Home >Documents >Ingrijirea Pacientului Cu HTA

Ingrijirea Pacientului Cu HTA

Date post:15-Oct-2015
Category:
View:392 times
Download:35 times
Share this document with a friend
Description:
.
Transcript:
  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    1/115

    ARGUMENT

    Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintreprimele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii

    reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind

    40%, iar in populatia de 55-0 de ani numarul lor creste la 50-0%. !um stresul este

    un "actor "avorizant al instalarii #$A, iar astazi este "oarte crescut pentru intreaga

    populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invat cat mai multe despre aceasta

    a"ectiune si despre importanta unei vieti echilibrate mai ales sa le pot transmite si

    celorlalti aceste in"ormatii, in special celor predispusi sa "aca #$A.

    #ipertensiunea arteriala $A' reprezinta o crestere a valorilor tensiunii

    arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin ( determinari realizate

    in doua sau mai multe vizite dupa screeningul initial. )alorile normale ale tensiunii

    arteriale au "ost stabilite de catre "oruri internationale* $A + 100 mm#g,

    interpretate /n raport cu vrsta, seul si greutatea, iar tensiunea arteriala optima "ara

    risc cardiovascular este +1(00 mm#g.

    2rezen3a /n "amilie a #$A, ct i dorin3a de a cunoate mai multe lucruri despre

    boal pentru a putea acorda primul a6utor /n "olosul celui de lng mine m-a

    determinat s aleg aceast tem a lucrrii de diplom. 7e cunoate c organismul

    realizeaz un tot unitar cu mediul /ncon6urtor prin intermediul 78!. 9n condi3ii

    normale de adaptare, /ntre organism i mediu se stabilete o stare de echilibru biologic

    care se poate aprecia subiectiv i obiectiv prin starea de sntate.:nii "actori de mediu &intern, etern' pot perturba aceast stare de echilibru,

    a6ungndu-se ast"el la starea de boal o anumit boal pe care, prin "elul ei de

    mani"estare o putem identi"ica si care are o anumit cauz. $rebuie s re3inem totui

    c aceeai boal se mani"est /n mod di"erit de la un organism la altul, deoarece

    "iecare organism reac3ioneaz /ntr-un mod particular, propriu, numai lui, la aceeai

    1

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    2/115

    cauz de boal. ;eci, identi"icnd o boal la un organism uman, vom trata nu boala, ci

    bolnavul cu particularitatile sale. 9n3elegerea acestei no3iuni are o mare /nsemntate

    practic, deoarece, de ea depinde succesul tratamentelor.

    :n bolnav su"erind de o anumit boal are psihicul su, "elul su de

    mani"estare, de a reac3iona biologic la boal. 9n3elegndu-l /n compleitatea

    mani"estrilor sale, se realizeaz i acea legtur su"leteasc /ntre bolnav i cei ce-i

    /ngri6esc, premis hotrtoare pentru ob3inerea unor rezultate pozitive cnd tratm

    bolnavul.

    Asistentul medical trebuie sa se aproprie si sa-i cunoasca mai bine pe

    bene"iciarii ingri6irilor, sa o"ere ingri6iri mai bune, individualizate, complete si

    continue. . Acordarea de ingri6iri pentru prevenirea complicatiilor in di"erite a"ectiuni.

    . !unoasterea pregatirii bolnavilor si a materialelor necesare pentru recoltari

    de produse biologice,patologice, eplorari "unctionale, eamen radiologic etc.

    ?. Acordarea de ingri6iri in situatii de urgenta.

    (

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    3/115

    10. =ealizarea educatiei in scopul prevenirii complicatiilor si mentinerea unui

    grad de sanatate.

    11. Aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii.

    In cei trei ani de studiu in 7coala 2ostliceala 7anitara si e"ectuand practica

    pro"esionala in toate sectiile spitalului, am avut ocazia sa vad su"erinta in toate

    gradele si aspectele ei si am considerat ca pot sa a6ut pe cei ce au o asemenea

    problema si pot sa /i sustin psihic.

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    4/115

    CAPITOLUL I

    NOIUNI DE ANATOMIE

    7istemul circulator este "ormat din inima, vase sanguine si lim"atice, care

    alcatuiesc o unitate "unctionala coordonata si permanent adaptata

    nevoilor organimului.

    Aparatul circulator este un tot unitar dar paote "i /mpr3it /n sistemul sanguin,

    reprezentat prin inim vase sanguine i sistemul lim"[email protected] de vasele

    lim"atice i ganglionii lim"atici

    I . Anatomia inimii.Inima este un organ situat /n mediastin, orientat cu v/r"ulla st/nga, /n 6os i /nainte i cu [email protected] /n sus, la dreapta si /napoi. ;in punct de vedera

    anatomic,"[email protected] i patologicse deosebesc o inim st/nga i o inim dreapt. Inima

    st/nga este alctuit atriul i ventriculul st/ng,prin ori"iciul atrio-ventricular.Atriul

    st/ng primete s/nge arterial care vine din plm/n prin vene pulmonare.

    ri"iciul atrio-ventricular stng sau mitral este [email protected] cu dou valve care /l

    /nchid /n timpul sistolei i /l las deschis /n timpul diastolei. )entriculul stangprimeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in

    artera aorta prin ori"iciul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar &valvula

    sigmoida aortica'.

    ri"iciul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reuma-

    tismale &stenoza mitrala si insu"icienta aortica'. Inima dreapta este alcatuita din atriul

    si ventriculul drept, separate prin ori"iciul atrioventricular drept. Atriul drept primeste

    sange venos din marea circulatie prin ori"iciile venei cave superioare si al venei cave

    in"erioare.

    ri"iciul atrioventricular drept sau ori"iciul tricuspid este prevazut cu trei valve,

    care inchid ori"iciul in sistola si il deschid in diastola.)entriculul drept primeste

    sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera

    4

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    5/115

    pulmonara, prin ori"iciul pulmonar, prevazut ca si ori"iciul aortic - cu trei valve de

    aspect semilunar. Inima dreapta este motorul micii circulatii.Eista deci o mare

    circulatie sau circulatie sistematica si o mica circulatie sau circulatie

    pulmonara.2eretii atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic * mai intai cele doua

    atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, epulzand aceeasi cantitate de sange pe care o

    primesc.

    Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele cave si il

    impinge in ventricu-lul drept, de unde, prin arterele pulmonare, a6unge in plamani,

    unde se oigeneaza, pierzand !(.2rin venele pulmonare a6unge in atriul stang, de

    unde trece in ventriculul stang si de aici - prin artera aorta - este distribuit in toate

    tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici * endocardul, miocardul sipericardul.

    Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale

    "ormeaza aparatele valvulare.

    Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mi6locie, "iind alcatuit din

    miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul speci"ic sau

    ecitoconductor.Biocardul contractil are o grosime di"erita in cei doiventriculi.Ast"el, ventriculul stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul,

    are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi

    plamani.Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor. $esutul speci"ic

    este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, "oarte bogat in celule nervoase, si

    cuprinde *

    - nodul sino-atrial Ceith-Dlac, situat in peretele atriului drept, aproape de

    ori"iciul de varsare al venei cave superioare

    - sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio-ventricular

    Ascho""-$aFara, situat in partea postero-in"erioara a septului interatrial, si "asciculul

    #is, care ia nastere din nodul Ascho""-$aFara, coboara in peretele interventricular si

    5

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    6/115

    se imparte in doua ramuri &dreapta si stanga', care se termina prin reteaua

    anastomotica 2urin6e in miocardul ventricular.

    Pericarduleste tunica eterna a inimii - o seroasa care cuprinde, ca si pleura,

    doua "oi * una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine in contact

    cu organele de vecinatate.Intre cele doua "oi se a"la cavitatea pericardiaca. In stare

    patologica, cele trei tunici pot "i a"ectate separat &miocardita, endocardita sau

    pericardita' sau simultan &pancardita'. )ascularizatia inimii este realizata prin cele

    doua artere coronare.)enele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul

    coronar, care se deschide in atriul drept. Inervatia inimii se "ace prin "irisoare

    nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic.

    II. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE=evolutia cardiaca * trecerea sangelui dinatrii in ventriculi si apoi in arborele vascular, impreuna cu "enomenele care determina

    si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca . =evolutia

    cardiaca dureaza 0, secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care

    dureaza 0,1 secunde contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara, care dureaza 0,

    secunde, relaarea &repausul' intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza circa

    0,4 secunde.Inima este o pompa aspiratoare - respingatoare, circulatia sangelui "iind

    posibila datorita contractiilor ei ritmice.=evolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor

    in timpul diastolei atriale, sangele venosdin venele cave patrunzand in atriul drept, iar

    sangele din venele pulmonare, in cel stang.

    2atrunderea sangelui destinde peretii relaati ai atriilor, pana la o anumita

    limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele

    atrial in ventriculi Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii

    intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare &contractia ventriculilor'. in timpul

    sistolei ventriculare, datorita presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea

    din artera pulmonara si aorta, se inchid valvele atrio-ventriculare si se deschid valvele

    sigmoide. ;upa epulzarea sangelui din ventriculi, peretii acestora se rela-eaza si

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    7/115

    incepe diastola ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din ventriculi, se inchid

    valvele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare Ga inceputul diastolei

    ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre ventriculi. Ga s"arsitul diastolei

    ventriculare, contractia atriala &sistola atriala' contribuie la varsarea in ventriculi a

    restului de sange din atrii.

    =ezulta ca, in timpul revolutiei cardiace, atriile si ventriculii prezinta sistole

    &contractii' si diastole &relaari' succesive, care se e"ectueaza in acelasi timp in

    cavitatile drepte si cele stangi. ;iastola generala, adica relaarea intregii inimi, se

    suprapune pe diastola ventriculara, dar dureaza mai putin decat aceasta, din cauza

    sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei ventriculare. Ga individul

    normal au loc >0 - 0 de revolutii cardiacemin, care reprezinta de "apt bataile inimii.!ontractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare - unul

    intracardiac, altul etracardiac .

    Mecanismul intracaidiac este datorat tesutului speci"ic. 2roprietatile

    miocardului sunt*

    - automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli ecitatori

    - ecitabilitatea, care este dealt"el o proprietate generala a materiei vii- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul

    - contractilitatea, proprietatea de a raspunde la ecitatie prin contractie.

    Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului speci"ic si eplica acti-

    vitatea ritmica, regulata, a inimii. Drecventa batailor cardiace &>0 - 0min' este

    realizata de nodul Ceith si Dlac, denumit si nodul sinusal, care emite stimuli cu

    aceasta "recventa. ;e aceea, ritmul cardiac normal se mai cheama si ritm sinusal.

    Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si para-simpatic.

    7impaticul &adrenalina, e"edrina si toate substantele simpatomimetice'

    accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.

