| Date post: | 05-Dec-2014 |
| Category: |
Education |
| Upload: | niko-maria |
| View: | 3,017 times |
| Download: | 2 times |
Sesiunea de comunicări a cercurilor științifice studențești
Târgoviște 3- 4 mai 2011
Rolul investițiilor
străine directe ȋn
soluționarea
problemelor
generate de criza
financiară
- cazul
României -
C
UP
RIN
S1. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – ASPECTE GENERALE2. EFECTELE INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE3. EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN-CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN-CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA SOLUŢIONĂRII CRIZEI ECONOMICE4. ROLUL ISD ÎN SUSŢINEREA CREŞTERII ECONOMICE5.ANALIZA FLUXULUI DE INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE PE PERIOADA 2007 – 2009 SOLDUL ISD LA SFÂRŞITUL ANILOR 2007, 2008, 2009 REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECO-NOMICE6. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – TENDINŢE ŞI PERSPEC-TIVECONCLUZII
INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE-ASPECTE GENERALE-
Definiție Investiţia străină directă reprezintă o relaţie investiţională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Componentele investiţiilor străine directe: Majoritatea autorilor şi organismelor interne şi internaţionale consideră că fluxurile de
investiţii străine directe se compun din: Capitaluri proprii; Creditul net.
Tipurile investiţiilor străine directe Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiţii
pornite de la zero); Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini
de la rezidenţi; Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi
investiţie străină directă.
•Susţi
n creşt
erea
economică
;
•Stim
ulează in
vestiţi
ile
•inter
ne;
•Sprij
ină restr
ucturarea
•şi
privatiz
area;
•Susţi
n creşt
erea in
ves-
•tiţi
ilor d
e capita
l;
EFECTELE INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE
•Gen
erează ef
ecte
pozitive
asupra
balanţei co
merciale;
•Susţi
n creşt
erea
venitu
rilor la
bugetul
statului;
•Creş
terea
importu
rilor.
EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ACTUALE DIN ROMÂNIA ASUPRA ISD
Criza economică pe care România o traversează este cu precădere o criză internă, determinată de politicile macroeconomice luate în ultimii ani.
Anul 2008 a marcat sfârşitul unui ciclu de creştere a investiţiilor internaţionale, care a început în 2004 şi care a înregistrat un record istoric al intrărilor de ISD de 1900 miliarde de dolari în 2007.
Având în vedere impactul în curs de desfăşurare al crizei economice şi financiare la nivel mondial, s-a estimat scăderea fluxurilor ISD.
Industriile cele mai afectate de scăderea fluxurilor de ISD în 2008 au fost cele din domeniul serviciilor financiare, industria auto, a materialelor de consum şi industria bunurilor de consum. Dar consecinţele crizei se extind rapid şi asupra ISD din alte domenii, variind de la sectorul primar la serviciile non-financiare. Practic, toate sectoarele au fost afectate de o scădere a achiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere în 2008, exceptând industria petrolului şi a mineritului şi întreprinderile agro-alimentare.
SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA REZOLVĂRII CRIZEI ECONOMICE
Pe termen scurt:
1. Garantarea pasivelor mult mai riguroasă;
2. Separarea activelor toxice (bad assets);
3. Recapitalizarea instituţiilor afectate;
4. Măsuri de contracarare a creşterii gradului de sărăcie
– crearea de noi locuri de muncă (investiţii publice în infrastructuri);
5. Preluarea de către stat a unor active bancare.
Pe termen lung:
1.Problema creşterii transparenţei, prudenţialităţii, îmbunătăţirii,
reglementării şi supravegherii financiare;
2. Problema împrumuturilor de la FMI (13 mld €), UE (5mld €), BM
(1 mld €), BERD (1 mld €);
3. Programe sociale;
4. Investiţii în infrastructură publică;
5. Creditarea IMM.
Reprezentaţii Unicredit Ţiriac Bank au susţinut următoarele: “Creşterea economică a încetinit în 2009, dar anul 2010 adus la o relansare a economiei. Aspectul pozitiv al acestei decelerării din 2009 este reducerea semnificativă a deficitului de cont curent dar şi îmbunătăţirea outlook-ului inflaţiei.”
