Ing. PA ŞCAL ĂU IOSIF CERCET ĂRI PRIVIND INFLUEN łA UNOR ... · 1 universitatea de Ştiin łe...

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ – NAPOCA

SCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Ing. PAŞCALĂU IOSIF

CERCETĂRI PRIVIND INFLUEN łA UNOR SUPLIMENTE NUTRITIVE ASUPRA PRODUC łIEI LA ALBINE

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTORI ŞTIIN łIFICI

Prof.univ.dr.ing.SĂLĂJAN GHEORGHE

Prof.univ.dr.ing. MĂRGHITA Ş LIVIU ALEXANDRU

CLUJ – NAPOCA 2009

2

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE CLUJ NAPOCA

DOCTORAL SCHOOL FACULTY OF ANIMAL PREEDING AND

BIOTECHNOLOGY Ing. Paşcalău Iosif

RESEARCHERS CONCERNING THE INFLUENCE OF NUTRITIVE SUPPLEMENTS ON YIELD WITH THE

BEE SUMMARY OF Ph.D. THESIS

SCIENTIFIC GUIDINGS

Prof. univ. dr. ing. Sălăjan Gheorghe Prof. univ. dr. ing. Mărghitaş Liviu Alexandru

CLUJ – NAPOCA 2009

3

CUPRINS

Teza Rez.

INTRODUCERE 9 12

PARTEA I ASPECTE ACTUALE ŞI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND

CREŞTEREA ŞI ALIMENTA łIA LA ALBINE…….........10 13

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA SITUAłIA

APICULTURII PE PLAN NAłIONAL ŞI MONDIAL…… 10 13

1.1. ConsideraŃii generale………………………………………....10 13

1.2. Apicultura pe plan mondial………………………………..….11 13

1.3. Apicultura în România..............................................................13 13

CAPITOLUL 2 CERINłELE NUTRITIVE ŞI SURSELE DE HRANĂ

NATURALĂ PENTRU ALBINELE MELIFERE……........ 16 14

2.1. CerinŃele de substanŃe nutritive pentru albine…………….......16 14

2.1.1. CerinŃele de energie…………………………………….......…16 15

2.1.2. CerinŃele de proteine……………………………………....... 18 15

2.1.3. CerinŃele de lipide……………………………………......……22 16

2.1.4. CerinŃele de elemente minerale……………………………......22 16

2.1.5. CerinŃele de vitamine……………………………………...... 23 16

2.1.6. CerinŃele de apă………………………………………….....…23 16

2.2. Baza meliferă şi principalele surse de hrană naturală pentru

albinele melifere………………………………………….... 24 16

2.2.1. ConsideraŃii generale privind evaluarea şi valorificarea

bazei melifere………………………………………………....25 -

2.2.2. Principalele surse de hrană naturală…………………………. 30 17

2.2.2.1. Nectarul şi mierea………………………………………….... 31 17

2.2.2.2. Polenul şi păstura…………………………………………… 36 17

4

CAPITOLUL 3 SPECIFICUL ALIMENTAłIEI ŞI PRODUCłIILOR Teza Rez

LA ALBINELE MELIFERE……………………………… 40 18

3.1. ParticularităŃi biologice, ciclul evolutiv şi relaŃiile

de nutriŃie în cadrul familiei de albine……………………… 40 18

3.1.1. ParticularităŃi biologice şi ciclul evolutiv al familiilor

de albine…………………………………………………… 41 18

3.1.2. RelaŃiile fiziologice şi de nutriŃie în cadrul familiilor de albine 44 -

3.2. Aparatul digestiv şi glandele anexe la albine……… ……… 46 -

3.3. Fiziologia digestiei şi valorificarea hranei…….............……… 46 18

3.4. Fiziologia producŃiilor apicole ...................................................48 18

CAPITOLUL 4 REALIZĂRI PE PLAN MONDIAL ŞI NAłIONAL

CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SUPLIMENTELOR

DE HRANĂ ÎN ALIMENTA łIA ŞI NUTRIłIA

FAMILIILOR DE ALBINE……………………………………53 19

4.1. Necesitatea şi importanŃa administrării suplimentelor nutritive

în alimentaŃia albinelor……………………………………… 53 -.

4.2. Principalele surse de suplimente nutritive utilizate în

alimentaŃia albinelor……………………………………………55 19

4.3. Concluzii şi realizări privind eficienŃa şi influenŃa

utilizării suplimentelor nutritive în dezvoltarea şi

nivelul productiv al familiilor de abine………………...….........65 -

CAPITOLUL 5 PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII APICULTURII

- ORIENTĂRI NOI ÎN CREŞTEREA CANTITĂłII,

CALITĂłII ŞI VALORIFICAREA PRODUCłIILOR

APICOLE………………………………………………………..66 20

5.1. ImportanŃa şi modul de valorificare a producŃiilor apicole…........66 20

5.2. Orientarea exploataŃiilor apicole spre apicultura ecologică………67 20

5.3. Strategii şi tendinŃe de dezvoltare a apiculturii……………….......67 -

5

PARTEA a II - a Teza Rez CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 6 PROBLEME ORGANIZATORICE, MATERIALE NECESARE

ŞI METODE DE LUCRU……………………………...69 21

6.1. Materiale şi metode de lucru utilizate…………............……… 69 21

6.1.1. Materialul biologic…………………...…………………………69 21

6.1.2. Alte materiale………………………...…………………………71 22

6.1.3. Metode experimentale………………………………………… 73 23

6.1.4. CondiŃii geoclimatice şi flora locală……………………………74 24

6.1.4.1. Principalii factori climatici – naturali din zona Huedin

şi modul de influenŃă asupra familiilor de albine………………75 24

6.1.4.2. Gradul de acoperire cu surse de hrană din flora spontană

şi cultivată locală……………………………………………… 81 -

6.2. Organizarea cercetărilor……………………… ……………….86 25

6.2.1 Obiectivele cercetărilor proprii .................................................. 86 25

6.2.2. Schema generală de organizare a experienŃelor...........................87 26

CAPITOLUL 7 REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND

POTENłIALUL NUTRITIV AL SUPLIMENTELOR

DE HRANĂ EXPERIMENTALE (SERIA I DE EXPERIENłE) 89 27

7.1. Scurte consideraŃii privind organizarea şi desfăşurarea

cercetărilor în seria I de experienŃe………………………………. 89 27

7.1.1. Rezultatele privind conŃinutul în substanŃe nutritive

brute al materiilor prime folosite ca suplimente

nutritive în seria I de experienŃe………………………… ……....94 28

7.2. Rezultatele cercetărilor privind potenŃialul nutritiv

al suplimentelor de hrană utilizate în alimentaŃia

familiilor de albine (ExperienŃa 1 – anul 2004)……………… ....98 29

7.2.1. VariaŃia consumului de hrană suplimentară administrată………...98 29

7.2.2. InfluenŃa suplimentelor administrate asupra dezvoltării

familiilor de albine…………...………………………………....104 30

7.2.3. InfluenŃa suplimentelor de hrană administrate

6

asupra producŃiilor familiilor de albine……………..………….113 -

7.2.4. Concluzii parŃiale..................................................................... 120 -

7.3. Rezultatele privind potenŃialul biologico-productiv

al proteinelor din suplimentele de hrană administrate

familiilor de albine (ExperienŃa 2 – anul 2005)…………..….123 31

7.3.1. VariaŃia consumului de hrană…………...……….………… 124 31


asupra dezvoltării familiilor de albine……………………….131 32


asupra producŃiilor familiilor de albine…………………...…141 32

7.3.4. Concluzii parŃiale ...................................................................147 33

CAPITOLUL 8 REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND

INFLUENłA SĂRURILOR DE BUCĂTĂRIE

ŞI DE TAZLĂU ASUPRA PRODUCłIILOR

LA ALBINE (SERIA II DE EXPERIENłE)………………150 34

8.1. Scurte consideraŃii privind organizarea şi desfăşurarea

cercetărilor în seria a II-a de experienŃe……………………..150 34

8.1.1. Rezultatele privind conŃinutul în substanŃe nutritive

brute al materiilor prime folosite ca suplimente

nutritive în seria II de experienŃe…………………………….153 34

8.2. Rezultatele cercetărilor privind influenŃa

sărurilor de bucătărie şi de Tazlău administrate

suplimentar sub formă de pulberi (ExperienŃa 3 – anul 2006) 159 35

8.2.1. VariaŃia consumului de hrană suplimentar administrată……..159 35

8.2.2. InfluenŃa suplimentelor administrate asupra

dezvoltării familiilor de albine…………………........…… 165 36


producŃiilor familiilor de albine……………………………....175 36

8.3 Rezultatele cercetărilor privind influenŃa

sărurilor de bucătărie şi de Tazlău administrate

suplimentar sub formă de soluŃii (ExperienŃa 4 – anul 2007)….182 37

7

8.3.1. VariaŃia consumului de hrană suplimentar administrată…….....184 37


dezvoltării familiilor de albine…………………………… .189 38


producŃiilor familiilor de albine……….….…….....…… 199 38

8.3.4. Concluzii parŃiale ……….....………….……….………… 206 39

CONCLUZII GENERALE……………………………...………………… 207 40

PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI……………………………...…...…… 209 41

BIBLIOGRAFIE………………………………………………..…...……… 211 42

8

TABLE OF CONTENTS Teza Rez

INTRODUCTION ............................................................................................... 9 -

PART I PRESENT AND FUTURE ASPECTS CONCERNING THE KEEPING

AND FEEDING OF BEES……………………………………10 43

CHAPTER 1 GENERAL VIEWS CONCERNING THE SITUATION OF

BEEKEEPING IN ROUMANIA AND IN THE WORLD …….. 10 43

1.1. General Considerations …………………………………….. 10 43

1.2. Apiculture worldwide ………………………………..…. 11 43

1.3. Apiculture in Roumania......................................................... 13 43

CHAPTER 2 FEEDING DEMANDS AND SOURCES OF NATURAL FOOD FOR

HONEY BEES

2.1. Demands of nutritive substances for bees ……………...... .16 44

2.1.1. Energy demands ………………………………....... 16 44

2.1.2. Protein demands ……………………………………....... 18 45

2.1.3. Lipid demands ……………………………………......… 22 45

2.1.4. Demands for mineral elements …………….... .22 46

2.1.5. Vitamin demands ……………………………………...... 23 46

2.1.6. Water demands …………………………………….....… 23 46

2.2. The melliferous basis and main natural feeding resources for honey

bees …………………………………………....….…… 24 46

2.2.1. General considerations regarding the assessment and turning to

account of melliferous basis ………………………………………25 -

2.2.2. Main natural food sources ………………… 30 47

2.2.2.1. Nectar and honey …………………………………… 31 47

2.2.2.2. Pollen and maiden wax ………………………………36 47

CHAPTER 3 THE SPECIFIC OF FEEDING AND YIELD WITH HONEY BEES

3.1. Biological peculiarities, evolution cycle and feeding relationships in the

bee family ............................................................................................. 40 48

9

3.1.1. Biological peculiarities and the evolution cycle of bee families 41 -

3.1.2. Physiological- and feeding relationships within bee families 44 -

3.2. The digestive tract and annex glands in the bee …… ……… 46 -

3.3. The physiology of digestion and turning to account of the food 46 48

3.4. The physiology of apiarian productions .............................. ..48 48

CHAPTER 4 NATIONAL- AND WORLDWIDE RESULTS CONCERNING THE

UTILIZATION OF FOOD SUPPLEMENTS IN THE ALIMENTATION AND

NUTRITION OF BEE FAMILIES ……………………………… 53 49

4.1. Necessity and importance of administration of nutritional supplements

to the feeding of bees ………………… 53 -

4.2. Main sources of nutritional supplements utilized in bee feeding .55 49

4.3. Conclusions and achievements regarding the efficiency and influence

of utilizing nutritional supplements on the development and yield of bee families ...65 -

CHAPTER 5 EXPECTATIONS OF DEVELOPMENT IN APICULTURE –NEW

DIRECTIONS IN INCREASING QUANTITY, QUALITY AND MARKETING OF

APICULTURAL PRODUCTION ………..66 50

5.1. Importance and way of selling apiarian productions …........66 50

5.2. Directing apiarian exploitations towards ecological beekeeping 67 50

5.3. Strategies and tendencies in the development of apiculture . .67 -

PART TWO Teza Rez PERSONAL RESEARCH

CHAPTER 6 ORGANIZATIONAL PROBLEMES, NEEDED MATERIALS AND

METHODS OF WORK ………………………….............69 51

6.1. Materials and methods of work used …............…………….. 69 51

6.1.1. Biological material …………………...……………………… 69 51

6.1.2. Other materials …………………...…………………………71 52

6.1.3. Experimental methods ……………… 73 53

6.1.4. Local geoclimatic- and flora conditions ………………… 74 53

6.1.4.1. The main natural-climatic factors in the Huedin area and how they

influence bee families …………… 75 54

10

6.1.4.2. To what extent are food sources covered from the spontaneous local

cultivated fauna ……………………… 81 -

6.2. Organisation of researches ………………… ………………..86 54

6.2.1. Objectives of the personal investigations ...................................86 55

6.2.2. The general organisational scheme of experiments ....................87 56

CHAPTER 7 RESEARCH RESULTS CONCERNING THE NUTRITIONAL

POTENTIAL OF EXPERIMENTAL FOOD SUPPLEMENTS (1ST SERIES OF

EXPERIMENTS)....................................................................................................89 57

7.1. Brief considerations regarding the organisation and development of

research work during the 1st series of experiments ……………………… 89 57

7.1.1. Results on the contents in gross nutritive substances of raw materials

used as nutritive supplements in the 1st series of experiments 94 58

7.2. Results of researches on the nutritive potential of food supplements

utilized in feeding the bee families ( Experiment 1—year 2004) ……… 98 59

7.2.1. Variation in the additional food consumption …… 98 59

7.2.2. Impact of fed supplements on the growth of bee families .....104 60

7.2.3. Impact of fed supplements on productions of bee families 113 60

7.2.4. Partial conclusions .........................................................120 -

7.3. Results regarding the biologic-productive potential of proteins in the

food supplements fed to bee families (Experiment 2—year 2005) 123 61

7.3.1. Variation in food consumption ………...……….………… 124 61

7.3.2. Effect of food supplements fed on the development of bee families 62

7.3.3. Effect of food supplements fed on the productions of bee families 141

7.3.4. Partial conclusions ..........................................................147 63

CHAPTER 8 RESULTS OF RESEARCHES REGARDING THE IMPACT OF

COOKING- AND TAZLAU SALTS ON BEE PRODUCTIONS (SERIES II OF

EXPERIMENTS) …………… 150 64

8.1. Brief thoughts on the organisation and unfolding of research within the

2nd series of experiment …………….150 64

8.1.1. Results referring to the contents in gross nutritive substances of raw

materials utilised as nutritional supplements in the 2nd series of experiments …153 64

11

8.2. Research results on the influence of cooking-and Tazlau salts additionally

fed as powders (Experiment 3—year 2006) ........................................................ 159 65

8.2.1. Variation in the consumption of additionally-fed food ...............159 65

8.2.2. Effect of fed supplements on the development of bee families ...165 66

8.2.3. Influence of suppliments fed on the productions of bee families..175 66

8.3 Reasearch results on the impact of cooking- and Tazlau salts additionally

fed as solutions (Experiment 4—year 2007) ...................................................... 182 67

8.3.1. Variation in food consumption fed additionally ..............……... 184 67

8.3.2. Influence of suppliments fed on the development of bee families.189 68

8.3.3. Influence of suppliments on the production of bee families.........199 68

8.3.4. Partial conclusions …...........................................……… 206 69

GENERAL CONCLUSIONS .......……………………...………………………. 207 70

SUGGESTIONS AND TESTIMONIALS ..................................... …...………… 209 71

LIST OF REFERENCES ...................................………………..…...…………… 211 72

12

INTRODUCERE

ViaŃa şi produsele albinelor melifere au atras atenŃia omului încă din cele mai

vechi timpuri. Schimbările climatice şi de vegetaŃie ale scoarŃei terestre au determinat

numeroase modificări morfologice şi fiziologice şi în cadrul familiilor de albine, astăzi,

rezultatele preocupărilor ştiinŃifice pe plan naŃional şi mondial în domeniul alimentaŃiei

lor, deşi nu au un caracter unitar, se cer îmbunătăŃite continuu.