    >

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    8/115

    ARORELE CIRCULATOR

    Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in

    care este inchis si prin care circula sangele. in "unctie de structura si "unctiile pe care

    le au, sunt trei "eluri de vase sanguine* artere, capilare si vene

    Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe.Ele

    pornesc din ventricule si rami"icandu-se se raspandesc la toate organele, unde se

    capilarizeaza.;upa dimensiuni arterele se impart in trei categorii*mari,mi6locii si

    micicele mai mici artere care se continua cu capilarele se numesc arteriole.Arterele

    sent vase cu asezare variabila.Arterele mari sent asezate,in general pro"ound pe cand

    arterele mai mici sent super"iciale.In drumul ei artera "ormeaza ramuri,care poarta

    denumirea de colaterale iar la capat "ormeaza ramuri terminale.;i"eritele artere potcomunica intre ele prin ramuri, care se unesc si "ormeaza anastomoze.

    !tructura arterelor.

    2eretele arterei este "ormat din trei paturi numite tunici *

    a' $unica interna sau intima este "ormata dintr-un strat subtire de celule

    turtite, numit endotelin.

    7ub endotelin se a"la stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de"ibre elastice, colagene si de reticulina, iar sub aceasta se a"la o membrana groasa

    si elastica care poarta denumirea de limita elastica interna. Ea permite

    trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesutur.b' $unica

    mi6locie sau media este alcatuita din "ibre elastice si "ibre

    musculare netede dispuse circular. 2roportia acestor doua tesuturi depinde de

    marimea arterei, deci de departarea de inima. 7tratul de tesut elastic se subtiaza

    pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne

    departam de inima. Ga peri"eria tunicii medii se a"la o membra elastica, care o separa

    de tunica eterna, limitanta elastica eterna.

    c' $unica eterna sau adventicea este alcatuita din tesut con6unctiv elastic si

    cateva elemente musculare. In tunica eterna a vaselor mari si mi6locii se gasesc

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    9/115

    atriole si capilare sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei. In tunica

    mi6locie si tunica eterna se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase

    vegetative. Ga nivelul capilarelor, tunica mi6locie si cea eterna au disparut .

    "ENELE

    )enele sunt vase sanguine care se "ormeaza prin con"luenta capilarelor

    sanguine si care se termina la inima, in atrii. 2rin ele sangele circula de la peri"erie

    spre inima.

    )enele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele "iind de

    aproimativ (*1. In "unctie de dispozitia lor in organism, venele sunt* pro"unde si

    super"iciale. alta caracteristica o "ormeaza marele numar de anastomoze, legaturi

    prin ramuri colaterale. In "unctie de grosimea lor, venele se impart in trei categorii*mari, mi6locii si mici. !ele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si

    se "ormeaza prin unirea capilarelor

    !RUCTURA "ENELOR

    ;in punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin

    rezistent decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor

    este oval, turtit,in timp ce arterele au un contur circular, regulat.2eretele unei veneeste "ormat din trei tunici*

    a' $unica interna sau endovena este "ormata dintr-un endotelin, care captuseste

    lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat

    con6unctiv elastic, asezat in 6urul endoteliului, care contine "ibre elastice, dispuse in

    "orma de retea. $unica interna "ormeaza in interiorul unor vene niste pliuri

    semilunare, numite valvule venoase. )alvulele venoase se gasesc numai in venele in

    care sangele circula de 6os in sus. 7i se numesc vene valvulare.)enele care nu

    au valvule poarta denumirea de vene avalvulare.

    b' $unica mi6locie sau mezovena este mai subtire decat tunica mi6locie

    a arterelor si are o structura variata.Ea este "ormata din tesut con6unctiv, in care sunt

    ?

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    10/115

    cuprinse si "ibre musculare.$esutul con6unctiv contine "ibre con6unctive si "ibre

    elastice, cu dispozitie si proportii "oarte variate.

    c' $unica eterna sau perivena este mai groasa decat tunica mi6locie si este

    constituita tot din tesutul con6unctiv la, in care se gasesc, pe langa "ibre con6unctive

    si elastice, si elemente musculare de obicei , tesutul con6unctiv al mezovenei se

    gaseste in continuarea tesutului con6unctiv al perivenei, "ara o limita distincta.

    7tructura peretelui si in special structura tunicii mi6locii variaza cu di"eritele

    tipuri de vene * -vene "ibroase, "ibroelastice si vene musculoase.

    )enele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele

    membrelor.

    "A!ELE LIMFATICE)asele lim"atice se "ormeaza prin con"luenta capilarelor dand nostin vaselor

    lim"atice mici,care, prin con"luenta, "ormeaza vase lim"atice mari, iar aceasta dau

    nastere, la randul lor, la trunchiuri lim"atice, care comunica cu sistemul vascular

    sanguin.

    7tructural,vasele lim"atice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt

    mai subtiri decat venele.CIRCULATIA !ANGUINA !I!TEMATICA

    !irculatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre organe si

    teseturi prin sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la inima, prin sistemul venos.

    !irculatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera, aorta,

    din care se desprind apoi toate arterele mari artere-arteriole-capilare apoi prin venele-

    vene-venele-atriul drept.

    CIRCULATIA PULMONARA

    !irculatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din

    ventriculul drept "iind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc

    schimbul de gaze, dupa care revine prin venele pulmonare in atriul stang.

    10

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    11/115

    CIRCULATIA LIMFATICA

    !irculatia lim"atica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in

    vene o parte din lichidele interstitiale. 7imilar circulatiei sangvine, circulatia lim"atica

    are loc in cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare

    inchise, se colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari, si,

    in"inal"ormeaza doua colectoare lim"atice mari, care se desachid in venele

    subclaviculare. Eamenul obiectiv al unui cardiac utilizeaza cele patru metode

    clasice* in#$ectia, $al$area, $ercutia, au#cultatia.

    In#$ectia

    Inspectia implica inspectia generala si inspectia regiunii precordiale. Inspectia

    generala permite sa se evidentieze*- $o%itia &olna'ului* ortopneea indica o insu"icienta cardiaca stanga, iar pozitia

    genu-pectorala, o pericardita cu lichid abundent

    -culoarea te(umentelor #i a mucoa#elor* paloarea apare in endocardita lenta,

    cardita reumatica, insu"icienta cardiaca, iar cianoza, in insu"icienta cardiaca globala,

    in unele boli cardiace congenitale

    -)dan#ul arterialH &artere hiperpulsatile' indica o insu"icienta aortica sau unhipertiroidism

    *tur(e#centa 'enelor +u(ulare la nivelul regiunii cervicale este un semn de

    insu"icienta cardiaca dreapt

    -&om&area a&domenuluiprin ascita sau hepatomegalie de staza este un alt

    semn de insu"icienta cardiaca dreapta

    -in#$ectia (enerala mai permite remarcarea edemelor in regiunile declive

    &membre in"erioare, regiunea sacrata etc.', a degetelor hipocratice &endocardita lenta'.

    Inspectia regiunii precordiale poate decela* bolirea regiunii precordiale &prin marirea

    accentuata a inimii la copii sau adolescenti' sau retractia sa &in sim"iza pericardica'

    sediul socului apeian &al var"ului etc.'.

    11

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    12/115

    Pal$area

    2alparea permite sa se aprecieze*

    - #ocul a$e,iancare, normal, predomina in spatiul al )-lea intercostal stang,

    putin inauntrul liniei medico-claviculare. Este limitat si puncti"orm. :neori,

    socul sistolic apeian nu se percepe decat in decubit lateral stang sau chiar

    nu este palpabil. In stare patologica, prin marirea inimii, socul apeian se

    deplaseaza in 6os si spre stanga &in hipertro"ia ventriculara stanga' sau numai

    spre stanga &in hipertro"ia ventriculara dreapta'

    - -reamatele&vibratii provocate de unele su"luri valvulare mai intense si mai

    aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand

    palma pe spatele unei pisici care toarce' si "recaturile pericardice- $al$area arterelor $eri-erice &temporala, radiala, humerala, carotida,

    pedioasa, tibiala posterioara, "emurala' permite aprecierea elasticitatii si

    permeabilitatii arteriale.

    Percutia

    2ercutia "ace posibila aprecierea maririi si "ormei inimii.

    Auscultatia se "ace cu urechea libera sau cu stetoscopul, bolnavul "iind asezatpe rand in decubit dorsal, apoi lateral stang, in s"arsit in picioare.

    Ga inima normala se percep doua zgomote* zgomotul I sau sistolic, surd si

    prelungit, datorat inchiderii valvulelor atrioventriculare si contractiei miocardului.

    7e aude mai bine la var" zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt si mai inalt,

    datorat inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare se aude mai bine la baza.

    2rimul zgomot este separat de al doilea prin pauza mica &sistola', iar al doilea este

    separat de primul zgomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pauza mare sau

    diastola. In stare patologica pot aparea modi"icari de zgomote, zgomote

    supraadaugate u-luri', tul&urari de ritm.

    Bodi"icarile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt* intarirea primului

    zgomot la var"&stenoza mitrala' intarirea zgomotului al doilea la aorta

    1(

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    13/115

    &hipertensiunea arteriala' sau la pulmonara &stenoza mitrala zgomot in trei timpi la

    var" &stenoza mitrala zgomotul de galop este un ritm in trei timpi, datorit asocierii

    unui al treilea zgomot anormal la cele doua zgomote normale, care apare in di"erite

    "orme de insu"icienta cardiaca.

    Z(omotele #u$raadau(ate sunt su"lurile si zgomotele pericardice. ;upa

    cauzele care le determina, su"lurile pot "i e,tracardiace &anorganice', cand apar

    accidental la persoane "ara leziuni cardiace, si cardiace. 7u"lurile cardiace pot "i

    organice &leziune a aparatului valvular' sau "unctionale &dilatare a cavitatilor inimii

    sau a arterei aorte ori pulmonare'. :ltimele apar "recvent in insu"icienta cardiaca.

    ;upa timpul revolutiei cardiace in care apar, su"lurile pot "i sistolice &ins"uicienta

    mitrala, stenoza aortica' sau diastolice &stenoza mitrala, insu"icientaaortica'.Auscultatia inimii permite uneori descoperirea -recaturii $ericardiace J

    semn important pentru diagnosticul pericarditelor.

    E,$lorari -unctionale.

    Pul#ul

    2ulsul este o epansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand se

    comprima o artera pe un plan rezistent. bisnuit, "iecarui bolnav i se cerceteaza$ul#ul radial, care se palpeaza de obicei la ambele maini, cu trei degete &inde,

    mediu si inelar', bolnavul "iind in repaus, si se numara de pre"erinta timp de un

    minut.7e studiaza succesiv*

    Frec'enta #i ritmul. 8ormal, "recventa este de ce /0 de $ul#atii1min, iar

    ritmul regulat. 7ub in"luenta unor boli, pulsul se accelereaza &tahis"igmie', se rareste

    &bradis"igmie' sau devine neregulat &ritmul si intensitatea pulsatiilor sunt inegale'.

    In "ibrilatia atriala se numara pulsatiile si apoi bataile cardiace, auscultate direct

    la inima. ;aca primele sunt mai putin numeroase, se spune ca pulsul este de"icitar.

    2ulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii J una puternica si alta

    slaba, urmata de o pauza mai lunga se intalneste in etrasistole.

