ' 9; +*&+1:*) #

#. espira4ia :

-Pozi4ia obi0nuit3 de confort : decubit dorsal )


B. Circula4ia :

-Prezint3 tromboza venoasa profunda .

2. N)7'* /) 9) * 6+ #

-ust : da )

-&ezgust : nu )

-#jutor pentru a m5nca : nu )

-egim : nu )

-&ificult34i la mastica4ie : nu prezint3 )

-&ificult34i la degluti4ie : nu prezint3 .

8. N)7'* /) )1*6* #

#. rina :

-&ificult34i la eliminare : nu prezint3 )


58/68

-'ic4iuni nocturne : da, datorita sarcinii

-Incontinen43 : nu prezint3 )

B. (caun :

-&ificult34i : nu prezint3 )

-Constipa4ie : nu )-!a*ative : nu )

-$ranspira4ie : 2n cantitate normal3 .

. N)7'* /) 4) 6*+ * 7) ' 9; 5'4&; #

-(e deplaseaz3 singur3 , f3r3 ajutor )


!. N)7'* /) /'&6* * 4) '/** #

-1um3rul orelor de somn : apro*imativ 8 - D ore )-#jutor : nu )

-(omnifere : nu sunt necesare )

. N)7'* /) 4)


59/68

. N)7'* /)


60/68

!. %lan de ingri&ire

>*

P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)P+*)1* 4*4))*

-stare generala -supravegherea -masurarea tensiunii -pulsul: D9 batai=minut)relatie buna) functiilor vitale) arteriale, puisului si a -respiratia:9

respiratii=minutrespiratiei si notarea lor

in foaia de observatii) -$#: 6"9=D9 mm?g)

-investigatii de -recoltarea (-a recoltat sange prin ->(?:mm=h)laborator probelor pentru punctia venoasa pentru -?b:6". g M)

laborator determinarea

urmatoarelor analize de -leucocite: "99 mm")

laborator: -glicemie: ;7 mg M

->(?) -creatinina: 9.8mg=d!)

-hemoglobina) -$/: 67 .I.)

-leucocite) -$P: 6 .I.)

-transaminaze: $/, -p?:

$P) -sediment urinar celule

(umarul de urina) epiteliale)-densitate: 69)

-urocultura- sterila

>* 2

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)


61/68

-control

ginecologic de

specialitate

- monitorizarea

sarcinii)

-s-a efectuat control

ginecologic si ES

intravaginal

- sarcina in evolutie,

prea mica pentru o

evaluare ulterioara)

-administrarea

tratamentului

medicamentos)

-ibunatatirea

circulatiei

venoasae)

-tratarea durerii)

-tratarea pruuritului)

-administrarea tratamentui

injectabil: Innohep "mg 6

fiola pe zi

#cid folic,

'agneziuHvitamina B8,

vitamina E

-epaos in pozitia

$rendelemburg

-contentie elastica)

-Cutaden pentru indepartarea

eritemului

-starea generala se

imbunatateste)

-edemul persista)

-reducerea durerii in

ortostatism)-reducerea pruuritului)

>* 8

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

-toaleta si pansarea

plagii)

-indepartarea riscului

de suprainfectare)

-ibunatatirea

circulatiei

venoasae)

-tratarea durerii)


-se face toaleta cu apa

o*igenata)

-pe zona ulceroasa se aplica

un unguient cu heparinoizi-

!ioton)

-infectia persista dar

plaga devine curate,

fara secretii)

-reducerea senzatiei de

greutate a piceorului)


62/68

-administrarea

tratamentului

medicamentos)

-indepartarea riscului

de suprainfectare)

-ibunatatirea

circulatiei

venoasae)

-tratarea durerii)


-administrarea tratamentui

injectabil: Ceftamil 6g * =zi)

-&etrale*: tb=zi)

-Pento*ifilin: 99 mg- 6 tb=zi

-epaos in pozitia$rendelemburg

-contentie elastica)

-Setonal +supozitoare:

supozitoare=zi)

-#erius: 6 tb=zi)

-starea generala se

imbunatateste)

-edemul este redus)

-reducerea durerii inortostatism)

-reducera pruuritului)

>*

P&'91)6)1)

