Home >Documents >ingrijirea pacientilor cu chist hidatic hepatic.doc

ingrijirea pacientilor cu chist hidatic hepatic.doc

Date post:27-Sep-2015
Category:
View:832 times
Download:51 times
Share this document with a friend
Transcript:

Tema lucrarii

MotivatieScopul acestei lucrari este pe de o parte de a evalua performanele ilimitele diagnosticului ecografic i computertomografic iar pe de alta parte de a pleda cu argumente solide pentru superioritateatratamentului laparoscopiciminiinvazivalchistului hidatichepatic.

INTRODUCEREHidatidoza uman este o parazitoz produs de dezvoltarea tumoral chistic n organism a larvei de taenia echinococusgranulosus. Boalaeste cunoscut nc din antichitate,fiind menionat pentru prima oar n jurul anului 1550 .e.n.de ctre egipteni,ntrun documentnumit papirusul Ebers. n antichitatea greac Hipocrate (460377 .e.n.) face prima descriereamnunit a chistului hidatic, acestuia aparinandui afirmaia: ,,dac chisturile cu ap carensoesc boalase rup n abdomen,bolnavul moare.n aceeai perioad romanii, prin Galen dinPergam i Areteus, contribuie i ei la descrierea chistului hidatic. n 1670 Francesco Redi intuiete originea animal a bolii, iar Eduard Tyson (16501708) este primul carebnuiete etiologia parazitar.Relaia omanimal a bolii a fost sugerat n 1871 de ctre Pallas, iar un an mai trziuGoetze descoper originea parazitar a bolii,evideniind microscopic protoscolecii din interiorulchistelor.n 1786 Batsch descoper agentul etiologic al boliitenia adult, dndui numele degranulosus. n 1805 Rudolphi ncadreaz parazitul n genul Echinococus.O jumatate de secolmai trziu, n 1853, von Siebolt obine pe cale experimental forma adult a parazitului n intestinul unui cine care a ingerat chisturi hidatice, elucidnd o parte din ciclul biologic alparazitului,pecare l numete Taeniaechinococus.Chirurgia romneasc a fost confruntat precoce cu patologia hidatica datorita poziieigeografice i a statutului socioeconomic i a avut o contribuie important la progresultratamentului chistului hidatic. Primii care ausemnalatcazuri de hidatidozumann Romnia aufost: Severeanu,Toma Ionescu i Leonte. Statistici importante, din care se poate deducediversitatea tehnicilor chirurgicale adoptate, au prezentat Iacobovici ( 325 de chisturi hidatice ,dintre care48% culocalizarehepatic ),Alexandru Pop,Nana,Mureanu i alii.n 1957are locla Constana primulsimpozion romnescdechisthidatic hepatic organizat deDr.D.Teodorescu.De atunci,sau organizat un numr mare de asemenea simpozioane,congresele naionale dechirurgie avnd permanentseciuni dechisthidatic.

CAPITOLUL IAnatomia si fiziologia ficatuluiFicatul este cea mai mare glanda din corpul uman. El este anexat tractusului digestiv, provenind dintr-un mugur al mucoasei duodenale, numit diverticul hepatocistic.( Fig.1)

Fig.1 Ficatul

Aezare: Este situat n cavitatea abdominal etajul supramezocolic n partea superioar dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde pn n epigastru. Locul ocupat de ficat se numete loja hepatic.Configuraia extern: Are forma unui semiovoid, aezat transversal n abdomen, cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18 cm, nlimea de 8 cm i greutatea de aproximativ 1400 g. are culoare roie-crmizie, datorit cantitii mari de snge pe care o conine.

Ficatul prezint trei fee:

1. Faa superioar (diafragmatica) este convex n sus i vine n raport cu diafragmul i cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune anetero-superioar. Pe ea se observ lobul drept i lobul stng, delimitai de ligamentul falciform. Lobul drept prezint impresiunea arcului costal, iar cel stng ntipritura cardiac.( Fig.2)

Fig.22. Faa inferioar (viscerala) este concav i vine n raport cu: stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept i glanda suprarenala dreapt.( Fig.3) Pe aceast faa se afl trei anuri:

antul antero-posterior (sagital) drept. Adpostete n poriunea anterioar vezicula biliar, iar n cea posterioar vena cav inferioar.

antul antero-posterior (sagital) stng. Adpostete n poriunea anterioar ligamentul rotund, iar n cea posterioar ligamentul Arantius.

antul transvers. Se ntinde ntre cele dou anuri sagitale.

Conine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic: artera hepatic,vena port, ductul hepatic, limfaticele i nervii.

Aceste anturi delimiteaz patru lobi: drept, stng, caudat i al lui Spiegel.

Fig.33. Faa posterioar o continu pe cea superioar i vine n raport cu peretele posterior al cavitii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.

Mijloace de fixare: Sunt reprezentate de ligamente, vena cav inferioar i pediculul hepatic.

Structura: Ficatul este nvelit pe peritoneul visceral (tunica seroas), care se continu cu peritoneul parietal, din care se formeaz ligamentele: coronar, triunghiular stng, triunghiular drept i falciform, acesta din urma coninnd n marginea sa liber ligamentul rotund. Sub aceast tunic se afl o membran fibroas (capsula Glisson) i apoi parenchimul hepatic.

Capsula Glisson ptrunde n ficat prin hil, urmrind traiectul vaselor sanguine i formeaz perei lamelari conjunctivi care, mpreun cu reeaua vascular mpart parenchimul hepatic n lobuli.

Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a ficatului. Are forma unei piramide aezate cu baza spre suprafaa ficatului i vrful spre interior. In seciunea transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. n structura lui distingem: capilare sanguine, celule hepatice, canalicule biliare i filete nervoase vegetative. n centru are o ven centrolocular, iar la periferie prin alturarea a minim trei lobuli hepatici se formeaz spaiile portale (Kiernan). Aceste spaii conin: esut conjunctiv, o ramur a venei porte, o ramur a arterei hepatice, unul sau dou canale biliare, limfatice i filete nervoase. Sngele circul de la spaiul port spre vena centrlobular, iar bila din centrul lobului spre spaiul port.Celulele hepatice sunt aezate n cordoane Remark, dispuse radiar n ochiurile reelei capilare intralobulare. ntre celulele hepatice i peretele capilarelor se afl spaiul de trecere Disse. ntre celulele endoteliului vascular se situeaz celulele Kupffer, fagocite ce particip la degradarea hemoglobinei. ntre cordoane se formeaz, prin simpla lor alturare, spaii nguste numite canalicule biliare, care nu au perei proprii.

Spre periferia lobului, canaliculele biliare i constituie un perete propriu, numit colangiola. Colangiolele din lobulii nvecinai se unesc ntre ele i formeaz la nivelul spaiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare periboluare se unesc ntre ele i dau natere la dou canale hepatice drept i stng corespunzatoare celor doi lobi ai ficatului, care parsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc i formeaz canalul hepatic comun. Dup un traiect de 3-4 cm, canalul hepatic comun se unete cu canalul cistic i alctuiesc mpreun canalul coledoc, care se deschide n duoden, mpreun cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei mari.Canaliculele biliare i canalele biliare perilobulare formeaz cile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun i canalul coledoc alctuiesc cile biliare extrahepatice.

Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului hepatic. Este constituit din totalitatea celulelor irigate de acelai vas i care i vars bila n acelai canalicul biliar.

Vascularizaia ficatului este realizat de:

1. Artera hepatic ( Fig.4) ia natere din trunchiul celiac. La nceput continu direcia acestuia i cnd ntalnete vena port se divide n dou ramuri terminale: hepatic proprie i artera gastroduodenal.

Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic n ramura dreapt i stang. D o serie de colaterale: artera piloric, artera cistica, ramuri terminale.

Artera gastroduodenal se bifurc n artera gastroepiploic dreapt i arterele pancreaticoduodenale anterioar i posterioar.

Fig.42. Vena port ( Fig.5)este trunchiul venos colector al sangelui din tractul digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia natere din vena mezenteric inferioar care dreneaz colonul stang. Acesta se vars n vena splenic, care se unete in continuare cu vena mezenterica superioar (care dreneaz intestinal subire, pancreasul i colonul drept) i care este continuat cu direcia spre ficat de vena port.

Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, napoia pancreasului, mai primete: vena gastrica stang, vena piloric i vena pancreaticoduodenal superioar dreapt.

Vena porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcndu-se n dou ramuri:

Dreapt, scurt care primete cele dou vene cistice i stang, lung care e n legatur cu cele dou vene obliterate, canalul lui Arantius i vena ombilical a ligamentului rotund.

Vena port are o lungime de 8-10 cm i un calibru de 15 mm.

Venele suprahepatice: (4 grupe) principale i accesorii ajung la faa posterioar a ficatului, pe marginea venei cave.

Fig.5Limfaticele ficatului sunt: superficiale si profunde.

Inervaia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primete de la plexul celiac i filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon.

Funciile ficatuluiFunciile ficatului sunt importante i variate: ia parte la digestia intestinal, depoziteaz n el o parte din substanele care depesc nevoile imediate ale organismului, degradeaz i sintetizeaz diferite substane, ia parte la meninerea compoziiei plasmei, menine echilibrul glucidic, transform grsimile n forme care se oxideaz mai uor, sintetizeaz fermenii necesari funciilor proprii sau ale altor organe, reglez metabolismul apei i controlez debitul sanguin, oprete ptrunderea toxinelor n organism, are rol n formarea globulelor roii, intervine n termoreglare, secret i excret bila.

CAPITOLUL II Chistul hidatic hepaticDefinitie: Chistul hidatic este o tumora chistica datorita dezvoltarii in ficat a embrionului hexacant al parazitului Taenia Echinococcus. Omul constituie gazda intermediara in ciclul evolutiv al parazitului. In starea adulta el traieste in intestinul cainelui. Dezvoltarea sa in ficatul omului poate duce la complicatii grave. El nu se vindeca, in general, decat prin tratament chirurgical.

