SCOALA TEHNICA POSTLICEALA”HENRI COANDA”STEI

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:DUMA LAURA-MEDIC

Absolvent:LEUCA IOANA

STEI-2012

1

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN INGRIJIREA PACIENTELOR

CU LAUZIE FIZIOLOGICA

2

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………pag4

CAPITOLUL I -Noţiuni de anatomie a aparatului genital feminine.pag5

CAPITOLUL II Lauzia fiziologica………………………………...pag9

2.1. Diagnostic clinic………….………………………………….pag9

2.2. Mecanismul nasterii…............................................................pag9

2.3. Conduita in cursul travaliului………………………………..pag10

2.4. Lauzia postpartum…………………………………………..pag14

CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu

lauzie fiziologica……………………………………………………..pag18

CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor

2.5. Cazul I……….......................................................................pag24

2.6. Cazul II……...........................................................................pag28

2.7. Cazul III ……......................................................................pag32

CONCLUZII…………................................................................. .....pag36

BIBLIOGRAFIE................................................................................pag37

3

INTRODUCERE

            Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai

naturale în prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la

termen.Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne

de înteles, se poate vorbi în schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii

acestui proces si al celor legate de el. Astfel, înca din 1550 I. H. egiptenii

cunosteau unele probleme legate de ginecologie, obstetrica, avort, sarcini,

menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea,

aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.În Grecia

antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.Medicii si

moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vaginal cu

specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.Avortul era cu

desavârsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-

nascutul nu are spirit chiar câtva timp dupa nastere, din care cauza, copilul

era extras cu manevre foarte crude. si cu toate ca astazi s-a ajuns la

fertilizarea în vitro, ecografie, monitorizare electronica a fatului si altele,

nasterea desi aparent atât de fireasca ramâne unul dintre marile miracole ale

naturii.

4

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ

Organele genitale ale femeii sunt:

Ovarele ,care produc celule sexuale feminine (ovulele) ;

Tubele uterine,unde se produce fertilizarea si care transporta oul

fertilizat pentru a se implanta in mucoasa uterine;

Uterul,organ principal al gestatiei in care se dezvolta fatul pana la

nastere;

Vaginul prin care fatul este expulzat la nastere si cu rol de

copulatie.Vulva care include organele genitale externe formate din:

muntele pubelui,formatiunile labiale, vestibulul vaginei, clitorisul si

bulbii vestibulului vaginal .

5

Uterul este un organ fibromuscular,in forma de para,situate intre

vezica urinara si rect.La nulipare masoara 7-8 cm in lungime si 5-7 cm in

latime si 3 cm in grosime.Uterul are 3 portiuni:corp(cele 2/3 superioare)col

(1/3 inferioara) si istm (zona de usoara constrictie la jonctiunea dintre corp si

col.

Corpul uterin variaza ca marime si forma in functie de statusul

hormonal si de numarul nasterilor.El prezinta: fundul uterin (portiunea

superioara) coarnele (se continua cu tubele uterine) fata anteroinferioara

(vezicala) fata posterosuperioara (intestinala) si doua margini.

Colul uterin perforeaza peretele anterior al vaginei si este divizat

intr-o portiune supravaginala si unu vaginala.La nou nascuta, corpul uterin si

cervixul au aceleasi dimensiuni, pentru ca la femeia adulta, dimensiunile

corpului sa devina de 2-3 ori mai mari.

Cavitatea cervicala sau canalul cervical are forma fusiforma si

comunica cu cea a corpului uterin prin ostiul intern, iar cu cea a vaginului

prin ostiul extern, de forma circulara la nulipare.Dupa nastere , portiunea

vaginala a cervixului se largeste, iar ostilul extern apare ca si o fanta

transversala cu doua buze,una posterioara si alta anterioara.In timpul sarcini,

uterul creste in dimensiuni odata cu dezvoltarea embrionului si apoi a fatului

, iar in trimestrul III ismul uterin devine segment inferior, iar corpul uterin,

segment superior.

Pozitia uterului este de anteflexie (axul lung al corpului uterin

formeaza cu axul lung al cervixului un unghi de aproximativ 170grade) si

anteversie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al vaginei un

unghi de 90 de grade), dar exista variatii de pozitie, in functie de starea de

plenitudine a vezicii urinare, de varsta, patologia genitala etc.

6

Tubele uterine (ale lui Falliopio) au rol in transportul celulelor

sexuale (ovucit ,spermii) fertilizarea ovucitului si transportul oului spre

cavitatea uterina pentru ovoimplantatie.Diversi factori , mai ales

inflamatori ,pot stopa migratia tubara a oului ducand la sarcina ectopica

tubara..