Scenariul macroeconomic
2007 2008 2009 2010
PIB nominal, mln RON 404,709 503,959 562,697630,4
02
PIB real, creștere anuală % 6.0 7.1 0.6 2.0
Inflație (CPI) 6.6 6.3 4.7 4.2
Inflație medie 4.8 7.9 5.4 4.3
Creșterea anuală a salariul net mediu lunar 20.3 23.1 7.0 8.0
Curs valutar RON /€, eop 3.61 3.99 4.50 4.28
Curs valutar mediu 3.33 3.68 4.46 4.39
Rata de politică monetară 7.50 10.25 8.50 7.00
Rata Şomajului 4.3 4.0 6.0 5.0
Datoria externpe TML/PIB(%) 31.7 36.5 44.6 45
Rezerve valutare(EUR mld) 27.2 28.2 25.4 26.7
Cont curent/PIB (%) -13.7 -12.3 -9.8 -8.1
ISD/ PIB (%) 5.9 6.6 3.6 3.3
Deficit bugetar/PIB (%) -2.3 -4.8 -5.0 -4.5
2.8% 2.9% 2.5%3.7%
8.5%
6.6%
8.9%
5.9% 6.6%
3.6% 3.3%
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008f 2009f 2010f
CA/PIB neacoperit de ISDCA/PIB acoperit de ISDISD/PIB%
STRUCTURA SOLDULUI ISD LA31 DECEMBRIE 2007-TABEL
Industria prelucrătoare 32.9%
Intermedieri financiare și asigurri
23.3%
Comerțcu amănuntul și cu ridicata
14.0%
Construcţii şi tranzacţii imobiliare
7.8 %
Poştă şi telecomunicaţii 6.5 %
Industria extractivă 4.8%
Servicii prestate întreprinderilor *)
4.5%
Energie electrică, termică, gaze şi apă
3.0%
Alte activităţi 3.2%8
Total economie 42.770 mil. euro 32.9%
23.3%14%
7.8%
6.5%4.8%
4.5% 3% 3.2%
Industria prelucrătoare 31.3%
Intermedieri financiare şi asigurări 20.5%
Construcţii şi tranzacţii imobiliare 12.6%
Comerţ 12.4%
Informaţii şi telecomunicaţii 6.7%
Energie electrică, termică, gaze şi apă 5.6%
Industria extractivă 4.4%
Activităţi profesionale, ştiinţifice, tehnice şi administrative şi servicii suport
3.3%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1.4%
Transporturi 1.0%
Hoteluri şi restaurante 0.4%
Alte activităţi 0.4% 9
Total economie 48.798 mil. euro
STRUCTURA SOLDULUI ISD LA 31 DECEMBRIE 2008-TABEL
31.3%
20.5%12.6%
12.4%
6.7%
5.6%
4.4%3.3%
1.4% 1% 0.4% 0.4%
Industria prelucrătoare 31,1%
Intermedieri financiare si asigurari 19,0%
Construcţii şi tranzacţii imobiliare 12,9%
Comerţ 12,3%
Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 6,5%
Energie electrică, gaze şi apă 5,8%
Activităţi profesionale, ştiinţifice, tehnice şi administrative şi servicii suport
4,6%
Industria extractivă 4,5%
Transporturi 1,4%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1,1%
Hoteluri şi restaurante 0,4%
Alte activităţi 0,4%10
Total economie49.984 mil.euro
STRUCTURA SOLDULUI ISD LA 31 DECEMBRIE 2009-TABEL
31.1%
19%12.9%
12.3%
6.5%
5.8%
4.6%4.5%
1.4% 1.1%0.4% 0.4%
REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECONOMICE
ANII 2007, 2008, 2009 (1)
2007 2008 2009
INDUSTRIE 40,7 % din total ISD 41,3 % din total ISD 41,4 % din total ISD
INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI
ASIGURĂRI
23,3 % din total ISD 20,5 din total ISD 19 % din total ISD
COMERŢ 14 % din total ISD 12,4 % din total ISD 12,3 % din total ISD
CONSTRUCŢII ŞI TRANZACŢII IMOBILIARE
7,8 % din total ISD 12,6 % din total ISD 12,9 % din total ISD
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢII
6,5 % din total ISD 6,7 % din total ISD 6,5 % din total ISD
REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECONOMICE
ANII 2007, 2008, 2009 (2)
2007 2008 2009AGRICULTURĂ,
SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT
0,5 % din total ISD 1,4 % din total ISD 1,1 % din total ISD
TRANSPORTURI 1,2 % din total ISD 1 % din total ISD 1,4 % din total ISD
HOTELURI ŞI RESTAURANTE
0,6 % din total ISD 0,4 % din total ISD 0,4 % din total ISD
ALTE ACTIVITĂŢI 1,4% din total ISD 3,7 % din total ISD 5 % din total ISD
TOTAL 42.770 Milioane Euro
48.798 Milioane Euro
49.984 Milioane Euro
STRATEGII DE ATRAGERE A ISD ÎN ROMÂNIA
Obiectivele strategice de atragere a investiţiilor străine directe vizează:
construirea unei credibilităţi externe reale a României ca potenţială piaţă investiţională, în perspectiva integrării în structurile Uniunii Europene şi NATO;
promovarea României, ca potenţială piaţă receptoare de investiţii, în contextul competiţiei cu ţările cu economie în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud-est.
Politica de atragere a investiţiilor străine directe trebuie să fie pro activă, generatoare de investiţii.
Pentru abordarea pro-activă a investitorilor străini trebuie identificate sectoarele prioritare şi dirijate investiţiile străine în proiecte concrete, prin:
identificarea proiectelor de investiţii ce urmează a fi promovate în străinătate; determinarea pieţelor externe; generarea unor decizii investiţionale favorabile din partea clienţilor ţintă; menţinerea unui cadru legislativ atractiv, stabil, favorabil mediilor de afaceri.
TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE
Conform UniCredit, investiţiile străine directe în România vor fi de 4-5 miliarde euro în 2011.
Economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal, estimează că investiţiile străine directe în România se vor situa în acest an între 4 şi 5 miliarde euro, iar decalajul între revenirea economiei în România şi în ţările din ECE poate afecta investitorii de portofoliu.
“Pe partea negativă, România este în urmă faţă de restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) pentru că înregistrăm în continuare scădere economică. În primul şi în al doilea trimestru din 2011 încă vom vedea câteva cifre negative, care schimbă destul de mult sentimentul investiţional. Deşi sunt lucruri pozitive în prima lună a acestui an atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional, acest decalaj poate afecta negativ perspectiva investitorilor”, a menţionat Rozalia Pal.
Guvernul mizează pe dublarea volumului de investiţii străine în următorii trei ani, la 5,8 miliarde de euro, dar intenţionează ca în acelaşi interval să reducă la jumătate plafonul garanţiilor de stat care pot fi emise de Ministerul Finanţelor şi autorităţile locale, pentru a diminua riscul bugetar.
Proiectul programului de convergenţă pentru perioada 2011- 2014, document obţinut de MEDIAFAX şi pe care Executivul urmează să îl transmită Comisiei Europene, relevă că Guvernul se aşteaptă ca în acest interval valoarea investiţiilor străine să crească de la 3,6 miliarde de euro (2,8% din PIB) la 5,8 miliarde de euro (3,3% din PIB).
CONCLUZII
Aderarea la Uniunea Europeană a adus o îmbunătăţire a mediului de afaceri românesc, îmbunătăţire care a început să se facă simţită în ceea ce priveşte un cadru legislativ mai stabil şi existenţa unor practici de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare barierele în calea liberei circulaţii a serviciilor şi a mărfurilor. Un cadru legislativ comun furnizat de Piaţa Unică va creşte eficienţa generală a economiei româneşti prin îmbunătăţirea alocării resurselor, creşterea gradului de specializare şi încurajarea concurenţei. În condiţiile îmbunătăţirii mediului de afaceri, România este deja o ţintă atractivă pentru investiţiile străine. La aceasta va contribui în continuare şi statutul de economie de piaţă funcţională obţinut de România. Atragerea unui volum mare de investiţii străine va asigura rapid şi direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum şi la noi segmente de piaţă.