Etiologie: Parazitul este un cestod mic lung de 3 6 mm. Gazdele definitive ale teniei sunt: cainele, pisica, lupul si vulpea. Gazdele elimina odata cu fecalele, si embrioforii, care, prin lipsa de igiena alimentara, pot ajunge in intestinul omului. Embrioforii traverseaza peretele intestinal si, pe calea venei porte, ajung in ficat; cei mai multi raman in ficat, restul il traverseaza si pot ajunge in alte organe: plamani, creier, rinichi, splina. Embrionii ramasi in ficat se transforma in vezicule, formand vezicula hidatica sau chistul hidatic.

Anatomie patologica Chistul este constituit de o membrana structurat in doua planuri: externa sau adventricea care este fibroasa, si interna, sau membrana prolifera, membrana germinativa, care este moale, elestica si fertila.

In cavitatea chistului se gaseste un lichid limpede ca apa de stanca, daca chistul este tanar. Mai tarziu, in lichid se gaseste nisipul hidatic, vezicule fiice, care pot elibera scolecsi care plutesc in interiorul chistului. In caz de infectare a chistului sau de fisurare in caile biliare, lichidul devine purulent sau verzui.

Chistul este de cele mai multe ori unic. In 1/3 din cazuri exista multiple chisturi in ficat, ceea ce ridica unele probleme particulare de atitudine terapeutica.

Aspectul chistului este variabil. Sunt chisturi univeziculare, chsituri pauciveziculare (in care cateva vezicule fiice plutesc in chistul hidatic ) si chisturi multiveziculare, in care lichidul hidatic este aproape absent, cavitatea fiind plina de vezicule hidatice. Exsta si chisturi cu vezicule exogene care, daca nu sunt recunoscute la operatie, pot sa constituie cauze de recidive. In unele cazuri peretele chistului este calcificat partial sau pe toata circumferinta. El apare atunci bine vzibil la examenul radiologic.

Volumul chistului este foarte variabil. Continutul lichidian poate ajunge la cativa litri.Periferia chistului intra in contact intim cu parenchimul hepatic, care este comprimat pe masura ce chistul se dezvolta. Odata cu tesutul hepatic sunt comprimate canalele biliare si ramnificatiile portale de vecinatate.

Refularea parenchimului ficatului determina o turtire a canalelor biliare, apoi necroza lor cu deschidere in chist. Bila distruge mai mult sau mai putin scolescsii, dar ea contribuie la infectarea chistului care va insamanta apoi calea biliara.

Compresiunea vaselor este urmata de trombozarea acestora si de leziuni ischemice ce pot evolua catre fibroza sau supuratie.

Sediul chistului este mai frecvent in lobul drept, insa are o tendinta de a se exterioriza catre una din fetele ficatului.

Simptomatologie: Simptomele apar tarziu, chistul dezvoltandu-se lent, in luni de zile, ajungand la dimensiunile unei cirese.

Debutul trece neobservat. Urmeaza o faza de latenta, lunga, de ani de zile in timpul careia apar cel mult semnele unui simdrom dispeptic hepatocelular. In faza de latenta pot aparea si fenomene alergice: prurit, rar subicter, anemie usoara cu eozinofilie.

Perioada de stare ( perioada tumorala ) este aceea in care apar primele semne clinice s radiologice. In cativa ani ( 2 4 ) chistul atinge marimea unei portocale sau chiar devine voluminos si va determina modificari decelabile in volumul si forma ficatului. Semnele clinice, ca si cele radilogic evor depinde de localizarea si marimea chistului:

Localizarea superioara este cea mai frecventa si se situeaza de regula in lobul drept al ficatului. Cand volumul este mare, chistul va fi in contact cu diafragmul si vor fi prezentate semnele de iritatie diafragmatica: tuse uscata, sughit, dispnee, dureri in umarul drept.

Ficatul va fi marit de volum, va provoca deformarea hemitoracelui drept si va impinge in sus hemidiafragmul drept.

Localizarea anteroinferioara, va realiza, cand chistul este mare, o bombare a regiunii hepatice, cu impingerea coastelor inainte. In aceasta localizare, bolnavul acuza dureri in epigastru sau in hipocondrul drept, ca o apasare sau cu aspectul unor colici biliare.

Localizarea inferioara este cel mai greu de diagnosticat, manifestarile fiind determinate de compresiuni asupra organelor vecine si imbracand caracterele suferintelor acestor organe.InvestigatiiExamenul radiologic aduce date pretioase pentru determinarea diagnostcului. In unele cazuri, radiografia simpla permite sa se vada callcifierea peretului chistic sau imagini hidroaerice. Cand chistul este localizat superior se poate observa o umbra emisferica ce bombeaza pe suprafata ficatului, insotita de modifcari in miscrarile diafragmului.

Scintigrafia este de asemenea un examen de valoare: ea poate preciza localizarea chistului, marimea si forma lui.

Investigatiile biologice pentru diagnostic sunt: cutireactia, reactia de fixare a complementului si hemoleucograma.

Cutireactia Casoni este pozitiva in 90 % din cazuri. Se face cu ajutorul reactivului Casoni, preparat din lichid de chisturi hidatice filtrat. Se injecteaza intradermic 0,1 0,3 ml din reactiv si se citeste reactia dupa 30 min, 1 ora si 24 ore. Reactia pozitiva consta in aparatia la locul inocularii a unei papule albicioase, inconjurata de un eritem intens si insotita eozinofilie. Reactia este negativa daca a murit parazitul sau daca chistul a abcedat.

Reactia de fixare a complementului Weinberg Parvu este mai putin sensibila decat cutireactia. Leucograma arata eozinofilie in general moderata in medie 8 9%.

In chistul hidatic ( chiar si numai banuit ) este contraindicata punctia hepatica exploratoare. Daca totusi accidental s-a punctionat un chist hidatic, acul nu se mai scoate si bolnavul este supus imediat unei interventii chirurgicale.

Laparoscopia si laparotomia exploratoare pot preciza de multe ori prezenta chistului.

Evolutia chisturilor hidaticeVindecarea spontana este exceptionala si se face prin moartea parazitului si calcificarea chistului. De cele mai multe ori insa, chistul neoperat ajunge la complicatii. Alterarea treptata a starii generale poate duce la casexie si moarte. Compresiunile pe organele vecine pot da icter, ascita, edeme ale membrelor inferioare. Complicatii1. Supuratia. Infectia chistului este intotdeauna de origine biliara, cu colibacili si anaerobi. Tabloul clinic evolutiv poate fi supraacut ( septicemie ), acut, subacut sau cronic. Febra, icterul, frisoanele, sunt caracteristicile infectei chistului. Supuratia poate fi urmata de deschiderea chistului in stomac, duoden sau bronhii.

2. Ruptura. Chisturile aseptice se pot si ele rupe ( sau deschide ) in:

a) Cavitatea peritoneala. Diseminarea in cavitatea peritoneal se poate face lent, asimptomatic.Bolnavii se prezinta la consultatii pentru tumori abdominale. De cele mai multe ori ruperea in cavitatea peritoneal a unui chsit hidatic este urmata de dureri violente, semne de peritonita si soc anafilactic. Colapsul vascular sau edemul glotic poate provoca moartea bolnavului.

b) Ruptura in pleura libera este de asemena dramatica. Se soldeaza de cele mai multe ori cu formarea unui coletorax hidatic care se suprainfecteaza.

c) Ruptura in bronhii. Ea se traduce prin vomica hidatica, uneori de aspect biliar. Ma frecvent chisturile se deschid in bronhia lobului mijlociu. Dupa deschidere urmeaza infectarea cavitatii chistice, iar lobul mijlociu pulmonar se ratatineaza prin fenomen de pneumonie interstintiala.

d) Diskineziile biliare apar in cursul cresterii chistului hidatic destul de frecvent ( 15,5 % ). Albuminele si polizaharidele din lichidul hidatic ar juca rolul de alergen cu actiune iritativa asupra cailor biliare externe. Diskinezia favorizeaza staza biliara, infectia si litiaza biliara.

e) Ruptura in caile biliare. Ca frecvenata se situeaza pe ocul al doilea dupa ruptura in peritoneul liber. Prezinta un interes chirurgical deosebit. Icterul si angiocolita sunt caracteristice pentru migrarea chistului in caile biliare. Mai frecvent se deschid in caile biliare chisturile fetei convexe, chisturile cu localizare juxtahilara, unele chisturi centrale infectate si chsiturile lobului lui Spiegel.

Prezenta veziculelor hidatice in calea biliara principala grabeste instalarea icterului, dilatatia hepatocoledocului si instalarea, in timp, papilootite scleroase. Aceste leziuni anatomo patologice conditioneaza tactici si tehnici chirurgicale diferite.

DiagnosticDiagnostic pozitiv. Se precizeaza cu ajutorul examenului clinic, mai ales in localizarile greu accesibile. Prezenta unui caine in casa este un element care poate intari banuiala. Examenul radiologic, scintigrafia ( la nevoie laparoscopia si laparotomia ) pot aduce precizari. Probele biologice, mai ales cutireactia Casoni, sunt elemente de baza pentru diagnostic.

Diagnostic diferential. In diagnosticul diferential trebuie sa vaem in vedere abcesul de ficat, tumorile maligne si benigne, tumorile colice ( in localizarile pe fata inferioara ) pseudochisturile pancreatice, tumorile renale.

Chisturile hidatice supurate deschise in caile biliare pot duce la confuzii cu angiocolitele prin litiaza biliara. Cele perforate in peritoneul liber aduc in disctutie diagnosticul diferential al peritonitelor localizate sau difuze de etiologie foarte variata.