Ovarele Sunt formatiuni ovalare de de 3 cm lungime, 1,5 cm latime

si 1 cm grosime si au o suprafata neteda inainte de pubertate , apoi reliafata

din cauza ovulatiilor repetate.Ovarele ovulele si au rol de glande

endocrine,prin secretia de hormone sexuali

(estrogeni ,progesterone,androgeni) Ovarele sunt situate in apropierea

peretilor laterali ai pelvisului, in fosele ovariene.In urma nasterilor repetate

se deplaseaza in jos si inapoi ,spre fundul pelvisului.

Vaginul Este un organ musculomembranos ce formeaza portiunea

inferioara a tractului genital feminin si a canalului de nastere.Vaginul este

situat posterior de vezica urinara si anterior de rect si perforeaza diafragmul

pelvin si urogenital.

Perineul Reprezinta ansamblul partilor moi care inchid inferior

cavitatea pelvina.

Vulva Situata in triunghiul urogenital este formata din formatiunile

labiale (labile mari si labile mici), vestibului vaginei, clitorisul bulbi

vestibulului si glandele vestibulare mari.

Orificiul uretral Este situate in triunghiul perineal urogenital,

anterior de orificiu vaginal si cu 2-3 cm sub clitoris.

Muschii perineului Sunt situati in trei planuri astfel:

In plan profound: ridicatorii anali si coccigenii

In plan mijlociu :transvers profound si sphincter extern al uretrei

7

In plan superficial :ischiocavernos,bulbocavernos si striat extern al

anusului

Canalul de nastere (osos si moale) este al doilea obstacol in calea

nasterii fatului , primul fiind colul uterin, iar ultimul perineul.Travensarea

fatului prin canalul de nastere necesita o concordanta intre dimensiunile

canalului osos si cele ale fatului.Canalul moale,fiind extensibil , pune rar

probleme la nastere.

Sanii reprezinta glande specializate ale pielii cu rol de secretia

laptelui.Baza sanului de intinde de la coasta a 2-a pana la coasta a 6-a si de

la marginea laterala a sternului pana la linia medioaxilara.

8

CAPITOLUL II

LAUZIA FIZIOLOGICA

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai

naturale în prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a

ajuns la termen.

    2.1 DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV - se bazeaza pe elemente

furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului în cavitatea uterina, fiind în

marea majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.   Interogatoriul

precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamâni, marirea progresiva de

volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.   La inspectia sânilor se

constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara, tuberculii

Montgomery, retea venoasa Haller evidenta.

2.2 MECANISMUL NASTERII

Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive

numite ,,perioade'' sau ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare

este de 8-10 ore, iar la multipare este de 6-8 ore. Travaliul propriu-zis este

precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele simptome:  contractii

uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;scade presiunea în etajul

abdominal superior si creste în pelvis; eliminarea, uneori, a dopului gelatinos

patat de sânge;  colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;

 Travaliul propriu-zis începe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase,

ce modifica colul. Semnele clinice ce anunta începutul nasterii

9

sunt:contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari

ale colului uterin;    eliminarea dopului gelatinos; bombarea membranelor ce

solicita orificiu uterin;

Cuprinde 3 perioade:

1. Perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine dureroase la

interval de 10-15 min.Femeia poate deveni agitata.

2. Perioada de expulzie a fatului incepe dupa dilatatia complete si

ruperea membranelor.Contractiile se succed la 1-2 minute,durata se

prelungeste la 60-90 secunde, durerile devin din ce in ce mai puternice.

Dureaza de la 30 minte la 1-1/2 ore la primipare si 15-30 minute la

multipare.Apare senzatia de screamat datorita compresiunii rectului.

3. Perioada de delivrenta, urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului

,consta in dezlipirea si eliminarea placentei si membranelor.Se produce in

trei timpi ,dezlipirea placentei,coborarea ei in vagin si expulzia.

Simptome:Stare de agitatie.Contractii uterine dureroase cu o frecventa si

intensitate crescanda.Modificari la nivelul colului (scurtare,stergere,dilatare)

ajungand la dilatatie complecta 10-11 cm.Formarea pungii apelor,ruperea

membranelor.Aparitia senzatiei de screamat.Bataile cordului fetal prezente.

2.3CONDUITA ÎN CURSUL TRAVALIULUI NORMAL

PERIOADA DE DILATAŢIE

În sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:   situatia dilatatiei

colului uterin;  evolutia prezentatiei; aspectul lichidului amniotic;dinamica

uterina;  bataile cordului fetal;

10

Totul se consemneaza în foaia speciala de evolutie a travaliului

(partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE Începe când prezentatia apare la vulva. La

aparitia primelor contractii expulzive, parturienta se transporta la sala de

expulzie, asezându-se pe masa ginecologica. In expulzie se urmaresc:

dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea fatului (BCF-urile).

