Home >Documents >Ingrijirea Pacientului Cu Hipertensiune Arterial1

Ingrijirea Pacientului Cu Hipertensiune Arterial1

Date post:24-Nov-2015
Category:
View:364 times
Download:27 times
Share this document with a friend
Description:
.hta
Transcript:

INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

CUPRINSMotivaie.......................................................................................................pag.2Introducere.....................................................................................................pag.3

Partea I Capitolul I

1.1.Noiuni de anatomie................................................................................pag.4

Capitolul II Partea teoretic

2.1. Definiie bolii.......................................................................................pag.14

2.2.Etiologie................................................................................................pag.17

2.3.Patogenie...............................................................................................pag.18

2.4.Diagnostic clinic(simptomatologie)......................................................pag.19

2.5.Diagnostic diferenial............................................................................pag.20

2.6.Evoluie.................................................................................................pag.22

2.7.Prognostic..............................................................................................pag.23

2.8.Tratament...............................................................................................pag.23

a) igieno-dietetic

b) medical (indicaii i contraindicaii pentru medicaia specific)

2.9.Profilaxie...............................................................................................pag.30

2.10.Educaia pentru pacient.......................................................................pag.31Partea II Partea practic

Capitolul III

Prezentarea cazurilor:3.1.Cazul I .........................................................pag.34

3.2.Cazul II.........................................................pag.43

3.3.Cazul III.......................................................pag.50

Tehnici de ngrijire......................................................................................pag.56

Medicamente administrate.........................................................................pag.69

Rolul asistentului medical n tehnicile de ngrijire....................................pag.75Capitolul IVConcluzii.....................................................................................................pag.76

Capitolul V

Anexa I........................................................................................................pag.77

Anexa II.......................................................................................................pag.78

Bibliografie..................................................................................................pag.79 MOTTO

A fi nurs nseamn s pori o responsabilitate foarte mare i s ai foarte puin autoritate.

Pro-Nurse Washington D.C.

ARGUMENT

Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa uneledintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut cahipertensivii reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani,acestia cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%. Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi estefoarte crescut pentru intreaga populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invatcat mai multe despre aceasta afectiune si despre importanta unei vieti echilibrate;mai ales sa le pot transmite si celorlalti aceste informatii, in special celor predispusisa faca HTA.

Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta o crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari realizate in doua sau mai multe vizite dupa screeningul initial. Valorile normale ale tensiunii arteriale au fost stabilite de catre foruri internationale: TA < 130/80 mmHg, interpretate n raport cu vrsta, sexul si greutatea, iar tensiunea arteriala optima fara risc cardiovascular este 10 g /24 ore)

- Obezitatea, sedentarismul, consum excesiv de carne de porc

- Consumul de alcool (mai ales bere i vin), chiar moderat crete valorile tensionale

- Fumatul crete riscul complicaiilor cardio-vasculare i cerebrale ale HTA, ca i evoluia spre HTA malign

- Cafeaua prin cofein determin creteri acute ale TA datorit vasoconstriciei - Factorii psihoemoionali (viaa ncordat, stresant)

- Asocierea cu diabetul zaharat, ateroscleroza crete de 2-3 ori riscul de apariie al HTA

- Consumul cronic de anticoncepionale orale (mai ales cele care conin estrogeni n cantitate mare)

2. HIPERTENSIUNILE ARTERIALE SIMPTOMATICE

De cauz renal. Din acest grup fac parte hipertensiunile renovasculare (anomalii congenitale ale vaselor renale, stenoze aterosclerotice, anevrisme, tromboze, embolii), hipertensiunile din bolile parenchimului renal ( glomerulonefrit acut i cronic, leziunile renale de diabet, pielonefrite etc). n apariia hipertensiunii renale, rolul principal este deinut de o enzim care ia natere n rinichiul ischemic ( cu circulaia insuficient) i care se numete renin. Aceasta se transform n snge ntr-o substan numit angiotensin. E important precizarea etiologiei renale, deoarece unele forme sunt susceptibile de o intervenie chirurgical ( hipertensiune renovascular, unele pielonefrite). Tratamentul se adreseaz att bolii de baz, ct i hipertensiunii arteriale.De cauz endocrin. Din acest grup fac parte:

- feocromocitomul - o tumoare localizat n medulara glandei suprarenale, caracterizat prin crize paroxistice de hipertensiune datorit descrcrii n circulaie de catecolamine ( adrenalin i noradrenalin), dup care tensiunea revine rapid la normal, fiind adesea urmat de transpiraii profiize i diurez excesiv; .tratamentul este chirurgical

- rezecia tumorii; hiperaldosteronismulprimar (adenom corticosuprarenal cu secreie excesiv de aldosteron) care duce la retenie de sodiu i hipertensiune prin expansiune de volum;

- sindrom Cushing- datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipofizare care se caracterizeaz prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism i creterea eliminrii urinare a 17-cetosteroiziior; tratamentul este chirurgical-rezecia tumorii. - Hipertensiuni endocrine-niai apar n hipertiroidism i in cursul sarcinii: n cursul primei sarcini poate aprea o hipertensiune reversibil, recidivnd eventual cu fiecare nou sarcin; alteori graviditatea agraveaz o hipertensiune arterial preexistent, de alt natur.

De cauz neurogena.. In boli traumatice, tumorale, inflamatorii ale creierului care duc la o cretere a presiunii intracranienc sau n caz de leziuni ale centrilor vasomotori se observ, uneori, o cretere a tensiunii arteriale.

De cauz cardiovascular . Bolile nsoite de hipertensiune arterial sunt:

- coarctaia aortic - anomalie congenital cu ngustarea lumenului aortei, manifestndu-se caracteristic prin HTA n amonte de stenoz i normo/hipotensiune n aval de stenoz (la nivelul membrelor inferioare)

- blocul complet

- insuficienta aortic

- ateroscleroza

HTA esentiala: prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv,in care valorile presiunii arteriale sunt crescute, in absenta unei cauzeorganice. Se mai numeste si boala hipertensiva.Este cea mai frecventa,reprezentand 80-90 % din totalul hipertensiunilor, si apare de obicei dupa 30 deani, cu un maximum de frecventa intre 40 si 50 de ani. Incidenta este mai mare lafemeie, dar formele mai grave apar la barbarti. Menopauza si obezitatea suntfactori favorizanti, la fel viata incordata, stresanta si ereditatea. Ereditatea ar jucaun rol foarte important, afectiunea intalnindu-se in proportie de 20-80% (dupa diferite statistici) in antecedentele familiale ale bonlavilor. Ceea ce se transmitear consta intr-o tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina sinoadrelina), care ar sta la baza vasoconstructiei arteriale. Se pare ca sialimentatia bogata ar juca un rol.

ETIOLOGIE

Astzi este acceptata conceptia nervist, potrivit creia predispoziia ereditar este de natur neurogen, legat de o anumit structur a personalitii i de o anumit modalitate de rspuns la situaiile de stres: durere, fric, suprare. Boala ar fi esenial nervoas, produs de o tulburare n activitate a centrilor nervoi superiori. Diferii excitani din sfera psiho-emoional ( necazuri, griji, nesiguran), acionnd pe fondul unei predispoziii ereditare duc la apariia unor focare de excitaie permanent la nivelul scoarei cerebrale determinnd secundar o vasoconstricie arterial. Tot n lanul patogenic al hipertensiunii mai intervin - prin intermediul scoarei - sistemul endocrin i rinichiul.

Modificrile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstricia arterial i creterea coninutului peretelui arteriolar n ap i sare. Mai trziu apar leziuni organice i ateroscleroza, care grbesc evoluia i ntunec prognosticul prin complicaii. Fiziopatologiahipertensiunii arteriale

Pentru practica clinica si patologica, importanta este nu atat valoareacifrica a cresterii tensionale cat consecinta vasculara si hemodinamica a acestia.

Relatia dintre hipertensiune si patologia vasculara este binecunoscuta, imbracand in mare urmatoarele aspecte :

- hipertensiunea arteriala include modificari modificari arteriolare specifice -arteridopatia hipertensiva.

Ultimul aspect retine atentia in mod deosebit atat prin mecanismele salede producere cat si prin consecintele asupra evolutiei hipertensiunii arteriale.Exista doua forme distincte de arteridopatii hipertensive: arteriloscleroza sinecroza fibrinoida a mediei arteriolare .

Arterioloscreloza consta in ingrosarea si, ulterior , in hialinizarea arteriolelor , fenomenul parand sa debutezesubendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In patologeneza hialinului suntimplicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea membrelor bazale,exsudatia plasmatica cu depunere de fibrina si degenerescenta musculaturiinetede.Leziunile de arterioloscreloza sunt parcelare; intereseaza cu precadererinichiul si constituie substratul asanumitei nefroangioscrelozei benigne, deinvaluire in HTA esentiala. Sommerst constata ca leziunile de arterioloscreloza evolueaza in mai multe stadii: spasm al celulelor musculare din media arteriolei aferente, ingrosare a peretelui vascular datorita edemului, hipertrofie a celulelor musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingustarea lumenului vascular. Necroza fibrinoida arteriolara constituie 'marca' morfologica a HTA maligne. Se caracterizeaza prin rupturi ale fibrelor musculare netede din media arteriolara, exudatia plasmatica enorma in peretele vascular, reactie inflamatorieexudativa si ploriferativa in adventice cu obliterare sau stenozare consecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar, moniloform, avand zonedilatate care alterneaza cu altele stramtorate. Leziunile afecteaza in masuradiferita rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si ficatul. La nivelul rinichiului, leziunile arteriale se sistematizeaza, fiind reprezentate deendorterita proliferativa, arteriolita necrozanta glomerulita necrozanta.

Patogenialeziunilor arteriale este complexa si doar partial cunoscuta, mai ales in ceea cepriveste secventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanismului renina-angiotensiva, hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, excesul de Na+,constituie elementele patogenice principale care stau la baza vasculozeiplasmatice, a depunerii de fibrinoid in media arteriolara si a necrozelorarteriolare.

ANATOMIAPATOLOGICA

HTA entitate nosologica individualizata pe criterii fiziologice, nu areun echivalent anatomic. In cursul evolutiei sale apar multiple aspectemorfologice, in functie de stadiul bolii, de rapiditatea instalarii ei, de intensitatea tulburarilor functionale si de gradul de interesare a diferitelor organe in procesulpatologic.

