Ingineria Calitatii-proiect

8/16/2019 Ingineria Calitatii-proiect

1/24

Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi,

Facultatea de Textile - Pielărie şi Management Industrial

Ingineria Calitătii

- Proiect -

Îndrumător:

Ș.l. dr. ing. Liliana Lutic Student:

Gyarmati-Gricz Laszlo-Iozsef

grupa 10405 an 2013/2014


2/24

Uniunea Europeană – Etichetarea produselor textile şi a articolelor de

îmbrăcăminte


3/24

Pentru a exporta textile şi îmbrăcăminte pe piaţa europeană este necesarărespectarea cerinţelor de etichetare impuse de Uniunea Europeană. Acestecerinţe permit consumatorilor europeni accesul adecvat şi egal la informaţiileprivind produsele textile pe care aceştia le achiziţionează. Produsele textile

care nu sunt etichetate conform acestor cerinţe nu pot fi comercializate pepiaţa UE.

Produsele textile includ:

-produse brute, semi-procesate sau confecţionate exclusiv din fibre textile, sau

produse conţinând cel puţin 80% din greutate fibre textile

-părţile textile ale covoarelor, saltelelor, articolelor de campare, mobilierului,

umbrelelor, căptuşelilor de încălţăminte, mănuşilor, cu condiţia ca acestea să

conţină cel puţin 80% fibre textile

-textilele care formează o parte a altor produse a căror etichetă specifică un

conţinut de produse textile

Directiva 2008/121/EC stabileşte cerinţele privind denumirile care urmează

a fi folosite pentru descrierea fibrelor textile, precum şi cerinţele privind modul

de etichetare a produselor. Aceste cerinţe nu se aplică produselor textile care:

-intră pe teritoriul UE în scopul tranzitării şi se află sub control vamal

-sunt importate în UE din ţările terţe în vederea procesării pentru re-export

-sunt contractate de către persoane fizice sau firme independente care

prelucrează aceste materiale fără transferul cu titlu oneros al proprietăţii

bunurilor procesate .

Numai următoarele denumiri sunt permise a fi utilizate pentru descrierea

conţinutului de fibre al produselor textile:

-lână, alpaca, lamă, cămilă, caşmir, mohair, angora, vigonie, iac, guanaco,

cashgora, castor, vidră, urmate sau nu de denumirea „lână” sau „păr”

-păr de cal sau de animal, cu sau fără indicarea denumirii tipului de animal

-mătase, bumbac, kapok, in, cânepă, iută, abaca, alfa şi fibră de nucă de cocos


4/24

-mătură, ramie, sisal, sunn, henequen, maguey, poliuretan, vinil, trivinil,

elastoden, elastan şi fibră de sticlă

-acetat, alginat, cupro, modal, proteină, triacetat şi vâscoză

-acrilic, clorofibră, flourofibră, modacrilic, poliamidă sau nailon, aramidă,

polimidă, lyocell, elastomultiester şi melamină

În cazul produselor din lână, pot fi utilizaţi termenii „lână virgină” sau „lână

fleece”.

Produsele textile trebuie etichetate astfel încât să indice conţinutul de fibre.

Cerinţele privind etichetarea conţinutului de fibre sunt următoarele:

-toate produsele textile trebuie să poarte o etichetă care să indice conţinutul

de fibre, fie pe produs fie pe ambalajul produsului. Eticheta nu trebuie să fie

ataşată permanent de produs, deci poate fi îndepărtată. Dacă produsul nu este

comercializat în sectorul de desfacere cu amănuntul, menţiunile pot fi indicate

pe documentele care însoţesc produsul (ex. factura).

-Dacă produsul este format din două sau mai multe componente cu

conţinuturi diferite de fibre (ex. jachetă cu căptuşeală), trebuie menţionat

conţinutul de fibre al fiecărei componente a produsului, cu excepţia cazurilor în

care aceste componente reprezintă mai puţin de 30% din produs (exclusiv

căptuşelile).