Se face toaleta vulvoperineala si se pregateste câmpul operator, printr-o

dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare a

coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.

  Se izoleaza zona vulvo-perineala, cu câmpuri si ciorapi sterili. Se

dezinfecteaza mâinile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.

  Se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea

presei abdominale, relaxarea între contractii. La aparitia contractiei uterine,

parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30

secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori în cursul fiecarei contractii. în pauzele

dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a

se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar,

degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a

perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul de

perineu.

La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene,

pentru a preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de

cordon pericervical, iar daca exista se sectioneaza rapid între doua pense,

sau daca este larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe

11

temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre

partea în care a fost occipitul. Tragem în jos, degajând umarul anterior apoi

în sus si înainte, degajând umarul posterior.

Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor.

Se aseaza fatul pe masa pregatita special în imediata apropiere; se acorda

primele ingrijiri fatului, dezobstruând cu o sonda Nelaton caile respiratorii

superioare. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon

sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul

ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un

nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facând un fel de

capison. Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza cu o

solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai

sângereaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel ca, în caz de

sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza cu o compresa sterila

suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un

pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-

nascutul nu prezinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin

indicile APGAR. Se face profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a

vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie 1%. Se cântareste nou-

nascutul se arata mamei, dupa care se trimite în sectia de pediatrie.

CONDUITA ÎN DELIVRENŢA PLACENTEI (PERIOADA A III A)

Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins în pensa

Kocher se pune pe un câmp steril pe abdomenul mamei. Se asteapta

dezlipirea placentei 15-20 minute.

12

Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala

(patologica), când apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face în

trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din

vagin.

Expulzia placentei din vagin poate fi: - spontana – cu decolarea si

expulzia spontana a placentei si a anexelor sale, în afara cailor genitale

(membranele se pot rupe prin greutatea placentei putând fi retinute în uter).

-naturala – cu decolare si expulzie spontana pâna în regiunea

cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia

impunându-se o interventie activa de decolare si extractie manuala a

placentei;naturala dirijata prin administrare de ocitocice care

decoleaza rapid placenta;

Daca nu apare sângerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45

minute - 1ora. Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza

forma, culoarea, integritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor,

locul de insertie a cordonului ombilical.

Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara în

segmentul inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasând podul palmei

deasupra simfizei. Când cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul,

placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins în pensa,

aducându-se placenta la vulva. Se trage în sus si se elimina la exterior.

Placenta se primeste între palme si printr-o miscare de rasucire extragem si

membranele în totalitate.

13

Daca gravida pierde sânge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50

minute, se face extractie manuala de placenta.

CONDUITA ÎN PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI

(PERIOADA A IVA)

Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se

observa daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune

pansament vulvar steril si se tine lauza în sala 2-4 ore, fiind atent

supravegheat. Când cauza pierderilor de sânge este atonia uterina se

administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu înceteaza ne gândim la

eventuale resturi în uter sau solutii de continuitate nesaturate

2.4LĂUZIA POSTPARTUM

Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la

starea premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si

dureaza 6-8 saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern isi

reia ciclicitatea menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza , prima

menstruatie poate sa apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si insalarea

unei noi sarcini.

Modificarile morfologice dupa nastere sunt dominante de fenomenul de

regresie ce apar in toate sectoarele ce au suferit in timpul sarcini, cu exceptia

sanilor, care isi continua fenomenele productive din timpul sarcinii.

Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de

ore) ,propriu-zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani).

Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de efortul

fizic si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala, somnolenta,

14

bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison

fiziologic.In aceasta etapa sunt posibile:

Sangerari tardive

Complicatii alea preeclampsiei (eclampsii, hematoame vaginale)

Retentie de urina prin traumatism utero-vezical

Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involutive rapide

ale uterului, care la sfarsitu perioadei devine organ pelvin.In aceasta

perioada pot apare:

Ascensiuni termince (instalarea lactatiei , infectii puerperale)

Revenirea la normal a diurezei si tranzitului intestinal

Colici uterine (dureri lombo-abdominale) la multipare

Accidente tromboembolice

Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente

ale organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala.

Modificarile organelor genitale: Modificarile involuntive ale lauzei

predomina in sfera genitala

Uterul :Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la

nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi , astfel ca

in 10 zile devine organ pelvin.Uterul cantareste 1.000g dupa nastere,500g

dupa 7 zile si sub 100g la sfarsitul lauziei.De obicei uterul isi pastreaza

pozitia de anteflexie si anterversie, dar pot apare modificari de pozitie mai

ales la multipare.Regenerarea endometrului are loc dupa 45 de zile de la

nastere.