Tendinta veche de a identifica hipertensiunea cu modificarilestructurale a facut dificila cunoasterea rolului jucat de arteriole vasculareorganice in istoria naturala a bolii. Intr-adevar HTAsi degradarile morfologicenu sunt neaparat doua aspecte diferite aleunuia si aceluiasi proces. Marimeatensiunii si gradul arterioscrelozei nu sunt legate intre ele prin legaturi matematice, de cauza la efect. Intre importanta leziunilor si gravitateamanifestarilor lor chimice, de asemenea, nu exista o proportionalitate stricta.Multe dintre aspectele lezionale constatate nu au nimic caracteristic intre ele si,mai mult chiar, cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot fi corelate maide graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de hipertensiune, decat cuinsusi HTA. Multe alte leziuni, de asemenea, nu se deosebesc de degenerarilearteriale legate de procesul de senescenta, indiferent de cifrele tensionale. Ingeneral, lipsesc studii de mare anvergura, bazate pe criterii unitare, bineprecizate, care sa caute sa stabileasca o corelatie stricta , comparativa, intre tipulsi gradul unor anumite leziuni, pe de o parte, si grupa de varsta, sexul, cifratensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe de alta. De aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la oexpunera catagrafica a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa facemnumai presupuneri care dintre modificarile degenerative ce alcatuiesc'arterioscreloza' sunt legate de o tensiune mare. Procesele patologice, care duc la degenerarea fibrelor perifericeelastice din media aortei si din media arterelor mari, cresc presiunea pulsului siduc la o hipertensiune exclusiv sistolica. In parte, aceste procese sunt in functie de varsta.

Ridicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice sunt legatein primul rand de modificarile, functionale sau structurale, din arterele mici,musculare.

SIMPTOMATOLOGIE

Clasic se deosebesc trei stadii:

Stadiui prehipertensiv - poate l afirmat pe baza ascendenei ereditare hipertensive, apariiei unor puseuri tensionale trectoare i a unor teste care stabilesc creterea anormal a presiunii arteriale, comparativ cu normalul. Cel mai cunoscut este testul presor la rece, care este pozitiv cnd, introducnd mna n ap la 4 , valorile TA cresc cu peste 40 mmHg.

Stadiul de hipertensiune intermitent - caracterizat prin perioade de hipertensiune, fr alte semne clinice, alternnd cu perioade normale.

Stadiul de hipertensiune permanent - n peste 90 % din cazuri, hipertensiunea arterial este depistat n acest stadiu.

Dup manifestri se deosebesc:

Forma benign care evolueaz progresiv i se caracterizeaz prin: o semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase i rigide, puls bine btut o semne de fragilitate capilar; diverse manifestri hemoragice ( epistaxis, metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene) semne cerebrale: cefalee occipital, de obicei dimineaa, la trezire, ameeli, oboseal, astenie, insomnie, tulburri de memorie i concentrare, modificri de caracter, frecvent tulburri de vedere ( mute zburtoare, vedere nceoat); cefalee cu caracter pulsatil, ameeal, tulburri de vedere i tulburrile trectoare de contient i de limbaj sunt cele mai frecvente tulburri funcionale comune tuturor formelor de hipertensiune o furnicturi la nivelul extremitilor, ameeli, senzaia de deget mort o examenul inimii relev subiectiv palpitaii, dureri precordiale, diferite grade de dispnee, iar obiectiv, semne de mrire a inimii stngi ( hipertrofie),radiografia, elecrocardiografia, fundul de ochi i probele funcionale renale apreciaz gradul de evolutivitate a hipertensiunii arteriale.

In ultimul stadiu al formei benigne - care se instaleaz dup muli ani de evoluie - apar complicaii: insuficien cardiac stng sau total, cardiopatie ischemic, complicaii cerebrale sau renale. Forma malign are evoluie rapid i o mortalitate ridicat. Poate ii malign de la nceput sau se poate maligniza pe parcurs. Valorile tensionale suni mari, n special cea diastolic depind 130 mmHg, rezistente la tratament Starea general este alterat rapid (astenie, slbire, paloare, cefalee intens), fundul de ochi este grav i precoce alterat, complicaiile apar de timpuriu, n special insuficiena renal progresiv i ireductibil.

DIAGNOSTICUL HTA SI EVALUARE

HTA fiind o boala de frecventa crescuta in populatia generala,adevaratele probleme pe care le pune sunt cele ale depistarii sale in masa si nucele ale stabilirii diagnosticului la nivel individual. De aceea populatia trebuie safie avizata si sa sprijine efortul medico-sanitar de depistare activa a bolii.Sprijinul cel mai direct este materializat prin prezentarea la actiunile dedepistare a HTA pe de o parte, iar pe de alta parte, prin efectuarea constiincioasaa examinarii medicale impuse cu diverse prilejuri (angajari in munca, admiterein invatamantul superior, examene pentru permis de conducere auto, e.t.c). Infond, problema centrala a diagnosticului individual al HTA este legata devaloarea cifrei tensionale.

In felul acesta masurarea TA devine mijlocul esentialde diagnostic. Asistentei medicale, si in special celei care lucreaza in comunitati, iirevine un rol insemnat in depistarea hipertensivilor prin prisma faptului ca eaeste cea care masoara TA, dar mai ales prin natura muncii sale care-i permite saculeaga mai multe informatii despre pacient si mediul sau. Sa nu uitam cauneori valorile crescute, peste limita, ale TA nu indica neaparat o hipertensiune arteriala ci se pot datora unor factori de mediu. De aceea contextul in care se inregistreaza aceste valori este foarte inportant. De asemenea AM trbuie sa stapaneasca foarte bine tehnica masurarii tensiunii arteriale stiut fiind faptul camasurarea incorecta duce la valori eronate.

Ce trebuie sa faca pacientul caruia la o examinare medicala i s-a gasitcrescuta TA? Raspunsul va trebui sa tina seama de cifra TA si varsta persoaneiin cauza. Astfel, pentru adulti, indiferent de varsta, descoperirea unei TAd egalasau mai mare de 100 mm/Hg trebuie sa fie urmata de prezentarea la medicpentru investigatiile de rutina si prescrierea tratamentului.

Dupa descoperirea si confirmarea hipertensiunii arteriale este necesarsa se efectueze pentru fiecare bolnav un bilant clinico-biologic in scopulindividualizarii diagnosticului si eventual al gasirii unei etiologii ahipertensiunii. Efortul diagnostic va fi limitat la un minim concludent de date, inasa fel incat sa se poata evidentia:

-severitatea bolii

-gradul de afectare cardiovasculara

-coexistenta altor factori de risc pentru ateroscreloza

-un posibil factor etiologic

-elemente orientative pentru prognostic si tratament

Hipertensivul este prin excelenta un bolnav ambulator, internarea sa inspital nefiind indicata decat in cateva situatii si anume:

Persoanele tinere (sub 40 de ani) cu HTA moderata sau severa;

Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg si/sau TAd maimare sau egala cu 120 mm/Hg;

Bolnavii la care se suspicioneaza clinic o forma de HTA secundara;

Indivizii cu HTA rezistenta la tratament;

Hipertensivii a caror HTA 'banala' isi modifica brusc cursul evolutiv(efecte adverse majore ale medicatiei autihipertensive, instalarea rezistenteila tratament, aparitia unor complicatii, e.t.c);

Bolnavii la care HTA se asociaza cu alte afectiuni cronice (metabolice,cardiovasculare,pulmonare,e.t.c.)careafecteazaprognosticulsitratamentul.

Abordarea unui bolnav hipertensiv va incepe in mod obligator cu oanamneza atenta, un examen clinic complet si o investigatie paraclinica derutina, strict necesara. ANAMNEZAAsistenta medicala fiind prima care intra in contact cu pacientul (decele mai multe ori) trebuie sa conduca discutia astfel incat sa poata procura urmatoarele date: debretul aproximativ sau sigur al HTA, simptomele de debutsau cele pentru care se adreseaza medicului, sa orienteze si sa ierarhizezeinvestigatiile paraclinice pentru stabilirea etiologica a HTA si a caracterului sauevolutiv, sa efectueze un bilant orientativ privind riscul cardiovascular, bolileasociate si evetualele conditii de mediu favorizante pentru cresterea valorilor TA.Anomneza bolnavului cu HTA este etapa initiala si indispensabila stabiliriidebutului hipertensiunii.

Interogatoriul precizeaza unele tulburari functionale comune tuturor formelor de HTA si anume:

-cefalee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare; are sediul cervico-occipital sau se prezinta ca o hemicranie predominant preorbitara, alteori estepulsatila, insotita sau precedata de tulburari vizuale sau digestive; bolnaviirelateaza ca cefaleea este favorizata de ingestia de alcool si de suprasolicitareintelectuala;

-vertij de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,

-tulburari de vedere

-vajaieli in urechi

-oboseala fizica si intelectuala

-parestezii, pareze, disartrii trecatoare-palpitatii, precordialgii, dispnee de efort

-anxietate, insomnii, iritabilitate

-prezenta in antecedentele patologice personale a unor afectiuni nefrologice sauurologice (albuminurie sau hematurii pasagere, infectii urinare, colici nefretice,afectiuni renale diagnosticate, e.t.c.) traumatisme lombare, HTA pe timpul uneisarcini

-existenta antecedentelor heredocolaterale de HTA, de ateroscreloza si formeleclinice de manifestare a acestora-unele obiceiuri alimentare individuale si familiale (consum de sare, de dulciuri),fumatul si conumul de alcool

-profilul profesional,graduldesolicitare profesionala 'competitivitatea eficacitatea' sociala a bolnavului

-existenta unor simptome care pot sugera o HTA secundara (crize sudoraleinsotite de palpitatii, anxietate si paloare, astenie musculara, parestezii, mialgii,paralizii intermitente, poliurie, e.t.c.),

-prezenta unor simptome ce sugereaza existenta unor complicatii vasculare(eclipse cerebrale, claudicatie intermitenta, crize de angina pectorala) etc.

EVOLUIE

In forma benign, cea mai obinuit, boala dureaz ani sau chiar zeci de ani. Sub influena unui tratament corect i precoce pot aprea remisiuni importante.

In forma malign, evoluia este foarte rapid, etapele bolii fiind parcurse n 1-3 ani. Indiferent de etiologie, fiecare form de hipertensiune arterial, n raport cu caracterul su evolutiv, poate fi benign sau malign i parcurge n evoluia sa, cele trei stadii din clasificarea propus de O.M.S. In stadiul al III lea apar complicaii:

-la nivelul aparatului cardiovascular (insuficien ventricular stng, acut i cronic, insuficien cardic global, infarct miocardic, anevrism disecant);

-la nivelul circulaiei cerebrale (encefalopatie hipertensiv, tromboze i hemoragii cerebrale); -la nivelul rinichiului (tulburri variate, de la alterri funcionale, pn la scleroz cu insuficien renal). Complicatiile depind de forma clinic - benign sau malign. Astfel n hipertensiunea benign complicaiile se datoresc aterosclerozei, cele mai frecvente fiind tromboza cerebral i infarctul miocardic. n hipertensiunea malign domin degradarea arteriolar. Aici se ntlnesc frecvent encefalopatia hipertensiv, hemoragia cerebral, insuficiena cardiac i insuficiena renal.

PROGNOSTICUL

Depinde de forna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii diastolice si bazale, de varsta (tinerii fac forme mai grave), de respectareatratamentului, de modul de viata recomandat si, in sfarsit, de aparitiiacomplicatiilor.

Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, fiind mairezervat in stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Moartea se datoreazaindeosebi complicatiilor cardiace, cerebrale si renale. Sub influenta tratamentului actual, prognosticul s-a imbunatatit. TRATAMENT

Tratamentul hipertensiunii arteriale, trebuie sa vizeze anumite obiective si in primul rand normalizarea valorilor tensionale. El trebuie sa tina seama de anumite principii si orientari:

-explorarea trebuie bine facuta deoarece sunt hipertensiuni care beneficiaza de tratament chirurgical (hipertensiunile renovasculare).

