Date post: | 15-Oct-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | tirca-maria-valentina |
View: | 459 times |
Download: | 35 times |
of 115
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
1/115
ARGUMENT
Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintreprimele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii
reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind
40%, iar in populatia de 55-0 de ani numarul lor creste la 50-0%. !um stresul este
un "actor "avorizant al instalarii #$A, iar astazi este "oarte crescut pentru intreaga
populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invat cat mai multe despre aceasta
a"ectiune si despre importanta unei vieti echilibrate mai ales sa le pot transmite si
celorlalti aceste in"ormatii, in special celor predispusi sa "aca #$A.
#ipertensiunea arteriala $A' reprezinta o crestere a valorilor tensiunii
arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin ( determinari realizate
in doua sau mai multe vizite dupa screeningul initial. )alorile normale ale tensiunii
arteriale au "ost stabilite de catre "oruri internationale* $A + 100 mm#g,
interpretate /n raport cu vrsta, seul si greutatea, iar tensiunea arteriala optima "ara
risc cardiovascular este +1(00 mm#g.
2rezen3a /n "amilie a #$A, ct i dorin3a de a cunoate mai multe lucruri despre
boal pentru a putea acorda primul a6utor /n "olosul celui de lng mine m-a
determinat s aleg aceast tem a lucrrii de diplom. 7e cunoate c organismul
realizeaz un tot unitar cu mediul /ncon6urtor prin intermediul 78!. 9n condi3ii
normale de adaptare, /ntre organism i mediu se stabilete o stare de echilibru biologic
care se poate aprecia subiectiv i obiectiv prin starea de sntate.:nii "actori de mediu &intern, etern' pot perturba aceast stare de echilibru,
a6ungndu-se ast"el la starea de boal o anumit boal pe care, prin "elul ei de
mani"estare o putem identi"ica si care are o anumit cauz. $rebuie s re3inem totui
c aceeai boal se mani"est /n mod di"erit de la un organism la altul, deoarece
"iecare organism reac3ioneaz /ntr-un mod particular, propriu, numai lui, la aceeai
1
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
2/115
cauz de boal. ;eci, identi"icnd o boal la un organism uman, vom trata nu boala, ci
bolnavul cu particularitatile sale. 9n3elegerea acestei no3iuni are o mare /nsemntate
practic, deoarece, de ea depinde succesul tratamentelor.
:n bolnav su"erind de o anumit boal are psihicul su, "elul su de
mani"estare, de a reac3iona biologic la boal. 9n3elegndu-l /n compleitatea
mani"estrilor sale, se realizeaz i acea legtur su"leteasc /ntre bolnav i cei ce-i
/ngri6esc, premis hotrtoare pentru ob3inerea unor rezultate pozitive cnd tratm
bolnavul.
Asistentul medical trebuie sa se aproprie si sa-i cunoasca mai bine pe
bene"iciarii ingri6irilor, sa o"ere ingri6iri mai bune, individualizate, complete si
continue. . Acordarea de ingri6iri pentru prevenirea complicatiilor in di"erite a"ectiuni.
. !unoasterea pregatirii bolnavilor si a materialelor necesare pentru recoltari
de produse biologice,patologice, eplorari "unctionale, eamen radiologic etc.
?. Acordarea de ingri6iri in situatii de urgenta.
(
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
3/115
10. =ealizarea educatiei in scopul prevenirii complicatiilor si mentinerea unui
grad de sanatate.
11. Aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii.
In cei trei ani de studiu in 7coala 2ostliceala 7anitara si e"ectuand practica
pro"esionala in toate sectiile spitalului, am avut ocazia sa vad su"erinta in toate
gradele si aspectele ei si am considerat ca pot sa a6ut pe cei ce au o asemenea
problema si pot sa /i sustin psihic.
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
4/115
CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE
7istemul circulator este "ormat din inima, vase sanguine si lim"atice, care
alcatuiesc o unitate "unctionala coordonata si permanent adaptata
nevoilor organimului.
Aparatul circulator este un tot unitar dar paote "i /mpr3it /n sistemul sanguin,
reprezentat prin inim vase sanguine i sistemul lim"aticrepre@entat de vasele
lim"atice i ganglionii lim"atici
I . Anatomia inimii.Inima este un organ situat /n mediastin, orientat cu v/r"ulla st/nga, /n 6os i /nainte i cu ba@a /n sus, la dreapta si /napoi. ;in punct de vedera
anatomic,"i@iologic i patologicse deosebesc o inim st/nga i o inim dreapt. Inima
st/nga este alctuit atriul i ventriculul st/ng,prin ori"iciul atrio-ventricular.Atriul
st/ng primete s/nge arterial care vine din plm/n prin vene pulmonare.
ri"iciul atrio-ventricular stng sau mitral este preva@ut cu dou valve care /l
/nchid /n timpul sistolei i /l las deschis /n timpul diastolei. )entriculul stangprimeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in
artera aorta prin ori"iciul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar &valvula
sigmoida aortica'.
ri"iciul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reuma-
tismale &stenoza mitrala si insu"icienta aortica'. Inima dreapta este alcatuita din atriul
si ventriculul drept, separate prin ori"iciul atrioventricular drept. Atriul drept primeste
sange venos din marea circulatie prin ori"iciile venei cave superioare si al venei cave
in"erioare.
ri"iciul atrioventricular drept sau ori"iciul tricuspid este prevazut cu trei valve,
care inchid ori"iciul in sistola si il deschid in diastola.)entriculul drept primeste
sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera
4
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
5/115
pulmonara, prin ori"iciul pulmonar, prevazut ca si ori"iciul aortic - cu trei valve de
aspect semilunar. Inima dreapta este motorul micii circulatii.Eista deci o mare
circulatie sau circulatie sistematica si o mica circulatie sau circulatie
pulmonara.2eretii atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic * mai intai cele doua
atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, epulzand aceeasi cantitate de sange pe care o
primesc.
Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele cave si il
impinge in ventricu-lul drept, de unde, prin arterele pulmonare, a6unge in plamani,
unde se oigeneaza, pierzand !(.2rin venele pulmonare a6unge in atriul stang, de
unde trece in ventriculul stang si de aici - prin artera aorta - este distribuit in toate
tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici * endocardul, miocardul sipericardul.
Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale
"ormeaza aparatele valvulare.
Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mi6locie, "iind alcatuit din
miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul speci"ic sau
ecitoconductor.Biocardul contractil are o grosime di"erita in cei doiventriculi.Ast"el, ventriculul stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul,
are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi
plamani.Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor. $esutul speci"ic
este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, "oarte bogat in celule nervoase, si
cuprinde *
- nodul sino-atrial Ceith-Dlac, situat in peretele atriului drept, aproape de
ori"iciul de varsare al venei cave superioare
- sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio-ventricular
Ascho""-$aFara, situat in partea postero-in"erioara a septului interatrial, si "asciculul
#is, care ia nastere din nodul Ascho""-$aFara, coboara in peretele interventricular si
5
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
6/115
se imparte in doua ramuri &dreapta si stanga', care se termina prin reteaua
anastomotica 2urin6e in miocardul ventricular.
Pericarduleste tunica eterna a inimii - o seroasa care cuprinde, ca si pleura,
doua "oi * una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine in contact
cu organele de vecinatate.Intre cele doua "oi se a"la cavitatea pericardiaca. In stare
patologica, cele trei tunici pot "i a"ectate separat &miocardita, endocardita sau
pericardita' sau simultan &pancardita'. )ascularizatia inimii este realizata prin cele
doua artere coronare.)enele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul
coronar, care se deschide in atriul drept. Inervatia inimii se "ace prin "irisoare
nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic.
II. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE=evolutia cardiaca * trecerea sangelui dinatrii in ventriculi si apoi in arborele vascular, impreuna cu "enomenele care determina
si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca . =evolutia
cardiaca dureaza 0, secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care
dureaza 0,1 secunde contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara, care dureaza 0,
secunde, relaarea &repausul' intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza circa
0,4 secunde.Inima este o pompa aspiratoare - respingatoare, circulatia sangelui "iind
posibila datorita contractiilor ei ritmice.=evolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor
in timpul diastolei atriale, sangele venosdin venele cave patrunzand in atriul drept, iar
sangele din venele pulmonare, in cel stang.
2atrunderea sangelui destinde peretii relaati ai atriilor, pana la o anumita
limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele
atrial in ventriculi Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii
intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare &contractia ventriculilor'. in timpul
sistolei ventriculare, datorita presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea
din artera pulmonara si aorta, se inchid valvele atrio-ventriculare si se deschid valvele
sigmoide. ;upa epulzarea sangelui din ventriculi, peretii acestora se rela-eaza si
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
7/115
incepe diastola ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din ventriculi, se inchid
valvele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare Ga inceputul diastolei
ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre ventriculi. Ga s"arsitul diastolei
ventriculare, contractia atriala &sistola atriala' contribuie la varsarea in ventriculi a
restului de sange din atrii.
=ezulta ca, in timpul revolutiei cardiace, atriile si ventriculii prezinta sistole
&contractii' si diastole &relaari' succesive, care se e"ectueaza in acelasi timp in
cavitatile drepte si cele stangi. ;iastola generala, adica relaarea intregii inimi, se
suprapune pe diastola ventriculara, dar dureaza mai putin decat aceasta, din cauza
sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei ventriculare. Ga individul
normal au loc >0 - 0 de revolutii cardiacemin, care reprezinta de "apt bataile inimii.!ontractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare - unul
intracardiac, altul etracardiac .
Mecanismul intracaidiac este datorat tesutului speci"ic. 2roprietatile
miocardului sunt*
- automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli ecitatori
- ecitabilitatea, care este dealt"el o proprietate generala a materiei vii- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul
- contractilitatea, proprietatea de a raspunde la ecitatie prin contractie.
Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului speci"ic si eplica acti-
vitatea ritmica, regulata, a inimii. Drecventa batailor cardiace &>0 - 0min' este
realizata de nodul Ceith si Dlac, denumit si nodul sinusal, care emite stimuli cu
aceasta "recventa. ;e aceea, ritmul cardiac normal se mai cheama si ritm sinusal.
Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si para-simpatic.
7impaticul &adrenalina, e"edrina si toate substantele simpatomimetice'
accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.