In ziua a 20-a postpartum poate apare o mica sangerare denumita “mica

menstruatie”, iar dupa 6 saptamani, femeia care nu alapteaza reintra in

bioritmul menstrual.

15

Colul uterin: isi revine la normal mai rapid decat corpul uterin.Colul, larg

deschis in prima zi de lauzie , isi micsoreaza repede volumul prin reducerea

edemului si disparitia vascularizatiei.Orificiul intern permite patrunderea a 2

degete dupa 2-3 zile , iar dupa 10-5 zile este inchis si secreta mucus.Orificiul

extern isi revine la normal la sfarsitul lauziei si ia forma unei fante

transversale.

Ovarele :Femeile care alapteaza sunt amenoreice, dar s-a demonstrate ca

ovulatia apare dupa 27 de zile de la nastere.Durata medie de aparitie a

ovulatiei esre de 70-75 de zile la femeile care nu alapteaza si de 190 de zile

la cele care alapteaza.Durata ciclurilor anovulatorii depinde de frecbenta

alaptatului la san , de durata fiecarui supt si de proportia de alimentatie

suplimentara.Menstruatia apare dupa 12 saptamani de la nastere la 70% din

femeile ce nu alapteaza.

Modificari generale :Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii

mamare si liniei albe,iar vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele

sudoripare au o secretie crescuta in primele zile postpartum .astfel ca

transpiratiile persista aproximativ 2 saptamani.

Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia

lactate si include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si

galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele avantaje:

Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut

Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului

Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

16

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTELOR CU LAUZIE FIZIOLOGICA

Asistenta medicala preia pacienta nou internata, verifica

identitatea,toaleta personala, tinuta de spital si o repartizeaza în salon,

dupa informarea prealabila asupra structurii sectiei si drepturile ce îi

revin ca pacienta , perzinta medicului pacienta pentru examinare si da

informatii asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul

monitorizarii, tratamentul si ingrijirile acordate conform indicatiilor din

foaia de observatie,identifica problemele de ingrijire a pacientei,

monitorizeaza functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de

ingrijire, evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul

de ingrijiri,  pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru

investigatii speciale sau chirurgicale,   administreza medicatia prescrisa

de medic, recolteaza produse biologice pentru examen de

laborator,    pregateste materialul si instrumentarul în vederea

sterilizarii,   pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele

sterile necesare interventiei, Supravegheaza bataile cordului fetal la

intervale de 30 minute la inceput, apoi la 15 minute,urmareste

succesiunea contractiilor uterine,durata.Consemneaza, la indicatia

medicului ,modificarea colului, starea membranelor in foaia anexa

obstetricalSemnaleaza aparitia unor fenomene ( tulburari de dinamica,

suferinta fetala) ,realizeaza corectarea medicamentoasa conform

prescriptiei medicale.Supravegheaza starea gravidei prin masurarea

pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii, urmareste

comportamentul.Urmareste aspectul lichidului amniotic, raporteaza

17

asupra modificarilorPregateste materialele necesare pentru asistenta la

nastere: campuri sterile, manusi sterile, material de

dezinfectie,pense,foarfeci sterile,ata pentru cordonul ombilical, materiale

pentru ingrijirea nou-nascutului, material pentru prevenirea oftalmei

gonococice, medicamente pentru degajarea travaliului etc.Colaboreaza

permanent cu gravid, sfatuind-o cum sa respire si sa-si prelungeasca

voluntar contractileSupravegheaza perineul in timpul expulziei ,anunta

medical pentru perinectomie sau epiziotomie in cazul in care opune

rezistentaAsista expulzia respectand timpiiDezobstureaza caile

respiratorii ale nou-nascutului ,sectioneaza si ligatureaza cordonul

ombilicalObserva si semen de dezlipire a placentei :pierderi mici de

sange ,contractii uterine slabe, coborarea fundului uterin sub ombilic si a

cordonului restant, uter dur contractat,apasarea desupra simfizei pubiene

nu determina ridicarea cordonului restant.Prinde placenta cu palmele

facute caus,rasuceste membranele pentru evitarea rupeii si ramanerii

acestora in cavitate.Verifica integritatea placentei pe ambele

fete,acordand atentie deosebita cotiledoanelor aberanteVerifica

integritatea tesuturilor moi materne (col,perineu) colaboreaza cu medical

in vederea suturarii.  Efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea

fiecarei paciente si a activitatii desfasurate în timpul serviciului, în cadrul

raportului de tura,respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si

combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a

circuitelor sanitare, organizeaza si desfasoara programe de educatie

pentru sanatate,   participa si/sau initiaza activitatii de cercetare în

domeniul medical si al îngrijirilor pentru sanatate

18

    In timpul travaliului asistenta medicala sta lânga gravida asigurându-i

confortul psihoafectiv, oferindu-i siguranta; urmareste TA, T, CUD, BCF-

urile si în general evolutia travaliului;   executa examenul general sumar si

obstetrical în lipsa medicului (exceptând tuseul vaginal ); urmareste cu

precizie dinamica uterina, notând ritmul, durata si intensitate CUD. între

contractii asculta BCF-urile; semnaleaza imediat medicului anomaliile de

dinamica uterina sau modificarile BCF-urilor;