-tratamentul trebuie sa fie complex, igieno dietetic, medicamentos etc.

-tratamentul trebuie individualizat si stabilit in conditii de ambulator, nu de spital.

-drogurile hipotensive vor fi administrate la inceput in cantitati mai mici si marite apoi progresiv pana la normalizarea tensiunii arteriale. Este bine ca drogurile hipotensive sa fie asociate si la inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un hipotensiv cu un diuretic tiazidic. Trebuie tinut seama de ateroscleroza asociata, de aici (mai ales la varstnici) decurgand prudenta, pentru a nu precipita accidente vasculare cerebrale, coronariene si periferice (niciodata nu se va incepe cu doze mari, brutale).

Deoarece multe hipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate aterosclerozei, regimul si tratamenutul vor fi adaptate acesteia din urma. Se vor combate obezitatea, guta, diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile etc.

Repausul nu trebuie sa fie absolut. Exercitiile fizice, mersul pe jos si gimnastica medicala, fac parte din tratament. Efortul fizic va fi dozat si adaptat posibilitatilor bolnavului. sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare.Dieta va fi saraca in colesterol si in grasimi saturate, este bine ca tratamentul sa fie si vasodilatator coronarian, deoarece asociatia cardiopatie ischemica hipertensiune arteriala, este foarte frecventa.nu orice hipertensiune urmeaza sa primeasca tratament hipotensiv. Astfel in formele labile, de gradul I, este suficient regimul dietetic, eventual tranchilizante si sedative.

Tratamentul igieno-dietetic

Regimul de viata consta in limitarea eforturilor fizice, cu lucru de 6 8 ore pe zi, dupa caz, cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa. Au o mare importanta mijloacele psihoterapice, combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale din mediul de viata sau de munca. Vor fi cautate si incurajate elementele de satisfactie din profesiunea bolnavului, vor fi cultivate preocuparile care produc relaxarea (plimbari, lectura, muzica, teatru).

Regimul va fi echilibrat si suficient, urmarindu-se mentinerea unei greutati normale, in caz de obezitate, va fi hipocaloric; in caz de ateroscleroza, hipolipidic si hipocaloric etc. Dar, indiferent de bolile asociate, va fi hipo- sau desodat. Regimul strict desodat (orez, fructe, zahar), cu mai putin de 0,5 g sare/zi, se aplica in formele foarte severe, dar este greu de respectat. Regimul desodat relativ (2 5 g sare/zi) este mai usor de acceptat, fiind utilizat in majoritatea hipertensiunilor.

Pentru aprecierea generala a continutului in sare se ia ca reper faptul ca ratia de NaCl consumata zilnic de un adult sanatos este de 10 14 g, din care 2/5 provin din sare folosita la pregatirea alimentelor si cea pusa la masa, 2/5 sunt furnizate de sarea din paine si 1/5 de sarea din lapte si derivatele sale, produse de mezelarie etc. Regimul desodat nu poate fi standardizat, ci adaptat in functie de starea clinica.

ALIMENTE PERMISE:

-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau cu cartofi,supe de legume, supe de rosii, toate fara sare;

-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz, fidea, toate fierte farasare

-oua incantitate redusa (1-2 pe saptamana), fara galbenus;

-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui, slaba,fiarta ca rasol, fripta, cu patrunjel, cartofi, morcovi, orez, perisoare fierte in aburisau apa, toate fara sare, peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav) fiert, rasol,fript sau copt in pergament (in zilele cu carne nu se da peste si invers);

-grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui, margarina nesarata.Totul se da crud la salate, cam 50g/zi.

-paine: alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi sau prajita;

-legume si zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sita, piureuri, strecurate,chiftelute de zarzavat, cartofi copti, morcovi, dovlecei, fasole verde, mazareverde, sfecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata, farasare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budincide legume;

-lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda nesarata, lapte cu cafea;

-fructe sub orice forma: crude, coapte, piureuri, compoturi;

-dulciuri: preparate fara bicarbonat si sare, din aluat fiert, uscat, cu branza devaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de fructe, cumiere si frisca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar;

-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de fructe sauzarzavaturi, ceaiuri de plante;

-condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara grasime prajita) cu faina rumenitape uscat, cu zeama de zarzavat (seara in cantitate redusa), verdeturi tocate (patrunjel, marar, telina, leustean, cimbru), zeama de lamaie si sare limitata

ALIMENTE INTERZISE:

-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau carne,afumaturi; oua in cantitate crescuta (mai ales galbenusuri), oua tari, jumari,maioneza;

-grasimi animale in cantitate crescuta (unt,untura,frisca,smantana,slanina), grasimi prajite;

-paine cu sare si paine neagra;

-fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;

-branzeturi: grase, sarate, fermentate;

-sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza;

-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac, varza acra,muraturi);

-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata saucacao:

-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;

-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi.

-paine cu sare si paine neagra;

-fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;

-branzeturi: grase, sarate, fermentate;

-sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza;

-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac, varza acra muraturi);

-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau cacao:

-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;

-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi. Bolnavul trebuie a duca o viata ordonata,fara eforturi,fara fumat,fara stresuri,fara alcool,mesele trebuie sa fie mici,fractionate,la ore regulate.Ultima masa inainte de doua ore inainte de culcare,se va combate obezitatea cand exista.TRATAMENT MEDICAMENTOS

Tratamentul medicamentos foloseste numerosi agenti hipotensivi: sedative si hipnotice (barbiturice, Bromoval, Clordelazin, tranchilizante), Hydergine (Redergin), reserpina (Hiposerpil), comprimate de 0,25 mg; Raunervil, fiole de 1 ml 2,5 mg i.v., hidrazino-ftalazine (Hipopresol, drajeuri de 0,025 g; Apresolina; Hipazin (asociere de reserpina si hidralazina Guanetidina, comprimate de 0,010 g), clonidina (Catapresan), ganglioplegice (Ganlion, Pendiomid, fiole de 2 ml 0,075 g). Metildopa (Dopegyt, comprimate de 0,250 g sau fiole) Propranolol (Inderal), Pargylin si diuretice (Nefrix, Furosemid, Acid etacrinic, Aldactona etc.).Tratamentul vizeaza normalizarea valorilor tensionale. Efectul este atins daca T.A. oscileazaa intre 90/70 si 130/90 mm Hg in ortostatism si nu depasessc 170/110 mm Hg in decubit. O atentie deosebita trebuie acordata scaderii T.A. In cazul hipertensiunii cu insuficienta renala sau cu tulburari de irigatie cerebrala sau coronariana.

Tratamentul hipotensiv este complex, cuprinde numeroase droguri cu diferite moduri de actiune. In functie de locul si mecanismul de actiune, Hipotensoarele pot fi clasificate astfel:Vasodilatatoare, cu actiune asupra peretului vascular fara relatie cu terminatiile nervoase: Hidralazina, Minoxidilul, Verapamilul, Nifedipina, Diureticele (care actioneaza reducand volumul sanghin), Nitroprusiatul de sodiu si Diazoxidul.

Hipotensoare cu actiune pe receptorii simpatici, blocand transmiterea adrenergica:blocante ale receptorilor alfa adrenergici (Prazosin, Fentolamina)

-blocante ale receptorilor beta adrenergici: (Propranololul si celelalte).

-blocantele receptorilor alfa si beta adrenergici (Labetalolul Tenormin).

Cu actiune asupra fibrelor nervoase, simpatice, postganglionare sau terminatiile nervoase: Guanetidina, Rezerpina si Alfametildopa.

Cu actiune asupra ganglionilor autonomi simpatici: Trimetaphan.

Cu actiune asupra sistemului nervos central: Clonidina, Alfametildopa si Rezerpina.

Cu actiune asupra volumului sanghin: Diureticele.

Antagonisti ai sistemului renina angiotensina. Dintre acestia Saralazina (Antagonist al Angiotensinei II) si Teprotid, Captopril, Hipotensor (Inhibitor ai angiotensinei I in II).Hidralazinele au fost o perioada putin intrebuintate, datorita tahicardiei si accidentelor coronariene provocate. Prin aparitia beta blocantelor au intrat din nou in tratamentul curent al hipertensiunii arteriale. Asocierea cu beta blocante corecteaza efectul lor tahi-cartizant. Produce vasodilatatie prin scaderea rezistentei periferice.

Deoarece retine sarea si apa, trebuie asociate si cu un diuretic saluretic (Nefrix). Actiunea apare dupa 2-3 zile, in administrarea orala, si dupa 3 ore in cea i.v. Ca efecte secundare apar: cefalee, hipersu-doratie, anorexie, greturi, varsaturi, diaree, palpitatii si uneori semne de lupus. Se recomanda prudenta in cardiopatia ischemica, unde trebuie administrata numai in asociere cu beta blocante (Propranolol).

Drogul principal este Hipopresolul, (Dihidralazina) comprimate de 25 mg, care se administreaza incepand cu 1 comprimat si se creste progresiv la 3 6 comprimate. Este utilizat in hipertensiunea usoara sau moderata. Asociat cu Hiposerpilul (Rezerpina) preparatul se numeste Hipazin (Adelfan).

Minoxidilul, este utilizat pe scara redusa datorita efectelor secundare. Are aceleasi reactii adverse ca si hidralazina. Deci si el trebuie asociat cu beta blocant si un saluretic. Doza zilnica este de 0,20 mg si rareori 50 mg. (Comprimate de 2,5 mg, de 5 mg si 10 mg). Este util in hipertensiunile bolnavilor cu insuficienta renala.

Verapamilul (Isoptil) si Nifedipinul (Adalat, Corinphar), sunt blocante ale calciului, cu efect hipotensor dar cu indicatie majora in angor si aritmii. Nifedipinul sub lingual, scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut.

Nitroprusiatul de sodiu, este un hipotensor energic, utilizat in hipertensiunea arteriala paroxistica. Actioneaza prin vasodilatatie puternica si rapida. (Nipride si Nipruss, in fiole de 50 mg). Se administreaza numai in spital si cu prudenta.

Diazoxidul, este inrudit cu clorotiazida dar nu are actiune diuretica. Este vasodilatator prin scaderea rezistentei periferice. (Hiperstat, Eudemin, in fiole de 20 ml 300 mg substanta). Este o medicatie de urgenta in Encefalopatia hipertensiva, Eclampsie, hipertensiune arteriala maligna. Efectele secundare sunt asemanatoare hidralazinelor, dar produce si hiperglicemie.

Prazosinul (Minipress) este un alfa blocant care produce vasodilatatie blocand alfa receptorii. Este administrat in hipertensiunile moderate. In cele severe trebuie asociat cu un diuretic si eventual un beta blocant. Poate produce vertij, hipotensiune ortostatica, tulburari de tranzit, cefalee, astenie si eruptii cutanate. La prima doza exista si risc de sincopa. Se administreaza 3-20 mg, comprimate de 0,5 mg, 1 mg, 2 mg, 5 mg. Fentolamina (Regitina), cu actiune tot alfa blocanta este utilizat in tratamentul Feocromocitomului.