Pornind de la importanŃa ştiinŃifică, biologică, ecologică şi economică de care se

bucură apicultura pe toate meridianele Pământului, lucrarea de faŃă sintetizează pe

parcursul a opt capitole o parte din numeroasele probleme actuale şi de perspectivă în

domeniul alimentaŃiei albinelor melifere.

Practic, pornind de la prezentarea unor aspecte generale legate de situaŃia

apiculturii pe plan mondial, continuate apoi cu cele legate de cerinŃele nutritive şi sursele

de hrană naturală proprii familiilor de albine, prin conŃinutul său, lucrarea prezintă nu

doar un caracter bibliografic, încercând să aducă noi precizări ştiinŃifice referitoare la

specificul alimentaŃiei albinelor, la ceea ce s-a realizat pe plan mondial şi naŃional cu

privire la utilizarea suplimentelor de hrană în alimentaŃia şi nutriŃia familiilor de

albine.Aceste referiri sunt cuprinse in cele 5 capitole din partea I a tezei,iar cercetările

proprii privind influenŃa unor suplimente energo-proteice şi energo-minerale privind

dezvoltarea şi producŃiile familiilor de albine in 3 capitole din partea a II a a tezei.

Folosesc prilejul să-mi exprim sincer sentimentele de recunoştinŃă faŃă de Domnul

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Sălăjan pentru îndrumarea şi coordonarea ştiinŃifică a Tezei

mele de Doctorat în ştiinŃe agricole.

MulŃumesc totodată Domnului Prof. univ. dr. ing. Mărghitaş Liviu pentru sprijinul

acordat în finalizarea şi susŃinerea acestei lucrări, de asemenea, Conducerii U.S.A.M.V.

Cluj-Napoca şi profesorilor mei pentru formarea mea profesională şi pentru încrederea pe

care mi-au acordat-o spre elaborarea temei propuse.

Adresez mulŃumiri distinşilor referenŃi şi Comisiei de doctorat care au avut

amabilitatea de a evalua şi aprecia prezenta teză de doctorat.

Nu în ultimul rînd mulŃumesc familiei mele şi tuturor celor care m-au susŃinut şi

sprijinit în realizarea acestei lucrări.

13

C A P I T O L U L I

ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA SITUA łIA APICULTURII PE

PLAN MONDIAL ŞI NAłIONAL

1.1CONSIDERATII GENERALE

Dovezi ale istoriei umane precizează : creşterea albinelor era foarte dezvoltată la

babilonieni, asirieni, egipteni şi chinezi, iar săpăturile arheologice au scos la lumină

vestigii şi vase de lut care demonstrează că aceste vieŃuitoare erau la loc de cinste în

epoca faraonilor.

Mai aproape de timpurile noastre, numeroase generaŃii de înaintaşi ştiuŃi şi neştiuŃi de

slove şi-au dedicat dragostea şi priceperea vieŃii acestor teribile insecte.

1.2. APICULTURA PE PLAN MONDIAL

La ora actuală, pe plan mondial, activitatea de cercetare şi de producŃie în

apicultură este coordonată de APIMONDIA, care reuneşte AsociaŃiile naŃionale ale

apicultorilor de pretutindeni.

La Congresul organizat în Ńara noastră, în anul 1965, preşedinte al APIMONDIA a

fost ales prof. dr. ing. VECESLAV HARNAJ – om de înaltă Ńinută ştiinŃifică şi

profesională, care a condus destinele apiculturii româneşti şi a FederaŃiei mondiale de

Apicultură până în anul 1985.

1.3. APICULTURA ÎN ROMÂNIA

Pe teritoriul României apicultura a reprezentat şi continuă să reprezinte o

îndeletnicire cu tradiŃie.

În ceea ce privesc producŃiile apicole realizate de apicultura românească, conform

tabelului următor, dacă la nivelul anului 1989 se înregistra o producŃie totală de 12124

tone miere, cu o producŃie medie de 8,5 kg/familie, începând din anul 1995 producŃia de

miere s-a menŃinut la acelaşi nivel(aproximativ 10000 tone/ an) iar din anul 2000-2001

aceasta a cunoscut o evidentă creştere, dublându-se chiar în anul 2004.

14

Tabelul 1

EvoluŃia efectivelor de albine şi producŃiei de miere

Anul

Efective de albine

ProducŃia de miere

totală (tone)

ProducŃia medie pe familia de albine

(kg miere / familie)

1995 747 10434 14 1996 696 11157 16 1997 656 10543 16,1 1998 626 10199 16,3 1999 620 11153 18 2000 614 11746 19,1 2001 649 12598 16,9 2002 745 13434 17,2 2003 781 20400 23,9 2004 840 23712 22,6 2005 892 19177 18,5 2006 930 18200 16,2 2007 975 14700 13,9

Sursa : AsociaŃia Crescătorilor de Albine din România. 2008

C A P I T O L U L 2

CERINłELE NUTRITIVE ŞI SURSELE DE HRANĂ NATURAL Ă

PENTRU ALBINELE MELIFERE

2.1. CERINłELE DE SUBSTANłE NUTRITIVE PENTRU ALBINE

În mod natural şi în condiŃii optime de mediu (temperatură, umiditate, curenŃi de

aer, bază meliferă, etc.), cerinŃele de substanŃe nutritive proprii albinelor melifere sunt

asigurate în principal din nectarul şi polenul plantelor entomofile.

Totuşi, în anumite perioade extreme (lipsa culesurilor naturale, ploi prelungite,

secetă prelungită etc.), când ele nu-şi pot procura hrana necesară, asemenea cerinŃe

nutritive trebuie asigurate de către apicultori prin diferite modalităŃi de alimentaŃie

suplimentară.

15

2.1.1. CerinŃele de energie

Tabelul 2

Consumul lunar de hrană energetică al unei familii de albine pe parcursul

sezonului rece (g. miere)

Specificări

XI XII I II III Total-5 luni

După Patriot L. – - sub 300 m altitudine

210 587 660 941 1605 4303

- 300-500 m altitudine 505 497 630 980 1800 4412 - 500-1000 m altitudine 530 505 617 844 1387 3883 După Gareev A. 650 725 850 1157 850 4232

Tabelul 3

Consumul lunar de hrană energetică al unei familii de albine pe parcursul

sezonului activ (g. miere)

Lunile IV V VI VII VIII IX X 4765 6705 9197 12050 5725 4240 3021 45700

2.1.2. CerinŃele de proteine

Datorită metabolismului şi activităŃii intense, literatura de specialitate menŃionează

faptul că o familie de albine de putere medie are nevoie de cantităŃi însemnate de

proteină :

- pentru hrănirea mătcii şi creşterea puietului .............................3350 gr.proteină

- pentru dezvoltarea albinelor eclozionate .................................. 650 gr. proteină

- pentru activitatea glandelor secretoare......................................... 360 gr. proteină

- pentru rezerve fiziologice ( corpul adipos)....................................450 gr. proteină

Total ............................................................................ 4810 gr. proteină

Dacă polenul are un conŃinut mediu de 25% proteină rezultă un necesar de 20 kg.

polen /familie/an. Asimilarea proteinelor din polen este de cca , 60% rezultă un consum

real de 32-35kg polen/familie/an.

16

2.1.3. CerinŃele de lipide

În mod natural lipidele sunt asigurate în rezerva organică, alături de proteine, prin

polenul pe care albinele îl consumă, fie în stare pură, fie sub formă de păstură.

În literatura de specialitate, un aspect important în ceea ce priveşte nevoia de lipide

a albinelor melifere este legat de necesitatea ca în perioada de pregătire pentru iernare,

acestea să constituie aşa numitul „corp gras”.

2.1.4. CerinŃele de elemente minerale

Este suficient de precizat faptul că în condiŃiile în care din siropul de zahăr folosit

în mod obişnuit în practica apicolă de stimulare a dezvoltării familiilor de albine, lipsesc

circa 17 microelemente din totalul de 30 pe care le conŃine mierea florală, pentru a

înŃelege că lipsa elementelor minerale din alimentaŃia şi nutriŃia familiilor de albine

conduce în mod evident la reducerea şi întârzierea dezvoltării familiilor de albine şi

implicit la rezultate slabe de producŃie. În mod natural, albinele îşi procură elementele

necesare din polenul florilor şi din sursele de apă pe care le utilizează pe parcursul

sezonului activ.

2.1.5. CerinŃele de vitamine

Cercetările ştiinŃifice privind necesarul de vitamine al albinelor melifere, au pus în

evidenŃă faptul că acestea sunt indispensabile vitalităŃii indivizilor, încă din stadiul larvar,

un rol esenŃial având cele din complexul B „+”

2.1.6. CerinŃele de apă

CerinŃele de apă ale unei familii de albine în perioada de primăvară sunt cuprinse

între 50-200 ml şi cresc treptat pe timpul verii la 300-380ml/zi, uneori chiar la

750ml/zi/familie.

2.2. BAZA MELIFERĂ ŞI PRINCIPALELE SURSE DE HRANĂ NATURALĂ

PENTRU ALBINELE MELIFERE

De existenŃa plantelor melifere şi de modul de producere la acestea a secreŃiilor de

nectar şi polen depinde viaŃa, evoluŃia şi dezvoltarea familiilor de albine. România

dispune de o bază meliferă diversificată care poate asigura in condiŃii de mediu favorabil

efective de albine şi producŃii apicole cu mult mai mari decît cele care se obŃin în prezent.

17

2.2.2. Principalele surse de hrană naturală

Literatura de specialitate menŃionează faptul că se cunosc peste 1000 de specii de

plante melifere, din care doar 200 (unii autori 300) prezintă importanŃă pentru apicultură

(Pârvu C. 2000).

2.2.2.1. Nectarul şi mierea

Nectarul este o secreŃie pur vegetală secretată de glandele nectarifere ale florilor

plantelor melifere. Din punct de vedere chimic, nectarul recoltat de către albinele

lucrătoare diferă de în funcŃie de sursa florală, dar conŃine între 73% şi 90% apă, între

9% şi 60% substanŃe zaharoase, între 1% şi 2% diverse sucuri vegetale.

- Mierea este o substanŃă zaharoasă pe care o realizează (o produc) albinele

lucrătoare prin colectarea nectarului floral şi extrafloral sau a altui suc luat de pe plante –

nectar sau suc pa care-l transformă cu ajutorul unei diastaze denumită invertină conŃinută

în guşa lor.

- Mierea florală este produsă de către albine de primăvară şi până toamna târziu,

din nectarul florilor provenite de la plantele entomofile.

- Mierea de mană mai este denumită şi mierea „de rouă” sau mierea „de pădure”.

Acest sort de miere este recoltat şi prelucrat de către albine, fie din sucul dulce eliminat

de unele insecte (afide) care se hrănesc cu seva vegetală, fie din anumite secreŃii

vegetale.

2.2.2.2. Polenul şi păstura

- Polenul constituie celula sexuală masculă a florilor şi se prezintă sub formă de

grăunciori fini, de dimensiuni cuprinse între 10 şi 200 u. Numeroase observaŃii şi

cercetări efectuate asupra polenului recoltat de către albine evidenŃiază faptul că albinele

culegătoare nu vizează puritatea florală a polenului, ci realizarea unei combinaŃii cât mai

complexe de grăunciori care vor constitui hrana proteică naturală proprii întregii familii

de albine melifere (Standifer L.N. 1966, Vorst E.V. 1980, Chambers S. 1990, Szolderits

M.J. 1993, Sălăjan Gh. 1998, Mărghitaş L. A.2002, Lazăr Şt., 2002, Bura M. 2003).

- Păstura, numită şi „pâinea albinelor”, constituie o sursă de hrană proteică

indispensabilă familiilor de albine, îndeosebi pe timpul iernii.

18

CAPITOLUL 3

SPECIFICUL ALIMENTA łIEI ŞI PRODUCłIILOR LA ALBINELE

MELIFERE

3.1. PARTICULARITĂłI BIOLOGICE, CICLU EVOLUTIV ŞI RELAłIILE DE

NUTRIłIE ÎN CADRUL FAMILIEI DE ALBINE

Fără a avea o delimitare absolută, în evoluŃia familiilor de albine, în practica

apicolă şi de cercetare, începând de toamna se disting 6 perioade (Papadopol A., 1994):

- perioada creşterii albinelor care iernează ( lunile Vlll – X)

- perioada repausului de iarnă; ( lunile Xl – ll)

- perioada înlocuirii albinelor care au iernat; ( lunile ll – lV)

- perioada creşterii populaŃiei ( lunile lV – Vl)

- perioada de înmulŃire naturală - roirea; ( lunile V- Vll)

- perioada de valorificare a culesurilor de producŃie ( lunile V-Vll)

Între albine au loc schimburi de hrană- trofalaxie. Un rol deosebit în

coeziunea familiei îl reprezintă substanŃa de matcă.

.3.3 FIZIOLOGIA DIGESTIEI ŞI VALORIFICAREA HRANEI

În cazul albinelor melifere, dacă nectarul, mierea şi apa sunt asimilate cu destulă

uşurinŃă de către organism, direct în hemolimfă, polenul este supus unor transformări

complexe şi, în general, de mai lungă durată.

3.4. FIZIOLOGIA PRODUCłIILOR APICOLE

ProducŃiile apicole sunt clasificate în : producŃii principale – mierea şi ceara, şi producŃii

secundare – polenul, păstura, propolisul, lăptişorul de matcă, apilarnilul, veninul de

albine.

