Ingrijirea Pacientei Cu Cezariana

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN IASI

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator

Asistent medical principal,

Iftode loredana Cursant,

Bordeianu Anca Vasilica

IASI

2010

INGRIJIREA PACIENTEI CU NASTERE

PRIN CEZARIANA

Cuprins

ARGUMENT

CAPITOLULI ...............................................................................pag. 7

Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale aparatului genital

CAPITOLUL II .............................................................................pag. 19

Notiuni despre nasterea prin cezariana

CAPITOLUL III .............................................................................pag. 29

Rolul asistentei medicale în pregătirea pacientului pentru explorări paraclinice

CAPITOLUL IV .............................................................................pag. 39

Intervenţiile asistentei medicale privind îngrijirea pacientului cu cezariana

CAPITOLUL V .............................................................................pag. 54

Prezentarea cazurilor

CAPITOLUL VI .............................................................................pag. 75

Educaţie pentru sănătate

Bibliografie

ARGUMENT

Instruirea clinică în spital mi-a plăcut în toate secţiile, dar impresionată în

mod deosebit am fost în sala de naştere. Acolo am considerat că naşterea este un

miracol şi cum spune Prof. Dr. Octav Rusu naşterea este “cel mai frumos, cel

mai înălţător act fiziologic, acela al procreaţiei.”

Acolo am văzut ce înseamnă cu adevărat echipa medico -sanitară, înţelegerea,

coordonarea intervenţiilor, ţinănd cont că răspunderea este pentru două vieţi.

Deşi mi-am dat seama că responsabilitatea ce mi-o asum este foarte mare, cele

spuse mai sus m-au convins să tratez în lucrarea mea îngrijirea gravidei în Sala

de Naştere.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

GENITAL FEMININ

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se

realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul

fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid).

Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se

dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dar

diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se

realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie,

hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti

hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa

pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite

caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.

Organizarea morfo-functionala a sistemului reproducator la ambele sexe este

extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si

spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor

activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura

conditii optime pentru reproducere.

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup

de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe

(salpinge) si ovarele.

Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa

interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de

dezvoltare.

7

VULVA – reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .

Este constituita din: - muntele lui Venus

- labiile mari

- labiile mici

- clitorisul

- himenul

- glandele Bertholin 45421icr99kyn7g

- glandele Skene

- bulbii vestibulari

- glandele anexe regionale

- perineul cy421i5499kyyn

La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu

glandele Skene.

Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita,

de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un

relief usor proeminent si o consistenta moale de „perinita”.

Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si

tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe

partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta

foliculi polisebaceici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie

debuteaza la pubertate.

Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare

se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un

bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si

hematoame extinse.

Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care

se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un

epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.

8

Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept

incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta

cu un fren.

Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv

bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare

a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite

din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.

Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale

orificiului uretral.

Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si

profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi

Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos

excavatia osoasa a bazinului.

Organele genitale externe :

vaginul

uterul - corp

- istm

- col (cervixul)

trompe - portiunea interstitionala

9

- portiunea istmica

- portiune ampulara

ovarele

Organele genitale interne :

Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-

posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste

drept canal – trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.

Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul

nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa

aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.

La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se

intrun

conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi,

inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.

In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul

in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu

sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.

Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se

deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte

in raport cu vezica si uretra.

UTERUL

Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care

produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea

pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:

anterior – cu vezica urinara

posterior – cu rectul

inferior – se continua cu vaginul

superior – cu organele intestinale si colonul

- lateral – cu ligamentele largi

10

Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la

multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in

portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.

Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.

Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu

doua fete si doua margini.

- Fata anterioara – usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde

acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.

- Fata posterioara – mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de

peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal

posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal

(Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.

Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava

sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui

este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale

denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al

ligamentelor rotunde si utero-tubare.

ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are

forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite.

Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa

divizand colul in portiune supra si subvaginala.

11

Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al

vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe

linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de

sac Douglas. Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie

a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei

superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu

treimea inferioara.

Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si

centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala

ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm.Colul este separat de

peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.

Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt

reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

- ligamente largi

- ligamente rotunde

- ligamente utero-sacrate

Ligamentele largi – se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la

marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.

12

Fata anterioara – este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm,

care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea

aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoi se angajeaza in canalul inghinal,

terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al

muntelui lui Venus si al labiilor mari.

Fata posterioara – a ligamentului este ridicata in portiunea mijlocie de catre

ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .

Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul

principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.

Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.

Ligamente utero-sacrate

Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a

regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul

celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare

netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive

elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin

intermediul peretilor vaginali.

Vascularizatia si inervatia

Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel

mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.

Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-

ovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.

Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de

sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se

formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele

dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza

venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele

venos urmeaza calea ligamentului rotund.

Limfaticele

13

Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai

abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe

marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza

calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta

prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna cu alte

parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei

staii ganglionare.

– Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern

si extern

– Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.

– Este formata din ganglionii lombo-aortici.

Inervatia

Inervatia uterului este asigurata de plexul

utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric

inferior cu predominenta simpatica.

Trompele uterine

Sau salpingele sunt cele doua conducte

musculo-membranoase situate in partea

superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de

la coarnele uterine pana la fata superioara a

ovarelor.

La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea

initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe

traiectul lor intra 2 – 4 cm pana la 6 – 8 cm, in partea terminala.

Fiecare trompa prezinta 4 parti:

Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.

Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 – 4 cm.

Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatata.

14

Ovarele

Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie

endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.

Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.

Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si

grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor

neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul

trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin

ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezo-

ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera

ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 – 12 arteriole

care patrund in ovar la nivelul hilului.

Functii ovariene

Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un

ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc

organismul feminin pentru graviditate.

Ovogeneza – consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula

germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula

germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (44

somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune

mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.

In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o

celula mare – ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin

ruperea foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand

preovulul, care nu se divid si devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi

redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin trompele

uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine.

Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra

zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat,

15

corpul galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al

sarcinii.

Secretia de hormoni ovarieni

Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de

celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in

timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si

testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale

feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.

Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de

corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau

in modificarea secretorie a mucoasei uterine.

Glanda mamara

Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral

de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior

muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta anomalii numerice in plus sau

minus; anomalii de forma sau volum. ]Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm,

diametrul, inaltimea de 10 –12 cm si greutatea de aproximativ 150 – 200 grame.

Consistenta este formata dar elastica.

Tegumentele – sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 – 25 mm,

pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei

proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 – 12 orificii galactofore.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este

reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei

uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza,

constituind expresia activitatii genitale feminine.

16

In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc:

ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul

uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:

Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua

straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:

startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului

menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.

Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in

cursul ciclului menstrual.

Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si

menstruala.

Faza proliferativa

Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin

treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici

mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 – 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor

este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu

actiune proliferativa asupra mucoasei.

Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)

In cea de-a 15 –17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele

devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a

excreta catre ziua a 25-a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu

mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25 – 27, tot acum stroma se

micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.

Determinismul fazei secretorie este: L.H. – progesteron – faza secretorie.

Faza menstruala

17

Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 – 10 cm in grosime si

se elimina. Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine,

realizat prin jocul modificarilor vasculare.

Ciclul vaginului

In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are

patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.

Acestea sunt: - zona superficiala

- zona intermediara

- zona parabazala

- zona bazala

In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de

dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de

asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum.

Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.

Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei

estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).

Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se

manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt

eliminate in placarde. Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a

celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.

Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se

plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.

Ciclul mamar

In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc

modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si

progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia

tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore.

In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului

lobulo-alveolar.

18

In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt

dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea

colostrul. Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea,

circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte

evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.

Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a – a 4-a datorita inceperii

secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul

suptului, intervenind si o cale neuroflexa.

19

CAPITOLUL II

NOTIUNI DESPRE NASTEREA PRIN CEZARIANA

DEFINITIE

Cezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urma

inciziei abdomenului si apoi a uterului. Desi exista cazuri in care se apeleaza la

cezariana pentru a salva viata mamei si copilului, exista si altele in care medicul

sau femeia aleg cezariana pentru ca este mai la indemana, pe considerente de

genul ca elimina frica de nastere sau o parte din problemele medicale

caracteristice nasterii pe cale vaginala.