Propranololul (Inderal), Trasicor, Visken etc, sunt droguri cu actiune beta blocanta care actioneaza hipotensiv, antiaritmic si coronarodilatator. Produce bradicardie, scade forta de contractie a inimii si debitul cardiac. Efectul hipotensor este moderat, lent si progresiv. Efectele secundare sunt reduse. Are o larga utilizare singur sau asociat. Este contraindicat in insuficienta cardiaca, blocul A-V, astmul bronsic, diabetul zaharat sever, ulcerul gastric in evolutie: Doza zilnica este de 60 240 mg. Se prezinta in comprimate de10si40mg.

Labetalolul (Trandate) este un alfa si beta blocant. Efectul hipotensiv este similar asociatiei Propranolol Hidrazinoftalazina.

Guanetidina este un drog mai putin utilizat datorita efectelor sale secundare (Hipotensiune ortostatica, Bradicardie, diaree, modificari de libidou, retentie de lichide, uscaciune a gurii). Actiunea hipotensiva apare dupa 3-4 zile si persista 6-l4 zile. Se prezinta in comprimate de 10 mg. Se incepe tratamentul cu 1 comprimat si se creste la 2 5 comprimate. Este indicata numai in hipertensiunea arteriala severa.

Ganglioplegicele sunt hipotensoare puternice dar greu de utilizat datorita reactiilor secundare (Hipotensiune ortostatica, retentie de urina, constipatie, tulburari vizuale). Suprima excitatiile simpatice si parasimpatice realizand o simpatectomie chimica. Scade tensiunea arteriala in cateva minute, administrat i.v., dar scade si debitul coronarian, renal si cardiac. Este tratamentul de electie al hipertensiunii paroxistice si al hipertensiunilor severe si maligne. Se administreaza 20 picaturi, de 3 4 ori per os, sau 1 fiola de 0.075 g i.m. sau i.v.

Alfametildopa (Aldomet, Dopegit), actioneaza predominant central simpaticolitic. Scade rezistenta periferica, in special renala si nu influenteaza debitul cardiac. Are actiune progresiva si este bine tolerata. Ca efecte adverse produce somnolenta, uscaciunea gurii, tulburari digestive (greturi, diaree), febra, stari depresive si anemii hemolitice. Se incepe tratamentul cu 1 comprimat (1 comprimat = 250 mg), si se creste progresiv la 3 -6 comprimate/zi. Este indicat in hipertensiunea usoara sau moderata, hipertensiunea din nefropatii, iar forma injectabila in hipertensiuni maligne.

Clonidina (Haemiton 0,75 mg compr., Clonidina si Catapresan 0,100 mg compr.), actioneaza central si periferic. Actiunea se aseamana cu alfametildopei. Are si efect sedativ si bradicardizant. Efectele secundare sunt nesemnificative. Nu este contraindicata in hipertensiunea cu insuficienta renala. Tratamentul se incepe cu 1 compr. (0,100 mg) si se ajunge la 0,450 0,600 mg. Este indiqats(mforrnele moderate iar injectabil si in formele severe.

Rauwolfiasi derivatii sai actioneaza in hipertensiunea arteriala, central si periferic, golind depozitele de catecolamine. Efectul este si sedativ si bradicartizant. Oral se administreaza Hiposerpilul (0,25 mg), se incepe cu 1 comprimat si ajunge la 2 4 comprimate/zi. Efectul apare dupa 3-6 zile iar actiunea maxima este dupa 3 saptamani. In urgente se administreaza parenteral (Rawunervil) cu efect dupa 3-4 ore Ca efecte adverse apar: somnolenta, astenie, diaree, transpiratii, congestie oculo nazala, stari depresive, ulcer gastroduodenal etc. Se administreaza in hipertensiunile usoare sau moderate.

Saralazina, utilizata ca test diagnostic pentru hipertensiunea reno-vasculara si Captoprilul (Hipotensor), cu actiune in hipertensiune arteriala cu renina crescuta (25 -600 mg) sunt agenti hipotensivi actionand ca antagonisti ai sistemului renina angiotensina.

In practica curenta sunt utilizate si alte substante hipotensive, rezultate fie din asocierea mai multor hipotensive, fie din asocierea unui agent hipotensor cu unul diuretic. Dintre acestia sunt utilizate curent Neocristepina si Brinaldinul.

Scaderea T.A. trebuie sa fie lenta,. deoarece scaderile bruste pot produce accidente grave in teritorii vitale: creier, miocard, rinichi. In formele usoare de hipertensiune arteriala se recomanda psihoterapia, eventual reorientarea profesionala, regimul hiposodat si hipocaloric (daca este cazul), sedative, saluretice (Nefrix, 1-2 comprimate/zi), controlul periodic.

In formele de gravitate medie, daca prescriptiile dietetice, sedativele si salureticele (Nefrix, Furosemid, Furantril) nu au dat rezultate, se adauga Hiposerpil (3 comprimate/zi), Hipopresol (3-4 comprimate/zi) si Aldomet (0,75 1 g/zi).

In formele severe sau maligne, in diuretice si sedative se asociaza Aldomet (0,15 1 g/zi) cu Guanetidina (20 mg/zi). In caz de esec se recurge la Catapresan, Pargylin sau Propranolol.

In hipertensiunea cu insuficienta cardiaca se administreaza Nefrix sau Furosemid cu Aldoctona si Hiposerpil; in hipertensiunea cu cardiopatie ischemica si ateroscleroza cerebrala Nefrix. Hiposerpil, cu Propranolol sau Aldomet; in hipertensiunea cu insuficienta renala Hipopresol, Aldomet si Hiposerpil. Urgentele hipertensive, reclama o atitudine prompta si diferentiala .

TRATAMENTUL URGENTELOR HIPERTENSIVE

Crizele hipertensive survin ca o crestere brutala a valorilor TA la unbolnav cu HTA permanenta, cunoscut si tratat sau ignorat pana la prima criza. Ele reprezinta o urgenta terapeutica, punand in pericol functii vitale(cardiaca, cerebrala, prin complicatiile imediat ce apar: insuficienta ventriculara stanga, encefalopatie hipertensiva; functia renala -prin complicatiile tardive:nefroangioscreloza). Spitalizarea este obligatorie. Ca principiu general, seimpune reducerea urgenta a valorilor TA si ulterior cercetarea cauzei posibile aparoxismului. Medicatia se administreaza parenteral, i.m. sau i.v., pentru aobtine o coborare cat mai rapida a valorilor TA. Se folosesc urmatoarelesubstante:

-FUROSEMID (LASIX) fiole 20mg i.v., repetate la nevoie la 8 ore;

-REZERPINA (RAUNERVIL) fiole de 2,5mg, se administreaza im sau i.v.,repetate la 6-8 ore;

-DIZOXID, i.v., (rapid-bolus), 150-300mg repetate la 8-12 ore;

-NITROPRUSIAT DE SODIU in perfuzie continua l-2ug/ kg/ minute, bolnavultrebuie monitorizat;

-DIHIDRALAZINA i.v. lent, actioneaza in 15-30 de minute;

-CLONIDINA (CATAPRESAN) i.m. in fiole de 0,150mg are actiune prelungita-LABETALOL are o toleranta excelenta, nu produce talucardie reflexa, produceo scadere treptata a TA, nu reduce semnificativ debitul cardiac. Doza este del,5mg/ kg corp in perfuzii scurte, se poate continua cu administrarea per os. Este terapia specifica a puseurilor hipertensive din feocromocitom;

-CAPTOPRIL, ENALAPRIL administrate per os, actioneaza in 15-20minute. Incaz de esec se poate asocia un diuretic, obtinandu-se scaderea treptata a valorilortensionale;

-NIFEDIPESA, NICARDIPINA sublingual produc o buna si rapida vasodilatatiecu scaderea TA. Se pot utiliza in crizele hipertensive de orice etiologieserecomandatratamentulanticonvulsivantcusulfatdeMg20%i.v. (Fenobarbital), in caz de edem cerebral. In urgentele hipertensive se incepe cu un diuretic puternic administrati.v. (Furosenid: 40-80mg), care produce o rapida deshidratare, cu diminuarea edemului pulmonar si cerebral. In functie de cauza, se asociaza preparatul deelectie:

-daca exista insuficienta pulmonara stanga se asociaza un vasodilatator tip Nitroprusiatul de sodiu, Prazosin;

-daca exista o disectie de aorta, asociem a-blocante pentru a diminua viteza de ejectie;

-daca exista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o dilatatie arteriolara (Diazoxid, Hidralazina)

PROFILAXIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Profilaxia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vederea unuicomportament adecvat de viata, chiar orientarea profesionala a descendentilordin parinti hipertensivi, a bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a persoanelorsusceptibile de a face boala. Foarte important este si profilaxia complicatiilor, realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si prin recomandari ferme sijudicioase. Teoretic, masurile de profilaxie a bolii ar trebui sa poata fi aplicateintregii populatii, lucru imposibil de realizat insa si inutil pentru ca nu totioamenii fac hipertensiune arteriala.

Practic, masurile de profilaxie trebuie sa se adreseze acelor grupepopulationale cu risc crescut de hipertensiune arteriala, fie datorita tarelorereditare, fie ca urmare a acumularii mai multor factori de mediu: consumexcesiv de sodiu, existenta stressanta, sedentarism. Hipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata in populatiagenerala, profilaxia trebuie conceputa la nivel comunitar, ca parte integrata aprogramului complex de combatere si prevenire a bolilor cronice sidegenerativ.

Educatia pentru sanatate

Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoanele predispuse la hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei insasi in prevenirea bolii, dar maiales prevenirea complicatiilor:

Hipertensiunea arteriala este considerata ca o 'boala de reglare' inpatogenia careia sunt implicati factorii genetici si de mediu. Ponderea fiecaruiadintre ei difera de la un tip etiologic la altul, de la un hipertensiv la althipertensiv. Faptul ca in etiologia bolii sunt implicati factorii genetici, nu trebuieprivit ca o fatalitate. Combaterea unor componente etiopatogenice din mediulextern (consumul excesiv de NaCl, stresul psihosocial, consumul cronic demedicamente prohipertensive e.t.c.) poate preveni imbolnavirea sau atenuagravitatea bolii la un numar considerabil de oameni, inclusiv la cei 'marcati'genetic. Asadar, profilaxia hipertensiunii arteriale nu mai constituie astazi ohimera, ci o posibilitate concreta, realizabila care nu necesita cheltuielideosebite. Ea trebuie sa fie multi factoriala, din cauza polietiologiei bolii.Profilaxia se va face la nivel social, comunitar si numai in situatii concrete,speciale, la nivel individual. Actiunea profilactica trebuie sa fie permanenta si sainceapa inainte de nastere (sfat genetic) sau cat mai de timpuriu posibil, incopilarie. Daca adultul normotensiv are factori de risc pentru imbolnavire,profilaxia i se va aplica in tinerete:

- Celor cu incarcare ereditara

- Populatiei active, in general si tinerilor in special

- Adolescentilor si tinerilor care, desi normatensivi, au in mod constant valori ale TA la limita superioara a normalului

- Celor care au avut hipertensiune arteriala episodica

-Supraponderalilor

- Celor cu tulburari de glicoreglare

- Sedentarilor

- Indivizilor cu stress profesional important (controlori de trafic aerian,personal din transporturi, furnalisti, cei expusi cronic la traume sonore .

a)Regimul de viata:

Viata activa, care imbina activitatea intelectuala cu cea fizica,practicarea educatiei fizice si a sportului, a turismului si a altor mijloace de destindere in aer liber sunt deprinderi care trebuie invatate si aplicate inca dincopilarie. Alimentatia va fi rationala, echilibrata calitativ si cantitativ. Se va combate cu tenacitate obiceiul de a consuma sare in exces. Fumatul va ficombatut inca din scoala.

b)Orientarea profesionala si pregatirea psihologica pentru combatereaeventualului handicap psihosocial

Pe cat posibil, persosnele cu risc crescut de a face hipertensiunearteriala vor fi sfatuite sa nu-si aleaga profesiuni cu stress profesional mare.Vor evita, de asemenea, profesiunile care predispun la sedentarism si obezitate.Deoarece acest lucru ar putea determina unele complexe de inferioritate, mai ales la adolescentii si tinerii, pregatirea psihologica pentru combaterea unui eventualhandicap psihosocial va fi facuta cu multa abilitate. Antrenamentul psihologicare un dublu scop:

-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus, fapt carenu trebuie privit ca o fatalitate. Aplicand cu seriozitate masurile profilacticeindividul poate evita/atenua boala.

-Ilpregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa limiteze cat maimult posibil (prin educatie) efectul daunator asupra sanatatii al stressuluipsihosocial la care in mod inevitabil este supus omul in societateacontemporana.

c)Sfatul genetic

Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mijloceficace de profilaxie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se asteapta in prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii factorului genetic in producerea sa.

d)Supravegherea medicala activa

Prin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in colectivitati) a tuturor celorsupusi profilaxiei este si ea o actiune ce trebuie desfasurata cu seriozitate sicompetenta.

Cunoasterea mai completa a epidemiologiei bolii, aprofundareaetiopatogeniei si geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la continuaameliorare a masurilor profilactice CAPITOLUL III

PREZENTAREA CAZURILOR CAZUL I

Nume si prenume:S CData nasteriiI: 15.04.1962, 50 ani

DOMICILUI: Rm. VlceaData internarii: 10.02.2013

Data externarii: 15.02.2013

Sex: F

Cetatenie: romana

Religie: ortodoxa

Stare civila: casatorita

Inaltime: 168cm

Greutate: 70kg

Diagnosticul de internare: H.T.A. esentiala (primara)

Diagnosticul la 72 de ore: Encefalopatie hipertensiva, H.T.A.stadiulII, Cardiopatie hipertensiva, Dislipidemie.Diagnostice secundare, la externare:

-HTA stadiul II, grup risc inalt

-Cardiopatie hipertensiva

-Dislipidemie

-Obezitate Gr.IILa internare pacienta prezinta:T.A.-221/110mmHg puseu hipertensiv

Motivele internarii:-apatie

-vertij

-T.A.

Antecedente heredocolaterale:

-nesemnificative

Antecedente personale:

-peroana aflata in tratament pentru H.T.A.

Istoricul bolii:

Pacienta hipertensiva. Din anamneza se trage concluzia ca pacienta a luat tratament hipotensiv dar in mod incorrect din diverse motive.Se interneaza pentru apatie,vertij,anxietate,cefalee,volum mare ale tensiunii arteriale (T.A.-240/170mmHg) Pacienta a fostexaminata in ambulatoriul de specialitate apoi orientate catre spitel unde a fost internata.

Examen clinic general -stare generala medie

-stare de nutritie obezitategr:II

-facies normal

-mucoase normale

-tesut conjuctiv, adipos: excesiv reprezentat

-sistem mucular: nepalpabil -sistem oste-articular: normal -aparat respirator: torace normal conformat,matitatenormala,murmur vesicular fiziologic

-aparat cardiovascular: varful cordului in spatial V intercostals,AV-70/min,T.A.-240/70mmHg

-aparat digestive: abdomen mobil cu respiratia, nedureros la palpare, normal -ficat cai biliare: normale -aparat urogenital: in limite normale

-sistem nervos: vertij, cefalee,La internere pacientei I se efectueaza examen echograficabdominalla care se observa:

-ficat cu ecostructura steatozica gr.II LSH-67mm, LC-43mm, LDH-90mm

-colecist: sediment decliv fara calculi

-pancreas: dimensiuni si ecostructura normala

-CBP: normala

-VP: normala

-rinichi drept: dimensiuni structura normala

-rinichi stang: dimensiuni normale,desen neregulat pielocaliceal

-vezica urinara: in semireflectie

-nter: normal

-splina: ax lung 93mm

ANALIZE EFECTUATEIn data de 11.01.2013Valori gasiteU/MInterval biologic de referinta

LEUCOCITE8,5X10 ^3/UL4.00-11.0

ERITROCITE4,93X10 ^6/UL3.50-5.50

HEMOGLOBINA16,0g/dl12.00-16.00

HEMATOCRIT46,837.00-47-00

HEMOGLOBINA ERITROCITARA MEDIE32,4pg27.00-31.00

VSH15mm/ora0-20

GLUCOZA110mg/dl70-110

COLESTEROL270mdlg/120-240

TRIGLICERIDE106mg/dl36-165

TGO(AST)32U/L1-38

TGP(ALT)60U/L

BILIRUBINA TOTALAO,99mg/dl

BILIRUBINA DIRECTA0,29mg/dl

NEVOI FUNDAMENTALEPROBLEMASURSA

1.)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.Palpitatii

Ritm neregulat

HTA

9TA-220/110mmHg

HTAstd.II

2.)Nevoia de a se hidrata si a se alimenta.AnorexieGreturi

Varsatui

3.)Nevoia de a se misca sia avea o buna postura

Dificultate in efectuarea miscarilor

Ameteli

Vertij

Persoana supraponderala

4.)Nevoia de a se odihni si a dormi

Somn perturbat

Stare de nelinisteAmeteli

Palpitaii

Cefalee

5.)Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoaseleIgiena deficitaraLipsa de cunostinte suficiente

Lipsa de intelegere

6.)Nevoia de a evita pericole

AnxietatePalpitatii

Vertij

7.)Nevoia de a comunica

Comunicare dificilaLipsa de cunostinte suficiente

10.01.2013PROBLEMAOBIECTIVEINTERVENTII

ROL PROPRIU

ROL DELEGATEVALUARE

Palpitatii cu ritm neregulat

-HTAPacienta sa prezinte cai respiratorii permeabile,sa aiba o circulatie si o repiratie adecvata.

Sa se ajunga la un ritm cardiac regulat Saderea T,ARecoltarea analizelor:HLG,VSH,Glucoza,Colesterol,TGP,TGO,Blirubina totala,Bilirubina directaVa asigura un mediu ambiant bine aerisit si daca e cazul va umezi aerul din incapere.,Masoara si noteza in F.O.,T.A.si A.V.

Educa pacienta sa nu bea si sa nu maniance in dimineata zilei ce urmeaza in vederea recoltarii analizelor

Notarea diurezei in F.O.Administreaza medicatia prescrisa de medic:tonicardiace

hipotensoare1.Santin 40mg

2.Furosemid 1 cp

3.Metoprolol 50mg

1 cp x2/zi

4.Nitroglicerina 1f/50ml ser fiziologicadministrata pe injectomat 2ml/1hH12:

T.A-220/110mmHg

H16

T.A-200/100mmHg

A.V-90/!

SO2-96% fara O2

H18

T.A-18-/90mmHg

H21

T.A-170/100mmHg

H23:

T.A-160mmHg

Diureza-1500ml

Greata VarsaturiPacienta sa aiba o stare de bine, fara greturi si varsaturi; sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional.Se aseaza pacienta in pozitie comoda semi-sezand sau decubit dorsal cu capul pe o parte.Dupa incetarea varatu-rilor pacienta se hidra-teza cu lichide reci in cantitati mici, date cu lingurita

Administreaza antiemeticePacienta incepe a vomite mult mai rar pana cand varsaturile au diparut

AnorexiePacienta sa aiba o stare de bine.

Sa se alimenteze corespunzatorEduca pacienta sa tina un regim hiposodat Administreaza vitaminePacienta este echilibrata hidroelectrolitic

CefaleeCombaterea dureriiAtmosfera de calm si linite in salon

Vizitatori limitati ca numarAdministreza antialgicePacienta reuseste sa se odihneasca

Igiena deficitaraEduca pacientacum sa-si mentina igiena corespunzatoarePacienta intelege si aplica masurle de igiena

11.01.2013HTA

Scaderea T.A.MaurareaT.A. de 3 ori pe zi

Efectuarea EKG

T.A.-180/100mmHg

Ora6:30

T.A.-160/90mmHg

Ora15

T.A.-148/98mmHg

Ora18Administrarea medicatiei:

Bisotens 10 mg

Santini 80 mg

Idapamid 1 cp

Diurex 1 cpx2/zi

Nitromint 2,6mg 1cp x2/zi

Atorvastatina 20mg

Amlodipina 10mg 1cpx2/zi

Bromazepam 1cp seara

Aspenter 1 cp la pranz

Xanax 0,5mg 1 cp searaVertijul s-a diminuat

Valorile T.A. sunt in scadere

Durei precordale cu iradiere in toracele posterior

Combaterea dureriiEfectuarea EKG la nevoie (daca durerea apare)

Recoltarea analizelori trimiterea lor la laborator

Cunoasterea valorilor analizelorPregateste fizic si psihic pacientulPunctia venoasa sange pentru probele trimise apoi la laborator

Vertij

Vertijul s-a diminuat

Insomnie

Pacienta sa se odihneascaAeriseste camera

Schimba lenjeria

Aseaza bolnavul comod in pat

Comdate cefaleaAdministreaza Algife 1fl

Pacienta se odihneste mai bine

Durere la baza hemitoracelui drept

Combarerea dureriiMonitorizarea pacientei

Efectuarea EKG

Linistirea pacientei

Ii asiguram confort si odihnaAdministreaza medicatia din care se scoate Santini si se adauga Nurofen local

Bisotens 10mg

Diurex 1cp x2/zi

Nitromint 2 pufuri

PreductalMR35 MG

1 cpx2/zi

Atorvastatina 20 mg

Xanax 0,5mg seara

Algifen 1fl la durere

Aspenter 1cp12.01.2013

T.A.-128/70mmHg

A.V.-69/ritmic

13.01.2013

T.A.-130/80mmHg

A.V.-70/ritmic

14.01.2013

T.A.-150/70mmHg

A.V.-82 ritmic

T.A, ridicata

Scaderea T.A.

Notarea direzei

Monitorizarea T,A, si notarea in F.O. a T.A.,A.V.

Inomniile au dispaarut

Mictiuni normale

Tranzit intestinal normal

Cefaleea a diparut

Pe dat de 15.01.2013 pacienta se externeaza.