-Un produs textil constând din două sau mai multe fibre din care una deţine o

pondere de cel puţin 85% din produs, trebuie marcat:

• După denumirea fibrei, urmată de procentul de conţinut aferent

• După denumirea fibrei, urmată de specificaţia „minimum 85%”, sau

• După denumirea tuturor fibrelor, cu procentul de conţinut aferent

fiecărei dintre fibre


5/24

- un produs textul constând din două sau mai multe fibre care, în total,

deţin o pondere de cel puţin 85% din produs, trebuie marcat după denumirea

fibrei, urmată de procentul de conţinut aferent, în ordine descendentă

Cu toate acestea, fibrele care separat cumulează mai puţin de 10% pot fi

denumite colectiv prin expresia „alte fibre”, urmată de procentul total sau

menţionate cu denumirea proprie, urmată de procentul aferent fiecărei

denumiri.

-termenul „amestec de fibre” sau „compoziţie textilă nespecificată” poate fifolosit pentru un produs a cărui compoziţie este dificil de stabilit la momentul

fabricării.

-Produsele textile având în conţinut bumbac pur şi ţesătură de in pură, în care

procentul de in este de cel puţin 40%, pot fi denumite cu termenul „pânză din

amestec de bumbac”, urmată de specificaţia compoziţiei „bumbac pur –

ţesătură de in pură”.

-Conţinutul de fibre al articolelor exclusiv decorative care are o pondere de 7%

sau mai puţin în produs nu trebuie să fie obligatoriu indicat pe etichetă

-Termenul „mătase” nu poate fi utilizat pentru descrierea texturii altor fibre

textile

-Termenii „pur”, „în întregime” sau „100%” pot fi utilizaţi numai când produsul

este fabricat dintr-o singură fibră. Nu este permisă utilizarea altor termeni. (se


6/24

aplică o toleranţă de 2% de alte fibre – impurităţi tehnice. Pentru produsele

care au parcurs un proces de cardare, nivelul toleranţei este de 5%).

-Dacă produsele sunt oferite spre comercializare în reţeaua cu amănuntul,

statele membre ale UE pot solicita etichetarea produsului în limba naţională

-Dacă două sau mai multe produse au aceeaşi compoziţie şi formează un

articol unitar, eticheta poate fi aplicată doar unuia dintre aceste produse.

Excepţii:

Produse care nu pot fi supuse unei obligații de etichetare sau de marcaj

1. Manșete de cămăși

2. Brățări de ceas din material textil

3. Etichete și ecusoane

4. Mânere din materiale textile

5. Materiale pentru aparate de cafea

6. Materiale pentru aparate de ceai

7. Mânere protectoare

8. Manșoane, altele decât din pluș

9. Flori artificiale

10. Pernițe de ace

11. Pânze pictate

12. Produse textile pentru întărituri și suporturi

13. Produse din fetru

14. Produse textile confecționate uzual, în măsura în care sunt explicit

declarate ca atare

15. Jambiere


7/24

16. Ambalaje, altele decât cele noi și vândute ca atare

17. Pălării din fetru

18. Articole de marochinărie și de călărie din materiale textile

19. Articole de călătorie din materiale textile

20. Tapiserii brodate de mână, finisate sau nefinisate, și materiale pentru

fabricarea lor, inclusiv firele pentru brodat, vândute separat de canava și

special condiționate pentru a fi utilizate pentru astfel de tapiserii

21. Închizători la glisiere

22. Nasturi și catarame acoperite de materiale textile

23. Coperte de carte din material textil

24. Jucării

25. Părțile textile ale încălțămintei, cu excepția căptușelilor de iarnă

26. Fețe de mese compuse din mai multe elemente și a căror suprafață este

mai mică de 500 cm2

27. Țesături și mănuși pentru scoaterea platourilor din cuptor

28. Acoperăminte

29. Truse de machiaj

30. Pungi pentru tutun

31. Cutii din materiale textile pentru ochelari, trabucuri, țigări, brichete,

piepteni

32. Articole de protecție pentru sport, cu excepția mănușilor

33. Neseseruri pentru toaletă

34. Neseseruri pentru încălțăminte

35. Articole funerare

36. Produsele de unică folosință, cu excepția vatei


8/24

Sunt considerate produse de unică folosință articolele textile care se

folosesc o singură dată sau pe o perioadă de timp limitată și a căror utilizare

normală exclude orice repunere în starea de folosință sau o folosință similară

ulterioară.