In trecut, majoritatea femeilor care nasteau prin cezariana mureau. Aceasta

operatie era varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre

practicarea cezarianei dateaza din secolul XVI. Cu toate acestea, pana in

secolele XVIII si XIX nu se putea vorbi despre supravietuirea celor doi: mama

si copil, si aceasta in special datorita infectiilor si hemoragiilor puternice ce

apareau dupa efectuarea operatiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea

uterului si abdomenului dupa efectuarea unei cezariene.

20

http://www.copilul.ro/nastere/pregatire-nastere/Frica_de_nastere-a5069.html

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://media.realitatea.net/multimedia/image/200803/w298/poza_001_00071985_1183019810_00.jpg&imgrefurl=http://www.realitatea.net/copiii-nascuti-prin-cezariana-nu-sunt-mai-bolnaviciosi-decat-cei-nascuti-natural_71985.html&usg=__2PJS53E3YgdBDlVrT6GH5Vjdk1U=&h=480&w=480&sz=19&hl=ro&start=59&itbs=1&tbnid=IFNi-6ShMKbXrM:&tbnh=129&tbnw=129&prev=/images%3Fq%3Dcezariana%26start%3D40%26hl%3Dro%26sa%3DN%26gbv%3D2%26ndsp%3D20%26tbs%3Disch:1

Desi cezariana a devenit o cale de nastere tot mai des intalnita, cu riscul

mortii scazut (2%), acesta este inca mai mare decat in cazul nasterii vaginale.

Motivele pentru care cezariana are aceasta rata a mortalitatii, si cele pentru care

pot apare multe complicatii dupa aceea, se datoreaza procedurii chirurgicale,

care include atat incizia la nivelul abdomenului cat si cea la nivelul uterului.

ETIOPATOGENIE

Operatia de cezariana este indicata cind nasterea vaginala pune la risc

mama sau copilul. Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru

efectuarea unei cezariene. Cezariana se indica cind apare distocia,

distressul fetal, prolaps de cordon, probleme ale placentei.

In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala atat

pentru mama cat si pentru fat:

● travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicarii

operatiilor de cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nu

este dilatat suficient, in ciuda contractiilor puternice. Uneori capul bebelusului

este prea mare pentru bazinul mamei (disproportie fetopelviana).

● monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu

primeste suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat,

obstetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei.

● prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala

21

http://www.copilul.ro/nastere/nastere-naturala/Nasterea_naturala_vaginala-a330.html

(canalul nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia

de cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de asemenea

obligatorie in cazul prezentatiei transversale a fatului.

● sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai

multi copii au o pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea prin

cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala.

● atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii

travaliului (placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta

parevia) nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune.

● cand cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se

recomanda de regula practicarea cezarienei.

● Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.

● atunci cand mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare,

hipertensiune arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru

a reduce riscul complicatiilor. Daca nu se reuseste inducerea travaliului, este

necesara interventia chirurgicala.

● atunci cand fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloanei

vertebrale (spina bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian

(hidrocefalie).

● daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie

practicata si de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa

cezariana.

Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea vaginala continua sa scada

astazi. Ca si in toate tipurile de interventie chirurgicala pe abdomen, o cezariana

este asociata cu riscuri de adeziuni postoperatorii, hernii incizionale si infectii

de plaga. Daca o cezariana este efectuata in situatii de urgenta, riscul poate fi

crescut datorita unor factori speciali. Stomacul pacientei poate sa nu fie golit

crescind riscul de anestezie. Alte riscuri cuprind hemoragia severa si cefaleea

postanestezica.

22

O operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte motive decit cele

medicale. Motivele alegerii unei cezariene variaza intre cele ale medicului,

centrului medical si ale mamei.

In general, cand medicul aminteste cezariana, precizeaza ca nasterea vaginala

este de preferat, dar ca sunt cazuri in care cezariana este necesara.

Sfatul medicului

Se impune operatia de cezariana daca fatul are o pozitionare nefireasca si

daca gravida:

- are o cicatrice uterina anterioara cezarienei, pentru ca exista riscul aparitiei

unor complicatii;

- are miopie accentuata (medie sau forte);

- sufera de boli de inima, ceea ce o impiedica sa faca efort mare;

- a mai facut o cezariana;

Complicatiile si accidentele sarcinii

Sarcina extrauterina Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului in afara

cavitatii uterine.Defineste o notiune mai larga cu referire la nidatia inafara

23

endometrului ,incluzand si localizarile uterine la col sau in grosimea

miometrului.

Dizgravidia de prim trimestru

Reprezinta traducerea clinica a modificarilor biologice induse de prezenta

zigotului.El este un element de semnalare biochimica, metabolic si

imunologica.

Simptomatologia predominant este digestive, prin modificari alea functiei

grandei salivare, a apetitului, gustului, ce se traduc mai ales prin greturi si

varsaturi.Greturile si varsaturile ocazionale, nesistematizate nu pun probleme

clinice si terapeutice deosebite,deoarece permit mentinerea unui aport alimentar,

hidric care asigura necesitatiile organismului.Aceste simptome dispar la

sfarsitul primului trimsetru de sarcina.

Preeclampsia

Sau HTA indusa se sarcina.Este sindromul care complica al treilea trimestru

de sarcina la o femeie de obicei primipara, indemna de orice afectiune renala

sau vasculara anterioara, tradus prin HTA cu sau fara albuminurie si eventual cu

retentive excesiva de apa (edem).Netratat, evolueaza de obicei spre eclampsie,

iar correct tratata se vindeca fara sechele si nu recidiveaza in sarcinile

urmatoare.

Eclampsia

Este cea mai grava forma de disgravidie de ultimo trimestru, caracterizata

prin aparitia de convulsii tonico-clonice, asemanatoare celor epileptice la o

gravid ce nu prezentat anterior o patologie convulsivanta.

Criza epileptica apare de obicei pe fondul patologic al unei disgravidii de

ultim trimestru, preeclampsia sau pe fontul unei HTA cronice preexistente.

24

TRANSFORMĂRI SURVENITE ÎN TMPUL SARCINII

SI DUPA CEZARIANA

.

Aspectul colului uterin

Uterul este un organ musculo-cavitar situat în pelvis deasupra vaginului,avănd

anterior vezica urinară şi posterior rectul.Are rolul de a primi ovulul

fecundat,să-l protejeze pe perioada dezvoltării sarcinii şi să-l expulzeze dapă

270-280 de zile

(40 de săptămâni). Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin

gasindu-se la nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5

cm/zi , astfel ca in 10 zile devine organ pelvin .

Endometrul este supus unor modificări hormonale ciclice şi se elimină

lunar prin menstruaţie sau primeşte ovulul fecundat şi sete supus altor

modificări,influenţat de hormonii de sarcină(progesteronul în timpul sarcinii şi

ocitocinaînexpulziafătului)..

Trompele uterine(salpingele) sunt două conducte legate de uter pe fiecare parte

a lui şi cu deschidere în abdomen spre ovare.au rol de a capta şi a conduce

ovulul spre locul de unire cu spermatozoidul(în treimea externă a trompei),apoi

aouluisprecavitateauterină.

Ovarele sunt organ pereche cu rol excretor prin producerea celulei sexuale

femeieşti-ovulul şi cu rol secretor(endocrin) prin producere de hormoni.Pe

25

perioada sarcinii ovarele nu excretă ovule.Ovarele şi trompele formează

împreunăanexeleuterine.

Glandele anexe ale aparatului genital feminin

Glandele mamare.Sânii proemină pe faţa anterioară a toracelui.Au rol esenţial

în funcţia de procreaţie.Încep să se dezvolte în pubertate şi au dezvoltare

maximă în sarcină şi alăptare.Au formă sferică şi în mijlocul feţei convexe se

observă o zonă circulară de culoare roz-brună numită areolă mamară,iar în

mijlocul areolei se găseşte mamelonul,o formaţiune cilindrică la nivelul căreia

se deschid porii galactofori.Ca structură este o glandă tubulo acinoasă formată

din lobi,lobuli şi acini glandulari,care sunt elemente secretoare.Secreţia lactată

are loc sub influenţa hormonilor(prolactină şi ocitocină)şi pe cale neuroreflexă

(după naştere prin actul suptului).

Modificari generale dupa operatie

Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe,iar

vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au o secretie

crescuta in primele zile postpartum .astfel ca transpiratiile persista aproximativ

2 saptamani.

Sistemul osteomuscular

Dispare treptat imbibatia dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului si

relaxarea simfizei, iar muschii isi recapata tonusul si elasticitatea.