19

CAPITOLUL 4

REALIZ ĂRI PE PLAN MONDIAL ŞI NAłIONAL CU PRIVIRE LA

UTILIZAREA SUPLIMENTELOR DE HRAN Ă ÎN ALIMENTA łIA ŞI

NUTRIłIA FAMILIILOR DE ALBINE

Literatura de specialitate arată că „o familie de albine are un necesar de 90-120

kg/an, miere de bună calitate, din care 18-20 kg pentru perioada de iarnă” şi „20-30 kg

polen/an” (Mărghitaş L.A., 2002. Lazăr Şt., 2002, şi Bura M. 2003).

În utilizarea suplimentelor nutritive, în funcŃie de sursa folosită drept componentă de

bază şi de scopul urmărit, alimentaŃia poate fi:

- alimentaŃie energetică;

- alimentaŃie proteică;

- alimentaŃie minerală

- alimentaŃie complexă ( energo- proteico – minerală)

Astăzi, nici un practician nu mai pune la îndoială utilitatea substituirii mierii cu

zahăr sau a polenului cu alte surse proteice vegetale sau animale atunci cînd este vorba de

asigurarea hranei energo- proteice a familiilor de albine.

Rezervele minime de hrană naturală în cuib – limita minimă 6 kg miere şi 1,5 kg

polen/ familie.

4.2. PRINCIPALELE SURSE DE SUPLIMENTE NUTRITIVE UTILIZATE ÎN

ALIMENTATIA ALBINELOR

Dacă albinele nu reuşesc să- şi procure cantităŃile suficiente de hrană naturală,

practicienii caută diverse surse de hrană proprie unităŃilor biologice – fie din rezervele

create în acest scop, fie din alte surse din afara stupului ( zahăr, înlocuitor de polen –

făină de soia, de trifoi, lapte praf, etc ).

20

CAPITOLUL 5

PERSPECTIVELE DEZVOLT ĂRII APICULTURII – ORIENT ĂRI NOI ÎN

CREŞTEREA CANTIT ĂłII, CALIT ĂłII ŞI VALORIFICAREA

PRODUCłIILOR APICOLE

5.1 IMPORTANłA ŞI MODUL DE VALORIFICARE A PRODUCłIILOR

APICOLE

ImportanŃa ştiinŃifică a albinelor rezultă atât din modul de organizare a vieŃii

acestora, din mecanismele biologice deosebite de autoreglare şi adaptare, cât şi din

valoarea şi conŃinutul complex al produselor apicole.

ImportanŃa biologică se datorează faptului că albinele realizează prin zborul lor din

floare în floare polenizarea, aproximativ 80% a plantelor entomofile. Prin aceasta, rolul

albinelor este inestimabil pentru omenire şi pentru natură. Albinele reprezintă de

asemenea un senzor natural cu privire la mediul înconjurător prezentînd o importanŃă

ecologică deosebită.

Totodată, datorită valorificării superioare a producŃiilor apicole obŃinute de la

familiile de albine, creşte şi importanŃa economică a acestora. Produsele apicole au o

valoare deosebită, atât din punct de vedere alimentar, cât şi în domeniul cercetării şi al

tratamentelor medicale.

5.2. ORIENTAREA EXPLOATAłIILOR APICOLE SPRE APICULTURA

ECOLOGICĂ

Programul de Dezvoltare a Agriculturii cuprinde pentru apicultură obiective

importante în special orientarea spre practicarea unei apiculturi ecologice în vederea

obŃinerii unor produse naturale pure.

21

PARTEA A II-A

CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 6

PROBLEME ORGANIZATORICE, MATERIALE NECESARE ŞI

METODE DE LUCRU

6.1. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU UTILIZATE

Cercetările cu privire la influenŃa unor surse nutritive adăugate la hrana de bază şi

utilizate în alimentaŃia familiilor de albine s-a derulat pe baza organizării unor suite de

observaŃii şi experienŃe specifice, în condiŃii de stupărit staŃionar, pe parcursul anilor

2004 - 2007. În unitatea bioapicolă în care s-au desfăşurat cercetările, au fost constituite

un număr de 5 variante experimentale, cu câte 8 familii de albine, fiecare. Unitatea este

particulară, dispune de un număr de 82 familii de albine şi este situată la marginea sudică

a oraşului Huedin, în apropierea şoselei Huedin-Beliş, judeŃul Cluj, fiind înfiinŃată în anul

1974. ÎntreŃinerea familiilor de albine s-a făcut în stupi orizontali pe 20 rame prevăzuŃi

cu magazii pentru recoltă.Ramele au dimensiunea 435/300 mm.iar cele de magazii

210/150 mm.

6.1.1. Materialul biologic

În ceea ce priveşte materialul biologic, acesta a fost reprezentat de familii de

albine aparŃinătoare rasei Apis mellifera carpatica, Fotti – ecotipul de Transilvania,

varietatea de deal. Albinele se caracterizează printr-un instinct moderat de roire, sunt

liniştite pe timpul controlului în cuib şi dovedesc hărnicie în asigurarea rezervelor de

hrană. În urma studiilor minuŃioase efectuate pe probe de albine recoltate de la familiile

de albine din zona bioapicolă Huedin, s-a constatat că din punct de vedere morfometric,se

caracterizează prin următoarele dimensiuni

- lungimea trompei cuprinsă între 6,02 mm – 6,64 mm;

- lungimea aripii anterioare 9,40 – 9,60 mm;

- indicele cubital 2,12 – 3,70 (clase);

- indicele tarsian 54,97 – 58,56 (%).

Se caracterizează prin schimbarea liniştită a mătcii, anecbalie (= înlocuirea

22

naturală periodică a mătcii). Sunt puŃin predispuse la furtişag. Prezintă, în general, un

grad redus de roire (instinct moderat de roire). La condiŃii de cules se remarcă şi în

activitatea de clădire a fagurilor. Căpăcirea celulelor cu miere este predominant „uscată”,

iar uneori intermediară (mixtă). În cazul culesurilor de mare intensitate, prezintă

predispoziŃie accentuată pentru blocarea cuibului cu miere. Această particularitate

biologică confirmă productivitatea de excepŃie în situaŃiile favorabile de cules. TendinŃa

de propolizare este la nivel mediu.

Albina este rezistentă la condiŃiile iernilor severe ce caracterizează zona. Este

adaptată şi la unele boli bacteriene, ascosferoză şi nosemoză. Din studiile şi cercetările

efectuate în zona Huedinului în populaŃiile locale de albine nu au fost introduse rase

străine, apicultorii fiind conştienŃi de valoarea fondului genetic ce caracterizează albinele

pe care le deŃin şi, deci, aceştia caută păstrarea purităŃii şi capacităŃii biologice a acestora.

6.1.2. Alte materiale

Stupii sunt confecŃionaŃi din dulapi de scândură de esenŃă moale (răşinoase),

prevăzuŃi cu două deschideri de urdiniş şi capacul prevăzut cu fante laterale pentru

ventilaŃie.

Sursele de hrană utilizate sunt:

Seria I de experienŃe

- miere polifloră - zahăr - făină de polen poliflor - făină de lucernă - drojdie de bere - făină de cătină - ceai de plante medicinale

Seria a- II –a de experienŃe

- zahăr

- sare de bucătărie

- sare de Tazlău

Mierea polifloră utilizată în experienŃe a fost obŃinută de la unităŃile biologice din

stupină, dar altele decât cele luate în studiu.

23

Pentru experienŃele din anul 2004, mierea polifloră a fost obŃinută din extracŃia din

vara anului anterior începerii cercetărilor, respectiv 2003, iar pentru experienŃele din 2005

s-a folosit mierea extrasă în anul 2004. Cu gust dulce şi de culoare galbenă-aurie,

necristalizată, mierea prezenta aspect şi miros caracteristic de fâneaŃă, încadrându-se

organoleptic în categoria mierii poliflore.

În ceea ce priveşte inventarul apicol utilizat pe parcursul experienŃelor, acesta a

constat din: cântare apicole de control, cutie de transport rame, furculiŃe şi tavă de

descăpăcit, extractor centrifugal tip pentru rame, topitor solar pentru recondiŃionarea cerii

din ramele clăditoare, rama Netz, folosită pentru determinarea suprafeŃelor cu puiet de pe

ramele de cuib, precum şi alte obiecte de inventar specifice lucrului în stupină (afumător

apicol, mască apicolă, halate de lucru, mănuşi de protecŃie, etc).

6.1.3. Metode experimentale

Metoda de cercetare – metoda grupelor cu o variantă martor (V1M) şi patru variante

experimentale( V2,V3,V4,V5).

Metoda înmulŃirii prin stolonare – pentru formarea roilor artificiali

Metoda extracŃiei prin centrifugare – pentru obŃinerea producŃiei de miere marfă

Metoda utilizării ramei clăditoare – pentru obŃinerea producŃiei de ceară marfă

Analize chimice :

- metoda Kjeldahl pentru determinarea proteinei brute.

− metoda Soxhlet pentru determinarea grăsimii brute

- metoda Hannenberg, pentru determinarea celulozei brute

- metoda calcinării pentru determinarea cenuşii brute

- metoda cromatografiei pe hârtie- pentru determinarea aminoacizilor

Pentru efectuarea unor determinări cantitative şi calitative, pe lângă observaŃii şi

înregistrarea unor date pe perioade s-au mai folosit rama Netz pentru determinări în cazul

unor parametrii cum sunt: cantitatea de puiet, cantitatea de albine; cântare de diferite

mărimi (1; 5; 10; 100 kg) pentru cântărirea probelor: materiale, rame, surse de hrană,

inclusiv familiile de albine.

Rezultatele obŃinute au fost prelucrate prin calcul statistic, fiind exprimate după

caz, în valori relative şi absolute, utilizându – se Testul T Student.

24

6.1.4. CondiŃii geo-climatice şi flora locală .

Valorile climatice înregistrate, iar apoi coroborate cu fenologia plantelor melifere

din zona de amplasare a stupinei au pus în evidenŃă o întârziere a evoluŃiei bazei melifere

naturale, justificând practic necesitatea intervenŃiilor cu suplimente de hrană energo-

proteică.

6.1.4.1. Principalii factori climatici naturali din zona Huedin

Regimul temperaturii aerului şi al precipitaŃiilor atmosferice

Tabelul 4

Temperaturile medii şi cantităŃile de precipitaii înregistrate în perioada experimentală

2004 2005 2006 2007 Anul Luna

°C mm °C mm °C mm °C mm

Ianuarie - 2,5 30,3 - 3,3 37,8 -1,1 34,1 -1,7 31,7

Februarie - 3,5 67,2 -1,8 12,5 -5 30,6 -2,1 30,3

Martie 5,3 10,6 2,8 7,5 1 49,5 3,9 64,5

Aprilie 7,5 60,6 8,5 41,3 7,7 60,5 9,5 77,3

Mai 10,1 88,4 13,0 39,8 16,1 33,1 13,2 25,5

Iunie 16,9 96,9 17,2 101,6 17,6 146,7 18,2 65,1

Iulie 19,9 98,7 22,2 38,8 17,9 174,0 20,1 61,7

August 17,1 40,3 18,9 87,7 18,7 42,3 18,3 25

Septembrie 14,0 33,4 12,9 60,6 12,8 125,5 15,7 52,6

Octombrie 7,4 29,5 8,1 80,9 10,1 5,7 8,6 23,9

Noiembrie 3,0 37 3,7 34,5 -1 61,6 1 51,7

Decembrie -5,2 61,1 - 4,0 15,3 -2,4 31,5 -1,8 52,3

Media anuală 7,5 654 8,3 559 7,88 665 8,57 562

Sursa: StaŃia Meteorologică Huedin, 2008

• Regimul eolian

DirecŃia predominantă a vântului în Depresiunea Huedin este în procent de 38%

dinspre vest. Calmul atmosferic reprezintă un procent de 24%.Viteza medie anuală a

vântului este de 4,5 m/s.

25

6.2. ORGANIZAREA CERCETĂRILOR

Cele 40 de familii de albine din cadrul stupinei au fost luate în studiu în urma

grupării în 5 variante uniforme sub aspectul dezvoltării (intervale ocupate de albine), de

câte 8 familii/variantă.

6.2.1 Obiectivele cercetărilor proprii

Apicultorii trebuie să cunoască cerinŃele nutritive ale albinelor, şi să intervină

eficient ori de câte ori situaŃiile condiŃiilor de mediu sînt nefavorabile. Practica apicolă

impune cunoaşterea cauzelor care duc la insuficienta dezvoltare a familiilor de albine şi

găsirea unor metode care să înlăture deficienŃele ce apar şi împiedică realizarea unor

producŃii mai ridicate. Printre cauze, înlăturarea crizei de polen, ce se resimte în anumite

perioade, poate fi considerată cauză principală.

Cercetările referitoare la identificarea de noi surse sunt pe departe de a se fi

epuizat, iar studiile susŃinute în domeniul alimentaŃiei şi nutriŃiei familiilor de albine

vizează, în principal, noi surse de hrană energo-proteică, în strictă concordanŃă cu nevoile

fiziologice competitive în realizarea sporirii producŃiilor apicole. AlimentaŃia

suplimentară cu diferite surse de proteină care să înlocuiască polenul în perioadele

deficitare constituie scopul şi obiectivul principal al cercetărilor întreprinse. Cercetările

privind “InfluienŃa unor suplimente nutritive asupra producŃiei la albine “ s-au desfăşurat

în două serii, seria I- cu experienŃa 1 şi 2 anii 2004 – 2005 şi seria a II a cu experienŃa 3

şi 4 anii 2006- 2007. Obiectivele urmărite au fost:

- administrarea a patru surse proteice, în seria I şi a două surse minerale în

seria a II a în suplimente nutritive, în urma cărora s-a determinat : variaŃia

consumului de hrană suplimentară,

- stabilirea modului de influenŃă asupra familiilor de albine privind

dezvoltarea şi producŃiilor obŃinute

- ierarhizarea surselor de hrană suplimentară atît cele de natură proteică cît şi

cele de natură minerală.

- determinarea unor parametrii privind dezvoltarea familiilor de albine,

pentru fiecare variantă pe parcursul perioadelor experimentale, respectiv a

suprafeŃelor cu puiet căpăcit, cantitatea de albine, număr de roi artificiali

26

- determinarea unor parametrii privind producŃiile familiilor de albine, pentru

fiecare variantă pe parcursul perioadelor experimentale, respectiv producŃia

de miere marfă şi ceară marfă.

6.2.2. Schema generală de organizare a cercetărilor

Schema 1 Schema generală de organizare

a cercetărilor

Seria Nr. exp. Denumirea Durata

Seria I

ExperienŃa 1

PotenŃialul nutritiv al suplimentului de hrană folosit*.

Februarie - Octombrie

2004

ExperienŃa 2 PotenŃialul biologico – productiv al proteinelor din suplimentelor de hrană folosite

Februarie - Octombrie

2005

Seria a II -

a

ExperienŃa 3

InfluenŃa sărurilor de bucătărie şi a celor de Tazlău administrate suplimentar sub formă de pulberi şi stabilirea normei de NaCl.

Martie - Iulie

2006

ExperienŃa 4

InfluenŃa sărurilor de bucătărie şi a celor de Tazlău administrate suplimentar sub formă de soluŃie şi stabilirea normei de NaCl.

