Infectii Urinare Bun 2013

8/13/2019 Infectii Urinare Bun 2013

1/38

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARASF. VASILE CEL MARE

PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A

CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL :SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICARE PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR

AS. POPESCU ELENA ABSOLVENT

ROHAT SILVICA NICOLETA

2013


2/38

CUPRINS


3/38

ARGUMENT

Infectiile urinare reprezinta prin frecventa lor, prin leziunile grave si uneori ireversibile

pe care le determina in parenchimul renal sau caile excretoare, precum si prin complexitatea

indicatiilor terapeutice pe care le ridica, un capitol principal al urologiei si al medicinei interne.

Aspectele clinice diferite, necesitatea individualizarii tratamentului, complexitatea metodelor

terapeutice care pot fi medicale, dar de multe ori sociate cu tratament chirurgical sau ginecologic,

obligativitatea suprimarii focarelor extrauterine, digestive explica de ce infectiile urinare

constituie o preocupare nu numai pentru urolog si nefrolog dar si pentru pediatru, ginecolog,

internist.

In evolutia infectiilor urinare, tendinta de recidiva este foarte frecvent intalnita (se citeaza

proportii de 50 % sau chiar mai mult).

Un rol important in ingrijirea acestor pacienti ii revine asistentei medicale dupa cum

spune Virginia Henderson: Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana

bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe)

prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa sau

cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat

pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.


4/38

CAPITOLUL I- NOTIUNI GENERALE DESPRE INFECTIILE URINARE

I. INFECTIILE URINARE

Definitie

Termenul de infectie urinara desemneaza eliminarea de germeni prin urina si cuprinde o

gama foarte larga de localizari ale infectiei, de la nivelul vezical pana la parenchimul renal.

Infectia urinara cuprinde manifestari clinice diverse, de la cistita si pielocistita pana la

pielonefrita si pionefroza.

Principalul element diagnostic al infectiei urinare il constituie prezenta unui numar

semnificativ de microorganisme in urinabacteriurie semnificativa (peste 100.000 germeni/ml).

Un numar de germeni sub 100.000 infirma infectia, bacteriuria fiind cauzata de contaminare.

Valori intre 10.000 si 100.000 germeni/ml impun repetarea examenului.

Determinarea numarului de microorganisme in urina se face prin urocultura.

Epidemiologie

Frecventa infectiilor urinare este foarte mare, ocupand locul doi in cadrul infectiilor

generale, dupa infectiile respiratorii.

Infectiile urinare apar la toate varstele; in primele trei luni 75 % din sugarii care prezinta

infectie urinara sunt de sex masculin; in 3-8 luni, frecventa acestora este doar de 11 %. In

perioada prescolara infectia urinara predomina la sexul feminin. La aceasta varsta infectia

grefeaza, de obicei pe anomalii ale tractului urinar. La adult, frecventa infectiei urinare creste

mai ales la sexul feminin; in timpul graviditatii incidenta acestor infectii creste in mod

semnificativ, din cauza modificarilor fiziologice care apar mai ales in a doua jumatate a sarcinii.

O data cu inaintarea in varsta ambele sexe au o incidenta asemanatoare a infectiilor urinare (intr-

un procentaj de 3-4%) si sunt determinate de aparitia tulburarilor in evacuarea urinii.

La bolnavii internati in spital infectia urinara apare intr-un procent de peste 15 %.


5/38

Etiologie

Este reprezentata de bacilii gram-negativi (Proteus, Klebsiella, Escherichia coli,

Enterobacter etc.), stafilococi, streptococul faecalis, bacterii anaerobe (Fosfobacterium),

micoplasme, mai rar fungi sau virusuri.

Patogenie

Sursele contaminarii urinii cu germeni pot fi variate. De obicei este vorba de afectiuni

genitale la femei, afectiuni digestive sau infectii ale regiunii perineale. Infectia se propaga la

nivel renal fie pe cale ascendenta, intracanaliculara, favorizata de refluxul vezical-ureteral si

pielorenal, fie pe cale hematogena (prin bacteriurie) sau limfatica.

Grefarea infectiei la nivel renal este favorizata de predispozitia acestuia (de natura

genetica sau dobandita) pentru infectii (anomalii congenitale ale sistemului colector,

??????????????? chistica a ureterului, excretia prin urina a unor substante ca glucoza,

obstructia cailor urinare, nefropatii asociate, compresiune prin uter gravid) precum si de

particularitatile organismului gazda, carente proteice sau vitaminice, denutritie.

Factorii predispozanti ai infectiilor urinare sunt reprezentati de refluxul vezico-uretral,

obstructia tractului urinar, diabetul, HTA si manevrele instrumentale ale tractului urinar (ex.

sondajul vezical).

Localizarea infectiei, precizarea sediului acesteia: inalt (renal) sau jos (vezica urinara)

este o problema de mare interes practic.

Sindromul cistic (polakiuria, disuria, piuria) sugereaza infectia tractului urinar inferior, in

timp ce lombargiile, febra mare, modificarile diurezei si starea generala alterata sugereaza sediu

inalt, renal al infectiei.

Clasificare- forme clinice

Infectiile urinare se pot localiza la nivelul :- cailor urinare inferioare (vezica si uretre): cistita, pielita si pielocistita;

- cailor urinare superioare (bazinet si calice), tesutul interstitial si parenchimul renal: pielonefrita

acuta si cronica.