Pe parcursul internarii evolutia pacientei a fost favorabila sub tratament antihipertensiv cu beta blocnte, diuretice si hipolipemianta. La externare starea pacientei este ameliorata. I se fac urmatoarele recomandari:

-evita eforturile fizice mari

-va lua tratament permanent cu:

- Bisotens 10 mg

- Idapamid 1,5mg-1cp dimineata

- Atorvastatina 20mg/zi

- Aspenter 1cp

-Telmisartran 80mg seara

-va efectua control lunar la medicul de familie

-va avea in vedere scaderea ponderala , regim hiposodat si hipolipemiant.

Pe parcursul internarii pacienta a deprins masurile de igiena A invatat cum sa-si i-a tratamentul.A inteles ca tratamentul nu trebuie intrerupt fara stirea medicului, a invatat sa aiba o alimentatie sanatoasa.

CAZUL II

Nume Prenume Copacianu Irina

Data nasterii:21.07.1954 58 ani

Domiciliul:Corod Galati

Sex: feminine

Cetatenie:romana

Religiea;ortodoxa

Stare civil: cstorit

Conditii sociale:fara ocupatie

Inaltime:160 cm

Greutate:74 Kg

Data intermarii:09.01.2013

Data externarii:11.01.2013

Diagnostic de internare:.T.A. stadiul II cu risc inalt,I.V.stang

Numar zile de spitalizare 2.

Diagnostic la externare:-H.T.A. stadiul II

-BCI

-BRS

-Dislipidemie-postcolecistectomie

-Steatoza hepatica gradul II

-Obezitate gradulII

Motivele internarii:

-dispnee la effort mic

-dispnee paroxistica nocturnes

-palpitatii

Antecedente heredo-colaterale:

-fara importanta

Antecedente personale

-H.T.A.stadiulII

-BCI-AP de effort

Neaga consumul de alcol de tutun si alcool

Medicatia actual;-Enap 10 mg

-PreductalMR35mg

-Atoris 20 mg

Istoricul bolii

Pacienta hipertensiva, obeza,se interneaza pentru diapnee de efort,palpitatii precordiale.

Stare generale:buna

Stare de nutritie:obezitate gradul II

Facies:nespecific

Mucoase:normal colorate

Tesut conjunctivoadipos:reprezentat in exces

Sistem ganglionar:nepalpabil

Sistem muscular:normal

Sistem oste-articular:integru clinic

Aparat repirator:torace normal conformat,miscari respiratorii simetrice pe ambele arii pulmonare fara raluri supraadaugate.

Aparat cardiovascular:arie precostala 2 de aspect normal soc apexian in spatial V intercostals stang T.A.-170/90mmHg,A.V.-90/ritmic zgomote cardiace ritmice

Aparat digestive:abdomen marit de volum,deposit adipos,aerocolie

Ficat,cai biliare:ficat cu marginea inferioara la 2 cm sub rebord costal,contur regulat,plina nepalpabila

Aparat uro-genital:mictiuni fiziologice

Sistem nervos:fara semen specifice

La examinarea clinica pacienta prezinta:

-dispnee la effort mic

-dispnee paroxistica nocturna

-palpitatii precordiale

Paraclinic:se indica:-examen de laborator,EKG,echografie abdominala.

NEVOIA FUNDAMENTALAPROBLEMASURSA

1)Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

Dispnee de efort

Palpitatii

Ritm neregulatH.T.A. stadiul IIBCI

2)Nevoia de a se hidrata si a se alimenta

DislipidemieObezitate gradul II

3)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Dificultate in efectuarea miscarilor,precordialgiiAP de efort

4)Nevoia de a se odihni, de a dormi

Somn perturbatDispnee paroxistica nocturna

PalpitatiiBCIPalpitatii

Cefalee

5) Nevoia de a elimina

Mictiunu deseNefrectomie

Rinichi drept mic

6)Nevoia de a evita pericole

AnxietateDispnee paroxistica nocturna

Precordialgii

Palpitatii

7)Nevoia de a comunicaComunicare dificilaAnxietate

Depresie

9.01.2013.

PROBLEMAOBIECTIVEINTERVENTII

ROL PROPRIUROL DELEGATEVALUARE

H.T.A.

(T.A.-170/90mmHg)

ritm neregulatA.V.-91/Scaderea T.A.

Sa aiba un ritm cardiac regulat

Masoara si noteza in F.O:T.A.si A.V.Administreazamedicatia data de medic:

Furosemid 1cp /zi

Prestarium 10 mg/ziBetalok-zoc 50mgx2/zi

Aspente 1cp/zi

PreductalMR35mg1cpx2/zi

Atoris 20mg/zi

Nitromint 2,6mg1cpx2/zi

Xanax 1cp/seara9.01.2013La internare:

T.A.-170/90mmHg

9.01.2013

T.A.-la ora-20

T.A.-150/90mmHg

A.V.-85/ (ritmic)

Recoltarea probelor de sange penrtu analize:HLG,VSH,Glucoza Colesterol , Uree ,Creatinina , Bilirubina directa Bilirubina totala

TGO,TGP,Trigliceride,Fibrinogen

Pregatirea fizica si psihica a pacientului in vederea recoltarii analizelorAsezarea in pozitie comoda9.01.2013

T.A.-la ora-20

T.A.-150/90mmHg

A.V.-85/ (ritmic)

Dispnee de effort

Dispnee paroxistica nocturnaExaminare echografica

Pacienta sa prezinte cai respiratorii permeabile si sa aiba o respiratie adecvata.

Explica tehnica ce

Urmeaza a fi aplicata, Educa pacientul

Aseaza pacienta in pozitie comoda in pat(semisezand)Aeriseste camera si umidifica aerul daca este nevoiePunctie venoasa si recoltarea probelor de sange

Administreaza medicatia prescrisa de medic

10.01.2013

T.A.-150/90mmHg

A.V.-85/RITMIC

Pacienta nu mai prezinta dispnee

Precordialgii Cefalee

Combaterea dureriiAtmosfera de cakm si liniste in salonDurerile precordiale nu mai au aceeasi frecventa si intensitete

Anxietate

Calmarea si incurajarea pacienteiDiscuta cu pacienta sa

Induca o stare de calm si liniste,o incurajeazaStarea de teama dispare

InsomniePacienta sa se odihneasca, sa aiba un somn linistitIi asigura confort in pat o aseaza comod

Pastreaza linistea in salonPacienta se odihneste mai bine

ObezitateScaderea in greutateIformeaza asupra regimului si necesitatea acestuia

Pacienta a inteles necesitatea regimului si il respecta

La examenul echografic s-a pus in evidenta:

-steatoza hepatica gradul II-III

-colecist fara calculi

-R.D. unic marit compensator

-R.S. exclus chirurgical

-splina az lung 9 cm

-vezica urinara in reflectie

-peritoneu liber

Analize efectuate

RezultatUnitate de masuraIntervale biologice

Leucocite10,9X10^3/UL4.00-11.00

Granulocite7,3X10^3/UL1.50-7.00

Limfocite27,3/20.00-40.00

Eritrocite4,89X10^6/UL3.50-5.50

Hemoglobina13,9g/dL12.00-16.00

Hematocrit43,5/37.00-47.00

Concentratia Hb/100ml31,9g/dL32.00-36.00

VSH60mm/ora15.00-17.00

Uree26mg/dL10-50

Glucoza97mg/dL70-110

Creatinina serica0,87mg/dL0,6-1.3

Colesterol total225mg/dL120-240

TGO29U/L1-38

TGP17U/L1-40

Pacienta in varsta de 58 ani hipertensiva , obeza , dislipidemica,cu rinichi drept chirurgicalse interneaza pentru evaluare si conduita terapeutica.

In timpul internarii starea pacientei se imbunatateste , tensiunea arteriala ajunge la valoarea de 135/80mmHg , dispate dispneea paroxistica nocturna.

Am discutat cu pacienta i-am explicat necesitatea si importanta regimului alimentar care trebuie sa-l insoteasca pe cel medicamentos.

Pacienta a fost externata pe 11.01.2013 cu urmatoarele recomandari:

1)-Regim alimentar hiposodat si hipolipidic

2)Tratament cu:-Tertensif 1,5 mg 1 cp dimineata

-Valsartan 160 mg 1 cp/zi

-Betalok-zoc 50 mg 1 cp /zi

-PreductalMR 35 mg 1 cp x2/zi

-Aspenter 75mg 1cp /zi

-Atoris 10 mg 1 cp /zi3)Dispensarizare prin medicul de familie

CAZUL III

Numele si prenumele:Martes Mihail

Data nasterii:17.06.1955

Domiciliu:Tecuci

Sex: masculin

Cetatenie : romana

Religie ; ortodoxa

Stare civila : casatorit

Inaltime : 180 cm

Greutate : 104 Kg

Data internarii : 10.01.2013

Data externarii : 11.01.2013

Diagnosticul de internare : H.T.A stadiu II

Diagnosticul de externare : -HTA stadiul II

-Isuficienta ventriculara stanga

-Obezitate

-B.C.I.

-F.I.A.paroxistica

-Dislipide

Motivele internarii :

-dispnee , epistaxis

-cefalee

-palpitatii

-dureri precordiale

-tulburari de echilibru

Antecedente heredo-colaterale :

-nesemnificative

Antecedente personale ;

-HTA

-Obezitate gradul II

-Dislipidemie

-Fumator,consumator ocazional de alcool

Medicatie de fond inainte de internare ;-Norvasc

-Aspenter

-Indapamid

Istoric :

Bolnavul este cunoscut de 8 ani ca hipertensiv, cu pusee repetate de HTA.

A urmat tratament in ambulatoriu.

In urma cu doua zile este vazut de medicul de familie unde s-a prezentat cu cefalee , insotita de ameteli I tulburari de echilibru , dispnee . I se recomanda internare.

Examen clinic la internare.

Starea generale : buna

Sarea de nutritie ; supraponderal , obezitate gradul II

Tegumente si mucoase :palid , transpirat

Sistem ganglionar : nepalpabil

Sistem muscular ; tesut muscular normal repartizat , cu tonicitate si troficitate

Sitem osste-articular ; integru

Aparat respirator : torace normal conformat , la palpare si percutie nimic de semnalat , usoara tuse

Aparat cardio-vascular : palpitatii, dureri precordiale, T.A.-170/95mmHg,A.V.-105 soc apexian coborat in jos si in tanga , hipertrofie de ventricul stang

Aparat digetiv ;abdomen uplu la palpare , tranzit intetinal prezent , ficat ssi splina in limite normale

Aparat urogenital ; loje renale libere , nedureroase , mictiuni frecvente , nictirie

NEVOIA FUNDAMENTALAPROBLEMA

SURSA

1)Nevoia de a eliminaEpistaxis

Circulatie inadecvata

2)Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaEdeme ale membrelor

Circulatie inadecvata , edeme ale menbrelor

3)Nevoia de a dormi si a se odihniInsomnie

Dispnee , duree , neliniste

4)Nevoia de a avea o buna circulatieCirculatie inadegvata

HTA

5)Nevoia de a respiraDispnee

Oboseala la efort

6)Nevoia de a se alimenta si hidrataDificultate de a urma dieta

Obisnuinte alimentare gresite , lipsa de circulatie

7)Nevoia de a evita pericoleVulnerabilitate fata de pericole

Tulburari de echilibru

8)Nevoia de a comunicaComunicare ineficienta

Tulburari circulatorii cerebrale

9)Nevoia de a se recreeaDificultate de a indeplini actiuni recreactive

Cefalee , vertij

Plan de ingrijirePROBLEMAOBIECTIVE

INTERVENTII

ROL PROPRIUROL DELEGATELALUARE

Puseu de tensiune:

T.A.170/95/mmHgRespiratie si ciurculatie adecvata

Scaderea T.A.