PrognosticPrognsticul depinde de numarul de localizari si mai ales de complicatii. Chistul hidatic netratat constituie, de obicei, un pericol pentru viitor.

TratamentPentru a stabili indicatia operatorie si prognosticul, nu este suficient a pune diagnosticul de chist hidatic. Trebuie tinut cont de: unicitatea sau multiplicitatea localizarii parazitare, implantarea superficiala ( corticala ) sau profunda ( centrala ) a tumorii si represcursiunile asupra ramnificatiilor vasculare si biliare. Trebuie sa fie informati asupra peretului chistului (subtire si suplu), gros si rigid, uneori calcificat.

Canalele biliare sunt interesate de timpuriu. Ele pot fi impinse sau fisurate de formatiunea chistica, comprimate, cu ectazii sectoriale. Gradul acestor leziuni va fi determinat prin studiul radiologic, cu substanta de contrast, atat al cailor biliare extrahepatice, cat si al cavtatii chistice.

Splenoportografia si opacifierea venelor suprahepatice prin cateterism retrograd pot arata modificari profunde ale circulatiei intrahepatice. Vizualizarea preoperatorie a leziunilor, harta colangiografica si portografica stabilesc cu certitudine topografia vasculo-bliara a chistului, in scopul alegerii tipului cel mai adecvat de interventie.

Tratamentul urmareste:

Indepartarea continutului parazitar avand grija de a steriliza elementele hidatice si a impiedica diseminarea.

Desfiintarea cavitatii restante, a carei prezenta conditioneaza o serie de complicatii (infectia, deperditia biliara importanta, fistula biliara).

Golirea chistului se face prin punctie ( dupa laparotomie ) cu ajutorul unui trocar aspirator.

Schimbarile de pozitie ale segmentului endocavitar al trocarului duc la fragmentarea membranei proligere si a veziculelor fiice.

Sterilizarea continutului se face prn introducerea de formol 2% lasat sa actioneze timp de 10 minute, dupa care este reaspirat.

Curatirea endochistului: cu un tampon montat si aspiratorul ce curata peretii cavitatii restante, indepartandu-se resturile de membrana proligera si eventualele vezicule restante.

Tratamentul cavitatii restante:

1. Marsupializarea. Ea realizeaza o comunicare intre cavitatea chistica si exterior.In timp, se asteapta obliterarea spontana;

2. Inchiderea fara drenaj . In cavitatea chistica se aduna secretii serohematice, care uneori se resorb. Alteori aceste secretii se infecteaza, ceea ce conditioneaza reinterventia de drenaj. Plicatura membranei, in scopul in scopul tunelizarii cavitatii si drenaj ( Guedj ) previne complicatiiile supurative, dar nu suprima fistula biliara.

3. Metoda cavitatii deschise ( Mabit-Lagrot ). Dupa golirea continutului si curatirea cavitatii restante, portiunea exterioara a perichistului se rezeca. In felul acesta cavitatea restanta, in unele cazuri, apare aplatizata.

Hemostaza se face prin sutura perichistului restant la perichimul hepatic. Aceasta cavitate se poate lasa libera in cavitatea peritoneala, pe care o drenam cu un tub de cauciuc; se pot sutura fistulele biliare, se poate practica o epiploonoplastie sau tunelizarea cavitatii in scopul de a dirija in afara deperditiile bilio-hemoragice.

4. Inchiderea cavitatii asociata cu papilo-sincterotomie oddiana. Ea trebuie rezervata cazurilor in care intre cavitatea chistica si caile biliare intrahepatice exista comunicari largi, care pot favoriza drenajul secretiilor bilio-hemoragice prin calea biliara principala in duoden (Goinard).

5. Drenajul intern al cavitatii. Anastomozele perichisto-digestive. Anastomoza cavitatii cu o ansa jejunala exculsa si montata in Y a fost efectuata in Algeria de catre Pegullo si Pellisier in 1960. Acest drenaj intestinal este urmat de stergerea cavitatii reziduale. Aceasta metoda nu este aplicabila decat chisturilor care evolueaza pe fata inferioara a ficatului; frecventa acestor chisturi este , insa, destul de mare.

Evolutia postoperatorie este in general, simpla.

Este de mentionat aparitia unei stari febrile intre a 4-a si a 8-a zi postoperator. Ea marcheaza infectia cavitatii restante care contine sange si bila, in majoritatea cazurilor. Prezenta bilei a putut fi pusa in evidenta prin punctia cavitatii restante, individualizarea fistulelor biliare prin colangiografie peroperatorie. Refluxul continutului digestiv este bine vizibil pe cliseele radiologice.Dupa cateva zile, pe masura stabilirii tranzitului prin anastomoza, febra cedeaza.

In cazul cavitatilor restante mari sau la cavitatilor infectate prin fistulele biliare largi, drenajul transomfalic al cavitatii ofera posibilitatea colabarii peretilor prin aspiratie continua. Se realizeaza astfel o chistostomie transomfalica temporara, care permite un drenaj dirijat extraperitoneal al cavitatii, iar indepartareaa sondei nu este urmata de instalarea unei fistule.Disparitia totala a cavitati se efectueaza lent: in medie, in doua sau trei luni. Bolnavii isi pot relua insa in acest rastimp activitatea normala.

Sunt containdicate pentru astfel de inteventii urmatoarele forme: chisturile cu evolutie pe fata posterioara sau superioara a ficatului, chisturile calcificate, chisturile multiloculare, formele tirolobavareze; chisturile inferioare ale ficatului, prin situatia lor superficiala, se preteaza la chistectomie.

Metode radicale:

1. Perichistectomia (Jovanovitch si Bourgeon). Nu este o operatie usoara si nu intotdeauna perichistectomia poate fi efectuata integral. Operatia consta in extrparea perichistului, alcatuit din lame de tesut conjunctiv strans aderent de parenchimul hepatic; ligatura pediculilor vasculari si biliari se face din aproape in aproape, pe masura progresiunii in profunzime a disectiei perichistului. Dupa indepartarea perichistului, se controleaza hemostaza si se desfiinteaza cavitatea restanta prin apropierea peretilor hepatici, cu catgut.

2. Perichisto-rezectie (Bourgeon). Aceasta interventie consta in asocierea perichistectomiei cu rezectia unui lambou de parenchim hepatic, care lasat pe loc s-ar putea necroza, in urma cudurii sau torsionarii pediculului vascular.

3. Rezectia hepatica ( Bourgeon-Guntz). Operatie de indicatie mai rara, rezectia de ficat poate sa intereseze un segment, un lob, ficatul drept sau ficatul stang, in raport cu localizarea si indinderea procesului patologic.

Trebuie avut in vedere ca dezvoltarea chistului in diferite zone si profunzimi ale parenchimului hepatic antreneaza o serie de modificari topografice vasculo-biliare, uneori importante si care impun o atitudine terapeutica chirurgicala diferita sau diferentiala fiecarui caz in parte.

CAPITOLUL IIIPROCESUL DE NURSING

- Prezentare general -

Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate.

Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a pacientului.

Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea modului tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna la administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient.

Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de ngrijire uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De asemenea permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acelor surse de dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe ct posibil. Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea de date

2. Analiza i interpretarea datelor

3. Planificarea ngrijirilor

4. Realizarea interveniilor

5. Evaluarea1. Culegerea de date Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul n globalitatea sa

Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei, obiceiurile sale de via i strile de satisfacere a nevoilor fundamentale

Este faza iniial, debutul procesului de nursing de la care ncepe derularea acestui proces

Culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe tot parcursul muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa, de a ntreba, de a nota date despre fiecare pacient.

Tipuri de informaii culese:

date obiective (observate de asistent despre pacient)

date subiective

date coninnd informaii trecute i actuale

date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su cu mediul nconjurtor.2. Analiza i interpretarea datelor

Datele culese trebuie analizate i interpretate

Analiza datelor se face prin:

examinarea datelor

clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonom a nevoilor)

date de dependen

stabilirea problemelor de ngrijire

recunoaterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor nseamn a da un sens, a explica originea sau cauza problemelor de dependen, adic a defini sursele de dificultate.

Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de ngrijire.

Dificultile n clasificarea datelor dup prioriti provin din: numrul mare de date culese, varietatea surselor de informaie, caracterul schimbrilor unui mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent i grav al situaiei.

Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii 1854-1855 de ctre Florence Neithingel

Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie rspunsul sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el constituie o judecat practic bazat pe colectarea i analiza datelor i servete de pivot la planificarea ngrijirilor

Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al manifestrilor de dependen ale persoanei, grupate sau nu i legate de o surs de dificultate. 3. Planificarea ngrijirilor

Reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfurare i a precauiilor care trebuie luate.

Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea diagnosticului de ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic, s reduc problemele de dependen si s in cont de prescripiile medicale.

Prezint dou componente:

Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l obinem n urma interveniilor sau descrierea unui comportament pe care l ateptm de la pacient.

Interveniile sunt a doua component, alegerea interveniei permite determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de dependen a pacientului; ele trebuie s fie msurabile, evaluabile.

4. Realizarea i aplicarea interveniilor

Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor planificate pentru a obine rezultatul ateptat.

5. Evaluarea ngrijirilor

Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei.

Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea trebuie s se fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de ngrijire.

Avantajele procesului de ngrijire:

Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a ngrijirilor.

O alt calitate a demersului const n faptul c informarea constituie o surs foarte util pentru controlul calitii de ngrijire.

Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii ngrijirilor fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor, coordonarea i stabilirea prioritiilor.