6/38

Din cauza interesarii precoce si constante a parenchimului renal, indifferent de

localizarea initiala a infectiei urinare joase sau inalte, toate acestea sunt considerate si tratate ca

pielonefrite de la inceput.

Cistita

Definitie: este o inflamatie a mucoasei vezicii urinare.

Este o afectiune frecventa, aparent banala, predominant la femei; apare prin colonizarea

cu germeni a vezicii urinare.

Patogeniacontaminarea poate fi pe cale ascendenta, punctual de plecare fiind infectii la

nivelul vaginului, perineului sau in urma manevrelor instrumentale nesterile (sondaj vezical) si

contaminarea descendenta din rinichi si bazinet.

Pielocistita acuta

Definitie: presupune infectia intreguilui tract urinar, inclusiv a sistemului pielocaliceal

dar fara invazia parenchimului.

Pielonefrita acuta

Definitie: pielonefritele sunt infectii bacteriene acute uni- sau bilaterale ale tesutului

interstitial si a sistemului pielocaliceal.

Importanta lor este determinata de frecventa mare si in continua crestere a infectiilor

urinare cauza obisnuita a infectiilor interstitiale, gravitatii lor (20 30 60 % conduc la

insuficienta renala cronica de 3-4 ori mai mult decat glomerulonefritele), tablou clinic greu de

recunoscut mult timp (70 %).

Boala se intalneste in special la femei, fiind favorizata foarte mult si de sarcina.

Etiopatogenie

Agentii patogeni ai infectiilor urinare nespecifice sunt reprezentati de bacilli gram-

negativi (Colibacilul, Klebsiella); mai rar sunt produse de coci gram-pozitivi (Enterococul,

Stafilococul auriu) in serviciile de urologie, din cauza infectiilor iatrogene (sondaje vezicale,

operatii endoscopice, cistoscopii etc.) si interventiilor chirurgicale deschise (predomina infectiile

cu Proteus si Piocianic).


7/38

Din multiplele grupe serologice de Escherichia coli si Proteus, doar o mica parte au o

serotipie specifica patogena asupra aparatului urinar. Prezenta anumitor antigene de membrane

(K) cat si a antigenelor II reprezentate de cilii de suprafata mobili, permit permit ca aceste tulpini

sa se fixeze pe celulele uretriale. Se admite ca acesti germeni, datorita mobilitatii lor, pot

ascensiona din vezica pana la parenchimul renal, chiar in conditiile unui aparat morfo-functional

normal.

Agentii patogeni pot patrunde in tractul urinar prin urmatoarele cai si modalitati:

1. Calea ascendenta (urogena). La femeie, uretra scurta si vecinatatea caii cu regiunea perineo-

anala faciliteaza contaminarea aparatului renal. Ascensiunea germenilor in vezica este facilitata

de reflexul uretro-vezical, prezent chiar in conditii fiziologice. Acest reflex poate fi produs prin

intreruperea brusca a mictiunii sau prin malaxarea uretrei in timpul actului sexual.

Frecventa infectiei urinare este incimparabil mai mica la barbati, datorita lungimii considerabile

a uretrei si proprietatilor antimicrobiene ale secretiilor prostatice.

2. Calea hematogena. In cursul unei infectii extraurinare, germenii pot patrunde in circulatia

sangvina dar sunt repede distrusi la persoanele sanatoase; in schimb, daca numarul germenilor

este mare, daca sunt patogeni si mai ales daca gasesc teren receptiv (factori predispozanti locali),

pot determina o infectie urinara. Aceste infectii se grefeaza in general pe organele

parenchimatoase (rinichi, prostata, testiculi).

3. Calea limfatica. Este o modalitate de propagare a infectiei relativ rara. Ea se realizeaza de

obicei printr-un mecanism de propagare din aproape in aproape, de la un proces infectios din

vecinatate (prostatica, cervicala, colita).

4. Calea directa (iatrogena). Instrumentarea uretrei poate produce o infectie urinara, chiar in

conditii de asepsie riguroasa din cauza vehicularii in vezica a germenilor uretrali sau a unei

tehnicitati precare (leziuni morfologice, parietale).

Cauze predispozante locale: grefarea germenilor in aparatul urogenital pretinde si existenta unor

cauze favorizante locale:

a) crearea unor solutii de continuitate a mucoasei (calcul inclavat, tumori ulcerate);b) tulburari in fluxul fiziologic de evacuare a urinei (obstacol, compresiune, spasm,

inflamatii care produc diferite grade de staza urinara);


8/38

c) deficienta mecanismului vezical de aparare: golire incompleta (obstacol subvezical,vezica neurogena) si congestia mucoasei, in urma careia creste permeabilitatea

parientala si se altereaza structura neuroproteica de suprafata;

d) reflexul vezico-uretral; i se atribuie astazi un rol mai important in favorizarea , darmai ales cronicizarea infectiei urinare inalte. La fel, se admite in pielonefritele acute

si pot surveni si in cistitele acute, tot din cauza unui reflex vezico-uretral, congestia si

edemul mucoasei determinand insuficienta functionala a functiunii vezico-ureterale.

Cauze patologice generale: colita, constipatia cronica, afectiunile biliare, disfunctiile

endocrine sau neurovegetative, diabetul, neoplazite, bolile de sistem, HTA, starile patologice

extraurinaresunt factori favorizanti generali de aparitie si cronicizare a infectiilor urogenitale.

Cunoasterea mecanismelor etiopatogene ale infectiilor urinare este necesara atat pentru stabilirea

diagnosticului, cat si pentru adoptarea unei conduite terapeutice corecte. Depistarea cauzelor care

le-au generat este la fel de importanta ca si identificarea agentului patogen.

Pielonefrita cronica

Definitie: afectiune renala cronica, caracterizata prin prezenta timp indelungat a

germenilor microbieni la nivelul parenchimului renal, determinand inflamatia tesutului

interstitial renal, cu afectarea concomitenta a tubilor renali si producerea de leziuni secundare

glomerulare.

Etiopatogenie: germenii cei mai frecvent implicati sunt bacilii gram-negativi Escherichia

coli, Klebsiella, Proteus. Mai pot fi intalniti enterococi, stafilococi, bacterii anaerobe

(Clostridium perfrugens, Bacteroides), microbacterii, brucella, fungi.

Mecanismele cronicizarii pielonefritelor nu sunt inca bine cunoscute. Se presupune

implicarea unor mecanisme autoimune ale fenomenului de toleranta imuna sau a unor variante

microbiene numite persistente (sferoblasti, forme L, proteoblasti). Un rol ar putea juca si reflexul

vezico-ureteral precum si alti factori care permit aparitia pielonefritei cronice in ciuda

indepartarii germenilor microbieni.


9/38

EVALUAREA UNOR SEMNE/SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTULUI CU

INFECTIE URINARA

Cistita. Se exprima prin sindromul cistic, polakiurie, disurie, piurie, manifestari insotite de

dureri suprapubiene si tenesme vezicale, emisie de urina tulbure, fetida. Diagnosticul este

precizat de urocultura.

Pielocistita acuta. Clinic se manifesta cu sindrom cistic, la care se adauga lombalgii uni sau

bilateral, febra, frison si alterarea starii generale cu greturi, varsaturi, inapetenta. Este greu de

diferentiat clinic de pielonefrita acuta, absenta proteinuriei si cilindruriei, precum si evolutia

clinica benigna asigura diagnosticul diferential.

Tabloul clinic al pielonefritei acute este cel al unei infectii urinare. Debutul este de regula brutal

si se caracterizeaza obisnuit, dar nu intotdeauna, prin semne generale de infectie: febra inalta

(pana la 40oC) cu instalare brusca sau progresiva, frisoane repetate, alterarea starii generale,

cefalee, transpiratii, varsaturi, durere lombara sau in flancuri, uneori cu caracter colectiv si

sindrom cystic (polakiurie, adeseori nocturna si disurie).

Anamneza precizeaza antecedente de cistita sau existent unor focare infectioase in

vecinatate (intestinale, utero-anexiale, biliare).

Examenul obiectiv prin palpare sau percutie (manevra Giordano) releva accentuarea

durerii lombare, dureri la palparea unghiului costo-vertebral si a punctelor ureterale; pacientul

este anxios, tahicardic, apatic, obnubilant.

Diagnosticul se bazeaza pe doua semne capitale:

- leucocituria (milimetru si minut proba Addis-Hamburger) crescuta, si anume mai mult de

5000 elemente, iar dupa alti autori peste 2000;

- bacteriuriainca de acum 20 de ani, Eduard-Koss a demonstrate ca un numar de peste 100.000

germeni/ml, indica o infectie urinara; un numar de 10.000 germeni/ml arata ca este vorba de

germeni de recoltare, deci rezultatul este negative, iar valorile intermediare impugn repetarea

probei, infectia fiind foarte probabila.

Pentru garantia unei interpretari corecte este necesara o recoltare a urinei pentru

urocultura in conditii ireprosabile. Urocultura trebuie sa precizeze natura germenului si

sensibilitatea sa.


10/38

CAPITOLA II- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTELE

DE INVESTIGATIE SI INTERVENTIILE AUTONOME SI DELEGATE

II.1 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTELE DE INVESTIGATIE

In pielonefrita acuta

Examenul urinei este un gest medical elementar care permite adesea stabilirea

diagnosticului.

In cazurile grave exista oligurie si proteinurie redusa (pana la 1g/24 h) in sedimentul

urinar, in afara de leucociturie (se pun in evidenta cilindri leucocitari , eventual hematurie

minima, inferioara leucocituriei).

Examenele sanguine pun in evidenta sindromul inflamator biologic (leucocitoza cu

polinucleaza, VSH crescut, nu se constata anemie).

Proba de concentratie este moderat alterata si nefromegalie tranzitorie (clinic si

radiologic).

Examenele radiologice sunt:

- Radiografia renovezicala pe gol poate evidentia umbra renala marita si eventualii calculi

radioopaci;

- Urografia intravenoasa evidentiaza modificarile functionale si morfologice: intarzierea

eliminarii substantei de contrast (hiposecretie) si hipotonie pielocaliceala, cu contur neregulat

(cicatriceal), dilatatii sau ingustari si deformatii caliceale diverse;

- Pielografia ascendentapentru evidentierea pielocaliceala si ureterale; se practica rar si numai

in serviciile de specialitate urologice si chirurgicale, din cauza riscului de suprainfectie;

- Ecografia si tomografia renala pentru aprecierea dimensiunilor si contururilor rinichilor; se

recomanda cand urografia intravenoasa este contraindicata (intoleranta la substante iodate de

contrast si pielonefritele cronice cu clearence-ul creatininei sub 30 ml/min); se constata conturulrenal neregulat, cu parenchimul subtiat si festonat. Parenchimul este relativ hiperdens, din cauza

fibrozei, uneori cu mici zone.

Explorarile izotopice sunt:

- scintigrafia renala evidentiaza rinichii redusi de volum, cu noduli multifocali de retentie a

radioizotopului;


11/38

- nefrograma izotopica evidentiaza eliminarea intarziata;

- biopsia renala percutanta este indicata mai ales pentru diferentierea fata de alte nefropatii si

evalueaza leziunile histologice in pielonefritele cronice atipice.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe: simptomatologia caracteristica, examenul de urina

inclusiv urocultura si semnele biologice de inflamatie (leucocitoza, VSH crescut).

Diagnosticul diferential:

-pielonefrita acuta va trebui deosebita de cistita acuta: febra, dureri hipogastrice, sindrom cistic si

piurie (urini tulburi cu leucocite in gramezi si germeni bacterieni;

- pielita acutasemne identice ca in cistita dar mai intense, iar durerile sunt localizate lombar in

infectiile urinare joase (cistita si pielita), spre deosebire de cele inalte (pielonefrita) cilindrii

leucocitari sunt absenti, iar proba de concentratie normal (absenta participarii tubular renale);

- pielocistita este rar izolata, in majoritatea cazurilor (70 %) afectand parenchimul renal

pielonefrita;

- pielonefrita cronica acutizata, spre deosebire de PNA se caracterizeaza prin predominatia

semnelor urinare asupra celor generale si probe functionale renale mai alterate;

- pielonefroze febra septic, stare generala alterata, leucocitoza, hemoculturi positive, rinichi

foarte sensibili la palpare, semne de infectie urinara intense (polakiurie, disurie, leucociturie,

bacteriurie);

- flegmonul perirenal este o infectie urinara stafilococica; semne de inflamatie lombara, absenta

semnelor urinare).

IN PIELONEFRITA CRONICA

Examenul urinei evidentiaza proteinurie moderata (1-2 g/24 h), leucociturie importanta

(peste 10.000/min la testul Addis), rareori hematurie intotdeauna inferioara leucocituriei,

bacteriurie semnificativa cu precizarea germenului si a sensibilitatii sale la antibiotice prin

uroculturi.

Examenul sangelui : VSH crescut, anemie normocroma, ureea, acidul uric si creatinina

crescute in fazele avansate de insuficienta renala.

Probe functionale renale: scaderea densitatii urinare la proba de concentratie Volhard sub

1025, acidoza hipercloremica (cloremia poate atinge 120-125 mEg/l), cu cresterea eliminarilor

urinare de sodiu.


12/38


13/38

- ajutarea pacientului sa se imbrace sis a se intoarca in salon, unde va fi instalat comod in

pat;

- se noteaza examenul in foaia de observatie.

O alta metoda este pielografia si reprezinta radiografia aparatului renal executata cu substanta de

contrast administrate prin cateterism ureteral, sub controlul cistoscopic. Rolul asistentei consta

in:

1. pregatirea materialelor necesare si anume:

- substanta de contrastOdison 30 % sau iodura de sodiu 10 %;

- medicamente antihistaminice;

- medicamente pentru urgente.

2. pregatirea pacientului si anume:

- anuntarea pacientului si explicarea tehnicii;

- pregatirea alimentara a pacientului.

3. testarea sensibilitatii fata de substanta de contrast:

- se efectueaza testarea sensibilitatii bolnavului la iod cu Odiston 30 % sau iodura de

sodiu 10 %;

- daca toleranta este buna, pacientul va fi condus in sala de cistoscopie unde va fi ajutat sa

se dezbrace si sa se aseze pe masa de examinare;

- administrarea substantei de contrast consta in:

- spalarea pe maini cu apa si sapun;

- sub controlul cistoscopului se introduce sonda in ureter;

- se introduce substanta de contrast usor incalzita, 5-10 ml in fiecare parte

cu presiune mica;

- bolnavul se transport ape targa pe masa de radiografie.

4. ingrijirea pacientului dupa tehnica si anume:

- dupa efectuarea radiografiei, pacientul este ajutat sa se imbrace si sa se intoarca in

salon, unde va fi instalat comod in pat;

- se noteaza examenul in foaia de observatii.


14/38

II.2 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTIILE AUTONOME

SI DELEGATE

Interventiile autonome si delegate vizeaza: asigurarea conditiilor de ingrijire, asigurarea

repausului la pat obligatoriu pana la disparitia febrei (7-10 zile), caldura locala la nivelul regiunii

lombare si hipogastrice.

Asigurarea unui regim dietetic echilibrat, usor de digerat, fara condiment, alcool, cu aport

lichidian adecvat (aproximativ 2-3 l/zi), cu sare in cantitati normale.

Recoltarea produselor biologice si patologice pentru examene de laborator. Pregateste

bolnavul pentru examinarile radiologice. Face zilnic bilantul hidric masurand ingestia si excretia,

cantareste zilnic bolnavul.

Administrarea tratamentului prescris si supravegherea reactiei pacientului la tratamentul

administrat.

In cistitatratamentul este antimicrobian dupa antibiograma, antiinflamator

(antiinflamatoare nesteroidiene) si analgezice, antispastic.

In pielonefrita acutatratamentul antimicrobian se face cu antibiotice si chimioterapice,

alese in functie de sensibilitatea germenului testat prin antibiograma.

Infectiile grave, care impun un tratament rapid inaintea antibiogramei, reclama

administrarea unui antibiotic cu spectru larg: Ampicilina 2-4 g/zi, Biseptol 4 tb/zi, cu revenirea

ulterioara dupa antibiograma. Durata tratamentului trebuie sa fie sufficient de mare pentru a

preintampina reinfectiile si cronicizarea. Eficienta tratamentului va fi controlata prin examene de

urina si uroculturi repetate.

Se folosesc Acid Nalidixic cp. 500 mg 4 g/zi, Nitrofurantoin 300-500 mg/zi,

Ampicilina 2-4 g/zi, Cefalosporine parenteral sau pe cale orala. Durata tratamentului cu

antibiotic este de 10-14 zile sau mai mult decizia de sistare a antibioterapiei fiind luata dupa

obtinerea a trei uroculturi succesive negative.

In infectiile urinare la gravidasunt total interzise Acidul Nalidixic (interfereaza ADN),

Biseptolul in primul trimestru de sarcina (risc de aparitie a icterului nuclear la noul-nascut),

Tetraciclinele (tulbura dezvoltarea tesutului osos si in special a mugurilor dentari), Streptomicina

si Kanamicina (pentru efectul crescut nefrotoxic si neurotoxic).


15/38

Se administreaza concomitent antispastice (No-Spa), antialgice (Algocalmin, Piafen) si

reglatoare ale dinamicii ureterale (Cystenal, Rowatinex).

In pielonefrita cronica tratamentul vizeaza suprimarea infectiei urinare, corectia

factorilor favorizanti (diabet zaharat, guta), tratarea HTA si a tulburarilor caracteristice

insuficientei renale.

Modificarea pH-ului urinar prin alcalinizarea urinei (pH>7) cu ajutorul bicarbonatului de

sodium ce potenteaza actiunea sulfamidelor, Ampicilinei, Gentamicinei si Kanamicinei, iar

aciditatea urinei (pH


16/38

EVOLUTIE. PROGNOSTIC. COMPLICATII

In cistita si pielocistitavindecarea este cel mai obisnuit mod de evolutie si survine de

obicei in 2-3 saptamani prin disparitia principalelor simptome. Prognosticul este favorabil in

majoritatea cazurilor si depinde de forma clinica, de complicatii si de tratament.

In pielonefrita acuta evolutia si prognosticul sunt in general favorabile, cu conditia

aplicarii unui tratament corect; exista si un procent de vindecari spontane dar si posibilitatea unei

evolutii cu frecvente recidive si trecerea spre pielonefrita cronica si uremie. De aici rezulta

necesitatea controalelor clinice si urinare repetate (minim 6 luni de la puseul acut).

Complicatiile sunt rare dar cronicizarea este frecventa.

In pielonefrita cronicaevolutia este indelungata, lenta, pregresiva cu aparitia dupa 10-15

ani a complicatiilor (HTA, rinichi-atrofie unilateral, I.R.C., necroza papilara). Prognosticul este

mai bun decat in afectiunile glomerulare si depinde de precocitatea diagnosticului, de tratamentul

antibiotic administrat, de prezenta HTA. In general prognosticul P.N.C. netratate sau complicate

este rezervat, ducand la deces in multi ani de la debut.

Complicatiile depind de gradul HTA si al insuficientei renale.


17/38

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Aparatul renal, pentru a putea functiona normal, pentru a participa la dezintoxicarea

organismului de produsii de catabolism, trebuie sa-si pastreze starea de normalitate proprie, iar

organismul in totalitate sa fie in perfecta stare de functionalitate.

Calirea organismului prin viata in aer liber, printr-un regim echilibrat, corecta

vitaminizare si mineralizare a organismului, conduc la cresterea rezistentei organismului fata de

infectii si reduc frecventa acestora.

PROFILAXIA PRIMARA

Evitarea suprasolicitarilor renale (prin regimul alimentar excesiv incarcat proteic sau cu

aport exagerat de sare si aport redus de lichide, conduc la sporirea rezistentei rinichilor in fata

unor agresiuni.

Inlaturarea sau tratarea corecta a focarelor infectioase din organism, suferintele cronice

intestinale, evitarea mediilor umede, adoptarea unor masuri adecvate de protectie a muncii,

evitarea abuzului de medicamente luate dupa bunul plac, fara prescriptie medicala, limitarea

manevrelor urologice, igiena genitala mai ales la femei, tratamentul bolilor favorizante, toate

acestea constituie masuri capabile sa previna infectiile urinare.

PROFILAXIA SECUNDARA

Consta in totalitatea masurilor care se iau pentru tratarea corecta a infectiilor urinare.

Principala datorie a unui bolnav cu infectie urinara, respectiv P.N.A. si P.N.C. este sa

respecte intocmai prescriptiile medicale in ceea ce priveste medicatia, precum si regimul igieno-

dietetic, sa se prezinte la controalele periodice indicate de medic sau sa se prezinte urgent la

medic cand apar modificari ale bolii de baza.

De asemenea, bolnavul este obligat sa-si asaneze toate focarele din organism, sa-si trateze

corect si la timp infectiile intercurente.

Pacientul se va ingriji sa prezinte tranzit intestinal normal, iar atunci cand foloseste

laxative, sa o faca in mod rational si este de preferat sa se combata constipatia prin regim

alimentar.

Trebuie sa-si asigure o igiena generala si interna perfecta.


18/38

Foarte important este ca pacientul cu afectiuni renale sa nu ia nici un medicament din

propria initiativa. Numai medicul este acela care hotaraste daca un medicament este periculos

sau nu pentru bolnav si tot el va stabili doza de medicament.

Tinand seama de toate aceste recomandari, bolnavul cu infectie urinara poate duce o viata

normala in afara perioadelor acute ale bolii, putandu-se realiza pe toate planurile.

PROFILAXIA TERTIARA

Consta in prevenirea complicatiilor survenite in timpul bolii si anume: I.R.A., I.R.C.,

necroza papilara, HTA, pielonefroza, rinichiul-atrofie unilateral.


19/38

CAPITOLUL II

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR CU INFECTII RENALE


20/38

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI T.M.

II.1 CULEGEREA DATELOR

Surse de culegere a datelor:- pacient

- foaie de observatie

- documentele pacientilor

- echipa medicala

Tehnica de culegere a datelor:

- interviu

- luare de notite

- observatie

Date privind identificarea pacientului:

Date fixe:

- nume: T

- prenume: M

- varsta: 40 ani

- sex: masculin

- nationalitate: romana

- religie: crestin-ortodoxa

- stare civila: casatorit

- ocupatia: fara

Date variabile:

- pacientul locuieste in Lipanesti cu sotia si 2 copii

- gusturi personale: bolnavul are o alimentatie normala, echilibrata; prefera fructele si dulciurile

- obiceiuri, preferinte: are un regim de viata sanatos, traieste in aer liber, face miscare

- consuma cafea ocazional, fumeaza

Starea de sanatate anterioara

Date antropometrice:

- greutate: 68 kg

- inaltime: 1,79 m


21/38

- grupa sanguina: A II, Rh (+)

Modificari somatice si senzoriale

auzin limite normale vaznu prezinta modificari oculare, distinge culorile mirosin limite fiziologice dentitienu prezinta proteze dentare sau modificari patologice eliminariperturbate din cauza infectiei urinare; scaun normal 1/zi psihicfara modificari patologice, orientat, comunicativ, deschis scaunperturbat din cauza durerilor lombare mobilitatepartial afectata de durerile colicative lombare alimentatiepacientul are o alimentatie normala, apetit pastrat; serveste masa de 3 ori pe

zi si isi asigura aportul zilnic de elemente nutritive

Informatii legate de boala

Data internarii: 6.01.2013

Diagnostic medical la internare: infectie urinara inalta, microlitiaza urinara, duplicitate

pielocaliceala stanga

Motivele internarii: dureri lombare mai accentuate lombar stanga, polakiurie, disurie, Giordano

(+), insomnie

Istoricul bolii

Pacientul T.M. in varsta de 40 de ani, fara antecedente patologice semnificative, recentexternat din sectie, a fost internat de urgenta cu dureri colicative lombar stang si sindrom

mictional cu urocultura (+) pozitiva si cu E. coli si ecografie (-) negativa; rinichi de

dimensiuni normale, dar posibila microlitiaza si usoara distensie grup caliceal rinichi

stang.

Examen clinic pe aparate

tegumente si mucoase normal colorate

tesut adipos subcutanat anatomic sistem ganglio-limfatic: nu se palpeaza aparat respirator: cai superioare respiratorii libere, torace normal conformat, amplitudini

respiratorii simetrice, murmur vezicular prezent


22/38

aparat cardio-vascular: soc apexian V. IC., zgomote cardiace ritmice, TA= 120/70mmHg, artere periferice pulsatile

aparat digestiv: limba normal colorata, umeda; abdomen suplu, participa ritmic lamiscarile respiratorii, sensibil la palpare in etajul inferior stang; ficat la limita superioara

la C6 si cea inferioara sub rebord; splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent

aparat genito-urinar: rinichi nepalpabil, Giordano (+) pe stanga; polakiurie S.N.fara redoare de ceafa sau semne de focar neurologicExamene de laborator

uree si creatinina sumar urina urocultura: s-au dezvoltat 10.000 germeni/ml; s-au dezvoltat E. Coli peste 100.000

germeni/ml

albumina, urme nedozabile rare epitelii foarte rare leucocite rar acid uric s-a efectuat antibiogramaExamen radiologic

Ecografie abdominala

- ficat cu diametrul anteroposterior lombar stang 70 mm ( AP 1s = 70 mm) lombar drept si

parenal 130 mm;

- ecostructura hepatica omogena;

- colecist fara calculi, pereti de grosime normala, continut transonic;

- vena porta (VP) si cai biliare principale CBP de calibru normal;

- pancreas cu dimensiuni ecostructurale normale;

- splina 100 mm os lung;- rinichi drept (RD) 104 mm;

- rinichi stang (RS) 106 mm cu IP normal de partea stanga usoara depresie in grup caliceal

superior fara mecrocalculi;

- vezica urinara (VU) cu pereti supli si continut transonic;

- prostata 55/32 mm.


23/38

Examen anatomo-patologic

Urografia

- secretie si excretie prezenta bilateral concomitent;

- imagini renale moderat marite in dimensiuni;

- usoara dilatatie a grupului calicial superior si dedublare;

- pielocaliceal bilateral de partea dreapta continuata cu dedublarea ureterala 1/3 proximal;

- vezica urinara amprentata superior.

Consult urologic cu filme

- duplicitate pielouretrala dreapta;

- pielonefrita.


24/38

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE

INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE

DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

1. A respira si a avea o buna

circulatie

- TA = 120/70 mmHg

- secretii reduse

- frecventa respiratorie

modificata 27 r/min

- dispnee

- polipnee

- zgomote respiratorii

- puls tahicardic 97 p/min

- De ordin fizic:

- infectia urinara

- De ordin psihologic:

- teama fata de evolutia

bolii

- anxietate

- neliniste

- De ordin sociologic:

- spitalizarea

- insuficienta cunoastere

2. A bea si a manca - dentitie buna, completa

- reflex de deglutitie prezent

- digestie normala

- apetit pastrat

- masticatie usoara si eficace

3. A elimina - tranzit intestinal prezent si in

limite normale

- scaun fiziologic 1/zi normal

- polakiurie

- disurie

- Giordano (+) lombar stang

- De ordin fizic:

- infectia urinara



25/38

d.p.d.v. al consistentei

- urina cu miros caracteristic

amoniacal

- aspect tulbure cu flocoane,

mucus, puroi

- culoare modificata galben-

brun, tulbure

- anxietate

- neliniste


- lipsa cunoasterii

4. A se misca si a avea o buna

postura

- mobilitate afectata limitata

- postura si miscari perturbate

- pozitie antalgica in cocos de

pusca

- imposibilitatea adoptarii

diferitelor posturi

- De ordin fizic:

- dureri lombare


- anxietate

- neliniste


- insuficiente

cunostinte

5. A dormi si a se odihni - incomoditate

- ore putine de somn

- treziri nocturne repetate

- oboseala- disconfort

- De ordin fizic:

- dureri lombare


- anxietate- neliniste


- insuficiente

cunostinte

6. A se imbraca si dezbraca - vestimentatie corespunzatoare

anotimpului


26/38

- haine curate, ingrijite

- preocupare pentru aspectul

fizic si tinuta vestimentara

7. A mentine temperatura

corpului in limite normale

- febra moderata 38,6oC

- tegumente rosii, calde

- transpiratii repetate

- hiperemia fetei

- infectia urinara

8. A fi curat, ingrijit, a-si

proteja tegumentele si

mucoasele

- deprinderi igienice

- preocuparea pentru igiena

personala

- aspect ingrijit

- mucoase uscate

- piele rosie, calda

- transpiratii

- tegumente deshidratate

- infectia urinara

9. A evita pericolele - anxietate moderata

- teama fata de evolutia bolii

- risc de loviri, caderi

- complicatii locale

- scaderea rezistenteiorganismului

- procesul infectios

10. A comunica - functionare adecvata a

organelor de simt

- debit verbal normal

- comunicativ, deschis

- cooperant


27/38

11. A actiona conform

propriilor convingeri

- interes in a invata

- preocupare fata de propria

persoana

12. A invata cum sa-si pastreze

sanatatea

- interes in acceptarea normelor

de sanatate

- acumulare de cunostinte

13. A se recrea - dificultate in a indeplini

activitati recreative

- boala

- anxietate

14. A fi preocupat in vederea

realizarii

- lipsa de preocupare in vederea

realizarii

- boala

- spitalizarea


28/38

PROBLEME ACTUALE

- respiratie inadecvata;

- dispnee;

- eliminari urinare inadecvate din punct de vedere cantitativ si calitativ;

- postura inadecvata;

- insomnie;

- hipertermie;

- carente de igiena:

- dificultatea de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele

- vulnerabilitate fata de pericole;

- anxietate;

- dificultatea de a indeplini activitati recreative;

- dificultatea de a se preocupa in vederea realizarii;

- durere.

PROBLEME POTENTIALE

- risc de atingere a integritatii fizice si psihice;

- risc de complicatii;

- risc de alterarea integritatii.

DIAGNOSTIC DE NURSING

1. Respiratie inadecvata din cauza infectiei urinare manifestata prin: dispnee cu polipnee,

frecventa respiratorie modificata (27 r/min).

2. Circulatie inadecvata, cauzata de procesul infectios, manifestata prin tahicardie.

3. Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ cauzata de infectia urinara, manifestata prin:

polakiurie, disurie, aspect tulbure cu mucus, flocoane, puroi.

4. Postura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie antalgica, incapacitatea adoptarii

diverselor pozitii.

