Home >Documents >Ingrijirea Pacientei Cu Prolaps Genital

Ingrijirea Pacientei Cu Prolaps Genital

Date post:29-Dec-2015
Category:
View:732 times
Download:12 times
Share this document with a friend
Transcript:

INGRIJIREA PACIENTEI CU PROLAPS GENITALCUPRINSCAPTOLUL I1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a tulburarilor de statica pelvina 1.1.Notiuni anatomo clinice 1.2.Prezentarea teoretica a bolii1.2.1. Definitie 1.2.2. Etiologie 1.2.3. Simptomatologie1.2.4. Complicatii1.2.5.Tratament CAPITOLUL II2. supravegherea pacientului din momentul internarii pana in momentul externarii si tehnicile impuse de boala 2.1.Internarea pacientului in spital2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare2.3.Asigurarea conditiilor igienice ale pacientiilor spitalizati2.3.1. Pregatirea patului si accesorile lor2.3.2. Shimbarea lenjeriei de pat2.3.3. Asigurarea igienei personale,corporale si vestimenare a pacientelor2.3.4. Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientiilor 2.3.5. Captarea eliminarilor2.4.Supraveghearea functiilor vitale si vegetative2.5.Alimentatia bolnavului2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiuni2.9. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii.2.10.Educatia pentru sanatateProfilaxia bolii2.11.Externarea pacientuluiCAPITOLUL III3.1Prezentarea cazurilor de boala3.2.Concluzii asupra lucrariiBIBLIOGRAFIEMOTTO: Scopul final al ingrijirii bolnavului este vindecarea lui C. Mozes CAPITOLUL I1. PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A TULBURARILOR DE STATICA PELVINA 1.1. NOTIUNI ANATOMO CLINICEStatica pelvina este definita ca fiind proprietatea de a metine organele intrapelvine intr-o anumita pozitie si cu o anumita orientare. Ca pozitie, uterul se afla in centrul micului bazin, intre vezica si rect. In ce priveste orientarea uterului, acesta se afla in anteversie ( unghiul diedru, de 95 100 , deschis anterior, format de axul colului si cel al vaginului ) si anteflexie ( unghiul diedru, de 110 130 , deschis anterior,format de axul corpului uterin si axul colului ).Aceasta modalitate de mentinere a uterului asigura o buna irigare a organului, evacuare eficienta a secretiilor endouterine (mai ales a sangelui menstrual) si o repartiyare uniforma, radiara, a fortelor de presiune intraabdominala. Statica uterine nu trebuie analizata in mod izolat ci in legatura cu statica organelor invecinate (vezica urinara, rect). Elementele anatomice cu rol in statica pelvina sunt grupate in mijloace de suspenisie si mijloace de sustinere.Mijloacele de suspenisie sunt reprezentate de : peritoneu (are rol redus : aderentele peritoneului uterin pot determina pozitii vicoase); ligamentele largi (impiedica devierea laterala); ligamentele rotunde (se opun bascularii posterioare); ligamentele utero-sacrate (portiunea retro-uterina a ligamentelor sacro-recto-genito-pubiene) reprezinta sitemul suspensor principal al regiuni crevice-ismice . Sistemul suspensor accesoriu este reprezentat de fasciculele ridicatoare ale muschiilor ridicatori anali.Mijloacele de sustinere sunt reprezentate de : conexiunile cu organele adiacente (vezica, rect); ligamentele sacro-recto-genito-pubiene. Aceste condensari fibro-musculare ale tesutului pelvi-subperitoneal se mai numesc retinacule; posterioare (lig. utero-sacrate), anterioare (lig. pubo-uterine) si laterale (lig.cadinale); planseul pelvi-perineal constituie cel mai important mijloc de sustinere a uterului, desi, nici muschii, nici fasciile lui nu vin in contact cu uterul. 1.2. PREZENTAREA TEORETICA A BOLII1.2.1. DEFINITIEProlapsul genital reprezinta coborarea organelor genitale ca urmare a slabirii mijloacelor de sustinere, adica planseul pelvin si de suspenie, respectv ligamentele uterine.