CAPITOLUL IVPLAN DE INGRIJIRE

-Cazul 1-Culegere de dateNume: DragneaPrenume: ViorelSex: M

Varsta: 33 ani

Stare civila: casatorit

Religie: ortodoxa

Ocupatie: profesor

Grup sanguin: AII, Rh (+)

Domiciliul: Calafat, Jud. Dolj

Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun, mese copioase

Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la bloc, intr-un apartament modest, impreuna cu sotia sa, avand 1 copil.

Antecedente personale:- in anul 1996 apendicectomie.

- in anul 1998 episod icteric

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

Istoricul bolii: pacientul in varsta de 33 de ani, se interneaza in sectia Chirurgie a Spitalului Calafat in data de 25.11.2014 ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclero-tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.

Analize de laboratorHematologice:

hemoglobina 13,6 g/dl hematocrit 41,5 %

leucocite 13200 / mm trombocite 725000/ mm fibrinogen 373mg %

Biochimice: creatina 0,82mg/dl uree 23,7 mg /dl ALT 186,02 U/L

AST 68,01U/L Bilirubina totala 1,49 mg /dl Bilirubina directa 0,67mg /dl Fosfataza alcalina 203,975 U/LTeste de depistare a chistului hepatic :

Examen local:

- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.

- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.

Explorari imagistice:

- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );

- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;

- CBIH dilatate cu material hidatic

- CBP- 30 mm cu material hidatic

- RX toracic - normal

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de chist hidatic hepatic.

Diagnostic nursing1. Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare, transpiratii si agitatie.

2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii.

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica, agitatie.

5. Imposibilitate in a se misca si a si mentine o buna postura, din cauza durerii manifestata prin tulburari de mers , vertij.

6. Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat, manifestata prin neputinta in a-si acorda deprinderile de ngrijire zilnica.

7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale. Lipsa de cunostinte (informatii in legatura cu procedura preoperatorie, chirurgicala si urmarile postperatorii.

8. Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei bolii manifestata prin adinamie, anxietate.

9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

Ziua I Nevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraDificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare, transpiratii si agitatie.Pacientul sa aiba o buna respiratie.1.Invat pacientul tehnici corecte de a respira.

2.Indemn pacientul sa faca gimnastica respiratorie.

3.Aerisesc zilnic salonul si umidific aerul.

4.Ii masur functiile vitale.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 500 ml, Ca 1 fiola in perfurzie.i.v.Pacientul prezinta in continuare dificultate in a respira.

2.Nevoia de a bea si a mancaAlimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii.Pacientul sa fie echilibrat emotional si sa respecte regimul indicat preoperator.1.Monitorizez greutatea

2.Educ pacientul despre necesitatea acestui regim preoperator si despre complicatiile ce pot surveni in caza de nerespectare.

3.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 5% 500 ml, vitamina B12 1 fiola in perfuzie i.v.Obectiv partial realizat. Pacientul prezinta dificultati in a se adapta la regimul preoperator.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.Pacientul sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.1.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.

2.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.

3.Ajut pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace.Pacientul prezinta in continuare dificultatein a se imbraca si dezbraca.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniAlterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica, agitatiePacientul sa aiba un somn odihnitor si linistit pe timpul noptii.1.Asigur conditii optime pentru odihna.

2.Aplic interventii autonome si delegate a.i. sa nu tulbur linistea

nocturna.

3.Invat pacientul tehnici de relaxare.

4.Ofer pacientului o carte spre lectura cu subiect pozitiv, placut.

5.Reamintesc pacientului despre efectul benefic al somnului.

6.Administrez tratamentul prescris de medic: diazepam 1 fiola i.m.seara, algocalmin 1 fiola seara.Obiectiv nearealizat. Pacientul prezinta insomnii, doarme 3-4 H/noapte

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaImposibilitate in a se misca si a si mentine o buna postura, din cauza durerii manifestata prin tulburari de mers vertij.Pacientul sa nu prezinte durere.1.Pregatesc un program de exercitii pasive sau active.

2.Explic pacientului importanta miscarii.

3.Incurajez pacientul sa indeplineasca activitati fizice singur.

4.Schimb pozitia pacientului in pat la fiecare 2-3 h pentru a preveni aparitia escarelor.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic: algocalmin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m./zi.Obiectiv partial realizat. Pacientul are dureri de intensitate mai mica.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleDificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat, manifestata prin neputinta in a-si acorda deprinderile de ngrijire zilnica.Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.1.Efectuez toaleta pe regiuni a pacientului.

2.Informez pacientul cu privire la inportanta mentinerii tegumentelor curate.

3.Schimb lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie.Pacientul prezinta difcultati in a se ingriji.

7.Nevoia de a invata despre boala.Anxietate din cauza interventiei chirurgicale. Lipsa de cunostinte (informatii in legatura cu procedura preoperatorie, chirurgicala si urmarile postperatorii.Pacientul sa-si exprime sentimentele de frica fata de interventia chirurgicala. Pacientul sa inteleaga:

- procedura preoperatorie;- procedura interventiei chirurgicale;-urmarile postoperatorii.1.Identific motivul precis al fricii: anestezia,durerea, frica de moarte.

2.Manifest intelegere fata de temerile pacientului.

3.Clarific cu pacientul conceptiile eronate.

4.Informez si explic diferitele proceduri:

- preoperatorii (asepsia, medicatia, restrictia de alimente,mijloace de diagnostic, sondaj vezical, spalaturi,etc.).

- chirurgicale

- postoperatorii ( sala de trezire, ingrijiri intensive, cotrolul durerii, repaosul la pat, pozitiile,etc.Obiectivul a fost partial atins. Pacientul a inteles explicatiile primite si este putin mai linistit, insa anxietatea si frica de interventia chirurgicala persista.

8.Nevoia de a se recreaDezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei bolii manifestata prin adinamie, anxietate.Pacientul sa poata indeplini activitati recreative.1.Pun in vedere capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientului.

2.Castig increderea pacientului si il ajut sa depaseasca momentele grele.

3.Asigur un climat corespunzator.

4.Ofer pacientului carti cu subiect interesant si placut.

5.Am in vedere ca activitatile pe care le executa sa-i creeze o stare de buna dispozitie.Obiectiv partial realizat. Pacientul nu se poate recrea in totalitate.

9.Nevoia de a evita pericoleleDificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.Pacientul sa fe capabil sa evite pericolele.1.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin accidentare.

2.Informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

3.Favorizez adaptarea pacentului la noul mediu.

4.Informez pacientul ca poate folosi mijloacele de sustinere si il supraveghez.

5.Indepartez orice obiect care ar putea fi un obstacol in deplasarea pacientului.6.Incurajez pacientul in efectuarea miscarilor si explic importanta sa.Obiectiv partial realizat. Pacientul intelege pericolele pe care le poate intampina si coopereaza in vederea evitarii acestora.

Ziua IINevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraDificultate de a respira datorita efectului secundar al anasteziei, manifestat prin agitatie, transpiratii si paloare.Promovarea unei respiratii eficiente postoperatorii astfel incat pacientul sa respire normal in urmatoarele 48 de ore.1.Observ felul, frecventa si amplitidinea miscarilor respiratorii.

2.Apreciez tegumentele pentru hipoxie.

3.Inspectez cavitatea bucala a bolnavului pentru depistarea secretiilor si mucozitatilor postanestezice.

4.Aspir mucozitatile cu aspiratorul.

5.Introduc prin sonda nazala 5l oxigen/min barbotat si supraveghez bolnavul.

6.Monitorizez respiratia si o notez in foaia de temperatura.

7.Incurajez pacientul sa respire adanc.Pacientul

prezinta in

continuare

dificultate

in a respira.

2.Nevoia de a bea si a mancaPotential de deshidratare si alterarea nutritiei datorita anesteziei si interventiei operatorii.Pacientul sa inteleaga necesitatea regimului indicat si sa coopereze.1.Administrez fluidele parenteral, dupa prescriptie, pentru un aport adecvat de lichide si electoliti.

2.Explic bolnavului necesitatea unui aport adecvat de lichide si electroliti parenteral.

3.Observ si supraveghez sonda urinara.

4.Montorizez si supraveghez perfuziile prescripse de medic:

-ser glucozat 5%

-ser fiziologic 500 mlPacientul

a inteles

si respecta

regimul

indicat.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbrac si dezbraca din cauza interventiei chirurgicale, manifestata prin durere, oboseala, stare depresiva, diminuarea imaginii de sine.Pacientul sa fie capabil de a imbraca si dezbraca.1.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in indentificarea personalitatii.

2.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.

3.Ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace.Pacientul

prezinta

in continuare

dificultate in

a se

imbrac si

a se

dezbraca.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniDificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii si constrangerilor fizice.Pacinetul sa aiba un somn linistitor 7-8 ore in timpul noptii postoperator.1.Apreciez factorii care provoaca insomnie.

2.Asigur bolnavul ca situatia este sub control si ca este supravegheat in permanenta.

3.Indepartez orice sursa de zgomot si lumina care poate deranja.

4.Sugerez ca vizitele sa se efectueze in afara orelor de somn.

5.Administrez somniferul prescris: Diazepam 1 fiola i.m.Bolnavul a

dormit 6 ore

pe noapte,

somnul fiind

intrerupt de

durere.

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaImposibilitate de a se misca si a a-si mentine o buna postura din cauza durerilor si a suturilor.Pacientul sa nu mai prezinte dureri si sa aiba o pozitie optima in urmatoarele ore.1.Observ manifestarile non-verbale:facies, pozitie, grimase.

2.Monitorizez functiile vitale.

3.Apreciez pozitia bolnavului.

4.A aseza bolnavul in decubit dorsal cu genunghi usor flexati pentru relaxarea musculaturii abdominale in scolul atenuarii durerii locale.

5.Ajut pacientul sa se intoarca la fiecare 2 ore.