    1

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    14/115

    Am$litudinea #au inten#itateamasoara gradul epansiunii arteriale. ;in acest

    punct de vedere se deosebesc*

    - pulsul mic si rapid, uneori aproape imperceptibil, care apare in colapsul

    vascular

    - pulsul saltaret si depresibil, care loveste degetul cu "orta si apoi scade brusc

    se intalneste in insu"icienta aortica si poarta denumirea de pulsul !orrigan.

    E(alitatea &atailor* pulsul poate "i alternant cand o pulsatie slaba alterneaza cu

    una puternica, ritmul "iind regulat.

    ;uritatea sau presiunea in artere se apreciaza prin presiunea care trebuie

    eercitata asupra arterei pentru a "ace sa dispara unda pulsatila. 2ulsul este dur in

    hipertensiunea arteriala, datorita presiunii diastolice 6oase. In mod normal, pulsul estecu atat mai rapid, cu cat $K este mai ridicata. Dace eceptie "ebra ti"oida, cand pulsul

    nu creste corespunzator cu $K.

    Ten#iunea arteriala

    $ensiunea arteriala este "orta cu care sangele circulant apasa asupra peretilor

    arteriali. Bai corect este termenul de presiune arteriala, deoarece valorile tensionale

    inregistrate re"lecta presiunea sangelui in artere, si nu tensiunea peretelui arterial. Inpractica se "oloseste termenul de tensiune arteriala.

    7e deosebesc o ten#iune arteriala ma,ima #au #i#tolica care corespunde

    sistolei ventriculare, si o ten#iune minima #au dia#tolica, care corespunde s"arsitului

    diastolei.

    ;i"erenta dintre aceste doua valori se numesteten#iunea di-erentiala. )alorile

    normale sunt considerate astazi pentru maima 140 J 10 mm #g, iar pentru minima

    ?0?5 mm #g &!omitetul de eperti al .B.7.'. :nii autori deosebesc* tensiunea

    arteriala bazala, inregistrata cand subiectul investigat se gaseste in repaus psihic, "izic

    si metabolic. 2entru acelasi individ, aceasta este o constanta tensiunea ocazionala,

    reprezentata de valorile inregistrate in conditii obisnuite de eaminare. Aceasta este o

    valoare variabila, care scade in repaus.

    14

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    15/115

    In general eista variatii ale $.A. In "unctie de varsta, se, pozitie, e"ort

    muscular, ecitatii psihice, mese, greutatea corporala, sarcini, apnee, tuse.

    2entru evitarea "actorilor care in"luenteaza $.A., aceasta se ia cand bolnavul

    este in repaus "izic si psihic &culcat timp de 10 J 0 de minute', e"ectuand mai multe

    inregistrari si notandu-se cea mai mica valoare, respectand intotdeauna aceeasi ora de

    inregistrare si utilizand acelasi tip de aparat. !orect, $.A. trebuie masurata la

    2umerala, bilateral &pentru a surprinde o eventuala asimetrie tensionala', in

    clinostatism sau in pozitie sezanda, in ortostatism, iar uneori si la membrele pelviene

    &indispensabil in unele "orme de hipertensiune'.

    Ga membrele pelviene, $.A. este mai mare decat la cele toracice cu (0 J 40 mm

    #g, pentru cea sistolica, si cu 10-(0 mm #g, pentru cea diastolica. 7e utilizeaza "iemetoda palpatorie, "ie cea oscilatorie sau auscultatorie, ultima "iind "olosita in practica

    curenta. Aparatele se numesc #-i(momanometre in metoda ausculatatorie se

    intrebuinteaza aparatul =iva-=occi sau aparatul )[email protected] Este pre"erabil ca

    pacientul sa stea culcat, cu bratul relaat, dezvelit pana la umar si asezat orizontal la

    inaltimea cordului. Banseta se aplica pe partea interna a bratului, la doua laturi de

    deget de plica corului, avand gri6a sa nu "ie nici prea stransa, nici prea larga.7tetoscopul se aplica pe artera humerala, la cativa centimetri sub marginea in"erioara

    a mansetei.

    Aceasta nu va "i mentinuta um"lata prea mult timp, deoarece provoaca

    hipertensiune venoasa, care ridica tensiunea diastolica. $.A. se inregistreaza pompand

    aer in manseta si decomprimand progresiv in timp ce se asculta artera cu stetoscopul.

    )aloarea aratata de manometru la aparitia primului zgomot indica tensiunea maima

    &sistolica'. $ensiunea diastolica se noteaza in momentul cand zgomotele devin mai

    asurzite. :nii autori noteaza si momentul cand zgomotele dispar complet. !resterea

    tensiunii sistolice se intalneste in 2i$erten#iunea arteriala, in#u-icenta aortica,

    &locul total, 2i$ertiroidi#m, coarctatia de aorta. 2resiunea diastolica este mai

    importanta, deoarece re"lecta presiunea permanenta care actioneaza asupra arterelor.

    15

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    16/115

    ;e aceea, hipertensiunea diastolica are un prognostic mai grav, aparand in "ormele

    maligne de hipertensiune, in insu"icienta aortica, tensiunea diastolica scade uneori la

    %ero. In cola$# #cad am&ele ten#iuni.

    E,$lorari $araclinice.

    Eplorarea paraclinica se "ace in senul stabilirii etiologiei #$A, a stadializarii

    ei si pentru identi"icarea altor "actori de risc asociati.

    Eamenul sumar de urina da rezultate normale in "ormele necomplicate.In

    "ormele avansate se preteaza la con"uzii cu ne"roangioscleroza sau #$A secundara

    renoparenchimatoasa.Dunctia renala si eventuala implicare a rinichiului in etiologia

    hipertensiunii se evalueaza prin dozarea ureei, creatinineisi ionogramei serice.

    Evaluarea "actorilio de risc asociati si a e"ectelor secundare ale unor medicamente se"ace prin dozarea glicemiei, colesterolului,trigliceridelor si acidului uric.

    Eamenul "undului de ochi o"era in"ormatii asupra severitatii #$A si in special

    asupra rasunetului ei pe cerebrala. 7e descriu*

    -stadiu I* ingustarea lumenului arterial

    -stadiul II* artere Min "ir de argintM comprimarea venelor la locul

    incrucisarii &semnul 7AG:7-N:88'-stadiul I)* edem papilar

    =adiogra"ia toracica arata un cord de dimensiuni normale sau crescute in

    momentil in care apar dilatarea si semnele de insu"icienta cardiaca.Bai poate

    evidential prezenta uniu eventual anevrism de aorta.

    Electocardiograma poate "i normala sau poate evidential hipertro"ie atriala

    stanga, hipertro"ie ventriculara stanga,modi"icari secundare,ischemice sau mite ale

    segmentului 7$ si undei $.:neori pot "i surprinse di"erite aritmii.

    Echocardiogra"ia este mult mai sensibila decat electrocardigrama in ceea ce

    priveste depistarea hipertro"iei ventriculare stangi precum si in aprecierea

    per"ormantei sistolice si diastolice.

    1

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    17/115

    CAPITOLUL II

    3IPERTEN!IUNEA ARTERIALA

    Definitie: hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea

    presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. ;upa B7 se considera

    valori normale pentru presiunea maima 140-10 mm#g, interpretate in raport cu

    varsta, seul si greutatea, iar pentru minima ?0-?5 mm#g.

    Clasificare: in "unctie de etologie se deosebesc

    a' #$A esentiala in care nu se poate evidentia o cauza organica

    b' #$A secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza se

    deosebesc hipertensiuni secundare* renale, endocrine, neurogene si

    cardiovasculare.

    #$A este una dintre cele mai raspandite boli.2resiunea arteriala poate creste "ie

    prin marirea debitului, "ie prin cresterea rezistentei.!ele mai multe hipertensiuni au la

    baza cresterea rezistentei peri"erice &hipertensiunea esentiala, renol.'.

    Initial,procesul este "unctional-vasoconstructie-apoi leziuni organice carepermanentizeaza hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste "actorii care realizeaza

    vasoconstructia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central,

    sistemului hipo"izo-suprarenal si hiper reactivitatii vasculare.in evolutia hipertensiunii

    arteriale,dupa mai multi ani de evolutie apoi leziuni organice de ateroscleroza, care

    agraveaza tulburarile.

    Stadiul I- caracterizat prin depirea valorilor normale de 140-10?0-?5 mm

    #g, iar atingeri vasculare sau viscerale.

    Stadiul al-II-lea - caracterizat prin semne de hipertro"ie cardiovascular.

    #ipertro"ia ventricului stng poate "i constatat clinic, electrocardiogra"ie, radiologie

    i prin eamenul "undului de ochi &angiopatie hipertensiv'.

    1>

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    18/115

    Stadiul al-III-lea - caracterizat prin apari3ia complica3iilor cardiace,

    coronariene, cerebrale i renale.

    #ipertensiunea arterial este una dintre cele mai raspandite boli. . 2resiunea

    arterial poate crete "ie prin mrirea debitului, "ie prin creterea rezisten3ei.. !ele mai

    multe hipertensiuni au la baz creterea rezisten3ei peri"erice &hipertensiunea

    esen3ial, renal etc'. Ini3ial procesul este "unc3ional - vasoconstric3ie -, ulterior apar

    leziuni organice care permanentizeaz hipertensiunea arterial. /n ceea ce privete

    "actorii care realizeaz vasoconstric3ia arterial, se acord un rol "oarte imporatnt

    78!-ului, sistemului hipo"izar suprarenal i hiperreactivit3ii vasculare. /n evolu3ia

    hipertensiunii arteriale, dup mai mul3i ani de evolu3ie apar leziuni organice de

    ateroscleroz, care agraveaz tulburrile. 1. 3IPERTEN!IUNEA ARTERIAL4 E!ENIAL4- prin care se /n3elege

    orice sindrom clinic hipertensiv /n care valorile presiunii arteriale sunt crescute, /n

    absen3a unei cauze organice. 7e mai numete i boal hipertensiv. Este cea mai

    "recvent, reprezentnd 0-?0% din totalul hipertensiunilor, i apare de obiucei dup

    0 de ani cu un maimum de "recven3 /ntre 40 i 50 de ani. /n absen3a unei etiologii

    certe o aten3ie deosebit se acord "actorilor de risc care ar putea interveni /nproducerea bolii i asupra crora s-ar putea ac3iona /n vederea reducerii numrului de

    bolnavi hipertensivi.

    - Ereditatea - hipertensiunea prezent la prin3i i descenden3i direc3i, sau la

    gemenii monozigo3i

    - 7eul - inciden3a bolii este echilibrat /ntre cele ( see pn la 50-0 ani,

    dup care crete la "emei. 2n la menopauz inciden3a este mic datorit relativei

    hipovolemii secundare pierderilor menstruale lunare.

    - )rsta - dup 0 de ani se constat o cretere a $A cu 5-10 mm #gan

    determinat de reducerea elasticit3ii vaselor

    - =asa - inciden3a #$A crete la rasa neagr care pentru o adaptare la clima

    uscat i clduroas /i diminu ecre3ia de sodiu, ducnd la hipovolemie.