  In perioada de expulzie când partea prezentatiei începe sa întinda perineul,

asez gravida pe masa ginecologica;  pregateste câmpul operator dupa ce face

o dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne

ale coapsei, cu solutie de alcool iodat;  aseaza câmpurile sterile, izolând

regiunea vulvoperineala;explica gravidei modul de executiei a efortului

sustinut; ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;  daca i se va incredinta

sa asiste o nastere, va respecta întocmai regulile de asepsie, astfel: isi spala

mâinile cu trei perii sterile, cu apa sterila si sapun timp de cinci minute

pentru fiecare perie; prima perie folosind-o pâna la doua laturi de degete de

plica cotului, a doua perie pâna la jumatatea antebratului, iar cu a treia perie

va spala numai mâna. Va avea grija ca sa nu atinga obiectele din jur

(nesterile), si ca apa de pe mâini sa se scurga spre cot si nu invers.   dupa

aceasta mâinile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat, septozol si

alcool de 70 grade.  îmbraca bluza si masca sterila;

19

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN DELIVRENŢA PLACENTEI

   In momentul când asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent

parturienta urmarind starea generala, cantitatea de sânge pierdut (maxim 300

ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a placentei;  verifica daca

uterul este bine contractat;   verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare

cu mâna deasupra simfizei pubiene (manevra KUSTNER);   extractia

placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii placentei (prin

tractiune usoara);

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN CONSOLIDAREA

HEMOSTAZEI

Urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;se face toaleta externa a

lauzei;  pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore în

sala;administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta

hemoragie;  in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LAUZIA IMEDIATĂ

Simptomele aparute in lauzia imediata (primele 2 ore) sunt: oboseala,

tendinta de somn, uneori frison, puls rar, bradicardic uter dur ,glob de

siguranta la nivelul ombilicului, sangerare moderata.

Interventiile asistentei:

Efectueaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si

formarii globului de siguranta

Controleaza sangerarea, anuntand medicalul in cazul in care este

crescuta, nu apare globul de siguranta.

Supravegheza faciesul si comportamentul lauzei

20

Antreneaza lauza in discutii pentru a nu adormi.Lauza trebuie sa

colaboreze sis a inteleaga ca somnul produce relaxarea musculaturii uterine

si sa favorizeze hemoragia

Administreaza ceai,limonada

Controleaza functiile vitale ,depisteaza semnele socului hipovolemic

Transporta lauza in salon.In timpul transportului trebuie mentinuta

lenjeria de corp iar transportul se face obligatoriu cu caruciorul.

Simpotome: scurgerea lohiilor, involutia uterine, aparitia secretiei

lactate, revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale (usor cresuta in

travaliu) transit incetinit, diureza crescuta.

Probleme:Deficit de cunostinte privind autoingrijireaPosibila alterare a

ritmului cardiac din cauza sangerarii (determinate de resturile placentare sau

tromboflebitei post-partum)Posibila stare de discomfort in legatura cu

instalarea secretiei lactateAlterarea eliminarilorDeficit de cunostinte privind

ingrijirea sanilor si alaptarea, alimentatia in lauzie

Explica lauzei importanta ingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiilor

puerperale (dupa nastere)Efectueaza toaleta locala, schimbarea tampoanelor,

observa lohiile (aspect,miros,culoare, cantitate)Intruieste gravid sa se

autoingrijeascaControleaza involutia uterine (scade cu 1-1,5 cm pe zi)

devenind organ intrapelvin dupa 12 zileMasoara temperatura,

pulsul ,tensiunea arterial cel putin de doua ori pe zi, pentru depistarea

eventualelor complicatii (hemoragii, infectii, tromboflebita)Explica modul

de instalare a secretiei lactate, a “furiei laptelui” care poate fi insotita de

cresterea temperaturii pana la 37,5 grade CInstruieste lauza sa-si spele

mainile si sanii inainte si dupa supt, sa evite prelungirea suptului pentru a

nu favoriza aparitia ragadelorStimuleaza mobilizarea precoce a lauzei pentru

prevenirea complicatiilorIncurajeaza cresterea cantitatii de lichide din

21

alimentativeAtentioneaza lauza sa nu consume baututi alcoolice, excitante

(cafea, ciocolata, cacao, ceai rusesc), sa evite alimentele

flatulente.Efectueaza sondaj vezical in caz de retentie urinara in primele ore

dupa nastereIntruieste lauza la externare: sa isi mentina o buna igiena locala,

sa foloseasca tampoane vulvare sterile, sa evite raporturile sexual 6-8

saptamani, sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele

se elimina prin secretia lactateSfatuieste familia sa ajute mama in ingrijirea

copilului, precum si in plan emotional, pentru a se adapta noului rol.

