INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewProdusul intern brut În ianuarie-septembrie 2017 s-a...

INFORMAŢIE OPERATIVĂcu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 31.12.2017)

Economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare: creșterea investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, a veniturilor și cheltuielilor publice etc. Se înregistrează evoluții pozitive ale sectorului real: agricultura, industria, serviciile de transport, etc. Creșterea reală a salariului și majorarea remiterilor de peste hotare au condus la majorarea consumului. Totodată, continuă aprecierea valutei naționale și intensificarea procesului inflaționist. Vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne actuală.

Produsul intern brut a crescut cu 3,8%. În ianuarie-septembrie 2017 Produsul intern brut a însumat 109,4 mild. lei și s-a majorat faţă de perioada respectivă a anului 2016 cu 3,8% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante – cu 1,4 puncte procentuale (p.p.), agricultură, silvicultură și pescuit – cu 0,4 p.p., industria – cu 0,3 p.p., construcții și informații și comunicații – cu cîte 0,2 p.p. etc.

Tendințele inflaționiste se mențin. În luna noiembrie 2017 rata inflației a constituit 6,8% față de decembrie 2016, înregistrînd o majorare de 5 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2016. Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la produse și servicii reglementate). Rata inflaţiei anuală a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Leul moldovenesc s-a apreciat. De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 14% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,1834 lei la 30.11.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 2,6%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.11.2017 a atins o valoare de 2726,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 23.6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 28,2% faţă de situația la 30.11.2016.

Creditarea economiei scade în continuare. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii noiembrie 2017 a constituit circa 75,3 mild. lei şi s-a majorat cu 8,3% comparativ cu sfîrșitul lunii noiembrie a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 12,7% a volumului depozitelor în monedă naţională, în special a depozitelor la vedere (+34,9%). Soldul creditelor acordate economiei au fost sub nivelul perioadei similare a anului trecut (-6,5%).

Bugetul public național s-a încheiat cu excedent. În ianuarie-noiembrie 2017 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 47,2 mild.lei, cu 17,5% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2016. Cheltuielile efectuate în cadrul BPN au fost la nivel de 47,1 mild.lei, în creștere cu 11,2%. În ansamblu, BPN a înregistrat un excedent de 120,7 mil.lei, comparativ cu deficitul de -2139,1 mil.lei în ianuarie-noiembrie 2016.

Datoria de stat și-a încetinit ritmul de creștere, avînd ca efect baza înaltă din anul trecut. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 30 noiembrie 2017 a constituit circa 51,2 mild. lei, în creștere cu 3% față de data similară a anului 2016. Datoria de stat internă s-a majorat cu 3,1%, iar datoria de stat externă (exprimată în dolari) - cu circa 17,8%.

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor preliminare ale Balanţei de plăţi pentru ianuarie-septembrie 2017, deficitul contului curent a constituit 9,2% în raport cu PIB (în ianuarie-septembrie 2016 – 5,7%), transferurile persoanelor

fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 20,8% (21,9%), acumularea netă de pasive la investițiile străine directe – 2,5% (2,1%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 29,2% (28%).

Exporturile și importurile cresc esențial. În ianuarie-octombrie 2017 exporturile s-au majorat cu 17,5%, iar importurile - cu 19,2%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1984,7 mil. dolari SUA, faţă de 1641,9 mil. dolari în ianuarie-ocombrie 2016. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 49,2%, fiind mai mic cu 0,7 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2016.

Sectorul industrial este în creștere. Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs în perioada ianuarie-octombrie 2017 cu 3,4% mai multe bunuri, în expresie valorică, decît în perioada similară a anului 2016. Industria prelucrătoare a impulsionat evoluția întregului sector industrial, înregistrând o creștere de 4,3%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat înregistrează stagnări în evoluție (-0,2%). Industria extractivă a înregistrat o diminuare de -5,2%.

Volumul producţiei agricole a crescut. Producţia globală agricolă în ianuarie-septembrie 2017 a înregistrat o creştere de 3,7% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată, în special, de creşterea producției vegetale cu 6,3%, contribuind la valoarea indicelui producţiei agricole cu +4,2 p.p. Totodată, producţia animalieră a înregistrat o descreștere de 1,5%, avînd o influență negativă la indicele producției agricole (-0,5 p.p.).

Investiţiile s-au majorat. În ianuarie-septembrie 2017 volumul investiţiilor în active imobilizate a însumat circa 11,1 mild. lei, cu o creştere de 2,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016. Au crescut investițiile din bugetul de stat (+34,1%), din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (+ 25,4%), din mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei (+0,8%). S-au diminuat investițiile din mijloacele investitorilor străini – cu 4%.

Volumul serviciilor de transport s-a majorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 15,8 mil. tone de mărfuri în ianuarie-noiembrie 2017 sau cu 24,6% mai mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2016.

Comerţul cu amănuntul și volumul serviciilor de piaţă prestate populaţiei prezintă tendințe de diminuare. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-octombrie 2017 s-a diminuat cu 3,8% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-octobrie 2016, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 0,5%.

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul III 2017 a constituit 5809,1 lei şi s-a majorat cu 11,1% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu circa 3,4%. Mărimea minimului de existență pentru semestrul I al anului 2017 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1866,3 lei, fiind în creștere față de semestrul I 2016 cu 2,9%. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2224,4 lei, în creștere față de trimestrul III a anului 2016 cu 6,9% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 0,5%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2301 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 4,6% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 2,6%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 octombrie 2017 a fost de 1495,72 lei și s-a majorat cu 17,1% față de aceeași dată a anului 2016 în termeni nominali. Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul III 2017 a înregistrat 3,4%, fiind cu 0,5 p.p. mai ridicată față de trimestrul III al anului 2016. La oficiile forței de muncă în

2

perioada ianuarie-noiembrie 2017 au fost înregistrați 38,3 mii șomeri, fiind cu 14,4% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016.

I. Cadrul macroeconomicProdusul intern brut

În ianuarie-septembrie 2017 s-a înregistrat o dinamizare a activității economice. Astfel, Produsul intern brut (PIB) a însumat 109,4 mild. lei, majorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 3,8% (în preţuri comparabile).

PIB în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (în preţuri comparabile)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Creșterea înregistrată în majoritatea activităților economice, cum ar fi comerț cu ridicata și cu amănuntul, agricultura, industria, construcții etc., a contribuit pozitiv la creșterea PIB. Totodată, activitățile administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială au avut o contribuție negativă la evoluția PIB. Restabilirea finanțării externe a condiționat creșterea investițiilor publice, iar majorarea remitențelor a influențat pozitiv consumul. Ca rezultat, a sporit cererea internă.

Evoluțiile favorabile din sectoarele economiei naționale sunt determinate și de dinamica pozitivă în țările UE – principalul partener comercial al țării noastre. Totodată, se mențin riscurile legate de situația dificilă din Ucraina și evoluția anemică a economiei Federației Ruse, care influențează economia Moldovei prin exportul produselor moldovenești, remitențe și investiții.

Evoluţia PIB* în 9 luni 2016 - 2017

PIB pe categorii de resurse şi de utilizări

În preţuri curente, mil. lei Structura, %

În % faţă de perioada

respectivă a anului precedent

Gradul de influenţă, +/-

2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017RESURSEValoarea adăugată brută 83738,4 91919,0 85,2 84 103,8 103,3 1,3 2,8Impozitele nete pe produse 14542,2 17525,3 14,8 16,0 100,8 107,0 0,1 1,1PIB 98280,6 109444,3 100,0 100,0 103,3 103,8 3,2 3,8UTILIZĂRIConsumul final 103503,2 114693,9 105,3 104,8 102,7 103,8 2,9 4,0Formarea brută de capital 22904,7 27222,8 23,3 24,9 x x 1,8 3,4 formarea brută de capital fix 21452,8 23769,1 21,8 21,7 95,5 105,1 -1,1 1,1

trim

. I

20

12

trim

. II

20

12

trim

. II

I 2

01

2

trim

. IV

20

12

trim

. I

20

13

trim

. II

20

13

trim

. II

I 2

01

3

trim

. IV

20

13

trim

. I

20

14

trim

. II

20

14

trim

. II

I 2

01

4

trim

. IV

20

14

trim

. I

20

15

trim

. II

20

15

trim

. II

I 2

01

5

trim

. IV

20

15

trim

. I

20

16

trim

. II

20

16

trim

. II

I 2

01

6

trim

. IV

20

16

trim

. I

20

17

trim

. II

20

17

trim

. II

I 2

01

7-5

0

5

10

15

1.0 0.7

-1.6-2.4

3.8

6.5

13.5

11.9

3.74.3

5.8

4.2

4.8

2.5

-3.6-3.2

0.8

1.9

6.5 6.7

3.1 2.5

5.4

3

PIB pe categorii de resurse şi de utilizări

În preţuri curente, mil. lei Structura, %

În % faţă de perioada

respectivă a anului precedent

Gradul de influenţă, +/-

2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017Exportul net -28127,3 -32472,3 -28,6 -29,7 x x -1,3 -3,6

* Calculele preliminareSursă: Biroul Naţional de Statistică

PIB pe categorii de resurse

Cea mai mare contribuție asupra creșterii valorii adăugate brute (VAB) a fost exercitată de activitatea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante, care a înregistrat o majorare a volumului fizic de 7,1% și o contribuţie la creșterea PIB de 1,4 p.p. Evoluția acestui sector economic este determinată de intensificarea activității economice în celelalte sectoare ale economiei naționale, cum ar fi industrie și agricultură.

Sectorul agricol a evoluat peste aștepările remarcate în prima jumătate a anului 2017, când a fost înregistrată micșorarea volumului producţiei agricole condiționată de condiţiile climaterice extrem de nefavorabile din primăvara anului curent. Creșterea VAB creată în agricultură cu 3,3% a adus o contribuţie de 0,4 p.p. la evoluția PIB. Majorarea producţiei agricole a fost determinată, în special, de creşterea producției vegetale, condiţionată de recolta înaltă obținută în cazul majorității culturilor agricole (cartofi, struguri, floarea soarelui, grâu de toamnă și primăvară).