37. Articole textile supuse regulilor farmacopeei europene și care au o

mențiune care se referă la aceasta, bandaje de folosință medicală și ortopedică

și articole textile de ortopedie în general

38. Articole textile, inclusiv sfori, funii și benzi destinate în mod normal:

(a) să fie utilizate în mod instrumental în activități de producție și de

transformare a bunurilor;

(b) să fie încorporate în mașini, instalații (de încălzire, climatizare, luminare),

aparate menajere și altele, vehicule și alte mijloace de transport, la

întreținerea și echiparea acestora, cu excepția prelatelor și a accesoriilor

pentru autoturisme, vândute separat de vehicule.

39. Articole textile de protecție și de securitate, cum ar fi centuri de securitate,

parașute, veste de salvare, scări de securitate, dispozitive împotriva incendiilor,

veste antiproiectile, îmbrăcăminte de protecție speciale (de exemplu, articolede protecție împotriva focului, a agenților chimici sau împotriva altor riscuri)

40. Structuri gonflabile cu presiune pneumatică (holuri pentru sporturi,

standuri de expoziție, de stocare etc.), cu condiția ca indicațiile privind

performanțele și specificațiile tehnice ale acestor articole să fie furnizate

41. Voaluri

42. Articole textile pentru animale

43. Drapele și bannere


9/24

Produse pentru care etichetarea sau marcajul global este obligatoriu

(Conţinutul de fibre poate fi etichetat pe container)

1. Pânzeturi

2. Cârpe pentru șters

3. Margini și garnituri

4. Pasmanterie

5. Curele, cordoane

6. Bretele

7. Genunchiere și jartiere

8. Șireturi

9. Panglici

10. Elastice

11. Ambalaje noi și vândute ca atare

12. Sfori pentru ambalare și pentru agricultură; sfori, frânghii și funii13. Fețe de

mese

14. Batiste

15. Plase și fileuri pentru păr

16. Cravate și papioane pentru copii

17. Bărbițe pentru copii: mănuși și cârpe de toaletă

18. Fire pentru cusut, țesut, brodat, condiționate pentru vânzarea cu

amănuntul, în unități mici și a căror masă nu depășește un gram

19. Benzi pentru draperii și jaluzele


10/24

Etichetarea dimensiunii articolelor de îmbrăcăminte

Dimensiunea articolelor de îmbrăcăminte comercializate pe piaţa UE variază

de la o ţară la alta şi chiar de la un magazin la altul. Acest lucru poate creaconfuzie în rândul consumatorilor, astfel că industria textilă a UE recomandăComisiei Europene elaborarea legislaţiei privind dimensiunile standard alearticolelor de îmbrăcăminte. În prezent, situaţia este destul de precară şi nueste cert dacă sau când vor începe dezbaterile referitoare la acest aspect. Atâttimp cât nu există încă o legislaţie referitoare la standardizarea dimensiunilorarticolelor de îmbrăcăminte, se recomandă utilizarea a trei standardeeuropene având ca scop stabilirea unui sistem comun de dimensionare.

Dimensiunile corpuluiEticheta precizează gama de masuratori a corpului pentru care produsul a fostproiectat. (De exemplu: casca bicicleta - eticheta indică "circumferinta capului:56-60 cm")

Dimensiunile produsului

Eticheta precizează dimensiunile caracteristice ale produsului. (De exemplu:blugi eticheta indică lungimea interioara a piciorului la blugi în centimetri(masura pantalonului nu interioară a purtătorului))

Dimensiune ad-hoc

Eticheta prevede un număr de dimensiune sau de cod fara o relație evidentă cu orice măsură. (De exemplu: Size 12, XL).

În mod tradițional, haine au fost etichetate folosind mai multe sistemediferite de dimensiuni ad-hoc. Această abordare a condus la o serie deprobleme: Pentru mai multe tipuri de articole de îmbrăcăminte, dimensiunea nu poate fidescrisa în mod adecvat de către un singur număr, deoarece o alegere bună


11/24

necesită un corespondenţă între două (sau, uneori, trei) dimensiuniindependenteale corpului. Aceasta este o problemă comună în dimensionareablugilor .

Dimensiunile ad-hoc s-au schimbat cu timpul, datorită schimbărilor

demografice și creșterea ratei de obezitate. Scalarea dimensiunilor ad-hoc,bazate pe studii antropometrice din 1950, nu mai sunt adecvate,

modificările în nutriție și stil de viață au schimbat distribuția dedimensiune a corpului.

Etichetarea specifica pentru fiecare țară și furnizor inseamna costuri

suplimentare.