Martie - Iulie

2007

* NOTĂ : Sursele de hrană folosite au fost : În seria I de experienŃe : - polen - lucernă - drojdie de bucătărie - cătină În seria a II – a de experienŃe: - sarea de bucătărie - sărurile de Tazlău

În cercetările efectuate s-a urmărit modul de consum şi cantitatea din fiecare sursă

de hrană suplimentară, pentru varianta (V1) martor doar supliment energetic (glucidic),

iar pentru celelalte patru variante experimentale (V2, V3, V4, V5) supliment energo-

proteic in seria I de experienŃe şi supliment energo-mineral in seria a-II-a de experienŃe,

constatându-se influenŃa surselor nutritive adăugate suplimentar la hrana de bază a

familiilor de albine asupra dezvoltării şi producŃiilor specifice.

27

Tabelul 5

ConŃinutul suplimentelor energo-proteice utilizate pentru fiecare variantă (g)

Surse de hrană V1 (martor)

V2 V3 V4 V5

Miere polifloră 150 150 150 150 150 Zahăr pudră 700 600 600 600 600

Supliment proteic pudră

- polen100 lucernă 100 drojdie de bere 100

cătină 100

Ceai plante 150 150 150 150 150 Total amestec

supliment 1000 1000 1000 1000 1000

S-au efectuat determinări periodice legate de modul de consum al hranei, ritmul de

dezvoltare şi producŃiile familiilor de albine: evoluŃia suprafeŃelor cu puiet căpăcit,

cantitatea de albină, producŃia de miere, producŃia de ceară şi numărul de roiuri artificiali

obŃinuŃi.

CAPITOLUL 7

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN łA UNOR SURSE

DE SUPLIMENTE NUTRITIVE ADMINISTRATE SUPLIMENTAR LA HRANA

DE BAZĂ, ASUPRA DEZVOLTĂRII ŞI PRODUCłIILOR LA FAMILIILE DE

ALBINE

(SERIA I DE EXPERIENłE)

7.1. SCURTE CONSIDERAłII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR ÎN SERIA I DE EXPERIENłE

AlimentaŃia cu amestecuri de suplimente energo-proteice astfel preparate s-a făcut

pe tot parcursul sezonului activ al anilor menŃionaŃi, administrându-se periodic câte 1000

grame din fiecare.

În ceea ce priveşte modul de preparare a hranei suplimentare, acesta s-a efectuat

astfel: - am cântărit cantităŃile din fiecare sursă de suplimente necesare pentru fiecare

variantă în parte;

28

- în 5 vase emailate, de aceeaşi capacitate fiecare (10 l), s-au amestecat sursele de

suplimente în stare uscată, respectiv zahărul cu sursa de hrană proteică specifică fiecărei

variante în parte (V2- polen, V3- lucernă, V4- drojdie de bere, V5- cătină);

- după amestecare şi o bună omogenizare am adăugat cantitatea de miere

lichefiată, apoi am frământat energic, operaŃiune care s-a continuat prin adăugarea

treptată a cantităŃii de ceai călduŃ de plante (în care s-a dizolvat sarea de lămâie, în

vederea invertirii mai rapide şi uşoare a zahărului);

- amestecul s-a omogenizat foarte bine cu ajutorul unei linguri de lemn, până la

obŃinerea unei paste de consistenŃa unui aluat care nu se lipeşte de mână.

Pasta astfel obŃinută pentru fiecare variantă în parte s-a porŃionat în cantităŃi de un

kilogram fiecare (tabelul 5), s-a ambalat în pungi de plastic de forma unor turte care s-a

administrat peste spetezele ramelor, deasupra cuiburilor familiilor de albine, cu folia

decupată în jos în aşa fel încât albinele să aibă acces la conŃinut.

7.1.1. Rezultatele privind conŃinutul în substanŃe nutritive brute a materiilor prime

folosite ca suplimente nutritive

Tabelul 6

Rezultatul analizelor chimice al ingredientelor utilizate în suplimentele de hrană energo-proteică

(% din materialul cu umiditatea relativă)

Sursa de hrană

%

Apă S.U. P.B. G.B. C.B. E.N. Cenuşă

Pudră de polen 2,19 97,81 21,06 1,47 2,05 58,35 14,88

Pudră de lucernă 2,21 97,79 23,93 2,05 19,07 44,04 8,70

Drojdie de bere 1,47 98,53 48,48 2,56 - 40,10 7,39

Pudră de cătina 3,01 96,99 14,43 7,95 0,78 62,66 11,17

29

7.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND POTENłIALUL NUTRITIV AL

SUPLIMENTELOR DE HRANĂ UTILIZATE ÎN ALIMENTA łIA FAMILIILOR DE ALBINE

(EXPERIENłA 1 – ANUL 2004)

Schema 2

Schema experimentală – experienŃa 1 anul 2004

Varianta

Nr. de familii

de albine

Hrana administrată

(g)

Total hrană la administrare

(g)

ConŃinutul în proteine al

suplimentului (g)

V1 (Martor)

8 Supliment energetic 1000g (miere+zahăr)

1000 -

V2

8

Supliment energetic (miere+zahăr) 900 g + supliment

proteic 100 g (polen pudră)

1000

21,06

V3

8


proteic 100 g (lucernă pudră)

1000

23,93

V4

8

Supliment energetic (miere+zahăr) 900 g + supliment proteic 100 g (drojdie de bere)

1000

48,48

V5

8


proteic 100 g (cătină pudră)

1000

14,43

7.2.1.VariaŃia consumului de hrană suplimentară administrată

Tabelul 7

VariaŃia consumului mediu de suplimente energo-proteice în perioada feb. – oct. 2004

(g/fam.)

Varianta Luni calendaristice Consum total

II III IV V VI VII VIII IX X

V1( M ) 138 328 811 1262 258 115 497 1132 216 4757

V2 159 438 930 1089 317 298 480 1376 315 5402

V3 85 273 621 807 203 242 413 903 210 3757

V4 109 312 823 985 249 250 412 1301 399 4840

V5 107 283 595 822 209 269 457 918 212 3872

30

7.2.2 InfluenŃa suplimentelor de hrană administrate asupra dezvoltării şi producŃiilor familiilor de albine

Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producŃia marfa obŃinuta pe familia de albine – ExperienŃa 1 anul 2004

Tabelul 8 Specificare U/M V1M V2 V3 V4 V5

1.SuprafaŃa cu puiet căpăcit/ familie

dm² 228,00 318,00 249,25 292,25 270,50

% 100,00 139,50 109,30 128,20 118,60 DiferenŃa faŃă de V1M dm² - 90,00 XXX 21,25 X 64,25 XX 42,50 XX

2.Cantitatea de albine

g 1740 2280 1910 2190 2100

% 100,00 131,50 109,90 126,10 121,10 DiferenŃa faŃă de V1M g - 540 XX 170 NS 450 XX 360 X

nr 4 7 5 7 6 3.Nr.de roi % 100,00 175,00 125,00 175,00 150,00

Locul ocupat după dezvoltare

nr V I IV II III

4.ProducŃia de miere marfă

kg 10,60 15,40 12,35 13,60 13,80

% 100,00 145,30 116,50 128,30 130,20 DiferenŃa faŃă de V1M kg - 4,80 XX 1,75 NS 3,00 X 3,20 X

5.ProducŃia de ceară-marfă

g 255,50 560,00 360,75 420,00 435,00

% 100,00 219,17 141,19 164,38 170,25 DiferenŃa faŃă de V1M

g - 304,50

XXX 105,25 X 164,50 XX 179,50XX

Locul ocupat după producŃie

nr V I IV III II

Ierarhizarea generală experienŃa 1 - anul 2004

nr V I IV II-III II-III

x = p < 0,05 xx = p < 0,01 xxx = p < 0,001 NS = nesemnificativ

31

7.3. Rezultatele privind potenŃialul biologico-productiv al proteinelor din suplimentele de hrană administrate familiilor de albine (experienŃa 2 – anul 2005)


Schema 3

Varianta

Nr. de familii

de albine

Hrana administrată

(g)

Total hrană la administrare

(g)

ConŃinutul în proteine al

suplimentului (g)

V1 (Martor)

8 Supliment energetic 1000g (miere+zahăr)

1000 -

V2

8

Supliment energetic (miere+zahăr) 900 g + supliment proteic 100 g

(polen pudră)

1000

21,06

V3

8

Supliment energetic (miere+zahăr) 912 g + supliment proteic 88g

(lucernă pudră)

1000

21,06

V4

8


(drojdie de bere)

1000

21,06

V5

8


(cătină pudră)

1000

21,06

7.3.1VariaŃia consumului de hrană suplimentară administrată

Tabelul 9 VariaŃia consumului mediu de suplimente energo-proteice

în perioada feb. – oct. 2005 (g/fam.)


II III IV V VI VII VIII IX X

V1( M ) 95.1 194.9 626.5 1067.6 286.1 106.9 694.4 813.3 123.9 4008.6

V2 213.4 413.9 904.4 1403.8 315.1 286.4 977.0 1115.6 193.1 5822.60

V3 98.9 224.9 622.6 739.6 200.0 109.5 660.4 860.8 132.6 3649.30

V4 185.9 294.6 809.0 1279.0 389.3 144.0 730.0 1240.6 219.0 5282.40

V5 145.1 258.8 732.3 1113.9 312.1 134.3 708.9 1172.6 179.3 4756.37

32

7.3.2 InfluenŃa suplimentelor de hrană administrate asupra dezvoltării şi producŃiilor familiilor de albine

Tabelul 10 Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producŃia marfa obŃinuta pe

familia de albine – ExperienŃa 2 anul 2005

Specificare U/M V1M V2 V3 V4 V5 1.SuprafaŃa cu puiet căpăcit/ familie

dm² 264,00 377,75 292,50 373,25 315,25

% 100,00 142,08 110,79 141,38 119,41 DiferenŃa faŃă de V1M

dm² - 113,75 XXX 28,50 X 109,25

XXX 51,25 XX


g 2490 3030 2590 2950 2720

% 100,00 121,70 103,90 118,50 109,10 DiferenŃa faŃă de V1M g - 540 XX 100 NS 460 XX 230 X

nr 5 9 6 8 8 3.Nr.de roi % 100,00 180,00 120,00 160,00 160,00


nr V I IV II III

4.ProducŃie de miere marfă

kg 14,00 20,40 15,30 16,80 17,10

% 100,00 145,70 109,30 120,00 122,10 DiferenŃa faŃă de V1M kg - 6,40 XX 1,30 NS 2,80 X 3,10 X


g 172,00 308,87 284,00 290,00 294,00

% 100,00 179,57 165,11 168,60 170,93 DiferenŃa faŃă de V1M g - 136,87 XX 112,00 X 118,00 X 122,00 X


nr V I IV III II




33

7.3.4 Concluzii parŃiale

Atît în experienŃa 1- 2004 cît şi în experienŃa 2- 2005 consumul de hrană

suplimentară înregistrează în perioada de primăvară creşteri lunare progresive atingînd

nivelul maxim în luna mai, după care acesta scade la un nivel minim pe perioada

culesului principal natural ( lunile mai – iulie). Începînd cu luna august pînă la finele lunii

septembrie consumul de hrană înregistrează o creştere semnificativă după care scade din

nou în luna octombrie pe măsură ce albinele se pregătesc fiziologic pentru sezonul rece.

Analiza parametrilor de dezvoltare ne arată că în cele două experienŃe din seria 1

în anii 2004- 2005 suprafeŃele cu puiet căpăcit, cantitatea de albine, numărul de roi au

înregistrat la variantele experimentale faŃă de varianta martor creşteri semnificative

conform tabelelor anterioare.

Parametrii privind producŃiile apicole, de asemenea înregistrează creşteri în plus,

atît la miere marfă cît şi la ceara marfă, spre exemplu între 1,75 kg. pînă la 4,80 kg.

miere marfă la variantele experimentale V2, V3, V4, V5, în experienŃa 1 respectiv

1,30kg. pînă la 6,40 kg. miere marfă, la variantele experimentale în experienŃa 2, faŃă de

varianta martor V1 M.

Ierahizarea generală, respectiv locul ocupat de variantele experimentale este

acelaşi în ambele experienŃe, ordinea fiind: pe locul I varianta 2( polen poliflor), urmată

de varianta 4( drojdie de bere) şi 5 ( făină de cătină) pe locurile II şi III.

Se observă că, atât în experienŃele din 2004, cât şi în cele din 2005, producŃiile de

miere-marfă şi ceară-marfă obŃinute de familiile de albine din cadrul variantelor

experimentale care au consumat suplimente energo-proteice, spre deosebire de varianta

martor care a consumat doar supliment energetic, înregistrează sporuri de producŃie a

căror valoare este mai mare sau mai mică, în funcŃie de valoarea biologică şi gradul de

digestibilitate ale surselor de proteină utilizate.

Sunt de remarcat efectul şi influenŃa bună asupra acestor indici productivi, alături

de sursa naturală, polenul poliflor, a unei noi surse – făina de cătină – care, administrată

în premieră sub această formă, este o sursă naturală promiŃătoare, cu reale efecte pozitive

asupra familiilor de albine.

34

CAPITOLUL 8

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN łA SĂRURILOR DE

BUCĂTĂRIE ŞI DE TAZL ĂU ASUPRA PRODUCłIILOR LA ALBINE

(SERIA II DE EXPERIEN łE)

8.1. SCURTE CONSIDERAłII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI

DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR ÎN SERIA A II-A DE EXPERIENłE

După prima serie de experienŃe referitoare la influenŃa suplimentelor nutritive

energo-proteice asupra producŃiei la albine, desfăşurate pe parcursul anilor 2004 şi 2005,

în perioada anilor 2006 şi 2007 cercetările proprii au continuat cu experienŃe privind

influenŃa suplimentelor minerale asupra dezvoltării şi producŃiilor la familiile de albine

melifere.

8.1.1. Rezultatele privind conŃinutul în substanŃe nutritive brute al materiilor

prime folosite ca suplimente în seria a II-a de experienŃe

Un rol important în alimentaŃia albinelor melifere îl au şi suplimentele de natură

minerală. În ceea ce priveşte sodiul (Na), în sarea de bucătărie (NaCl) acest

macroelement mineral se găseşte în proporŃie de 39,32%, iar în sărurile de Tazlău

furajere, în proporŃie de 15,10% . Tabelul 11

ConŃinutul în elemente minerale al sărurilor de Tazlău de uz furajer

(% digestibilitate)

(valori medii după Maschek, 1979)

Na Cl

Cl- Na+ SO4- K+ Mg++ Ca++ Mn++ Insolubil

36,00 28,15 15,17 20,57 8,00 3,68 1,11 0,015 14,90

. Prin conŃinutul lor, aceste săruri sunt superioare altor surse deoarece au în compoziŃie,

faŃă de Na Cl şi K, Mg, Mn şi alte elemente valoroase.