5+*)1*

O9*)+*7)1)

4*4))*

I)&7)**1) 4*4))* E71&)

-investigatii de

laborator

-recoltarea sangelui

pentru analize de

laborator

-se recolteaza probe pentru:

%ibrinogen, #P$$, P$ I1,

!# , !# si ?omocisteina

-%ibrinogen: 77

- #P$$: D,

P$ I1 6,98

!# 6, 9

!# 6", +normal: "9-"7=s

?omocisteina 66,6D-ingrijirea zonei

edematoase

-inbunatatirea

circuiatiei venoasae

+tratament local)

-aplicatii locale de comprese

reci, unguent !ioton si

Cutaden)

-senzatia de greutate a

piciorului cu mult

redusa)

-administrareatratamentului

medicamentos)

-tratarea durerii)-tratarea pruuritului)

-ibunatatirea

circuiatiei venoasae

+tratament local)

-administrarea tratamentuiinjectabil: Innohep " mg 6

fiola=zi

#cid %olic, magneziuH

vitamina B8, vitamina E

-epaos in pozitia

$rendelemburg -contentie

elastica)

-stare generala multibunatatita)

-edemul este redus)

-durerea este redusa in

ortostatism

-pruritul este mai redus)


63/68


64/68

EDUCAIE PENTRU SNTATE

- TROMBOFLEBITA

&eoarece tromboflebita profunda necesit3 un tratament de lung3 durat3 0i se asociaz3 cu multe

complica4ii put5nd merge p5n3 la deces, este preferabil s3 se previn3 apari4ia trombilor 2n

sistemul venos. !a pacien4ii care au factori de risc pentru apari4ia tromboflebitei profunde se pot

lua m3suri preventive eficiente.

M'9*1*&) ))&+*:**1) (**+)

Chiar 2n condi4iile unei imobiliz3ri la pat dup3 opera4ii, fracturi sau din alte motive

medicale, trebuie asigurat3 o mobilizare activ3 sau pasiv3 a membrelor in ferioare. (olu4iile sunt:

mobilizare c5t mai precoce posibil dup3 o interven4ie, fle*ia 0i e*tensia repetat3 a gleznelor,

genunchilor prin e*erci4ii realizate chiar 2n pat.

C*'&5** )14*+*

Ciorapii elastici e*ercit3 o presiune mai mare la nivelul gleznei dec5t spre genunchi, 0i

astfel favorizeaz3 2ntoarcerea s5ngelui c3tre inim3. Ciorapii elastici +medicinali pot fi procura4i

din farmacii. E*ist3 diverse tipuri, care acoper3 2ntregul picior +cu sau f3r3 chilot sau doar

gamba. 'odelul 0i durata de purtare trebuiesc discutate cu medicul.

K C'65&)4* 5)6*+; ))&;

An jurul piciorului 0i gambei este plasat3 o man0et3 care e*ercit3 presiune intermitent3,

mim5nd astfel presiunea muscular3 din timpul mersului 0i favoriz5nd returul venos. (e utilizeaz3

la pacien4ii imobiliza4i 2ndelungat, mai ales 2n servicii de terapie intensiv3.

H)5&* + 3&)) 6'1)+1&; 6*+;

&up3 interven4ii chirurgicale sau ortopedice, dup3 fracturi, dar 0i 2n cursul unor afec4iuni

medicale acute +respiratorii, cardiace, boli infec4ioase acute severe, afec4iuni oncologice etc. sau

la pacien4i neurologici care asociaz3 paralizii, este necesar3 preven4ia tromboflebitei profunde

prin administrarea pentru o anumit3 perioad3 de medicamente anticoagulante.

Cea mai utilizat3 modalitate profilactic3 este reprezentat3 de heparinele cu greutate

molecular3 mic3 +?'' de tipul

- eno*aparin3 - Cle*aneU,

- reviparin3 - ClivarineU,

- dalteparin3 - %ragminU,


65/68

- nadroparin3 - %ra*iparineU,

- tinzaparin3 - InnohepU.

?'' au multiple avantaje:

- se administreaz3 cu u0urin43, prin injectare subcutanat3 care poate fi

efectuat3 chiar de c3tre pacient sau un membru al familiei.- o singur3 administrare pe zi pentru preventia tromboflebitei profunde.