Evoluțiile pozitive înregistrate în sectorul agricol, creșterea cererii interne și externe pentru unele produse industriale cum ar fi echipamentele electrice, mașini și echipamente pentru transport, produsele de cauciuc și mase plastice, unele produse alimentare, produsele farmaceutice, produsele din carne, produsele din fructe şi legume, articolele de îmbrăcăminte, mobilă etc. au condus la majorarea VAB în industrie cu 2,2% comparativ cu ianuarie-septembrie 2016, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de 0,3 p.p. Un impediment important rămâne diversificarea slabă a producţiei industriale, competitivitatea redusă şi capacităţile limitate de satisfacere a cererii interne.

De asemenea, sectorul construcţii a cunoscut evoluție pozitivă: datorită creșterii investițiilor publice, a sporit în special volumul construcțiilor în antrepriză. VAB creată în această ramură a înregistrat o majorare de 4,3%, ceea ce a contribuit pozitiv la modificarea PIB cu 0,2 p.p.

VAB creată în activități profesionale, științifice și tehnice a înregistrat o creştere ușoară cu 1,2%, în informații și comunicații – cu 3,0%, tranzacții imobiliare - cu 0,8%. Aportul acestor activităţi la majorarea PIB a fost de 0,2 p.p.

Cererea internă a contribuit la creşterea impozitelor nete pe produs cu 7,0%. Ca rezultat, contribuţia impozitelor nete pe produs la majorarea PIB a fost de 1,1 p.p., iar ponderea în PIB a acestora a constituit 16,0%, comparativ cu 14,8% în ianuarie-septembrie 2016.

PIB pe categorii de utilizări

Din punct de vedere al utilizării PIB, cererea internă (consumul final și formarea brută de capital) a depășit cu circa 30% valoarea PIB. Acest fapt relevă că necesitățile economiei sunt mult mai mari decît capacitatea ei de producere, diferența fiind acoperită din sursele externe.

Referitor la structura cererii interne, se remarcă o majorare a ponderii investițiilor (formării brute de capital) de la 18,1% în ianuarie-septembrie 2016 pînă la 19,2% în perioada de raport, preponderent, datorită majorării stocurilor (care poate fi corelată cu dezvoltarea sectorului industrial). Astfel, ponderea consumului s-a micșorat.

4

Consumul final s-a caracterizat prin majorarea cu 3,8% faţă de ianuarie-septembrie 2016, condiţionată, în general, de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 4,6%, respectiv. Această creştere a fost determinată, în special, de majorarea salariilor și pensiilor. Astfel, în ianuarie-septembrie 2017 fondul de remunerare a muncii s-a majorat cu 12,2% (în preţuri curente), însumînd 28,2 mild. lei sau 25,8% din PIB (în ianuarie-septembrie 2016 – 25,1 mild. lei şi 25,6% din PIB).

De asemenea, consumul privat a fost influențat de remiterile de peste hotare. Conform datelor din Balanţa de plăţi, transferurile valutare ale persoanelor fizice din străinătate s-au majorat cu 11,1%, însumînd 1206 mil. dolari SUA sau 20,8% în raport cu PIB (în primele 9 luni 2016 – 1085,6 mil. dolari şi 22% în raport cu PIB). Totodată, aprecierea monedei naționale și majorarea prețurilor au afectat puterea de cumpărare a veniturilor remise. Aportul consumului final la creşterea PIB a constituit 4,0 p.p.

Restabilirea finanțărilor proiectelor investiționale ale statului au determinat intensificarea activității investiționale finanțată din surse bugetare, în timp ce investițiile realizate de către agenții economici și populație stagnează. Astfel, formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere de 5,1% comparativ cu ianuarie-septembrie 2016, ceea ce a contribuit pozitiv la majorarea PIB cu 1,1 p.p. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a constituit 21,7%. Stocurile au crescut considerabil, contribuția acestora la creșterea PIB fiind pozitivă - 2,3 p.p.

Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-septembrie 2017 a fost influenţată de situaţia economică din regiune, de evoluția preţurilor mondiale la produsele alimentare şi resursele energetice, de relansarea producției în unele sectoare industriale, precum şi aprecierea leului moldovenesc. Astfel, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 12,8%, contribuind cu 5,3 p.p. la creșterea PIB. Cererea internă a contribuit la creșterea esențială a importurilor cu 12,7%. Exportul net a avut impact negativ și a sustras 3,6 p.p. din creșterea PIB.

Inflaţia

Tendința dezinflaționistă din anul 2016 a fost înlocuită cu o creștere mai rapidă a prețurilor în ianuarie-noiembrie 2017. Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la produse și servicii reglementate).

Dinamica ratei inflației, %

11

.20

15

12

.20

15

01

. 2

01

6

02

.20

16

03

.20

16

04

.20

16

05

.20

16

06

.20

16

07

.20

16

08

. 2

01

6

09

. 2

01

6

10

. 2

01

6

11

. 2

01

6

12

.20

16

01

.20

17

02

.20

17

03

.20

17

04

. 2

01

7

05

. 2

01

7

06

. 2

01

7

07

.20

17

08

. 2

01

7

09

. 2

01

7

10

.20

17

11

.20

17-2

0

2

4

6

8

10

12

14

1.1 0.8 0.7-0.4 0

0 0.2-0.3

-0.9 -0.4

0.61.3 1.2

0.51.2 1.2

0.41.4

0.9 -0.4-0.9

-0.4

0.91.5

0.7

13.5 13.6 13.4

10.39.4

8.3 7.9 7.4 7

3.63 2.5 2.6 2.4

3

4.7 5.1

6.6 7.4 7.3 7.37.3

7.6 7.9

7.3

Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent


5

Rata inflației, în luna noiembrie 2017, a constituit 6,8% față de decembrie 2016, înregistrînd o majorare de 5 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflaţiei anuală a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Evoluţia ratei inflaţiei în anii 2012–2016, %

Anii

Faţă de luna precedentăNoiembrie

faţă de decembriea anului

precedent

Ianuarie-noiembrie

faţă de perioada similară a

anului precedent

Rata inflaţiei medie lunară

Ianu

arie

Febr

uari

e

Mar

tie

Apr

ilie

Mai

Iuni

e

Iulie

Aug

ust

Sept

embr

ie

Oct

ombr

ie

Noi

embr

ie

2013 0,9 0,2 0,1 0,4 1,2 -0,5 -1,0 -0,2 1,1 1,3 0,8 4,4 4,6 2,12014 0,8 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,1 -0,7 -0,4 0,8 1,3 0,8 3,9 5,1 0,42015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 1,2 1,8 1,1 12,7 9,3 1,12016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 0,6 1,3 1,2 1,8 6,7 0,22017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 0,9 1,5 0,7 6,8 6,5 0,6


Prețurile la produsele alimentare în luna noiembrie 2017 au înregistrat o creștere de 8,7% față de decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la legume proaspete cu 33,2%, cartofi - cu 25,3%, fructele proaspete cu 21,1%, carne, preparate și conserve din carne – cu 7,8%, pește și conserve din pește – cu 4,1%, lapte și produse lactate – cu 2,5% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ulei vegetal cu 4,9%, ouă - cu 3%.

În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. De asemenea, creșterea prețurilor la fructe a fost condiționată de micșorarea ofertei acestora pe piața internă, ca rezultat al majorării livrărilor de export.

Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 3,5 p.p. Creșterea prețurilor la legume a condus la majorarea IPC general cu 1,2 p.p.; carne, preparate și conserve din carne - cu 0,7 p.p.; fructe – cu 0,6 p.p.; cartofi – cu 0,2 p.p., lapte și produse lactate, pește și conserve din pește – cu cîte 0,1 p.p. etc.

Prețurile la mărfurile nealimentare în noiembrie 2017 s-au majorat cu 3,7% faţă de decembrie 2016, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări cu 25,3%, încălțăminte – cu 6,1%, confecții – cu 5,5%, combustibil – cu 4,8%, materiale de construcții – cu 2,2% etc. Totodată, s-au redus prețurile la medicamente cu 3,4%.

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură, majorarea prețurilor la țigări.

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a constituit 1,3 p.p., din care 0,4 p.p. revine țigărilor, 0,3 p.p – combusibililor, 0,2 p.p. - confecțiilor și și 0,1 p.p. – încălțămintei. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,2 p.p.

6

Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 7,8% faţă de decembrie 2016, fiind determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate de 1,8 ori (ca urmare a ajustării Catalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare), apă potabilă și canalizare – cu 22,3%, educație și învățămînt – cu 8%, încălzire centrală – cu 6,5%, energie electrică – cu 3,9%, alimentație publică cu 5,8% etc. Prin urmare, aportul tarifelor la servicii asupra majorării IPC general a fost de 2 p.p., din care 1,1 p.p. revin tarifelor la servicii de sănătate, 0,6 p.p. – serviciilor comunal-locative, 0,1 p.p. – serviciilor de educație și învățămînt și alimentației publice.

În luna octombrie 2017 rata inflației de bază (exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate) a fost 5% fată de decembrie 2016, cu 0,6 p.p. mai mare decît nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2016. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 5,4%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 6,9% și exclusiv combustibil – 6,9%.

Dinamica ratei anuale a inflației(fată de luna respectivă a anului precedent), %

Noiem

. 201

6

Dec.

Ian.

201

7

Feb.

Mar

.Apr

.Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sep.

Oct

.

Noiem

.

0

4

8

Rata inflaţiei

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Rata inflaţiei de bază (5%) a fost cu 1,8 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate au crescut cu 6,1% faţă de decembrie 2016, micșorîndu-se cu 0,7 p.p. față de IPC general.

Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 14% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,1834 lei la 30.11.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 2,6%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile monedei naționale au fost majorarea exporturilor și remiterilor valutare de peste hotare, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionalefaţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

7

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-noiembrie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 6042,2 mil. dolari, cu 12% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016. Structura tranzacţiilor prin virament s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în Euro cu 3,5 p.p. (pînă la 38,9% din volumul total), în rubla rusească - cu 0,4 p.p., precum şi diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA – cu 4,2 p.p.