>
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
8/115
ARORELE CIRCULATOR
Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in
care este inchis si prin care circula sangele. in "unctie de structura si "unctiile pe care
le au, sunt trei "eluri de vase sanguine* artere, capilare si vene
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe.Ele
pornesc din ventricule si rami"icandu-se se raspandesc la toate organele, unde se
capilarizeaza.;upa dimensiuni arterele se impart in trei categorii*mari,mi6locii si
micicele mai mici artere care se continua cu capilarele se numesc arteriole.Arterele
sent vase cu asezare variabila.Arterele mari sent asezate,in general pro"ound pe cand
arterele mai mici sent super"iciale.In drumul ei artera "ormeaza ramuri,care poarta
denumirea de colaterale iar la capat "ormeaza ramuri terminale.;i"eritele artere potcomunica intre ele prin ramuri, care se unesc si "ormeaza anastomoze.
!tructura arterelor.
2eretele arterei este "ormat din trei paturi numite tunici *
a' $unica interna sau intima este "ormata dintr-un strat subtire de celule
turtite, numit endotelin.
7ub endotelin se a"la stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de"ibre elastice, colagene si de reticulina, iar sub aceasta se a"la o membrana groasa
si elastica care poarta denumirea de limita elastica interna. Ea permite
trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesutur.b' $unica
mi6locie sau media este alcatuita din "ibre elastice si "ibre
musculare netede dispuse circular. 2roportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. 7tratul de tesut elastic se subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
departam de inima. Ga peri"eria tunicii medii se a"la o membra elastica, care o separa
de tunica eterna, limitanta elastica eterna.
c' $unica eterna sau adventicea este alcatuita din tesut con6unctiv elastic si
cateva elemente musculare. In tunica eterna a vaselor mari si mi6locii se gasesc
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
9/115
atriole si capilare sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei. In tunica
mi6locie si tunica eterna se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase
vegetative. Ga nivelul capilarelor, tunica mi6locie si cea eterna au disparut .
"ENELE
)enele sunt vase sanguine care se "ormeaza prin con"luenta capilarelor
sanguine si care se termina la inima, in atrii. 2rin ele sangele circula de la peri"erie
spre inima.
)enele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele "iind de
aproimativ (*1. In "unctie de dispozitia lor in organism, venele sunt* pro"unde si
super"iciale. alta caracteristica o "ormeaza marele numar de anastomoze, legaturi
prin ramuri colaterale. In "unctie de grosimea lor, venele se impart in trei categorii*mari, mi6locii si mici. !ele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si
se "ormeaza prin unirea capilarelor
!RUCTURA "ENELOR
;in punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin
rezistent decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor
este oval, turtit,in timp ce arterele au un contur circular, regulat.2eretele unei veneeste "ormat din trei tunici*
a' $unica interna sau endovena este "ormata dintr-un endotelin, care captuseste
lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat
con6unctiv elastic, asezat in 6urul endoteliului, care contine "ibre elastice, dispuse in
"orma de retea. $unica interna "ormeaza in interiorul unor vene niste pliuri
semilunare, numite valvule venoase. )alvulele venoase se gasesc numai in venele in
care sangele circula de 6os in sus. 7i se numesc vene valvulare.)enele care nu
au valvule poarta denumirea de vene avalvulare.
b' $unica mi6locie sau mezovena este mai subtire decat tunica mi6locie
a arterelor si are o structura variata.Ea este "ormata din tesut con6unctiv, in care sunt
?
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
10/115
cuprinse si "ibre musculare.$esutul con6unctiv contine "ibre con6unctive si "ibre
elastice, cu dispozitie si proportii "oarte variate.
c' $unica eterna sau perivena este mai groasa decat tunica mi6locie si este
constituita tot din tesutul con6unctiv la, in care se gasesc, pe langa "ibre con6unctive
si elastice, si elemente musculare de obicei , tesutul con6unctiv al mezovenei se
gaseste in continuarea tesutului con6unctiv al perivenei, "ara o limita distincta.
7tructura peretelui si in special structura tunicii mi6locii variaza cu di"eritele
tipuri de vene * -vene "ibroase, "ibroelastice si vene musculoase.
)enele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele
membrelor.
"A!ELE LIMFATICE)asele lim"atice se "ormeaza prin con"luenta capilarelor dand nostin vaselor
lim"atice mici,care, prin con"luenta, "ormeaza vase lim"atice mari, iar aceasta dau
nastere, la randul lor, la trunchiuri lim"atice, care comunica cu sistemul vascular
sanguin.
7tructural,vasele lim"atice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt
mai subtiri decat venele.CIRCULATIA !ANGUINA !I!TEMATICA
!irculatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre organe si
teseturi prin sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la inima, prin sistemul venos.
!irculatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera, aorta,
din care se desprind apoi toate arterele mari artere-arteriole-capilare apoi prin venele-
vene-venele-atriul drept.
CIRCULATIA PULMONARA
!irculatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din
ventriculul drept "iind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc
schimbul de gaze, dupa care revine prin venele pulmonare in atriul stang.
10
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
11/115
CIRCULATIA LIMFATICA
!irculatia lim"atica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in
vene o parte din lichidele interstitiale. 7imilar circulatiei sangvine, circulatia lim"atica
are loc in cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare
inchise, se colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari, si,
in"inal"ormeaza doua colectoare lim"atice mari, care se desachid in venele
subclaviculare. Eamenul obiectiv al unui cardiac utilizeaza cele patru metode
clasice* in#$ectia, $al$area, $ercutia, au#cultatia.
In#$ectia
Inspectia implica inspectia generala si inspectia regiunii precordiale. Inspectia
generala permite sa se evidentieze*- $o%itia &olna'ului* ortopneea indica o insu"icienta cardiaca stanga, iar pozitia
genu-pectorala, o pericardita cu lichid abundent
-culoarea te(umentelor #i a mucoa#elor* paloarea apare in endocardita lenta,
cardita reumatica, insu"icienta cardiaca, iar cianoza, in insu"icienta cardiaca globala,
in unele boli cardiace congenitale
-)dan#ul arterialH &artere hiperpulsatile' indica o insu"icienta aortica sau unhipertiroidism
*tur(e#centa 'enelor +u(ulare la nivelul regiunii cervicale este un semn de
insu"icienta cardiaca dreapt
-&om&area a&domenuluiprin ascita sau hepatomegalie de staza este un alt
semn de insu"icienta cardiaca dreapta
-in#$ectia (enerala mai permite remarcarea edemelor in regiunile declive
&membre in"erioare, regiunea sacrata etc.', a degetelor hipocratice &endocardita lenta'.
Inspectia regiunii precordiale poate decela* bolirea regiunii precordiale &prin marirea
accentuata a inimii la copii sau adolescenti' sau retractia sa &in sim"iza pericardica'
sediul socului apeian &al var"ului etc.'.
11
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
12/115
Pal$area
2alparea permite sa se aprecieze*
- #ocul a$e,iancare, normal, predomina in spatiul al )-lea intercostal stang,
putin inauntrul liniei medico-claviculare. Este limitat si puncti"orm. :neori,
socul sistolic apeian nu se percepe decat in decubit lateral stang sau chiar
nu este palpabil. In stare patologica, prin marirea inimii, socul apeian se
deplaseaza in 6os si spre stanga &in hipertro"ia ventriculara stanga' sau numai
spre stanga &in hipertro"ia ventriculara dreapta'
- -reamatele&vibratii provocate de unele su"luri valvulare mai intense si mai
aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand
palma pe spatele unei pisici care toarce' si "recaturile pericardice- $al$area arterelor $eri-erice &temporala, radiala, humerala, carotida,
pedioasa, tibiala posterioara, "emurala' permite aprecierea elasticitatii si
permeabilitatii arteriale.
Percutia
2ercutia "ace posibila aprecierea maririi si "ormei inimii.
Auscultatia se "ace cu urechea libera sau cu stetoscopul, bolnavul "iind asezatpe rand in decubit dorsal, apoi lateral stang, in s"arsit in picioare.
Ga inima normala se percep doua zgomote* zgomotul I sau sistolic, surd si
prelungit, datorat inchiderii valvulelor atrioventriculare si contractiei miocardului.
7e aude mai bine la var" zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt si mai inalt,
datorat inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare se aude mai bine la baza.
2rimul zgomot este separat de al doilea prin pauza mica &sistola', iar al doilea este
separat de primul zgomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pauza mare sau
diastola. In stare patologica pot aparea modi"icari de zgomote, zgomote
supraadaugate u-luri', tul&urari de ritm.
Bodi"icarile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt* intarirea primului
zgomot la var"&stenoza mitrala' intarirea zgomotului al doilea la aorta
1(
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
13/115
&hipertensiunea arteriala' sau la pulmonara &stenoza mitrala zgomot in trei timpi la
var" &stenoza mitrala zgomotul de galop este un ritm in trei timpi, datorit asocierii
unui al treilea zgomot anormal la cele doua zgomote normale, care apare in di"erite
"orme de insu"icienta cardiaca.
Z(omotele #u$raadau(ate sunt su"lurile si zgomotele pericardice. ;upa
cauzele care le determina, su"lurile pot "i e,tracardiace &anorganice', cand apar
accidental la persoane "ara leziuni cardiace, si cardiace. 7u"lurile cardiace pot "i
organice &leziune a aparatului valvular' sau "unctionale &dilatare a cavitatilor inimii
sau a arterei aorte ori pulmonare'. :ltimele apar "recvent in insu"icienta cardiaca.
;upa timpul revolutiei cardiace in care apar, su"lurile pot "i sistolice &ins"uicienta
mitrala, stenoza aortica' sau diastolice &stenoza mitrala, insu"icientaaortica'.Auscultatia inimii permite uneori descoperirea -recaturii $ericardiace J
semn important pentru diagnosticul pericarditelor.
E,$lorari -unctionale.
Pul#ul
2ulsul este o epansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand se
comprima o artera pe un plan rezistent. bisnuit, "iecarui bolnav i se cerceteaza$ul#ul radial, care se palpeaza de obicei la ambele maini, cu trei degete &inde,
mediu si inelar', bolnavul "iind in repaus, si se numara de pre"erinta timp de un
minut.7e studiaza succesiv*
Frec'enta #i ritmul. 8ormal, "recventa este de ce /0 de $ul#atii1min, iar
ritmul regulat. 7ub in"luenta unor boli, pulsul se accelereaza &tahis"igmie', se rareste
&bradis"igmie' sau devine neregulat &ritmul si intensitatea pulsatiilor sunt inegale'.
In "ibrilatia atriala se numara pulsatiile si apoi bataile cardiace, auscultate direct
la inima. ;aca primele sunt mai putin numeroase, se spune ca pulsul este de"icitar.
2ulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii J una puternica si alta
slaba, urmata de o pauza mai lunga se intalneste in etrasistole.