- nu necesit3 monitorizare de laborator a ac4iunii +vor necesita 2ns3 evaluarea num3rului de

trombocite 2n caz de tratament prelungit.

&urata administr3rii de ?'' 2n preven4ia $>P depinde de tipul de interven4ie sau de

boal3, de factorii de risc asocia4i. #dministrarea de ?'' poate fi necesar3 de la c5teva zile la

c5teva s3pt3m5ni, 2n funcie de indicaia medicului) pot fi folosite pentru administrare de lung3

durat3 Cle*aneU, ClivarineU, %ragminU sau %ra*iparineU.

C;1;'&**1) 5&)13*) * TVP

&e0i e*ist3 controverse 2n jurul acestui subiect, c3l3toriile prelungite +peste -8 ore 2n

avion, autocar sau tren, pot conduce la stagnarea s5ngelui 2n sistemul venos al membrelor

inferioare, cresc5nd astfel riscul de tromboflebita mai ales la pacien4ii care asociaz3 0i al4i factori

de risc.

&e aceea, este important s3 se ia urm3toarele m3suri 2nainte de 0i pe parcursul c3l3toriei

- nu purta4i ciorapi str5m4i, care 2mpiedic3 2ntoarcerea venoas3)

- 2n timpul c3l3toriei face4i mi0cari active ale membrelor, chiar 0i din pozi 4ie a0ezat +de e*emplu

fle*ia 0i e*tensia gleznelor, genunchilor)

- be4i multe lichide pe tot parcursul c3l3toriei.

&ac3 asocia4i 0i al4i factori de risc pentru tromboflebita +de e*emplu: tromboflebita 2n

antecedente, trombofilie cunoscuta, chirurgie major3 recent3, imobilizare, sarcin3 pute4i lua 0i

urm3toarele m3suri:

- purta4i ciorapi elastici pe perioada c3l3toriei)

- se va administra o injec4ie subcutanat3 de ?'' cu 6- ore 2nainte de plecarea 2n c3l3torie, la

indica4ia medicului +nu 0i dac3 urma4i deja tratament anticoagulant oral.

#spirina nu este considerat3 un mijloc eficace de preven4ie a tromboflebiteiV


66/68

BIBLIOGRAFIE

6. hid de preven4ie a tromboembolismului venos. &e &.#ntonescu, !.herasim, &.$ulbure,

u*andra Nurcut. 'edicina Intern3 99D) +6:"-";

. Prevention of venous thromboembolism. eerts ?, Pineo %, ?eit N# et al. Chest 99)

68:""7(-99(

". (cottish Intercollegiate uidelines 1etWorF, ProphGla*is of venous thromboembolism. #

1ational Clinical uideline. Edinburgh (I1 99

. &iseases of the >eins. CardiologG Patient

. WWW.sfatul-medicului.ro
http://www.sfatul-medicului.ro/http://www.sfatul-medicului.ro/


67/68

ANEXA

M'/ /) /6**4&&) )5&*)1'& + 3&)) 6'1)+1&; 6*+;

+rm3ri4i imaginile ca e*emplu pentru metoda de injectare a ?''

6. Injec4ia trebuie f3cut3 2n 4esutul subcutanat +sub piele la nivelul p3rii laterale a

abdomenului, cu p3strarea distan4ei fa43 de ombilic 0i de orice leziune prezent3.

&ezinfectai pielea i l3sai s3 se usuce.

. idica4i filmul protector al ambalajului si scoate4i capacul seringii

". %orma4i un pliu cutanat 2ntre degetul mare i ar3t3tor. Introduce4i vertical acul pe toat3

lungimea sa 2n pliul cutanat. 'en4ine4i pliul 2ntre degete pe toat3 durata inject3rii.

Injecta4i lent substan4a.

. &up3 injectare, scoate4i acul 0i elibera4i pliul cutanat. &ac3 apare o pic3tur3 de s5nge,

ap3sa4i c5teva secunde-minute cu o compres3.


68/68

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	alex-frinc
View:	1,088 times
Download:	53 times

INGRIJIREA PACIENTULUIi CU TROMBOFLEBITA.doc

Documents