35

8.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENłA SĂRURILOR DE

BUCĂTĂRIE ŞI DE TAZLĂU ADMINISTRATE SUPLIMENTAR SUB FORMĂ DE

PULBERI (EXPERIENłA 3 – ANUL 2006)

Schema 4


Supliment mineral

Varianta Nr. fam.

Suplimente de hrană administrată

g %

V1 M 8 Supliment energetic (zahăr pudră) - -

V2 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g + supliment mineral 5 g (sare de bucătărie

pudră )

5 0,5

V3 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g + supliment mineral 10 g (sare de bucătărie

pudră)

10 1

V4 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g + supliment mineral 5 g (sare de Tazlău pudră)

5 0,5

V5 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g + supliment mineral 10 g (sare de Tazlău pudră)

10 1

8.2.1. VariaŃia consumului de hrană suplimentară administrată

Tabelul 12 VariaŃia consumului mediu de supimente energo-proteice

în perioada feb. – oct. 2006 (g/fam.)


III IV V VI VII

V1( M ) 133 195 169 253 303 1053

V2 100 107 107 119 236 744

V3 85 66 69 161 156 537

V4 115 114 113 199 227 768

V5 80 63 69 148 156 516

36

8.2.2 . InfluenŃa suplimentelor minerale administrate în hrană asupra dezvoltării

şi producŃiilor familiilor de albine

Tabelul 13

Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producŃia marfă obŃinută pe familia de albine – ExperienŃa 3 anul 2006


dm² 146,25 166,62 147,50 176,12 145,37

% 100,00 113,92 100,50 120,42 99,39 DiferenŃa faŃă de V1M dm² - 20,37 X 1,25 NS 29,87 X - 0,88 NS


g 1580 1750 1550 1790 1540

% 100,00 110,75 98,10 13,29 97,46 DiferenŃa faŃă de V1M g - 170,00 x - 30,00NS 210,00x - 40NS

nr 4 5 4 5 3 3. Nr.de roi % 100,00 125 100 125 75


nr III-IV II III-IV I V

4.ProducŃia de miere- marfă

kg 10,17 11,23 11,04 11,61 10,06

% 100,00 110,44 98,71 114,18 98,98 DiferenŃa faŃă de V1M kg - 1,06 X 0,87 NS 1,44 X - 0,13 NS


g 198,75 210,50 201,75 215,67 206,00

% 100,00 105,91 101,50 108,51 103,64 DiferenŃa faŃă de V1M g - 11,75NS 3,00NS 16,92X 7,25NS


nr IV II III-IV I IV-V


nr IV II III I V


37

8.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENłA SĂRURILOR DE

BUCĂTĂRIE ŞI DE TAZLĂU ADMINISTRATE SUPLIMENTAR SUB FORMĂ DE

SOLUłII (EXPERIENłA 4 - ANUL 2007)

Schema 5


Supliment mineral

Varianta

Nr.

fam.

Suplimente de hrană administrate

g %

V1

(Martor)

8

Supliment energetic (zahăr pudră) + apă 1000 ml. -

-

V2 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g + supliment mineral 5 g (sare de bucătărie pudră) + apă 1000 ml.

5 0,5

V3 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g + supliment mineral 10 g (sare de bucătărie pudră) + apă 1000 ml.

10 1

V4 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 995g + supliment mineral 5 g (sare de Tazlău pudră) + apă 1000 ml.

5 0,5

V5 8 Supliment energetic (zahăr pudră) 990g + supliment mineral 10 g (sare de Tazlău pudră) + apă 1000 ml.

10 1

8.3.1. VariaŃia consumului de hrană suplimentar administrată

Tabelul 15

VariaŃia consumului mediu de supimente energo-proteice în perioada feb. – oct. 2007

(g/fam.) Varianta Luni calendaristice Consum total

III IV V VI VII

V1( M ) 241 377 689 651 312 2270

V2 230 352 661 630 288 2161

V3 215 323 619 616 269 2042

V4 261 362 657 618 316 2214

V5 133 314 606 609 267 1929

38

8.3.2. InfluenŃa suplimentelor administrate asupra dezvoltării şi producŃiilor

familiilor de albine

Tabelul 16

Ierarhizarea după parametrii privind dezvoltarea şi producŃia marfa obŃinuta pe familia de albine – ExperienŃa 4 anul 2007


dm² 147,01 166,87 146,75 176,50 145,05

% 100,00 113,50 99,82 120,05 98,68 .DiferenŃa faŃă de V1M dm² - 19,86X - 0,26NS 29,49X - 1,96NS


g 1007 1098 966 1132 985

% 100,00 108,70 95,65 112,42 97,51 DiferenŃa faŃă de V1M g - 91 NS - 41 NS 125 X - 22 NS

nr 3 5 4 6 3 3.Nr.de roi % 100,00 166,00 133,00 200,00 100,00


nr III II IV I V

4.ProducŃia de miere- marfă

kg 10,48 11,35 9,49 11,75 9,86

% 100,00 108,22 90,46 112.09 94,04 DiferenŃa faŃă de V1M kg - 0,87 NS - 0,99 NS 1,27 X -0,62 NS


g 198,93 212,55 200,90 217,60 205,65

% 100,00 106,84 100,99 109,38 103,37 DiferenŃa faŃă de V1M g - 13,62 X 1,97 NS 18,67 XX 6,72 NS


nr IV II III I IV


nr III II IV I V


39

8.3.4. Concluzii parŃiale

- Consumul de suplimente energo- minerale administrate în experienŃele din anii

2006 – 2007, sub formă de amestec de zahăr pudră cu sare de bucătărie ( V2, V3) şi sare

de Tazlău( V4, V5) a fost diferit, performanŃe mai bune înregistrându-se la varianta 1 (M)

şi la cea experimentală în care sarea de Tazlău a fost folosită în proporŃie de 0,5% (V4).

ProporŃia de peste 0,5% de săruri în suplimentele de hrană influenŃează negativ

consumul.

- Se constată că în hrana obişnuită a albinelor nu sunt satisfăcute cerinŃele de sodiu

şi de potasiu, fapt ce impune administrarea unor suplimente speciale cu aceste elemente

- Atât în privinŃa consumului de hrană, suprafeŃei cu puiet cât şi cea a cantităŃii de

albine şi respectiv a instinctului de roire cele mai bune rezultate au fost înregistrate în

cazul varianteiV4 cu 0,5 sare de Tazlău care a asigurat 0,18% clorură de sodiu şi 0,04% K

în hrana suplimentară;

- Pe baza acestor rezultate reiese că norma optimă de sare de bucătărie în

suplimentele de hrană adresate albinelor este de 0,18% iar norma optimă de potasiu de

0,04%, prin aplicarea cărora se obŃin rezultatele cele mai bune privind apetitul, creşterea

şi dezvoltarea puietului, cantităŃii de albine şi roilor.

- În ceea ce privesc producŃia de miere-marfă şi ceară - marfă, cele mai bune

performanŃe au fost înregistrate la unităŃile biologice din varianta experimentală 4,

variantă care a consumat amestec de zahăr cu sare de Tazlău în proporŃie de 0,5%;

- InfluenŃa cea mai bună asupra dezvoltării producŃiilor la familiile de albine o au

suplimentul de săruri de Tazlău 0,5%, care asigură atât sodiul cât şi potasiul necesar,

completând totodată şi alte elemente minerale deficitare în hrana naturală, în plus acestea

sunt mult mai ieftine în comparaŃie cu sarea de bucătărie.

40

CONCLUZII GENERALE

Rezultatele obŃinute cu privire la efectele suplimentelor de hrană energo-proteice

şi minerale administrate variantelor experimentale cu privire la influenŃa asupra

dezvoltării şi producŃiilor obŃinute de familiile de albine pe parcursul desfăşurării

experienŃelor între anii 2004 şi 2007, permit formularea următoarelor concluzii:

1. Albinele preferă în mod prioritar culesul de nectar şi polen poliflor faŃă de alte

surse de hrană, dar atunci când intervin perioade nefavorabile culesului natural ele

consumă şi hrană administrată suplimentar din anumite surse cum sunt şi cele utilizate în

cercetările noastre: făina de lucerna, drojdia de bere, făina de cătină.

2. Sursele de hrană proteică administrate suplimentar în experienŃele efectuate au

fost consumate în cantităŃi diferite, ierarhia în ordine descrescătoare a preferinŃelor şi pe

baza rezultatelor obŃinute fiind următoarea : polenul, drojdia de bere, cătina, lucerna.

3. Am utilizat în alimentaŃia albinelor o nouă sursă de hrană care deşi are un nivel

mai scăzut în proteină decât polenul poliflor, datorită procentului ridicat de aminoacizi

liberi şi a compoziŃiei chimice complexe în elemente biostimulatoare a influenŃat pozitiv

atât dezvoltarea cât şi producŃiile obŃinute. Alături de sursele consacrate recomandăm

utilizarea făinii de cătină în hrana albinelor mai ales în perioadele deficitare de cules.

4. În funcŃie de valoarea biologică a surselor proteice în cercetările din seria I de

experienŃe (2004 - 2005) au fost obŃinute sporuri semnificative atât la indicii privind

dezvoltarea cât şi la indicii de producŃie. În experienŃa 2 din anul 2005 faŃă de varianta

martor, familiile din variantele experimentale au realizat în plus între 28,5 dm² şi 113,75

dm² suprafeŃe cu puiet căpăcit, respectiv 100 g până la 550 g cantitate de albine în plus.

De asemenea s-a realizat un plus de 1,30 kg până la 6,40 kg miere- marfă şi între 112,0 g

până la 136,85 g ceară- marfă.

5. Privitor la experienŃele din seria a II-a am constatat că sursele naturale de hrană

nu satisfac cerinŃele optime de sodiu şi potasiu penru albine, situaŃie în care pentru a se

obŃine performanŃe mai mari în dezvoltarea şi producŃiile obŃinute de miere şi ceară în

concordanŃă cu potenŃialul biologic al albinelor se impune complectarea deficitului cu

aceste elemente minerale prin suplimente minerale, mai ales atunci când albinele nu pot

efectua culesul natural de polen.

41

6. Normele de sare întâlnite în literatura de specialitate între 0,01 şi 2 %

considerate ca optime în suplimentele minerale pentru albine nu au caracter ştiinŃific,

acestea au fost folosite în mod aleatoric şi transmise de la o generaŃie la alta având

consecinŃă excese sau carenŃe în organismul albinelor, pentru eliminarea cărora în

metabolismul acestora se cheltuieşte o anumită cantitate de energie care este sustrasă de

la procesul de formare a produselor, consecinŃa fiind obŃinerea unor producŃii mai mici

faŃă de potenŃialul productiv al familiilor de albine.

7.Deficitul de sodiu şi potasiu din hrana obişnuită a albinelor consatat în aceste

cercetări se poate completa cel mai bine prin încorporarea în suplimentele nutritive a

proporŃiei de 0,5% săruri de Tazlău, care potrivit compoziŃiei chimice acestei surse,

aduce un aport de 0,18% clorură de sodiu şi de 0,04% potasiu sau prin încorporarea

proporŃiilor de 0,18% clorură de sodiu sau sare de bucătărie şi 0,04% potasiu.

PROPUNERI ŞI RECOMAND ĂRI

Utilizarea polenului poliflor recoltat de albine datorită valorii sale complexe şi

bogăŃiei în principii nutritivi în scopuri terapeutice, obligă apicultorii să găsească noi

surse de hrană proteică pentru familiile de albine care să corespundă din punct de vedere

al compoziŃiei cât şi a cerinŃelor biologice ale albinelor.

Prin cercetările efectuate utilizarea sursei-făina de cătină în alimentaŃia

suplimentară, poate substitui necesarul de hrană proteică mai ales în perioadele deficitare.

Este necesară reconsiderarea de către toŃi apicultorii a producŃiei marfă de polen şi

valorificarea superioară în industria farmaceutică având în vedere că polenul este

considerat aşa-numita hrană funcŃională pentru organism.

Am constatat că cea mai bună metodă de asigurare a necesarului de substanŃe

nutritive prin alimentaŃia suplimentară a familiilor de albine este sub formă de amestec al

suplimentelor energo - proteico - minerale, administrate sub formă de turte (paste).

Această metodă prezintă un dublu avantaj : albinele nu sunt deranjate zilnic ca şi în

administrarea unor siropuri, inlăturînd astfel stresul albinelor ,iar pe de altă parte se evită

furtişagul între familiile de albine. Drept urmare, recomandăm apicultorilor această

metodă de administrare.

42

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

1. Bura M. şi colab.(2003) – Creşterea intensivă a albinelor, Ed. Helicon, Timişoara,

pag. 40-45

2. Caillas A.(1971)- Polenul, 27, Ed. Apimondia

3. Dinescu St. (2002) – Creşterea animalelor de fermă, Ed. AGRIS,

RedacŃia Revistelor Agricole.

4. Haydak M.H. (1972) – Revista „Apiacta”,1,3, A.C.A. România.

5. Lazăr Şt. (2002) – Bioecologie şi tehnologie apicolă, Ed. Alfa, Bucureşti..

6. Mărghitaş L.A. (2002) – Albinele şi produsele lor, ediŃia a II-a. Editura Ceres,

Bucureşti

7. Mărghitaş L.A., Dezmirean S.D. (2003) – Apicultura, Ed. Academic Press,

Cluj-Napoca.

8. Miloiu I. (1993) – Hrănirea stimulentă a familiilor de albine, Rev. „România

Apicolă” nr. 4, Bucureşti, pag. 13-14.

9. Moraru P. (2006) – NutriŃia şi alimentaŃia albinelor, Ed. Coral Sanivet, Bucureşti,

10. Pârvu C. (2000) – Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucureşti.

11. Papadopol A. (1994) – Despre ciclul anual şi dinamica sezonieră a albinelor, repere

importante pentru perfecŃionarea activităŃii apicole, Rev. “România apicolă”, nr. 2, pag.

16, A.C.A. România.

12. Sălăjan Gh (2002) - Tratat de alimentaŃia şi bioconversia furajelor la păsările de

fermă, Treatise of alimentation and feed bioconversion in poultry, Ed. AlfaPress,

Cluj-Napoca

13. Standifer L.N. (1966) – Some lipids constituiensts of pollens collected by honeybe

Apic. Res. 5, pag. 93-98

14. Şara A, MierliŃă D. ( 2003) - NutriŃia şi alimentaŃia animalelor de fermă. Editura

Academic Pres, Cluj Napoca.

15. ColecŃia de reviste România Apicolă – A.C.A . România.

16. http w.w.w.apicultura.ro.

43

CHAPTER ONE

GENERAL ASPECTS REGARDING THE SITUATION OF BEEKEEPI NG

IN ROUMANIA AND IN THE WORLD

1.1 GENERAL CONSIDERATIONS

Human historical proof precesily states that beekeeping was developed to a high

degree with Babylonians, Assyrians, Egyptians and Chinese and the archeological

findings revealed vestiges, clay pots, demonstrating that these creatures had beeen at high

esteem during the Pharaohs times.