Aparatul cardiovascular

Hemodinamica normala se restabileste in prima saptamana

postpartum.Volumul sanguine creste, imediat postpartum. Debitul cardiac si

presiunea venoasa centrala cresc in cursul primelor ore postpartum si revin la

normal in primele doua saptamani.

26

Pulsul bradicardic in primele 24 de ore, revine la normal dupa 2-3

zile.Tahicardia apare in caz de anemie si infectie.Tensiunea arteriala ,usor

crescuta in travaliu, revine la valorile de dinainte de sarcina.

Sistemul hematologic

Hemoglobina si hematocritul pot fi scazute din cauza pierderilor sanguine

din timpul nasterii.Leucocitoza se mentine ridicata in prima saptamana .Factorii

de coagulare se mentin crescuti 10-12 zile ,ceea ce explica frecventa

trombozelor in lauzie.VSH pastreaza ,de asemenea valori ridicate.

Aparatul respirator

Respiratia dupa nastere este profunda,lenta, prin disparitia dispneei cauzata

de ascensiunea diafragmului in sarcina.

Aparatul urinar

In primele 2-3 zile ,lauza are poliurie tranzitorie din cauza eliminarii

surplusului de apa din sectorul interstitial.Hipotonia cailor urinare retrocedeaza

in 4 saptamani.Traumatismele uterovezicale pot duce la retentii de urina ce

necesita sondaj vezical.

Aparatul digestive

Hipotonia intestinala se poate mentine in lauzie,determinand constipatia.

Hemoroizii, exagerati dupa nastere , cedeaza treptat in prima saptamana.

Sistemul nervos

Dupa nastere, femeie este calma si linistita,dar in urmatoarele zile poate

apre o labilitate psihoafectiva (plans usor, stare depresiva) ce pare cauzata de

dezechilibrul brusc hormonal si de oboseala acumulata.

Intregul comportament psihic al lauzei este dominat de instinctual matern.

27

Lactatia

Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia

lactate si include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si

galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele avantaje:

Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut

Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului

Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

Mamogeneza

Reprezinta etapa pregatitoare a sanilor pentru nutritia nou-

nascutului.Anatomic in aceasta etapa este definitivata maturizarea glandei

mamare pentru functiile de lactogeneza si galactopoiza manifestate

postpoartum,

Pregatirea dezvoltarii glandei mamare incepe la pubertate.Instalare sarcinii

determina continuarea accelerate a dezvoltarii glandei mamare care se

desfasoara in doua stadii: proliferativ , in prima jumatate a sarcinii si secretor ,

in jumatatea a doua a sarcinii.

Lactogeneza

Se declanseaza intre zilele 2-5 postpartum si consta in fabricarea si

depozitarea laptelui matern de catre celulele epiteliale si alveolo-acinoase. Pana

in momentul instalarii lactatiei, epiteliul alveolo-acinos secreta, in gestatie

colostru.Colostrul este o secretie galbena, apoasa si bogata in imunoglobuline si

contine in raport cu laptele matur mai multe minerale si proteine si mai putine

glucide si grasimi.

28

Galactopoieza

Reprezinta excretia laptelui si intretinerea lactatiei.Reflexul de supt este

principalul factor responsabil de mentinere a lactatiei prin eliberarea de

prolactina.

O treime din volumul sanilor este reprezentata de depozitul lactate care

poate dura 48 de ore.Daca golirea sanilor nu se produce in acer interval,secretia

lactate regreseaza.Golirea sistematica a sanilor poate mentine secretia lactata ani

de zile.

Lactatia inhiba functia ovariana reproductive a femeii.Prima ovulatie si

mentruatie si produc in primele 6 saptamani postpartumla 40% din femeile ce

nu alapteaza si la 5% din cele ce alapteaza.

29

CAPITOLUL IIIRolul asistentei medicale în pregătirea pacientului pentru

explorări paraclinice

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia

de observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta

pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic.

Acesta va cuprinde:

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar

fi ridicatul din pat si mersul

- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea

si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem

osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului

- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,

tonalitate si timbru

- ascultatia inimii si plamanilor

Examene de laborator

Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic

dejun care să nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală

(lapte,unt,ouă,ciocolată,margarinăetc).

De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.

Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele

medicale, pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică

pacientului tehnica şi necesitatea ei, se recoltează produsul patologic, se

etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează în foaia de observaţie.

Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin

inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de

anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se

poate evidenţia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roşii,

trombocitele, formula leucocitară şi indicii hematologici (VEM, CHEM).

30

Valori

• Hematii= 4,5–5milioane/mm³

• Leucocite = 5000–9000/mm³

• Trombocite=150.000-300.000/mm³

Formulaleucocitară

• neutrofile =60–70%

• bazofile =0,5–1%

• eozinofile =1–4%

• monocite =5–8%

• limfocite =20–27%

Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA

Valori : 12 – 15 % - femei

Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca

anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg

Valori: 80–120mg/dl

Colesterolul

Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar

si zona geografica.

Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea

evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept

anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml

Valori :200-400mg/dl

Ionograma – se aspiră 4,5-5 ml sânge prin puncţie venoasă, fără

anticoagulant

Valori:

• Na = 135–145mEq/l

• Ca= 4,3–5,7mEq/l

31

• Cl = 100–110mEq/l

• K = 3,5 – 5 mEq/l

Electroforeza proteinelor

Valori:

• α1 =2–4%(0,2–0,g/dl)

• α2 =6–21%(0,4–0,8g/dl)

• β=8–14%(0,5–1,0g/dl)

• γ = 13 – 33% (0,6 – 1,2 g/dl)

Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre

care conţin 0,5 ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot

evidenţia timpul de protrombină, activitatea de protrombină, aPTT, timpi de

coagulare, INR,fibrinogen.

Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de

anticoagulant citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.

Valori normale: 2 – 13mm/1h

Rolul asistentei medicale in analizele de sange

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,

tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii

dezinfectante – alcool 90, pernite si musama

- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii

- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se

examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in

aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o

distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa

opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga

pumnul

32

Executie:

- asistenta se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;

- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;

- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta,

între police şi restul degetelor;

- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până

când acul înaintează în gol;

- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;

- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;

- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;

- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea

garoului şi a pumnului;

- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a

acului şi se retrage brusc acul;

- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală

Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria

dacă este murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează

pacienta.

Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează

formularele de trimitere, se masoară cantitatea.

Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc

pentru o noua sterlizare ; deşeurile se îndepartează.

Accidente si interventii

- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se

comprimă locul puncţiei 1-3 minute ;

- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul

venei ;

- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubit

dorsal fără pernă, se anunţă medicul.

33

Examene de urină – sumar urină

Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute

curate(sterile)

- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++

- glucoza

Normal: abumina, glucoza- absent

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

- pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale

pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în

funcţie de examenul cerut;

- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea

bazinetului, să folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fără

defecaţie, să verse imediat urina în vasul colector, să nu urineze în timpul

toaletei;

- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se asează

bazinetul sub pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se

îndepartează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat.

Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un

eşantion de 100-150 ml la laborator;

- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la

micţiunea anterioară;

- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către

laborator în maxim o oră de la recoltare.

34

Teste clinice

Roll-over test

Este un test simplu,care masoara modificarile de tensiune arteriala la

femeia gravida odata cu schimbarea pozitiei.Este util in urmarirea prenatala a

gravidelor cu risc de HTA indusa de sarcina.Se practica intre 28-32 de

saptamani.

Executie

Se aseaza gravida in decubit lateral,se masoara TA(diastolica) din 5 in 5

minute timp de 15 min pana se stabilizeaza.Se schimba pozitia,in decubit

dorsal,si se masoara TA la 1 min si apoi la 5 min.Daca TA distolica creste cu

20 mm sau mai mult,atunci testul este pozitiv si exista risc de a dezvolta HTA

indusa de sarcina.

Rolul asistentei nedicale

- Pregateste materialele necesare, pregateste psihic pacienta si o ajuta sa se

aseze in pozitiile corespunzatoare , noteaza in foaia de observatie valorile

obtinute si anunta medicul de rezultatul testului.

Testul non stres (TNS)

Un fat prezinta accelerari adaptive ale cordului in special ca raspuns la

miscarile active fetale.

Executie

Se asaza gravida in pozitie semidecubit lateral, este urmarita

cardiotocografic 20 min si se inregistreaza frecventa cordului fetal.Miscarile

fetale active sunt semnalizate de mama.