1
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
14/115
Am$litudinea #au inten#itateamasoara gradul epansiunii arteriale. ;in acest
punct de vedere se deosebesc*
- pulsul mic si rapid, uneori aproape imperceptibil, care apare in colapsul
vascular
- pulsul saltaret si depresibil, care loveste degetul cu "orta si apoi scade brusc
se intalneste in insu"icienta aortica si poarta denumirea de pulsul !orrigan.
E(alitatea &atailor* pulsul poate "i alternant cand o pulsatie slaba alterneaza cu
una puternica, ritmul "iind regulat.
;uritatea sau presiunea in artere se apreciaza prin presiunea care trebuie
eercitata asupra arterei pentru a "ace sa dispara unda pulsatila. 2ulsul este dur in
hipertensiunea arteriala, datorita presiunii diastolice 6oase. In mod normal, pulsul estecu atat mai rapid, cu cat $K este mai ridicata. Dace eceptie "ebra ti"oida, cand pulsul
nu creste corespunzator cu $K.
Ten#iunea arteriala
$ensiunea arteriala este "orta cu care sangele circulant apasa asupra peretilor
arteriali. Bai corect este termenul de presiune arteriala, deoarece valorile tensionale
inregistrate re"lecta presiunea sangelui in artere, si nu tensiunea peretelui arterial. Inpractica se "oloseste termenul de tensiune arteriala.
7e deosebesc o ten#iune arteriala ma,ima #au #i#tolica care corespunde
sistolei ventriculare, si o ten#iune minima #au dia#tolica, care corespunde s"arsitului
diastolei.
;i"erenta dintre aceste doua valori se numesteten#iunea di-erentiala. )alorile
normale sunt considerate astazi pentru maima 140 J 10 mm #g, iar pentru minima
?0?5 mm #g &!omitetul de eperti al .B.7.'. :nii autori deosebesc* tensiunea
arteriala bazala, inregistrata cand subiectul investigat se gaseste in repaus psihic, "izic
si metabolic. 2entru acelasi individ, aceasta este o constanta tensiunea ocazionala,
reprezentata de valorile inregistrate in conditii obisnuite de eaminare. Aceasta este o
valoare variabila, care scade in repaus.
14
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
15/115
In general eista variatii ale $.A. In "unctie de varsta, se, pozitie, e"ort
muscular, ecitatii psihice, mese, greutatea corporala, sarcini, apnee, tuse.
2entru evitarea "actorilor care in"luenteaza $.A., aceasta se ia cand bolnavul
este in repaus "izic si psihic &culcat timp de 10 J 0 de minute', e"ectuand mai multe
inregistrari si notandu-se cea mai mica valoare, respectand intotdeauna aceeasi ora de
inregistrare si utilizand acelasi tip de aparat. !orect, $.A. trebuie masurata la
2umerala, bilateral &pentru a surprinde o eventuala asimetrie tensionala', in
clinostatism sau in pozitie sezanda, in ortostatism, iar uneori si la membrele pelviene
&indispensabil in unele "orme de hipertensiune'.
Ga membrele pelviene, $.A. este mai mare decat la cele toracice cu (0 J 40 mm
#g, pentru cea sistolica, si cu 10-(0 mm #g, pentru cea diastolica. 7e utilizeaza "iemetoda palpatorie, "ie cea oscilatorie sau auscultatorie, ultima "iind "olosita in practica
curenta. Aparatele se numesc #-i(momanometre in metoda ausculatatorie se
intrebuinteaza aparatul =iva-=occi sau aparatul )iLuez-Geubr@. Este pre"erabil ca
pacientul sa stea culcat, cu bratul relaat, dezvelit pana la umar si asezat orizontal la
inaltimea cordului. Banseta se aplica pe partea interna a bratului, la doua laturi de
deget de plica corului, avand gri6a sa nu "ie nici prea stransa, nici prea larga.7tetoscopul se aplica pe artera humerala, la cativa centimetri sub marginea in"erioara
a mansetei.
Aceasta nu va "i mentinuta um"lata prea mult timp, deoarece provoaca
hipertensiune venoasa, care ridica tensiunea diastolica. $.A. se inregistreaza pompand
aer in manseta si decomprimand progresiv in timp ce se asculta artera cu stetoscopul.
)aloarea aratata de manometru la aparitia primului zgomot indica tensiunea maima
&sistolica'. $ensiunea diastolica se noteaza in momentul cand zgomotele devin mai
asurzite. :nii autori noteaza si momentul cand zgomotele dispar complet. !resterea
tensiunii sistolice se intalneste in 2i$erten#iunea arteriala, in#u-icenta aortica,
&locul total, 2i$ertiroidi#m, coarctatia de aorta. 2resiunea diastolica este mai
importanta, deoarece re"lecta presiunea permanenta care actioneaza asupra arterelor.
15
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
16/115
;e aceea, hipertensiunea diastolica are un prognostic mai grav, aparand in "ormele
maligne de hipertensiune, in insu"icienta aortica, tensiunea diastolica scade uneori la
%ero. In cola$# #cad am&ele ten#iuni.
E,$lorari $araclinice.
Eplorarea paraclinica se "ace in senul stabilirii etiologiei #$A, a stadializarii
ei si pentru identi"icarea altor "actori de risc asociati.
Eamenul sumar de urina da rezultate normale in "ormele necomplicate.In
"ormele avansate se preteaza la con"uzii cu ne"roangioscleroza sau #$A secundara
renoparenchimatoasa.Dunctia renala si eventuala implicare a rinichiului in etiologia
hipertensiunii se evalueaza prin dozarea ureei, creatinineisi ionogramei serice.
Evaluarea "actorilio de risc asociati si a e"ectelor secundare ale unor medicamente se"ace prin dozarea glicemiei, colesterolului,trigliceridelor si acidului uric.
Eamenul "undului de ochi o"era in"ormatii asupra severitatii #$A si in special
asupra rasunetului ei pe cerebrala. 7e descriu*
-stadiu I* ingustarea lumenului arterial
-stadiul II* artere Min "ir de argintM comprimarea venelor la locul
incrucisarii &semnul 7AG:7-N:88'-stadiul I)* edem papilar
=adiogra"ia toracica arata un cord de dimensiuni normale sau crescute in
momentil in care apar dilatarea si semnele de insu"icienta cardiaca.Bai poate
evidential prezenta uniu eventual anevrism de aorta.
Electocardiograma poate "i normala sau poate evidential hipertro"ie atriala
stanga, hipertro"ie ventriculara stanga,modi"icari secundare,ischemice sau mite ale
segmentului 7$ si undei $.:neori pot "i surprinse di"erite aritmii.
Echocardiogra"ia este mult mai sensibila decat electrocardigrama in ceea ce
priveste depistarea hipertro"iei ventriculare stangi precum si in aprecierea
per"ormantei sistolice si diastolice.
1
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
17/115
CAPITOLUL II
3IPERTEN!IUNEA ARTERIALA
Definitie: hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea
presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. ;upa B7 se considera
valori normale pentru presiunea maima 140-10 mm#g, interpretate in raport cu
varsta, seul si greutatea, iar pentru minima ?0-?5 mm#g.
Clasificare: in "unctie de etologie se deosebesc
a' #$A esentiala in care nu se poate evidentia o cauza organica
b' #$A secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza se
deosebesc hipertensiuni secundare* renale, endocrine, neurogene si
cardiovasculare.
#$A este una dintre cele mai raspandite boli.2resiunea arteriala poate creste "ie
prin marirea debitului, "ie prin cresterea rezistentei.!ele mai multe hipertensiuni au la
baza cresterea rezistentei peri"erice &hipertensiunea esentiala, renol.'.
Initial,procesul este "unctional-vasoconstructie-apoi leziuni organice carepermanentizeaza hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste "actorii care realizeaza
vasoconstructia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central,
sistemului hipo"izo-suprarenal si hiper reactivitatii vasculare.in evolutia hipertensiunii
arteriale,dupa mai multi ani de evolutie apoi leziuni organice de ateroscleroza, care
agraveaza tulburarile.
Stadiul I- caracterizat prin depirea valorilor normale de 140-10?0-?5 mm
#g, iar atingeri vasculare sau viscerale.
Stadiul al-II-lea - caracterizat prin semne de hipertro"ie cardiovascular.
#ipertro"ia ventricului stng poate "i constatat clinic, electrocardiogra"ie, radiologie
i prin eamenul "undului de ochi &angiopatie hipertensiv'.
1>
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
18/115
Stadiul al-III-lea - caracterizat prin apari3ia complica3iilor cardiace,
coronariene, cerebrale i renale.
#ipertensiunea arterial este una dintre cele mai raspandite boli. . 2resiunea
arterial poate crete "ie prin mrirea debitului, "ie prin creterea rezisten3ei.. !ele mai
multe hipertensiuni au la baz creterea rezisten3ei peri"erice &hipertensiunea
esen3ial, renal etc'. Ini3ial procesul este "unc3ional - vasoconstric3ie -, ulterior apar
leziuni organice care permanentizeaz hipertensiunea arterial. /n ceea ce privete
"actorii care realizeaz vasoconstric3ia arterial, se acord un rol "oarte imporatnt
78!-ului, sistemului hipo"izar suprarenal i hiperreactivit3ii vasculare. /n evolu3ia
hipertensiunii arteriale, dup mai mul3i ani de evolu3ie apar leziuni organice de
ateroscleroz, care agraveaz tulburrile. 1. 3IPERTEN!IUNEA ARTERIAL4 E!ENIAL4- prin care se /n3elege
orice sindrom clinic hipertensiv /n care valorile presiunii arteriale sunt crescute, /n
absen3a unei cauze organice. 7e mai numete i boal hipertensiv. Este cea mai
"recvent, reprezentnd 0-?0% din totalul hipertensiunilor, i apare de obiucei dup
0 de ani cu un maimum de "recven3 /ntre 40 i 50 de ani. /n absen3a unei etiologii
certe o aten3ie deosebit se acord "actorilor de risc care ar putea interveni /nproducerea bolii i asupra crora s-ar putea ac3iona /n vederea reducerii numrului de
bolnavi hipertensivi.
- Ereditatea - hipertensiunea prezent la prin3i i descenden3i direc3i, sau la
gemenii monozigo3i
- 7eul - inciden3a bolii este echilibrat /ntre cele ( see pn la 50-0 ani,
dup care crete la "emei. 2n la menopauz inciden3a este mic datorit relativei
hipovolemii secundare pierderilor menstruale lunare.
- )rsta - dup 0 de ani se constat o cretere a $A cu 5-10 mm #gan
determinat de reducerea elasticit3ii vaselor
- =asa - inciden3a #$A crete la rasa neagr care pentru o adaptare la clima
uscat i clduroas /i diminu ecre3ia de sodiu, ducnd la hipovolemie.