Ingrijirile nou-nascutului in sala de nastere sunt:Aspirarea secretiilor (se

evita coborarea sondei in esofag sau introducerea ei pe narine pentru a

impiedica reflexe de tip vagal)Pensarea, sectionare si pansarea cordonului

ombilicalUscarea tegumentelor cu campuri sterile (evitarea termolizei prin

evaporare)Notatia Apgar la 1 minut si la 5 minute dupa pensarea

cordonuluiProfilaxia oftalmei si vulvei gonococice (o picatura de nitrat de

Ag 1% in fiecare sac conjunctival si in spatiul interlabilial)Observarea

malformatiilor sau a leziunilor traumaticeCantarirea,masurarea si aplicarea

bratatii de identificare la copil si la mama.Informarea mamei privin

sexul ,greutatea si starea copilului.

Realizarea alaptarii copilului.In primele 24-48 de ore lauza poate sa

stea in decubit lateralIi se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu

piciorul din dreptul sanului din care va suge copilul sprijinit pe un

scaunelAjutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata

intoarsa spre san.Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa

fie liber.O instruim pe lauza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte pentru

examen local.Reluarea locului de munca se face dupa concediul post-

natal.Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani postpartum.

22

CAPITOLUL IV

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul nr 1

Nume si prenume: M.D,varsta 26ani

Adresa :urban

Antecedente personale fiziologice si patologice: Menarha-11 ani, Cicluri

menstruale –neregulate,Ultima menstruatie:4 septembrie, Nasteri: 0

Avorturi :3, Contraceptive: neaga, Internari anterioare– in luna VI de

sarcină pentru Ameninţare de avort.

Diagnostic de internare:Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte,

bazin eutocic, debut de travaliu.Sarcina a fost depistata la 10

saptamani.Controale prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.

Motivele internarii: Pacienta M.D in varsta de 26 de ani se interneaza cu

motificari de sarcina in 36 de saptamani.Fara CUD,Col sters,

nedilatat,Scurgere de LA ,Circumferinta abdominal 111 cm,IFU 37

cm,Tonus uterin normal

Pacienta da nastere unui fat viu, de sex F, cu 3300 g, L-49 cm, fara

traumatisme, fara malformatii, scor APGAR 9 iar la 5 minute 10.

Delivrenta placentei 15 minute.

23

Nevoia fundamentala

Diagnostic de ingrijire

Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Alterarea circulatiei manifestata prin tahicardie

Obtinerea unui ritm cardiatic normal

-monitorizarea functiilor vitale,temperature,TA,-masurarea pulsului la fiecare 4 ore-se linisteste pacienta-se face bilantul hidro-electrolitic al lichidelor- Se observa faciesul, tegumentele

se administreaza medicatie prescrisa de medic

Valorile pulsului ajung la limite normale

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Dificultate de imobilizare datorita starii generale

Pacienta sa aiba o mobilitate corespunzatoare

Prevenirea accidentelor ca urmare a imobilizarii prelungite

- explic pacientei cauzele durerii- evaluez caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durată, frecvență, factori care cresc intensitatea- asigur un climat de întelegere empatică și un climat de liniște, căldură, umiditate- stimulez pacienta să se exprime asupra

- administrez medicația indicată de medic:

Pacienta se simte in siguranta, mai confortabil \

24

experienței dureroase pe care o trăiește- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii- determin pacienta să practice o respirație abdominala 5-10 minute după administrarea medicației (Algocalmin f la indicația medicului).-informez pacienta asupra evoluției durerii, a diminuării și toleranței și acțiunii medicamentuluiEfectuez masajul uterin

Nevoia de a elimina

Eliminare inadecvata manifestata prin ischiurie.

Pacienta sa prezinte mictiuni spontane

Se verifica prezenta globului vezicalIntroducerea bazinetului cald sub pacienta.Lasa robinetul deschis sa curga apa ( sa fie auzita de pacienta)Introduce mainile pacientei in apa calda.