Etichetarea informaţiilor privind întreţinerea articolelor de

îmbrăcăminte

În UE nu există obligaţia menţionării instrucţiunilor de spălare şi de întreţinere a produselor textile. Cu toate acestea , mulţi retaileri europeni

utilizează voluntar simbolurile de întreţinere în locul cuvintelor. În orice caz,dacă instrucţiunile sau simbolurile referitoare la întreţinerea produselor textile sunt indicate pe etichetă, acestea trebuie să fie clare. Este general acceptatfaptul că instrucţiunile precise trebuie să includă informaţii referitoare la: - întreţinere generală şi avertizări - spălare - uscare - călcare - curăţare uscată


12/24

Întrucât nu există o legislaţie uniformă pe teritoriul UE cu privire la acestaspect, se recomandă utilizarea următorului standard european/internaţional:

ISO 3758:2012, Materiale textile – Cod de etichetare de întretinere cu

ajutorul simbolurilor, comunică informaţii consumatorilor, spălătoriilor şicuraţatoriilor chimice printr-o colecţie de simboluri concepute pentru a fifolosite pe etichetele de î ntreţinere ale articolelor textile, cu scopul de apreveni deteriorarea ireversibilă în timpul procesului de îngrijire a îmbracamintii. Standardul precizează şi modul de folosire a acestor simboluri î netichetarea de î ntreţinere.

Etichetele de î ntreţinere ne oferă informaţii utile care ajută la economisireatimpului şi a banilor. Şi mai important, etichetele de î ntreţinere sunt adesea

factori decisivi atunci când consumatorii işi cumpără haine. Î n timp ce uniiconsumatori caută comoditatea oferită de curăţarea chimică, alţii preferă economia realizată de hainele care pot fi spălate. Oricare ar fi motivele caredetermină alegerile, nimeni nu işi doreste să-i provoace stricăciuniiremediabile propriei îmbrăcaminţi.

Standardul actualizat ISO 3758 reflectă practicile actuale de curaţare şi noileprogrese tehnice din domeniu, noile sisteme de î nălbire şi alternativa la

curăţarea chimică traditională prin folosirea sistemelor apoase. Î n plus, au fostintroduse şi modificări în descrierea proceselor de î ntreţinere pentru a evitaobstacolele î ntâlnite eventual în timpul dezvoltării procesului.

Bazându-se pe un consens internaţional la care s-a ajuns în industria textilă,aceste etichete ISO de î ntreţinere sunt uşor de î nţeles şi pot fi uşorrecunoscute de consumatorii din întreaga lume, indiferent de limba pe care ovorbesc.

Albirea

Simbolul operaţiei de albire este triunghiul

Simbolul pentru albire, poate fi particularizat astfel:

- un triunghi simplu , indică orice tip de albire;

- un triunghi haşurat indică albirea fără clor;


13/24

- un triunghi tăiat, indică faptul că nu se recomandă albirea.

Călcarea

Simbolul operaţiei de călcare sugerează forma

fierului de călcat .

Temperatura de călcare este înscrisă prin puncte plasate în interiorul

simbolului.

Astfel:

- trei puncte corespund temperaturii de călcare de max. 200 o C

- două puncte – se calcă cu precauţii, până la max. 150 o C

- un punct – se calcă cu precauţii speciale până la max. 120 o C

- simbol tăiat - nu se calcă.

Curăţirea chimică

Simbolul operaţiei de curăţire este un cerc:

- Un cerc cu litera A în interior, indica o curăţire chimică cu toţi solvenţii

uzuali;

- Un cerc cu litera F în interior, indică o curăţire chimică cu toţi solvenţii

în afară de tricloretilenă;

- Un cerc cu litera P în interiorul său, indică o curăţire cu benzină de

extracţie;

- Un cerc tăiat indică faptul ca produsul nu se curăţă chimic.

Uscarea

Uscarea, realizată de obicei prin

centrifugare în maşina de spălat, are ca

simbol un cerc aflat în interiorul unui

pătrat:


14/24

Sunt şi situaţii, ca în cazul spălării manuale, când produsul se usucă

prin atârnare sau prin aşezare pe o suprafaţă plană.