1.2.2. ETIOLOGIECuprinde doua tipuri de prolaps si anume: a) - prolapsul vaginal;b)-prolapsul uterin;a) Exista mai multe tipuri de prolaps vaginal. Prolapsul peretelui vaginal anterior poate parea sub forma:- cistocelului- uretrocelului- cistouretroceluluiCistocelul reprezinta hernierea bazei vezicii urinare in portiunea superioara a peretelui vaginal anterior. Uretrocelul reprezinta hernierea peretelui posterior al uretrei iin ultimii 1,5-4 cm ai peretelui vaginal anterior Cistouretrocelul reprezinta herinerea intregului perete vaginal anterior. Prolapsul peretelui posterior poate aprea sub forma rectocelului si enterocelului.Cistocelul reprezinta herinerea peretelui anterior al rectului in vagin. Enterocelul reprezinta hernia fundului de sac Douglas.b) prolapsul uterin are trei grade, in functie de amploarea coborarii organului in raport cu introitul vaginal: gradul 1 uterul coboara in interiorul vaginului, c olul nu se evidentiaza la vulva,coboara pretele anterior al vaginului antrenand vezica (cistocel) si peretele posterior si rectal (rectocel); gradul 2 uterul este coborat, colul apare la vulva intre cistocel si rectocel; gradul 3 uterul iese inafara uterului ca o tumora acoperita de mucoasa vaginala violacee, congestionata.;Aparitia prolapsui vaginal cat si cel uterin se datoreaza mai multor factori, cum ar fi:-nasterea deterimna leziuni ale fasciei viscerale endopelvine si ale condensarilor acesteia, precum si ale musculaturii planseului pelvin, in specila ale muschiilor levator ani si ale corpului perineal;- sarcina determina relaxarea si inmuierea aparatului ligamentar;- factori sistemici obezitatea, astumul bronsic, bronsita cronica;- factori locali tumoare de ovar, tumoare uterina, traumatisme medulare S1-S4, neuropatie diabetica, tumori presarcrate;- menopauza deficitul estrogenic poate contribui la descensul uterin;- congenial o forma rara de prolaps uterin congenial este intalnita la copii nou-nascuti, la nulipare, si se datoreaza unui deficit structural la nivelul fasciei endopelvine si al mijloacelor de sustinere a uterului.Componentele principale ale aparatului de sustinere al uterului sunt reprezentate de: oase pelvine, fascia endopelvina, muschii perineului si muschii levator ani. Toate aceste structuri mentin pozitia normala a uterului, chiar si in cazul cresterii presiunii intrabdominale care apare in cazul tusei, ridicarii greutatiilor.1.2.3. SIMPTOMATOLOGIESimptomatologia prolapsului este determinata de gradul acestuia. Simptomele specifice prolapsului uterin sunt sangerarea secundara unei eroziuni cervicale de decubit si palparea colului de catre pacienta la nivelul introitului.Prolapsul de gradul 1 poate prezenta:-incontinenta urinara foarte usoara;-senzatie de greutate in micul bazin; -dureri sacrate; -leucoree;Prolapsul de gradul 2 poate prezenta:-staza urinara si infectie urinara; - hipertrofierea colului din cauza stazei sanguine si limfatice;-leucoree;-durere abdominala care se accentueaza la efort dar diminueaza in decubit dorsal;- tulburari intestinale (constipatie) datorate compresiunii exercitate la nivelul rectului.Prolapsul de gradul 3 poate prezenta: -leucoree persistenta, purulenta, urat mirositoare;-sangerare deterinata de ulceratiile de decubit;- staza vezicala, polakiurie, disurie.1.2.4. COMPLICATII Complicatiie care pot aparea pe parcursul evolutiei afectiunii sunt:-uleceratii cervicale de decubit care pot fi insotite de sangerari;-infectii ale tractului urinar;-obstructie ureterala urmata de hidronefroza;-hemoroizi secundari constipatiei;-ocluzie intestinala in cazul asocierii enterocelului.1.2.5. TRATAMENT Tratamentul medical este paleativ, sau in cazul unei avand ca scop ameliorarea simptomatologiei locale si generale. Se adreseaza formelor incipiente sau in cazul unei contraindicatii operatorii ferme. Consta in: Kinetoterapie, baleneoterapie,aplicalrea de pesarea. Tratamentulchirurgical este cel mai eficient. Are ca obiectiv refacera aparatului de sutinere si a celui de suspensie. Conduita va fi adaptata la specificul cazului: - forme clinice;- gradul lezional;- varsta pacientei;- leziunile asociate;CAPITOLUL II2. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII IN SPITAL PANA IN MOMENTUL EXTERNARII SI TEHNICILE IMPUSE DE BOALA2.1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL Internare este primul contact al bolnavei cu spitalul, aceasta ocazie constituie un eveniment important in viata pacientei , ea se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoita sa recurga la ajutorul oamenilor straini. Aceasta situatie, impreuna cu boala, ii creeaza anumite stari emotive, de care personalul care primeste bolnava in spital trebuie sa tina seama, menajand-o cat mai mult.Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei, factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire, in vederea recastigarii sanatatii celei internate.Pacienta diagnosticata cu prolaps genital se va interna in sectia obstetrica ginecologie pe baza biletelor de internare emise de doctorul de familie si programare anterioara, sau internarea se poate face de urgenta daca pacienta cu prolaps genital prezinta urgenta. Pacienta poate fi insotita de o ruda daca doreste. Asistenta medicala va acorda o atentie deosebita insotitorilor care trebuie linistiti, convingandu-i ca bolnava va fi bine ingrijita. De asemena asistenta medicala va coopera cu pacientele asigurandu-le ca starea lor se va ameliora, daca vor colabora intelegand efectul tratamentului. Asistenta medicala se va ingriji imediat de administrarea tratamentului pentru calmarea durerii, linistirii si a investigatiilor de laborator indicate de medicul ginecolog. Bolnavele internate sunt inscrise in biroul serviciului de primire in registrul de internare, tot aici se completeaza Foaia de observatie clinica , datele de identitate, adresa exacta.Asistenta va observa igiena pacientei la internare. Daca pacienta nu a facut baie sau dus va fi invitat sa faca baie.Inainte ca pacientele sa fie transportate in sectia de chirurgie, asistenta medicala se va ingriji de imbracamintea pacientei, transportand-o la punctul de prelucrari sanitare in vederea deparazitarii, daca este cazul, depozitarii la magazie, apoi se va oferi imbracaminte de spital.Asistenta va supraveghea preluarea d