Prezenta a cel putin 2 accelerari alea frecventei cordului fetal cu

amplitudine de 15 batai/min timp de 15 sec in 20 min , accelerari de obicei

ascociate cu MFA indica un test reactiv.Aceasta inseamna o buna prezumtie

pentru 7 zile daca nu intervin alte modificari patologice.

35

Absenta accelerarilor sau prezenta a unui accelarari de 15 batai/,om to,p

de 15 secunde in 20 de minute indica un test nereactiv care inseamna

prognostic nefavorabil.


- Pregateste psihic gravida si o ajuta sa ia pozitia corespunzatoare testului

noteaza in foaia de observatie rezultatele si anunta medicul.

Examene echografice - echografia abdominala

Echografia este o metodă de diagnosticare ultrasonografică – prin folosirea

ultrasunetelor.

Echografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea

vizuală a organelor interne pline.


- se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea tehnicii, respectarea

unor reguli de examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea examinării, trebuie să

bea 500 ml de lichid neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să meargă la toaletă cu

o oră înaintea examinării, etc..

Biometria fetala si placentara

Se executa prin tehnica ecografica:

- Masurarea sacului ovular de la 7 saptamani, depistarea activitatii cardiac

de la 8 saptamani, masurarea capului fetal de la 11 saptamani, a lunigimii

cranio-caudale intre 8 si 13 saptamani.

- Masurarea elementelor fetale: cap, trunchi, coloana vertebrala, diametrul

biparietal in dinamica.Sunt elemente importante pentru aprecierea varstei

gestationale, dar in asociere si cu alti paramentri, ca diamentru toracic,

diametrul transabdominal, lungimea femurului.

- Masurarea grosimii placentare, vizibila doar dupa 14-15 sapramani,

diametrului maxim la locul de insertie a cordonului ombilical, care la

termen ajunge la 40 -45 mm

36


-se pregăteşte gravida psihic, si se explică necesitatea tehnicii

Amniocenteza

Este o metoda de investigatie invaziva care consta in prelevarea prin punctie

transabdominala a unei cantitati de lichid amniotic care poate fi analizata

biochimic si citologic.In functie de moment si scop , amniocenteza este precoe,

dupa 16 saptamani sau tardiva , in ultimele saptamani de sarcina.


- Pregateste materialele necesare-camp steril, ac de punctie transabdomila

steril, dezinfectant, eprubete sterile, manusi sterile

- Pregateste psihic gravida-o incurajeaza si o informeaza pentru necesitatea

efecturii tehnicii

- Pregateste gravida fizic- ajuta pacienta sa ia pozitia ceruta de catre medic

in timpul examinarii

Examenul regiunii pelvine

Acest examen este important in depistarea anumitor afectiuni a regiuni pelvine

si va fi efectuat de catre medic.

Rolul asistentului medical

- pregateste psihic pacienta si o informeaza asupra examenului

- ajuta pacienta sa-si indeparteze hainele de la brau in jos; acesteia i se va

asigura de catre asistent un halat, preferabil de unica folosinta

- va aseza pacienta sa se intinda pe masa ginecologica, permitand medicului sa-

i examineze vulva, uretra si vaginul; se recomanda purtarea sosetelor in timpul

examinarii pe masa ginecologica, deoarece acestea vor mentine calde picioarele

37

-in timpul examinarii va plasa o panza in jurul corpului pacientei, pentru mai

multa intimitate;

Examenul extern

In timpul examenului extern medicul va:

-examina vulva si orificiul de deschidere a vaginului, pentru

semne de roseata, iritatii, scurgeri, chisturi, negi genitali

(condilomatoza genitala) sau alte afectiuni

-examina interiorul vaginului cu ajutorul degetului, pentru a descoperi eventuale

chisturi sau puroi provenind de la glandele Bartholin

-introduce un specul in interiorul vaginului; speculul indeparteaza peretii

vaginali permitand examinarea vaginului si a cervixului; speculul poate fi din

plastic sau din metal, caz un care se va incalzi in prealabil si lubrifia

-examina peretii vaginali si cervixul, pentru a decela eventuale leziuni,

formatiuni, inflamatii, scurgeri anormale sau decolorari.

Daca se doreste efectuarea unui test Babes-Papanicolau, medicul va folosi o

mica perie sau o spatula de lemn pentru recoltarea probei. Dupa recoltare pot sa

apara mici sangerari sau patari ale lenjeriei intime. De asemenea, se poate

recolta si o proba de mucus cervical pentru decelarea unor infectii cu

transmitere sexuala, precum gonoreea sau chlamydia.

Examenul bimanual

Acesta examen fizic este parte integranta a examenului

pelvin. Medicul va introduce unul sau doua din degetele de la o mana in vagin,

iar pe cealalta o va plasa pe abdomen. Prin apasarea abdomenului si miscarea

degetelor in interiorul vaginului, medicul poate determina marimea, forma,

consistenta uterului, ovarelor si a trompelor uterine. De asemenea, pot fi

identificate eventuale formatiuni sau dureri.

38

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-genitale-feminine/chistul-glandelor-bartholin-bartholinita_1104

Examenul rectovaginal

Pentru aceasta examinare medicul va introduce un deget in rect si unul in vagin.

Acest examen ajuta medicul sa evalueze starea ovarelor, trompelor uterine si a

ligamentelor uterine. Acest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a

examinarii pelvine.

Rolul asistentului medical

-Va pregati materialele necesare( manusi sterile ,camp steril, eprubete sterile,

lame sterile, specule sterile, lubrefiant, tampoane sterile)

-va informa pacienta asupra procedurilor ce se vor efectua in timpul examinarii

si scopul acestora

-Dupa ce examinarea este incheiata, pacientei i se va inmana un tampon sau o

fasa pentru a indeparta scurgerile vaginale rezultate in timpul examinarii.

39

CAPITOLUL IV

Ingrijiri specifice acordate pacientei cu cezariana

Ingrijirile preoperatorii vor urmarii urmatoarele:

1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei

2.Pregatirea generala : A. Bilant clinic

B. Bilant paraclinic

3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)

Pregatirea pacientei inaintea interventiei chirurgicale este un element major

de prevenire a infectiilor postoperatorii.De ea depinde reusita operatiei si

evolutia postoperatorie.

Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii ,prin utilizarea de

antiseptic.Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate infectii ORL sau

urinare recente ori vindicate , paraziti externi, posibilitati de alergie.

Pregatirea fizica si psihica a pacientei

Ajunsi in sectia de chirurgie, pacientei trebuie asigurate confort fizic si

psihic.

Pacientele intenate sunt agitate, speriate, inhibate de teama interventiei

chirurgicale, de anestezie , de durere, de moarte.

Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa

inlature starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie:

Sa o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teama

Sa-i insufle incredere in echipa operarorie

Sa-i explice ce se va intampla in timpul transportului si in sala de

preanestezie, cum va fi asezata pe masa de operatie, cand va parasi patul, cand

va primi vizite.

Sa o asigure ca va fi insotita si ajutata

Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie disimulate fata de

pacient. Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism

40

siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor, incat acestea sa

capete incredere in serviciul in care a fost internat.

Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dura dar nici cu

slabiciune, binevoitoare dar si autoritara, va reusi cu siguranta sa inspire

pacientei incredere.

Bilantul clinic

1) Bilant clinic general

Asistenta medicala print-o observatie clinica justa si sustinuta asupra

pacientei are obligatia:

Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei,inaltimea si

greutatea, varsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem

starea de hidratare sau deshidratare a organismului, tinuta ,faciesul,

mersul, starea psihica.

Sa urmareasca atent si sistematic, necesitatile pacientelor si manifestarile

de dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili

obiectivele evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate.

Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selectiva

, sa remarce detalile importante, schimbarile care apar in evolutia ei si

utile pentru explorarea preoperatorie

Sa culeaga data din diverse surse:foaia de observatie , foaia de

temperature,familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire,

insa principala sursa ramane pacienta.Culegerea datelor sa se faca cu mare

atentie si minutiozitate ,pentru a nu scapa problemele importante si pentru

a face o evaluare corecta alor.

Toate datele privind starea generala a pacientei si evolutia acesteia se

noteaza permanent in foaia de observatie si planul de ingrijire ,pentru a

obtine un tablou clinic exact,care va fi valorificat de echipa de ingrijire si

va fi baza unui nursing de calitate.