1
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
19/115
- Aport alimentar de sare ecesiv &O 10 g (4 ore'
- bezitatea, sedentarismul, consum ecesiv de carne de porc
- !onsumul de alcool &mai ales bere i vin', chiar moderat crete valorile
tensionale
- Dumatul crete riscul complica3iilor cardio-vasculare i cerebrale ale #$A, ca
i evolu3ia spre #$A malign
- !a"eaua prin co"ein determin creteri acute ale $A datorit vasoconstric3iei
- Dactorii psihoemo3ionali &via3a /ncordat, stresant'
- Asocierea cu diabetul zaharat, ateroscleroza crete de (- ori riscul de apari3ie
al #$A
- !onsumul cronic de anticoncep3ionale orale &mai ales cele care con3inestrogeni /n cantitate mare'
5. 3IPERTEN!IUNILE ARTERIALE !IMPTOMATICE
De cauz renal. ;in acest grup "ac parte hipertensiunile renovasculare
&anomalii congenitale ale vaselor renale, stenoze aterosclerotice, anevrisme,
tromboze, embolii', hipertensiunile din bolile parenchimului renal & glomerulone"ritacut i cronic, leziunile renale de diabet, pielone"rite etc'. /n apari3ia hipertensiunii
renale, rolul principal este de3inut de o enzim care ia natere /n rinichiul ischemic
& cu circula3ia insu"icient' i care se numete renin. Aceasta se trans"orm /n snge
/ntr-o substan3 numit angiotensin. E important precizarea etiologiei renale,
deoarece unele "orme sunt susceptibile de o interven3ie chirurgical & hipertensiune
renovascular, unele pielone"rite'. $ratamentul se adreseaz att bolii de baz, ct i
hipertensiunii arteriale.
De cauz endocrin. ;in acest grup "ac parte*
- feocromocitomul - o tumoare localizat /n medulara glandei suprarenale,
caracterizat prin crize paroistice de hipertensiune datorit descrcrii /n circula3ie
de catecolamine & adrenalin i noradrenalin', dup care tensiunea revine rapid la
1?
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
20/115
normal, "iind adesea urmat de transpira3ii pro"iize i diurez ecesiv .tratamentul
este chirurgical
- rezec3ia tumorii hiperaldosteronismulprimar &adenom corticosuprarenal cu
secre3ie ecesiv de aldosteron' care duce la reten3ie de sodiu i hipertensiune prin
epansiune de volum
- sindrom Cushing- datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipo"izare care
se caracterizeaz prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism i creterea
eliminrii urinare a 1>-cetosteroiziior tratamentul este chirurgical-rezec3ia tumorii.
- Hipertensiuni endocrine-niai apar /n hipertiroidism i in cursul sarcinii: /n
cursul primei sarcini poate aprea o hipertensiune reversibil, recidivnd eventual cu
"iecare nou sarcin alteori graviditatea agraveaz o hipertensiune arterialpreeistent, de alt natur.
De cauz neurogena.. In boli traumatice, tumorale, in"lamatorii ale creierului
care duc la o cretere a presiunii intracranienc sau /n caz de leziuni ale centrilor
vasomotori se observ, uneori, o cretere a tensiunii arteriale.
De cauz cardiovascular .
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
21/115
incordata, stresanta si ereditatea. Ereditatea ar 6uca un rol "oarte important, a"ectiunea
intalnindu-se in proportie de (0-0% &dupa di"erite statistici' in antecedentele
"amiliale ale bonlavilor. !eea ce se transmite ar consta intr-o tulburare a
metabolismului catecolaminelor &adrenalina si noadrelina', care ar sta la baza
vasoconstructiei arteriale. 7e pare ca si alimentatia bogata ar 6uca un rol.
ETIOLOGIE
Astzi este acceptata conceptia nervist, potrivit creia predispozi3ia ereditar
este de natur neurogen, legat de o anumit structur a personalit3ii i de o anumit
modalitate de rspuns la situa3iile de stres* durere, "ric, suprare.
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
22/115
producere cat si prin consecintele asupra evolutiei hipertensiunii arteriale. Eista doua
"orme distincte de arteridopatii hipertensive* arteriloscleroza si necroza "ibrinoida a
mediei arteriolare .
Arterioloscreloza consta in ingrosarea si , ulterior , in hialinizarea arteriolelor ,
"enomenul parand sa debuteze subendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In
patologeneza hialinului sunt implicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea
membrelor bazale, esudatia plasmatica cu depunere de "ibrina si degenerescenta
musculaturii netede.Geziunile de arterioloscreloza sunt parcelare intereseaza cu
precadere rinichiul si constituie substratul asanumitei ne"roangioscrelozei benigne,
de invaluire in #$A esentiala. 7ommerst constata ca leziunile de arterioloscreloza
evolueaza in mai multe stadii* spasm al celulelor musculare din media arterioleia"erente, ingrosare a peretelui vascular datorita edemului, hipertro"ie a celulelor
musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingustarea lumenului
vascular. 8ecroza "ibrinoida arteriolara constituie PmarcaP mor"ologica a #$A
maligne. 7e caracterizeaza prin rupturi ale "ibrelor musculare netede din media
arteriolara, eudatia plasmatica enorma in peretele vascular, reactie
in"lamatorie eudativa si plori"erativa in adventice cu obliterare sau stenozareconsecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar, monilo"orm,
avand zone dilatate care alterneaza cu altele stramtorate. Geziunile a"ecteaza in
masura di"erita rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si
"icatul. Ga nivelul rinichiului, leziunile arteriale se sistematizeaza, "iind reprezentate
de endorterita proli"erativa, arteriolita necrozanta glomerulita necrozanta.
2atogenia leziunilor arteriale este complea si doar partial cunoscuta, mai ales
in ceea cepriveste secventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanismului
renina-angiotensiva, hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, ecesul de
8aQ,constituie elementele patogenice principale care stau la baza
vasculozei plasmatice, a depunerii de "ibrinoid in media arteriolara si a
necrozelor arteriolare.
((
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
23/115
ANATOMIA PATOLOGICA
#$A entitate nosologica individualizata pe criterii "iziologice, nu are un
echivalent anatomic. In cursul evolutiei sale apar multiple aspecte mor"ologice, in
"unctie de stadiul bolii, de rapiditatea instalarii ei, de intensitatea tulburarilor
"unctionale si de gradul de interesare a di"eritelor organe in procesul patologic.
$endinta veche de a identi"ica hipertensiunea cu modi"icarile structurale a "acut
di"icila cunoasterea rolului 6ucat de arteriole vasculare organice in istoria naturala a
bolii. Intr-adevar #$A si degradarile mor"ologice nu sunt neaparat doua aspecte
di"erite aleunuia si aceluiasi proces. Barimea tensiunii si gradul arterioscrelozei nu
sunt legate intre ele prin legaturi matematice, de cauza la e"ect. Intre importanta
leziunilor si gravitatea mani"estarilor lor chimice, de asemenea, nu eista oproportionalitate stricta.
Bulte dintre aspectele lezionale constatate nu au nimic caracteristic intre ele
si, mai mult chiar, cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot "i corelate mai de
graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de hipertensiune, decat cu insusi #$A.
Bulte alte leziuni, de asemenea, nu se deosebesc de degenerarile arteriale legate de
procesul de senescenta, indi"erent de ci"rele tensionale. In general, lipsesc studii demare anvergura, bazate pe criterii unitare, bine precizate, care sa caute sa stabileasca o
corelatie stricta , comparativa, intre tipul si gradul unor anumite leziuni, pe de o parte,
si grupa de varsta, seul, ci"ra tensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe de alta.
;e aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la o epunera catagra"ica
a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa "acem numai presupuneri care
dintre modi"icarile degenerative ce alcatuiesc ParterioscrelozaP sunt legate de o
tensiune mare. 2rocesele patologice, care duc la degenerarea "ibrelor
peri"erice elastice din media aortei si din media arterelor mari, cresc presiunea
pulsului si duc la o hipertensiune eclusiv sistolica. In parte, aceste procese sunt in
"unctie de varsta.
(
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
24/115
=idicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice sunt legate in primul
rand de modi"icarile, "unctionale sau structurale, din arterele mici, musculare.
!IMPTOMATOLOGIE
!lasic se deosebesc trei stadii*
Stadiui prehipertensiv - poate /l a"irmat pe baza ascenden3ei ereditare
hipertensive, apari3iei unor puseuri tensionale trectoare i a unor teste care stabilesc
creterea anormal a presiunii arteriale, comparativ cu normalul. !el mai cunoscut
este testul presor la rece, care este pozitiv cnd, introducnd mna /n ap la 4 K,
valorile $A cresc cu peste 40 mm#g.
Stadiul de hipertensiune intermitent - caracterizat prin perioade dehipertensiune, "r alte semne clinice, alternnd cu perioade normale.
Stadiul de hipertensiune permanent - /n peste ?0 % din cazuri, hipertensiunea
arterial este depistat /n acest stadiu.
;up mani"estri se deosebesc*
R orma benign care evolueaz progresiv i se caracterizeaz prin* o semne
care apar la eamenul arterelor, artere sinuoase i rigide, puls bine btut o semne de"ragilitate capilar diverse mani"estri hemoragice & epistais, metroragii, uneori
hematemeze, hemoragii retiniene' semne cerebrale* ce"alee occipital, de obicei
diminea3a, la trezire, ame3eli, oboseal, astenie, insomnie, tulburri de memorie i
concentrare, modi"icri de caracter, "recvent tulburri de vedere & M mute zburtoareM,
vedere /nce3oat' ce"alee cu caracter pulsatil, ame3eal, tulburri de vedere i
tulburrile trectoare de contient i de limba6 sunt cele mai "recvente tulburri
"unc3ionale comune tuturor "ormelor de hipertensiune o "urnicturi la nivelul
etremit3ilor, ame3eli, senza3ia de M deget mortM o eamenul inimii relev subiectiv
palpita3ii, dureri precordiale, di"erite grade de dispnee, iar obiectiv, semne de mrire a
inimii stngi & hipertro"ie',radiogra"ia, elecrocardiogra"ia, "undul de ochi i probele
"unc3ionale renale apreciaz gradul de evolutivitate a hipertensiunii arteriale.
(4
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
25/115
In ultimul stadiu al "ormei benigne - care se instaleaz dup mul3i ani de
evolu3ie - apar complica3ii* insu"icien3 cardiac stng sau total, cardiopatie
ischemic, complica3ii cerebrale sau renale.orma malign are evolu3ie rapid i o
mortalitate ridicat. 2oate ii malign de la /nceput sau se poate maligniza pe parcurs.