Structura tranzacţiilor prin virament pe piaţa valutară a Republicii Moldovaîn ianuarie-noiembrie 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017Dolarul SUA 60,7 48,8 63,8 61,4 57,2Euro 35,3 48,9 33,3 35,3 38,9Rubla rusească 3,6 1,8 2,1 2,3 2,8Alte 0,4 0,5 0,9 0,9 1,1Total 100 100 100 100 100


În ianuarie-noiembrie 2017 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină echivalentul a 2179,9 mil. dolari, cu 13,3% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016 şi a fost vîndută echivalentul a 3862,3 mil. dolari, cu 11,3% mai mult, respectiv. Astfel, vînzările nete s-au majorat cu 8,8% comparativ cu perioada respectivă a anului 2016, constituind echivalentul a 1682,4 mil. dolari.

Tranzacţiile prin virament cu valută străină, echivalentul în mil. dolari SUA

Nov. Dec. Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov.-500

-400

-300

-200

-100

0

100

200

300230.4 233.7

122146.3 162.4 143.6 163.1 175.4

262214.7

246.8 268.8 274.8

-326.1 -338.6

-228.7 -251.9

-312

-254.4

-348.6 -341.6

-436.4 -445.6 -427.6-429.9

-385.6

95.7 104.9 106.7 105.6149.6

110.8

185.5 166.2 174.4

230.9

180.8161.1

110.8

Cumpărări Vînzări Vînzări nete

8


În ianuarie-noiembrie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 3496 mil. dolari, cu 14,8% mai mult faţă de perioada similară a anului 2016. Structura tranzacţiilor în numerar s-a caracterizat prin diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 1,8 p.p. (pînă la 23,6% din volumul total). Concomitent, ponderea tranzacțiilor cu rubla rusească s-a majorat cu 0,4 p.p., iar cea a tranzacțiilor în Euro – cu 0,3 p.p. (61,7% din volumul total).

Structura tranzacţiilor în numerar pe piaţa valutară internă în ianuarie-noiembrie 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017Dolarul SUA 30,4 27,0 29,2 25,4 23,6Euro 50,1 50,3 54,5 61,4 61,7Rubla rusească 17,2 20,2 13,3 9,0 9,3Alte 2,3 2,5 3,0 4,2 5,4Total 100 100 100 100 100


În ianuarie-noiembrie 2017 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a 2620,1 mil. dolari, cu 11,7% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi au vîndut echivalentul a 875,9 mil. dolari, cu 25,5% mai mult, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au majorat cu 5,8% comparativ cu ianuarie-noiembrie 2016, constituind echivalentul a 1744,2 mil. dolari.

Tranzacţiile în numerar cu valută străină, echivalentul în mil. dolari SUA

Nov. Dec. Ian. 2017


-100

-50

0

50

100

150

200

250

300

350

173.7 183.4 174.4 170.3

209.6 203.4

246.2 250.6280.6

341.4

280.5245.9

217.2

-69 -75.8-56.1 -56 -69.6 -67.7 -80.4 -80.6 -83.2

-100.3 -96.7-95.7 -89.6

104.7107.6

118.3 114.3

140135.7

165.8 170197.4

241.1

183.8

150.2 127.6

Cumpărări Vînzări Cumpărări nete

.


De la începutul anului BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 423,7 mil. dolari, din care numai în luna noiembrie 2017 - în valoare de 20 mil. dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,echivalentul în mil. dolari SUA

9

Nov. Dec. Ian. 2017


0

20

40

60

80

0.0 0.6 0.0 0.0

28.0

9.5

37.4

52.8

70.0

58.9

67.080.0

20.0

-17.5

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Cumpărări Vînzări


Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.11.2017 a atins o valoare de 2726,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 23,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 28,2% faţă de situația la 30.11.2016. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la sfîrşitul lunii noiembrie 2013-2017,

mil. dolari SUA


Indicatorii monetari

Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atît necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii noiembrie 2017 a constituit 75,3 mild. lei şi s-a majorat cu 8,3% comparativ cu situația similară din anul 2016. În componența M3 intră banii lichizi în circulație (24,2%), depozite în lei la vedere (18,6%), depozite în lei la termen (24,2) și depozitele în valută (33,1%).

10

Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 75,8%. La sfîrşitul lunii noiembrie a anului curent soldul acestora a fost la nivel de 57,1 mild. lei, înregistrînd o majorare cu 8,2% faţă de data similară a anului 2016.

Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii noiembrie 2013-2017, mil. lei

2013 2014 2015 2016 20170

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

16937.9 17452.0 15536.6 16710.6 18181.6

8784.1 9161.47349.2

10385.114008.7

17605.4 17268.215498.5

18168.418181.7

17380.521619.0

25019.1

24224.1

24902.7

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen Depozite în valută străină


Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua jumătate a anului 2016: faţă de sfîrşitul lunii noiembrie 2016 soldul depozitelor în monedă naţională (56,4% din volumul total) s-a majorat cu 12,7%, atingînd un volum de 32,2 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 34,9%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida dobînzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Depozitele la termen sunt practic la același nivel ca la sfîrșitul lunii noiembrie a anului trecut.

Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii noiembrie 2013-2017

2013 2014 2015 2016 20170

4000

8000

12000

16000

20000

24000

28000

32000

0

5

10

15

6.35 5.67

14.35

7.4786760572309

5.57

4.29 4.4

2.061.85649568894791 1.29

Depozite în monedă naţională Depozite în valută străină

Rata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină

mil.

lei

%

11


În luna noiembrie 2017 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 4,6% mai mult comparativ cu luna noiembrie 2016. Soldul depozitelor în valută străină faţă de sfîrşitul lunii noiembrie 2016 a marcat o creștere de 2,8%, însumînd 24,9 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna noiembrie 2017 au fost atrase depozite în valută străină mai puțin cu 45,4% față de luna noiembrie 2016. Ca factor determinant poate fi menționată aprecierea monedei naționale față de dolarul SUA și Euro în aceeași perioadă, preferința populației de a-și păstra economiile în lei, precum și ratele foarte joase ale dobînzii.

Volumul de bani în circulaţie a constituit 18,2 mild. lei și a crescut cu 8,8% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii noiembrie 2016.

Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobînzii sunt foarte joase. Tendința de diminuare a soldului creditelor acordate în economie persistă încă din primele luni ale anului 2015, cînd resursele creditare au început să se scumpească. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii noiembrie a anului curent a fost mai mic decît nivelul înregistrat la data similară a anului 2016 cu 6,5%, constituind 37,8 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 11,5% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce influențează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională - cu 2,2%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora.

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii noiembrie 2013-2017

2013 2014 2015 2016 20170

5000

10000

15000

20000

25000

30000

0

5

10

15

12.1

9.8

15.7

12.6

9.9

7.7 8.2

6.65.3 4.9

Credite în monedă naţionalăCredite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţionalăRata dobînzii la credite în valută străină

mil

. le

i

%


Începînd cu anul 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil.

Este îmbucurător faptul că în luna noiembrie 2017 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 8,7% față de cel din luna noiembrie 2016. La fel, volumul de credite noi

12

acordate în valută străină a fost cu 11,5% mai mare. Din numărul total al creditelor acordate, circa 32% (partea majoritară) sunt destinate consumului.

Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începînd cu 05.12.2017, rata de bază este la nivel de 6,5%.

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

Nov. Dec. Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov.1

3

5

7

9

11

13

9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.08.0 7.5 7.5

7.0 7.0

Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei

Rata dobînzii la creditele în valută Series6

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 151,2%, comparativ cu 130,7% la sfîrșitul lunii noiembrie 2016. Aceasta indică faptul că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.

Un indicator important care arată atît eficiența bancară, cît și riscul creditării, este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd probleme și dificultăți băncilor creditoare. Concomitent cu descurajarea activității de creditare, în perioada de analiză se evidențiază o înrăutățire a situației creditelor neperformante. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite a avut o evoluție ascendentă de la 16,5% la sfîrșitul lunii noiembrie 2016 pînă la 18,5% la sfîrșitul lunii noiembrie 2017.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

13

Nov. Dec. Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov.16

17

18

19

16.4516.31

16.82

17.2

16.21

17.68

17.25

17.64 17.75 17.73

17.43

17.99

18.54

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Finanţe publice

În lunile ianuarie-noiembrie din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 47,2 mild. lei, cu 17,5% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie anul trecut. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 47,1 mild. lei, cu 11,2% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un excedent în sumă de 120,7 mil. lei.

Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-noiembrie 2016-2017, mil. lei

2016 2017 2017/2016%noiembrie 11 luni noiembrie 11 luni noiembrie 11 luni

Bugetul public naţionalVenituri 3876 40172,5 4299,6 47190,4 110,9 117,5Cheltuieli 4390,5 42311,7 4762,3 47069,7 108,5 111,2Deficit (-), excedent (+) -514,5 -2139,2 -462,7 120,7 x x

Bugetul de statVenituri 2450,6 24953,0 2650,1 29837,3 108,1 119,6Cheltuieli 3337,9 28230,5 3043,1 30377,0 91,2 107,6Deficit (-), excedent (+) -887,3 -3277,5 -393 -539,7 x x

Bugetele localeVenituri 1201,2 10748,5 1159,9 11487,4 96,6 106,9Cheltuieli 1009,2 9722,5 1194,2 11052,0 118,3 113,7Deficit (-), excedent (+) 192 1026 -34,3 435,4 x x

Bugetul asigurărilor sociale de statVenituri 1143,5 13417,2 1404,4 16046,8 122,8 119,6Cheltuieli 1233,2 13635,4 1469,4 16073,1 119,2 117,9Deficit (-), excedent (+) -89,7 -218,2 -65,0 -26,3 x x

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicalăVenituri 743,1 5196,0 533,5 5649,9 71,8 108,7Cheltuieli 472,6 4865,5 503,9 5398,6 106,6 111,0Deficit (-), excedent (+) 270,5 330,5 29,6 251,3 x

Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura totală a veniturilor, cea mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 63,2%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,4%, bugetelor locale – 7,4% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 6,9%.

14

Veniturile bugetare proprii în ianuarie-noiembrie 2017, mil. lei


Din suma totală a veniturilor BPN de 47,2 mild. lei, 65,6% revin impozitelor și taxelor, 29,3% - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,6% - altor venituri și 0,5% - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale).

Cea mai mare pondere (72,3%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 68,9%), confirmînd faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit – 21,3% și impozitelor pe bunurile imobiliare - 1,6%.

În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 34,1%, de la bugetul de stat – 30,9%, de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,5% și de la bugetele locale – 23,5%.