    1

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    19/115

    - Aport alimentar de sare ecesiv &O 10 g (4 ore'

    - bezitatea, sedentarismul, consum ecesiv de carne de porc

    - !onsumul de alcool &mai ales bere i vin', chiar moderat crete valorile

    tensionale

    - Dumatul crete riscul complica3iilor cardio-vasculare i cerebrale ale #$A, ca

    i evolu3ia spre #$A malign

    - !a"eaua prin co"ein determin creteri acute ale $A datorit vasoconstric3iei

    - Dactorii psihoemo3ionali &via3a /ncordat, stresant'

    - Asocierea cu diabetul zaharat, ateroscleroza crete de (- ori riscul de apari3ie

    al #$A

    - !onsumul cronic de anticoncep3ionale orale &mai ales cele care con3inestrogeni /n cantitate mare'

    5. 3IPERTEN!IUNILE ARTERIALE !IMPTOMATICE

    De cauz renal. ;in acest grup "ac parte hipertensiunile renovasculare

    &anomalii congenitale ale vaselor renale, stenoze aterosclerotice, anevrisme,

    tromboze, embolii', hipertensiunile din bolile parenchimului renal & glomerulone"ritacut i cronic, leziunile renale de diabet, pielone"rite etc'. /n apari3ia hipertensiunii

    renale, rolul principal este de3inut de o enzim care ia natere /n rinichiul ischemic

    & cu circula3ia insu"icient' i care se numete renin. Aceasta se trans"orm /n snge

    /ntr-o substan3 numit angiotensin. E important precizarea etiologiei renale,

    deoarece unele "orme sunt susceptibile de o interven3ie chirurgical & hipertensiune

    renovascular, unele pielone"rite'. $ratamentul se adreseaz att bolii de baz, ct i

    hipertensiunii arteriale.

    De cauz endocrin. ;in acest grup "ac parte*

    - feocromocitomul - o tumoare localizat /n medulara glandei suprarenale,

    caracterizat prin crize paroistice de hipertensiune datorit descrcrii /n circula3ie

    de catecolamine & adrenalin i noradrenalin', dup care tensiunea revine rapid la

    1?

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    20/115

    normal, "iind adesea urmat de transpira3ii pro"iize i diurez ecesiv .tratamentul

    este chirurgical

    - rezec3ia tumorii hiperaldosteronismulprimar &adenom corticosuprarenal cu

    secre3ie ecesiv de aldosteron' care duce la reten3ie de sodiu i hipertensiune prin

    epansiune de volum

    - sindrom Cushing- datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipo"izare care

    se caracterizeaz prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism i creterea

    eliminrii urinare a 1>-cetosteroiziior tratamentul este chirurgical-rezec3ia tumorii.

    - Hipertensiuni endocrine-niai apar /n hipertiroidism i in cursul sarcinii: /n

    cursul primei sarcini poate aprea o hipertensiune reversibil, recidivnd eventual cu

    "iecare nou sarcin alteori graviditatea agraveaz o hipertensiune arterialpreeistent, de alt natur.

    De cauz neurogena.. In boli traumatice, tumorale, in"lamatorii ale creierului

    care duc la o cretere a presiunii intracranienc sau /n caz de leziuni ale centrilor

    vasomotori se observ, uneori, o cretere a tensiunii arteriale.

    De cauz cardiovascular .

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    21/115

    incordata, stresanta si ereditatea. Ereditatea ar 6uca un rol "oarte important, a"ectiunea

    intalnindu-se in proportie de (0-0% &dupa di"erite statistici' in antecedentele

    "amiliale ale bonlavilor. !eea ce se transmite ar consta intr-o tulburare a

    metabolismului catecolaminelor &adrenalina si noadrelina', care ar sta la baza

    vasoconstructiei arteriale. 7e pare ca si alimentatia bogata ar 6uca un rol.

    ETIOLOGIE

    Astzi este acceptata conceptia nervist, potrivit creia predispozi3ia ereditar

    este de natur neurogen, legat de o anumit structur a personalit3ii i de o anumit

    modalitate de rspuns la situa3iile de stres* durere, "ric, suprare.

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    22/115

    producere cat si prin consecintele asupra evolutiei hipertensiunii arteriale. Eista doua

    "orme distincte de arteridopatii hipertensive* arteriloscleroza si necroza "ibrinoida a

    mediei arteriolare .

    Arterioloscreloza consta in ingrosarea si , ulterior , in hialinizarea arteriolelor ,

    "enomenul parand sa debuteze subendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In

    patologeneza hialinului sunt implicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea

    membrelor bazale, esudatia plasmatica cu depunere de "ibrina si degenerescenta

    musculaturii netede.Geziunile de arterioloscreloza sunt parcelare intereseaza cu

    precadere rinichiul si constituie substratul asanumitei ne"roangioscrelozei benigne,

    de invaluire in #$A esentiala. 7ommerst constata ca leziunile de arterioloscreloza

    evolueaza in mai multe stadii* spasm al celulelor musculare din media arterioleia"erente, ingrosare a peretelui vascular datorita edemului, hipertro"ie a celulelor

    musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingustarea lumenului

    vascular. 8ecroza "ibrinoida arteriolara constituie PmarcaP mor"ologica a #$A

    maligne. 7e caracterizeaza prin rupturi ale "ibrelor musculare netede din media

    arteriolara, eudatia plasmatica enorma in peretele vascular, reactie

    in"lamatorie eudativa si plori"erativa in adventice cu obliterare sau stenozareconsecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar, monilo"orm,

    avand zone dilatate care alterneaza cu altele stramtorate. Geziunile a"ecteaza in

    masura di"erita rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si

    "icatul. Ga nivelul rinichiului, leziunile arteriale se sistematizeaza, "iind reprezentate

    de endorterita proli"erativa, arteriolita necrozanta glomerulita necrozanta.

    2atogenia leziunilor arteriale este complea si doar partial cunoscuta, mai ales

    in ceea cepriveste secventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanismului

    renina-angiotensiva, hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, ecesul de

    8aQ,constituie elementele patogenice principale care stau la baza

    vasculozei plasmatice, a depunerii de "ibrinoid in media arteriolara si a

    necrozelor arteriolare.

    ((

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    23/115

    ANATOMIA PATOLOGICA

    #$A entitate nosologica individualizata pe criterii "iziologice, nu are un

    echivalent anatomic. In cursul evolutiei sale apar multiple aspecte mor"ologice, in

    "unctie de stadiul bolii, de rapiditatea instalarii ei, de intensitatea tulburarilor

    "unctionale si de gradul de interesare a di"eritelor organe in procesul patologic.

    $endinta veche de a identi"ica hipertensiunea cu modi"icarile structurale a "acut

    di"icila cunoasterea rolului 6ucat de arteriole vasculare organice in istoria naturala a

    bolii. Intr-adevar #$A si degradarile mor"ologice nu sunt neaparat doua aspecte

    di"erite aleunuia si aceluiasi proces. Barimea tensiunii si gradul arterioscrelozei nu

    sunt legate intre ele prin legaturi matematice, de cauza la e"ect. Intre importanta

    leziunilor si gravitatea mani"estarilor lor chimice, de asemenea, nu eista oproportionalitate stricta.

    Bulte dintre aspectele lezionale constatate nu au nimic caracteristic intre ele

    si, mai mult chiar, cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot "i corelate mai de

    graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de hipertensiune, decat cu insusi #$A.

    Bulte alte leziuni, de asemenea, nu se deosebesc de degenerarile arteriale legate de

    procesul de senescenta, indi"erent de ci"rele tensionale. In general, lipsesc studii demare anvergura, bazate pe criterii unitare, bine precizate, care sa caute sa stabileasca o

    corelatie stricta , comparativa, intre tipul si gradul unor anumite leziuni, pe de o parte,

    si grupa de varsta, seul, ci"ra tensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe de alta.

    ;e aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la o epunera catagra"ica

    a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa "acem numai presupuneri care

    dintre modi"icarile degenerative ce alcatuiesc ParterioscrelozaP sunt legate de o

    tensiune mare. 2rocesele patologice, care duc la degenerarea "ibrelor

    peri"erice elastice din media aortei si din media arterelor mari, cresc presiunea

    pulsului si duc la o hipertensiune eclusiv sistolica. In parte, aceste procese sunt in

    "unctie de varsta.

    (

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    24/115

    =idicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice sunt legate in primul

    rand de modi"icarile, "unctionale sau structurale, din arterele mici, musculare.

    !IMPTOMATOLOGIE

    !lasic se deosebesc trei stadii*

    Stadiui prehipertensiv - poate /l a"irmat pe baza ascenden3ei ereditare

    hipertensive, apari3iei unor puseuri tensionale trectoare i a unor teste care stabilesc

    creterea anormal a presiunii arteriale, comparativ cu normalul. !el mai cunoscut

    este testul presor la rece, care este pozitiv cnd, introducnd mna /n ap la 4 K,

    valorile $A cresc cu peste 40 mm#g.

    Stadiul de hipertensiune intermitent - caracterizat prin perioade dehipertensiune, "r alte semne clinice, alternnd cu perioade normale.

    Stadiul de hipertensiune permanent - /n peste ?0 % din cazuri, hipertensiunea

    arterial este depistat /n acest stadiu.

    ;up mani"estri se deosebesc*

    R orma benign care evolueaz progresiv i se caracterizeaz prin* o semne

    care apar la eamenul arterelor, artere sinuoase i rigide, puls bine btut o semne de"ragilitate capilar diverse mani"estri hemoragice & epistais, metroragii, uneori

    hematemeze, hemoragii retiniene' semne cerebrale* ce"alee occipital, de obicei

    diminea3a, la trezire, ame3eli, oboseal, astenie, insomnie, tulburri de memorie i

    concentrare, modi"icri de caracter, "recvent tulburri de vedere & M mute zburtoareM,

    vedere /nce3oat' ce"alee cu caracter pulsatil, ame3eal, tulburri de vedere i

    tulburrile trectoare de contient i de limba6 sunt cele mai "recvente tulburri

    "unc3ionale comune tuturor "ormelor de hipertensiune o "urnicturi la nivelul

    etremit3ilor, ame3eli, senza3ia de M deget mortM o eamenul inimii relev subiectiv

    palpita3ii, dureri precordiale, di"erite grade de dispnee, iar obiectiv, semne de mrire a

    inimii stngi & hipertro"ie',radiogra"ia, elecrocardiogra"ia, "undul de ochi i probele

    "unc3ionale renale apreciaz gradul de evolutivitate a hipertensiunii arteriale.

    (4

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    25/115

    In ultimul stadiu al "ormei benigne - care se instaleaz dup mul3i ani de

    evolu3ie - apar complica3ii* insu"icien3 cardiac stng sau total, cardiopatie

    ischemic, complica3ii cerebrale sau renale.orma malign are evolu3ie rapid i o

    mortalitate ridicat. 2oate ii malign de la /nceput sau se poate maligniza pe parcurs.