Closer to our time, numberless generations—both literate and illiterate –dedicated

fondness and knowledge to understanding these remarkable insects.

1.2. BEEKEEPING WORLDWIDE

For the time being, all over the world, research and production in apiculture is

being coordinated by APIMONDIA , reuniting national beekeepers’ associations of far

and near. .

With the Congress organized in Roumania-- in 1965-- , Professor, VECESLAV

HARNAJ engineer, Phd was elected Predident of APIMONDIA , personality highly

esteemed as scientist and professional who has led the destinies of Roumanian

beekeeping and of the World Federation of Beekeeping, until 1985.

1.3. APICULTURE IN ROUMANIA

Apiculture on Roumanian teritorry has been and still is representing one traditional

occupation.

In so far as Roumanian beeproduct yields are concerned, as shown by the following

table : in 1989 a total of 12,124 t of honey was reached, i.e., an average of 8,5 kg/family,

and, beginning in 1995, honey production kept to the same level (cca. 10,000 t. per

annum), and in 2000-2001 it encountered an obvious increase, even doubling in 2004.

44

Table 1

Evolution in numbers of bees and honey production

Year

Numbers of bees

(thousands family)

Total Honey yield

(tons)

Mean yield/bee family (kg.honey/ family )

1995 747 10434 14 1996 696 11157 16 1997 656 10543 16,1 1998 626 10199 16,3 1999 620 11153 18 2000 614 11746 19,1 2001 649 12598 16,9 2002 745 13434 17,2 2003 781 20400 23,9 2004 840 23712 22,6 2005 892 19177 18,5 2006 930 18200 16,2 2007 975 14700 13,9

Source : Beekeepers’ Association of Roumania, 2008

CH A P T ER TWO

FOOD DEMANDS AND NATURAL SOURCES FOR HONEYBEES

2.1. DEMANDS IN NUTRITIVE SUBSTANCES FOR BEES

Naturally and within optimal environmental conditions (temperature, humidity, air

currents, meliferous basis, etc.), demands in nutritive substances adequate for honeybees

are mainly provided by the nectar and pollen in the entomophilous plans.

However, during some strenuous respites (lack of natural harvest, prolonged

rainfall or draught , etc.), when bees are unable to fend for themselves, such food

demands must be met by the keeper by means of various supplementary ways of

providing.

45

2.1.1. Energy demands

Table 2

The monthly energy food consumption of one bee family during the cool season

(g. of honey)

Specification

XI XII I II III Total-5 months

According to Patriot L. – - below 300 m altitude

210 587 660 941 1605 4303

- 300-500 m altitude 505 497 630 980 1800 4412 - 500-1000 m altitude 530 505 617 844 1387 3883 According to Gareev A. 650 725 850 1157 850 4232

Table 3

Monthly energy-food consumption of a bee family during active season (g of

honey)

Months Total IV V VI VII VIII IX X 4765 6705 9197 12050 5725 4240 3021 45700

2.1.2. Protein demands

Due to intense metabolism and activity, literature has it that a family of bees of

medium capacity needs sizeable quantities of protein :

- for feeding the queen and raising the brood .............................3350 gr.protein

- for feeding thegrowth of the bees hatched .................................. 650 gr. protein

- for the activity of secretory glands ......................................... 360 gr. protein

- for physiological reserves (the adipose body) .................................450 gr. protein

Total ............................................................................ 4810 gr. protein

When the pollen contains a mean value of 25% there results 20 kilos of pollen

required per family/per annum. The assimilation of protein in the pollen is of about 60%

and thus the true consumption is of 32-35 kg.pollen/family/annum.

46

2.1.3. Lipid demands

In nature, lipids are granted in the organic reserve along proteins, via the pollen

the bees take in, either in pure state or, as maiden wax.

Literature has it that an important aspect regarding the need for lipids of the honey

bee is connected to the necessity that during preparation for wintering this be made up of

the adipose body (fat body, i.e.).

2.1.4. Demands for mineral elements

It is suffice to assert that when of the sugar syrup usual in beekeeping to stimulate

the development of bee family about 17 trace elements out of 30 are missing,contained –

asit is-in the floral honey, it is obvious that this will lead to belated development in the

bee family and, implicitly, to shallow yields. In nature, bees will procure the necessary

elements from the flower pollen and water sources they use all along their active season.

2.1.5. Vitamin demands CerinŃele de vitamine

Research regarding vitamin requirements of honeybees, have revealed that these

cannot be missed from the vitality of individuals beginning as early as their larval stage,

and the leading role is detained by those in the B „+”- complex.

2.1.6. Water requirements

Water requirements of a honeybee family in the spring are between 50-200 ml ,and

gradually increase to 300-380ml/day in the summer, sometimes even to

750ml/day/family.

2.2. THE MELIFEROUS SOURCE AND THE MAIN NATURAL FOOD

SOURCES FOR HONEYBEES

The life, evolution and development of bee families depend on the meliferous

plants as well as on the way of production with these of the nectar release and pollen.

Roumania has at its disposal a diversified meliferous source capable of ensuring –within

natural conditions—numbers of bees and apicultural productions much higher than those

obtained for the time being.

47

2.2.2. Main natural food resources

Literature speaks about well over1000 meliferous plant species known; of these,

barely 200 (some opinionate 300) are useful to beekeeping (Parvu, C., 2000).

2.2.2.1. The nectar and the honey

Nectar is a purely plant secretion released by the nectar glands of the meliferous

plants.

Chemically, the nectar collected by the worker bees differs with the floral source;

however, it contains 73% and 90% water; between 9% and 60 % sugary substances and,

between 1% and 2% various plant juices.

- Honey is a sugary substance produced by the worker bees by collecting floral-

and extrafloral nectar or of another juice collected from plants—nectar or juice that is

transformed by means of a diastase called invertin contained in their hypopharyngeal

gland.

- Floral honey is produced by bees, beginning in spring up to late autumn, from the

nectar of flowers coming from entomophilous plants.

- Manna honey also known as « dew honey » or « forest honey ». This sort of

honey is collected and processed by the bees, either from the sweet juice ousted by

certain insects (aphids) which feed on plant sap or, from certain plant secretions.

2.2.2.2. The pollen and the maiden wax

- The pollen is the male sexual cell of flowers and it shows itself as fine grains of

10 and 200 Ц Numerous observations and research works done on the pollen collected

by bees reveal that collecting bees have nothing to do with the floral purity of the pollen,

but the fulfillment of a combination-- as complex as possible—of grains that will

constitute the natural protein food adequate to the entire family of bees has (Standifer

L.N. 1966, Vorst E.V. 1980, Chambers S. 1990, Szolderits M.J. 1993, Sălăjan Gh. 1998,

Mărghitaş L. A.2002, Bura M. 2003).

- Maiden/virgin wax , also called “bee’s bread”, makes up for a protein food

indispensable to families of bee, mostly during the winter.

48

CHAPTER 3

THE SPECIFIC OF FEEDING AND YIELD WITH HONEYBEES

3.1. BIOLOGICAL PECULIARITIES ; EVOLUTION CYCLE AND FEEDING

RELATIONSHIPS IN THE BEE FAMILY

Without having any definite boundary, in the evolution of bee families, in the

beekeeping practice and research, starting in the autumn, one can distinguish six phases

(Papadopol A., 1994):

- the phase of growth with the hibernating bees ( August-October)

- the phase of winter respite (November-February)

- the phase of replacing the bees through with hibernation (February-

April)

- the phase of population growth (April-June)

- the phase of natural reproduction—swarming (May-July)

- the phase of rendering valuable of production harvests (May-July).

Food exchange—trophallaxys takes place among bees. An substantial part is

represented by the queen substance.

.

.3.3 PHYSIOLOGY OF DIGESTION AND FOOD UTILIZATION

With honeybees, when nectar, honey and water are fairly easily assimilated in the

organism, directly in the haemolymph, pollen is submitted to some complex alterations

and, of longer duration, mainly.

3.5. PHYSIOLOGY OF BEE PRODUCTS

Bee products are classed into main ones—honey and wax, and byproducts—pollen,

maiden wax, propolis/bee glue, royal jelly/propolis, bee venom.

49

CHAPTER 4

NATIONAL- AND WORLDWIDE RESULTS CONCERNING THE

UTILIZATION OF FOOD SUPPLEMENTS IN THE ALIMENTATION AND

NUTRITION OF BEE FAMILIES

Literature is pointing to the fact that “a bee family needs 90-120 kg/annum of

good quality honey; of this, 18-20 kg. for winter” and “20-30 kg.of pollen/annum”

(Mărghitaş L.A. 2002 and Bura M. 2003).

On utilizing nutrtitional supplements according to the source as main component and the

aim in view, feeding can be :

- energy feeding ;

- protein feeding ;

- minerals feeding ;

- complex feeding (energy-protein-mineral)

Nowadays, no professional person doubts the utility of substituting honey with

sugar, or the pollen with other plant/animal-protein sources when it comes to providing

protein-energy food for bee families.

The minimal natural food reserve in nest—minimal limit is 6 kg honey and 1.5 kg

pollen/family.

4.2. THA MAIN SOURCES OF DIETARY SUPPLEMENTS IN BEE FEEDING

When bees fail to fend for themselves in so far as enough food is concerned,

beekeepers will look for other sources of food –either from reserves created to fit such a

purpose, or from sources outside the hive (sugar, pollen replacement—soy/trefoil flour,

powder milk, a.s.o.).

50

CHAPTER 5

DEVELOPMENTAL EXPECTATIONS IN BEEKEEPING – NEW

DIRECTIONS IN INCREASING QUANTITY, QUALITY AND MARK ETING OF

BEE PRODUCES

5.1 THE IMPORTANCE OF BEE PRODUCES AND WAYS OF SELLING

THEM

The scientific importance of bees results both from organising their life and from

the their biological mechanisms, outstanding from the point of view of self-regulating

and adaptation ability, as well as from their value and from the complex content of bee

produces.

The biological importance is due to the fact that bees carry out pollination --

through their flight from flower to flower-- of around 80% of the entomophilous plants.

Thus, the part played by bees is inestimable to mankind and nature. Bees also represent a

natural sensing element regarding the environment, by dispalying an outstanding

ecological importance.

On the other hand, due to the high rendering valuable of bee produces obtained

from bee families, their economic importance goes up as well. Bee products possess

remarkable value, both from alimentary point-of-view as well as from research and

health-care point-of-view.

5.2. DIRECTING APIARIAN EXPLOITATIONS TOWARDS ECOLOGICAL

BEEKEEPING

The Programme of Agricultural Development includes –for beekeeping—

important aims to reach, mostly the orientation towards an ecological beekeeping in view

of obtaining clean natural products.

51

PART TWO

PERSONAL RESEARCH

CHAPTER 6

ORGANIZATIONAL PROBLEMS; NEEDED MATERIALS AND

METHODS OF WORK

6.1. MATERIALS AND METHODS OF WORK UTILIZED

Research works on the impact of certain nutritional sources added in the main feed

and utilized in feeding the bee families were carried out based on organising certain

successions of observations and specific experiences within conditions of stationary bee

keeping, from 2004 to 2007. Within the bioapicultural unit sheltering the research works,

there was put up a number of five experimental variants, of eight bee families each. The

unit is privately owned, having at its disposal a number of 82 families of bees and located

on the southern edge of the town of Huedin, close to the Huedin-Bals motorway, in the

County of Cluj; it was established in 1974. Maintenance of the bee families was located

in orizontal hives in 20 frames equipped with storages for harvesting. The measurements

of the frames were of 435/300 mm.,and those of storages, 210/150 mm.

6.1.1. Biological material

In so far as the biological material is concerned, well, it was represented by bee

families appertaining to the breed of Apis mellifera carpatica, Fotti – ecotype of

Transylvania, hill variety. Bees are characterized by a moderate swarming instinct and are

tranquil during nest inspection, proving industriousness in securing the food reserves.

Following thorough studies carried out on bee samples collected from the bees in the

bioapicultural area of Huedin, there has been found that from morphometrical poin-of-

view bees are characterized by the following measurements:

- length of proboscis/probe measures between 6,02 mm – 6,64 mm;

- length of front wing 9,40 – 9,60 mm;

- cubital index 2,12 – 3,70 (classes);

- tarsian index 54,97 – 58,56 (%).

It is characterized by serene supersedure of queen. They are less inclined to

52

pilfering. Generally, they display a small degree of swarming (moderate swarming

instinct). On collecting conditions one can notice honeycomb-building activity, too.

Filling of cells with honey is mainly “dry”, and sometimes, intercessing (mixed). On

high-intensity collecting, they display accentuated propensity to clogging the nest with

honey. Such a biological peculiarity stands witness to the exceptional productivity within

favourable conditions of collecting. Tendency to propolisation is of medium level.

The bee is winter-hardy as the surrounding environment encounters harsh winter

conditions. It also is adapeted to certain bacterial diseases, i.e., ascopherosis and

nosemosis.Studies and research works carried out on the local bee populations inhabiting

the area of Huedin, reveal that foreign breeds of bees were not introduced, as beekeepers

have always been aware of the genetic value of the bees they own, also cherishing the

idea of keeping the purity and biological capacity of them.

6.1.2. Other materials

Hives are made up of cases of planks of resinous wood, equipped with two

openings serving as bee entrance and lid with lateral grooves for airing.

Food sources utilized are :

Series I of experiments

- polyfloral honey - sugar - polyfloral-pollen flour - alfalfa meal - yeast - sea-buckthorn meal - medicinal-plant tea

Series II of experiments

- sugar

- kitchen salt

- Tazlău salt

The polyfloral honey utilized in experiments was obtained from biological units in

apiaries others than those taken under study. For the 2004 experiments, the polyfloral

honey was obtained from the summer harvest of the year prior to the 2004 experiments,

i.e., 2003 and, for the 2005 experiments, honey obtained in 2004. The honey tasted sweet

and was golden-yellowish in colour, uncrystallized, it displayed a pleasant look and

odour characteristic of hay-field; thus, it well fitted-- from organoleptic poin-of-view--

53

into the class of polyfloral honey.

In so far as the utilized apicultural inventory is concerned, it consisted of : control

apicultural scales; boxes for the transportaion of frames; forks and tray for emptying the

honeycomb; standard centrifugal extractor from frames; solar melting device for

reconditioning of the wax in frames; Netz frame, utilized to determine the areas with

brood in the nest frames, as well as other inventory items specific to works in the bee

gardens (beekeepr’s smoker; masks; overall; protection gloves, etc).

6.1.3. Experimental methods

The research method –the method of batches within control variant (V1M) and four

experimental variants (V2,V3,V4,V5).

The method of multiplying by stoloning—in order to obtain the formation of artificial

swarms

The method of extracting through centrifugation—in order to obtain honey meant for

marketing

The method of utilizing the building frame—in order to obtain production of marketing

wax

Chemical analyses : :

- the Kjeldahl method to determine gross- protein content -the Soxhlet method to determine gross- lipids content

- the Hannenberg method to determine gross- cellulose content

- the method of calcination to determine gross- ash content

-the method of paper chromatography to determine the content in aminocids .