6.In timpul mobilizarii incurajez pacientul sa-si sustina plaga operatorie si protejez sonda urinara si perfuzia sa nu se disloce.

7.Administrez medicatia:Algolcamin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m/zi.

Obiectiv

partial

realizat.

Pacientul are

o

pozitie

confortabila

petru o

perioada scurta

de timp dupa

care

trebuie intors si

sprijinit din nou.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleRisc mare de afectare a integritatii pielii legat de secretii si excretii datorita drenarii plagii.Asigurarea integritatii plagii postoperator.1.Observ tegumentele din jurul plagii pentru iritatie, eritem, edem.

2. Informez pacientul cu privire la importanta mantinerii tegumentelor curate.

3.Efectuez toaleta pe regiuni a pacientului.

4.Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie.Pielea la locul

plagii este

intacta, fara

escoriatii,

iritatii sau

edem.

Bolnavul nu

prezinta

complicatii

de

interventie

chirurgicala.

7. Nevoia de a invata despre boalaAnxietate din cauza interventiei chirurgicale, lipsa de cunostinte (informatii) in legatura cu procedurile postoperatorii.Pacientul sa-si exprime sentimentul de neliniste si sa nteleag procedurile medicale ce urmeaza a i se aplica.1.Identific motivul precis al fricii.

2.Manifest intelegere fata de temerile pacientului.

3.Clarific cu pacientul conceptiile eronate.

4.Informez si explic diferitele proceduri postoperatorii.Obiectiv partial

realizat.

Pacientul

a inteles

explicatiile

primite si este

putin mai linistit,

insa anxietatea si

frica persista.

8.Nevoia de a se recreaDezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor manifestat prin adinamie si anxietate.Pacientul sa poata indeplini activitati recreative.1.Pun in vedere capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientului.

2.Castig increderea pacientului si il ajut sa depaseasca momentele grele.

3.Asigur un climat corespunzator.

4.Ofer pacientului carti, reviste cu subiect interesant si placut.5.Am in vedere ca activitatile pe care le executa sa creeze o stare de buna dispozitie.Obiectiv partial

realizat.

Pacientul se poate recrea pana la aparitia durerilor.

9.Nevoia de a evita pericoleleDificultate in a evita pericolele manifestata prin nepuntinta, adinamie, teama de necunoscut.Pacientul sa fie capabil sa evite pericolele.1.Asigur conditii de mediu adecvat, pentru a evita pericolele prin accidentare.

2.Informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

3.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.

4.Identific si reduc factorii stresanti de mediu.Obiectiv partial

realizat.

Pacientul

manifesta

incredere in

personalul

medical.

Ziua IIINevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraRespiratie ingreunata din cauza suturii chirurgicale si a durerilor manifestata prin transpiratie si paloare.Pacientul sa respire normal.1.Pregatesc psihic pacientul in vederea oricarei tehnici la care va fi supus.

2.Apreciez severitatea, localizarea, durata durerii.

3.Monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de observatie.

4.Aplic punga cu gheata pe hipocondrul drept.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic:Algocalmin 1 fiola i.m., Mialgin 1 fiola i.m., Scobutil 1 fiola i.m.In urma interventiilor acordate pacientul respira la parametrii normali..

2.Nevoia de a bea si a mancaAlimentatie inadecvata calitativ si cantitativ datorita interventiei chirurgicale.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic.1.Fac bilantul lichididelor ingerate si eliminate.

2.Apreciez pentru scaderea in greutate secundara aportului in calorii.

3.Monitorizez greutatea si o trec in foaia de temperatura.

4.Administrez suplimente de vitamina B1 1 fiola /zi i.m., B6 1 fiola/zi i.m.la indicatia medicului.

5.Recomand ingestia de lichide: ceaiuri, sucuri de fructe, supe de zarzavat proaspete si pisate.6.Informez pacientul sa respecte regimul alimentar.Pacientul se poate alimenta singur.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza suturii chirurgicale.Pacientul sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.1.Ajut pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace.

2.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.

3.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.Pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniEpuizare datorita stresului si a durerii.Pacientul sa aiba un somn odihnitor si linistit pe timpul noptii.1. Apreciez semnele oboselii si factorii care afecteza somnul.

2.Asigur un mediu linistit, semiobscuritate, temperatura optima.

3.Administrez la indicatia medicului diazepam 1 fiola i.m.

4.Educ pacientul in legatura cu necesitatea unui somn linistit.Obiectiv realizat. Pacientul doarme 7-8 ore pe noapte.

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaRestrictia miscarilor datorita durerii si constrangerilor fizice.Promovarea unei pozitii optime si confortabile.1.Apreciez manifestarile de dependenta si sursele de dificultate durerea si constrangerile fizice.

2.Asigur pacientului o pozitie care sa favorizeze drenajul si secretiile (decubit dorsal cu genunchii usor flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale).

3.Administrez antialgicul prescris: Mialgn 1 fiola i.m.

4.Recomand mobilizare pasiva cat mai precoce pentru prevenirea complicatiilor.Obiectiv realizat.Pacientul are o pozitie confortabila si a inteles restrictia miscarilor.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleRisc mare de afectare a integritatii tegumentelor datorita subicterului si secretiilor drenale.Pacientul sa nu prezinte leziuni de gradaj sau semne de iritatie datorita secretiilor drenate in 12 ore.1.Apreciez icterul si senzatia de prurit data de acesta.

2.Apreciez aspectul, culoarea, cantitatea secretiilor drenate prin tubul de dren.

3.Efectuez pansamentul local de 2 ori pe zi respectand toate regulile de asepsie si antisepsie.

4.Administrez antibioticul prescris Penicilina G 2 mil/zi perfuzabil.

5.Monitorizez eficacitatea tratamentului.6.Educ pacentul in legatura cu necesitatea pastrarii pansamentului curat si intact.Obiectiv realizat. Icterul nu mai este prezent. Pacientul nu preznta semne de grataj. Tegumentele din jurul plagii sunt intacte si fara iritatii.

7.Nevoia de a invata despre boala.Insuficienta cunoastere despre perioada postoperatorie si evolutia clinica a bolii datorita lipsei de informare.Bolnavul sa inteleaga informatiile oferite.1. Apreciez nivelul de cunostinte existent.

2.Educ pacientul sa stie:

-necasitatea respectarii regimului prescris de medic;

-necesitatea respectarii dozei, orarului si modului de admnistrare a tratamentului;

-necasitatea unui somn odihnitor.

Pacientul a inteles informatiile oferite si coopereaza.

8.Nevoia de a se recreaDezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei bolii, manifestat prin somnolenta si stare nervoasa.Pacientul sa poata indeplini activitati recreative.1.Castig increderea pacientului si il ajut sa depaseasca momentele grele.

2.Pun in vedere capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientului.

3.Asigur un climat corespunzator.

4.Ofer pacientului carti cu subiect interesant si placut.

5.Am in vedere ca activitatile pe care le executa sa-i creeze o stare de buna dispozitie.Obiectiv realizat. Pacientul se poate recrea datorita ajutorului oferit de personalul spitalului.

9.Nevoia de a evita pericoleleDificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.Pacientul sa fe capabil sa evite pericolele.1.Informez pacientul ca poate folosi mijloacele de sustinere si il supraveghez.

2.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin accidentare.

3.Favorizez adaptarea pacentului la noul mediu.

4.Indepartez orice obiect care ar putea fi un obstacol in deplasarea pacientului.

5.Incurajez pacientul in efectuarea miscarilor si explic importanta sa.

6.Informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatateObiectiv realizat. Pacientul poate evita pericolele singur.

- CAZ 2-Culegere de dateNume: AntoniePrenume: ElenaSex: F

Varsta: 45 ani

Stare civila: casatorita

Religie: ortodoxa

Ocupatie: casnica

Grup sanguin: B III, Rh (+)

Conditii de locuit: mediul rural

Obisnuinte de viata: pacienta e cunoscuta ca fiind o consumatoare de cofeina si mese copioase

Conduita de viata: pacienta declara ca locuieste la curte, intr-o casa modesta, impreuna cu sotul sau, avand 2 copii.

Antecedente personale:- in anul 1980 apendicectomie.

- in anul 2000 episod icteric.

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

Istoricul bolii: pacienta in varsta de 45 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a Spitalului Calafat in data de 11-01-2015, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclero-tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.Analize de laboratorHematologice: hemoglobina 16,3 g %

hematocrit 45,7 %

leucocite 11500 / mm trombocite 525000/ mm fibrinogen 425mg %

Biochimice:

creatina 0,96 %

uree 27,3mg /dl ALT 156,02 U/L AST 86,01 U/L Bilirubina totala 1,09 mg /dl Bilirubina directa 0,76 mg /dl Fosfataza alcalina 302,97 U/LTeste de depistare a chistului hepatic :Examen local:- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.

- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.

Explorari imagistice:

- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );

- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;

- CHH rupt in seg.IV ( 100 x 70 mm )

- CBIH dilatate cu material hidatic

- CBP- 30 mm cu material hidatic

- RX toracic - normal

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de chist hidatic hepatic.

Diagnostic nursing

1. Dificultate in a respira din cauza durerii.

2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de interventia chirurgicala.

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica, agitatie

5. Postura neadecvata datorita durerii.

6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului

7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.

8. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

Ziua I

Nevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraDificultate in a respira din cauza constructiei si a durerii.Pacienta sa respire liber.1.Umezesc aerul din incapere.

2. Asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.

3. Asigur o pozitie antalgica

4.Invat pacientul tehnici corecte de a respira.

5.Ii masur functiile vitale.

6.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 500 ml,algocalmin 1 fiola i.m., scobutil 1 fiola i.m.Pacienta prezinta in continuare dificultate in a respira.