    )alorile tensionale suni mari, /n special cea diastolic depind 10 mm#g, rezistente

    la tratament 7tarea general este alterat rapid &astenie, slbire, paloare, ce"alee

    intens', "undul de ochi este grav i precoce alterat, complica3iile apar de timpuriu, /n

    special insu"icien3a renal progresiv i ireductibil.

    DIAGNO!TICUL 3TA !I E"ALUARE

    #$A "iind o boala de "recventa crescuta in populatia generala, adevarateleprobleme pe care le pune sunt cele ale depistarii sale in masa si nu cele ale stabilirii

    diagnosticului la nivel individual. ;e aceea populatia trebuie sa "ie avizata si sa

    spri6ine e"ortul medico-sanitar de depistare activa a bolii. 7pri6inul cel mai direct este

    materializat prin prezentarea la actiunile dedepistare a #$A pe de o parte, iar pe de

    alta parte, prin e"ectuarea constiincioasa a eaminarii medicale impuse cu diverse

    prile6uri &anga6ari in munca, admitere in invatamantul superior, eamene pentrupermis de conducere auto, e.t.c'. In "ond, problema centrala a diagnosticului

    individual al #$A este legata de valoarea ci"rei tensionale.

    In "elul acesta masurarea $A devine mi6locul esential de diagnostic. Asistentei

    medicale, si in special celei care lucreaza in comunitati, ii revine un rol insemnat in

    depistarea hipertensivilor prin prisma "aptului ca ea este cea care masoara $A, dar

    mai ales prin natura muncii sale care-i permite sa culeaga mai multe in"ormatii despre

    pacient si mediul sau. 7a nu uitam ca uneori valorile crescute, peste limita, ale $A nu

    indica neaparat o hipertensiune arteriala ci se pot datora unor "actori de mediu. ;e

    aceea contetul in care se inregistreaza aceste valori este "oarte inportant. ;e

    asemenea AB trbuie sa stapaneasca "oarte bine tehnica masurarii tensiunii arteriale

    stiut "iind "aptul ca masurarea incorecta duce la valori eronate.

    (5

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    26/115

    !e trebuie sa "aca pacientul caruia la o eaminare medicala i s-a gasit crescuta

    $AS =aspunsul va trebui sa tina seama de ci"ra $A si varsta persoanei in cauza.

    Ast"el, pentru adulti, indi"erent de varsta, descoperirea unei $Ad egala sau mai mare

    de 100 mm#g trebuie sa "ie urmata de prezentarea la medic pentru investigatiile de

    rutina si prescrierea tratamentului.

    ;upa descoperirea si con"irmarea hipertensiunii arteriale este necesar sa se

    e"ectueze pentru "iecare bolnav un bilant clinico-biologic in scopul individualizarii

    diagnosticului si eventual al gasirii unei etiologii a hipertensiunii. E"ortul diagnostic

    va "i limitat la un minim concludent de date, in asa "el incat sa se poata evidentia*

    -severitatea bolii

    -gradul de a"ectare cardiovasculara-coeistenta altor "actori de risc pentru ateroscreloza

    -un posibil "actor etiologic

    -elemente orientative pentru prognostic si tratament

    #ipertensivul este prin ecelenta un bolnav ambulator, internarea sa in spital

    ne"iind indicata decat in cateva situatii si anume*

    T 2ersoanele tinere &sub 40 de ani' cu #$A moderata sau severaT 2ersoanele cu $As mai mare sau egala cu (40 mm#g sisau $Ad mai

    mare sau egala cu 1(0 mm#g

    T

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    27/115

    atenta, un eamen clinic complet si o investigatie paraclinica de rutina, strict necesara.

    A8AB8EUA Asistenta medicala "iind prima care intra in contact cu pacientul

    &de cele mai multe ori' trebuie sa conduca discutia ast"el incat sa poata procura

    urmatoarele date* debretul aproimativ sau sigur al #$A, simptomele de debut sau

    cele pentru care se adreseaza medicului, sa orienteze si sa ierarhizeze investigatiile

    paraclinice pentru stabilirea etiologica a #$A si a caracterului sau evolutiv, sa

    e"ectueze un bilant orientativ privind riscul cardiovascular, bolileasociate si evetualele

    conditii de mediu "avorizante pentru cresterea valorilor $A. Anomneza bolnavului cu

    #$A este etapa initiala si indispensabila stabilirii debutului hipertensiunii.

    Interogatoriul precizeaza unele tulburari "unctionale comune tuturor "ormelor

    de #$A si anume*-ce"alee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare are sediul cervico-

    occipital sau se prezinta ca o hemicranie predominant preorbitara, alteori

    este pulsatila, insotita sau precedata de tulburari vizuale sau digestive

    bolnavii relateaza ca ce"aleea este "avorizata de ingestia de alcool si de

    suprasolicitare intelectuala -

    verti6 de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,-tulburari de vedere

    -va6aieli in urechi

    -oboseala "izica si intelectuala

    -parestezii, pareze, disartrii trecatoare

    -palpitatii, precordialgii, dispnee de e"ort

    -anietate, insomnii, iritabilitate

    -prezenta in antecedentele patologice personale a unor a"ectiuni ne"rologice

    sauurologice &albuminurie sau hematurii pasagere, in"ectii urinare, colici

    ne"retice,a"ectiuni renale diagnosticate, e.t.c.' traumatisme lombare, #$A pe timpul

    uneisarcini

    (>

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    28/115

    -eistenta antecedentelor heredocolaterale de #$A, de ateroscreloza si

    "ormeleclinice de mani"estare a acestora

    -unele obiceiuri alimentare individuale si "amiliale &consum de sare, de

    dulciuri',"umatul si conumul de alcool

    -pro"ilul pro"esional, gradul de solicitare pro"esionala Pcompetitivitatea

    e"icacitateaP sociala a bolnavului

    -eistenta unor simptome care pot sugera o #$A secundara &crize

    sudoraleinsotite de palpitatii, anietate si paloare, astenie musculara, parestezii,

    mialgii,paralizii intermitente, poliurie, e.t.c.',

    -prezenta unor simptome ce sugereaza eistenta unor complicatii

    vasculare&eclipse cerebrale, claudicatie intermitenta, crize de angina pectorala' etc.

    E"OLUIE

    In "orma benign, cea mai obinuit, boala dureaz ani sau chiar zeci de ani.

    7ub in"luen3a unui tratament corect i precoce pot aprea remisiuni importante.

    In "orma malign, evolu3ia este "oarte rapid, etapele bolii "iind parcurse /n 1-

    ani. Indi"erent de etiologie, "iecare "orm de hipertensiune arterial, /n raport cucaracterul su evolutiv, poate "i benign sau malign i parcurge /n evolu3ia sa, cele

    trei stadii din clasi"icarea propus de .B.7.

    In stadiul al III lea apar complica3ii*

    -la nivelul aparatului cardiovascular &insu"icien3 ventricular stng,

    acut i cronic, insu"icien3 cardic global, in"arct miocardic, anevrism disecant'

    -la nivelul circula3iei cerebrale &ence"alopatie hipertensiv, tromboze i

    hemoragii cerebrale' -la nivelul rinichiului &tulburri variate, de la alterri

    "unc3ionale, pn la scleroz cu insu"icien3 renal'. !omplicatiile depind de "orma

    clinic - benign sau malign. Ast"el /n hipertensiunea benign complica3iile se

    datoresc aterosclerozei, cele mai "recvente "iind tromboza cerebral i in"arctul

    miocardic. /n hipertensiunea malign domin degradarea arteriolar. Aici se /ntlnesc

    (

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    29/115

    "recvent ence"alopatia hipertensiv, hemoragia cerebral, insu"icien3a cardiac i

    insu"icien3a renal.

    PROGNO!TICUL

    ;epinde de "orna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii

    diastolice si bazale, de varsta &tinerii "ac "orme mai grave', de

    respectarea tratamentului, de modul de viata recomandat si, in s"arsit, de

    aparitiia complicatiilor.

    2rognosticul este "avorabil in primul stadiu de boala, "iind mai rezervat in

    stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Boartea se datoreaza indeosebi complicatiilor

    cardiace, cerebrale si renale. 7ub in"luenta tratamentului actual, prognosticul s-aimbunatatit.

    TRATAMENT

    $ratamentul hipertensiunii arteriale, trebuie sa vizeze anumite obiective si in

    primul rand normalizarea valorilor tensionale. El trebuie sa tina seama de anumite

    principii si orientari*-eplorarea trebuie bine "acuta deoarece sunt hipertensiuni care bene"iciaza de

    tratament chirurgical &hipertensiunile renovasculare'.

    -tratamentul trebuie sa "ie comple, igieno dietetic, medicamentos etc.

    -tratamentul trebuie individualizat si stabilit in conditii de ambulator, nu de

    spital.

    -drogurile hipotensive vor "i administrate la inceput in cantitati mai mici si

    marite apoi progresiv pana la normalizarea tensiunii arteriale. Este bine ca drogurile

    hipotensive sa "ie asociate si la inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un

    hipotensiv cu un diuretic tiazidic. $rebuie tinut seama de ateroscleroza asociata, de

    aici &mai ales la varstnici' decurgand prudenta, pentru a nu precipita accidente

    (?

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    30/115

    vasculare cerebrale, coronariene si peri"erice &niciodata nu se va incepe cu doze mari,

    brutale'.

    ;eoarece multe hipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate aterosclerozei,

    regimul si tratamenutul vor "i adaptate acesteia din urma. 7e vor combate obezitatea,

    guta, diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile etc.

    =epausul nu trebuie sa "ie absolut. Eercitiile "izice, mersul pe 6os si gimnastica

    medicala, "ac parte din tratament. E"ortul "izic va "i dozat si adaptat posibilitatilor

    bolnavului. sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare. ;ieta va "i

    saraca in colesterol si in grasimi saturate, este bine ca tratamentul sa "ie si

    vasodilatator coronarian, deoarece asociatia cardiopatie ischemica J hipertensiune

    arteriala, este "oarte "recventa.nu orice hipertensiune urmeaza sa primeasca tratamenthipotensiv. Ast"el in "ormele labile, de gradul I, este su"icient regimul dietetic,

    eventual tranchilizante si sedative.

    Tratamentul i(ieno*dietetic

    =egimul de viata consta in limitarea e"orturilor "izice, cu lucru de J ore pe

    zi, dupa caz, cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa. Au o mare importanta

    mi6loacele psihoterapice, combaterea anietatii si evitarea situatiilor con"lictuale dinmediul de viata sau de munca. )or "i cautate si incura6ate elementele de satis"actie din

    pro"esiunea bolnavului, vor "i cultivate preocuparile care produc relaarea &plimbari,

    lectura, muzica, teatru'.