)alorile tensionale suni mari, /n special cea diastolic depind 10 mm#g, rezistente
la tratament 7tarea general este alterat rapid &astenie, slbire, paloare, ce"alee
intens', "undul de ochi este grav i precoce alterat, complica3iile apar de timpuriu, /n
special insu"icien3a renal progresiv i ireductibil.
DIAGNO!TICUL 3TA !I E"ALUARE
#$A "iind o boala de "recventa crescuta in populatia generala, adevarateleprobleme pe care le pune sunt cele ale depistarii sale in masa si nu cele ale stabilirii
diagnosticului la nivel individual. ;e aceea populatia trebuie sa "ie avizata si sa
spri6ine e"ortul medico-sanitar de depistare activa a bolii. 7pri6inul cel mai direct este
materializat prin prezentarea la actiunile dedepistare a #$A pe de o parte, iar pe de
alta parte, prin e"ectuarea constiincioasa a eaminarii medicale impuse cu diverse
prile6uri &anga6ari in munca, admitere in invatamantul superior, eamene pentrupermis de conducere auto, e.t.c'. In "ond, problema centrala a diagnosticului
individual al #$A este legata de valoarea ci"rei tensionale.
In "elul acesta masurarea $A devine mi6locul esential de diagnostic. Asistentei
medicale, si in special celei care lucreaza in comunitati, ii revine un rol insemnat in
depistarea hipertensivilor prin prisma "aptului ca ea este cea care masoara $A, dar
mai ales prin natura muncii sale care-i permite sa culeaga mai multe in"ormatii despre
pacient si mediul sau. 7a nu uitam ca uneori valorile crescute, peste limita, ale $A nu
indica neaparat o hipertensiune arteriala ci se pot datora unor "actori de mediu. ;e
aceea contetul in care se inregistreaza aceste valori este "oarte inportant. ;e
asemenea AB trbuie sa stapaneasca "oarte bine tehnica masurarii tensiunii arteriale
stiut "iind "aptul ca masurarea incorecta duce la valori eronate.
(5
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
26/115
!e trebuie sa "aca pacientul caruia la o eaminare medicala i s-a gasit crescuta
$AS =aspunsul va trebui sa tina seama de ci"ra $A si varsta persoanei in cauza.
Ast"el, pentru adulti, indi"erent de varsta, descoperirea unei $Ad egala sau mai mare
de 100 mm#g trebuie sa "ie urmata de prezentarea la medic pentru investigatiile de
rutina si prescrierea tratamentului.
;upa descoperirea si con"irmarea hipertensiunii arteriale este necesar sa se
e"ectueze pentru "iecare bolnav un bilant clinico-biologic in scopul individualizarii
diagnosticului si eventual al gasirii unei etiologii a hipertensiunii. E"ortul diagnostic
va "i limitat la un minim concludent de date, in asa "el incat sa se poata evidentia*
-severitatea bolii
-gradul de a"ectare cardiovasculara-coeistenta altor "actori de risc pentru ateroscreloza
-un posibil "actor etiologic
-elemente orientative pentru prognostic si tratament
#ipertensivul este prin ecelenta un bolnav ambulator, internarea sa in spital
ne"iind indicata decat in cateva situatii si anume*
T 2ersoanele tinere &sub 40 de ani' cu #$A moderata sau severaT 2ersoanele cu $As mai mare sau egala cu (40 mm#g sisau $Ad mai
mare sau egala cu 1(0 mm#g
T
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
27/115
atenta, un eamen clinic complet si o investigatie paraclinica de rutina, strict necesara.
A8AB8EUA Asistenta medicala "iind prima care intra in contact cu pacientul
&de cele mai multe ori' trebuie sa conduca discutia ast"el incat sa poata procura
urmatoarele date* debretul aproimativ sau sigur al #$A, simptomele de debut sau
cele pentru care se adreseaza medicului, sa orienteze si sa ierarhizeze investigatiile
paraclinice pentru stabilirea etiologica a #$A si a caracterului sau evolutiv, sa
e"ectueze un bilant orientativ privind riscul cardiovascular, bolileasociate si evetualele
conditii de mediu "avorizante pentru cresterea valorilor $A. Anomneza bolnavului cu
#$A este etapa initiala si indispensabila stabilirii debutului hipertensiunii.
Interogatoriul precizeaza unele tulburari "unctionale comune tuturor "ormelor
de #$A si anume*-ce"alee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare are sediul cervico-
occipital sau se prezinta ca o hemicranie predominant preorbitara, alteori
este pulsatila, insotita sau precedata de tulburari vizuale sau digestive
bolnavii relateaza ca ce"aleea este "avorizata de ingestia de alcool si de
suprasolicitare intelectuala -
verti6 de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,-tulburari de vedere
-va6aieli in urechi
-oboseala "izica si intelectuala
-parestezii, pareze, disartrii trecatoare
-palpitatii, precordialgii, dispnee de e"ort
-anietate, insomnii, iritabilitate
-prezenta in antecedentele patologice personale a unor a"ectiuni ne"rologice
sauurologice &albuminurie sau hematurii pasagere, in"ectii urinare, colici
ne"retice,a"ectiuni renale diagnosticate, e.t.c.' traumatisme lombare, #$A pe timpul
uneisarcini
(>
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
28/115
-eistenta antecedentelor heredocolaterale de #$A, de ateroscreloza si
"ormeleclinice de mani"estare a acestora
-unele obiceiuri alimentare individuale si "amiliale &consum de sare, de
dulciuri',"umatul si conumul de alcool
-pro"ilul pro"esional, gradul de solicitare pro"esionala Pcompetitivitatea
e"icacitateaP sociala a bolnavului
-eistenta unor simptome care pot sugera o #$A secundara &crize
sudoraleinsotite de palpitatii, anietate si paloare, astenie musculara, parestezii,
mialgii,paralizii intermitente, poliurie, e.t.c.',
-prezenta unor simptome ce sugereaza eistenta unor complicatii
vasculare&eclipse cerebrale, claudicatie intermitenta, crize de angina pectorala' etc.
E"OLUIE
In "orma benign, cea mai obinuit, boala dureaz ani sau chiar zeci de ani.
7ub in"luen3a unui tratament corect i precoce pot aprea remisiuni importante.
In "orma malign, evolu3ia este "oarte rapid, etapele bolii "iind parcurse /n 1-
ani. Indi"erent de etiologie, "iecare "orm de hipertensiune arterial, /n raport cucaracterul su evolutiv, poate "i benign sau malign i parcurge /n evolu3ia sa, cele
trei stadii din clasi"icarea propus de .B.7.
In stadiul al III lea apar complica3ii*
-la nivelul aparatului cardiovascular &insu"icien3 ventricular stng,
acut i cronic, insu"icien3 cardic global, in"arct miocardic, anevrism disecant'
-la nivelul circula3iei cerebrale &ence"alopatie hipertensiv, tromboze i
hemoragii cerebrale' -la nivelul rinichiului &tulburri variate, de la alterri
"unc3ionale, pn la scleroz cu insu"icien3 renal'. !omplicatiile depind de "orma
clinic - benign sau malign. Ast"el /n hipertensiunea benign complica3iile se
datoresc aterosclerozei, cele mai "recvente "iind tromboza cerebral i in"arctul
miocardic. /n hipertensiunea malign domin degradarea arteriolar. Aici se /ntlnesc
(
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
29/115
"recvent ence"alopatia hipertensiv, hemoragia cerebral, insu"icien3a cardiac i
insu"icien3a renal.
PROGNO!TICUL
;epinde de "orna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii
diastolice si bazale, de varsta &tinerii "ac "orme mai grave', de
respectarea tratamentului, de modul de viata recomandat si, in s"arsit, de
aparitiia complicatiilor.
2rognosticul este "avorabil in primul stadiu de boala, "iind mai rezervat in
stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Boartea se datoreaza indeosebi complicatiilor
cardiace, cerebrale si renale. 7ub in"luenta tratamentului actual, prognosticul s-aimbunatatit.
TRATAMENT
$ratamentul hipertensiunii arteriale, trebuie sa vizeze anumite obiective si in
primul rand normalizarea valorilor tensionale. El trebuie sa tina seama de anumite
principii si orientari*-eplorarea trebuie bine "acuta deoarece sunt hipertensiuni care bene"iciaza de
tratament chirurgical &hipertensiunile renovasculare'.
-tratamentul trebuie sa "ie comple, igieno dietetic, medicamentos etc.
-tratamentul trebuie individualizat si stabilit in conditii de ambulator, nu de
spital.
-drogurile hipotensive vor "i administrate la inceput in cantitati mai mici si
marite apoi progresiv pana la normalizarea tensiunii arteriale. Este bine ca drogurile
hipotensive sa "ie asociate si la inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un
hipotensiv cu un diuretic tiazidic. $rebuie tinut seama de ateroscleroza asociata, de
aici &mai ales la varstnici' decurgand prudenta, pentru a nu precipita accidente
(?
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
30/115
vasculare cerebrale, coronariene si peri"erice &niciodata nu se va incepe cu doze mari,
brutale'.
;eoarece multe hipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate aterosclerozei,
regimul si tratamenutul vor "i adaptate acesteia din urma. 7e vor combate obezitatea,
guta, diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile etc.
=epausul nu trebuie sa "ie absolut. Eercitiile "izice, mersul pe 6os si gimnastica
medicala, "ac parte din tratament. E"ortul "izic va "i dozat si adaptat posibilitatilor
bolnavului. sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare. ;ieta va "i
saraca in colesterol si in grasimi saturate, este bine ca tratamentul sa "ie si
vasodilatator coronarian, deoarece asociatia cardiopatie ischemica J hipertensiune
arteriala, este "oarte "recventa.nu orice hipertensiune urmeaza sa primeasca tratamenthipotensiv. Ast"el in "ormele labile, de gradul I, este su"icient regimul dietetic,
eventual tranchilizante si sedative.
Tratamentul i(ieno*dietetic
=egimul de viata consta in limitarea e"orturilor "izice, cu lucru de J ore pe
zi, dupa caz, cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa. Au o mare importanta
mi6loacele psihoterapice, combaterea anietatii si evitarea situatiilor con"lictuale dinmediul de viata sau de munca. )or "i cautate si incura6ate elementele de satis"actie din
pro"esiunea bolnavului, vor "i cultivate preocuparile care produc relaarea &plimbari,
lectura, muzica, teatru'.