2.Nevoia de a bea si a mancaAlimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de interventia chirurgicala. Pacientul sa fie echilibrat nutritional si hidroelectolitic.1.Explorez preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise.

2.Servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderata.

3.Asigur regim hidric in 12 ore constand din: ceai, limonada, suc de fructe.

4.Educ pacientul despre necesitatea acestui regim preoperator si despre complicatiile ce pot surveni in caza de nerespectare.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 5% 500 ml, vitamina B12 1 fiola in perfuzie i.v.Obectiv partial realizat. Pacienta prezinta dificultati in a se adapta la regimul preoperator.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.Pacientul sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.1.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.

2.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.

3.Ajut pacienta sa se dezbrace si sa se imbrace.Pacientul prezinta in continuare dificultate in a se imbraca si dezbraca.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniAlterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica, agitatiePacientul sa aiba un somn odihnitor si linistit pe timpul noptii.1.Invat pacienta tehnici de relaxare.

2.Asigur conditii optime pentru odihna.

3.Aplic interventii autonome si delegate a.i. sa nu tulbur linistea

nocturna.

4.Ofer pacientei o carte spre lectura cu subiect pozitiv, placut.

5.Reamintesc pacientei despre efectul benefic al somnului.

6.Administrez tratamentul prescris de medic: diazepam 1 fiola i.m.seara, algocalmin 1 fiola seara.Obiectiv nearealizat. Pacientul prezinta insomnii, doarme 3-4 H/noapte

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaPostura neadecvata datorita durerii.Asigurarea unei pozitii optime in timpul durerii.1.Explic pacientei importanta adaptarii unei pozitii adecvate.

2.Pregatesc un program de exercitii pasive sau active.

3.Incurajez pacienta sa indeplineasca activitati fizice singur.

4.Explic pacientei importanta miscarii.

5.Schimb pozitia pacientei in pat la fiecare 2-3 h pentru a preveni aparitia escarelor.

6.Administrez medicatia prescrisa de medic: algocalmin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m./zi.Obiectiv partial realizat. Pacientul are dureri de intensitate mai mica.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleAlterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.1.Inspectez mucoasele si tegumentele

2.Efectuez toaleta pe regiuni a pacientului.

3.Informez pacientul cu privire la inportanta mentinerii tegumentelor curate.

4.Schimb lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie.

5.Previn caldura excesiva prin mentinerea unei temperaturi in camera racoroasa, cu umiditate potrivita, folosind paturi usoare si evitand imbracamintea groasa.Pacientul prezinta difcultati in a se ingriji.

7.Nevoia de a invata despre boala.Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.Oferirea informatiilor necesare despre afectiune si tratament..1.Explic bolnavei fiziopatologia bolii, folosind un limbaj accesibil nivelului de pregatire intelectuala.

2. Explic necesitatea interventiei chirurgicale.

3.Clarific cu pacienta conceptiile eronate.

4.Informez si explic diferitele proceduri:

- preoperatorii (asepsia, medicatia, restrictia de alimente,mijloace de diagnostic, sondaj vezical, spalaturi,etc.).

- chirurgicale

- postoperatorii ( sala de trezire, ingrijiri intensive, cotrolul durerii, repaosul la pat, pozitiile,etc.Obiectivul a fost partial atins. Pacienta a inteles explicatiile primite si este putin mai linistit, insa anxietatea si frica de interventia chirurgicala persista.

8.Nevoia de a evita pericoleleDificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.Pacientul sa fe capabil sa evite pericolele.1.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin accidentare.

2.Favorizez adaptarea pacentei la noul mediu.

3.Informez si stabilesc impreuna cu pacienta planul de recuperare a starii de sanatate.

4.Informez pacienta ca poate folosi mijloacele de sustinere si il supraveghez.

5.Indepartez orice obiect care ar putea fi un obstacol in deplasarea pacientei.

6.Incurajez pacientei in efectuarea miscarilor si explic importanta sa.Obiectiv partial realizat. Pacientul intelege pericolele pe care le poate intampina si coopereaza in vederea evitarii acestora.

Ziua II

Nevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraDificultate in a respira datorita anesteziei generale si a constrangerilor fizice.Promovarea unei respiratii adecvate postoperator.1.Apreciez respiratia: tipul, amplitudinea miscarilor respiratorii, spectul tegumentelor.

2.Inspectez cavitatea bucala a bolnavei pentru depistarea secretiilor si mucozitatilor postanestezice.

3.Administrez pacientei O2 ( 6l/min). 4.Monitorizez respiratia si o notez in foaia de temperatura.

5.Educ pacienta sa respire adanc si rar sustinand-si plaga operatorie.Pacienta respira

cu greutate

datorita plagii.

2.Nevoia de a bea si a mancaAlimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anesteziei si interventiei chirurgicalePacienta sa inteleaga necesitatea regimului indicat si sa coopereze.1.Administrez fluidele parenteral, dupa prescriptie, pentru un aport adecvat de lichide si electoliti.

2.Observ si supraveghez sonda urinara.

3.Montorizez si supraveghez perfuziile prescripse de medic:

-ser glucozat 10% 1500 ml;

-ser fiziologic 9% 500 ml;

4.Apreciez semnele si simptomele de deshidratare.

5. Apreciez senzatia de greata , voma si asigur interventiile necesare.Pacienta

are gura

uscata si

senzatia de

sete.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbraca si dezbraca datorita lezarii fizice (plagii) si slabiciunii.Pacienta sa cunoasca importanta satisfacerii de a se imbraca si dezbraca.1.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in indentificarea personalitatii.

2.Explic legaturile dintre tinuta vestimentara,imagine si stima de sine.

3.Ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace.Pacientul

prezinta in

continuare

dificultate in

a se imbraca

si a se dezbraca.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniDificultate in a dormi si a se odihni datorita stress-ului si a durerii.Pacienta sa aiba un somn odihnitor postoperator.1.Apreciez semnele oboselii si factorii care afecteaza somnul.

2.Asigur bolnava ca situatia este sub control si ca este supravegheat in permanenta.

3.Asigur un mediu linistitor, semiobscuritate, temperatura optima.

4.Educ pacienta in legatura cu necesitatea unui somn linistitor.

6.Administrez la indicatia medicului: Diazepam 1 fiola i.m.Bolnava a

dormit 6 ore

pe noapte,

somnul fiind

intrerupt de

durere.

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaDurere datorita traumatismului chirurgical si a reducerii anestezicului.Promovarea confotului fizic postoperator.1.Apreciez localizarea, iradierea, intensitatea, manifestarile nonverbale ale durerii. 2.Monitorizez functiile vitale.

3.Apreciez pozitia bolnavului.

4.In timpul mobilizarii incurajez pacientul sa-si sustina plaga operatorie si protejez sonda urinara si perfuzia sa nu se disloce.

5.Ajut pacienta sa gaseasca o pozitie confortabila.

6.Administrez antialgicul prescris: milgn 1 f i.m. ora 17.Obiectiv

petru o partial

realizat.

Pacientul are

o pozitie

confortabila perioada

scurta de timp

dupa care trebuie

intors si sprijinit

din nou.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleRisc mare de afectare a integritatii tegumentelor datorita subicterului si a secretiilor drenate.Pacienta sa nu prezinte leziuni de gradaj sau semne de iritatie datorta secretiilor drenate.1.Apreciez icterul si senzatia de puruit data de acesta.

2. Apreciez aspectul, culoarea, cantitatea secretiilor drenate prin tubul de dren.

3.Efectuez pansamentul local, de 2 ori pe zi, respectand toate regulile de aspepsie si antisepsie.4.Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoiePielea la locul

plagii este

intacta, fara

escoriatii,

iritatii sau edem.

Bolnava nu

prezinta

complicatii de

interventie

chirurgicala.

7. Nevoia de a invata despre boalaAnxietate datorita necunoasterii despre boala si interventiile postoperatorii.Pacienta sa cunoasca interventiile postoperatorii care i se aplica.1.Informez si explic diferitele proceduri postoperatorii.

2.Identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi.

3.Manifest intelegere fata de temerile pacientului.

4.Clarific cu pacientul conceptiile eronate.Obiectiv

partial

realizat

.Pacienta

a inteles

explicatiile

primite si

este putin

mai linistita,

insa anxietatea

si frica persista.

8.Nevoia de a evita pericoleleNeputinta in a evita prevenirea infectiilor sau a accidentelor.Pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente si infectii.1.Asigur conditii de mediu adecvat, pentru a evita pericolele prin accidentare.

2.Iau masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor.

3.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.

4.Aleg procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie.Obiectiv partial

realizat.Pacienta

este ferita

de infectii,

insa pericolul

accidentarii

presista.

- CAZ 3 -

Culegere de dateNume: Dobre Prenume: EmilSex: M

Varsta: 59 ani

Stare civila: casatorit

Religie: ortodoxa

Ocupatie: agricultor

Grup sanguin: AB 4, Rh (+)

Conditii de locuit: mediul rural

Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun, alcool si mese copioase

Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la casa, impreuna cu sotia sa, avand 3 copii.

Antecedente personale:- in anul 1982 tuberculoza pulmonara.

- in anul 1993 apendicectomie.

- in anul 1999 episod icteric

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

Istoricul boliiPacientul in varsta de 59 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a Spitalului Calafat in data de 27-03-2015, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclero-tegumentar, semne ale consumului cronic de alcool, hepatomegalie la 3 cm sub rebordul costal de consistenta ferma si cu margine neregulata, splenomegalie gradul II, stare generala grava, febra, frisoane, astenie, oboseala.