Temperatura de uscare este reprezentată prin puncte plasate în

interiorul simbolului:

- un punct corespunde unei temperaturi scăzute (max. 55 o C);

- două puncte - temperaturi medii (max. 65 o C );

- trei puncte – temperaturi înalte (max. 75 o C )

-

În tabel se prezintă simbolurile de întreţinere conform standardului

canadian CAN/CGSB-86.1-2003, care este armonizat cu standardele europene

şi americane.

Simbolurile de întreţinere şi semnificaţia acestora

Nr. crt Simbolul Descrierea simbolului

Simboluri pentru spălare

1.

Spălare în maşină, în apă la

temperatura de max. .95 o C, cu

regim normal.

2.


temperatura de max. 95 o , cu

regim de spălare cu presare

permanentă.

3.


temperatura de max. 70 o C, cu

regim normal.


15/24


4.



regim normal.

5



regim de spălare cu presarepermanentă.

6



regim normal.

7




permanentă.

8

Spălare în maşină, în apă latemperatura de max. 60 o C, cu

regim de spălare minim (spălare

delicată)

9



regim normal.


16/24


10




permanentă.

11


temperatura de max. 40o

C, curegim de spălare minim.

12



regim normal.

13




permanentă

14

Spălare în maşină, în apă latemperatura de max. 30 o C, cu

regim de spălare minim.

15 Spălare cu mâna, în apă la 40 o C.


17/24


16 Spălare cu mâna, în apă la 30 o C.

17

Spălare în maşină la orice

temperatură şi regim de spălare

normal

18 Fără spălare

Simboluri pentru albire

19 Orice tip de albire când este

nevoie

20 Albire fără clor, când este nevoie

21 Nu se albeşte

Simboluri pentru uscare

22 Uscare prin centrifugare latemperatură înaltă (max. 75 o C ),

cu regim normal

23 Uscare prin centrifugare la

temperatură medie (max. 65 o C),

cu regim normal


18/24


24 Uscare prin centrifugare la

temperatură medie (max. 65 o C),

cu regim cu presare permanentă

25 Uscare prin centrifugare, la

temperatură scăzută (max. 55 o

C), cu regim delicat

26 Uscare prin centrifugare la orice

temperatură

27 Uscare prin centrifugare fără aercald

28 Fără uscare prin centrifugare

29 După extragerea excesului de

apă, produsul se atârnă pentruuscare lină

30 Produsul se usucă prin

suspendare (atârnare)

31 După extragerea excesului de

apă, produsul se aşează pentru

uscare pe o suprafaţă plană

32 Uscare la umbră (simbolul poate

fi adăugat la uscare lină, prin

suspendare şi uscare plană

33 Nu se usucă (este asociat cu „nu

se spală”)


19/24


Simboluri pentru călcare/presare

34 Călcare cu fier de călcat fără

abur, sau presă industrială, la

temperatură înaltă

(max. 200 o C), temperatură

recomandată pentru bumbac.


abur, sau presă industrială, latemperatură medie

(max. 150 o C), temperatură

recomandată pentru polyester,

mătase, tryacetat şi produse din

lână.


abur, sau presă industrială, latemperatură scăzută (max. 110 o

C), temperatură recomandată

pentru acetat, acrylic,

modacrylic, naylon,

polypropylenă, spandex.

37 Materiale care nu se calcă

38 Nu se calcă

Simboluri pentru curăţire


20/24


39 Curăţire în ciclu normal, cu orice

solvent cu excepţia tricloretilenei

40 Curăţire în ciclu normal, cu orice

solvent pe bază de petrol

41 Nu se curăţă

42 Aproape de fierbere

43 Extrem de fierbinte

44 Foarte fierbinte

45 Fierbinte

46 Călduţ

47 Rece

48 Nu se stoarce prin răsucire

49 Curăţire umedă

50 Fără curăţire umedă


21/24

Etichetarea informaţiilor privind ţara de origine a articolelor de îmbrăcăminte

În prezent, nu există cerinţe legale pentru producătorii de textile referitoarela indicarea pe etichetă a ţării de origine. Aceasta înseamnă că nu esteobligatorie precizarea ţării în care au fost fabricate produsele textile.

Acest aspect a fost supus atenţiei Comisiei Europene şi unul dintre statelemembre (Grecia) a elaborat o legislaţie naţională care prevede obligativitateamenţionării ţării de origine pe eticheta produselor textile. Atât timp cât nuexistă o legislaţie europeană cuprinzătoare, statelor membre le revine deciziacu privire la adoptarea unei legislaţii naţionale.