=egimul va "i echilibrat si su"icient, urmarindu-se mentinerea unei greutati
normale, in caz de obezitate, va "i hipocaloric in caz de ateroscleroza, hipolipidic si
hipocaloric etc. ;ar, indi"erent de bolile asociate, va "i hipo- sau desodat. =egimul
strict desodat &orez, "ructe, zahar', cu mai putin de 0,5 g sarezi, se aplica in "ormele
"oarte severe, dar este greu de respectat. =egimul desodat relativ &( J 5 g sarezi' este
mai usor de acceptat, "iind utilizat in ma6oritatea hipertensiunilor.
2entru aprecierea generala a continutului in sare se ia ca reper "aptul ca ratia de
8a!l consumata zilnic de un adult sanatos este de 10 J 14 g, din care (5 provin din
0
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
31/115
sare "olosita la pregatirea alimentelor si cea pusa la masa, (5 sunt "urnizate de sarea
din paine si 15 de sarea din lapte si derivatele sale, produse de mezelarie etc.
=egimul desodat nu poate "i standardizat, ci adaptat in "unctie de starea clinica.
ALIMENTE PERMI!E
-supe* de zarzavat simple sau cu adaos "ainos, bors de zarzavat sau cu
carto"i,supe de legume, supe de rosii, toate "ara sare
-"ainoase* in cantitate limitata, gris, orez, "ulgi de ovaz, "idea, toate "ierte
"arasare
-oua incantitate redusa &1-( pe saptamana', "ara galbenus
-carne in cantitate redusa, de ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui,
slaba,"iarta ca rasol, "ripta, cu patrun6el, carto"i, morcovi, orez, perisoare "ierte inaburisau apa, toate "ara sare, peste slab &lin, salau, stiuca, crap, pastrav' "iert,
rasol,"ript sau copt in pergament &in zilele cu carne nu se da peste si invers'
-grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, "loarea soarelui, margarina nesarata.
$otul se da crud la salate, cam 50gzi.
-paine* alba sau intermediara, "ara sare, veche de o zi sau pra6ita
-legume si zarzavaturi* crude sau "ierte, trecute prin sita, piureuri,strecurate,chi"telute de zarzavat, carto"i copti, morcovi, dovlecei, "asole verde,
mazareverde, s"ecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata,
"arasare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau "ierte ca soteuri sau budincide
legume
-lapte si branzeturi* lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda
nesarata, lapte cu ca"ea
-"ructe sub orice "orma* crude, coapte, piureuri, compoturi
-dulciuri* preparate "ara bicarbonat si sare, din aluat "iert, uscat, cu branza
devaci, cu "ructe sau gelatina de "ructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de "ructe, cumiere
si "risca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar
-bauturi* lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de "ructe
1
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
32/115
sauzarzavaturi, ceaiuri de plante
-condimente* sos de rosii, sosuri dietetice &"ara grasime pra6ita' cu "aina
rumenitape uscat, cu zeama de zarzavat &seara in cantitate redusa', verdeturi tocate
&patrun6el, marar, telina, leustean, cimbru', zeama de lamaie si sare limitata
ALIMENTE INTERZI!E
-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau
carne,a"umaturi oua in cantitate crescuta &mai ales galbenusuri', oua tari,
6umari,maioneza
-grasimi animale in cantitate crescuta &unt, untura, "risca, smantana, slanina',
grasimi pra6ite
-paine cu sare si paine neagra-"ainoase preparate cu sare si in cantitate mare
-branzeturi* grase, sarate, "ermentate
-sosuri* cu grasimi pra6ite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu &telina, spanac, varza
acra,muraturi'
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolatasaucacao*
-bauturi alcoolice, ca"ea, ceai tare, lichide in eces
-condimente* sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de
ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi.
-paine cu sare si paine neagra
-"ainoase preparate cu sare si in cantitate mare
-branzeturi* grase, sarate, "ermentate
-sosuri* cu grasimi pra6ite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu &telina, spanac, varza acra
muraturi'
(
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
33/115
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau
cacao*
-bauturi alcoolice, ca"ea, ceai tare, lichide in eces
-condimente* sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de
ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi. 5 g'. Metildo$a &Do$e(6t, comprimate de 0,(50 g sau "iole' Pro$ranolol
&Inderal', Par(6lin si diuretice &Ne-ri,, Furo#emid, Acid etacrinic, Aldactonaetc.'.$ratamentul vizeaza normalizarea valorilor tensionale. E"ectul este atins daca
$.A. oscileazaa intre ?0>0 si 10?0 mm #g in ortostatism si nu depasessc 1>0110
mm #g in decubit. atentie deosebita trebuie acordata scaderii $.A. In cazul
hipertensiunii cu insu"icienta renala sau cu tulburari de irigatie cerebrala sau
coronariana.
Tratamentul 2i$oten#i' e#te com$le,, cuprinde numeroase droguri cu di"erite
moduri de actiune. In "unctie de locul si mecanismul de actiune, #ipotensoarele pot "i
clasi"icate ast"el* "a#odilatatoare7cu actiune asupra peretului vascular "ara relatie
cu terminatiile nervoase* 3idrala%ina, Mino,idilul, "era$amilul, Ni-edi$ina,
Diureticele&care actioneaza reducand volumul sanghin', Nitro$ru#iatul de #odiusi
Dia%o,idul.
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
34/115
#ipotensoare cu actiune $e rece$torii #im$atici, blocand transmiterea
adrenergica* blocante ale receptorilor al"a adrenergici &2razosin, Dentolamina'
-blocante ale receptorilor beta adrenergici* &2ropranololul si celelalte'.
-blocantele receptorilor al"a si beta adrenergici &Gabetalolul J $enormin'.
Cu actiune a#u$ra -i&relor ner'oa#e7 #im$atice7 $o#t(an(lionare #au
terminatiile ner'oa#e* Nuanetidina, =ezerpina si Al"ametildopa.
Cu actiune a#u$ra (an(lionilor autonomi #im$atici* $rimetaphan.
Cu actiune a#u$ra #i#temului ner'o# central* !lonidina, Al"ametildopa si
=ezerpina.
Cu actiune a#u$ra 'olumului #an(2in* ;iureticele.
Anta(oni#ti ai #i#temului renina 8 an(ioten#ina. ;intre acestia 7aralazina&Antagonist al Angiotensinei II' si $eprotid, !aptopril, #ipotensor &Inhibitor ai
angiotensinei I in II'. #idralazinele au "ost o perioada putin intrebuintate, datorita
tahicardiei si accidentelor coronariene provocate. 2rin aparitia beta blocantelor au
intrat din nou in tratamentul curent al hipertensiunii arteriale. Asocierea cu beta
blocante corecteaza e"ectul lor tahi-cartizant. 2roduce vasodilatatie prin scaderea
rezistentei peri"erice.;eoarece retine sarea si apa, trebuie asociate si cu un diuretic saluretic &8e"ri'.
Actiunea apare dupa (- zile, in administrarea orala, si dupa ore in cea i.v. !a e"ecte
secundare apar* ce"alee, hipersu-doratie, anoreie, greturi, varsaturi, diaree, palpitatii
si uneori semne de lupus. 7e recomanda prudenta in cardiopatia ischemica, unde
trebuie administrata numai in asociere cu beta blocante &2ropranolol'.
;rogul principal este 3i$o$re#olul, &;ihidralazina' comprimate de (5 mg, care
se administreaza incepand cu 1 comprimat si se creste progresiv la J comprimate.
Este utilizat in hipertensiunea usoara sau moderata. Asociat cu 3i$o#er$ilul
&=ezerpina' preparatul se numeste 3i$a%in&Adel-an'.
Mino,idilul, este utilizat pe scara redusa datorita e"ectelor secundare. Are
aceleasi reactii adverse ca si hidralazina. ;eci si el trebuie asociat cu beta blocant si
4
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
35/115
un saluretic. ;oza zilnica este de 0,(0 mg si rareori 50 mg. &!omprimate de (,5 mg,
de 5 mg si 10 mg'. Este util in hipertensiunile bolnavilor cu insu"icienta renala.
"era$amilul &Isoptil' si 8i"edipinul &Adalat, Corin$2ar', sunt blocante ale
calciului, cu e"ect hipotensor dar cu indicatie ma6ora in angor si aritmii. 8i"edipinul
sub lingual, scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut.
Nitro$ru#iatul de #odiu, este un hipotensor energic, utilizat in hipertensiunea
arteriala paroistica. Actioneaza prin vasodilatatie puternica si rapida. &8ipride si
8ipruss, in "iole de 50 mg'. 7e administreaza numai in spital si cu prudenta.
Dia%o,idul, este inrudit cu clorotiazida dar nu are actiune diuretica. Este
vasodilatator prin scaderea rezistentei peri"erice. iperstat, Eudemin, in "iole de (0
ml J 00 mg substanta'. Este o medicatie de urgenta in Ence"alopatia hipertensiva,Eclampsie, hipertensiune arteriala maligna. E"ectele secundare sunt asemanatoare
hidralazinelor, dar produce si hiperglicemie.
Pra%o#inul&Binipress' este un al"a blocant care produce vasodilatatie blocand
al"a receptorii. Este administrat in hipertensiunile moderate. In cele severe trebuie
asociat cu un diuretic si eventual un beta blocant. 2oate produce verti6, hipotensiune
ortostatica, tulburari de tranzit, ce"alee, astenie si eruptii cutanate. Ga prima dozaeista si risc de sincopa. 7e administreaza -(0 mg, comprimate de 0,5 mg, 1 mg, (
mg, 5 mg. Dentolamina &=egitina', cu actiune tot al"a blocanta este utilizat in
tratamentul Deocromocitomului.
Pro$ranololul &Inderal', $rasicor, )isen etc, sunt droguri cu actiune beta
blocanta care actioneaza hipotensiv, antiaritmic si coronarodilatator. 2roduce
bradicardie, scade "orta de contractie a inimii si debitul cardiac. E"ectul hipotensor
este moderat, lent si progresiv. E"ectele secundare sunt reduse. Are o larga utilizare
singur sau asociat. Este contraindicat in insu"icienta cardiaca, blocul A-), astmul
bronsic, diabetul zaharat sever, ulcerul gastric in evolutie* ;oza zilnica este de 0 J
(40 mg. 7e prezinta in comprimate de10si40mg.
La&etalolul &$randate' este un al"a si beta blocant. E"ectul hipotensiv este
5
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
36/115
similar asociatiei 2ropranolol J #idrazino"talazina.
Guanetidinaeste un drog mai putin utilizat datorita e"ectelor sale secundare
ipotensiune ortostatica, 5 g i.m. sau i.v.