2) Culegerea de date privind antecedentele pacientei.

41

a.familiale:

daca in familie au fost bolnavi :neoplasme, diabet , H.T.A , cardiopatii,

tuberculoza etc.

b.chirurgicale:

daca a mai suferit aflte interventii si daca au avut o evolutie buna sau au

fost complicatii.

c. Patologice:

se vor nota bolile care au influenta asupra asnesteziei si interventiei

daca a avut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare

afectiuni cardicace , boli cronice, epilepsie.

3) Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:

Tensiunea arteriala

Pulsul

Respiratia

Temperatura

Diureza

Scaunul

4) Examenul clinic pe aparate:

Este facut de medic prin: inspectie, palpare, percutie, ascultatie.

Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru

complectarea bilantului clinic preoperator.

Bilantul paraclinic

Complecteaza examenul clinic, permite o apreciere exacta a viitoarei

mamici.Rezultatele examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si

corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor

biologicesi patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie.Pentru o mai

buna intelegere a pregatirii preoperatorii ,putem clasa examenele paraclinice in:

1) Examene de rutina:

42

Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilor

chirurgicale ,indiferect de timpul avut la dispozitie pentru pregatire soi

indifferent de starea generala a pacientului: timp de sangerare si

coagulare, determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree

sanguina.

2) Examene complete:

Hemoleucograma completa, V.S.H , ionograma, E.A.B (echilibrul acido-

bazic), coagulograma completa, probe de disproteinemie, proteinemie,

transaminaze, examen de urina.electrocardiograma, radiografie sau

radioscopie pulmonara.

Pregatirea pentru operatie

In ziua precedenta:

a)repaos

b)regim alimentar:

Usor digerabil

Consum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea

diurezei, diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei

postoperatorii.

c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:

Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii

Spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologoce.

In seara zilei precedente

Baie generala la dus, inclusive spalarea parului (dupa clisma evacuatoare)

Se limpezeste abundant

Se sterge foarte bine

Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fara lac

de unghii), picioarele, spatiile interdigitale.

Toaleta bucodentara

Toaleta nasului

43

Ras : cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita proliferarea

germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, badijonaj

sau alte solutii antispetice colorate, pansament antiseptic curat.

Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)

Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)

In ziua interventiei

Pacienta nu mai bea

In camera( salon)

Se indeparteaza bijuteriile

Se mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventiei

Se indeparteaza proteza dentara mobile (se pastreaza in cana cu apa)

Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa

Se imbraca pacienta cu lenjerie curate

Se pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta

Transportul pacientei in sala de operatie

Se face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa predea

pacienta asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte

observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia

chirurgicala.Transportul se face cu brancard, carucior pat rulant. Pacienta trebuie

sa fie asezata confortabil si acoperita.

In sala de preanestezie:

se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczema,

intertrigo etc.)

se verifica starea de curatenie:regiunea inginala, ombilicul, axilele,

spatiile interdigitale, unghile.

Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara

Se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice

colorate.

44

Instalearea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) de

catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul vu

echipament steril, camp steril in zona genitor-urinara.

In sala de opertatie

Se executa ultima parte a pregatirii pacientei.

Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie

Monitorizarea functiilor vitale

Obtinerea unui obord venos

Pregatirea campului operator

Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul

anterior

Badijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face incepand

cu linia de incizie, de la centuru catre periferie si se termina cu zonele septice.

Ajuta la instalarea campului steril.

2.Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operate

Supravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii

interventiei chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din

acest moment, lauza devine obiectul unei atentii constante, pana la parasirea

spitalului.

Reintoarcerea in camera

In general pacienta este adusa in camera , insotita de medical anestezit si de

asistenta de anestezie, care va urmarii repsiratia , ca si modul in care este

transportata si asezata in pat.

Transportul pacientei operate:

Este indicat a se pace cu patul rulant .

Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de

schimbarile de temperature.Asistenta medicala care o insoteste se va

45

asigura ca pacienta sta comod, ca este in siguranta, si ca eventuala

tubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.

Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri

bruste.

In timpul transportului asistenta va urmari:aspectul fetei(cianoza)

respiratia, pulsul, perfuzia

Instalarea lauzei

Se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi

curate, bine aerisita, linistita, in semiobscuritate, avand temperature cuprinsa

intre18 si 20o C (caldura excesiva deshidrateaza si favorizeaza hipotermia) ,

prevazuta cu instalatii de oxygen montate pe perete, cu prize in stare de

functionare si cu aparatura pentru aspiratie.

Patul va fi accesibil din toate partile

Caldura excesiva a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderi

de apa, iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.

Patul va fi prevazut cu musama si aleza bine intinsa, fara perna .

Pozitiile pacientei in pat

Transferal de pe patul rulant pe pat va fi efectuat de catre trei personae,

ale caror miscari trebuie sa fie sincrone, pentru a evita bruscarea lauzei.

Cea mai frecventa pozitie este in decubit dorsal, cu capul intr-o parte,

pana cand isi recapata cunostiinta.Pentru a favoriza irigarea centrilor

cerebrali, cateodata patul este usor inclinat.

In foarte multe cazuri, pozitia este decubit lateral drept sau stang, care se

va schimba din 30 in 30 minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii.

Aceasta pozitie impiedica lichidul de varsatura sa patrunda in caile

aeriene.

Suparvegherea operatei

46

Este sarcina fundamentala a asistentei medicale.Supravegherea este

permanenta, in vederea depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor

postoperatorii.

Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca, pe

langa elementele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizeze

orice alte mici modificari si acuze subiective (durerea) sis a administreze , la

timp, tratamentul prescris, evitant initiativele personale, fara a tine cont de

responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.

Elemente de supravegheat

Supravegherea operatei se bazeaza pe date clinice sip e rezultatil

examenelor complementare.

Date clinice

Aspectul general al operatei

Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianoza

Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei

Starea extremitatiilor, paloarea sau racirea nsului urechilor mainilor si

picioarelor.starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala sau

curate- indica starea de hidratare a pacientei.

Starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externa

exprima o complicatie chirurgicala (hemoragie interna, peritonita

postoperatorie etc)

Diferiti parametri fiziologici

Tensiunea arteriala s masoara ori de cate ori este nevoie, in primele doua

ore de la operatie din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minte in uramtoarele sase

ore si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de

reanimare

Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea,

amplitudinea, care se noteaza.In cazul in care apar modificari ale (bradicardie

sau tahicardie) se va sesiza medical reanimator.

47

Respiratia – se noteaza frecventa, amplitudinea , ritmicitatea si se

sesizeaza, de asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datorita

pipei Mayo , lasate pana la aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina cand

se trezeste, inghitirea limbii este imposibila.Cea mai mica modifcare a respiratiei

va di semnaluzata anestezistului, care, in functie de caz, va indica o aspiratie

pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau va recomanda administarea de

oxigen

Temperatura se masoara dimineata si seara , si se noteaza in foaia de

observatie

Pierderi lichidiene sau sanguine

Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun; la

inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la

normal.Se masoara cantitatea si se observa aspectu; daca emisa de urina

lipseste, se practica sondajul vezical, nu ninte insa de a se folosi actiuni

specifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de la chiuveta sa

curga, fluieratul unei melodi, caldura suprasimfizar etc

Scaunul

Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gze; in

cazul in care nu apar gaze, se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care

scaunul nu este spontan, se face o clisma evacuatoare

Vomismentele

Se vor nota cantitatea, aspctul si caracterul (bilioasa, alimentara,

sanguinolenta)

Pierderile prin drenaj

Se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte

Alte semen clinice

Sunt urmarite de chirurg si anestezist, nefacand parte din atributiile

asistentei medicale, ele fiind semen importante in evolutia postoperatorie;

48

starea abdomenului (balonare,contractare, accelerarea perisaltismului

intestinal) starea aparatului respirator.

Ingrijiri acordate pacientei operate

De calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, evolutia postoperatorie

si absenta complicatiilor.

In momentul trezirii:

In monentul trezirii si pana la acesta , asistenta medicala va supraveghea,

permanent operata, pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:

Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte, fara

perna, pentru a evitarea trecerii acestora in caile aeriene.

Agitatia –prezenta asistentei medicale este obligatory langa pacient.La

trezire, in stare de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamente

de drenuri sau sonde.

Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (in

acest caz asistenta medicala este cea care-I va da sa bea 1-3 lingurite de

apa, dupa trezire, daca pacienta nu a vomit in ultimele doua ore) , sau ca

membri ai familiei alfati langa pacienta sa-I dea sa bea fara discernamant.

Imediat dupa trezire

Asistenta medicala

va mentine pacientain decubit dorsal in primele ore , decubilt lateral

dreapta sau stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate cu

rahianestezie.

Va asigura confortul plasandu-I bine perna, verificand, de mai multe ori

pe z , ca cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutul seara, inainte de

culcuare, ii va curate gura mentinand-o umeda in permanenta.

Toaleta zilnica este complecta cu perptanatul si periatul parului, neuitand

toaleta cavitatii bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.

Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si

de cate ori este nevoie

49

Bazinetul vor fi puse cu blandete , dupa ce , in prealabil , a fost incalzit la

temperature corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaleta

perianala.

Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste,

fara conversatii zgomotoase, fara multi vizitatori.

Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o parte

pe alta, sa-si miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie semisezanda

pentru a pregati sculatu din pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptand

cazurile in care este contraindicate.

Va incerca sa respecte micile obisnuinte ale fiecarei paciente.

Primele zile postoperatorii

Sunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile,

ingrijirile sunt foarte numeroase.

a) Lupta impotriva durerii

La originea durerii postoperatoriistau mai multi factori, care precizati

inainte de a prescrie analgezice de rutina.De mentionat ca nu se vor administra

calmante fara prescriptie medicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii

b) Lupta impotriva insomiei

Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesc

cele ce pot fi administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul dorit.

In plus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi:

ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.

c) Lupta impotriva anxientatii

Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul

chirurgical cantinua si postoperator.Frica de durere, de complicatii , de sechele

face ca anxietatea operatului sa fie prezenta.Aici intervine rolul moral al

asistentei medicale, care va trebui sa faca operatului sa aiba incredere in echipa

de chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutia

postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele

50

d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare

La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expuse

complicatiilor pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor

bronsice si suprainfectiei , este necesara o profilaxie acriva prin:

Dezinfectie nazofaringiana

Evitarea frigului, in special noaptea

Exercitii respiratorii de doua ori pe zi

Obligarea pacientei sa scuipe, profocand tusa prin “tapping”

e) Lupta contra distensiei digestive

Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu

retentive de gaze si lichide intestinale.Acestea sunt, de obicei, de scurta durata,

nedepasind 3 zile.

Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste si

antreneaza intarzierea tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal si

favorizand eviscerarea postoperatorie.

Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme

evacuatoare mici si repetate, purgative usoare care favorizeaza relurarea

functiilor intestinale.

De asemenea se administreaza produse care favorizeaza reluarea

peristaltismului intestinal, sau, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie

continua cu o sonda gastroduodenala

f)Lupta impotriva stazei venoase

Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase

raman complicatia majora in chirurgie.

La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua

prin miscari active si contractii muscular statice ale membrelor inferioare,

alterate cu perioade de repaos (10 contractii successive- pauza) repetate de mai

multe ori pe zi . prin flexia si extensia degetelor de la picioare, flexia si extensia

genunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia soldului.

51

Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru prevenirea

complicatiilor venoase.

In afara contraindicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei

interventiei sau a doua zi dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica

datorita faptului ca favorizeaza aplitudinea respiratory, ventilatia pulmonara,

tusea si expectoratia , accelerand reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in

mod pozitiv psihicul pacientei.

Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:

Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioare

Masurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism

Ridicarea se va face treptat: intai la marginea patului, isi balanseaza

gambele, face un pic de gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratie

si coborate in expiratie

Nu trebuie sa mearga singura, ci sprijinita de asistenta medicala sis a nu

exagereza de prima data

Se va tine ont si de ce spune pacientei, daca vrea sa mai mearga sau daca

vrea sa se opreasca

Dupa ce nu m ai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-un

fotoliu inainte de a se reintoarce in pat

Primul sculat din pat al operate este considerat prima plimbare

precoce.Sculatul din pat precoce este indicat in majoritatea inteventiilor

chirurgicale.

Starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, nici

deshidratarea , nici obezitatea, nici varicele – stari ce nu trebuie sa constituie o

scuza, ci, dimpotriva, la persoanele cu antecedente in flebita, plimbarea va avea

loc cat mai precoce posibil.

Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din p at

precoce, care nu va fi amanita din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.

52

Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo

unde este posibil.

g)rehidratarea

Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatia

normal se reia dupa o perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia , este

necesar sa se administreze o ratie hidrica, electolitica si caloric suficienta

acoperirii necesitatilor cotidiene.

h) alimentatia si realimentatia

In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de

urmatoarele principii:

Pacienta va bea atunci cand nu vomita

Va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.

Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces.

53

CAPITOLUL V

PREZENTARE CAZURI

Cazul 1

Nume si prenume: B.D.

Varsta: 28 de ani

Stare civila: casatorita

Religie: ortodoxa

Nationalitate: romana

Ocupatie: salariata

Antecedente heterocolaterale:- neaga

Antecedente personale fiziologice si patologice:

Menarha-11 ani

Cicluri menstruale –neregulate

Ultima menstruatie:4 august

Nasteri: 0

Avorturi :3

Contraceptive: neaga

Internari anterioare– in luna VI de sarcină pentru ameninţare

de avort

Obiceiuri de viata – fumătoare:10 ţigări pe zi

Greutate initiala – 64kg. Greutate actuala – 77kg

Diagnostic de internare: Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte

16.04.2010 la ora 07:20, bazin eutocic, debut de travaliu. Sarcina a fost depistata

la 10 saptamani.Controale prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.

Interventie chirurgicala principala: operatie de cezariana.

54

Motivele internarii:

Pacienta M.D in varsta de 28 de ani se interneaza in data de 16.04.2010 in

clinica de obstetrica cu motificari de sarcina in 36 de saptamani.

Fara CUD

Col sters, nedilatat

Scurgere de LA

Prezentatie pelvina

Circumferinta abdominal 111 cm

IFU 37 cm

Tonus uterin normal

T.A. 130/80 mmHg, P. 90b/min

Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de cezariana.

In data de 16.04.2010 nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta da

nastere unui fat viu, de sex F, cu 3300 g, L-49 cm, fara traumatisme, fara

malformatii, scor APGAR 9 iar la 5 minute 10.

Delivrenta placentei 15 minute.

55

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei Henderson

Nr. crt.

Nevoia fundamentală Manifestări de

dependenţă

Sursa de dificultate

1. A respira, a avea o bună circulaţie

Tahicardie Sangerare moderata

2. A bea şi a mânca Greţuri, vărsături

deficit alimentar si hidric prin

refuz3. A elimina Eliminare

inadecvataCezariana

4. A se mişca, a avea o bună postură

Repaus la pat Durerea, interzicerea mobilizarii

5. A dormi, a se odihni Insomnie Durerea, anxietatea

6. A se îmbrăca, a se dezbrăca

Deficit de autoingrijire

Cezariana

7. A menţine temperatura corpului constantă

Hipertermie Durerea

8. A menţine tegumentele curate şi integre

Dificultate in autoingrijire

Repaus la pat

9. A evita pericolele Anxietate Durerea10. A comunica Independenta11. A acţiona conform

propriilor credinţe şi valori

Independenta -

12. A te realiza Independenta -13. A te recrea incapacitatea

de a indelpini o activitate recreativa

Anxietate

14. A învăţa Cunostinte insuficiente

asupra noului rol de mama

Incaccesibilitatea la informatii.

56

Plan de ingrijireProblema Obiectiv Interventii autonome si

delegateEvaluare

Cezariana Sa nu prezinte comlicatii in timpul interventiei

chirurgicale

Pregatire preoperatorie:- se face testarea la anestezic; se face clisma evacuatoare, baie generala,-in ziua interventiei pacienta nu mai bea, se mai face o clisma evacuatoare, se indeparteaza pilozitatea si bijuteriile, se badijoneaza zona rasa, se instaleaza sonda urinara, se prinde o linie venoasa si se masoara functiile vitale.