To carry out certain quantitative- and qualitative measurements, apart from

observations and recording of certain data/periods, the Netz frame has also been utilized

with some parameters such as : numbers of breeds; numbers of bees ; also, scales of

several sizes (1; 5; 10; 100kg) for weighing samples: materials; frames; food sources; bee

families included. . The results obtained were processed statistically, expressed according

to circumstances, in relative- and absolute values, by employing the Student T Test.

54

6.1.4. Geoclimatic conditions and local flora

The climatic values recorded and then corroborated with the phenology of

meliferous plants within the area where the bee garden was placed revealed a belated

evolution of the natural meliferous source, fact that justified intervention with energy-

protein supplements.

6.1.4.1. The main natural climatic factors in the Huedin area

The regime of air temperature and rainfalls

Table 4

Mean temperatures and rainfalls recorded during experiments

2004 2005 2006 2007 Year

Month °C mm °C mm °C mm °C mm

January - 2,5 30,3 - 4,0 37,8 -2,4 34,1 -1,7 31,7

February - 3,5 67,2 -1,8 12,5 -5 30,6 -2,1 30,3

March 5,3 10,6 2,8 7,5 1 49,5 3,9 64,5

April 7,5 60,6 8,5 41,3 7,7 60,5 9,5 77,3

May 10,1 88,4 13,0 39,8 16,1 33,1 13,2 25,5

June 16,9 96,9 17,2 101,6 17,6 146,7 18,2 65,1

July 19,9 98,7 22,2 38,8 17,9 174,0 20,1 61,7

August 17,1 40,3 18,9 87,7 18,7 42,3 18,3 25

September 14,0 33,4 12,9 60,6 12,8 125,5 15,7 52,6

October 7,4 29,5 8,1 80,9 10,1 5,7 8,6 23,9

November 3,0 37 3,7 34,5 -1 61,6 1 51,7

December -5,2 61,1 - 3,3 15,3 -1,1 31,5 -1,8 52,3

Annual mean 7,5 654 8,3 559 7,88 665 8,57 562

Source:Weather Forecast Station of Huedin, 2008

•Wind regime

The prevailing direction of wind in the Depression of Huedin is in a proportion of 38%

from the West.The atmospheric calm represent 24%.The annual mean speed of wind is of

4.5m .

55

6.2. REASEARCH ORGANIZING

The 40 families of bees in the bee garden were grouped in five uniform variants

considering their development, of 8 families per variant.

6.2.1 Objectives of the personal investigations

Beekeepers should know the demands in nutrition of bees and intervene efficiently

whenever the environmental conditions are improper.

The apiarist practice lays down the knowledge of causes leading to inadequate

development of the bee families and finding of methods meant to removing the

defficiencies in the way of obtaining higher yields. Among causes is lack of pollen,

sometimes the main cause.

Investigations concerning the identification of new sources are far from being

over, and the studies on alimentation and nutrition of the bee families are mainly

focusing on new sources of energy-protein food, in strict accordance with the needs of

competitive physiological needs, in view of obtaining increased apiary productions.

Additional feeding of various protein sources to replace pollen during hard times is

the aim and main objective of the research work carried out.

The investigations regarding “The impact of nutritional supplements on bee

yields” were carried out in two series, i.e., the 1st one, experiment I including experiment

1 and 2 in 2004-2005 and, series II, including experiment 3 and 4, in 2006-2007.

The aims pursued were :

- feeding of four protein sources in series I, and of two mineral sources in in

nutritive supplements in series II. This was followed by determining the

variation in the consumption of additional food;

- establishing of the way of influencing bee families as to their development

and yields obtained;

- classing the additional food sources, both those of protein- and mineral

nature;

measuring certain parameters regarding the development of bee families, for each

variant along experiments ,and of areas containing broods, numbers of bees and

man-made swarms obtained;

56

- measuring certain parameters regarding productions of bee families for each

variant during experiments, production of honey and wax destined for sale ,

respectively.

6.2.2. General organisational scheme of the researsches

Scheme 1 General organisational scheme of the researches

Series Nr. of exp. Item Duration

Series I

Experiment 1

Nutritive potential of food supplement utilised* .

February - October

2004

Experiment 2 Productive-biologic-potential of protein in the food

February - October

2005

Series II

Experiment 3

Impact of cooking- and Tazlau salts fed additionally as powders and measuring NaCl norm

March – July

2006

Experiment 4

Impact of cooking- and Tazlau salts fed additionally as solutions and measuring NaCl norm

March – July

2007

* NOTE : Food sources used were : In series I of experiments : - pollen - lucerne - cooking yeast - sea-buckthorn In series II of experiments: - cooking salt - Tazlău salts

The researches have followed the consumption manner and quantity with each

additional food; with variant ( V1) control only the energy-protein supplement (glucidic),

and with the other four experimental variants (V2, V3, V4, V5) energy-protein

supplement in series I of experiments and energy-mineral supplement with series II,

having been found out the impact of nutritive sources added additionally in the main food

of bee families on their specific development and productions .

57

Table 5

Contents of energy-protein supplements used for each variant (g)

Food supply V1 (control)

V2 V3 V4 V5

Pollyfloral honey 150 150 150 150 150 Powder sugar 700 600 600 600 600

Powder protein supplement

- pollen100 lucerne 100 yeast 100 Sea-buckthorn

100 Plants tea 150 150 150 150 150

Total supplement mixture

1000 1000 1000 1000 1000

There were carried out periodical measurements regarding the food-consumption

manner; rate of development and yielding of bee families; evolution of areas with capped

brood; numbers of bees; honey yield; wax yield and numbers of man-made swarms

obtained.

CHAPTER 7

RESEARCH RESULTS ON THE IMPACT OF CERTAIN SOURCES OF

NUTRITIVE SUPPLEMENTS FED ADDITIONALLY IN THE MAIN FOOD, ON

THE DEVELOPMENT AND PRODUCTIONS OF BEE FAMILIES

(SERIES I OF EXPERIMENTS )

7.1. BRIEF CONSIDERATIONS REGARDING THE ORGANISATION AND UNFOLDING OF RESEARCH IN SERIES I OF EXPERIMENTS

Feeding mixtures of energy- protein supplements was practiced all over the active

season during the mentioned years , by having been administered 1000 g of each.

In so far as the preparation manner of the additional food is concerned, it has been

carried out in the following way: weighing out quantities from each source of

supplements necessary to each variant;

-Dry supplement sources, respectively the sugar as source of protein food specific

to each variant (V2 – pollen; V3 – alfalfa; V4 – yeast; V5 –sea-buckthorn), were mixed in 5

58

vessels of the same capacity (10 l).

- after mixing and a healthy homogenization, liquefied honey was added; then,

there followed an energetic kneading operation which continued in gradually adding

lukewarm plant tea in which lemon salt had previously been dissolved to obtain a faster

and easier inverting of the sugar);

- the mixture homogenized very well when a wooden spoon was utilized, until a

paste of dough consistency was obtained, which did not stick to the hand.

The paste thus obtained, for each variant, was portioned in quantities of 1 kilo each

(table 10) and packed up in plastic bags in the shape of cakes, then placed over the back

of the frames, above the nests of the bee families, with the sheet punched downwards in

such a way as the bees have access to the content.

7.1.1. Results regarding the contents in gross nutritive substances in the raw

materials used as nutritive supplements

Table 6

Results of chemical analyses of the ingredients in the energy-protein food

(% of the material with relative moisture)

Source of food

%

Water D.M. P.B. G.B. C.B. E.N. Ash

Pollen powder 2,19 97,81 21,06 1,47 2,05 58,35 14,88

Alfalfa powder 2,21 97,79 23,93 2,05 19,07 44,04 8,70

Yeast 1,47 98,53 48,48 2,56 - 40,10 7,39

Sea-buckthorne powder 3,01 96,99 14,43 7,95 0,78 62,66 11,17

59

7.2. RESULTS OF RESEARCH ON THE NUTRITIVE POTENTIAL OF FOOD SUPPLEMENTS USED IN FEEDING THE BEE FAMILIES (EXPERIENCE 1 –

YEAR 2004) Scheme 2

Experience scheme – experience 1 year 2004

Variant

Numbe-rs of bee

family

Adminstered food

(g)

Total

administered food (g)

Protein

content in the supplement

(g) V1

(control) 8 Energy supplement 1000g

(honey+sugar) 1000 -

V2

8

Energy supplement (honey+sugar) 900 g +100 g protein supplement (powder

pollen)

1000

21,06

V3

8

Energy supplement (honey+sugar) 900 g + 100g protein supplement (alfalfa

powder)

1000

23,93

V4

8

Energy supplement (honey +sugar) 900 g +100g protein

supplement (yeast)

1000

48,48

V5

8

Energy supplement (honey+sugar) 900 g + 100g

protein supplement (sea-buckthorne powder)

1000

14,43

7.2.1.Variation in consumption of additional food administered

Table 7

Variation in mean consumption of energy-protein supplements from Febraury to October 2004 (g/fam.)

Variant Months Total consum-

tion II III IV V VI VII VIII IX X

V1( M ) 138 328 811 1262 258 115 497 1132 216 4757

V2 159 438 930 1089 317 298 480 1376 315 5402

V3 85 273 621 807 203 242 413 903 210 3757

V4 109 312 823 985 249 250 412 1301 399 4840

V5 107 283 595 822 209 269 457 918 212 3872

60

7.2.2 Impact of food supplements administered on the development and production of bee families

Table 8

Ranking by parameters of development and production yields destined for selling obtained per bee family – Experiment 1 year 2004

Item U/M V1M V2 V3 V4 V5

1.Area with capped brood/variant

dm² 228,00 318,00 249,25 292,25 270,50

% 100,00 139,50 109,30 128,20 118,60 Diffence as to V1M dm² - 90,00 XXX 21,25 X 64,25 XX 42,50 XX

2.Numbers of bees

g 1740 2280 1910 2190 2100

% 100,00 131,50 109,90 126,10 121,10 Difference as to V1M g - 540 XX 170 NS 450 XX 360 X

nr 4 7 5 7 6 3.Numbers of swarms % 100,00 175,00 125,00 175,00 150,00 Place taken acording to development

nr V I IV II III

4.Production ofhoney meant for selling

kg 10,60 15,40 12,35 13,60 13,80

% 100,00 145,30 116,50 128,30 130,20 Difference as to V1M kg - 4,80 XX 1,75 NS 3,00 X 3,20 X

5.Production of wax for market

g 255,50 560,00 360,75 420,00 435,00

% 100,00 219,17 141,19 164,38 170,25 Difference as to V1M

g - 304,50

XXX 105,25 X 164,50 XX 179,50XX

Place taken according to production

n th V I IV III II

General hierarchization experiment 1 – year 2004

n th V I IV II-III II-III

x = p < 0,05 xx = p < 0,01 xxx = p < 0,001 NS = not significant

61

7.3. Results regarding the biological-productive potential of protein in the food supplements fed to bee families (experiment 2 – year 2005) Scheme 3

Experimental scheme – experiment 2 year 2005

Variant

Bee family number

Food administered

(g)

Total food la administered

(g)

Protein content of supplement

(g) V1

(control) 8 Energy supplement

1000g (honey+sugar) 1000 -

V2

8

Energy supplement (honey+sugar) 900 g

+100g protein supplement (powder pollen)

1000

21,06

V3

8

Energy supplement (honey+sugar) 912 g

+88g protein supplement (powder alfalfa)

1000

21,06

V4

8

Energy supplement (honey+sugar) 957 g + 43g protein supplement

(yest)

1000

21,06

V5

8

Energy supplement (honey +sugar) 854 g

+146g protein supplement (sea-buckthorn powder)

1000

21,06

7.3.1. Variation in additional- food consumption

Table 9 Variation in mean consumption of energy-protein supplements

Feb. – Oct. 2005 (g/fam.)

Variant Months Total consum-

ption II III IV V VI VII VIII IX X

V1( M ) 95.1 194.9 626.5 1067.6 286.1 106.9 694.4 813.3 123.9 4008.6

V2 213.4 413.9 904.4 1403.8 315.1 286.4 977.0 1115.6 193.1 5822.60

V3 98.9 224.9 622.6 739.6 200.0 109.5 660.4 860.8 132.6 3649.30

V4 185.9 294.6 809.0 1279.0 389.3 144.0 730.0 1240.6 219.0 5282.40

V5 145.1 258.8 732.3 1113.9 312.1 134.3 708.9 1172.6 179.3 4756.37

62

7.3.2 Impact of food supplement on the development and yield of bee families

Table 10 Ranking by the parameters regarding the development and production for trade

obtained per family of bees – Experiment 2 year 2005

Item U/M V1M V2 V3 V4 V5 1.Area of capped brood /variant

dm² 264,00 377,75 292,50 373,25 315,25

% 100,00 142,08 110,79 141,38 119,41 Difference as to faŃă V1M

dm² - 113,75 XXX 28,50 X 109,25

XXX 51,25 XX

2.Bee numbers g 2490 3030 2590 2950 2720 % 100,00 121,70 103,90 118,50 109,10 Difference as

to V1M g - 540 XX 100 NS 460 XX 230 X

nr 5 9 6 8 8 3.Numbers of swarms % 100,00 180,00 120,00 160,00 160,00 Place taken according to development

nr V I IV II III

4.Production of trade honey

kg 14,00 20,40 15,30 16,80 17,10

% 100,00 145,70 109,30 120,00 122,10 Difference as to V1M kg - 6,40 XX 1,30 NS 2,80 X 3,10 X

5.Production of trade wax

g 172,00 308,87 284,00 290,00 294,00

% 100,00 179,57 165,11 168,60 170,93 Difference as to V1M g - 136,87 XX 112,00 X 118,00 X 122,00 X

Place taken according to production

nr V I IV III II

General hierarchization experiement 2 – year 2005


x = p < 0,05 xx = p < 0,01 xxx = p < 0,001 NS = not significant M=control

63

7.3.4 Partial conclusions

Both in experiemnt 1- 2004 and in experiment 2- 2005 the consumption of

additional food recorded-- during spring season—progressive monthly increase reaching

the top in May, followed by decrease to bottom during main natural collecting (May-

July). Beginning in August, up to end of September, food consumption records

significant increase followed again by decrease in October as the bees are physiologically

preparing for the cold season.

The analysis of development parameters shows that in the two experiments in

series 1 in 2004-2005 the areas taken by capped broods, the numbers of bees and swarms

recorded signficant increase as to the control variants, as displayed in the previous tables

shown.

The parameters regarding the apiary productions also record additional growths,

both with honey and wax for trade, such as between 1.5 kg. up to 4.80 kg. honey for sale

with experimental variants V2, V3, V4, V5; with experiment 1 i.e., 1.30kg. up to 6.0 kg.

honey for sale, with the experimental variants in experiment 2, as measured against the

control variant V1 M.

The general ranking , respectively the place taken by the experimental variant, is

the same with both experiments, i.e., : 1st place variant 2 ( pollyfloral pollen ), followed

by variant 4 (yeast), and 5 (sea-buckthorn flour), on places II and III.