    =egimul va "i echilibrat si su"icient, urmarindu-se mentinerea unei greutati

    normale, in caz de obezitate, va "i hipocaloric in caz de ateroscleroza, hipolipidic si

    hipocaloric etc. ;ar, indi"erent de bolile asociate, va "i hipo- sau desodat. =egimul

    strict desodat &orez, "ructe, zahar', cu mai putin de 0,5 g sarezi, se aplica in "ormele

    "oarte severe, dar este greu de respectat. =egimul desodat relativ &( J 5 g sarezi' este

    mai usor de acceptat, "iind utilizat in ma6oritatea hipertensiunilor.

    2entru aprecierea generala a continutului in sare se ia ca reper "aptul ca ratia de

    8a!l consumata zilnic de un adult sanatos este de 10 J 14 g, din care (5 provin din

    0

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    31/115

    sare "olosita la pregatirea alimentelor si cea pusa la masa, (5 sunt "urnizate de sarea

    din paine si 15 de sarea din lapte si derivatele sale, produse de mezelarie etc.

    =egimul desodat nu poate "i standardizat, ci adaptat in "unctie de starea clinica.

    ALIMENTE PERMI!E

    -supe* de zarzavat simple sau cu adaos "ainos, bors de zarzavat sau cu

    carto"i,supe de legume, supe de rosii, toate "ara sare

    -"ainoase* in cantitate limitata, gris, orez, "ulgi de ovaz, "idea, toate "ierte

    "arasare

    -oua incantitate redusa &1-( pe saptamana', "ara galbenus

    -carne in cantitate redusa, de ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui,

    slaba,"iarta ca rasol, "ripta, cu patrun6el, carto"i, morcovi, orez, perisoare "ierte inaburisau apa, toate "ara sare, peste slab &lin, salau, stiuca, crap, pastrav' "iert,

    rasol,"ript sau copt in pergament &in zilele cu carne nu se da peste si invers'

    -grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, "loarea soarelui, margarina nesarata.

    $otul se da crud la salate, cam 50gzi.

    -paine* alba sau intermediara, "ara sare, veche de o zi sau pra6ita

    -legume si zarzavaturi* crude sau "ierte, trecute prin sita, piureuri,strecurate,chi"telute de zarzavat, carto"i copti, morcovi, dovlecei, "asole verde,

    mazareverde, s"ecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata,

    "arasare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau "ierte ca soteuri sau budincide

    legume

    -lapte si branzeturi* lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda

    nesarata, lapte cu ca"ea

    -"ructe sub orice "orma* crude, coapte, piureuri, compoturi

    -dulciuri* preparate "ara bicarbonat si sare, din aluat "iert, uscat, cu branza

    devaci, cu "ructe sau gelatina de "ructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de "ructe, cumiere

    si "risca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar

    -bauturi* lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de "ructe

    1

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    32/115

    sauzarzavaturi, ceaiuri de plante

    -condimente* sos de rosii, sosuri dietetice &"ara grasime pra6ita' cu "aina

    rumenitape uscat, cu zeama de zarzavat &seara in cantitate redusa', verdeturi tocate

    &patrun6el, marar, telina, leustean, cimbru', zeama de lamaie si sare limitata

    ALIMENTE INTERZI!E

    -carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau

    carne,a"umaturi oua in cantitate crescuta &mai ales galbenusuri', oua tari,

    6umari,maioneza

    -grasimi animale in cantitate crescuta &unt, untura, "risca, smantana, slanina',

    grasimi pra6ite

    -paine cu sare si paine neagra-"ainoase preparate cu sare si in cantitate mare

    -branzeturi* grase, sarate, "ermentate

    -sosuri* cu grasimi pra6ite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza

    -legume si zarzavaturi care contin mult sodiu &telina, spanac, varza

    acra,muraturi'

    -dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolatasaucacao*

    -bauturi alcoolice, ca"ea, ceai tare, lichide in eces

    -condimente* sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de

    ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi.

    -paine cu sare si paine neagra

    -"ainoase preparate cu sare si in cantitate mare

    -branzeturi* grase, sarate, "ermentate

    -sosuri* cu grasimi pra6ite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza

    -legume si zarzavaturi care contin mult sodiu &telina, spanac, varza acra

    muraturi'

    (

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    33/115

    -dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau

    cacao*

    -bauturi alcoolice, ca"ea, ceai tare, lichide in eces

    -condimente* sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de

    ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi. 5 g'. Metildo$a &Do$e(6t, comprimate de 0,(50 g sau "iole' Pro$ranolol

    &Inderal', Par(6lin si diuretice &Ne-ri,, Furo#emid, Acid etacrinic, Aldactonaetc.'.$ratamentul vizeaza normalizarea valorilor tensionale. E"ectul este atins daca

    $.A. oscileazaa intre ?0>0 si 10?0 mm #g in ortostatism si nu depasessc 1>0110

    mm #g in decubit. atentie deosebita trebuie acordata scaderii $.A. In cazul

    hipertensiunii cu insu"icienta renala sau cu tulburari de irigatie cerebrala sau

    coronariana.

    Tratamentul 2i$oten#i' e#te com$le,, cuprinde numeroase droguri cu di"erite

    moduri de actiune. In "unctie de locul si mecanismul de actiune, #ipotensoarele pot "i

    clasi"icate ast"el* "a#odilatatoare7cu actiune asupra peretului vascular "ara relatie

    cu terminatiile nervoase* 3idrala%ina, Mino,idilul, "era$amilul, Ni-edi$ina,

    Diureticele&care actioneaza reducand volumul sanghin', Nitro$ru#iatul de #odiusi

    Dia%o,idul.

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    34/115

    #ipotensoare cu actiune $e rece$torii #im$atici, blocand transmiterea

    adrenergica* blocante ale receptorilor al"a adrenergici &2razosin, Dentolamina'

    -blocante ale receptorilor beta adrenergici* &2ropranololul si celelalte'.

    -blocantele receptorilor al"a si beta adrenergici &Gabetalolul J $enormin'.

    Cu actiune a#u$ra -i&relor ner'oa#e7 #im$atice7 $o#t(an(lionare #au

    terminatiile ner'oa#e* Nuanetidina, =ezerpina si Al"ametildopa.

    Cu actiune a#u$ra (an(lionilor autonomi #im$atici* $rimetaphan.

    Cu actiune a#u$ra #i#temului ner'o# central* !lonidina, Al"ametildopa si

    =ezerpina.

    Cu actiune a#u$ra 'olumului #an(2in* ;iureticele.

    Anta(oni#ti ai #i#temului renina 8 an(ioten#ina. ;intre acestia 7aralazina&Antagonist al Angiotensinei II' si $eprotid, !aptopril, #ipotensor &Inhibitor ai

    angiotensinei I in II'. #idralazinele au "ost o perioada putin intrebuintate, datorita

    tahicardiei si accidentelor coronariene provocate. 2rin aparitia beta blocantelor au

    intrat din nou in tratamentul curent al hipertensiunii arteriale. Asocierea cu beta

    blocante corecteaza e"ectul lor tahi-cartizant. 2roduce vasodilatatie prin scaderea

    rezistentei peri"erice.;eoarece retine sarea si apa, trebuie asociate si cu un diuretic saluretic &8e"ri'.

    Actiunea apare dupa (- zile, in administrarea orala, si dupa ore in cea i.v. !a e"ecte

    secundare apar* ce"alee, hipersu-doratie, anoreie, greturi, varsaturi, diaree, palpitatii

    si uneori semne de lupus. 7e recomanda prudenta in cardiopatia ischemica, unde

    trebuie administrata numai in asociere cu beta blocante &2ropranolol'.

    ;rogul principal este 3i$o$re#olul, &;ihidralazina' comprimate de (5 mg, care

    se administreaza incepand cu 1 comprimat si se creste progresiv la J comprimate.

    Este utilizat in hipertensiunea usoara sau moderata. Asociat cu 3i$o#er$ilul

    &=ezerpina' preparatul se numeste 3i$a%in&Adel-an'.

    Mino,idilul, este utilizat pe scara redusa datorita e"ectelor secundare. Are

    aceleasi reactii adverse ca si hidralazina. ;eci si el trebuie asociat cu beta blocant si

    4

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    35/115

    un saluretic. ;oza zilnica este de 0,(0 mg si rareori 50 mg. &!omprimate de (,5 mg,

    de 5 mg si 10 mg'. Este util in hipertensiunile bolnavilor cu insu"icienta renala.

    "era$amilul &Isoptil' si 8i"edipinul &Adalat, Corin$2ar', sunt blocante ale

    calciului, cu e"ect hipotensor dar cu indicatie ma6ora in angor si aritmii. 8i"edipinul

    sub lingual, scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut.

    Nitro$ru#iatul de #odiu, este un hipotensor energic, utilizat in hipertensiunea

    arteriala paroistica. Actioneaza prin vasodilatatie puternica si rapida. &8ipride si

    8ipruss, in "iole de 50 mg'. 7e administreaza numai in spital si cu prudenta.

    Dia%o,idul, este inrudit cu clorotiazida dar nu are actiune diuretica. Este

    vasodilatator prin scaderea rezistentei peri"erice. iperstat, Eudemin, in "iole de (0

    ml J 00 mg substanta'. Este o medicatie de urgenta in Ence"alopatia hipertensiva,Eclampsie, hipertensiune arteriala maligna. E"ectele secundare sunt asemanatoare

    hidralazinelor, dar produce si hiperglicemie.

    Pra%o#inul&Binipress' este un al"a blocant care produce vasodilatatie blocand

    al"a receptorii. Este administrat in hipertensiunile moderate. In cele severe trebuie

    asociat cu un diuretic si eventual un beta blocant. 2oate produce verti6, hipotensiune

    ortostatica, tulburari de tranzit, ce"alee, astenie si eruptii cutanate. Ga prima dozaeista si risc de sincopa. 7e administreaza -(0 mg, comprimate de 0,5 mg, 1 mg, (

    mg, 5 mg. Dentolamina &=egitina', cu actiune tot al"a blocanta este utilizat in

    tratamentul Deocromocitomului.

    Pro$ranololul &Inderal', $rasicor, )isen etc, sunt droguri cu actiune beta

    blocanta care actioneaza hipotensiv, antiaritmic si coronarodilatator. 2roduce

    bradicardie, scade "orta de contractie a inimii si debitul cardiac. E"ectul hipotensor

    este moderat, lent si progresiv. E"ectele secundare sunt reduse. Are o larga utilizare

    singur sau asociat. Este contraindicat in insu"icienta cardiaca, blocul A-), astmul

    bronsic, diabetul zaharat sever, ulcerul gastric in evolutie* ;oza zilnica este de 0 J

    (40 mg. 7e prezinta in comprimate de10si40mg.

    La&etalolul &$randate' este un al"a si beta blocant. E"ectul hipotensiv este

    5

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    36/115

    similar asociatiei 2ropranolol J #idrazino"talazina.

    Guanetidinaeste un drog mai putin utilizat datorita e"ectelor sale secundare

    ipotensiune ortostatica, 5 g i.m. sau i.v.