Cheltuielile bugetare propriiîn ianuarie-noiembrie 2017, mil. lei


15

Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 36,8% (17,3 mild.lei), urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 17,4% (8,2 mild. lei), ocrotirea sănătății – 13,2% (6,2 mild. lei), servicii de stat cu destinație generală – 10,1% (4,8 mild. lei), servicii în domeniul economiei – 9,7% (4,6 mild. lei) etc.

În ianuarie-noiembrie 2017 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 29,8 mild.lei, cu 19,6% mai mult decît în ianuarie-noiembrie 2016. Din acestea, 93,8% revin impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal, veniturile administrate de acesta înregistrînd o creștere de 17,4%. De asemenea, au crescut cu 25% și veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Acest salt al încasărilor s-a datorat în special veniturilor din TVA (+16,3%) și accize (+31%). Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de circa 30,4 mild. lei, care au crescut cu 7,6%. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit de -539,7 mil. lei, care a fost finanțat din contul surselor externe și interne.

La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 11,5 mild. lei, în creștere cu 6,9% faţă de perioada similară din 2016. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin 30,5%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 11,1 mild. lei, în creștere cu 13,7%. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 435,4 mil. lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 16 mild.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 10,6 mild. lei (65,9%), transferuri de la bugetul de stat – 5,5 mild. lei (34%) și alte venituri – 12,8 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 19,6%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 16,1 mild. lei, cu 17,9% mai mult. Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar negativ la nivel de -26,3 mil. lei.

În ianuarie-noiembrie 2017 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 5,6 mild. lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – 3,3 mild. lei (57,7%), transferuri primite de la bugetul de stat – 2,4 mild. lei (42,1%) și alte venituri – 14,2 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul înregistrat în ianuarie-noiembrie 2016 cu 8,7%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 5,4 mild. lei, cu 11% mai mult, respectiv. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor față de cheltuieli în sumă de 251,3 mil. lei.

Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat 51,2 mild. lei la sfîrşitul lunii noiembrie 2017, fiind în creştere cu 3% faţă de aceeaşi dată a anului 2016. Datoria de stat internă are o pondere de 43,7% în volumul total al datoriei de stat, iar datoria externă – 56,3%, respectiv.

Datoria de stat administrată de Guvernla data de 30 noiembrie 2013-2017, mil. lei

16


Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit circa 22,4 mild.lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 7,0 mild.lei (în creștere cu 11,5%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2016) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13,3 mild.lei (față de perioada similară a anului trecut a scăzut cu 50 mil.lei, ca rezultat al inițierii executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat).

Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfîrșitul lunii noiembrie 2016 cu 1,7%, dar nivelul acesteia rămîne înalt. Este de menționat baza înaltă din aceeași perioadă a anului trecut.

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe patru termene: bonuri de trezorerie de 91, 182, 364 zile și 1 an, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa 90%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (37,9%), 182 zile (31,4%) și 91 zile (20,5%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere bruscă a ponderii VMS emise pe 2 ani – de la 1,1% pînă la 6,9%.

Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (84,4%), restul investitorilor fiind în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv).

Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie în luna noiembrie a fost de 6,3% (care este cu circa 0,7 p.p. mai mare decît rata dobînzii la depozitele bancare – principalele instrumente de investiții concurente), față de 8% în luna noiembrie 2016.

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1678,3 mil. dolari (circa 28,8 mild. lei), comparativ cu 1424,5 mil. dolari (circa 28 mild. lei) la data de 30 noiembrie 2016. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 17,8%. Pe parcursul lunilor ianuarie-noiembrie 2017 finanțarea externă netă a atins o valoare pozitivă (intrările de surse externe de finanțare au depășit rambursările datoriei de stat externe) - circa 107,6 mil. dolari. Totodată, fluctuația ratei de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins, de asemenea, valori pozitive, contribuind la majorarea datoriei de stat externe cu 106 mil.dolari.

2013 2014 2015 2016 20170

11000

22000

33000

44000

16660.319379.5

26282.4 28003.6 28839.2

6647.17183.5

6432.5

21695.7 22367.1

Datoria de stat externă Datoria de stat internă

17

II. Sectorul real

Industria

Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 3,4% mai multe bunuri decît în perioada similară a anului 2016. Industria prelucrătoare a impulsionat evoluția întregului sector industrial, înregistrând o creștere de 4,3% și contribuind la creșterea indicelui general al producției industriale (IPI) cu +3,6%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat înregistrează stagnări în evoluție (-0,2%), contribuţia acesteia la IPI fiind practic nulă. Industria extractivă continuă trendul negativ, înregistrând în perioada analizată o diminuare de -5,2% și influențând negativ cu -0,2% IPI.

Evoluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile (medii ale anului trecut), în anii 2016-2017(în % faţă de luna respectivă a anului precedent, + / -)

X 2016 XI 2016 XII 2016 I 2017 II 2017 III 2017 IV 2017 V 2017 VI 2017 VII 2017 VIII 2017 IX 2017 X 2017-10

-6

-2

2

6

10

-3.6

3.9

8.7

6.1

0

-1.7

-9.3

7

01.8

6.4

8

9.9

%


În luna octombrie 2017 volumul producţiei industriale a crescut cu 9,9% faţă de octombrie 2016. Creșteri impunătoare în luna octombrie au marcat asemenea ramuri ale industriei prelucrătoare precum sunt: prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (creștere de peste 2 ori), fabricarea produselor farmaceutice (creștere de circa 2,1 ori), fabricarea echipamentelor electrice (+65,7%), prelucrarea lemnului (+45%), fabricarea mobilei (+30,4%), fabricarea sticlei (+27%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+25,1%).

De asemenea, în luna octombrie, în unele ramuri ale industriei prelucrătoare au marcat descreșteri. Cele mai semnificative s-au înregistrat în cazul substanțelor chimice (-27,4%), produselor din tutun (-20,1%), vinurilor (-18,5%), produselor lactate (-12,9%).

Producţia și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat în luna octombrie s-a micşorat cu 12,7%. Această evoluție a fost determinată, în special, de scăderea volumului produs și comercializat al energiei termice, cauzată, cel mai probabil, de regimul termic relativ ridicat pentru perioada respectivă, dar și de creșterea prețurilor la serviciile de termoficare din anul curent.

Industria extractivă, la fel ca în lunile precedente, este caracterizată de o perioadă de regres, înregistrând o diminuare de 5,2% pe parcursul lunii octombrie.

Activitatea sectorului industrial în ianuarie-octombrie 2017

18

Ianuarie-octombrie 2017 faţă de ianuarie-octombrie 2016,

%

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influență a variației (+/-)

valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

19

Industrie - total 103,4 100,0 3,4Industria extractivă 94,8 3,7 -0,2Industria prelucrătoare 104,3 84,3 3,6Industria alimentară 106,8 24,5 1,7

din care:

Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne

113,2

5,4

0,7

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 125,8 3,8 0,9

Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale 78,1 2,5 -0,4

Fabricarea produselor lactate 99,8 3,7 0,0

Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase

102,0

3,8

0,1

Fabricarea altor produse alimentare 102,5 3,8 0,1

Alte 1,5 0,3Fabricarea băuturilor 106,6 9,4 0,6

din care: Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice 113,9 1,5 0,2

Fabricarea vinurilor din struguri 105,1 5,4 0,2

Alte 2,5 0,1Fabricarea produselor din tutun 75,2 0,4 -0,1

Fabricarea produselor textile 87,1 3,8 -0,7

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 104,6 9,2 0,5

Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 92,3 2,2 -0,2

Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 119,4 4,1 0,7

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 100,5 7,9 0,0

Fabricarea echipamentelor electrice 134,2 4,8 1,5

Fabricarea de mobilă 102,3 2,7 0,1

Alte activităţi 15,2 -0,4Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 99,8 12,0 0,0

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Industria prelucrătoare a impulsionat evoluția întregului sector industrial din perioada ianuarie-octombrie anului 2017. Această ramură industrială a înregistrat o creștere de 4,3% față de ianuarie-octombrie 2016, contribuind cu 3,6% la majorarea IPI. Industriei prelucrătoare îi revine circa 84,3% din volumul total al producţiei fabricate de întreprinderile industriale.

O pondere înaltă din industria prelucrătoare este deținută de industria alimentară (24,5%), care în ianuarie-octombrie 2017 a înregistrat o creștere de 6,8%. Dezvoltarea producției în această ramură a fost determinată de evoluțiile pozitive ale sectorului agricol şi de creşterea cererii faţă de produsele alimentare, în special, pe piaţa internă. La majorarea volumului producţiei industriei alimentare și-a adus un aport esențial creșterile înregistrate la fabricarea sucurilor de fructe și legume (+75,6%), la prelucrarea şi conservarea produselor din carne (+13,2%), fabricarea zahărului şi altor produse alimentare (+14,4%). Unele industrii cum sunt preparatele din fructe şi legume au înregistrat ponderi semnificative la export.

În același timp, se evidențiază diminuarea continuă a fabricării uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale - cu 21,9%. Această evoluție este legată, pe de o parte, de exportul materiei prime agricole, înregistrându-se o creștere a exporturilor de semințe și fructe oleaginoase cu circa 25%, pe de altă parte, de saturarea pieței interne cu produse din import, înregistrându-se creşteri a importurilor de uleiuri şi grăsimi cu 4%. În diminuare și/sau stagnare au fost asemenea industrii precum sunt prelucrarea și conservarea peștelui – cu 18,6%, fabricarea produselor lactate – cu 0,2%.

Fabricarea băuturilor alcătuiește 9,4% din volumul total al producţiei industriei prelucrătoare, înregistrând în perioada de referință o creştere de 6,6%. Au fost înregistrate majorări atât la volumul de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice (+13,9%), cât și la volumul producţiei de vinuri din struguri (+5,1%), având o contribuție totală de 04% la creșterea IPI. Această ramură livrează

20

ponderi importante de produse pe piețele externe, volumul exporturilor majorându-se în perioada respectivă cu 15,2%.O ramură din ce în ce mai importantă pentru economia naţională devine industria automotive specializată în fabricarea de fire şi cabluri electrice. În perioada analizată, producţia de fire şi cabluri electrice a crescut cu 36,4%, influențând cu 1,5% creşterea IPI, iar exporturile de această producţie s-au majorat cu 36,8%, deținând o pondere de circa 15% în total exporturi. Aceste evoluţii sunt legate de politicile statului de stimulare şi atragere a investitorilor străini în zonele economice libere.