Al-ametildo$a &Aldomet, Do$e(it', actioneaza predominant central
simpaticolitic. 7cade rezistenta peri"erica, in special renala si nu in"luenteaza debitul
cardiac. Are actiune progresiva si este bine tolerata. !a e"ecte adverse produce
somnolenta, uscaciunea gurii, tulburari digestive &greturi, diaree', "ebra, staridepresive si anemii hemolitice. 7e incepe tratamentul cu 1 comprimat &1 comprimat V
(50 mg', si se creste progresiv la - comprimatezi. Este indicat in hipertensiunea
usoara sau moderata, hipertensiunea din ne"ropatii, iar "orma in6ectabila in
hipertensiuni maligne.
Clonidina&3aemitonJ 0,>5 mg compr., !lonidina si Cata$re#anJ 0,100 mg
compr.', actioneaza central si peri"eric. Actiunea se aseamana cu al"ametildopei. Are
si e"ect sedativ si bradicardizant. E"ectele secundare sunt nesemni"icative. 8u este
contraindicata in hipertensiunea cu insu"icienta renala. $ratamentul se incepe cu 1
compr. &0,100 mg' si se a6unge la 0,450 J 0,00 mg. Este indiLats&m"orrnele moderate
iar in6ectabil si in "ormele severe.
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
37/115
Rau9ol-iasi derivatii sai actioneaza in hipertensiunea arteriala, central si
peri"eric, golind depozitele de catecolamine. E"ectul este si sedativ si bradicartizant.
ral se administreaza 3i$o#er$ilul&0,(5 mg', se incepe cu 1 comprimat si a6unge la
( J 4 comprimatezi. E"ectul apare dupa - zile iar actiunea maima este dupa
saptamani. In urgente se administreaza parenteral &=aFunervil' cu e"ect dupa -4 ore
!a e"ecte adverse apar* somnolenta, astenie, diaree, transpiratii, congestie oculo
nazala, stari depresive, ulcer gastroduodenal etc. 7e administreaza in hipertensiunile
usoare sau moderate.
!arala%ina, utilizata ca test diagnostic pentru hipertensiunea reno-vasculara si
!aptoprilul ipotensor', cu actiune in hipertensiune arteriala cu renina crescuta &(5
-00 mg' sunt agenti hipotensivi actionand ca antagonisti ai sistemului reninaangiotensina.
In practica curenta sunt utilizate si alte substante hipotensive, rezultate "ie din
asocierea mai multor hipotensive, "ie din asocierea unui agent hipotensor cu unul
diuretic. ;intre acestia sunt utilizate curent Neocri#te$inasi rinaldinul.
7caderea $.A. trebuie sa "ie lenta,. deoarece scaderile bruste pot produce
accidente grave in teritorii vitale* creier, miocard, rinichi. In "ormele usoare dehipertensiune arteriala se recomanda psihoterapia, eventual reorientarea pro"esionala,
regimul hiposodat si hipocaloric &daca este cazul', sedative, saluretice &8e"ri, 1-(
comprimatezi', controlul periodic.
In "ormele de gravitate medie, daca prescriptiile dietetice, sedativele si
salureticele &8e"ri, Durosemid, Durantril' nu au dat rezultate, se adauga #iposerpil &
comprimatezi', #ipopresol &-4 comprimatezi' si Aldomet &0,>5 J 1 gzi'.
In "ormele severe sau maligne, in diuretice si sedative se asociaza Aldomet
&0,15 J 1 gzi' cu Nuanetidina &(0 mgzi'. In caz de esec se recurge la !atapresan,
2arg@lin sau 2ropranolol.
In hipertensiunea cu insu"icienta cardiaca se administreaza 8e"ri sau
Durosemid cu Aldoctona si #iposerpil in hipertensiunea cu cardiopatie ischemica si
>
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
38/115
ateroscleroza cerebrala J 8e"ri. #iposerpil, cu 2ropranolol sau Aldomet in
hipertensiunea cu insu"icienta renala J #ipopresol, Aldomet si #iposerpil. :rgentele
hipertensive, reclama o atitudine prompta si di"erentiala .
TRATAMENTUL URGENTELOR 3IPERTEN!I"E!rizele hipertensive survin ca o crestere brutala a valorilor $A la un bolnav cu
#$A permanenta, cunoscut si tratat sau ignorat pana la prima criza. Ele reprezinta o
urgenta terapeutica, punand in pericol "unctii vitale &cardiaca, cerebrala, prin
complicatiile imediat ce apar* insu"icienta ventriculara stanga, ence"alopatie
hipertensiva "unctia renala -prin complicatiile tardive* ne"roangioscreloza'.
7pitalizarea este obligatorie. !a principiu general, se impune reducerea urgenta avalorilor $A si ulterior cercetarea cauzei posibile a paroismului. Bedicatia se
administreaza parenteral, i.m. sau i.v., pentru a obtine o coborare cat mai rapida a
valorilor $A. 7e "olosesc urmatoarele substante*
-D:=7EBI; &GA7IW' "iole (0mg i.v., repetate la nevoie la ore
-=EUE=2I8A &=A:8E=)IG' "iole de (,5mg, se administreaza im sau
i.v., repetate la - ore
-;IUWI;, i.v., &rapid-bolus', 150-00mg repetate la -1( ore
-8I$=2=:7IA$ ;E 7;I: in per"uzie continua l-(ug g minute,
bolnavul trebuie monitorizat
-;I#I;=AGAUI8A i.v. lent, actioneaza in 15-0 de minute
-!G8I;I8A &!A$A2=E7A8' i.m. in "iole de 0,150mg are actiune
prelungita
-GA
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
39/115
In caz de esec se poate asocia un diuretic, obtinandu-se scaderea treptata a
valorilor tensionale
-8IDE;I2E7A, 8I!A=;I2I8A sublingual produc o buna si rapida
vasodilatatie cu scaderea $A. 7e pot utiliza in crizele hipertensive de orice
etiologie se recomanda tratamentul anticonvulsivant cu sul"at de Bg (0% i.v.
&Denobarbital', in caz de edem cerebral. In urgentele hipertensive se incepe cu un
diuretic puternic administrat i.v. &Durosenid* 40-0mg', care produce o rapida
deshidratare, cu diminuarea edemului pulmonar si cerebral. In "unctie de cauza, se
asociaza preparatul de electie*
-daca eista insu"icienta pulmonara stanga se asociaza un vasodilatator
tip 8itroprusiatul de sodiu, 2razosin-daca eista o disectie de aorta, asociem a-blocante pentru a diminua
viteza de e6ectie
-daca eista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o
dilatatie arteriolara &;iazoid, #idralazina'
P!FI"#$I# %IP&'&(SI)(II #'&I#"&
2ro"ilaia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vedereaunui comportament adecvat de viata, chiar orientarea pro"esionala a
descendentilor din parinti hipertensivi, a bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a
persoanelor susceptibile de a "ace boala. Doarte important este si pro"ilaia
complicatiilor, realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si prin recomandari
"erme si 6udicioase. $eoretic, masurile de pro"ilaie a bolii ar trebui sa poata "i
aplicate intregii populatii, lucru imposibil de realizat insa si inutil pentru ca nu
toti oamenii "ac hipertensiune arteriala.
2ractic, masurile de pro"ilaie trebuie sa se adreseze acelor grupe populationale
cu risc crescut de hipertensiune arteriala, "ie datorita tarelor ereditare, "ie ca urmare a
acumularii mai multor "actori de mediu* consum ecesiv de sodiu, eistenta
stressanta, sedentarism. #ipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata in
?
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
40/115
populatia generala, pro"ilaia trebuie conceputa la nivel comunitar, ca parte integrata
a programului comple de combatere si prevenire a bolilor cronice si degenerativ.
Educatia $entru #anatate
Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoanele predispuse la
hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei insasi in prevenirea bolii, dar maiales
prevenirea complicatiilor*
#ipertensiunea arteriala este considerata ca o Pboala de reglareP in patogenia
careia sunt implicati "actorii genetici si de mediu. 2onderea "iecaruia dintre ei di"era
de la un tip etiologic la altul, de la un hipertensiv la alt hipertensiv. Daptul ca in
etiologia bolii sunt implicati "actorii genetici, nu trebuie privit ca o "atalitate.
!ombaterea unor componente etiopatogenice din mediuletern &consumul ecesiv de8a!l, stresul psihosocial, consumul cronic de medicamente prohipertensive e.t.c.'
poate preveni imbolnavirea sau atenua gravitatea bolii la un numar considerabil de
oameni, inclusiv la cei PmarcatiP genetic. Asadar, pro"ilaia hipertensiunii arteriale nu
mai constituie astazi o himera, ci o posibilitate concreta, realizabila care nu necesita
cheltuielideosebite. Ea trebuie sa "ie multi "actoriala, din cauza polietiologiei
bolii. 2ro"ilaia se va "ace la nivel social, comunitar si numai in situatiiconcrete, speciale, la nivel individual. Actiunea pro"ilactica trebuie sa "ie
permanenta si sa inceapa inainte de nastere &s"at genetic' sau cat mai de timpuriu
posibil, in copilarie.
;aca adultul normotensiv are "actori de risc pentru imbolnavire,pro"ilaia i se
va aplica in tinerete*
- !elor cu incarcare ereditara
- 2opulatiei active, in general si tinerilor in special
- Adolescentilor si tinerilor care, desi normatensivi, au in mod constant valori
ale $A la limita superioara a normalului
- !elor care au avut hipertensiune arteriala episodica
- 7upraponderalilor
40
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
41/115
- !elor cu tulburari de glicoreglare
- 7edentarilor
- Indivizilor cu stress pro"esional important &controlori de tra"ic aerian,
personal din transporturi, "urnalisti, cei epusi cronic la traume sonore .
a:Re(imul de 'iata
)iata activa, care imbina activitatea intelectuala cu cea "izica, practicarea
educatiei "izice si a sportului, a turismului si a altor mi6loace de destindere in aer liber
sunt deprinderi care trebuie invatate si aplicate inca din copilarie. Alimentatia va "i
rationala, echilibrata calitativ si cantitativ. 7e va combate cu tenacitate obiceiul de a
consuma sare in eces. Dumatul va "i combatut inca din scoala.