    Al-ametildo$a &Aldomet, Do$e(it', actioneaza predominant central

    simpaticolitic. 7cade rezistenta peri"erica, in special renala si nu in"luenteaza debitul

    cardiac. Are actiune progresiva si este bine tolerata. !a e"ecte adverse produce

    somnolenta, uscaciunea gurii, tulburari digestive &greturi, diaree', "ebra, staridepresive si anemii hemolitice. 7e incepe tratamentul cu 1 comprimat &1 comprimat V

    (50 mg', si se creste progresiv la - comprimatezi. Este indicat in hipertensiunea

    usoara sau moderata, hipertensiunea din ne"ropatii, iar "orma in6ectabila in

    hipertensiuni maligne.

    Clonidina&3aemitonJ 0,>5 mg compr., !lonidina si Cata$re#anJ 0,100 mg

    compr.', actioneaza central si peri"eric. Actiunea se aseamana cu al"ametildopei. Are

    si e"ect sedativ si bradicardizant. E"ectele secundare sunt nesemni"icative. 8u este

    contraindicata in hipertensiunea cu insu"icienta renala. $ratamentul se incepe cu 1

    compr. &0,100 mg' si se a6unge la 0,450 J 0,00 mg. Este indiLats&m"orrnele moderate

    iar in6ectabil si in "ormele severe.

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    37/115

    Rau9ol-iasi derivatii sai actioneaza in hipertensiunea arteriala, central si

    peri"eric, golind depozitele de catecolamine. E"ectul este si sedativ si bradicartizant.

    ral se administreaza 3i$o#er$ilul&0,(5 mg', se incepe cu 1 comprimat si a6unge la

    ( J 4 comprimatezi. E"ectul apare dupa - zile iar actiunea maima este dupa

    saptamani. In urgente se administreaza parenteral &=aFunervil' cu e"ect dupa -4 ore

    !a e"ecte adverse apar* somnolenta, astenie, diaree, transpiratii, congestie oculo

    nazala, stari depresive, ulcer gastroduodenal etc. 7e administreaza in hipertensiunile

    usoare sau moderate.

    !arala%ina, utilizata ca test diagnostic pentru hipertensiunea reno-vasculara si

    !aptoprilul ipotensor', cu actiune in hipertensiune arteriala cu renina crescuta &(5

    -00 mg' sunt agenti hipotensivi actionand ca antagonisti ai sistemului reninaangiotensina.

    In practica curenta sunt utilizate si alte substante hipotensive, rezultate "ie din

    asocierea mai multor hipotensive, "ie din asocierea unui agent hipotensor cu unul

    diuretic. ;intre acestia sunt utilizate curent Neocri#te$inasi rinaldinul.

    7caderea $.A. trebuie sa "ie lenta,. deoarece scaderile bruste pot produce

    accidente grave in teritorii vitale* creier, miocard, rinichi. In "ormele usoare dehipertensiune arteriala se recomanda psihoterapia, eventual reorientarea pro"esionala,

    regimul hiposodat si hipocaloric &daca este cazul', sedative, saluretice &8e"ri, 1-(

    comprimatezi', controlul periodic.

    In "ormele de gravitate medie, daca prescriptiile dietetice, sedativele si

    salureticele &8e"ri, Durosemid, Durantril' nu au dat rezultate, se adauga #iposerpil &

    comprimatezi', #ipopresol &-4 comprimatezi' si Aldomet &0,>5 J 1 gzi'.

    In "ormele severe sau maligne, in diuretice si sedative se asociaza Aldomet

    &0,15 J 1 gzi' cu Nuanetidina &(0 mgzi'. In caz de esec se recurge la !atapresan,

    [email protected] sau 2ropranolol.

    In hipertensiunea cu insu"icienta cardiaca se administreaza 8e"ri sau

    Durosemid cu Aldoctona si #iposerpil in hipertensiunea cu cardiopatie ischemica si

    >

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    38/115

    ateroscleroza cerebrala J 8e"ri. #iposerpil, cu 2ropranolol sau Aldomet in

    hipertensiunea cu insu"icienta renala J #ipopresol, Aldomet si #iposerpil. :rgentele

    hipertensive, reclama o atitudine prompta si di"erentiala .

    TRATAMENTUL URGENTELOR 3IPERTEN!I"E!rizele hipertensive survin ca o crestere brutala a valorilor $A la un bolnav cu

    #$A permanenta, cunoscut si tratat sau ignorat pana la prima criza. Ele reprezinta o

    urgenta terapeutica, punand in pericol "unctii vitale &cardiaca, cerebrala, prin

    complicatiile imediat ce apar* insu"icienta ventriculara stanga, ence"alopatie

    hipertensiva "unctia renala -prin complicatiile tardive* ne"roangioscreloza'.

    7pitalizarea este obligatorie. !a principiu general, se impune reducerea urgenta avalorilor $A si ulterior cercetarea cauzei posibile a paroismului. Bedicatia se

    administreaza parenteral, i.m. sau i.v., pentru a obtine o coborare cat mai rapida a

    valorilor $A. 7e "olosesc urmatoarele substante*

    -D:=7EBI; &GA7IW' "iole (0mg i.v., repetate la nevoie la ore

    -=EUE=2I8A &=A:8E=)IG' "iole de (,5mg, se administreaza im sau

    i.v., repetate la - ore

    -;IUWI;, i.v., &rapid-bolus', 150-00mg repetate la -1( ore

    -8I$=2=:7IA$ ;E 7;I: in per"uzie continua l-(ug g minute,

    bolnavul trebuie monitorizat

    -;I#I;=AGAUI8A i.v. lent, actioneaza in 15-0 de minute

    -!G8I;I8A &!A$A2=E7A8' i.m. in "iole de 0,150mg are actiune

    prelungita

    -GA

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    39/115

    In caz de esec se poate asocia un diuretic, obtinandu-se scaderea treptata a

    valorilor tensionale

    -8IDE;I2E7A, 8I!A=;I2I8A sublingual produc o buna si rapida

    vasodilatatie cu scaderea $A. 7e pot utiliza in crizele hipertensive de orice

    etiologie se recomanda tratamentul anticonvulsivant cu sul"at de Bg (0% i.v.

    &Denobarbital', in caz de edem cerebral. In urgentele hipertensive se incepe cu un

    diuretic puternic administrat i.v. &Durosenid* 40-0mg', care produce o rapida

    deshidratare, cu diminuarea edemului pulmonar si cerebral. In "unctie de cauza, se

    asociaza preparatul de electie*

    -daca eista insu"icienta pulmonara stanga se asociaza un vasodilatator

    tip 8itroprusiatul de sodiu, 2razosin-daca eista o disectie de aorta, asociem a-blocante pentru a diminua

    viteza de e6ectie

    -daca eista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o

    dilatatie arteriolara &;iazoid, #idralazina'

    P!FI"#$I# %IP&'&(SI)(II #'&I#"&

    2ro"ilaia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vedereaunui comportament adecvat de viata, chiar orientarea pro"esionala a

    descendentilor din parinti hipertensivi, a bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a

    persoanelor susceptibile de a "ace boala. Doarte important este si pro"ilaia

    complicatiilor, realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si prin recomandari

    "erme si 6udicioase. $eoretic, masurile de pro"ilaie a bolii ar trebui sa poata "i

    aplicate intregii populatii, lucru imposibil de realizat insa si inutil pentru ca nu

    toti oamenii "ac hipertensiune arteriala.

    2ractic, masurile de pro"ilaie trebuie sa se adreseze acelor grupe populationale

    cu risc crescut de hipertensiune arteriala, "ie datorita tarelor ereditare, "ie ca urmare a

    acumularii mai multor "actori de mediu* consum ecesiv de sodiu, eistenta

    stressanta, sedentarism. #ipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata in

    ?

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    40/115

    populatia generala, pro"ilaia trebuie conceputa la nivel comunitar, ca parte integrata

    a programului comple de combatere si prevenire a bolilor cronice si degenerativ.

    Educatia $entru #anatate

    Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoanele predispuse la

    hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei insasi in prevenirea bolii, dar maiales

    prevenirea complicatiilor*

    #ipertensiunea arteriala este considerata ca o Pboala de reglareP in patogenia

    careia sunt implicati "actorii genetici si de mediu. 2onderea "iecaruia dintre ei di"era

    de la un tip etiologic la altul, de la un hipertensiv la alt hipertensiv. Daptul ca in

    etiologia bolii sunt implicati "actorii genetici, nu trebuie privit ca o "atalitate.

    !ombaterea unor componente etiopatogenice din mediuletern &consumul ecesiv de8a!l, stresul psihosocial, consumul cronic de medicamente prohipertensive e.t.c.'

    poate preveni imbolnavirea sau atenua gravitatea bolii la un numar considerabil de

    oameni, inclusiv la cei PmarcatiP genetic. Asadar, pro"ilaia hipertensiunii arteriale nu

    mai constituie astazi o himera, ci o posibilitate concreta, realizabila care nu necesita

    cheltuielideosebite. Ea trebuie sa "ie multi "actoriala, din cauza polietiologiei

    bolii. 2ro"ilaia se va "ace la nivel social, comunitar si numai in situatiiconcrete, speciale, la nivel individual. Actiunea pro"ilactica trebuie sa "ie

    permanenta si sa inceapa inainte de nastere &s"at genetic' sau cat mai de timpuriu

    posibil, in copilarie.

    ;aca adultul normotensiv are "actori de risc pentru imbolnavire,pro"ilaia i se

    va aplica in tinerete*

    - !elor cu incarcare ereditara

    - 2opulatiei active, in general si tinerilor in special

    - Adolescentilor si tinerilor care, desi normatensivi, au in mod constant valori

    ale $A la limita superioara a normalului

    - !elor care au avut hipertensiune arteriala episodica

    - 7upraponderalilor

    40

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    41/115

    - !elor cu tulburari de glicoreglare

    - 7edentarilor

    - Indivizilor cu stress pro"esional important &controlori de tra"ic aerian,

    personal din transporturi, "urnalisti, cei epusi cronic la traume sonore .

    a:Re(imul de 'iata

    )iata activa, care imbina activitatea intelectuala cu cea "izica, practicarea

    educatiei "izice si a sportului, a turismului si a altor mi6loace de destindere in aer liber

    sunt deprinderi care trebuie invatate si aplicate inca din copilarie. Alimentatia va "i

    rationala, echilibrata calitativ si cantitativ. 7e va combate cu tenacitate obiceiul de a

    consuma sare in eces. Dumatul va "i combatut inca din scoala.

    &:Orientarea $ro-e#ionala #i $re(atirea $#i2olo(ica $entrucom&atereae'entualului 2andica$ $#i2o#ocial

    2e cat posibil, persosnele cu risc crescut de a "ace hipertensiune arteriala vor "i

    s"atuite sa nu-si aleaga pro"esiuni cu stress pro"esional mare. )or evita, de asemenea,

    pro"esiunile care predispun la sedentarism si obezitate. ;eoarece acest lucru ar putea

    determina unele complee de in"erioritate, mai ales la adolescentii si tinerii, pregatirea

    psihologica pentru combaterea unui eventual handicap psihosocial va "i "acuta cumulta abilitate. Antrenamentul psihologic are un dublu scop*

    -Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus, "apt

    care nu trebuie privit ca o "atalitate. Aplicand cu seriozitate masurile

    pro"ilactice individul poate evitaatenua boala.