Asiguram un mediu ambiant placut in salon

Pozitie comoda in pat pentru pacient

Asiguram pacientului alimentatie bogat in fructe si legume

Reduce grasimile din alimentati si Na ClAdministreaza tratementul indicat de medic ;

-tonicardiace

-diuretice

-antiaritmice

-hipotensoareLa internare ;

T.A.-170/95mmHg

ORA 16

T.A.-160/90mmHg

A.V.-73

ORA 18

T.A.-120/90mmHg

A.V.-90 ritmic

Dispnee

Edeme ale membrelorSa aiba o respiratie adecvata

Recoltarea si trimiterea la laborator a probelor de sange pentru efectuarea analizelor

Efectuarea examenului radiologic

Efectuarea EKG

Efectuarea fundului de ochiAerisirea camerei umidificarea aerului din camera daca este necesar

Notarea T.A. , A.V. in F.O. urmareste efectul tratamentului in timp

Pregateste fizic si pihic pacientul pentru pecoltarea analizelor

Se aseaza comod pacientul

Invata pacientul sa nu bea si sa nu manance in dimineata recoltarii probelor de sange1)Ser Ringer 500 ML

2)Betalok-zoc 1 cp /zi

3)Fraxiparine 0,3 mlx2/zi

4)Novogast 1 co/zi

5)Tertensif 1,5mg1cp /zi

Cordarone 200mg 1cp/zi

Punctie venoasa

Recolteza probe de sange:

HLG , Glicemie , Creatinina , Colesterol , TGO , TGP ,FibrinogenExamen radiologic :

Cord marit de volum

EKG :hipertrofie ventriculara stanga cresterea complexului QRS

F.O.retinopatie

Angiotensiune

Disparitia edemelorRegim hiposodatTratament cu diureticeDispar edemele pacientul se poate deplasa cu usurinta

EpistaxisOprirea hemoragiei nazaleAseaza pacientul in decubit dorsal il fatuieste sa comprime nara pe unde s-a produs hemoragia timp de 8 minuteSe opreste hemoragia nazala

Insomnie

ObezitateSa beneficieze de numarul de ore de somn sa fie un somn corespunzator calitativ si cantitativ

Deprinderea unei alimentatii corecte hiposodate si hipolipemianteAsiguram un climat de liniste si siguranta pacientului

Ii explica toate tehnicile ce urmeaza a fi aplicate

Educa pacientul si il invata regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmeze

Administreaza cp Xanax seara

Pacientul are un somn linistit , este mult mai odihnit

Tulburari de echilibru , vertij , cefaleeSa se poata misca fara dificultate , combaterea vertijului si dureriiIl ajuta pe pacient sa se deplaseze , sa se imbrace si dezbrace

Administreaza :

Algifen 1 fl

Pacientul isi recapata echilibrul si siguranta de a se misca independent

Tulburari de vorbirePosibilitatea de a comunica fluientAre rabdare sa inteleaga pacientul referitor la ceea ce vrea sa comunice

Administreaza tratamentul medicamentos

TEHNICI DE INGEIJIRE IN CAZUL PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Medicamente administrateEnapIndicatii:Toate stadiile hipertensiunii esentiale: hipertensiunea reno-vasculara; insuficienta cardiaca congestiva.ContraindicatiiHipersensibilizare la produs sau metabolitii lui

Administrare:Tratamentul va fi strict individualizat, in functie de starea si evolutia pacientului. In general, se administreaza 10-20 mg sau 40 mg pe zi per os, o data sau divizate in doua prize zilnice, inainte sau dupa mese. Nu se va depasi doza de 80 mg pe zi. In hipertensiunea arteriala medie, doza zilnica initiala este de 10 mg sau 20 mg intr-o singura priza. Doza de intretinere este de 20 mg pe zi. In hipertensiunea reno-vasculara, doza zilnica initiala este de 5 mg sau mai mica.Ea poate fi crescuta gradat, ajungand la 20 mg o data pe zi. Daca este posibil, pacientii cu hipertensiune arteriala ridicata trebuie sa intrerupa tratamentul cu diuretice cu 2-3 zile inainte de inceperea tratamentului cu Enap, evitandu-se astfel riscul instalarii unei hipotensiuni arteriale. In insuficienta cardiaca congestiva, doza initiala este de 5 mg sau mai putin, doza de intretinere fiind 10-20 mg pe zi intr-o singura priza sau doua prize zilnice. Pentru a decide doza de intretinere, este necesar ca pacientul sa fie urmarit 2-4 saptamani.Tensiunea arteriala si functia renala trebuie verificate inainte de inceperea tratamentului si in cursul acestuia. Inainte de inceperea tratamentului trebuie scazuta cantitatea de diuretice administrata si, daca este posibil, sa se asocieze glicozizi digitalici. La pacientii cu insuficienta renala se recomanda utilizarea unor doze initiale mici, doza de intretinere sa fie cat mai mica si la intervale cat mai lungi de timp. Enalaprilul este eliminat prin dializa.Precautii:In cursul sarcinii si la femeile care alapteaza, apreciindu-se corect raportul risc - beneficiu terapeutic.Nu sunt studii suficiente privind administrarea produsului la copii Reactii adverse :Pot aparea: cefalee, oboseala, greata; mai rar: hipotensiune, hipotensiune ortostatica, diaree, crampe musculare, tuse, eritem, edem angioneurotic. Rar se inregistreaza cresterea creatininei serice, cu revenire la normal dupa intreruperea medicamentului.FurosemidActiune terapeutica

Furosemidul un derivat sulfonamid-benzoic, este un diuretic foarte activ, creste mult eliminarea renala de saruri, este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse, reducepresiunea arteriala crescutasi potenteazamedicatiaanti-hipertensiva. Efectuldiureticincepe dupa 20-60 minutedelaadministrareaoralasidureaza4-6ore.Indicatiifurosemiduleste indicat in toate tipurile deedemegrave si in cazurile rezistente la tiazide. Este diureticul de electie interapiainsuficientei cardiace. Ratiuni similare il impun in terapia edemului pulmonar acut. De asemenea este indicat in edemul cerebral, in edeme trombotice locale si edeme gravidice. Inhipertensiunea arteriala,furosemidulpoate fi utilizat singur sau in asociatie cu alti agenti antihipertensivi. Este de asemenea indicat ininsuficienta renala acutasau cronica severa. In intoxicatiile acute medicamentoase se recomandafurosemidulpentru acresteeliminarea toxicului. Este util in intoxicatiile cu ioduri, bromuri saufluoruri. De asemenea poate combatehiperkaliemia.ContraindicatiiFurosemid 40 mg este contraindicat la pacientii cu stari de hipovolemie saudeshidratare,hipokaliemie, alcaloza, ciroza decompensata in stadiul precomatos,insuficienta hepaticaavansata,glomerulonefritaacuta, insuficienta renala cu anurie, hipersensibilitate (incrucisata cu sulfamide). Administrarea de Furosemid 40 mg este de asemenea contraindicata in intoxicatia cu ` digitalice

PrecautiiFurosemid 40 mg se administreaza cu prudenta pacientilor cu insuficienta cardiaca grava, diabet, guta, obstructia cailor urinare, hipertrofia prostatei. Pacientii cu diabet trebuie avertizati ca Furosemid 40 mg poate creste nivelul glucozei in sange, afectand testele de glucoza urinara. Pacientii hipertensivi trebuie sa evite medicatiile care duc la cresterea presiunii sanguine. Furosemid 40 mg, ca si alte diuretice, este cuprins in lista substantelor dopante (interzise la sportivi).Se recomanda prudenta la administrarea furosemidului femeilor insarcinate in primul trimestru de sarcina si pacientilor in varsta. Datorita aparitiei furosemidului in laptele matern, administrarea acestuia la femeile care alapteaza trebuie efectuata cu precautie. La alcoolici cu hepatite cronice eliminarea furosemidului este modificata. La varstnici diureza sporita se poate asocia cu nicturie, prostatita si retentie de urina

Reactii adverse

In cursul terapiei cu Furosemid 40 mg pot aparea efecte secundare, efecte toxice si/sau efecte alergice. Efectele secundare pot fi dezechilibre hidro-electrolitice, acido-bazice si metabolice. Hipokaliemia este in general mai frecventa la inceputul tratamentului (cand raspunsul diuretic este abundent si restrictia dietetica severa) si in cazul tratamentului prelungit.Semnele clinice - slabiciune musculara, parestezii, hiporeflexie, somnolenta, anorexie, greata, constipatie, aritmii ectopice, modificari electrocardiografice caracteristice, mai rar afectarea rinichiului (deficit de concentrare, diminuarea filtrarii glomerulare) - apar cand se produce o scadere a potasiului total din organism. Hipokaliemia este indeosebi periculoasa la cirotici, unde poate contribui la declansarea comei hepatice. De asemenea, creste toxicitatea cardiaca a digitalicelor la pacientii digitalizati (risc de aritmii ectopice severe). in cursul tratamentului cu Furosemid 40 mg mai pot aparea: hiponatremie cu sau fara alcaloza hipocloremica, hipomagnezinemie (mai frecventa la diabetici si alcoolici), cresterea eliminarii calciului cu negativarea balantei calcice (mai ales la batrani), hipocalcemie (numai uneori) cu favorizarea tetaniei. De asemenea, tratamentul indelungat cu Furosemid 40 mg favorizeaza retinerea acidului uric in organism, impiedicand - prin competitie - secretia tubulara a acestui catabolit. Poate aparea hiper-uricemie sau chiar guta. Pot fi semnalate si cresteri ale lipoproteinelor si colesterolului sanguine. Furosemid 40 mg poate produce (in mai mica masura insa decat tiazidele) scaderea tolerantei la glucoza si hiperglicemie, de regula reversibile. Diabetul latent poate deveni manifest, iar diabetul manifest se agraveaza. Efectele toxice ale administrarii de Furosemid 40 mg pot fi: la nivelul sistemului gastrointestinal - pancreatita acuta (rar), icter; la nivelul sistemului nervos central - tinitus si surditate trecatoare sau definitiva (rar si dupa doze mari sau la bolnavii cu insuficienta renala); la nivelul sangelui - anemie aplastica (rar), trombocitopenie, agranulocitoza (rar), leucopenie. Reactiile dermatologice de hipersensibilizare care pot aparea sunt: vasculite cutanate, dermatite exfoliative, purpura, fotosensibilizare, urticarie, prurit.Mod de administrareFurosemid 40 mg se administreaza obisnuit pe cale orala. in tratamentul edemelor dozele administrate sunt individualizate de medicul curant in conformitate cu raspunsul diuretic al pacientului si in sensul obtinerii unui efect terapeutic maxim. De asemenea, este importanta stabilirea dozelor minime necesare mentinerii acestui raspuns. La adulti dozele uzuale sunt de 40-80 mg/zi; in caz de ineficacitate se poate creste doza la intervale de 6 ore pana la obtinerea raspunsului sau cel mult pana la 240 mg/zi (1-3 prize). In insuficienta renala sunt uneori necesare doze mai mari - 500 mg sau 1 g pe zi. in general, folosirea de doze mari impune controlul debitului urinar si al electrolitilor si corectarea eventualelor dezechilibre. Faptul ca are o durata scurta de actiune (4-6 ore) obliga la repetarea dozei atunci cand se impune o diureza sustinuta. Pentru a evita depletia volumica se recomanda repartizarea dozei totale in doua sau mai multe prize, iar pentru a evita nicturia, cele doua doze vor fi administrate una dimineata si una la amiaza. Ori de cate ori este posibil se revine la administrarea in doza unica matinala. in hipertensiunea arteriala Furosemid 40 mg se utilizeaza singur sau asociat cu alti agenti antihipertensivi. Cand este utilizat ca monoterapie se recomanda administrarea a 2 20 mg/zi. Repartizarea dozei zilnice in doua prize este necesara pentru a evita reboundul care urmeaza in mod obisnuit dupa 6 ore de la pierderea initial crescuta de Na+. Pentru bolnavii hipertensivi care respecta un regim alimentar desodat sau pentru cei tratati si cu altemedicamente antihipertensivesunt suficiente doze mai mici ajustate in conformitate cu raspunsul terapeutic. In caz deoligurie, (daca filtrarea glomerulara scade sub 20 ml/min) se impun doze mai mari: intre 250-2 000 mg/24 h, din cauzaexcretieireduse la nivelul tubului proximal. Argumente similare conduc la doze crescute ininsuficienta cardiacasevera, refractara.la copiidoza orala initiala este de 2 mg/kgcorpadministrat in doza unica. Daca raspunsuldiureticnu este satisfacator doza poate fi crescuta cu 1-2 mg/kgcorp, dar nu mai devreme de 6-8 ore de la administrarea precedenta. Nu se recomanda doze mai mari de 6 mg/kg corp. Pentru oterapiede intretinere doza trebuie ajustata la nivelul minim la care se obtine raspunsuleficient.IndapamidIndicaii terapeuticeHipertensiune arterial esenial.

