Inflamatii nespecifice

Inflamatia- Generalitati

• Reprezinta un proces de aparare al organismului - proces benefic pentru organism

• Apare pentru a izola sau a inlocui teritoriul lezat• Inflamatia acuta→secunde, minute, ore, zile/saptamani• Inflamatia cronica→perioade mai lungi (luni/ani)• Tipuri celulare implicate:

Inflamatie acuta

Inflamatie subacuta

Inflamatie cronica

PMN mixt Limfocite; plasmocite; macrofage; fibroblaste

Inflamatia

• inflam. nespecif. (lez. sunt ~ indiferent de ag. etiol.)

• inflamatii specifice (aspectele macro- si microscopice difera pentru agentii etiologici, realizand un tablou caracteristic util pentru diagnostic, nefiind nevoie de a evidentia agentul cauzal: tbc, sifilis, inflam. virale, inflam. microb

Efectele locale ale inflamatiei - Semnele cardinale ale inflamatiei (Aulus Cornelius

Celsus, De Re Medica, 25-35 a.C.)

• Rubor• Tumor• Calor• Dolor

• ± Functio laesa Galenus, (129-201 a.C.)

Clasificarea din punct de vedere al evolutiei

• 1. Acute: infiltr. = PMN-uri, fibrina; Evol.= scurta, de obicei cu “restitutio ad integrum”puroiul poate fi: expulzat, se desica (crusta), limitat de o membr.(abces), sau persista (sechestru in osteomielita).

• 2. Subacute; infilt.= PMN, limfocite, plasmocite; Inflam. micotice au infilt. de tip subacut. Evolutie = stearsa.

• 3. Cronice; infiltr= limfocite, plasmocite, histiocite, macrofage, celule epitelioide, celule gigante multinucleate. Simptomat. clinica , evolutia este indelungata

Clasificare din punct de vedere morfologic

• 1. Inflam. predom. exudative cu PMN-uri; evol. este acuta; etiologia predom. bacteriana, nespecifica.

• 2. Inflamatii predom.alterative cu lez. distrof. alterat. necrozante; evolutia poate fi acuta, subacuta, cronica; etiologie variata

• 3. Inflamatii predom. proliferative cu tes. de granulatie, cu o evolutie cr. nespecif., cu specif. limitata sau specifica.

Inflamatiile nespecifice

• Leziunile sunt de acelasi tip indiferent de agentul etiologic

Inflamatii nespecifice

Meningita purulenta

Definitie:

• Meningita bacteriana reprezinta un proces inflamator acut al leptomeningelui si lichidului cefalorahidian din spatiul subarahnoidian de etiologie bacteriana

• Reprezinta o urgenta medicala, netratata avand o rata ↑ de mortalitate

• Meningitia bacteriana acuta este mai frecventa la copii (1 luna – 2 ani)

Etiologie:• Agentul patogen variaza in functie de varsta

bolnavului:

–Nou-nascuti: E coli; Streptococ de grup B–Copii: Haemophilus influenzae–Adolescenti si adulti tineri: Meningococ–Varstnici: Pneumococ; Listeria

monocytogenes– Imunodeprimati: Klebsiella; anaerobi

Patogeneza:

• Diseminare hematogena a bacteriilor spre leptomeninge

• Inoculare directa dupa traumatisme• Propagare de la nivelul SN periferic (rar) in

rabie, infectia cu herpes simplex• Extensie locala de la:

– Sinusuri– Abcese dentare– Plagi chirurgicale de la nivelul craniului, coloanei

vertebrale → osteomielita → erodarea osului → propagare la nivelul SNC

Clinic:

• Febra• Cefalee intensa• Fotofobie• Confuzie, somnolenta• Redoare de ceafa• Greata• Voma

Macroscopic:

• Meninge cu aspect tulbure, ingrosat• Vase meningeale dilatate, proeminente• Exudat purulent, galben-cafeniu in spatiul

subarahnoidian– Bazal: in M. cu H. influenzae– Dens in vecinatatea sinusului sagital: in M.

pneumococica

• De la nivelul zonelor cu acumulare maxima a exudatului se desprind traiecte purulente de-a lungul vaselor, pe intreaga suprafata a creierului

• Grad variabil de edem cerebral

http://www.pathology.vcu.edu/education/cns/images/1b-c.jpg

Meningita purulenta

Microscopic:

• Initial: exudat inflamator acut (PMN degradate, fibrina) in spatiul subarahnoidian ± focare de hemoragie; hiperemie vasculara

• Exudatul se poate extinde in spatiul perivascular Virchow-Robin

• Ulterior: predomina macrofagele• Organizarea exudatului cu eventuala fibroza

meningeala• Glioza reactiva usoara in tesutul cerebral din

vecinatate• Ocazional tromboza venelor cortexului sau a

sinusului sagital• ± vasculita

Complicatii:

• Daca meningita nu este tratata neutrofilele sunt inlocuite de limfocite si macrofage care impreuna cu bacteriile, determina iritarea si degenerarea nervilor cranieni, producand fibroza intimei in artere si fibroza leptomeningelui care poate determina infarcte corticale si blocajul orificiilor (gaurilor) Luschka si Magendie → hidrocefalie

Inflamatii nespecifice

Apendicita acuta flegmonoasa

Definitie

• Este o inflamaţie exudativă purulentă care infiltrează peretele apendicelui, organ bogat în ţesut limfoid (“amigdala abdominală”), frecvent la adolescenţi şi adulţi tineri.

• Este o afecţiune cu etiologie bacteriană, produsa prin obstrucţia lumenului apendicular cu coproliţi, tumori sau paraziti

Macroscopic:• Initial: edem si congestie (desen vascular accentuat) la

nivelul vaselor seroasei

• Ulterior:– lumen dilatat

– perete ingrosat

– seroasa mata (luciul sters)/cu depozite fibrinoase sau fibrinopurulente

• Final:– picheteuri hemoragice la nivelul mucoasei

– lumen cu continut purulent– exudat purulent pe seroasa

Apendicita acuta catarala / Apendicita flegmonoasa

Apendicita acuta

Microscopic:

• In lumen: PMN-uri degradate, detritus necrotic, hematii

• Ulceratii la nivelul mucoasei

• PMN in toate straturile peretelui apendicelui (infiltrat inflamator transmural)

• Edem

• Hiperemie importanta la nivelul seroasei

• Exudat fibrinopurulent pe seroasa

Apendicita acuta flegmonoasa

Inflam. supurativa / exudat purulent

• Puroi = material vascos, semifluid = PMN lezate sau moarte (piocite) prot plasm., detritus tisular lichefiat.

• ABCES = distr. tis. localiz.= cavitate plina cu puroi delim de membr. piogena.

• FLEGMON = exudat purulent difuz

• EMPIEM=colectie purulenta intr-o cavitate preexistenta: cav pleurala, piosalpinx, piometru, pionefroza

Abcesul hepatic

• Abcesul hepatic este o inflamaţie exudativă purulentă circumscrisă, localizată în ficat.

• Supuraţia este dată de infecţia cu diverşi piogeni cu poartă de intrare:– biliară - în caz de colangită supurată intrahepatică =

abces colangitic– venoasă - supuraţia este în teritoriul venei porte

(apendicită) antrenând pileflebita şi propagarea germenilor în trunchiurile venoase intrahepatice = abces pileflebitic

– arterială, când exista pioemie = abces pioemic.

Abcesul hepatic

• Abcesul colangitic are puroi cu o tentă verde, prezintă tendinţa de propagare în ramurile arborelui biliar, iar din loc în loc procesul supurativ se întinde în ţesutul hepatic vecin

• Abcesul pileflebitic are dimensiuni mari, se observă colectii purulente multiple, cu un diametru de 5-6 cm, cu un contur rotunjit sau policiclic şi net delimitat de o membrană piogenă; uneori aceste abcese pot fi constituite dintr-o aglomeraţie de mai multe cavităţi purulente separate unele de altele prin pereţi incompleţi (abces areolar Chauffard – ficatul in “burete”, datorită propagării procesului supurativ în lungul ramificaţiilor vasculare).

• Abcesul pioemic este în general multiplu, de dimensiuni mici, infecţia ficatului este concomitentă cu o infecţie generalizată, şi se prezintă sub formă de abcese miliare; ficatul este congestionat, friabil, presărat cu noduli galbeni, cu diametrul de 3-4 mm încojuraţi de o zonă hemoragică

Abces hepatic, HE, 4x

Inflamatii nespecifice

Parotidita epidemica

Etiologie, simptomatologie

• Parotidita epidemica este o inflamatie acuta exudativa data de virusul urlian (paramixovirus) care se transmite prin saliva persoanelor contaminate

• Perioada de incubatie: 18-21 zile• Clinic:

– Tumefierea dureroasa a gl parotide (uni/bilateral)– Febra– Durere la masticatie– Fatigabilitate

Microscopic:

• Acinii si canalele apar distantate,interstitiul prezentand hiperemie si abundent exudat seros, slab colorat, acidofil, continand relativ rare elemente histiomonocitare.

Parotidita epidemica, HE, 10x

Inflamatii nespecifice

Enterita ulcero-necrotica

Definitie

• Inflamatie acuta necrozanta a intestinului subtire si gros

• Este o boala grava, ce pune in pericol viata nou-nascutilor (sapt 2-3 de viata), fiind caracterizata prin inflamatie, necroza si hemoragie la nivelul mucoasei intestinale.

• Tipic afecteaza prematurii cu greutate de 1000-1500g

Enterita ulcero-necrotica

• Macroscopic, mucoasa este hiperemică, edemaţiată, cu zone de ulceraţie şi, uneori apar pseudomembrane alb-galbui (enterita pseudomembranoasă cu Clostridium Dificile); ulceraţiile pot fi dispersate, dar uneori confluează, denudând arii largi.

Macroscopic:

• Ileonul terminal este cel mai frecvent afectat

• Orice parte a intestinului subtire si gros poate fi afectata

• Leziuni multiple• Afectarea difuza este posibila

• Intestin dilatat, congestiv, cu arii bine delimitate de necroza

Microscopic:

• Necroza hemoragica si de coagulare initial limitata la mucoasa

• Ulterior, in anumite focare, afectare transmurala• Infiltrat inflamator mixt (acut si cronic) la nivelul

mucoasei (in enteritele cu evolutie lenta)• Hiperemie vasculara, edem• Ulceratii• Colonii bacteriene • Modificari reparative: regenerare epiteliala, tesut

de granulatie, fibroza

Complicatii:

• Gangrena intestinala

• Perforatie

• Sepsis

• Soc

• Stricturi

• Recurente

Enterita ulcero-necrotica, HE, 4x, 10x

Inflamatii nespecifice

Pleurezie fibrinoasa

Pleurezia fibrinoasa

• Definitie: inflamatie fibrinoasa a pleurei• Intalnita in cadrul:

– bolilor pulmonare: tuberculoza, pneumonie, infarct pulmonar, abcese pulmonare, bronsiectazii;

– bolilor sistemice: artrita reumatoida, lupus eritematos diseminat, uremie, infectii sistemice difuze;

– ocazional: metastaze postiradiere (in terapia tumorilor pulmonare si tumorilor de mediastin).

Macroscopic:

• Pleura este ingrosata, mata (lipseste luciul caracteristic) si acoperita de depozite de fibrina de aspect albicios-cenusiu

• Aspect de “limba de pisica” sau de “tartina unsa cu unt”

• In cavitatea pleurala exudatul este redus sau absent

Microscopic:

• Exudat fibrinos eozinofil, neregulat

• Rare hematii si PMN in reteaua de fibrina

• Organizarea exudatului fibrinos prin aparitia tesutului de granulatie

• Vindecarea prin fibroza determina aderente focale sau difuze intre pleura viscerala si cea parietala

• Edem in subseroasa

Pericardita fibr Pleurita fibr

Pleurezie sero-fibrinoasa, HE, 4x

Inflamatii nespecifice

Tesutul de granulatie

Tesutul de granulatie• Apare in cadrul procesului de vindecare a unei

leziuni• ≠ granulomul inflamator• ≠ infectiile granulomatoase

• MACROSCOPIC:• Tesut fin, moale, de culoare rosietica, cu suprafata

cu granulara (de aici si denumirea acestuia)• Sangereaza usor din cauza numarului mare de

capilare.

Tesutul de granulatie

• Scop:

• Inlocuirea tesutului afectat

Microscopic:• La ~3 zile de la producerea leziunii la capetele

acesteia apare tesutul de granulatie care consta in:– Vase de neoformatie

(neovascularizatie/angiogeneza)

– Componenta celulara dipusa in reteaua de fibrina: macrofage, neutrofile, plasmocite, limfocite, eritrocite

– Fibroblaste, fibre de colagen

Tesutul de granulatie• Angiogeneza - formarea de vase noi din

capilarele preexistente prin invaginari in care se mentine continua m.b. si endoteliul prolifereaza

• Sinteza de matrice noua:– Initial:proteoglicani

– Ulterior: colagen

• Celule inflamatorii

Tesutul de granulatie

• Pe masura ce tesutul de granulatie se matureaza, formandu-se cicatricea, componenta vasculara se reduce progresiv (vasele se colabeaza, inchizandu-se), edemul si infiltratul inflamator diminueaza cantitativ pana la disparitie, in schimb, predomina fibrele de colagen.

Tesut de granulatie, HE, 4x, 10x