Analize de laboratorHematologice: hemoglobina 15,8 g /dl hematocrit 42,5%

leucocite 11500 / mm trombocite 625000/ mm fibrinogen 398mg %

Biochimice:

creatina 0,79mg/dl uree 25,6mg/dl

ALT 168,23 U/L

AST 96 U/L

Bilirubina totala 1,40 mg/dl

Bilirubina directa 0,82mg/dl

Fosfataza alcalina 275 U/LTeste de depistare a chistului hepatic :Examen local:

- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.

- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.

Explorari imagistice:

- ficat cu structura grandulara marit de volum ce contine multiple formatiuni transonice ( lichidiene) in ambii lobi hepatici, cu intarire posterioara de ecou si dimensiuni cuprinse intre 0,5 si 5 cm unele dintre elecu microcalcificari in interior;

- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;

- RX toracic normal

- splenomegalie gradul II

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de boala polichistica hepatica. Tratamentul este chirurgical.

Diagnostic nursing

1. Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.

2. Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a manca datorita pregatirii preoperatorii.

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

4. Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii

5. Postura neadecvata datorita durerii.

6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.

7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.

8. Subfebrilitate datorita procesului inflamator.

9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

Ziua I

Nevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraRespiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.Pacientul sa respire usor.1. apreciez localizarea, severitatea, durata durerii.

2. Asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.

3. Asigur o pozitie antalgica.

4.Invat pacientul tehnici corecte de a respira.

5.Ii masur functiile vitale.

6.Umezesc aerul din incapere.

7.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 500 ml,algocalmin 1 fiola i.m., scobutil 1 fiola i.m.Pacientul prezinta in continuare dificultate in a respira.

2.Nevoia de a bea si a mancaGreata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a manca datorita pregatirii preoperatoriiPacientul sa fieinteleaga necesitatea si benignitatea pregatirilor preoperatorii, iar senzatia de greata sa dispara.1.Observ inapetenta si incurajez pacinetul sa-si exprime senzatia de gust amar si disconfortul abdominal.

2.Calculez bilantul ingesta-excreta.

3.Explorez preferintele pacientului asupra alimentelor permise si interzise.

4.Servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata.

5.Asigur regim hidric in 12 ore constand din: ceai, limonada, suc de fructe.

6.Educ pacientul despre necesitatea acestui regim preoperator si despre complicatiile ce pot surveni in caza de nerespectare.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 5% 500 ml, vitamina B12 1 fiola in perfuzie i.v., metroclopramis 1 f i.m.Obectiv partial realizat. Pacientul prezinta dificultati in a se adapta la regimul preoperator, iar senzatia de greata persista.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.Pacientul sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.1.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.2.Ajut pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace.3.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.

Pacientul prezinta in continuare dificultate in a se imbraca si dezbraca.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniInsomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii.Promovarea unui somn linistitor preoperator.1.Apreciez factorii care afecteaza somnul.

2.Invat pacientul tehnici de relaxare.

3.Asigur linistea si obscuritatea in salon.

4.Aplic interventii autonome si delegate a.i. sa nu tulbur linistea

nocturna.

5.Linistesc psihic si fizic bolnavul explicandu-i ca perioada de odihna ajuta la promovarea starii de bine si cresterea nivelului energic, important pentru calmarea durerii.

7.Administrez tratamentul prescris de medic: diazepam 1 fiola i.m.seara, algocalmin 1 fiola seara.Obiectiv nearealizat. Pacientul prezinta insomnii, doarme 3-4 H/noapte

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaPostura neadecvata datorita durerii.Asigurarea unei pozitii optime in timpul durerii.1.Pregatesc un program de exercitii pasive sau active.

2.Incurajez pacientul sa indeplineasca activitati fizice singur.

3.Explic pacientului importanta adaptarii unei pozitii adecvate.

4.Explic pacientului importanta miscarii.

5.Schimb pozitia pacientului in pat la fiecare 2-3 h pentru a preveni aparitia escarelor.

6.Administrez medicatia prescrisa de medic: algocalmin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m./zi.Obiectiv partial realizat. Pacientul are dureri de intensitate mai mica.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleAlterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.1.Informez pacientul cu privire la inportanta mentinerii tegumentelor curate.

2.Inspectez mucoasele si tegumentele

3.Efectuez toaleta pe regiuni a pacientului.

4.Schimb lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie.

5.Previn caldura excesiva prin mentinerea unei temperaturi in camera racoroasa, cu umiditate potrivita, folosind paturi usoare si evitand imbracamintea groasa.Pacientul prezinta difcultati in a se ingriji.

7.Nevoia de a invata despre boala.Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.Oferirea informatiilor necesare despre afectiune si tratament.1. Explic necesitatea interventiei chirurgicale 2.Explic bolnavului fiziopatologia bolii, folosind un limbaj accesibil nivelului de pregatire intelectuala.

3.Clarific cu pacientul conceptiile eronate.

4.Informez si explic diferitele proceduri:

- preoperatorii (asepsia, medicatia, restrictia de alimente,mijloace de diagnostic, sondaj vezical, spalaturi,etc.).

- chirurgicale

- postoperatorii ( sala de trezire, ingrijiri intensive, cotrolul durerii, repaosul la pat, pozitiile,etc.Obiectivul a fost partial atins. Pacientul a inteles explicatiile primite si este putin mai linistit, insa anxietatea si frica de interventia chirurgicala persista.

8.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normaleSubfebrilitate datorita procesului inflamator.Pacientul sa aiba temperatura corpului in limite normale.1.Masor si notez in F.O. temperatura corpului.

2.Administrez antibioticul prescris: penicilina G 2 mil/zi.

3.Mentin in salon o temperatura adecvata.

4.Educ pacientul ca temperatura va scadea prin eliminarea cauzei care o provoaca.Obiectiv partial realizat. Pacientul prezinta o temperatura variabila: 37,3 C- 37,5C

9.Nevoia de a evita pericoleleDificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.Pacientul sa fe capabil sa evite pericolele.1.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin accidentare.

2.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.

3.Informez pacientul ca poate folosi mijloacele de sustinere si il supraveghez.

4.Indepartez orice obiect care ar putea fi un obstacol in deplasarea pacientului.

5.Incurajez pacientul in efectuarea miscarilor.Obiectiv partial realizat. Pacientul intelege pericolele pe care le poate intampina si coopereaza in vederea evitarii acestora.

ZIUA II

Nevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraDificultate de a respira datorita efectului secundar al anasteziei..Promovarea unei respiratii eficiente postoperatorii.1.Observ felul, frecventa si amplitidinea miscarilor respiratorii.

2.Inspectez cavitatea bucala a bolnavului pentru depistarea secretiilor si mucozitatilor postanestezice.

3.Apreciez tegumentele pentru hipoxie.

4.Aspir mucozitatile cu aspiratorul.

5.Introduc prin sonda nazala 5l oxigen/min barbotat si supraveghez bolnavul.

6.Monitorizez respiratia si o notez in foaia de temperatura.

7.Incurajez pacientul sa respire adanc.Pacientul

prezinta in

continuare

dificultate

in a respira.

2.Nevoia de a bea si a mancaAlterarea nutritiei mai putin decat nevoile organismului datorita anesteziei si a interventiei operatorii.Pacientul sa inteleaga necesitatea regimului indicat si sa coopereze.1.Administrez fluidele parenteral, dupa prescriptie, pentru un aport adecvat de lichide si electoliti.

2.Urmaresc si notez in foia de observatie temperatura, cantitatea si aspectul.

3.Explic bolnavului necesitatea unui aport adecvat de lichide si electroliti parenteral.

4.Observ si supraveghez sonda urinara.

5.Montorizez si supraveghez perfuziile prescripse de medic:-ser glucozat 5%,ser fiziologic 500 mlPacientul a

inteles si

respecta

regimul

indicat.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbrac si dezbraca din cauza interventiei chirurgicale, manifestata prin durere, oboseala, stare depresiva, diminuarea imaginii de sine.Pacientul sa fie capabil de a imbraca si dezbraca.1.Ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace.

2.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in indentificarea personalitatii.

3.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.Pacientul

prezinta in

continuare

dificultate in a

se imbrac si

a se dezbraca.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniDificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii si constrangerilor fizice.

Pacientul sa aiba un somn linistitor 7-8 ore in timpul noptii postoperator.1.Apreciez factorii care provoaca insomnia.

2.Asigur bolnavul ca situatia este sub control si ca este supravegheat in permanenta.

3.Indepartez orice sursa de zgomot si lumina care poate deranja.

4.Asigur liniste in salon.

5.Sugerez ca vizitele sa se efectueze in afara orelor de somn.

6.Administrez somniferul prescris: Diazepam 1 fiola i.m. la ora 20.

7.Incurajez bolnavul sa se odihneasca pentru a promova o stare de bine si a creste nivelul energetic.

Bolnavul a

dormit 6 ore

pe noapte,

somnul fiind

intrerupt de

durere.

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaDurere datorita modificarii integritatii cailor biliare.Pacientul sa nu mai prezinte dureri si sa aiba o pozitie optima in urmatoarele ore.1.Apreciez pozitia bolnavului.

2.Observ manifestarile non-verbale:facies, pozitie, grimase.

3.Monitorizez functiile vitale.

4.Asez bolnavul in decubit dorsal cu genunghi usor flexati pentru relaxarea musculaturii abdominale in scolul atenuarii durerii locale.

5.In timpul mobilizarii incurajez pacientul sa-si sustina plaga operatorie si protejez sonda urinara si perfuzia sa nu se disloce.

6.Administrez medicatia:Algolcamin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m/zi.7.Rog bolnavul sa-mi descrie caracteristica, localizarea si intensitatea durerii.Obiectiv

partial realizat.

Pacientul are o pozitie confortabila petru o perioada scurta de timp dupa care trebuie intors si sprijinit din nou.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleRisc mare de traumatism si complicatii legat de factorii interni datorita interventiei chirurgicale.Asigurarea integritatii plagii postoperator si observarea semnelor complicatiilor potentiale.1.Observ tegumentele din jurul plagii pentru iritatie, eritem, edem.