Printre celelalte ramuri ale industriei prelucrătoare în care se atestă o creștere a volumului de producție se evidențiază: fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+19,4%), prelucrarea lemnului (+17,1%), produsele farmaceutice (+9,7%), industria metalurgică (+5,7%), fabricarea îmbrăcămintei (+4,6%), fabricarea mobilei (+2,3%) etc. Din lista respectivă, pot fi remarcate industriile care dețin o pondere importantă în exporturile moldovenești: îmbrăcămintea și accesorii de îmbrăcăminte cu o cotă de 12% în volumul exporturilor, mobila – 7%, produsele farmaceutice – 3%.

Diminuarea volumului de producţie se atestă în următoarele ramuri ale industriei prelucrătoare: fabricarea produselor din tutun (-24,8%), fabricarea produselor textile (-12,9%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (-8,5%), etc.

Industria extractivă în ianuarie-octombrie 2017 a continuat trendul negativ. Astfel, volumul producţiei industriei extractive s-a diminuat cu 5,2% faţă de ianuarie-octombrie 2017, contribuind cu -0,2 p.p. asupra IPI. Cel mai probabil, industria extractivă nu și-a revenit deplin după declinul din 2015 și 2016, cauzat de reducerea construcțiilor.

În sectorul energetic, care deţine o pondere de 12% în volumul total al industriei, se înregistrează o stagnare a volumului producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,2%). Această evoluție se datorează, în mare parte, diminuării volumului produs și comercializat al energiei electrice și termice, dar și a volumului de apă potabilă livrată populației. Această situație a fost determinată, cel mai probabil, de regimul termic relativ ridicat pentru perioada lunii octombrie, dar și de creșterea prețurilor la serviciile de termoficare, de alimentare cu apă și canalizare, apă caldă din anul curent.

Volumul producţiei energiei electrice în expresie naturală a constituit 633,2 mil. kWh, înregistrând o creştere nesemnificativă de 0,8% față de ianuarie-octombrie 2016. Volumul producţiei energiei termice produse pentru a fi livrată în centrale termice a alcătuit 1 137,1 mii Gcal, ceea ce este cu 1,1% mai puțin.

Transportul

Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian în ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 15,8 mii tone sau cu 24,6% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2016. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în transportul aerian – de 2,2 ori, transportul feroviar – cu 39,0% și transportul rutier – cu 20,2%; descreșteri – în transportul fluvial – cu 1,0%.

21

Mărfuri transportate în ianuarie-noiembrie 2009-2017, mii tone

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170

2000

4000

6000

8000

10000

12000

3981.4 3452.84245.0

3866.2

4921.4 4631.8

3859.83111.5

4324.0

3155.14056.9

4911.3

6113.3

7427.6

8500.8 8765.39450.9

11359.2

178.7 122.6 142 136.3 152.3209.7 144.2 125.2 124.7

feroviar rutier altele


Concomitent cu volumul mărfurilor transportate s-au înregistrat creșteri ale parcursului mărfurilor. Parcursul mărfurilor în ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 4 167,8 mil. tone-km şi a înregistrat o creștere de 14,2% față de aceeași perioadă a anului 2016. Creșteri ale parcursului mărfurilor au fost înregistrate în transportul feroviar – cu 28,6%, transportul aerian – cu 19,0% și cel rutier – cu 10,8%; descreșteri - la transportul fluvial - cu 1,1%.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-noiembrie 2009-2017, mil. tone-km

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

2500.0

3000.0

3500.0

951.1 857.1

1117.0

907.11118.6 1089.2

891.3 696.9896.5

1559.9

2016.42229.9

2597.22881.6

2768.72670.1

2951.6

3270.3

1.6 1.81.9 2.0 1.5 1.6 1.1 0.9 1.0

feroviar auto altele


Numărul pasagerilor transportați cu toate tipurile de transport înregistrează descreșteri continui, cu excepția transportului aerian. Majorări ale numărului de pasageri au fost înregistrate doar în cazul transportului aerian (+47,5%), descreșteri – în cazul transportului rutier (-2,2%), transportului naval (-6,7%), transportului feroviar (-31,1%).

Pasageri transportați în ianuarie-noiembrie 2008-2016, mii pasageri

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Total 93047,2 91856,7 99718,5 101465,1 99763,1 95442,6 89087,2 88054,2 -din care:

22

Feroviar 4796,8 4574,5 4347,4 4015,7 3768,2 3533,7 3838,1 3044,5 -Auto 96804,3 96400,8 105044,1 107661,7 105219,4 99743,3 108279,4 93846,6 91466,9Fluvial 112,4 110,7 114,1 109 108,1 132,8 141,6 129,3 121,5Aerian 427,6 585,7 631,1 621,9 588,9 821,6 897,8 1016,8 1539 Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Sectorul transportului rutier este relativ competitiv și stabil comparativ cu alte sectoare din domeniu. Circa 72% din volumul total de mărfuri și circa 96% din numărul total al pasagerilor sunt transportați cu mijloace de transport rutier. În ianuarie-noiembrie 2017 volumul mărfurilor transportate cu acest mijloc de transport a constituit 11,4 mil. tone, cu 20,2% mai mult faţă de perioada respectivă a anului 2016. Totodată, numărul pasagerilor care s-au folosit de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 91,5 mil. pasageri, cu 2,2% mai puţin faţă de perioada similară din 2016, dar în ceea ce priveşte parcursul pasagerilor s-a înregistrat o majorare cu 3,5%.

În perioada ianuarie-noiembrie a anului curent transportul de mărfuri pe cale feroviară s-a revigorat. Astfel, pentru prima dată în ultimii 4 ani volumul mărfurilor transportate pe cale feroviară a înregistrat creșteri, în ianuarie-noiembrie 2017 fiind transportate 4,3 mil. tone de mărfuri sau cu 39,0% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2016. Ponderea mărfurilor transportate prin intermediul căii ferate a constituit 27,4% din întregul volum de mărfuri transportate, mai mult comparativ cu perioada respectivă a anului 2016 cînd ponderea mărfurilor transportate reprezenta 24,5%, însă mult mai nesemnificativ față de perioada anului 2009, cînd circa 54% din volumul mărfurilor erau transportate cu acest mijloc de transport. Transportul de călători stagnează evoluția sectorului de transport feroviar. În ianuarie-octombrie 2017 numărul pasagerilor transportați cu mijloacele de transport feroviar a constituit 2,1 mil. pasageri, diminuându-se cu 31,1%. Ponderea numărului de pasageri este în continuă diminuare: de la 4,7% în 2009 la 1,8% în 2017.

Transportul aerian devine tot mai atractiv, în special, pentru pasageri, înregistrînd ritmuri de creștere impunătoare. Numărul persoanelor care au utilizat transportul aerian în ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 1,5 mil. pasageri, fiind în creștere cu 47,5% comparativ cu ianuarie-noiembrie 2016. Totodată, este în creștere și volumul mărfurilor transportate, deși cantitatea acestora este încă neînsemnată la nivel național.

În sectorul naval se înregistrează stagnare. În perioada ianuarie-noiembrie, 2017 volumul mărfurilor transportate cu transportul naval a constituit 123,8 mii tone, fiind în descreștere cu 1% față de perioada respectivă a anului precedent. Transportul fluvial a fost utilizat de circa 121,5 mii pasageri, cu 6,7% mai puțin față de ianuarie-noiembrie 2017.

Comerţ interior şi servicii

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) în ianuarie-octombrie 2017 a constituit circa 35,9 mild. lei, fiind în scădere cu 3,8% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016. În luna octombrie 2017 acest volum s-a diminuat cu 4,5% faţă de luna octombrie 2016 și cu 2,7% (în preţuri comparabile) comparativ cu luna precedentă.

23

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în ianuarie-octombrie 2017 a crescut cu 21,1% (în preţuri curente) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a însumat circa 74,7 mild. lei. În luna octombrie 2017 aceasta a constituit circa 8,5 mild. lei, fiind în creștere cu 28,1% față de octombrie 2016 și cu 0,2% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă.

În perioada ianuarie-octombrie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor în valoare absolută a constituit circa 6,8 mild. lei şi a crescut cu 15,1% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-octombrie 2016. În luna octombrie 2017 acesta s-a diminuat cu 0,3% comparativ cu luna octombrie 2016 și cu 5,9% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei în ianuarie-octombrie 2017 s-au diminuat cu 0,5% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a constituit circa 13,1 mild. lei. În luna octombrie 2017 aceste servicii s-au diminuat cu 6,8% faţă de luna octombrie 2016 și cu 17,2% față de luna precedentă.

În ianuarie-octombrie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate întreprinderilor în valoare absolută a constituit circa 32,7 mild. lei şi a crescut cu 8,4% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-octombrie 2016. În luna octombrie 2017 volumul acestor servicii s-a majorat cu 6,7% faţă de luna octombrie 2016, însă s-au diminuat cu 4,1% față de luna precedentă.

III. Relaţii externe

Balanţa de plăţi

Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi: conform datelor BNM (versiunea 6), în 9 luni 2017 se accentuează un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi vulnerabilităţii faţă de mediul exterior. Sectorul extern al Republicii Moldova a fost influențat de inviorarea cererii interne și externe. Deblocarea asistenței externe din partea organizațiilor internaționale, de asemenea, a avut impact asupra economiei. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creșterea exporturilor cu 17,2%, importurilor - cu 19,3%, veniturilor nete primare - cu 16% şi celor secundare - cu 1%, acumulării nete de angajamente la investiţiile străine directe - cu 40,8% față de perioada similară a anului 2016.

Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în 9 luni, 2016-2017, mil. dolari SUA

2016 2017preliminar

CONTUL CURENT -283,77 -532,56Bunuri şi servicii -1 387,08 -1694,15Bunuri -1 545,38 -1 887,02 export (FOB) 1 057,94 1 250,95

24

2016 2017preliminar

import (FOB) 2 603,32 3 137,97Servicii 158,30 192,87Venituri primare 316,85 367,54 compensarea rezidenţilor din muncă (intrări) 534,05 616,63Venituri secundare 786,46 794,05 transferuri personale (intrări) 551,55 589,40CONTUL DE CAPITAL -20,25 -17,88Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul conturilor curent şi de capital) -304,02 -550,44Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul contului financiar) -245,63 -301,96CONTUL FINANCIARInvestiţii directe -88,62 -136,46 achiziționarea netă de active financiare 15,33 9,85 acumularea netă de pasive 103,95 146,31Investiţii de portofoliu -0,28 -0,86Derivate financiare - bancare, valoare netă -0,59 -0,27Alte investiţii -584,71 -526,0 achiziționarea netă de active financiare -459,29 -310,87 acumularea netă de pasive 125,42 215,13Activele de rezervă ale statului, (-) micșorare, (+) majorare 428,57 361,63Erori şi omisiuni 58,39 248,48


În ianuarie-septembrie 2017 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 532,6 mil. dolari, majorîndu-se de 1,9 ori comparativ cu ianuarie-septembrie 2016. Această situație a fost determinată de creșterea soldului negativ al bunurilor. În raport cu PIB, deficitul contului curent a constituit 9,2%, comparativ cu 5,7% în ianuarie-septembrie 2016.

În ianuarie-septembrie 2017 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1694,2 mil. dolari, majorîndu-se cu 22,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la veniturile primare și secundare, în proporţie de 68,6% (în primele 9 luni 2016 – 79,5%). În raport cu PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 29,2% (în primele 9 luni 2016 – 28%).

Exporturile de bunuri în ianuarie-septembrie 2017 au totalizat 1251 mil. dolari şi s-au majorat cu 18,2% comparativ cu ianuarie-septembrie 2016, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o majorare cu 0,2 p.p., constituind 21,6%.

Inviorarea cererii interne a contribuit la creșterea importurilor de bunuri, volumul total al acestora a însumat 3138 mil. dolari, fiind cu 20,5% mai mare faţă de ianuarie-septembrie 2016. Astfel, importul a constituit 54,1% în raport cu PIB, majorîndu-se cu 1,6 p.p. faţă de primele 9 luni 2016.

Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv de 192,9 mil. dolari, comparativ cu 158,3 mil. dolari în ianuarie-septembrie 2016. Exportul serviciilor s-a majorat cu 15,7%, iar importul - cu 14,1%. Această situaţie a fost determinată, în general, de creșterea mai intensă înregistrată la majoritatea seviciilor exportate, inclusiv servicii de transport – cu 13,5% și servicii de călătorii – cu 23,1%.

Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 367,5 mil. dolari, majorîndu-se cu 16% comparativ cu 9 luni 2016, preponderent, datorită creșterii cu 15,7% a soldului pozitiv al compensării pentru muncă. Raportul dintre soldul veniturilor primare și PIB a constituit 6,3%, cu 0,1 p.p. mai mic comparativ cu 9 luni 2016. Intrările totale de

25

venituri s-au majorat cu 15,3%, pînă la 641,9 mil. dolari, iar ieșirile - cu 14,3%, pînă la 274,4 mil. dolari.

Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 616,6 mil. dolari, sau 10,6% în raport cu PIB, majorîndu-se față de 9 luni 2016 cu 15,5%.

Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 794,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 1% comparativ cu 9 luni 2016. Intrările au însumat 893,1 mil. dolari, cu 1,8% mai mult decît în 9 luni 2016, iar ieșirile - cu 9,2% mai mult, însumînd 99 mil. dolari. Raportul dintre soldul veniturilor secundare și PIB a fost de 13,7%, și s-a micșorat cu 2,2 p.p. comparativ cu 9 luni 2016.

Transferurile personale au înregistrat intrări de 589,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 6,9% comparativ cu 9 luni 2016 și ieșiri de 49,4 mil. dolari, care s-au majorat cu 2,9%. Astfel, soldul transferurilor personale s-a majorat cu 7,2%, constituind 540 mil. dolari.

Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor personale primite de peste hotare a fost evaluată la 1206 mil. dolari și s-a majorat cu 11,1% comparativ cu 9 luni 2016. Raportate la PIB compensarea pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au constituit 20,8%, în diminuare cu 1,1 p.p. față de ianuarie-septembrie 2016.

Contul de capital în ianuarie-septembrie 2017 a înregistrat un sold negativ de 17,9 mil. dolari, fiind cu 11,7% mai mic comparativ cu 9 luni 2016. Valoarea granturilor aferente proiectelor investiţionale primite din exterior de administraţia publică a constituit 8,7 mil. dolari (cu 8% mai mult comparativ cu 9 luni 2016), în timp ce ieșirile nete înregistrate la alte sectoare au însumat 26,6 mil. dolari (cu 6,1% mai puțin).

În 9 luni 2017 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 550,4 mil. dolari.

Contul financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în 9 luni 2017 cu o valoare negativă de 302 mil. dolari, înregistrînd intrări nete de capital. Această situație a fost determinată, în special, de acumularea netă a pasivelor în valoare de 361,7 mil. dolari, în timp ce activele financiare s-au majorat cu 59,7 mil. dolari.

Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 136,5 mil. dolari, majorîndu-se de 1,5 ori comparativ cu 9 luni 2016, ca urmare a creşterii nete de pasive cu 146,3 mil. dolari, în timp ce activele nete s-au majorat cu 9,9 mil. dolari.

Pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie, investitorii din Republica Moldova au efectuat investiții directe în străinătate sub formă de acțiuni în întreprinderile de peste hotare în valoare de 6,7 mil dolari, în timp ce activele sub formă de instrumente de datorii s-au majorat cu 3,2 mil. dolari. Creșterea netă a pasivelor a fost generată de participațiile noi in capitalul intreprinderilor din Republica Moldova in valoare netă de 22,3 mil. dolari, de reinvestirea profiturilor de către investitorii străini in intreprinderile-fiice moldovenești in valoare de 93 mil. dolari și de acumularea netă a datoriilor (sub formă de imprumuturi și credite comerciale) intreprinderilor rezidente față de investitorii lor direcțide peste hotare in valoare de 31,1mil. dolari.

26

Investiţiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie 2017 au înregistrat intrări nete de 0,9 mil. dolari.

În 9 luni 2017 alte investiţii au înregistrat intrări nete de mijloace financiare în valoare de 526 mil. dolari, ca urmare a diminuării nete a activelor cu 310,9 mil. dolari și majorării nete a pasivelor cu 215,1 mil. dolari.

Comerţul exterior

Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-octombrie 2017 a fost influenţată de situaţia economică din regiune, de evoluția preţurilor mondiale la produsele alimentare şi resursele energetice, de relansare a producției în unele sectoare industriale, precum şi aprecierea valutei naţionale. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce a influenţat comerţul exterior a fost creșterea esențială a volumului producţiei agricole în anul 2016, precum și continuarea trendului pozitiv al sectorului agricol din anul curent.

Prin urmare, exporturile s-au majorat cu 17,5% (în termeni nominali), iar importurile – cu 19,2%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-octombrie 2017 s-au cifrat la 1920 mil. dolari SUA, mai mult cu 286,6 mil. dolari comparativ cu ianuarie-octombrie 2016, iar importurile au însumat 3904,7 mil. dolari, mai mult cu 629,3 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale în ianuarie-octombrie 2008-2017, mil. dolari SUA

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017-3000

-2500

-2000

-1500

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

1347.51019.7 1161.7

1756.1 1758.7 1968.5 1950.01636.1

1633.5 1920.0

4100.3

2587.33010.0

4161.4 4230.6 4450.5 4347.5

3299.5 3275.4

3904.7

-2752.8

-1567.6 -1848.2

-2405.3 -2471.9 -2481.9-2397.6

-1663.4 -1641.9

-1984.7

export import soldul balanţei comerciale


Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-octombrie 2017 a unui deficit al balanţei comerciale de 1984,7 mil. dolari, cu 342,8 mil. dolari (+20,9%) mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie-octombrie 2016. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (cu o pondere de 18,7% din total), vehicule rutiere (9,2%), fire, ţesături, articole textile (8,1%), gaz și produse industriale obținute din gaz (7,4%), produse medicinale şi farmaceutice (6,4%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (6,2%), alte articole manufacturate diverse (5,6%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale (5%), fier şi oţel precum şi articole prelucrate din metal (4,6%), alte materiale şi produse chimice (4,5%). Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la seminţe şi fructe oleaginoase (7,9%), îmbrăcăminte și accesorii (6,2%), legume și fructe (6%), cereale şi preparate pe bază de cereale (5,4%), băuturi (5%), mobilă și părțile ei (3,6%), etc.

27

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 709,8 mil. dolari - cu alte ţări, 690,5 mil. dolari cu ţările Uniunii Europene, şi 584,4 mil. dolari - cu ţările CSI. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (389,8 mil. dolari), Ucraina (364,7 mil. dolari), Federaţia Rusă (234,1 mil. dolari), Germania (191,3 mil. dolari), Turcia (169,5 mil. dolari), Italia (89,4 mil. dolari), România (82,5 mil. dolari), Ungaria (73,3 mil. dolari), Franţa (60 mil. dolari), Polonia (57 mil. dolari), Statele Unite ale Americii (44,5 mil. dolari). Totodată, s-au înregistrat solduri pozitive ale balanţei comerciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde s-au exportat mărfuri cu 65,1 mil. dolari mai mult decît s-au importat, Georgia – cu 12,9 mil. dolari, Kazahstan – cu 12,3 mil. dolari, Irak – cu 11,9 mil. dolari, San Marino – cu 10,7 mil. dolari, Liban – cu 6,6 mil. dolari, Cipru – cu 5,9 mil. dolari, Siria – cu circa 5 mil. dolari, Elveţia – cu 4,7 mil. dolari, etc.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 49,2%, față de 49,9% înregistrat în ianuarie-octombrie 2016.