Deşi legislaţia UE a stabilit unele cerinţe minime de etichetare, existăposibilitatea adăugării unor informaţii suplimentare pe eticheta produselortextile, cu condiţia ca acest informaţii să fie clare. Trebuie reţinut faptul căretailerii/distribuitorii din UE pot aplica criterii proprii de etichetare.Mai mult, un exportator de produse textile către piaţa europeană poate optapentru obţinerea certificării private, precum „comerţ echitabil” (Faitrade) sau„eco-etichetă” (Eco-label). Produsele textile marcate/etichetate în acest felrespectă standardele impuse de organizaţiile care urmăresc calităţile specificeale produselor, precum „prietenos cu mediul” (environmental friendly) sau

„responsabilitate socială” (social accountability). Acest organizaţii certificăfaptul că producătorul şi/sau produsele îndeplinesc calităţile specifice pe carele promovează. Un astfel de certificat poate conferi un avantaj competitivexporturilor către piaţa UE.

Legislaţia europeană referitoare la etichetarea produselor textile este strânslegată de Directiva 96/73/EC. Aceasta specifică metodele de analiză care pot fiutilizate pentru a verifica dacă structura amestecurilor de fibre textile este înconformitate cu informaţiile furnizate pe etichetă. De reţinut faptul că

importatorul european solicită ca materialele livrate către acesta să fie testateconform standardelor UE. Unii cumpărători europeni acordă încredere mai


22/24

mare rapoartelor de testare elaborate de institutele europene, astfel că acesterapoarte pot constitui un avantaj în competiţia cu ceilalţi exportatori. Însătestele efectuate de aceste institute europene pot fi mai costisitoare, astfel căeste importantă verificarea cerinţelor europene referitoare la testarea

produselor textile.

Poziţionarea etichetelor este realizată pe bază de instrucţiuni ce

prevăd modul corect de prindere a etichetelor şi neconformităţile ce pot

apărea..

De exemplu, în cazul produsului pantalon, poziţionarea etichetelor

este următoarea:

- eticheta de marcă ce cuprinde denumirea firmei, se coase pe interiorul

beteliei;

- eticheta de prezentare este prinsă printr-un fir de aţă de un nasture;

- eticheta de compoziţie este fixată în cusătura laterală;

- eticheta care prezintă sigla este cusută pe contur pe partea din spate.

Exemple de astfel de neconformităţi, ce pot deveni defecte atunci

când se află în produsul pregătit pentru comercializare sunt:

- etichete incorecte (nu indica în mod corect mărimea, compoziţia

fibroasă sau instrucţiunile de utilizare);

- indicaţiile sunt greu lizibile;

- poziţionare incorecte (nu sunt respectate instrucţiunile de prindere sau

fixare, cusăturile de fixare sunt necorespunzătoare);

- lipsa unor etichete;

Este important de precizat ca cea mai mare parte a neconformităţile

sau defectelor de etichetare sunt considerate critice, deoarece prin

informare greşită sau incompletă asupra produsului, sunt lezate

interesele utilizatorului.


23/24

Concluzii:

Asigurarea calităţii în etapa de utilizare a produsului se obţine şi prin

respectarea informaţiile conţinute de etichetele şi emblemele ce însoţescprodusul.

Realizate din materiale lavabile sau nu, fixate, sau doar ataşate pe

produs, etichetele şi emblemele conţin o serie de informaţii referitoare la:

- firma producătoare (denumirea, sigla, adresa);

- denumirea produsului;

- compoziţia fibroasă;

- mărimea (tipodimensiunea);

- condiţiile de întreţinere a produsului;

- preţ.

Prin aceste informaţii, produsul se face cunoscut potenţialului utilizator,

ajutându-l la luarea deciziei în privinţa achiziţionării.

O bună informare a utilizatorului se realizează prin eticheta de

identificare şi caracterizare a produsului şi cea de întreţinere.

Bibliografie:

- Directiva 2008/121/EC - standardul canadian CAN/CGSB-86.1-2003 - standardul european/internaţional: -EN ISO 3758: 2005: Textile – codurile deetichetare a informaţiilor referitoare la întreţinerea produselor textile utilizândsimbolurile - Wikipedia


24/24

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	gyarmati-ocsi
View:	275 times
Download:	1 times

Ingineria Calitatii-proiect

Documents