Ingrijirea postoperatorie: se supravegheaza functiile vitale

si vegetative, se asigura pozitia corespunzatoare, se

administreaza un regim alimentar usor iar mobilizarea

se face sub supraveghere

Pacienta nu a suferit complicatii pre si

postoperatorii, prezinta o stare generala relativ buna cu

T.A.130/50mmHg, P.=74b/min., R=18resp./min., Temp.=38,5, Diureza=1700ml

Tahicardie Sa aiba un ritm cardiac in limite normale

-monitorizarea functiilor vitale, masurarea pulsului la

fiecare 4 ore, se linisteste pacienta, se face bilantul

Pacienta prezinta un puls normal

57

hidro-electrolitic al lichidelor, se administreaza medicatie

prescrisa de medicGreturi si varsaturi Combaterea lor Administrea de medicamente

la indicatia medicului, hidratare parenterala

Pacienta nu mai prezinta greturi si varsaturi

Durere la nivelul abdomenului

Diminuarea durerii Administarea de antalgice, efectuarea masajului uterin

Durere diminuata

Hipertermie Mentinerea temperaturi in limite normale

-se hidrateaza pacienta, se administreaza antitermice, se

masoara temperaturea dimineata si seara

Pacienta nu mai prezinta temperatura

T.A.140/50mmHg, P.=70b/min.,R=16resp./min., Temp.=36,7, Diureza=1500ml

Insomnie Sa se odihneasca suficient in decursul noptii

Administrea de sedative la cererea medicului

Pacienta se odihneste nopatea

Dificultate in mobilizare Sa se poata mobiliza Asistenta medicala ajuta pacienta sa mearga, sa isi

satisfaca nevoile fiziologice, igiena cotidiana

Supravegheaza intoarcerea pacientei in pat , maseaza

gambele

Pacienta a inceput sa se poata mobiliza

Risc de infectie Prevenirea infectiei Monitorizarea functiilor vitale, observarea semnelor

locale sischimbarea pansamentului plagii

operatorii zilnic.

Plaga este curata, functiile vitale se incadreaza in limite

normale

58

Disconfort la nivelul sanilor

Asigurarea confortului la nivelul sanilor

Golirea sanilor prin mulsAplicarea compreselor la

nivelul sanilor

Disconfort diminuatT.A.150/50mmHg,

P.=60b/min.,R=16resp./min., Temp.=37,2, Diureza=1200ml

Deficit de autoingrijire Asigurarea igieniei tegumentelor si mucoaselor

Se practica spalatul pacientei pe regiuni in pat, controleaza

involutia uterina si lohiileFolosirea tampoanelor curate si sterile, si schimbarea lor ori

de cate ori este nevoie

Tegumentele sunt curate si integre

Anxietate Diminuarea acesteia Asistenta medicala incurajeaza pacienta sa isi

explime temerileVorbeste cu blandete

Creaza un climat de incredere empatica

Anxietate diminuata cu stre generala buna

T.A.120/50mmHg, P.=68b/min.,R=16resp./min., Temp.=36,5, Diureza=1600ml

Deficultate in recreere Sa se poata recreea Se creaza o stare linistita in salon, i se ofera radio, tv,

reviste si brosuri

Pacienta se recreeaza

Lipsa de informatii legate de rolul de mama

Sa aiba cunostinte suficiente i se pun la dispozitie brosuri, se pune in legatura cu alte

mame cu experinta, i se explica toate nelamuririle si este incurajata in noul rol

de mama.

Pacienta a dobandit cunostinte legate de noul rol de mama

59

Evaluare Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se

externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si

sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii.

60

Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24Zile de boala 1 2 3 4 5

Resp

.

T.A.

Puls

Tem

p.

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°

Lichide ingerateDiurezaScauneDieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI CNP Numele………………………

Prenumele………………….………… Anul………Luna……..Nr.foii de observatie…..…...Nr.salon……….Nr.pat……...

61

Cazul 2

Nume si prenume: S.C.

Varsta: 25 de ani


Religie: ortodoxa


Ocupatie: salariata

Antecedente heterocolaterale: - neaga


menarha la 11 ani

cicluri menstruale neregulate

ultima menstruatie 15 august

Nasteri -0

Avorturi -0

Contraceptive –orale 2005-2009

Greutate initiala – 57kg. Greutate actuala –

68kg

Conditii de viata si de munca: corespunzatoare

Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.

Diagnostic de internare:

Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte (18.05.09) , debut de travaliu,

bazin eutocic.

Interventie chirurgicala principal: operatie de cezariana

Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere

62


Pacienta S C in varsta de 25 de ani, se interneaza in data de 18.05.2010 , in

clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 de saptamani.

Circumferinta obdominala : 103 cm

IFU :32 cm

Contractii uterine : la 7 minute

Tonus uterin normal

Col sters

Membrane rupte

Lichid amniotic clar

Prezentatie pelvina

T.A.150/80 mmHg, P.=87b./min.

Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de

19.05.2010 la ora 02:36 , nasterea a fost declansata cu cezariana.

Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm, fara malformatii,

fara traumatisme, scor APGAR -8 , iar la 5 minute 10.

Delivrenta placentei -20 min

63


Nr. crt.


dependenţă




2. A bea şi a mânca Inapetenta Cezariana3. A elimina Constipatie Peristaltism4. A se mişca, a avea o bună

posturăRepaus la pat Durerea,

interzicerea mobilizarii

5. A dormi, a se odihni Dificultate in a se odihni

Durerea, anxietatea


Deficit de autoingrijire

Cezariana


Independenta -



Repaus la pat

9. A evita pericolele Anxietate Durerea10. A comunica Independenta11. A acţiona conform


Independenta -



Anxietate

14. A învăţa Independenta -

64

Plan de ingrijire

Problema Obiectiv Interventii autonome si delegate

Evaluare

Cezariana Sa nu prezinte complicatii in timpul interventiei

Pregatire preoperatorie:- se face testarea la anestezic; se face clisma evacuatoare, baie generala,-in ziua interventiei pacienta nu mai bea, se mai face o clisma evacuatoare, se indeparteaza pilozitatea si bijuteriile, se badijoneaza zona rasa, se instaleaza sonda urinara, se prinde o linie venoasa si se masoara functiile vitale.Ingrijirea postoperatorie: se

supravegheaza functiile vitale si vegetative, se

asigura pozitia corespunzatoare, se

administreaza un regim alimentar usor iar

mobilizarea se face sub supraveghere

Pacienta nu a suferit complicatii pre si

postoperatorii, prezinta o stare generala relativ buna

T.A.140/50mmHg, P.=84b/min.,R=17resp./min., Temp.=37,5,Diureza=1200ml

Tahicardie Sa aiba un ritm cardiac Observarea si masurarea Puls tahicardic

65

normal functiilor vitale Inapetenta Sa se poata hidrata

corespunzatorStimularea poftei de manacare, hidratare

parenterala

Pacienta a inceput sa se alimenteze usor

Constipatie Sa prezinte eliminari adecvate

Masaj abdominal, regim alimentar usor si

administrarea de laxative la cererea medicului, clisma

evacuatoare

Pacienta si-a reluat tranzitul intestinal cu stre generala

relativ buna

Durere abdominala Diminuarea acesteia Administrarea de antalgice la indicatia medicului

Durere relativ diminuata

Imobilizare la pat Sa se poata mobiliza Masaj usor gen netezire la nivelul gambelor, miscari

pasive, schimbarea pozitiei si a lenjeriei

Pacienta efectueaza miscari usoare

Dificultate in odihna Sa se odihneasca Administrea de medicamente la cererea medicului

Pacienta de odihneste T.A.120/70mmHg,

P.=78b/min.,R=16resp./min., Temp.=36,5,Diureza=1600ml

Deficit de ingrijire Asigurarea igienei Se practica spalatul pacientei pe regiuni in pat, controleaza

involutia uterina si lohiileFolosirea tampoanelor curate si sterile, si schimbarea lor ori de cate ori este nevoie

Tegumentele sunt curate si integre

Anxietate Combaterea ei Asistenta comunica cu pacienta, o educa privind

Anxietate diminuata

66

rolul de mama, Dificultate in recreere Sa se recreeze Se creaza o stare linistita in

salon, i se ofera radio, tv, reviste si brosuri

Pacienta a inceput sa se recreeze citind

Evaluare Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru

scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii, sa consume lichide si alimente

usoare.

67


Resp

.

T.A.

Puls

Tem

p.


35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°




68

Cazul 3

Nume si prenume: M.I.

Varsta: 35 de ani


Religie: ortodoxa


Ocupatie: salariata

Antecedente heterocolaterale: - neaga


menarha la 13 ani

cicluri menstruale regulate

ultima menstruatie 15 august

Nasteri -1

Avorturi -0

Contraceptive –neaga

Greutate initiala – 60kg. Greutate actuala –

72kg

Conditii de viata si de munca: corespunzatoare

Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.