    -Il pregateste totodata, "ara a-i induce psihologia de in"irm, sa limiteze cat

    mai mult posibil &prin educatie' e"ectul daunator asupra sanatatii al

    stressului psihosocial la care in mod inevitabil este supus omul in

    societatea contemporana.

    c: !-atul (enetic

    Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mi6loc e"icace de

    41

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    42/115

    pro"ilaie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se

    asteapta in prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii

    "actorului genetic in producerea sa.

    d: !u$ra'e(2erea medicala acti'a

    2rin sistemul de dispensarizare &valabil mai ales in colectivitati' a tuturor

    celor supusi pro"ilaiei este si ea o actiune ce trebuie des"asurata cu seriozitate

    si competenta.

    !unoasterea mai completa a epidemiologiei bolii, apro"undarea etiopatogeniei

    si geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la continua ameliorare a masurilor

    pro"ilactice

    4(

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    43/115

    CAPITOLUL III

    PREZENTAREA CAZURILOR

    CAZUL I

    4

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    44/115

    8ume si prenume* 7 !

    ;ata nasteriiI* 15.04.1?(, 50 ani

    ;BI!IG:I* =m. )lcea

    ;ata internarii* 10.0(.(01

    ;ata eternarii* 15.0(.(01

    7e* D

    !etatenie* romana

    =eligie* ortodoa

    7tare civila* casatorita

    Inaltime* 1cmNreutate* >0g

    ;iagnosticul de internare* #.$.A. esentiala &primara'

    ;iagnosticul la >( de ore* Ence"alopatie hipertensiva, #.$.A.stadiulII,

    !ardiopatie hipertensiva, ;islipidemie.

    ;iagnostice secundare, la eternare*

    -#$A stadiul II, grup risc inalt-!ardiopatie hipertensiva

    -;islipidemie

    -bezitate Nr.II

    Ga internare pacienta prezinta*$.A.-((1110mm#g puseu hipertensiv

    Botivele internarii*-apatie

    -verti6

    -$.A.

    Antecedente heredocolaterale*

    -nesemni"icative

    Antecedente personale*

    -peroana a"lata in tratament pentru #.$.A.

    44

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    45/115

    I#toricul &olii

    2acienta hipertensiva. ;in anamneza se trage concluzia ca pacienta a luat

    tratament hipotensiv dar in mod incorrect din diverse motive.7e interneaza pentru

    apatie,verti6,anietate,ce"alee,volum mare ale tensiunii arteriale &$.A.-(401>0mm#g'

    2acienta a "osteaminata in ambulatoriul de specialitate apoi orientate catre spitel

    unde a "ost internata.

    E,amen clinic (eneral

    -stare generala medie

    -stare de nutritie obezitategr*II

    -"acies normal -mucoase normale

    -tesut con6uctiv, adipos* ecesiv reprezentat

    -sistem mucular* nepalpabil

    -sistem oste-articular* normal

    -aparat respirator* torace normal con"ormat,matitatenormala,murmur

    vesicular "iziologic -aparat cardiovascular* var"ul cordului in spatial ) intercostals,A)-

    >0min,$.A.-(40>0mm#g

    -aparat digestive* abdomen mobil cu respiratia, nedureros la palpare, normal

    -"icat cai biliare* normale

    -aparat urogenital* in limite normale

    -sistem nervos* verti6, ce"alee,

    Ga internere pacientei I se e"ectueaza eamen echogra"icabdominalla care se

    observa*

    -"icat cu ecostructura steatozica gr.II G7#->mm, G!-4mm, G;#-?0mm

    -colecist* sediment decliv "ara calculi

    -pancreas* dimensiuni si ecostructura normala

    45

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    46/115

    -!-00#EBNG.00-1.00

    )7# 15 mmora 0-(0NG:!UA 110 mgdl >0-110!GE7$E=G (>0 mdlg 1(0-(40$=INGI!E=I;E 10 mgdl -15$N&A7$' ( :G 1-$N2&AG$' 0 :G

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    47/115

    4>

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    48/115

    ;0.0;.50;0ritmic

    14.01.(01

    $.A.-

    150>0mm#g

    A.).-( ritmic

    $.A, ridicata 7caderea $.A. 8otarea direzei

    Bonitorizarea

    $,A, si notarea inD.. a $.A.,A.).

    Inomniile au

    dispaarut

    Bictiuninormale

    $ranzit

    intestinal normal

    !e"aleea a

    diparut

    5

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    57/115

    2e dat de 15.01.(01 pacienta se eterneaza.

    2e parcursul internarii evolutia pacientei a "ost "avorabila sub tratament

    antihipertensiv cu beta blocnte, diuretice si hipolipemianta. Ga eternare starea

    pacientei este ameliorata. I se "ac urmatoarele recomandari*

    -evita e"orturile "izice mari

    -va lua tratament permanent cu*

    -

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    58/115

    CAZUL II

    !ume "renume !opacianu Irina

    Data nasterii:#$.%&.$'() (* ani

    ;omiciliul*!orod Nalati

    7e* "eminine!etatenie*romana

    =eligieaortodoa

    7tare civil: cstorit

    !onditii sociale*"ara ocupatie

    Inaltime*10 cm

    Nreutate*>4 Cg;ata intermarii*0?.01.(01

    ;ata eternarii*11.01.(01

    ;iagnostic de internare*.$.A. stadiul II cu risc inalt,I.).stang

    8umar zile de spitalizare (.

    Dia(no#tic la e,ternare*-#.$.A. stadiul II

    -

    -

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    59/115

    -dispnee la e""ort mic

    -dispnee paroistica nocturnes

    -palpitatii

    Antecedente heredo-colaterale*

    -"ara importanta

    Antecedente personale

    -#.$.A.stadiulII

    -

    8eaga consumul de alcol de tutun si alcool

    Bedicatia actual-Enap 10 mg-2reductalB=5mg

    -Atoris (0 mg

    I#toricul &olii

    2acienta hipertensiva, obeza,se interneaza pentru diapnee de e"ort,palpitatiiprecordiale.

    7tare generale*buna

    7tare de nutritie*obezitate gradul II

    Dacies*nespeci"ic

    Bucoase*normal colorate

    $esut con6unctivoadipos*reprezentat in eces

    7istem ganglionar*nepalpabil

    7istem muscular*normal

    7istem oste-articular*integru clinic

    Aparat repirator*torace normal con"ormat,miscari respiratorii simetrice pe

    ambele arii pulmonare "ara raluri supraadaugate.

    5?

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    60/115

    Aparat cardiovascular*arie precostala ( de aspect normal soc apeian in spatial

    ) intercostals stang $.A.-1>0?0mm#g,A.).-?0ritmic zgomote cardiace ritmice

    Aparat digestive*abdomen marit de volum,deposit adipos,aerocolie

    Dicat,cai biliare*"icat cu marginea in"erioara la ( cm sub rebord costal,contur

    regulat,plina nepalpabila

    Aparat uro-genital*mictiuni "iziologice

    7istem nervos*"ara semen speci"ice

    Ga eaminarea clinica pacienta prezinta*

    -dispnee la e""ort mic

    -dispnee paroistica nocturna

    -palpitatii precordiale2araclinic*se indica*-eamen de laborator,ECN,echogra"ie abdominala.

    0

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    61/115

    8E)IA D:8;ABE8$AGA 2=

    alimenta

    ;islipidemie bezitate gradul II

    '8evoia de a se misca si a

    avea o buna postura

    ;i"icultate in e"ectuarea

    miscarilor,precordialgii

    A2 de e"ort

    4'8evoia de a se odihni, de a

    dormi

    7omn perturbat

    ;ispnee paroistica nocturna

    2alpitatii

    2alpitatii

    !e"alee

    5' 8evoia de a elimina Bictiunu dese 8e"rectomie

    =inichi drept mic

    1

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    62/115

    '8evoia de a evita pericole Anietate ;ispnee paroistica nocturna

    2recordialgii

    2alpitatii>'8evoia de a comunica !omunicare di"icila Anietate

    ;epresie?.01.(01.

    2=

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    63/115

    =ecoltarea probelor de

    sange penrtuanalize*#GN,)7#,Nlucoza

    !olesterol , :ree

    ,!reatinina ,

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    64/115

    ;ispnee

    paroistica

    nocturna

    comoda in

    pat&semisezand'

    Aeriseste

    camera si

    umidi"ica aerul

    daca este nevoie

    medic nu mai prezin

    dispnee

    2recordia

    lgii

    !e"alee

    !ombaterea durerii Atmos"era

    de cam si liniste

    in salon

    ;urerile

    precordiale n

    mai au aceea

    "recventa

    intensitete

    Anietat

    e

    !almarea si incura6area

    pacientei

    ;iscuta cu

    pacienta sa

    Induca o

    stare de calm si

    liniste,o

    incura6eaza

    7tarea d

    teama dispare

    4

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    65/115

    Insomnie 2acienta sa se odihneasca,

    sa aiba un somn linistit

    Ii asigura

    con"ort in pat o

    aseaza comod

    2astreaza

    linistea in salon

    2acienta

    se odihnes

    mai bine

    bezitate 7caderea in greutate I"ormeazaasupra regimului

    si necesitatea

    acestuia

    2acientaa intel

    necesitatea

    regimului si

    respecta

    5

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    66/115

    Ga eamenul echogra"ic s-a pus in evidenta*

    -steatoza hepatica gradul II-III

    -colecist "ara calculi

    -=.;. unic marit compensator

    -=.7. eclus chirurgical

    -splina az lung ? cm

    -vezica urinara in re"lectie

    -peritoneu liber

    Analize e"ectuate

    =ezultat :nitate demasura

    Intervalebiologice

    Geucocite 10,? W10X:G 4.00-11.00Nranulocite >, W10X:G 1.50->.00Gim"ocite (>, (0.00-40.00Eritrocite 4,? W10X:G .50-5.50#emoglobina 1,? gdG 1(.00-1.00#ematocrit 4,5 >.00-4>.00!oncentratia

    #b100ml

    1,? gdG (.00-.00

    )7# 0 mmora 15.00-1>.00:ree ( mgdG 10-50Nlucoza ?> mgdG >0-110!reatinina

    serica

    0,> mgdG 0,-1.

    !olesterol

    total

    ((5 mgdG 1(0-(40

    $N (? :G 1-$N2 1> :G 1-40

  • 5/25/2018 Ingrijirea Pacientului Cu HTA

    67/115

    2acienta in varsta de 5 ani hipertensiva , obeza , dislipidemica,cu

    rinichi drept chirurgicalse interneaza pentru evaluare si conduita terapeutica.

    In timpul internarii starea pacientei se imbunatateste , tensiunea arteriala

    a6unge la valoarea de 150mm#g , dispate dispneea paroistica nocturna.

    Am discutat cu pacienta i-am eplicat necesitatea si importanta

    regimului alimentar care trebuie sa-l insoteasca pe cel medicamentos.

of 115

Embed Size (px)
Recommended