&:Orientarea $ro-e#ionala #i $re(atirea $#i2olo(ica $entrucom&atereae'entualului 2andica$ $#i2o#ocial
2e cat posibil, persosnele cu risc crescut de a "ace hipertensiune arteriala vor "i
s"atuite sa nu-si aleaga pro"esiuni cu stress pro"esional mare. )or evita, de asemenea,
pro"esiunile care predispun la sedentarism si obezitate. ;eoarece acest lucru ar putea
determina unele complee de in"erioritate, mai ales la adolescentii si tinerii, pregatirea
psihologica pentru combaterea unui eventual handicap psihosocial va "i "acuta cumulta abilitate. Antrenamentul psihologic are un dublu scop*
-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus, "apt
care nu trebuie privit ca o "atalitate. Aplicand cu seriozitate masurile
pro"ilactice individul poate evitaatenua boala.
-Il pregateste totodata, "ara a-i induce psihologia de in"irm, sa limiteze cat
mai mult posibil &prin educatie' e"ectul daunator asupra sanatatii al
stressului psihosocial la care in mod inevitabil este supus omul in
societatea contemporana.
c: !-atul (enetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mi6loc e"icace de
41
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
42/115
pro"ilaie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se
asteapta in prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii
"actorului genetic in producerea sa.
d: !u$ra'e(2erea medicala acti'a
2rin sistemul de dispensarizare &valabil mai ales in colectivitati' a tuturor
celor supusi pro"ilaiei este si ea o actiune ce trebuie des"asurata cu seriozitate
si competenta.
!unoasterea mai completa a epidemiologiei bolii, apro"undarea etiopatogeniei
si geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la continua ameliorare a masurilor
pro"ilactice
4(
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
43/115
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
4
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
44/115
8ume si prenume* 7 !
;ata nasteriiI* 15.04.1?(, 50 ani
;BI!IG:I* =m. )lcea
;ata internarii* 10.0(.(01
;ata eternarii* 15.0(.(01
7e* D
!etatenie* romana
=eligie* ortodoa
7tare civila* casatorita
Inaltime* 1cmNreutate* >0g
;iagnosticul de internare* #.$.A. esentiala &primara'
;iagnosticul la >( de ore* Ence"alopatie hipertensiva, #.$.A.stadiulII,
!ardiopatie hipertensiva, ;islipidemie.
;iagnostice secundare, la eternare*
-#$A stadiul II, grup risc inalt-!ardiopatie hipertensiva
-;islipidemie
-bezitate Nr.II
Ga internare pacienta prezinta*$.A.-((1110mm#g puseu hipertensiv
Botivele internarii*-apatie
-verti6
-$.A.
Antecedente heredocolaterale*
-nesemni"icative
Antecedente personale*
-peroana a"lata in tratament pentru #.$.A.
44
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
45/115
I#toricul &olii
2acienta hipertensiva. ;in anamneza se trage concluzia ca pacienta a luat
tratament hipotensiv dar in mod incorrect din diverse motive.7e interneaza pentru
apatie,verti6,anietate,ce"alee,volum mare ale tensiunii arteriale &$.A.-(401>0mm#g'
2acienta a "osteaminata in ambulatoriul de specialitate apoi orientate catre spitel
unde a "ost internata.
E,amen clinic (eneral
-stare generala medie
-stare de nutritie obezitategr*II
-"acies normal -mucoase normale
-tesut con6uctiv, adipos* ecesiv reprezentat
-sistem mucular* nepalpabil
-sistem oste-articular* normal
-aparat respirator* torace normal con"ormat,matitatenormala,murmur
vesicular "iziologic -aparat cardiovascular* var"ul cordului in spatial ) intercostals,A)-
>0min,$.A.-(40>0mm#g
-aparat digestive* abdomen mobil cu respiratia, nedureros la palpare, normal
-"icat cai biliare* normale
-aparat urogenital* in limite normale
-sistem nervos* verti6, ce"alee,
Ga internere pacientei I se e"ectueaza eamen echogra"icabdominalla care se
observa*
-"icat cu ecostructura steatozica gr.II G7#->mm, G!-4mm, G;#-?0mm
-colecist* sediment decliv "ara calculi
-pancreas* dimensiuni si ecostructura normala
45
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
46/115
-!-00#EBNG.00-1.00
)7# 15 mmora 0-(0NG:!UA 110 mgdl >0-110!GE7$E=G (>0 mdlg 1(0-(40$=INGI!E=I;E 10 mgdl -15$N&A7$' ( :G 1-$N2&AG$' 0 :G
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
47/115
4>
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
48/115
;0.0;.50;0ritmic
14.01.(01
$.A.-
150>0mm#g
A.).-( ritmic
$.A, ridicata 7caderea $.A. 8otarea direzei
Bonitorizarea
$,A, si notarea inD.. a $.A.,A.).
Inomniile au
dispaarut
Bictiuninormale
$ranzit
intestinal normal
!e"aleea a
diparut
5
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
57/115
2e dat de 15.01.(01 pacienta se eterneaza.
2e parcursul internarii evolutia pacientei a "ost "avorabila sub tratament
antihipertensiv cu beta blocnte, diuretice si hipolipemianta. Ga eternare starea
pacientei este ameliorata. I se "ac urmatoarele recomandari*
-evita e"orturile "izice mari
-va lua tratament permanent cu*
-
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
58/115
CAZUL II
!ume "renume !opacianu Irina
Data nasterii:#$.%&.$'() (* ani
;omiciliul*!orod Nalati
7e* "eminine!etatenie*romana
=eligieaortodoa
7tare civil: cstorit
!onditii sociale*"ara ocupatie
Inaltime*10 cm
Nreutate*>4 Cg;ata intermarii*0?.01.(01
;ata eternarii*11.01.(01
;iagnostic de internare*.$.A. stadiul II cu risc inalt,I.).stang
8umar zile de spitalizare (.
Dia(no#tic la e,ternare*-#.$.A. stadiul II
-
-
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
59/115
-dispnee la e""ort mic
-dispnee paroistica nocturnes
-palpitatii
Antecedente heredo-colaterale*
-"ara importanta
Antecedente personale
-#.$.A.stadiulII
-
8eaga consumul de alcol de tutun si alcool
Bedicatia actual-Enap 10 mg-2reductalB=5mg
-Atoris (0 mg
I#toricul &olii
2acienta hipertensiva, obeza,se interneaza pentru diapnee de e"ort,palpitatiiprecordiale.
7tare generale*buna
7tare de nutritie*obezitate gradul II
Dacies*nespeci"ic
Bucoase*normal colorate
$esut con6unctivoadipos*reprezentat in eces
7istem ganglionar*nepalpabil
7istem muscular*normal
7istem oste-articular*integru clinic
Aparat repirator*torace normal con"ormat,miscari respiratorii simetrice pe
ambele arii pulmonare "ara raluri supraadaugate.
5?
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
60/115
Aparat cardiovascular*arie precostala ( de aspect normal soc apeian in spatial
) intercostals stang $.A.-1>0?0mm#g,A.).-?0ritmic zgomote cardiace ritmice
Aparat digestive*abdomen marit de volum,deposit adipos,aerocolie
Dicat,cai biliare*"icat cu marginea in"erioara la ( cm sub rebord costal,contur
regulat,plina nepalpabila
Aparat uro-genital*mictiuni "iziologice
7istem nervos*"ara semen speci"ice
Ga eaminarea clinica pacienta prezinta*
-dispnee la e""ort mic
-dispnee paroistica nocturna
-palpitatii precordiale2araclinic*se indica*-eamen de laborator,ECN,echogra"ie abdominala.
0
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
61/115
8E)IA D:8;ABE8$AGA 2=
alimenta
;islipidemie bezitate gradul II
'8evoia de a se misca si a
avea o buna postura
;i"icultate in e"ectuarea
miscarilor,precordialgii
A2 de e"ort
4'8evoia de a se odihni, de a
dormi
7omn perturbat
;ispnee paroistica nocturna
2alpitatii
2alpitatii
!e"alee
5' 8evoia de a elimina Bictiunu dese 8e"rectomie
=inichi drept mic
1
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
62/115
'8evoia de a evita pericole Anietate ;ispnee paroistica nocturna
2recordialgii
2alpitatii>'8evoia de a comunica !omunicare di"icila Anietate
;epresie?.01.(01.
2=
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
63/115
=ecoltarea probelor de
sange penrtuanalize*#GN,)7#,Nlucoza
!olesterol , :ree
,!reatinina ,
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
64/115
;ispnee
paroistica
nocturna
comoda in
pat&semisezand'
Aeriseste
camera si
umidi"ica aerul
daca este nevoie
medic nu mai prezin
dispnee
2recordia
lgii
!e"alee
!ombaterea durerii Atmos"era
de cam si liniste
in salon
;urerile
precordiale n
mai au aceea
"recventa
intensitete
Anietat
e
!almarea si incura6area
pacientei
;iscuta cu
pacienta sa
Induca o
stare de calm si
liniste,o
incura6eaza
7tarea d
teama dispare
4
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
65/115
Insomnie 2acienta sa se odihneasca,
sa aiba un somn linistit
Ii asigura
con"ort in pat o
aseaza comod
2astreaza
linistea in salon
2acienta
se odihnes
mai bine
bezitate 7caderea in greutate I"ormeazaasupra regimului
si necesitatea
acestuia
2acientaa intel
necesitatea
regimului si
respecta
5
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
66/115
Ga eamenul echogra"ic s-a pus in evidenta*
-steatoza hepatica gradul II-III
-colecist "ara calculi
-=.;. unic marit compensator
-=.7. eclus chirurgical
-splina az lung ? cm
-vezica urinara in re"lectie
-peritoneu liber
Analize e"ectuate
=ezultat :nitate demasura
Intervalebiologice
Geucocite 10,? W10X:G 4.00-11.00Nranulocite >, W10X:G 1.50->.00Gim"ocite (>, (0.00-40.00Eritrocite 4,? W10X:G .50-5.50#emoglobina 1,? gdG 1(.00-1.00#ematocrit 4,5 >.00-4>.00!oncentratia
#b100ml
1,? gdG (.00-.00
)7# 0 mmora 15.00-1>.00:ree ( mgdG 10-50Nlucoza ?> mgdG >0-110!reatinina
serica
0,> mgdG 0,-1.
!olesterol
total
((5 mgdG 1(0-(40
$N (? :G 1-$N2 1> :G 1-40
5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA
67/115
2acienta in varsta de 5 ani hipertensiva , obeza , dislipidemica,cu
rinichi drept chirurgicalse interneaza pentru evaluare si conduita terapeutica.
In timpul internarii starea pacientei se imbunatateste , tensiunea arteriala
a6unge la valoarea de 150mm#g , dispate dispneea paroistica nocturna.
Am discutat cu pacienta i-am eplicat necesitatea si importanta
regimului alimentar care trebuie sa-l insoteasca pe cel medicamentos.