Contraindicaii Hipersensibilitate la indapamid, alte sulfonamide sau la oricare dintre excipienii produsului;

Insuficien renal sever;

Encefalopatie hepatic sau insuficien hepatic sever.

Hipopotasemie.

PrecauiiDeoarece produsul conine lactoz, nu se recomand la pacieni cu deficit de lactaz, galactozemie congenital sau sindrom de malabsorbie a glucozei/galactozei.

Concentraia plasmatic a sodiului trebuie msurat naintea nceperii tratamentului, apoi la intervale de timp regulate. Oricetratamentdiuretic poate determina hiponatremie, uneori cu consecine grave. Scderea concentraiei plasmatice a sodiului poate fi iniiat asimptomatic, de aceea monitorizarea periodic, chiar mai frecvent n cazul pacienilor vrstnici sau cu ciroz hepatic, este obligatorie.Depleia de potasiu cu hipopotasemie este unul din riscurile majore ale tratamentului cu diuretice tiazidice i nrudite cu acestea. Riscul de instalare a hipopotasemiei (< 3,4mmol/l) trebuie prevenit la anumite grupe de pacieni cu risc crescut, cum ar fi pacienii vrstnici i/sau subnutrii i/sau tratai polimedicamentos, pacienii cu ciroz hepatic cu edeme i ascit, pacienii coronarieni i cei cu insuficien cardiac. Hipopotasemia crete toxicitatea cardiac a digitalicelor, precum i riscul de tulburri de ritm cardiac.Diureticele tiazidice i nrudite pot s scad excreia urinar de calciu i pot determina o cretere uoar i tranzitorie a calcemiei. Hipercalcemia persistent i marcat se poate datora unui hiperparatiroidism nediagnosticat. Tratamentul cu diuretice tiazidice trebuie ntrerupt nainte de investigarea funciei paratiroidiene.InteraciuniAsocierea indapamidei cu litiul este nerecomandat deoarece determin creterea litemiei cu risc de efecte toxice, ca i n cazul unui regim desodat (scade excreia urinar de litiu). Dac totui este necesar administrarea diureticelor la pacieni tratai cu litiu, se impune monitorizarea litemiei i ajustarea dozelor. Tratamentul concomitent cu medicamente care pot determina torsada vrfurilor altele dect antiaritmicele (astemizol, bepridil, eritromicin iv, halofantrin, pentamidin, sultoprid, terfenadin, vincamin) poate determina torsada vrfurilor; hipopotasemia, bradicardiai preexistena intervalului QT alungit sunt factori favorizani.

Asocierea cuantiinflamatoare nesteroidiene(AINS) sistemice sau salicilai n doze mari impune pruden, deoarece acestea pot s scad eficacitatea antihipertensiv a indapamidei.De asemenea, la pacienii deshidratai, asocierea indapamidei cu AINS poate determina insuficien renal acut (prin scderea filtrrii glomerulare). Se recomand hidratarea pacientului i monitorizarea funciei renale naintea nceperii tratamentului.

TEHNICI DE INGRIJIRE

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ENTERALA

MEDICATIA ORALADeoarece medicamentele cu cale de adminstrare orala sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine si mai convenabile ca mod de adminstrare, o mare parte din tratamentele medicamentoase se adminstreaza pe aceasta cale.

Astfel, pe aceasta cale se pot administra tratamente sub forma de: tablete, capsule, siropuri, elixiruri, pudre, suspensii, uleuri, granule etc. Unele necesita preparare specifica inainte de adminstrare: uleiurile, suspensiile, granulele.

De cele mai multe ori, medicatia orala este prescrisa in doze mai mare decat echivalentul sau parenteral, deoarece, dupa absorbtia in tractul gastrointestinal, o parte din medicatie este distrusa de ficat si eliminata inainte de a intra in circulatia sistemica.

Dozele mediamentoase orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un varstnic.

Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti, celor care prezinta varsaturi, cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti.

Materiale necesare

medicatia prescrisa

recipient pentru medicamente

pahar apa sau suc pentru copii

Administrare

se verifica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se compara cu cea primita de la farmacie

se spala mainile

se verifica data expirarii medicamentelor

se confirma identitatea pacientului

se verifica starea pacientului (constienta) si semnele vitale. O schimbare in starea acestuia poate justifica schimbarea sau anularea medicatiei (de exemplu, nu se vor mai administra antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune)

se administreaza medicatia impreuna cu apa sau alt lichid adecvat

siropul nu se adminstreaza cu apa pentru a nu-i diminua efectul

daca este necesar, se vor sfarama tabletele pentru a facilita inghitira lor

se va sta langa pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul si daca este nevoie, se va verifica deschizandu-i gura.

Se va reveni pentru verificarea starii pacientului in maxim 1 ora

Consideratii speciale

asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic, cerand indicatii necesare timpului si modului de adminstrare daca este necesar. Nu se va adminstra niciodata medicatie prin indicatie verbala

se va anunta medcul pentru orice medicatie neadministrata din diverse motive sau efecte adverse

medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare

nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon neetichetat. Nu se va eticheta niciodata un flacon decat de catre farmacist

medicatia nu se va lasa niciodata la indemana nimanui. Pacientul poate lua din greseala altceva sau un alt coleg le poate aranja altfel cauzand confuzii si greseli

medicatia opioida trebuie supervizata de doaua nurse si trebuie avut in vedere atat specificul spitalului cu privire la circuitul acestora cat si legile general valabile referitoare la acestea

daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va verifica din nou prescriptia medicului si i se vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui sa fie informat despre orice schimbare survenita in schema sa de tratament

pacientul va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i se va cere sa anunte echipa de ingrijire despre orice schimbare in starea sa

se vor adminstra preparatele lichide pe baza de fier, de exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a preveni afectarea dentara

tot cu un pai se pot adminstra si lichidele cu gust neplacut, deoaree in acest fel vor intra in contact cu acesta mult mai putine papile gustative

daca pacientul nu poate inghiti o tableta sau capsula, fie aceasta se va sfarama daca este posibil, fie se va cere medicului si farmacistului sa ofere o varianta lichida a aceluiasi medicament. Capsulele se pot deschide si adminstra pulberea dinauntru

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIA INTRAMUSCULARA

Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adanc in tesutul muscular. Aceasta cale de adminstrare permite o actiune rapida prin absorbtia in circulatia sistemica. Administrarea intramusculara este aleasa atunci cand pacientul nu poate inghiti medicatie orala, cand este prea iritanta gastric.

Deoarece tesutul muscular are mai putini senzori nervosi permite administrarea de substante iritante.

Locul de injectare trebuie ales cu multa grija, se va face si in functie de constitutia fizica a pacientului. Se evita zonele cu edeme, iritatii, semne din nastere, echimoze. Injectiile intramusculare sunt contraindicate pacientilor care prezinta tulburari ale mecanismelor de coagulare, dupa terapii antitrombotice, in timpul unui infarct miocardic.

Injectia intramusculara se efectueaza prin tehnica sterila.

Materiale necesare

medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie

seruri pentru dizolvat

seringa

ac

manusi

comprese

paduri alcoolizate

Medicatia prescrisa trebuie sa fie sterila. Seringa si acul trebuie alese adecvat ( pentru injectia intramusculara acul trebuie sa fie mai lung , in functie de tesutul adipos al pacientului, de locul ales pentru injectie, si cu un calibru potrivit pentru vascozitatea substantei de injectat)Pregatirea echipamentului

se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect

se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze

daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara

daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara

tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara

alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija. Acest loc poate fi muschiul deltoid ( se poate localiza foarte usor pe parea laterala a bratului, in linie cu axila), muschiul dorsogluteal ( poate fi usor localizat impartind imaginar fesa cu ajutorul unei cruci, rezultand patru cadrane.Cadranul superior si exterior este muschiul cautat), muschiul ventrogluteal ( poate fi localizat prin linia imaginara ce trece prin extremitatea superioara a santului interfesier) si muschiul de pe fata antero-externa a coapsei( vastus lateralis).

Administrarea

se confirma identitatea pacientului

se explica procedura pacientului

se asigura intimitate

se spala mainile, se pun manusile

se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare

la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei

se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare

se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare

se sterge cu un pad alcoo

of 174/174
CUPRINS Motivație............................................ ......................................................... ..pag.2 Introducere.......................................... ......................................................... ..pag.3 Partea I Capitolul I 1.1.Noțiuni de anatomie................................................. ...............................pag.4 Capitolul II Partea teoretică 2.1. Definiție bolii.................................................... ...................................pag.14 2.2.Etiologie........................................ ........................................................p ag.17 2.3.Patogenie........................................ .......................................................pa g.18 1
Embed Size (px)
Recommended