Dinamica schimburilor comerciale

ianuarie-octombrie 2016 ianuarie-octombrie 2017

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2015

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2016Export – total 1633,5 100 99,8 1920,0 100 117,5 inclusiv în: ţările Uniunii Europene (UE-28) 1046,5 64,1 103,1 1254,6 65,3 119,9 ţările CSI 343,4 21,0 82,6 380,0 19,8 110,7 alte ţări 243,5 14,9 118,3 285,5 14,9 117,2Import – total 3275,4 100 99,3 3904,7 100 119,2 inclusiv din: ţările Uniunii Europene (UE-28) 1625,5 49,6 99,5 1945,1 49,8 119,7 ţările CSI 828,0 25,3 100,5 964,4 24,7 116,5 alte ţări 821,9 25,1 97,7 995,2 25,5 121,1Balanţa comercială -1641,9 x 98,7 -1984,7 x 120,9Gradul de acoperire a importului prin export 49,9% x 0,3 p.p. 49,2% x -0,7 p.p.


Exporturile după destinaţie

În ianuarie-octombrie curent au crescut exporturile către ţările Uniunii Europene – cu 208,1 mil. dolari (+19,9%), către alte ţări cu 42 mil. dolari (+17,2%) şi către ţările CSI cu 36,6 mil. dolari (+10,7%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea exportului în ianuarie-octombrie 2016 şi 2017(ponderea în total export), %

România25.1%

Federaţia Rusă11.9%

Italia9.9%

Germania6.3%

Marea Britanie6.0%

Belarus5.3%

Polonia3.5%

Bulgaria3.3%

Altele28.7%

2016

România25.1%

Federaţia Rusă10.9%Italia

9.7%

Germania6.7%

Marea Britanie5.9%

Belarus4.8%

Turcia4.0%

Polonia4.0%

Altele28.9%

2017


28

Ponderea exporturilor către ţările Uniunii Europene a constituit 65,3% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 1254,6 mil. dolari, în creștere cu 19,9% faţă de ianuarie-octombrie 2016. Astfel, exporturile către aceste țări au contribuit la creșterea totală a exporturilor cu 12,7 p.p. Principalii parteneri sunt România (25,1% din total export), Italia (9,7%), Germania (6,7%), Marea Britanie (5,9%), Polonia (4%) şi Bulgaria (3,4%). Exporturile către Polonia s-au majorat cu 32,2%, însumînd 76,1 mil. dolari, Germania – cu 25%, însumînd 127,8 mil. dolari, Bulgaria – cu 21,7%, însumînd 64,8 mil. dolari, România - cu 17,6%, însumînd 480,9 mil. dolari, Italia – cu 14,9%, însumînd 185,5 mil. dolari, iar în Marea Britanie – cu 14,1%, însumînd 112,6 mil. dolari, etc.

Livrările către ţările CSI, deţin o pondere mai mică în volumul total al exportului Republicii Moldova – 19,8%. Exporturile către această grupă de ţări au însumat circa 380 mil. dolari şi s-au majorat cu 10,7% faţă de ianuarie-octombrie 2016, contribuind la creșterea totală a exporturilor cu 2,2 p.p. Cea mai mare pondere revine Federaţiei Ruse – 10,9% în volumul total al exportului, însumînd 208,8 mil. dolari, Belarus – 4,8% (91,5 mil. dolari) şi Ucrainei – 2,8% (54,3 mil. dolari) etc.

Livrările către alte ţări deţin cea mai mică pondere (14,9%) în total export şi în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 285,5 mil. dolari, cu 17,2% mai mult faţă de ianuarie-octombrie 2016. Contribuția lor la creșterea totală a exporturilor a constituit 2,6 p.p. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (76,7 mil. dolari), Elveţia (29 mil. dolari), SUA (15 mil. dolari), China (14,8 mil. dolari), Georgia (14,6 mil. dolari), Irak (11,9 mil. dolari), San Marino (11,6 mil. dolari), etc.

Exporturile pe grupe de mărfuri

Analiza evoluţiei exporturilor de mărfuri în ianuarie-octombrie 2017, comparativ cu perioada similară din anul 2016, relevă creşteri la mașini și aparate electrice și părți ale acestora (inclusiv echivalente neelectrice ale mașinilor și aparatelor de uz casnic) – cu 75,44 mil. dolari, exportul de legume și fructe – cu 53,6 mil. dolari, semințe și fructe oleaginoase – cu 36,1 mil. dolari, îmbrăcăminte și accesorii - cu 27,5 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale - cu 18,5 mil. dolari, băuturi – cu 15,7 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 15,2 mil. dolari, produse medicinale și farmaceutice – cu 12,7 mil. dolari, alte articole diverse – cu 11,6 mil. dolari, petrol, produse petroliere și produse înrudite – cu 9 mil. dolari, mobilă și părțile ei – cu 7,6 mil. dolari, produse chimice organice – cu 5,4 mil. dolari, fire, țesături, articole textile necuprinse în altă parte și produse conexe – cu 5,2 mil. dolari, tutun brut și prelucrat – 4,9 mil. dolari, minereuri metalifere si deșeuri de metale – cu 3,9 mil. dolari, încălăminte - cu 3,4 mil. dolari, carne și preparate din carne – cu 3 mil. dolari, construcții prefabricate, alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare – cu 2,9 mil. dolari, îngrășăminte naturale și minerale naturale – cu 2,6 mil. dolari, etc. Totodată, s-au marcat reduceri privind livrările la grupele de mărfuri, precum: cauciuc prelucrat – cu 9,4 mil. dolari, uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare - cu 5,9 mil. dolari, zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere – cu 5,6 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – cu 3,3 mil. dolari, produse și preparate alimentare diverse – cu 3 mil. dolari, etc.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-octombrie 2017 au constituit 1261,6 mil. dolari, cu o pondere de 65,7% din total exporturi şi s-au majorat cu 19,7% faţă de perioada similară din anul 2016.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 658,4 mil. dolari (34,3% din total exporturi), majorîndu-se cu 13,5% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Datorită politicilor statului de stimulare şi atragere a investitorilor străini în zonele economice libere, a crescut producţia în aceste zone, care, la rîndul ei, a contribuit la majorarea reexportului. Reexporturile de mărfuri străine după

29

prelucrare au deţinut 23,1% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esenţiale – 11,2%.

Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie-octombrie 2016-2017,mil. dolari SUA

Produse alimentare şi animale vii

Articole manufacturate diverse

Maşini şi echipamente pentru transport

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibil

Băuturi şi tutun

Mărfuri manufacturate, clasificate după materia primă

Produse chimice

Alte grupe de mărfuri

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

385.1

391.4

266.4

170.0

140.0

147.6

92.8

40.3

452.6

441.8

356.1

211.7

160.6

141.3

106.6

49.3


Sursă: Biroul Naţional de StatisticăPonderea exporturilor de produse alimentare şi animale vii a fost de 23,6% în total export, rămânând neschimbată faţă de ianuarie-octombrie 2016. Valoarea acestor exporturi s-a majorat cu 17,5% faţă de ianuarie-octombrie 2016 şi a constituit 452,6 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri o pondere mai semnificativă, 10,4% din total export, o deţin exporturile de legume și fructe - în valoare de 199,8 mil. dolari; cereale și preparate pe bază de cereale – 8,4% din total export, în sumă de 161,3 mil. dolari; zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere – 1,9% din total export, în valoare de 36,8 mil. dolari, etc.

Exporturile de articole manufacturate diverse a crescut cu 12,9%, însumînd 441,8 mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit 23%, cu 1 p.p. mai puțin faţă de ianuarie-octombrie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii – 12,1% din total exporturi. Valoarea acestor exporturi a fost de 231,5 mil. dolari, înregistrînd o creştere de 13,5% (cu 27,5 mil. dolari mai mult) faţă de ianuarie-octombrie 2016. Este de menţionat că livrările de mobilă şi părţile ei s-au majorat cu 7,5% şi au constituit 108,8 mil. dolari şi o pondere de 5,7% în total export, alte articole diverse – s-au majorat cu 49,6% și au constituit 35,1 mil. dolari și o pondere de 1,8% în total export, exporturile de încălţăminte – s-au majorat cu circa 14% și au constituit 27,6 mil. dolari şi o pondere de 1,4% în total export.

Valoarea livrărilor de maşini şi echipamente pentru transport în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 356,1 mil. dolari, înregistrînd o creştere cu 33,7% faţă de ianuarie-octombrie 2016. Ponderea acestor mărfuri în total export este destul de semnificativă – 18,5%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 14,5% (mai mult cu 2 p.p. comparativ cu ianuarie-octombrie 2016), iar volumul acestor livrări a însumat 279,3 mil. dolari, cu 75,4 mil. dolari mai mult.

Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 24,6% în ianuarie-octombrie 2017 faţă de volumul exportat în ianuarie-octombrie 2016, însumînd 211,7 mil. dolari, cu o pondere de 11% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri pondere importantă au avut-o livrările seminţelor şi fructelor oleaginoase – 9,5% în volumul total al exportului (181,6 mil. dolari), fiind cu 0,6 p.p. mai mare comparativ cu ianuarie-octombrie 2016.

30

Exportul de băuturi şi tutun în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 160,6 mil. dolari, cu 20,6 mil. dolari mai mult faţă de ianuarie-octombrie 2016 şi o pondere de 8,4% în total export. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi, volumul cărora a constituit 145,3 mil. dolari, cu 12,1% mai mult faţă de ianuarie-octombrie 2016. Totodată, exportul de tutun brut şi prelucrat – a constituit 15,3 mil. dolari, cu 47% mai mult, faţă de ianuarie-octombrie 2016.

Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-a diminuat cu 4,3% şi a constituit 141,3 mil. dolari, sau 7,4% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri sînt de menţionat exporturile de fire, ţesături şi articole textile cu o pondere de 3,6% din total export, mai puțin cu 0,3 p.p., volumul livrărilor fiind de 68,2 mil. dolari, cu 8,2% mai mult comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Volumul exportului de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte în ianuarie-octombrie 2017 a însumat 106,6 mil. dolari, fiind în creștere cu 14,9% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Cota-parte a acestor mărfuri în volumul total al exportului a fost de 5,6%. O pondere importantă o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 2,7% din total export, însumînd 51 mil. dolari, fiind cu 33,2% mai mare față de volumul exportat în perioada similară a anului trecut, pe cînd, uleiurile esenţiale, rezinoide şi substanţele parfumate – au constituit 1,3% din total export, însumînd 25,1 mil. dolari, fiind cu 19,1% mai puțin față de perioada similară a anului trecut.