Efectuarea sondajului vezical , in conditii de asepsie

Pacienta prezinta mictiuni spontane. Diureza in curs de 24 de ore este 1500 ml

25

Nevoia de a bea si a manca

Alimentaţie inadecvată, deficitRisc de deshidratare

Asigurarea caloriilor necesare organismuluiHidratarea corespunzătoareAsigurarea bilanţului hidric

Se va masura zilnic greutatea corporala Se vor observa eventualele semne de deshidratare: aspectul pielii si a mucoaselor, puls, T.ASe va servi pacienta cu alimente preferate de eaCantarire zilnicaSe ofera pacientei alimente usor digerabile, preferate de pacienta , in cantitati moderate

Alimentaţie şi hidratare parentală

Organismul nu a suferit din pdvd. al alimentaţiei

26

Cazul nr 2

Nume si prenume: P.R,varsta 34 ani,provine din mediul rural.

Antecedente heterocolaterale: mama-HTA

Antecedente personale fiziologice si patologice

Menarha-13 ani

Cilcuri menstruale regulate-28 de zile

Ultima menstruatie :20 august

Nasteri -0

Avorturi -3

Contraceptive -neaga

Greutatea la nastere a nou nascutului 3500 g

Diagnostic de internare:Sarcina 38 de saptamani, fat viu, prezentatie

pelvina, membrane intacte, bazin eutocic, debut de travaliu. Se interneaza

acuzand CUD pentru asistenta la nastere.

Interventie chiurgicala principal: operatie de cezariana.Sarcina a depistata la

12 saptamani.Controale prenatale lunare cu evolutie fiziologica.

Motivele internarii:Pacienta P. R. in varsta de 34 de ani, se inteneaza in

data de 18.05.2011 in clinica de obstetrica cu modificari de sarcina in 38 de

saptamani.

Contractii uterine la 10 minute.Tonus uterin normal.Col sters.Nu pierde

lichid aminiotic sau sange.Orientarea fatului longitudinal.Dilatatie ce

permite indexul.Membrane intact.Prezentatie pelvina.

Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie cezariana.

Pacinta da nastere unui fat de sex M, cu 3500 g L-50 cm fara malformatii,

fara traumatisme, scor APGAR 9, iar la 5 minute 10.

Delivrenta placentei -16 minute.

27

Nevoia fundamentala

Diagnostic de ingrijire

Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a fi curat si ingrijit

Deficit de cunostinte privind autoingrijirea

Pacienta sa fie capabila sa se autoingrijeasca

Asistenta explica lauzei importanta ingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiilor,efectueaza toaleta locala,schimbarea tampoanelor,observa lohiile(miros,aspect,culoare),aspectul plagii operate,controleaza involutia uterina

Administrarea medicatiei prescrisa de medic.Efectuarea sondajului vezical , in conditii de asepsie

Pacienta prezinta mictiuni spontane. Diureza in curs de 24 de ore este 1500 mlGreturile sunt combatute, pacienta nu mai varsa.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Dificultate de mobilizare datorita starii generale,a durerii,a sangerarii

Pacienta sa aiba o mobilitate corespunzatoare

- explic pacientei cauzele durerii- evaluez caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durată, frecvență, factori care cresc intensitatea- asigur un climat de întelegere empatică și un climat de liniște, căldură, umiditate

Administrez medicatia indicata de medic-Algocalmin

Pacienta se simte in siguranta, mai confortabil

28

- stimulez pacienta să se exprime asupra experienței dureroase pe care o trăiește- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii- determin pacienta să practice o respirație abdominala 5-10 minute după administrarea medicației

Nevoia de a dormi si a se odihni

Alterearea calitatii somnului datorita dificultati in a dormi si a se odihni

Pacienta sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

- ii explic bolnavei sa evite oboseala,eficienta somnului si a odihnei- aerisesc salonul- asigur conditii de microclimat in salon pentru ca bolnava sa se poata odihni- ii recomand activitati recreative- plimbari in are liber insotita la inceput

La indicatia medicului se administreza anxiolitice usoare

pacienta se poate odihni

Nevoia de a manca si a bea

Alimentaţie inadecvată, deficit

Pacienta sa aiba un aport nutritional

- evaluez limitele persoanei pentru a se alimenta/hidrata și în

-administrez dieta prescrisa de medic

- starea pacientei se ameliorează

29

Risc de deshidratare

corespunzator funcție de aceasta voi planifica intervențiile: pacienta poate să înghită, știe să se servească singură de tacâmuri, ia singură cana de lichid dar obosește, - poziționez pacienta într-o poziție comodă pentru alimentația pasivă- sfătuiesc pacienta să mănânce încet cu înghițituri mici bine mestecate (pentru a-i ușura stomacului efortul de digestie mecanică)Atentionez lauza sa nu consume bauturi alcoolice, excitante,sa nu consume alimente flatulente.

30

Cazul nr.3

Numele şi prenumele: S.C.,varsta 39 ani.