Diagnostic de internare:

Sarcina 39 saptamani, fat viu, membrane rupte (18.05.09) , debut de travaliu,

bazin eutocic.

Interventie chirurgicala principal: operatie de cezariana

Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere

69


Pacienta S C in varsta de 35 de ani, se interneaza in data de 18.05.2010 , in

clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 39 de saptamani.

Circumferinta obdominala : 103 cm

IFU :32 cm

Contractii uterine : la 7 minute

Tonus uterin normal

Col sters

Membrane rupte

Lichid amniotic clar

Prezentatie pelvina

T.A.150/50 mmHg, P.=82b./min.

Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de

19.05.2010 la ora 05:50 , nasterea a fost declansata cu cezariana.

Pacienta da nastere unui fat de sex M, cu 3800 g, L=58cm, fara malformatii,

fara traumatisme, scor APGAR -9, iar la 5 minute 10.

Delivrenta placentei -15min

70


Nr. crt.


dependenţă




2. A bea şi a mânca Varsaturi Cezariana3. A elimina Ischiurie Cezariana 4. A se mişca, a avea o bună

posturăRepaus la pat Interzicerea

mobilizarii 5. A dormi, a se odihni Dificultate in a

se odihniDurerea


Independenta -


Independenta -



Repaus la pat

9. A evita pericolele Anxietate Durerea10. A comunica Independenta -11. A acţiona conform


Independenta -



Anxietate

14. A învăţa Independenta -

71

Plan de ingrijire

Problema Obiectiv Interventii autonome si delegate

Evaluare

Cezariana Sa nu prezinte complicatii Pregatire preoperatorie:- se face testarea la anestezic; se face clisma evacuatoare, baie generala,-in ziua interventiei pacienta nu mai bea, se mai face o clisma evacuatoare, se indeparteaza pilozitatea si bijuteriile, se badijoneaza zona rasa, se instaleaza sonda urinara, se prinde o linie venoasa si se masoara functiile vitale.Ingrijirea postoperatorie:

se supravegheaza functiile vitale si vegetative, se

asigura pozitia corespunzatoare, se

administreaza un regim alimentar usor iar

mobilizarea se face sub supraveghere

Pacienta nu a suferit complicatii prezinta o stare generala relativ buna


Tahicardie Sa aiba un ritm cardiac normal

Observarea si masurarea functiilor vitale

Puls normal

72

Varsaturi Combaterea lor Administrarea de medicamente la indicatia

medicului

Incetarea varsaturilor

Ischiurie Sa prezinte eliminari adecvate

Se verifica prezenta globului vezicalIntroducerea bazinetului cald sub pacienta.Lasa robinetul deschis sa curga apa ( sa fie auzita de pacienta)Introduce mainile pacientei in apa calda.Efectuarea sondajului vezical , in conditii de asepsie.

Ischiurie combatuta cu diureza de 1200ml si stare generala buna


Imobilizare deficitara Sa se poata mobiliza Administrarea de antalgice la indicatia mediculuiAjutarea pacientei pentru adoptarea unei pozitii de confort.

Pacienta se mobilizeaza singura T.A.110/50mmHg,

P.=68b/min.,R=16resp./min., Temp.=36,5,Diureza=1500ml

Oboseala Sa se poata odihni corespunzator

La indicatia medicului vitaminoterapie

Pacienta se odihneste satisfacator

Dificultate in ingrijire Sa prezinte tegumente integre

Se practică spălatul pacientei pe regiuni la patFolosirea tampoanelor sterile si curate si schimbarea lor ori de cate ori este nevoieControleaza involutia

Tegumente integre

73

uterina.

Anxietate Combaterea anxietatii Asistenta comunica cu pacienta, o educa privind

rolul de mama,

Anxietate diminuata

Dificultate in recreere Sa se recreeze Se creaza o stare linistita in salon, i se ofera radio,

tv, reviste si brosuri

Pacienta se recereeaza

Evaluare

Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru

scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii.

74


Resp

.

T.A.

Puls

Tem

p.


35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°




75

CAPITOLUL VI

Educatia pentru sanatate

Asistenta medicala va instrui lauza sa previna aparitia prolapsului genital

prin:

- Instruim lauza sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezand in

primele zile de la nastere

- Instruim pacienta sa mentina igiena locala sis a previna incontinent

(spalarea si uscarea repetata a regiunii genital, folosirea tampoanelor,

evitarea ortostatismului prelungit, evitarea alimentelor care produc

gase si constipatie)

- Asistenta medicala ca observa antitatea si aspectul lohiilor

- Spalarea pe maini si dezinfectarea cu solutii antiseptic

- Unghiile sa fie taiate scurt si se pilesc aperitatiile

- Sanul se spala inainte si dupa fiecare supt cu apa calduta si se sterge

cu prosop curat.

- Dupa fiecare supt sanul se unge cu un unguent ce contine foliculina

- Zilnic se examineaza sanul (declansarea secretiei lactate, anomaly.

Alte satri patogene)

- In primele 2-3 zile dupa nastere, glanda mamara secreta colostru

(lichid galbui cu continut crescut de minerale si protein si scazut de

lipide si glugide, contine anticorpi) care are rol important in

imunizarea pasiva a nou nascutului.

- In urmatoarele zile se stabileste secretia laptata propriu zisa care

devine tot mai abundenta.

- Daca apar fisuri mamare sanul va fi pus in repaus, laptele va fi extras

prin mulgere, se ingrijesc fisurile.

- Cand lauza are hipolactatie , copilul se pune la san

- In “furia laptelui”. Se reduce cantitatea de lichide

Pregatirea lauzei pentru alaptare si respectarea igienei personale:

- Lauza va imbraca halatul de protectie

76

- Acopera parul cu basma de panza , iar gura nou nascutului cu masca de

tifon.

- Se asigura igiena personala zilnic

- Dupa 6 saptamani lauza poate face baie generala

- Asigurarea regimului alimentar: Primele 24 de ore regim hidro-vegetal, a

2-a zi regim complect, bogat in lichide.Zilnic se consuma zarzavaturi,

fructe, legume crude, pentru tranzitul intestinal.

- In primele zile lauza se va ridica din par doar pentru alaptarea copilului,

servirea mesei si pt toaleta.

- Treptat se trce la o viata normal

- Mobilizarea precoce se aplica dupa a 2-a zi de lauzie cu miscari usoare de

gimnastica medicala pentru refacerea muschilor abdominali, refacerea

planseului pelvi-perineal.

- In primele 24 de ore se executa miscari de respiratie ampla prin ridicarea

si coborarea bratelor, miscari active ale membrelor inferioare de 3 ori pe

zi cate 10-15 minute.In urmatoarele zile se complecteaza gimnastica

medicala si se fac miscari de flexie si extensie a coapselor, de pedalare,

de forfecare, miscari de contractii ale muschilor ridicatori anali, miscari

pentru intretinerea muschilor peretelui abdominal.

Realizarea alaptarii copilului.

- In primele 24-48 de ore lauza poate sa stea in decubit lateral

- Ii se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu piciorul din dreptul

sanului din care va suge copilul sprijinit pe un scaunel

- Ajutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata

intoarsa spre san

- Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie liber

- O instruim pe lauza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte pentru examen

local

- Reluarea locului de munca se face dupa concediul post-natal.

- Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani postpartum.

77

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia şi fiziologia omului, 1987

2. Belaşcu M., Tratamentul bolilor cronice în medicina internă, vol. I,

Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985

3. Dr.Vasile Nitescu, Chirurgie Obstetrica-Ginecologie, Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti-1990

4. Borundel C., Manual de medicină internă, Editura Medicală, Bucureşti,

1979

5. Bruckner I., Medicină interna, 1980

6. Fodor O., Medicină internă , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974

7. C., Anatomia şi fiziologia omului – Compediu, Editura Corint, Bucureşti

2001

8. Titircă L., Gal G., Seuchea M., Dorobanţu E., Baltă G., Zamfir M., Ivan

M., Ardeleanu M., Pesek M., Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de

asistenţii medicali, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 2001

9. Voiculescu M., Medicină generala, 2004

10.Ion Munteanu, Uterul cicatriceal dupa cezariana, Editura Facla,

Timisoara 1990

Date post:	30-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	radulescu-nicolae
View:	604 times
Download:	30 times

Ingrijirea Pacientei Cu Cezariana

Documents