Importurile după ţările de origine

În ianuarie-octombrie 2017 volumul importurilor din ţările Uniunii Europene s-a majorat cu 319,6 mil. dolari (+19,7%), din alte ţări – cu 173,3 mil. dolari (+21,1%), și din ţările CSI – cu 136,4 mil. dolari (+16,5%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea importurilor în ianuarie-octombrie 2016 şi 2017(ponderea în total import)

România13.8%


Ucraina9.7%

China9.6%Germania

8.0%Italia7.2%

Turcia6.8%

Polonia3.2%

Altele28.8%

2016

România14.4%


Ucraina10.7%

China10.4%

Germania8.2%Italia

7.0%

Turcia6.3%

Polonia3.4%

Altele28.3%

2017


Importurile din ţările Uniunii Europene în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 1945,1 mil. dolari, cu 19,7% mai mult decît în ianuarie-octombrie 2016, deţinînd o pondere de 49,8% în total importuri (+0,2 p.p.). Astfel, importurile din această grupă de țări au contribuit la creșterea totală a importurilor cu 9,8 p.p. Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 563,5 mil. dolari, cu 25,2% mai mult decît în ianuarie-octombrie 2016, Germania – 319 mil. dolari (+22,1%), Italia – 274,9 mil. dolari (+17,1%), Polonia – 133,1 mil. dolari (+25,9%), Franţa – 93,6

31

mil. dolari (+24,1%), Ungaria – 81,5 mil. dolari (+22,2%) aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai Republicii Moldova.

Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 964,4 mil. dolari, în creștere cu 16,5% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016, care echivalează cu o cotă de 24,7% în total import (-0,6 p.p.). Ca rezultat, importurile din această regiune au influențat 4,2 p.p. din creșterea totală a importurilor. Printre acestea se remarcă importurile din Federaţia Rusă - în valoare de 442,9 mil. dolari, cu 5,1% mai mult faţă de perioada corespunzătoare din anul 2016, din Ucraina – 419 mil. dolari (+32,6%) şi Belarus – 95,3 mil. dolari (+12,8%), respectiv.

Importurile din alte ţări în ianuarie-octombrie 2017 au înregistrat o creştere cu 21,1% în comparaţie cu perioada similară a anului 2016, contribuind la creșterea totală a importurilor cu 5,3 p.p. Volumul acestor importuri a constituit 995,2 mil. dolari şi a deţinut o pondere de 25,5% în total import (+0,4 p.p.). Cele mai semnificative importuri au fost din China în valoare de 404,6 mil. dolari (+28,7%), Turcia – 246,3 mil. dolari (+10,8%), Statele Unite ale Americii – 59,5 mil. dolari (+33,8%).

Importurile pe grupe de mărfuri

În ianuarie-octombrie 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2016, au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+81,8 mil. dolari); energie electrică (+51,4 mil. dolari); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+37,8 mil. dolari); produse medicinale și farmaceutice (+36 mil. dolari); vehicule rutiere (+31,6 mil. dolari); alte articole diverse (+29,5 mil. dolari); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (+28 mil. dolari); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+26,6 mil. dolari); îmbrăcaminte și accesorii (+25,3 mil. dolari); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+24,3 mil. dolari); metale neferoase (+23,7 mil. dolari); fire, țesături, articole textile necuprinse în altă parte și produse conexe (+19,3 mil. dolari); încălțăminte (+14,5 mil. dolari); etc. Totodată, au scăzut importurile de gaz şi produse industriale obținute din gaz – cu 23,6 mil. dolari; cauciuc prelucrat – cu 3,1 mil. dolari; etc.

Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie-octombrie 2016-2017mil. dolari SUA

Maşini şi echipamente pentru transport

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate

Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte

Articole manufacturate diverse

Produse alimentare si animale vii

Alte grupe de mărfuri

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 850 900

699.1

719.1

481.2

521.0

322.5

350.9

181.6

863.6

816.1

603.4

600.2

418.2

401.8

201.6



32

Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

Comparativ cu ianuarie-octombrie 2016, volumul importat de maşini şi echipamente pentru transport a crescut cu 23,5%, însumînd 863,6 mil. dolari şi o pondere de 22,1% în volumul total al importurilor. Este de menţionat, că ponderi importante în cadrul acestei secţiuni de mărfuri au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 6,6%, în valoare de 256,7 mil. dolari (majorîndu-se cu 17,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), vehicule rutiere – 5,2%, însumînd 203,2 mil. dolari (+18,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – 3,4%, în valoare de 132 mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – 3,2%, însumînd 123,6 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – 2,3%, în valoare de 89 mil. dolari.

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au fost importate în sumă de 816,1 mil. dolari (cu 13,5% mai mult), iar ponderea acestor mărfuri în total importuri a constituit 20,9%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de fire, ţesături şi articole textile – 5,8% din total importuri, în valoare de 228,3 mil. dolari, articole prelucrate din metal – 2,9%, în valoare de 114,4 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – 2,5%, în valoare de 97,3 mil. dolari, fier şi oţel – 2,4%, în valoare de 93,9 mil. dolari, hîrtie, carton și articole din pastă de celuloză - 1,8%, în valoare de 71,8 mil. dolari, metale neferoase – 1,8%, în valoare de 68,5 mil. dolari.

Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut o pondere de 15,5% în total importuri. Volumul acestor importuri în ianuarie-octombrie 2017 a însumat 603,4 mil. dolari şi s-a majorat cu 25,4% faţă de ianuarie-octombrie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, petrolul şi produsele petroliere deţin cea mai impunătoare pondere în volumul total al importului – 9,9% (+0,6 p.p.), însumînd 384,9 mil.dolari, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz – 3,8% (-1,4 p.p.), însumînd 146,9 mil.dolari.

Volumul importului produselor chimice şi produselor derivate a însumat 600,2 mil. dolari, fiind în creștere cu 15,2%. Ponderea acestui import în volumul total a fost de 15,4%. Ponderi importante în această secţiune de mărfuri o deţin produsele medicinale şi farmaceutice - 4,6% din total importuri, în valoare de 178,2 mil. dolari, alte materiale și produse chimice – 2,4% din total, în valoare de 93,5 mil. dolari, uleiurile esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate – 2,3% din total, în valoare de 91,2 mil. dolari, materialele plastice prelucrate – 2,1% din total, în valoare de 81,4 mil. dolari, îngrăşăminte minerale sau chimice – 1,4% din total, în valoare de 55,8 mil. dolari.

Volumul importului de articole manufacturate diverse în ianuarie-octombrie 2017 a însumat 418,2 mil. dolari, cu 29,7% mai mult faţă de volumul importat în ianuarie-octombrie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total import a fost de 10,7%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de alte articole diverse – 3,7% din total importuri, în valoare de 145,4 mil. dolari, precum şi îmbrăcăminte și accesorii – 2,8% din total importuri, în valoare de 108,3 mil. dolari.

Importurile de produse alimentare şi animale vii în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 401,8 mil. dolari, fiind în creștere cu 14,5% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total importuri a fost de 10,3%. În cadrul acestei grupe de mărfuri preponderente rămîn legumele şi fructele, cu 2,1% din total importuri, în valoare de 81,6 mil.dolari; produse și preparate alimentare diverse – 1,5% din total, însumînd 57,1 mil.dolari; cerealele şi preparatele pe bază de cereale – 1,4% din total, însumînd 53,7 mil.dolari.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-octombrie 2017 mărfuri și produse în valoare de 161,8 mil. dolari, de 2,3 ori mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului 2016. Majorarea importurilor a

33

fost determinată de creşterea livrărilor de autoturisme (de 2,7 ori), cărora le-au revenit 87,1% din importurile realizate de persoanele fizice.

IV. Sfera socială

Numărul șomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii în trimestrul III 2017 a fost de 44,6 mii, fiind cu 5,9 mii persoane mai mare față de trimestrul III 2016. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 55,3% din total numărul de șomeri, la fel și persoanele din mediul urban – 77,3%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) conform BIM la nivel de ţară a înregistrat 3,4%, comparativ cu 2,9% în trimestrul III 2016. Au fost înregistrate disparităţi semnificative între rata şomajului în mediul urban şi cel rural (respectiv, 5,8% și 1,4%). Rata şomajului la bărbaţi a constituit 3,7% şi la femei – 3,1%. În rîndurile tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 12,6%. În categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a fost de 7,7%.

La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-noiembrie 2017 au fost înregistrați 38,3 mii șomeri, fiind cu 14,4% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016. În cîmpul muncii au fost plasaţi circa 15,6 mii şomeri, cu 1,8% mai puțin, respectiv. Din totalul şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj 4,2 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu 22,5% faţă de ianuarie-noiembrie 2016. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 1360,6 lei, marcîndu-se o creştere neînsemnată de 0,5% faţă de perioada similară a anului 2016.

Veniturile medii lunare disponibile ale populației în trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2224,4 lei, fiind cu 6,9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. În termeni reali veniturile populaţiei s-au diminuat cu 0,5%. Cea mai importantă sursă de venit sînt plăţile salariale – 43,5% din veniturile totale disponibile (cu 1,9 p.p. mai mult faţă de trimestrul III 2016), veniturile din prestaţiile sociale – 25,8% ( +1,5 p.p.), inclusiv pensiile – 22,3% (+1,1 p.p.), transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele) – 14,6% (-1,5 p.p.), veniturile din activitatea individuală agricolă – 8% (+0,4 p.p.), iar cele din activitatea individuală non-agricolă – 4,4% (-2,6 p.p.).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2301 lei, fiind în creștere cu 4,6% în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. În termeni reali cheltuielile populaţiei s-au diminuat în medie cu 2,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 43% (cu 1,7 p.p. mai mult faţă de trimestrul III 2016), pentru întreţinerea locuinţei – 19,8% (+1,8 p.p.), pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,8% (a rămas la același nivel față de trim.III 2016), pentru sănătate – 5,7% (-1,7 p.p.), pentru diverse – 4,3% (+0,2 p.p.), pentru comunicaţii - 4,2% (- 0,1p.p.), pentru dotarea locuinţei - 4% (-0,1 p.p.) și transport – 3,5% (-0,8 p.p.).

34

Secția modelare și prognozare economică, 31.12.2017

35

Date post:	25-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewProdusul intern brut În ianuarie-septembrie 2017 s-a...

Documents