Adresa : urban

Antecedente heterocolatrale: neaga

Antecedente personale fiziologice si patologice: menarha la 11 ani,

cicluri menstruale neregulate, ultima menstruatie 15 august, Nasteri -o

Avorturi –o, Contraceptive –orale

Greutatea la nastere a nou nascutului :3000g

Diagnostic de internare: Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte,

debut de travaliu, bazin eutocic.Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la

nastere

Motivele internarii: Pacienta S C in varsta de 39 de ani, se interneaza , in

clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 de saptamani.

Circumferinta obdominala : 103 cm, IFU :32 cm, Contractii uterine : la 7

minute, Tonus uterin normal, Col sters, Membrane rupte,Lichid amniotic

clar, Prezentatie pelvina.

Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm, fara

malformatii, fara traumatisme, scor APGAR -8 , iar la 5 minute 10.

Delivrenta placentei -20 min

31

Nevoia fundamentala

Diagnostic de ingrijire

Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a elimina

Eliminare inadecvata manifestata prin ischiurieAlterarea eliminarii , cu alterarea integritatii tegumentelor

Pacienta sa prezinte mictiuni spontane

Combaterea greturilor si varsaturilor

Se verifica prezenta globului vezicalIntroducerea bazinetului cald sub pacienta.Lasa robinetul deschis sa curga apa ( sa fie auzita de pacienta)Introduce mainile pacientei in apa calda.Pacienta este ajutata in timpul varsaturilorPacienta este asezata in decubit dorsal cu capul intr-o parte aproape de marginea patului.Pastrarea produsului eliminat

Administrarea medicatiei prescrisa de medic.Efectuarea sondajului vezical , in conditii de asepsie

Pacienta prezinta mictiuni spontane. Diureza in curs de 24 de ore este 1500 mlGreturile sunt combatute, pacienta nu mai varsa.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Dificultate de imobilizare datorita starii generale,aplagii postoperatorii

Pacienta sa aiba o mobilitate corespunzatoare

- explic pacientei cauzele durerii- evaluez caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durată, frecvență, factori care

Administrez medicatia indicata de medic-Algocalmin

Pacienta se simte in siguranta, mai confortabil \

32

cresc intensitatea- asigur un climat de întelegere empatică și un climat de liniște, căldură, umiditate- stimulez pacienta să se exprime asupra experienței dureroase pe care o trăiește- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii- determin pacienta să practice o respirație abdominala 5-10 minute după administrarea medicației

Nevoia de a dormi si a se odihni

Alterearea calitatii somnului datorita dificultati in a dormi si a se odihni

Pacienta sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

- ii explic bolnavei sa evite oboseala,eficienta somnului si a odihnei- aerisesc salonul- asigur conditii de microclimat in salon pentru ca bolnava sa se poata odihni- ii recomand activitati recreative-

La indicatia medicului se administreza anxiolitice usoare

pacienta se poate odihni

33

plimbari in are liber insotita la inceput

Nevoia de a manca si a bea

Alimentaţie inadecvată, deficitRisc de deshidratare

Pacienta sa aiba un aport nutritional corespunzator

- evaluez limitele persoanei pentru a se alimenta/hidrata și în funcție de aceasta voi planifica intervențiile: pacienta poate să înghită, știe să se servească singură de tacâmuri, ia singură cana de lichid dar obosește, efort ce o determină să renunțe la mișcare/băutură - poziționez pacienta într-o poziție comodă pentru alimentația pasivă- sfătuiesc pacienta să mănânce încet cu înghițituri mici bine mestecate (pentru a-i ușura stomacului efortul de digestie mecanică)

-administrez dieta prescrisa de medic(hipercaloric)

- starea pacientei se ameliorează

34

CONCLUZII

Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la

starea premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si

dureaza 6-8 saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern

isi reia ciclicitatea menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza ,

prima menstruatie poate sa apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si

insalarea unei noi sarcini Modificarile morfologice dupa nastere sunt

dominante de fenomenul de regresie ce apar in toate sectoarele ce au

suferit in timpul sarcini, cu exceptia sanilor, care isi continua fenomenele

productive din timpul sarcinii.

Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de

ore) ,propriu-zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani).

Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de

efortul fizic si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala,

somnolenta, bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si

frison fiziologic

Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente

ale organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala

35

BIBLIOGRAFIE

1. Obstetrica fiziologica si patologica Profesor universitar DR

Petrache Vartej

2.Obstetrica normala- Conf .DR .Dan Pascut

3.Obstetrica ginecologica- Profesor Universitar Dr Stefan Ioan

Chiovschi

4.Ghid de nursing –Lucretia Titirca

5.Urgente medico chirurgicale sinteze pentru asisatentii medicali-

Lucretia Titirca

6.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-

Lucretia Titirca.

36