One can notice that both with experiments in 2004 and with those in 2005, the

productions of wax and honey for trade obtained from bee families in the experimental

variants consuming energy-protein supplements—different from control variant

consuming only energy supplement—record production growths of higher value, or

smaller, according to the biological worth and degree of digestibility of the protein

consumed.

There are also to be remarked the beneficial effect and influence upon these

productive indices, beside the natural source, of the pollyfloral pollen, the pollyfloral

pollen of a new source—sea-buckthorne flour—which, on first-time administration under

this form, is a promissing natural source of truly positive effects on bee families.

64

CHAPTER 8

RESEARCH RESULTS ON THE INFLUENCE OF COOKING – AND TAZLAU

SALTS ON YIELDS IN THE BEE

(SERIES II OF EXPERIMENTS )

8.1. BRIEF CONSIDERATIONS REGARDING THE ORGANISATION AND

UNFOLDING OF RESEARCH IN SERIES II OF EXPERIMENTS

Following the first series of experiments on the influence of energy-protein

nutritive supplements on bees’ production during 2004 and 2005, during 2006 and 2007

the personal research continued with experiments on the influence of mineral

supplements on the development and and yields of meliferous bee families.

8.1.1. Results regarding the content in gross nutritive substances of raw

materials utilized as supplements in the series II of experiments

An important part in the feeding of meliferous bees is detained by mineral

supplements, too. In so far as Na in the cooking salt is concerned, this mineral is to be

found in proportion of 39.32%, and in the fodder salts of Tazlau, in proportion of

15.10%. .

Table 11

Content in mineral elements of Tazlau salts used as fodder

(% digestibility )

(mean values according to Maschek, 1979)

Na Cl Cl- Na+ SO4- K+ Mg++ Ca++ Mn++ Insoluble

36,00 28,15 15,17 20,57 8,00 3,68 1,11 0,015 14,90

Owing to their contents, these salts are supeperior to other sources as they contain besides

Na Cl şi K, Mg, Mn, other precious elements, too.

65

8.2. RESEARCH RESULTS ON THE IMPACT OF COOKING SALT AND OF

TAZLAU FED ADDITIONALLY IN POWDERY FORM (EXPERIMENT 3 – YEAR

2006)

Scheme 4

Experiment scheme—experiment 3, year 2006

Mineral supplement

Variant Family numbers

Food supplements fed

g %

V1 M 8 Energy supplement (sugar powder) - -

V2 8 Energy supplement 995g(sugar powder) 995g + 5g mineral supplement (cooking-salt powder)

5 0,5

V3 8 Energy supplement 990g (sugar powder) +10g mineral supplement (cooking-salt powder)

10 1

V4 8 Energy supplement 995g(sugar powder) + 5g mineral supplement (powder Tazlau salt)

5 0,5

V5 8 Energy supplement 990g (powder sugar) + 10g mineral supplement 10 g (powder Tazlau salt)

10 1

8.2.1. Variation in the consumption of additional food administered

Table 12 Variation in the mean consumption of energy-protein supplements in Feb. – Oct. 2006

(g/fam.) Variant Months Total consumption

III IV V VI VII

V1( M ) 133 195 169 253 303 1053

V2 100 107 107 119 236 744

V3 85 66 69 161 156 537

V4 115 114 113 199 227 768

V5 80 63 69 148 156 516

66

8.2.2 . The effect of mineral supplements in the food on the development and

yields of bee families

Table 13 Ranking by parameters of development and comodity output obtained with bee

families – Experiment 3, year 2006

Item U/M V1M V2 V3 V4 V5 1.Capped-brood area/family

dm² 146,25 166,62 147,50 176,12 145,37

% 100,00 113,92 100,50 120,42 99,39 Difference as to V1M dm² - 20,37 X 1,25 NS 29,87 X - 0,88 NS

2.Numbers of bees

g 1580 1750 1550 1790 1540

% 100,00 110,75 98,10 13,29 97,46 Difference as toV1M g - 170,00X - 30,00NS 210,00X - 40NS

nr 4 5 4 5 3 3. Numbers of swarms % 100,00 125 100 125 75 Rank by development

nr III-IV II III-IV I V

4.Yield of honey for sale

kg 10,17 11,23 11,04 11,61 10,06

% 100,00 110,44 98,71 114,18 98,98 Difference as to V1M kg - 1,06 X 0,87 NS 1,44 X - 0,13 NS

5.Yield of wax for sale

g 198,75 210,50 201,75 215,67 206,00

% 100,00 105,91 101,50 108,51 103,64 Difference as to V1M g - 11,75NS 3,00NS 16,92X 7,25NS

Rank by production

nr IV II III-IV I IV-V

Overall ranking experiment 3 - year 2006

nr IV II III I V


67

8.3. RESEARCH RESULTS ON THE EFFECT OF COOKING—AND TAZLAU SALTS ADDITIONALLY FED AS SOLUTIONS (EXPERIMENT 4 - YEAR 2007)

Scheme 5

Experiment scheme – experiment 4 yearl 2007

Mineral supplement

Variant

Fa-miln.

Food supplements fed

g %

V1

(control)

8

Energy supplement (sugar powder) + 1000 ml. of water

-

-

V2 8 Energy supplement 995g(sugar powder) + 5g mineral supplement (cooking-salt powder)+ 1000 ml.water

5 0,5

V3 8 Energy supplement 990g (sugar powder) 990g +10g mineral supplement (cooking-salt powder)+ 1000

ml.of water

10 1

V4 8 Energy supplement 995g (sugar powder)+5g mineral supplement(powder of Tazlău salt) + 1000 ml.of

water

5 0,5

V5 8 Energy supplement energetic 990g(sugar powder) +10g mineral supplement (powder of Tazlău salt) +

1000 ml. of water

10 1

8.3.1. Variation in the additional-food consumption

Table 15

Variation in the mean consumption of energy-protein supplements in Feb. – Oct. 2007

(g/fam.) Variant Months Total consumption

III IV V VI VII

V1( M ) 241 377 689 651 312 2270

V2 230 352 661 630 288 2161

V3 215 323 619 616 269 2042

V4 261 362 657 618 316 2214

V5 133 314 606 609 267 1929

68

8.3.2. Effect of supplements on development and production yield of families of bees

Table 16 Ranking by parameters regarding the development and comodity production

obtained per families of bees – Experiment 4 year 2007 Item U/M V1M V2 V3 V4 V5

1.Capped-brood area/variant

dm² 147,01 166,87 146,75 176,50 145,05

% 100,00 113,50 99,82 120,05 98,68 .Difference as to V1M dm² - 19,86X - 0,26NS 29,49X - 1,96NS

2.Numbers of bees

g 1007 1098 966 1132 985

% 100,00 108,70 95,65 112,42 97,51 Difference as to V1M g - 91 NS - 41 NS 125 X - 22 NS

nr 3 5 4 6 3 3.Numbers of swarms % 100,00 166,00 133,00 200,00 100,00 Ranking by development

nr III II IV I V

4.Production yield of honey for sale

kg 10,48 11,35 9,49 11,75 9,86

% 100,00 108,22 90,46 112.09 94,04 Difference as to V1M kg - 0,87 NS - 0,99 NS 1,27 X -0,62 NS

5.Production yield of wax for sale

g 198,93 212,55 200,90 217,60 205,65

% 100,00 106,84 100,99 109,38 103,37 Difference as to V1M g - 13,62 X 1,97 NS 18,67 XX 6,72 NS

Ranking by production

nr IV II III I IV

Overall ranking experiment 4 - year 2007

nr III II IV I V


69

8.3.4. Partial conclusions

- The consumption of energy-mineral supplements as mixtures of cooking salt and

sugar powder (V2, V3) and Tazlau salts (V4, V5) with the experiments in 2006 and 2007,

was various; better results having been recorded with variant 1 (M*) and with the

experimental one with Tazlau salts utilized in proportion of 0.5% (V4). The proportion

over O.5% of salts in the food supplements influences the consumption negatively.

It has been found that in the usual food for bees, the requirements in sodium

and potassium are not met, fact which imposes the administration of special supplements

of these elements.

- Regarding both the food consumption, area of brood and that of numbers of bees,

and respectively of the swarming instinct, the best results were recorded with the variant

of 0.5g Tazlau salt which granted for the 0.18% sodium chloride and 0.04% K in the

additional food;

- Leaning on these results, there ensues that the best norm for cooking salt in the

additional food for bees is that of 0.18%, and for potassium that of 0.04%; by applying

these one can obtain the best outcome regarding the appetite, growth and development of

brood, numbers of bees and swarms;

- As far as the production yields of honey and wax destined for the market are

concerned, the best performances were recorded with the biological units in the

experimental variant 4 which consumed mixture of sugar and Tazlau salt in proportion of

0.5%;

- The best influence on developing the production yields of the bee families goes

to the supplement of 0.5% Tazlau salts , granting both the sodium and potassium

necessity , thus completing-- at the same time-- the lack of other missing mineral

elements in the natural food; however, these are by far cheaper as measured against

cooking salt.

* M = control

70

OVERALL CONCLUSIONS

The results obtained regarding the effects of energy-protein and mineral food

supplements fed to the experimental variants as to their impact on the development and

production yields obtained with bee families along the experiments in 2004 to 2007,

allow for drawing of the following conclusions :

1. Bees prefer mainly the collection of pollyfloral nectar and pollen vis-a-vis other

sources of food; however, when periods unfavourable to natural collecting come up, they

consume food additionally administered from diverse sources, such as those utilized in

our research works : alfalfa meal, yeast, sea-buckthorne meal.

2. The sources of protein food fed additionally during experiments were consumed

in varying quantities and rank in decreasing order of preferences, as well as by the results

obtained, in the following order: pollen, yeast, sea-buckthorne, alfalfa. .

3. We have utilized a new source of food in the nutrition of bees; this, although

has a lower protein level than the pollyfloral pollen, owing to its high content in free

aminoacids and complex chemical composition in biosimulating elements, it has

positively influenced both development and production yields obtained. Besides the

classical sources, we recommend the utilization of sea-buckthorne meal in bees’ food ,

mainly in scanty periods of natural collecting.

4. Depending on the biological worth of the protein sources in the experiments in

series I (2004 - 2005), there was obtained substantial efficiency, both by indices of

development and production . With experiment 2 in 2005, as measured against the

control variant, the families in the experimental variant recorded extras between 28.5 dm 2 and 113.75 dm 2 areas with capped brood, respectively 100g up to 550g more quantities

of bees. Also, there was a plus of 1.30kg up to 6.40 kg. of trade honey and between 12.0g

up to 36.85g trade wax, in comparison with the control variant.

5. With regard to the experiments in series II, we found that the natural food

resources did not satisfy the optimal demands in sodium and potassium of bees; thus, to

obtain higher performances in the development and production yields obtained with

honey- and wax productions in accord with the biological potential of the bees, it is

71

imperious that the defficit be completed with these elements, by mineral supplements,

mainly when the bees cannot carry out the natural pollen collection.

6. The salt norms encountered with in literature, of 0.01 and 2% ,considered as

optimal in mineral supplements for bees are not of scientific nature, as they were

randomly used and transmitted from one generation to another and being in excess in the

organism ; for the elimination into the metabolism, a certain sum of energy is spent and

substracted from produce formation and the consequence is lower production yields as

measured against the productive potential of the bee families.

7 Sodium and potassium deficit in the usual bee food found with the present

research work , can be best covered by incorporating nutritive supplements in proportion

of 0.5% Tazlau salts which, in accordance with the chemical composition of this source,

contribute with 0.18% sodium chloride and 0.04% potassium, or by incorporating 0.18%

sodium chloride or cooking salt, and 0.04% potassium.

SUGGESTIONS AND RECOMMENDATIONS

The utilization of pollyfloral pollen collected by bees , due to its complex value

and abundance in nutritive principles of therapeutical purposes, obliges beekeepers to

find new sources of protein food for their bee families, corresponding from composition

point-of-view and the biological demands of bees.

The research work on utilizing sea-buckthorne meal in the additional nutrition of

bees can substitute the necessary protein food, mainly in unsavoury periods.

It is necessary to be reconsidered --by all beekeepers—the pollen production

destined for marketing and its higher rendering valuable in the pharmaceutical industry,

having in view that pollen is considered to be the so-called functional food for the

organism.

We have found that the best method to ensure the necessary nutritive substances

through additional nutrition for bee families is that of mixture of the energy- protein-

mineral supplements fed as cakes (pastes). Such a method possesses twofold advantage:

bees are not disturbed daily as in the administration of syrups, thus stress is eliminated

and, on the other hand, pilfering is also avoided. Consequently, we recommend this

method of administration to all beekeepers.

72

SELECTIVE REFERENCE LIST

1. Bura M. şi colab.(2003) – Creşterea intensivă a albinelor, Ed. Helicon, Timişoara,

pag. 40-45

2. Caillas A.(1971)- Polenul, 27, Ed. Apimondia

3. Dinescu St. (2002) – Creşterea animalelor de fermă, Ed. AGRIS,

RedacŃia Revistelor Agricole.

4. Haydak M.H. (1972) – Revista „Apiacta”,1,3, A.C.A. România.

5. Lazăr Şt. (2002) – Bioecologie şi tehnologie apicolă, Ed. Alfa, Bucureşti..

6. Mărghitaş L.A. (2002) – Albinele şi produsele lor, ediŃia a II-a. Editura Ceres,

Bucureşti

7. Mărghitaş L.A., Dezmirean S.D. (2003) – Apicultura, Ed. Academic Press,

Cluj-Napoca.

8. Miloiu I. (1993) – Hrănirea stimulentă a familiilor de albine, Rev. „România

Apicolă” nr. 4, Bucureşti, pag. 13-14.

9. Moraru P. (2006) – NutriŃia şi alimentaŃia albinelor, Ed. Coral Sanivet, Bucureşti,

10. Pârvu C. (2000) – Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucureşti.

11. Papadopol A. (1994) – Despre ciclul anual şi dinamica sezonieră a albinelor, repere

importante pentru perfecŃionarea activităŃii apicole, Rev. “România apicolă”, nr. 2, pag.

16, A.C.A. România.

12. Sălăjan Gh (2002) - Tratat de alimentaŃia şi bioconversia furajelor la păsările de

fermă, Treatise of alimentation and feed bioconversion in poultry, Ed. AlfaPress,

Cluj-Napoca

13. Standifer L.N. (1966) – Some lipid constituensts of pollen collected by honeybees, J.

Apic. Res. 5, pag. 93-98

14. Şara A, MierliŃă D. ( 2003) - NutriŃia şi alimentaŃia animalelor de fermă. Editura

Academic Pres, Cluj Napoca.

15. ColecŃia de reviste România Apicolă – A.C.A . România.

16. http w.w.w.apicultura.ro.

Date post:	06-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

Ing. PA ŞCAL ĂU IOSIF CERCET ĂRI PRIVIND INFLUEN łA UNOR ... · 1 universitatea de Ştiin łe...

Documents