2.Apreciez pentru:durere abdominala, absenta zgomotelor scaunului, drenarea bilei la tubul de dren, greata, voma, pancreatita.

3.Monitorizez, descriu si inregistrez temperatura, pulsul ,TA.

4.Folosesc instrumental si comprese sterile pentru a preveni infectarea plagii.

5.Educ pacientul in legatura cu necesitatea pastrarii curate si intacte a tegumentelor si mucoaselor.Pielea la locul

plagii este

intacta, fara

escoriatii,

iritatii sau

edem.Bolnavul

nu prezinta

complicatii de

interventie

chirurgicala.

7. Nevoia de a invata despre boalaInsuficienta cunoastere despre evolutia postoperatorie datorita lipsei de informare.Pacientul sa inteleaga si sa respecte informatiile oferite legate de afectiunea sa.1.Apreciez nivelul cunostintelor actuale.

2.Manifest intelegere fata de temerile pacientului.

3.Incurajez bolnavul sa ncerce masuri si alternative de calmare a durerii.

4.Clarific cu pacientul conceptiile eronate.

5.Informez si explic diferitele proceduri postoperatorii..

Pacientul Obiectiv

partial realizat a

inteles

explicatiile

primite si

este putin mai

linistit, insa

anxietatea si

frica persista.

8.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normaleHipertermie datorita procesului inflamator si infectios.Prevenirea infectiei postoperatorii si mentinerea temperaturii in limite normale.1.Observ si notez in F.O. temperatura corpului din 6 in 6 ore.

2.Observ semnele si simptomele care atesta prezenta procesului infectios si inflamator:febra,alterarea starii generale, durere.

3.Administrez medicatia prescrisa: Penicilina 2mil/zi, Acid salicilic 1 tb/zi.

4.Educ pacientul in legatura cu factorii care scad temperatura.Febra se

reduce

mentinandu-se

intre 37, 6 C

dimineata si

37,2 C ora 14.

Bolnavul

prezinta in

continuare o

stare generala

proasta.

9.Nevoia de a evita pericoleleAnxietate datorita durerii si evolutiei postoperatorii.Pacientul sa fie capabil sa evite pericolele, manifestand incredere in echipa care il ingrijeste.1.Apreciez nivelul anxietatii.

2.Identific si reduc factorii stresanti de mediu.

3.Asigur conditii de mediu adecvat, pentru a evita pericolele prin accidentare.

4.Informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

5.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.Obiectiv

partial realizat.

Pacientul

manifesta

incredere in

personalul medical.

Ziua IIINevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraPacientul respira cu greutate datorita suturii chirurgicale.Pacientul sa prezinte o buna respiratie.1.Monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de observatie 2.Apreciez severitatea, localizarea, durata durerii.

3.Aplic punga cu gheata pe hipocondrul drept.

4.Administrez medicatia prescrisa de medic:Algocalmin 1 fiola i.m., Mialgin 1 fiola i.m., Scobutil 1 fiola i.m.In urma interventiilor acordate pacientul respirala parametrii normali.

2.Nevoia de a bea si a mancaAlimentatie si hidratare insuficiente legate de interventia chirurgicala. Pacientul sa ingere o cantitate sufcienta de alimente si lichide.1.Apreciez inapetenta si intoleranta lipidelor in dieta.

2.Monitorizez greutatea si o trec in foaia de temperatura.

3.Administrez suplimente de vitamina B1 1 fiola /zi i.m., B6 1 fiola/zi i.m.la indicatia medicului.

4.Recomand ingestia de lichide: ceaiuri, sucuri de fructe, supe de zarzavat proaspete si pisate.

5.Educ bolnavul sa-si acorde ingrijiri orale inainte si dupa mese.Pacientul este echilibrata electrolitic.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza suturii chirurgicale.Pacientul sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.1.Ajut pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace

2.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.

3.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.Pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihniDificultate de a dormi datorita constrangerilor fizice si a durerii.Pacientul sa aiba un somn odihnitor si linistit pe timpul noptii.1.Asigur lenjerie de pat curata si uscata.

2.Asigur conditii optime pentru a putea dormi.

3. Schimb lejeria de pat si pansamentul.

4.Administrez la indicatia medicului diazepam 1 fiola i.m, algocalmin 1 f seara.

5.Reamintesc pacientei despre efectul benefic al somnului asupra starii de sanatate si covalescenta.

6.Permit vizitele numai in afara orelor de somn.Obiectiv realizat. Pacientul doarme 7-8 ore pe noapte.

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna posturaLimitarea miscarilor datorita durerii si constrangerilor fizice.Pacientul sa poata avea o pozitie adecvata si sa poata efectua exercitii active postoperatorii cu anumite restrictii.1.Observ pozitia pacientei in pat si gradul de mobilizare acesteia.

2.Apreciez manifestarile de dependenta si sursele de dificultate durerea si constrangerile fizice.

3.Incurajez mobilizarea precoce si progresiva postoperator.

4.In timpul mobilizarii bolnavului si eforturilor de tuse, stranut, sughit, recomand bolnavului sa-si mentina plaga operatorie cu mana.

5.Administrez antialgicul prescris: Mialgn 1 fiola i.m.

6.Ajut bolnavul sa se ridice in semisezand si sezand, apoi sa stea in ortostatism la marginea patului.Obiectiv realizat. Pacientul are o pozitie confortabila si a inteles restrictia miscarilor.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumenteleRisc mare de afectare a integritatii pielii datorita tubului de dren si a plagii operatorii.Pacientul sa prezinte tegumente intacte postoperator si sa nu aiba semne de iritatie datorita secretiilor drenate in 12 ore.1.Apreciez pentru prezenta eritemului si iritatiei tegumentelor din jurul plagii.

2.Apreciez pentru prezenta durerii, icterului.

3.Efectuez pansamentul local de 2 ori pe zi respectand toate regulile de asepsie si antisepsie.

4.Administrez antibioticul prescris Penicilina G 2 mil/zi perfuzabil. Algocalmin 2 f/zi (1-0-1) i.m.

5.Monitorizez eficacitatea tratamentului.

6.Mobilizez pasiv pacientul pentru prevenirea complicatiilor postoperatorii.Obiectiv realizat. Tegumentele din jurul plagii sunt intacte si fara iritatii.Pacientul nu preznta semne de grataj.

7.Nevoia de a invata despre boala.Insuficienta cunoastere despre perioada postoperatorie si evolutia clinica a bolii datorita lipsei de informare.Bolnavul sa inteleaga informatiile oferite si sa acumuleze cunostinte noi despre perioada postoperatorie.1. Apreciez nivelul de cunostinte existent.

2.Educ pacientul sa stie:

-necasitatea respectarii regimului prescris de medic;

-necesitatea respectarii dozei, orarului si modului de admnistrare a tratamentului;

-necasitatea unui somn odihnitor.Pacientul a inteles informatiile oferite si coopereaza.

8. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normaleSubfebrilitate datorita procesului inflamator.Pacientul sa aiba temperatura corpului in limite normale.1.Observ semnele si simptomele cate atesta prezenta procesului infalamator.

2.Educ pacientul in legatura cu factorii care scad temperatura.

3.Administrez medicatia prescrisa: penicilina 2 ml/zi,acid salicic 1 tb/zi.

4.Petrec cu bolnavul mai mult timp, il incurajez sa-si exprime sentimentele si-i raspund la intrebari.

5.Observ si notez in F.O. temperatura corpului din 6 in 6 ore.Temperatura pacientului se mentine in limite normale.

9.Nevoia de a evita pericoleleDificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.Pacientul sa fie capabil sa evite pericolele.1.Incurajez pacientul in efectuarea miscarilor si explic importanta sa 2.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin accidentare.

3.Favorizez adaptarea pacentului la noul mediu.

4.Indepartez orice obiect care ar putea fi un obstacol in deplasarea pacientului.

5.Informez pacientul ca poate folosi mijloacele de sustinere si il supraveghez.

Obiectiv realizat. Pacientul poate evita pericolele singur.

Ziua III

Nevoia afectataDiagnostic nursingObiectiveInterventii autonome si delegateEvaluare

1. Nevoia de a respiraPacienta respira cu greutate datorita constrangerii fizice.Pacienta sa prezinte o buna respiratie.1.Apreciez severitatea, localizarea, durata durerii.

2.Monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de observatie.

3.Aplic punga cu gheata pe hipocondrul drept.

4.Administrez medicatia prescrisa de medic:Algocalmin 1 fiola i.m., Mialgin 1 fiola i.m., Scobutil 1 fiola i.m.In urma interventiilor

acordate pacientul

respira la parametrii

normali.

2.Nevoia de a bea si a mancaAlimentatie si hidratare insuficiente legate de interventia chirurgicala. Pacienta sa ingere o cantitate sufcienta de alimente si lichide.1.Apreciez pentru prezenta:greturilor,varsaturilor, senzatii de plenitudine abdominale.

2.Apreciez pentru scaderea in greutate secundara aportului in calorii.

3.Monitorizez greutatea si o trec in foaia de temperatura.

4.Administrez suplimente de vitamina B1 1 fiola /zi i.m., B6 1 fiola/zi i.m.la indicatia medicului.

5.Recomand ingestia de lichide: ceaiuri, sucuri de fructe, supe de zarzavat proaspete si pisate.

6.Educ bolnava sa-si acorde ingrijiri orale inainte si dupa mese.

Pacienta este

echilibrata

electrolitic.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbracaDificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza suturii chirurgicale.Pacienta sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.1..Informez pacienta privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.

2.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.

3.Ajut pacientul sa se dezbrace.Pacienta se poate

imbraca si

dezb

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended