276

INFLUENŢA LUCRĂRILOR SOLULUI ASUPRA ÎMBURUIENĂRII CU AGROPYRON REPENS ŞI CIRSIUM ARVENSE

LA CULTURA DE PORUMB

INFLUENCE OF SOIL TILLAGE ON WEEDING DEGREE WITH AGROPYRON REPENS AND CIRSIUM ARVENSE

AT MAIZE CROP

Lavinia Ioana POP, Petru GUS, Teodor RUSU

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj, 3-5 Manastur Street, 400372, Cluj-Napoca, Romania, lavi.ioana@yahoo.com

INTRODUCERE

Cunoaşterea influenţei pe care o au lucrările neconvenţionale ale

solului a preocupat şi preocupă cercetătorii în domeniu, întrucât consecinţele acestor influenţe sunt de natură agrotehnică, economică şi conservativă.

Lucrările neconvenţionale ale solului reprezintă o expresie generică utilizată pentru a defini diferite modalităţi de lucrare a solului. Introducerea acestora a fost determinată de faptul că lucrarea intensă a solului pe lângă consecinţele pozitive imediate, a generat diferite procese negative ale căror efecte remanente s-au acumulat în timp conducând la accentuarea degradării solurilor în special în stratul arabil şi subarabil.

Noile sisteme de lucrare a solului caută alternative care să înlăture factorii de risc şi consecinţele lor negative asupra agroecosistemelor agricole, pentru diferite zone pedoclimatice şi condiţii locale concrete. Consecinţele pozitive aşteptate prin aplicarea sistemelor neconvenţionale de lucrare a solului în comparaţie cu sistemul convenţional sunt diferite de la o zonă pedoclimatică la alta. Astfel, în funcţie de procesul dominant de degradare, ne putem referi la reducerea eroziunii solurilor (în special pe terenurile în pantă), la conservarea apei în sol, la reducerea compactării solurilor, la stoparea declinului materiei organice humificate, a degradării structurale şi prăfuirii solului etc. Sistemele de lucrare a solului au evoluat mult, în ultimele decenii, atât în România cât şi pe plan mondial, evoluţie atât pe plan conceptual cât şi al extensiei în practică a modalităţilor conservative de lucrare a solului. Sistemele de conservare a solului în diferite zone şi ţări trebuie să aibă anumite caracteristici specifice în raport cu particularităţile ecologice,

277

caracteristicile plantelor cultivate, astfel încât ele trebuiesc aplicate în mod diferenţiat.

Cercetarea efectului diferitelor variante de lucrări de conservare a solului asupra îmburuienării culturilor contribuie la fundamentarea ştiinţifică a strategiilor de dezvoltare a agriculturii şi evaluarea posibilităţilor de extrapolare în diverse zone pedoclimatice. Cercetarea contribuie la precizarea condiţiilor în care progresul tehnic, apariţia de maşini şi echipamente care fac posibilă înfiinţarea culturilor cu minim de lucrǎri ale solului, mijloacele eficiente de control al buruienilor, economia de timp şi energie, ca şi productivitatea noilor sisteme de lucrare a solului vin în sprijinul conservării terenurilor.

MATERIAL SI METODĂ

Câmpul experimental a fost constituit dintr-o experienţă bifactorială de tipul AxB-R, diferenţiat în funcţie de cultură. La cultura de porumb factorul A cu 4 graduări, iar factorul B cu 6 graduări (tip experienţă 4x 6 x 3).

Factorul A – Modul de lucrare a solului a1. Sistemul convenţional în care s-a lucrat cu plugul; a2. Sistemul neconvenţional în care s-a lucrat cu cizel; a3. Sistemul neconvenţional în care s-a lucrat cu paraplow; a4. Sistemul semănat direct în mirişte.

Factorul B – Erbicide Varianta şi produsul

comercial Conţinutul în substanţa activă erbicidă şi grupa chimică aparţinătoare

Faza de administrare

Doza de produs

comercial l/ha

b1. Erbicidare totală (ET) – Roundup

Glifosat din sare de izopropilamidă 360 g/l

Postemergent 4

b2. ET + Ceredin Super 40

Acid 2,4 D 300g/l + dicamba 100g/l

Postemergent 1

b3.,Erbicidare preemergentă (EP),- Guardian

Acetoclor 820g/l

Preemergent 2

b4.,EP,+.Ceredin Super 40

Acid 2,4D 300g/l + dicamba 100g/l

Postemergent 1

b5.,Erbicidare postemergentă, Ceredin Super 40

Acid 2,4D 300g/l + dicamba 100g/l

Postemergent 1

b6.,Fără erbicide (Controlul buruienilor,prin lucrările de bază ale solului)

278

Câmpul experimental este caracterizat din punct de vedere pedologic

prin sol de tipul aluviosol-calcaric pe pietrişuri cu textura luto-argiloasă în primii 40 de cm şi argilo-lutoasă peste 60cm.

Sub aspect morfologic solul identificat în câmpul experimental are următoarea succesiune de orizonturi: Ap - A/C - Cka care asigură un volum edafic util de peste 50 cm, volum stabilit cu ocazia descrieri profilului de sol. În volumul edafic util menţionat rădăcinile ocupă primii 40 cm, fiind identificate doar sporadic în orizonturi de trecere de la 40- 52 cm şi lipsind la adâncimi de peste 52 cm. De menţionat este faptul că în primii 50 de cm nu au fost identificate nici alte elemente, cum ar fi pietrişul sau orizonturile gleice ori cele salinizate care să limiteze dezvoltarea sistemului radicular şi implicit creşterea şi dezvoltarea plantelor care formează structura asolamentului.

Activitatea biologică în solul descris din câmpul experimantal este în limite normale fiind identificate cervotrocine şi coprolite în orizontul fertil de pe adâncimea de 0 - 40 cm. Drenajul intern al solului este bun chiar dacă la 60 - 70 cm se înregistrează un plus de argilă, acesta nu determină procese de gleizare, presupunem pe considerentul că prezenţa nisipului de 20% favorizează drenarea surplusului de apă. Gradul de tasare al solului este în limite normale cu valori ale densităţii aparente cuprinse intre 1,20 – 1,30 g/cm3.

Calitatea solului exprimată sintetic în fişa de bonitare, corelată cu bonitarea condiţiilor de relief şi resursele climatice asigură încadrarea solului din câmpul experimental în clasa a II-a de calitate cu 73 puncte de bonitare, favorabilitate bună este asigurată pentru cultura de porumb urmată de grâu şi soia.

Solul influenţează atât producţia cât şi gradul de îmburuienare, inclusiv cu speciile de Agropyron repens ( sin. Elymus repens) şi Cirsium arvese.

Factorii de influenţă ai solului rezultaţi din fişa de bonitare sunt rezerva de humus, mijlocie spre mare, volumul edafic util mare şi adâncimea apei freatice care în cazul speciei Cirsium arvense are chiar influenţă semnificativă.

Condiţiile bonitate confirmă faptul că nu există factori atipici, cum ar fi excesul de umiditate, inundabilitate, respctiv pseudogleizare care pot să influenţeze îmburuienarea culturilor diferit în funcţie de condiţiile climatice ale anilor de studiu.

Gradul de îmburuienare s-a determinat cu rama metricã de 0,25 m², după metoda numerică.

279

REZULTATE OBŢINUTE

Rezultatele privind îmburuienarea culturii de porumb şi producţia de porumb confirmă influenţa lucrărilor solului şi a erbicidelor în mod direct în funcţie de varianta folosită (Tabel 1). Analiza gradului de îmburuienare confirmă o îmburuienare diversă constituită dintr-un număr de 20 de specii de buruieni aparţinând la 4 grupe monocotiledonate anuale şi perene, dicotiledonate anuale şi perene.

O primă analiză a datelor înregistrate pivind numărul de buruieni pe m2 pune în evidenţă faptul că sistemul de lucrare a solului cu arătură este în măsură să reducă gradul de îmburuienare comparativ cu celelalte sisteme practicate în experiment. Lucrările efectuate cu cizelul si cu paraplow determină o creştere a îmburuienării comparativ cu martorul prelucrat prin arătură cu 31% la cizel şi 22% la paraplow. Semănatul direct în mirişte contribuie la o creştere a îmburuienării cu 48% faţă de varianta cu arătură şi cu 17% faţă de variantele lucrate cu cizel si paraplow. Având în vedere numărul mare de buruieni pe m2 încă din faza tânără de vegetaţie a porumbului apreciem că nici unul dintre cele 4 sisteme de lucrare a solului nu este în măsură să rezolve problema buruienilor în cultura de porumb pe soluri cu însuşiri asemănătoare celor din experiment şi condiţii climatice de ani normali. Dacă în prima fază am extimat doar numărul de buruieni pe m2 în etapele următoare vor apărea şi au apărut şi alte buruieni, iar cele existente în faza determinării s-au dezvoltat foarte bine ajungând până în faza în care practic am compromis cultura din punct de vedere economic. Un al II- lea element semnificativ în ceea ce priveşte îmburuienarea după numărul total de buruieni pe m2 îl reprezintă compoziţia floristică a speciilor de buruieni din care rezultă ponderea buruienilor dicotiledonate comparativ cu cele monocotiledonate, în toate modurile de lucrare a solului cu diferenţe între acestea, astfel în varianta cu arătură speciile dicotiledonate în număr de 59 reprezintă 184,37% faţă de 32 specii în varianta cu arătură, în varianta lucrată cu cizelul dicotiledonatele au o pondere de 164,44% faţă de monocotiledonate în varianta cu paraplow ponderea este de 177,50% faţă de monocotiledonate. La varianta cu semănat direct ponderea dicotiledonatelor este de 159,61%. Un al III-lea element semnificativ îl constituie ponderea mare a buruienilor anuale comparativ cu cele perene la toate variantele de lucrare a

280

solului, astfel buruienile anuale sunt de 3 - 4 ori mai multe pe uniateta de suprafaţă comparativ cu cele perene. Întrucât în cercetare am urmărit relaţia dintre două buruieni perene, Agropyron repens şi Cirsium arvense cu modul de lucrare a solului remarcăm un prim aspect faptul că faţă de varianta martor cu arătură la celelalte 3 sisteme de lucrare numărul exemplarelor de Agropyron repens a fost mai mare cu 3 până la 5 bucăţi, iar la Cirsium arvense cu 3 exemplare. În ceea ce priveşte ponderea celor 2 specii de buruieni, pir şi pălămidă, nu apar diferenţe semnificative între sistemele neconvenţionale de lucrare a solului şi semanat direct, cu o singură observaţie, paraplow controlează mai bine prezenţa primului comparativ cu cizelul fără a fi identificate diferenţe în ceea ce priveşte specia de Cirsium arvense, explicaţia celor afirmate rezultă din faptul că paraplow la fel ca şi plugul taie o parte din sistemul radicular la pir determinându-i prin aceasta vigoarea şi posibilitatea de a porni în vegetaţie cât mai timpuriu.

La intervalul de 15 zile de la răsărirea culturii de porumb în varianta în care nu s-a practicat nici o lucrare de întreţinere şi nu s-a folosit nici un erbicid, numărul total de buruieni pe m2 era de 91 la varianta arată, de 104 în varianta lucrată cu cizelul, de 111 în varianta lucrată cu paraplow, şi de 135 în varianta cu semănat direct (Tabelul 2).

Rezultatele înregistrate pe parcelele experimentale la care s-au folosit cele 6 sisteme diferite confirmă atât influenţa fiecărui erbicid cât şi interacţiunea acestora cu modul de lucrare a solului prin arătură.

Influenţele identificate de noi prin numărul diferit de buruieni pe m2 în funcţie de tratamente, raportul dintre diferitele specii cât şi numărul de specii înregistrate sunt prezente în tabelul 3.

Analiza datelor menţionate confirmă o îmburuienare maximă în varianta 6 fără erbicide la care controlul îmburuienării s-a bazat doar pe efectul de lucrare a solului.

Îmburuienarea minimă a fost identificată în varianta 2 în care numărul de buruieni a fost de 23 buruieni/m2, urmat de varianta 4 în care numărul de buruieni pe m2 a fost de 26. Varianta cu îmburuienare intermediară de 37 buruieni pe m2 au fost înregistrate în variantele b1 si b4.

Dacă considerăm varianta 6 fără erbicide, ca martor, prin erbicidarea preemergentă cu Guardian (2 l/ha) b3 şi erbicidare postemergentă pe mirişte cu Roundup (4 l/ha) îmburuienarea se reduce cu 65,75% în condiţiile unei compoziţii floristice asemănătoare cu cea identificată în câmpul experimental.

281

Complectarea erbicidării totale cu o erbicidare postemergentă cu Ceradin Super 40 în doză de 1 l/ha (b2) reduce îmburuienarea cu 78,71%, efectul erbicidării postemergente fiind de 12,96%.

Tabelul

Frecvenţa speciilor de buruieni prezente în cultura de porumb la 15 zile

de la răsărire în relaţie cu sistemul de lucrare a solului Sistemul de lucrare a solului Specia a1,

(cu plug) a2

(cu cizel) a3

,(cu paraplow) a4,

(semănat direct)

1.,Echinochloa crus- galli

15 20 18 18

2. Setaria glauca 7 9 8 12 3. Setaria viridis 3 5 5 10

4.,Agropyron repens 7 11 9 12

5..Amaranthus retroflexus

8 4 4 7

6.,Chenopodium album

3 2 2 1

7.,Galinsoga parviflora

1 1 - 1

8.,Hibiscus trionum 5 8 7 5 9.,Sinapis arvensis 6 8 7 9 10.,Stelaria media 11 8 6 12 11.,Santhium strumarium

11 9 7 8

12.,Poligonum persicaria

1 4 5 7

13.,Atriplex patula 1 4 6 2 14.Chenopodium hybridum

1 8 10 8

15.,Polygonum lapatifolium

1 3 5 9

16.,Cirsium arvense 9 11 11 11 17.,Sonchus arvensis 1 1 1 1 18.,Convolvulus arvensis

- 1 - -

19.,Symphytum officinale

- 2 - -

20.,Rubus caesius - - - 1

21.,Mono. Anuale 25 34 31 40 22.,Mono. Perene 7 11 9 12 23.,Dico. Anuale 49 59 59 69 24.,Dico. Perene 10 15 12 14 25.,Nr.total: buruieni/mp

91 119 111 135

% 100 130,76 121,97 148,35

282

Tabelul 2 Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra îmburuienării culturii de

porumb în funcţie de sistemul de lucrare a solului (2009)

Sistemul de lucrare al solului

Nr. total de buruieni buc/mp, din care:

monocotiledonate, din care:

perene anuale dicotile-donate, din care:

perene anuale

a1:plug 91 32 7 25 59 10 49 a2:cizel 104 45 11 34 74 15 59 a3:paraplow 111 40 9 31 71 12 59 a4:semanat direct

135 52 12 40 83 14 69

Acelaşi efect benefic de reducere a îmburuienării îl are erbicidarea

postemergentă cu Ceradin şi în varianta erbicidată cu Guardian preemergent, dar în aceste condiţii efectul Ceradinului este de doar 10,18%.

În ceea ce priveşte efectul erbicidării totale Roundup comparativ cu efectul erbicidării preemergente cu Guardian gradul de combatere este acelaşi, cel putin în ceea ce priveşte numărul total de buruieni pe m2 determinat la 15 zile după tratament.

Dacă admitem reducerea îmburienării la toate variantele la care s-a folosit erbicide comparativ cu efectul lucrării solului se poate afirma că arătura ca lucrare de bază nu este în măsură să asigure controlul îmburuienării, alternetivele fiind fie tratamente preemergente care asigură controlul buruienilor monocotiledonate perene şi chiar anuale, complectat cu tratamente postemergente pentru controlul buruienilor dicotiledonate.

În ceea ce priveşte cele două specii, Agropyron repens şi Cirsium arvense urmărite în mod special, soluţia combaterii o constituie erbicidarea totală cu Roundup şi chiar preemergentă cu Guardian. Specia Cirsium arvense este mai greu de controlat, ea fiind identificată în număr mai mare în toate variantele cu tratamente, fie preemergente, preemergente şi postemergente, sau numai postemergente.

Sistemul de erbicidare a influenţat atât numărul de specii cât şi raportul dintre diferitele grupe de buruieni (Tabelul 4).

Numărul maxim de specii 11, a fost în varianta fără erbicidare, iar numărul minim în varianta a 4-a, în care tratamentul a fost preemergent şi postemergent.

În ceea ce priveşte raportul între monocotiledonate şi dicotiledonate acesta este în favoarea dicotiledonatelor în varianta b1, b3, b6 în care s-au făcut numai tratamente preemergente, ori nu s-a facut nici un tratament.

În variantele în care s-a făcut numai tratamente postemergente b5 dicotiledonatele s-au redus semnificativ deoarece şi în varianta în care pe

283

agrofondul cu erbicidare totală cu Roundup în primăvară s-a folosit erbicidul Ceradin Super (1 l/ha ).

Tabelul 3 Influenţa sistemului de erbicidare asupra îmburuienării la cultura de

porumb în varianta a1 lucrat cu plugul

Sistemul de erbicidare Nr. crt.

Specia b1 b2 b3 b4 b5 b6

1 Echinochloa crus- galli 11 11 7 7 14 16 2 Setaria glauca 5 6 4 5 7 10 3 Setaria viridis - - - 3 4 6 4 Agropyron repens - - 2 2 7 9 5 Amaranthus retroflexus 6 2 5 2 2 10 6 Chenopodium album 3 - 3 - - 3 7 Galinsoga parviflora 1 - 1 - - 3 8 Hibiscus trionum 2 - 2 3 2 5 9 Sinapis arvensis 2 - 2 - - 6 10 Stelaria media 3 2 3 2 3 12 11 Santhium strumarium - - - - 3 11 12 Poligonum persicaria - - 1 - - - 13 Atriplex patula - - 1 - - - 14 Chenopodium hybridum - - 1 - - - 15 Polygonum lapatifolium - - 1 - - - 16 Cirsium arvense 3 2 3 2 2 9 17 Sonchus arvensis 1 - 1 - - 3 18 Convolvulus arvensis - - - - - 3 19 Symphytum officinale - - - - - 1 20 Rubus caesius - - - - - 1 21 Monocotiledonate anuale 16 17 11 15 25 32 22 Monocotiledonate perene - - 2 2 7 9 23 Dicotiledonate anuale 17 4 20 7 10 50 24 Dicotiledonate perene 4 2 4 2 2 17 25 Nr. total: buruieni/mp 37 23 37 26 44 108 % 34,25 21,29 34,25 24,07 40,74 100

Tabelul 4 Influenţa sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura de

porumb pe agrofond arat

Sistemul de erbicidare

Nr. specii

Nr. total de buruieni buc/mp, din care:

Monocoti-ledonate, din care:

perene anuale Dicoti-ledonate, din care:

perene anuale

b1 10 37 16 - 16 21 4 17 b2 5 23 17 - 17 6 2 4 b3 15 37 13 2 11 24 4 20 b4 8 26 17 2 15 9 2 7 b5 9 44 32 7 25 12 2 10 b6 11 108 41 9 32 67 17 50

284

Gradul de îmburuienare determinat pe parcelele lucrate cu cizelul cu

diferenţiere a tratamentelor cu erbicide este diferit fiind maxim în variant a 6-a cu 105 buruieni pe m2 şi minim în variant a 4-a cu 32 buruieni pe m2 (Tabel 5).

Tabelul 5 Influenţa sistemului de erbicidare asupra îmburuienării la cultura de

porumb în varianta a2 lucrat cu cizel Sistemul de erbicidare Nr. crt.

Specia b1 b2 b3 b4 b5 b6

1 Echinochloa crus- galli 11 16 10 9 19 20 2 Setaria glauca 5 8 6 6 9 9 3 Setaria viridis - - - - 6 6 4 Agropyron repens - - 4 4 10 10 5 Amaranthus retroflexus 3 - 4 - - 6 6 Chenopodium album 1 - 1 - - 2 7 Galinsoga parviflora - - - - - 1 8 Hibiscus trionum 6 2 3 1 1 7 9 Sinapis arvensis 6 - 3 - - 8 10 Stelaria media 5 6 4 4 3 8 11 Santhium strumarium 5 6 4 3 4 9 12 Poligonum persicaria - - - - - 1 13 Atriplex patula 1 - 1 - - 1 14 Chenopodium hybridum 4 5 4 3 2 7 15 Polygonum lapatifolium 1 1 1 1 1 1 16 Cirsium arvense 4 - 3 - 5 6 17 Sonchus arvensis 1 1 1 1 1 1 18 Convolvulus arvensis - - 1 - - 1 19 Symphytum officinale - - 1 - - - 20 Rubus caesius - - - - - 1 21 Monocotiledonate anuale 16 24 16 15 34 35 22 Monocotiledonate

perene - - 4 4 10 10

23 Dicotiledonate anuale 32 20 25 12 11 51 24 Dicotiledonate perene 5 1 6 1 6 9 25 Nr. total: buruieni/mp 53 45 51 32 61 105 26 % 50,47 42,85 48,57 30,47 58,09 100

Comparând cu gradul de îmburuienare rezultă că cea mai bună

variantă este varianta a 4-a la care gradul de combatere este de 69,53% rămânând în teren doar 30,47% de buruieni. Cel mai slab efect se înregistrează la varianta numai cu erbicidare postemergentă la care combaterea este de 41,91% rămânând pe teren 58,09% buruieni.

Combaterea redusă în această variantă se datorează proporţiei mari a buruienilor monocotiledonate comparativ cu cele dicotiledonate, din totalul buruienilor de 61 pe m2, 44 sunt buruieni monocotiledonate, ceea ce reprezintă 72,13%.

285

Sistemul de erbicidare influenţează şi compoziţia floristică chiar dacă lucrarea de bază a fost realizată folosind cizelul.

Diferenţierea apare atât la numărul de specii care este maxim în varianta neerbicidată de 19 şi minim în variant a 2-a cu 8 specii (Tabel 6).

Şi în cadrul variantei lucrate cu cizelul dominante sunt buruienile dicotiledonate în variant b6, b3 şi b1, respective monocotiledonate în varianta b2, b4 şi b5.

Tabelul 6 Influenţa sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura de

porumb pe agrofond lucrat cu cizelul

Sistemul de erbicidare

Nr. specii

Nr. total de buruieni buc/mp, din care:

Monocoti-ledonate, din care:

perene anuale Dicoti-ledonate, din care:

perene anuale

b1 13 53 16 - 16 37 5 32 b2 8 45 24 - 24 21 1 20 b3 16 51 20 4 16 31 6 25 b4 9 32 19 4 15 13 1 12 b5 11 61 44 10 34 17 6 11 b6 19 105 45 10 35 60 9 51

Gradul de îmburuienare identificat pe parcela lucrată cu paraplow şi

diferitele sisteme de erbicidare este valabil atât ca numărul de specii cât şi ca număr de buruieni pe m2 (Tabelul 7).

În ceea ce priveşte numărul de specii se menţin în general speciile identificate şi în celelalte parcele iar numărul este în limitele de variaţie atribuite efectelor directe şi indirecte ale sistemului de lucrare.

Structura gradului de îmburuienare raportat la monocotiledonate şi dicotiledonate este în favoarea dicotiledonatelor şi în deosebi a dicotiledonatelor anuale.

Gradul de îmburuienare şi structura îmburuienării sunt elemente care constituie baza sistemului de combatere a buruienilor şi a modalităţilor de alegere între erbicidarea preemergentă şi postemergentă sau combinaţia celor două. Răspunsul la această problemă tehnică este dat şi de eficienţa economică care va fi calculată în final pentru fiecare sistem de combatere utilizat.

Considerând varianta a 6-a în care nu s-a făcut nici un tratament cu erbicide ca şi variantă martor, în toate celelalte 5 sisteme de combatere gradul de îmburuienare este mai redus, aceasta constituind şi în cazul variantei lucrate cu paraplow un element care confirmă că orice lucrare a

286

solului are o influenţă asupra îmburuienării îndeosebi atunci când lucrările solului se complectează cu modalităţile chimice de combatere.

Numărul de buruieni identificat pe teren în varinatele cu tratamente este maxim în varianta a 5-a în care tratamentul a fost numai postemergent cu Ceredin 1 l/ha. Numărul mare de buruieni se motivează prin lipsa de combatere a speciilor monocotiledonate care practic în această variantă sunt egale ca număr cu cele dicotiledonate şi faptul că Ceredinul nu a controlat în totalitate toate speciile, spre exemplu cum ar fi Xanthium strumarium, Poligonum persicaria şi Atriplex patula fiind identificate în număr relativ mare ca participare la îmburuienarea pe m2.

Cel mai mic număr de buruieni a fost identificat în varianta a 4-a în care s-a folosit preemergent Guardian în doză de 2 l/ha şi postemergent Ceredinul în doză de 1 l/ha.

Numărul practic egal de buruieni pe m2 afost identificat în variantele 2 şi 3.

Raportat la speciile de Agropyron repens şi Cirsium arvense tratamentele diferenţiate confirmă efectul asupra reducerii numărului de exemplare pe m2 la cele 2 specii de la 11 până la 1-2 exemplare în cazul speciei Agropyron repens şi de la 10 până la 3-4 exemplare pe m2 la Cirsium arvense. Şi în cazul prelucrării solului cu paraplow se constată faptul că erbicidarea totală cu Roundup nu reduce în totalitate cele 2 specii.

Faptul că cele 2 specii rămân încă pe teren chiar într-un număr de bucăţi mai redus se explică şi prin poziţionarea sistemului radicular mai profund în sol şi faptul că nu se întoarce brazda sistemul radicular nu este supus şi altor factori de stres cum ar fi îngheţul din timpul iernii şi căldura din timpul verii.

Sistemul de erbicidare în varianta în care solul a fost lucrat cu paraplow a influenţat în măsură mai mică numărul de buruieni pe m2 (Tabelul 7), cu excepţia variantei a 5-a în care unele specii dicotiledonate, spre exemplu cum ar fi Galingoga parviflora, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album şi Sinapis arvensis nu au mai fost identificate. Explicaţia reducerii numărului de specii la 12 o atribuim faptului că la speciile menţionate ca lipsind din experienţă seminţele sunt foarte mici cu tegument tare şi probabil au anumite particularităţi în ceea ce priveşte germinaţia.

Raportul între buruienile monocotiledonate şi dicotiledonate este în favoarea celor din urmă, în toate variantele chiar şi în varianta fără tratamente.

287

Din analiza datelor prezentate în sinteză în tabelul 8 se poate afirma favorabilitate mai bună pentru îmburuienare cu specii dicotiledonate comparativ cu speciile monocotiledonate.

Tabelul 7 Influenţa sistemului de erbicidare asupra îmburuienării la cultura de

porumb în varianta a3 lucrat cu paraplow Sistemul de erbicidare Nr. crt.

Specia b1 b2 b3 b4 b5 b6

1 Echinochloa crus- galli

12 13 8 7 16 16

2 Setaria glauca 4 3 2 3 6 7 3 Setaria viridis - 2 - 1 4 4 4 Agropyron repens 2 1 3 3 7 11 5 Amaranthus

retroflexus 4 1 3 - - 4

6 Chenopodium album

2 - 2 - - 3

7 Galinsoga parviflora - - - - - 1 8 Hibiscus trionum 3 2 3 1 2 6 9 Sinapis arvensis 3 1 3 1 - 7 10 Stelaria media 3 3 2 2 3 5 11 Santhium

strumarium 4 3 4 3 5 7

12 Poligonum persicaria

2 2 2 3 4 4

13 Atriplex patula 5 4 4 3 4 5 14 Chenopodium

hybridum 6 4 5 3 3 8

15 Polygonum lapatifolium

3 3 2 2 3 5

16 Cirsium arvense 4 3 5 4 4 10 17 Sonchus arvensis - - - - - 1 18 Convolvulus

arvensis - - - - - 1

19 Symphytum officinale

- - - 1 - -

20 Rubus caesius - - - - - 1 21 Monocotiledonate

anuale 16 18 10 11 26 27

22 Monocotiledonate perene

2 1 3 3 7 11

23 Dicotiledonate anuale

35 25 30 18 24 55

24 Dicotiledonate perene

4 3 5 5 4 13

25 Nr. total de buruieni/mp

57 45 48 37 61 106

26 % 53,77 42,45 45,28 34,90 57,54 100

288

Tabelul 8 Influenţa sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura de

porumb pe agrofond lucrat cu paraplow

Sistemul de erbicidare

Nr. specii

Nr. total de buruieni buc/mp, din care:

Monocoti-ledonate, din care:

perene anuale Dicoti-ledonate, din care:

perene anuale

b1 14 57 18 2 16 39 4 35 b2 14 45 19 1 18 26 3 23 b3 14 48 13 3 10 35 5 30 b4 14 37 14 3 11 23 5 18 b5 12 61 23 7 26 28 4 24 b6 19 106 38 11 27 68 13 55

Gradul de îmburuienare în varianta cu semănat direct (tabelul 9) se

menţine cel mai ridicat din toate parcelele experimentale cu o pondere însemnată a buruienilor monocotiledonate anuale şi a buruienilor dicotiledonate anuale. Tratamentele au influenţat şi în aceste parcele gradul de îmburuienare.

Îmburuienarea maximă este în varianta b6 în care au fost identificate cu un număr de 128 buruieni pe m2. Comparativ cu valoarea minimă de 57 de buruieni pe m2. Gradul de combatere a fost cuprins între 46,1 – 55,47% în variantele în care s-a erbicidat total cu Roundup respectiv pe vegetaţie cu Ceredin 1 l/ha. Aportul Ceredinului este de 9,37% aceasta în condiţiile în care dominante sunt buruienile dicotiledonate anuale. La erbicidarea preemergentă cu Guardian şi postemergentă cu Ceredin gradul de combatere este de 42,19 – 54,69% fiind mai mic comparativ cu varianta în care s-a folosit Roundup. Aportul Ceredinului în această variantă în care preemergent s-a folosit Guardian a fost de 12,50%. Din analiza acestor date rezultă că atunci când folosim erbicidare preemergentă este preferabil Roundup în detrimentul Guardianului, gradul de combatere fiind la primul de 46,1%, iar la al II-lea de 42,19%. Ceredinul este mai eficient în varianta în care am folosit Guardian, probabil rămânând mai multe buruieni dicotiledonate, eficienţa este mai bună. Ceredinul folosit singur în varianta b5 realizează o combatere de 44,54% ceea ce este sub limita erbicidării totale cu Roundup.

289

Tabelul 9 Influenţa sistemului de erbicidare asupra îmburuienării la cultura

de porumb în varianta cu semănat direct Sistemul de erbicidare Nr. crt.

Specia b1 b2 b3 b4 b5 b6

1 Echinochloa crus- galli 7 6 9 9 10 16 2 Setaria glauca 6 5 5 5 8 12 3 Setaria viridis 5 5 4 5 7 10 4 Agropyron repens 2 2 3 4 11 12 5 Amaranthus retroflexus 3 1 4 - - 7 6 Chenopodium album - - - - - 1 7 Galinsoga parviflora 1 1 1 1 1 1 8 Hibiscus trionum 4 4 5 5 9 6 9 Sinapis arvensis 6 4 8 3 7 7 10 Stelaria media 6 6 7 7 4 12 11 Santhium strumarium 6 6 5 5 2 8 12 Poligonum persicaria 6 6 5 4 5 7 13 Atriplex patula 1 - 1 - - - 14 Chenopodium hybridum 7 4 6 3 3 7 15 Polygonum lapatifolium 7 5 6 4 1 8 16 Cirsium arvense 4 2 5 3 3 12 17 Sonchus arvensis - - - - - 1 18 Convolvulus arvensis - - - - - - 19 Symphytum officinale - - - - - - 20 Rubus caesius - - - - - 1 21 Mono. Anuale 18 16 18 19 25 38 22 Mono. Perene 2 2 3 4 11 12 23 Dico.anuale 45 37 48 32 32 64 24 Dico. Perene 4 2 5 3 3 14 25 Nr.total:

buruieni/mp 69 57 74 58 71 128

% 53,9 44,53 57,81 45,31 55,46 100

Sistemul de erbicidare a influenţat şi numărul de specii (Tabelul 10),

care a rămas maxim în varianta 6 şi minim în variantele 4 şi 5. Raportul între buruienile anuale şi perene este net în favoarea

speciilor perene indiferent de tratamentul folosit. Tabelul 10

Influenţa sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura de porumb pe agrofond semănat direct

Sistemul de erbicidare

Nr. specii

Nr. total de buruieni buc/mp, din care:

Monocoti-ledonate, din care:

perene anuale Dicoti-ledonate, din care:

perene anuale

b1 15 69 20 2 18 49 4 45 b2 14 57 18 2 16 39 2 37 b3 15 74 21 3 18 53 5 48 b4 13 58 23 4 19 35 3 32 b5 13 71 36 11 25 35 3 32 b6 17 128 50 12 38 78 14 64

290

Analiza rezultatelor de producţie pune în evidenţă recolte cu limite cuprinse între 4355 – 6356 kg/ ha porumb boabe indiferent de sistemul de lucrare a solului (Tabelul 11).

Tabelul 11 Influneţa lucrărilor solului asupra productiei de porumb

Varianta Kg /ha % Diferenţa Semnificaţia

diferenţelor a1 6356,67 100 Mt. Mt. a2 5082,40 80 -1274,27 000 a3 5372,67 84,5 -984,00 000 a4 4355,33 68,5 -2001,33 000

DL ( p 5%) 15,54 DL (p 1%) 23,54 DL.(p 0,1%) 37,82

Comparând producţiile constatăm valoarea maximă de 6356 kg/ ha

în sistemul de lucrare a1, teren lucrat cu plugul şi realizat arătură la adâncimea de 28 – 30 cm. Explicaţia o atribuim efectelor pozitive pe care le-a avut arătura asupra conservării apei în sol, reducerii gradului de îmburuienare şi favorizării activităţii microorganismelor prin încălzirea mai bună a solului în prima parte a perioadei de vegetaţie fiind favorizat prin aceasta pornirea în vegetaţie mai bună în varianta prelucrată prin arătură comparativ cu celelalte variante. Startul mai bun al plantelor de porumb din primăvară s-a menţinut pe întreg parcursul perioadei de vegetaţie, plantele din această variant formând primele organe de inmulţire (panicul şi mătasea), iar la maturitate conţinutul de umiditate a fost cel mai scăzut la producţia din această variantă.

Sistemele de lucrare a solului cu cizelul (a2) şi paraplow (a3) au înregistrat producţii doar de 80 – 84% din valoarea variantei martor cu arătură. Diferenţa de 20% în minus la varianta lucrată cu cizelul şi de 16% în varianta lucrată cu paraplow o atribuim în primul rând gradului de îmburuienare mai mare la cele două moduri de lucrare a solului. La aceasta se adaugă şi interacţiunea mai putin favorabilă cu fertilizanti respectiv cu reducerea gradului de compactare a solului, comparativ cu terenul pe care solul a fost mobilizat prin arătură.

În varianta a 4-a (a4) se realizează doar 68% din producţia variantei martor cu arătură, ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa economică a acestui mod de lucrare a solului pentru cultura de porumb în condiţiile de la Cluj-Napoca.

291

În sinteză considerând sistemul de lucare al solului prin arătură cu varianta martor, celelalte trei sisteme a2, a3şi a4 realizează producţii cu limite cuprinse între 4355 şi 5082 kg /ha, cu diferenţe foarte semnificative negative, cu limite între 984 şi 1274 la paraplow şi cizel, respective 2001 kg /ha în varianta cu semănat direct.

După analiza economică vom preciza care dintre cele trei variante vor fi reţinute pentru extensie în funcţie de profitul realizat la unitatea de suprafaţă, întrucât consumurile de energie sunt mai reduse la cele trei moduri de lucrare a solului.

Sistemul de erbicidare care a avut conceptual variante de erbicidare preemergente, preemergente combinate cu postemergente şi erbicidare numai postemergentă a confirmat control diferit asupra îmburuienării cu efecte şi asupra producţiei de porumb (Tabelul 12).

Indiferent de sitemele de erbicidare nivelul recolei de porumb a fost situat între 4725-5843 kg/ ha, considerând varianta erbicidare pe miriştea de grâu din anul anterior cultivării porumbului cu Roundup 4 l/ ha, variantă martor, la o singură variantă b5 se înregistrează doar 93% din producţia variantei martor.

La varianta a 2-a Roundup 4l /ha şi Ceredin 1l/ ha se înregistrează un spor de 12% la producţia de porumb. Diferenţa de producţie o atribuim efectului pe care Ceredinul la avut asupra buruienilor dicotiledonate plusul de recoltă fiind semnificativ pozitiv.

Folosirea erbicidului Guardian 2l /ha administrat preemergent în anul de cultură al porumbului aduce un spor de 1% comparativ cu erbicidarea pe vegetaţie cu Roundup în anul anterior de cultură.

În alternativa lipsei resursei financiare şi limitare doar la erbicidare preemergentă pe mirişte cu Roundup sau la pregătirea patului germinativ cu Guardian se poate alege oricare din cele două variante rezultatele sunt asemănătoare. La alegerea variantei se va ţine seama de preţul erbicidului şi disponibilitatea utilajelor pentru a lucra în vara anterioară înfinţării culturii de porumb, sau la înfinţarea culturii. Ţinând seama de mersul vremii obţiunea personală este pentru a folosi varianta cu erbicidare pe mirişte întrucât cea de-a 2-a variantă cu Guardian la pregătirea patului germinativ este mult mai expusă riscului fie din cauza lipsei apei care diminuează efectul Guardianului cât şi din cauza plusului de precipitaţii care împiedică erbicidarea.

Folosirea erbicidării postemergente cu Ceredin este eficientă în oricare din variantele preemergente, sporurile de recoltă fiind de 12 - 15% cu diferenţe de 630 – 784 kg/ ha în plus comparativ cu obţiunea de a face

292

numai erbicidare preemergentă. Diferenţele sunt foarte semnificative pozitiv.

Opţiunea pentru varianta a 5-a de erbicidare numai cu erbicid postemergent Ceredin 1l/ ha nu este recomandată şi o soluţie viabilă întrucât s-a înregistrat cea mai mică producţie de 4725 kg/ ha, ceea ce reprezintă doar 93% din producţia variantei martor, diferenţa fiind foarte semnificativă negativ.

Tabelul 12 Influenţa erbicidului asupra productiei de porumb

Varianta Kg/ ha % Diferenţa Semnificaţia b1 5059,33 100 Mt. Mt. b2 5689,67 112,5 630,33 *** b3 5140,42 101,6 81,08 *** b4 5843,92 115,5 784,58 *** b5 4725,50 93,4 -333,83 000 DL (p 5%) 20,40 DL (p 1%) 27,43 DL.(p 0,1%) 36,33

CONCLUZII

1. Analiza gradului de îmburuienare confirmă o îmburuienare

diversă constituită dintr-un număr de 20 de specii de buruieni aparţinând la 4 grupe monocotiledonate anuale şi perene, dicotiledonate anuale şi perene. O primă analiză a datelor înregistrate pivind numărul de buruieni pe m2 pune în evidenţă faptul că sistemul de lucrare a solului cu arătură este în măsură să reducă gradul de îmburuienare comparativ cu celelalte sisteme practicate în experiment. Lucrările efectuate cu cizelul si cu paraplow determină o creştere a îmburuienării comparativ cu martorul prelucrat prin arătură cu 31% la cizel şi 22% la paraplow. Semănatul direct în mirişte contribuie la o creştere a îmburuienării cu 48% faţă de varianta cu arătură şi cu 17% faţă de variantele lucrate cu cizel si paraplow. 2. Având în vedere numărul mare de buruieni pe m2 încă din faza tânără de vegetaţie a porumbului apreciem că nici unul dintre cele 4 sisteme de lucrare a solului nu este în măsură să rezolve problema buruienilor în cultura de porumb pe soluri cu însuşiri asemănătoare celor din experiment şi condiţii climatice de ani normali. Dacă în prima fază am extimat doar numărul de buruieni pe m2 în etapele următoare vor apărea şi au apărut şi alte buruieni, iar cele existente în faza determinării s-au dezvoltat foarte bine

293

ajungând până în faza în care practic am compromis cultura din punct de vedere economic.

3. Imburuienarea cu Agropyron repens şi Cirsium arvense este in relatie cu modul de lucrare a solului. Remarcăm un prim aspect faptul că faţă de varianta martor cu arătură la celelalte 3 sisteme de lucrare numărul exemplarelor de Agropyron repens a fost mai mare cu 3 până la 5 bucăţi, iar la Cirsium arvense cu 3 exemplare. În ceea ce priveşte ponderea celor 2 specii de buruieni, pir şi pălămidă, nu apar diferenţe semnificative între sistemele neconvenţionale de lucrare a solului şi semanat direct, cu o singură observaţie, paraplow controlează mai bine prezenţa primului comparativ cu cizelul fără a fi identificate diferenţe în ceea ce priveşte specia de Cirsium arvense, explicaţia celor afirmate rezultă din faptul că paraplow la fel ca şi plugul taie o parte din sistemul radicular la pir determinându-i prin aceasta vigoarea şi posibilitatea de a porni în vegetaţie cât mai timpuriu.

4. Rezultatele înregistrate pe parcelele experimentale in functie de varianta de erbicidare confirmă atât influenţa fiecărui erbicid cât şi interacţiunea acestora cu modul de lucrare a solului prin arătură. Analiza datelor inregistrate confirmă o îmburuienare maximă în varianta 6 fără erbicide la care controlul îmburuienării s-a bazat doar pe efectul de lucrare a solului. Îmburuienarea minimă a fost identificată în varianta 2 în care numărul de buruieni a fost de 23 buruieni/m2, urmat de varianta 4 în care numărul de buruieni pe m2 a fost de 26. Varianta cu îmburuienare intermediară de 37 buruieni pe m2 au fost înregistrate în variantele b1 si b4. Dacă considerăm varianta 6 fără erbicide, ca martor, prin erbicidarea preemergentă cu Guardian (2 l/ha) b3 şi erbicidare postemergentă pe mirişte cu Roundup (4 l/ha) îmburuienarea se reduce cu 65,75% în condiţiile unei compoziţii floristice asemănătoare cu cea identificată în câmpul experimental. Complectarea erbicidării totale cu o erbicidare postemergentă cu Ceradin Super 40 în doză de 1 l/ha (b2) reduce îmburuienarea cu 78,71%, efectul erbicidării postemergente fiind de 12,96%.

5. Analiza rezultatelor de producţie pune în evidenţă recolte cu limite cuprinse între 4355 – 6356 kg/ ha porumb boabe indiferent de sistemul de lucrare a solului. Comparând producţiile constatăm valoarea maximă de 6356 kg/ ha în sistemul de lucrare a1, teren lucrat cu plugul şi realizat arătură la adâncimea de 28 – 30 cm. Explicaţia o atribuim efectelor pozitive pe care le-a avut arătura asupra conservării apei în sol, reducerii gradului de îmburuienare şi favorizării activităţii microorganismelor prin încălzirea mai bună a solului în prima parte a perioadei de vegetaţie fiind favorizat prin aceasta pornirea în vegetaţie mai bună în varianta prelucrată

294

prin arătură comparativ cu celelalte variante. Startul mai bun al plantelor de porumb din primăvară s-a menţinut pe întreg parcursul perioadei de vegetaţie, plantele din această variant formând primele organe de inmulţire (panicul şi mătasea), iar la maturitate conţinutul de umiditate a fost cel mai scăzut la producţia din această variantă.

6. Sistemele de lucrare a solului cu cizelul (a2) şi paraplow (a3) au înregistrat producţii doar de 80 – 84% din valoarea variantei martor cu arătură. Diferenţa de 20% în minus la varianta lucrată cu cizelul şi de 16% în varianta lucrată cu paraplow o atribuim în primul rând gradului de îmburuienare mai mare la cele două moduri de lucrare a solului. La aceasta se adaugă şi interacţiunea mai putin favorabilă cu fertilizanti respectiv cu reducerea gradului de compactare a solului, comparativ cu terenul pe care solul a fost mobilizat prin arătură. În varianta a 4-a (a4) se realizează doar 68% din producţia variantei martor cu arătură, ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa economică a acestui mod de lucrare a solului pentru cultura de porumb în condiţiile de la Cluj-Napoca.

7. În sinteză considerând sistemul de lucare al solului prin arătură cu varianta martor, celelalte trei sisteme a2, a3şi a4 realizează producţii cu limite cuprinse între 4355 şi 5082 kg /ha, cu diferenţe foarte semnificative negative, cu limite între 984 şi 1274 la paraplow şi cizel, respective 2001 kg /ha în varianta cu semănat direct.

8. La variantele cu erbicidare nivelul recolei de porumb a fost situat între 4725-5843 kg/ ha, considerând varianta erbicidare pe miriştea de grâu din anul anterior cultivării porumbului cu Roundup 4 l/ ha, variantă martor, la o singură variantă b5 se înregistrează doar 93% din producţia variantei martor. La varianta a 2-a Roundup 4l /ha şi Ceredin 1l/ ha se înregistrează un spor de 12% la producţia de porumb. Diferenţa de producţie o atribuim efectului pe care Ceredinul la avut asupra buruienilor dicotiledonate plusul de recoltă fiind semnificativ pozitiv. Folosirea erbicidului Guardian 2l /ha administrat preemergent în anul de cultură al porumbului aduce un spor de 1% comparativ cu erbicidarea pe vegetaţie cu Roundup în anul anterior de cultură. Folosirea erbicidării postemergente cu Ceredin este eficientă în oricare din variantele preemergente, sporurile de recoltă fiind de 12 - 15% cu diferenţe de 630 – 784 kg/ ha în plus comparativ cu obţiunea de a face numai erbicidare preemergentă. Diferenţele sunt foarte semnificative pozitiv.

9. Interacţiunea erbicidare – lucrarea solului influenteaza productia obtinuta. Pe primul loc a fost evaluata combinaţia b2a1, Roundup şi Ceredin cu o producţie de 7252 kg/ ha urmat de Guardian 2l/ ha şi Ceredin 1l/ ha cu o producţie de 6983 kg/ ha pe teren prelucrat prin arătură. Pe ultimul loc se

295

situează parcelele cu semănat direct şi erbicidare, numai cu Guardian b3 cu o producţie de 4077 kg/ ha, numai cu Ceredin 1l/ ha cu o producţie de 4171 kg/ ha.

BIBLIOGRAFIE

1. Chiriţă Nela, Cercetări privind biologia şi combaterea speciei Cirsium arvense din culturile de cerele păioase, Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 1998.

2. Crisan, I. si colab., 1995, Diferentierea lucrãrilor solului în functie de relief, climã si sol. În “Lucrãrile solului-prezent si viitor”, Cluj-Napoca, vol.I, pag. 135-139.

3. Dumitru Elisabeta, Roxana Enache, P. Guş, M. Dumitru, 1999, Efecte remanente ale unor practici agricole asupra stării fizice a solului. Editura “Risoprint”, Cluj-Napoca.

4. Gus, P., A. Lãzureanu, D. Sãndoiu, G. Jitãreanu, I. Stancu, 1998, Agrotehnicã. Editura Risoprint Cluj-Napoca.

5. Guş, P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Sisteme convenţionale şi neconvenţionale de lucrare a solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

6. Jităreanu, G., C. Ailincăi and D.Bucur, 2006. Influence of Tillage Systems on Soil Phsical and Chemical Caracteristics and Yield in Soybean and Maize Grown in the Moldavian Plain (North – Eastern Romania). In Soil Management for Sustainability, 370-379 pp, IUSS, Catena Verlag, Germany.

7. Pintilie C., Chirilă C., Ungureanu Livia, 1985 – Principalele buruieni şi combaterea lor (XV) Pălămida (Cirsium arvense), Producţia vegetală, p, 60 – 63

8. Rusu,T., 2001, Cercetări privind influenţa sistemelor minime asupra solului, recoltei şi profitului. Teză de doctorat, Biblioteca USAMV Cluj-Napoca.

9. Rusu,T., 2005, Agrotehnică. Editura Risoprint Cluj-Napoca. 10. Rusu, T., P.Guş (coordonatori), 2007, Compactarea solurilor – procese

şi consecinţe. Editura Risoprint Cluj-Napoca. 11. Slonovschi Vintilă, Niţă Mihaela, Nechita Antoanela, Prezent şi viitor

în combaterea buruienilor, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2001 12. ***Metodologia Elaborării Studiilor Pedologice, vol. I-III, 1987,

ICPA,ASAS, Bucureşti. 13. ***Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, 2003, ICPA, ASAS,

SNRSS, Bucureşti.