5. Insomnie din cauza durerilor manifestata prin ore insuficiente de somn, disconfort.

6. Hipertermie cauzata de infectia urinara manifestata prin T = 38,6oC.

7. Vulnerabilitate fata de pericole din cauza durerilor bolii manifestata prin anxietate.


29/38

8. Dificultate de a indeplini activitati recreative din cauza bolii manifestata prin imposibilitatea

efectuarii de activitati recreative.

9. Dificultate de a fi preocupat in vederea realizarii, din cauza procesului infectios, manifestata

prin lipsa de preocupare.

10. Durere din cauza afectiunii manifestata prin pozitii antalgice, facies crispat.


30/38

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

1. Durerea - sa se diminueze

durerea in cel mai

scurt timp

- am evaluat durerea

- am observat localizarea, periodicitatea

intensitatea, caracterul

- am asezat pacientul in pozitie

antalgica

- la indicatia medicului am

administrat:

- Diclofenac supozitoare

2/zi

- No-spa 1 fl/2/zi

- in urma ingrijirilor si a

tratamentului durerea a

cedat ca intensitate

2. Dispnee

Circulatie

inadecvata

- sa prezinte o

respiratie in limite

normale

- am masurat respiratia, pulsul, TA si

am notat in foaia de observatie

- amdiscutat cu pacientul pentru a-l

linisti si a-i inlatura anxietatea

- am aerisit salonul

- am umidificat aerul

- am observat respiratia des pentru a

observa ameliorarile

3. Eliminari

inadecvate

- pacientul sa

prezinte urina

fiziologica in 24 h

- am observant eliminarile

- am observat urina: miros, aspect,

culoare

- am recoltat urina pentru laborator

- am masurat diureza si am notat in

foaia de observatie

- am observant emisia urinei si am

- la indicatia medicului am

administrat:

- Ciprinol 1 cp/12 h

- Urovatinex 3-5

plic/zi

Cu 2 zile inaintea examenului

carbune animal + Triferment

- in urma tratamentului

si a ingrijirii de care a

beneficiat, pacientul are

mictiuni in limite

fiziologice, iar infectia

urinara este in curs de

vindecare


31/38

anuntat medical

- am interupt administrarea de lichide

cu 12 ore inainte

- am invatat pacientul sa recolteze direct

din mijlocul jetului urinar 10-20 ml

dupa ce au curs primele picaturi; sa

utilizeze o eprubeta sterila

- am invatat pacientul sa faca toaleta

organelor genital

- am pregatit pacientul in vederea

efectuarii urografiei

- am efectuat clisma evacuatoare cu o

seara inainte

- am invatat pacientul sa nu consume

nimic in dimineata examinarii

- am comunicat pacientului unelemanifestari care pot sa apara: ameteli,

dureri abdominal, dar acestea dispar

repede

- am condus pacientul in sala de

radiografie

- am pozitionat pacientul in decubit

2Un/3/zi

- in seara precedenta

examenului am administrat 2

lingurite de ulei de ricin

- in ziua examenului am

administrat Odiston 2 fl i.v.

incalzite la temperatura

corpului

- Romergan 1 fl i.v. si HHC

200 mg

- am efectuat testarea la

substantele de contrast


32/38

dorsal pe masa radiologica

- am administrat 2 fl. de substanta de

contrast

4. Postura

inadecvata

Pacientul sa

prezinte o postura

si o mobilitate in

limite normale

- am observat pacientul

- am evaluat posibilitatea de mobilizare

- am recomandat o pozitie antalgica

- am recomandat miscari usoare fara

bruschete

- am efectuat cu pacientul exercitii

usoare de gimnastica

- in urma ingrijirilor

pacientul si-a reluat

partial mobilitatea

5. Insomnie Pacientul sa aiba

un somn odihnitor

- am asigurat o atmosfera calma

- am inlaturat factorii perturbatori

- am oferit pacientului un pahar cu lapte

cald inainte de culcare

La indicatia medicului am

administrat:

- Diazepam 1 fl i.m. seara

- in urma tratamentului

pacientul doarme bine si

se trezeste odihnit

6. Hipertermie Pacientul sa-si

pastrezetemperatura in

limite normale

- am masurat temperatura la intervale

scurte de timp; am notat valorile infoaia de observtie

- am observat faciesul, tegumentele si

starea generala a pacientului

- am aplicat comprese reci pe frunte si

piept si le-am schimbat la 15 minute

- am asigurat o ventilatie optima a

La indicatia medicului am

administrat:- Algocalmin 1 fl i.m.

- Paracetamol supozitoare

- temperatura a inceput

sa revina la normal


33/38

salonului

- am asigurat lenjerie de pat si de corp

curata

7. Dificultate in

a-si pastra

tegumentele si

mucoasele

curate (carente

de igiena)

Pacientul sa-si

poata mentine si

realiza igiena

corporala

- am asigurat igiena zilnica a

pacientului

- am asigurat lenjerie curata

- am observat tegumentele pacientului

8. Dificultate de

a indeplini

activitatile

recreative

Pacientul sa poata

indeplini activitati

recreative

- am creat mijloace de relaxare

- am furnizat reviste si ziare

- am exploatat hobby-urile pacientului

- am pastrat legatura cu familia si

prietenii

- pacientul se simte mult

mai bine; a descoperit

mijloace de recreere

limitate la posibilitatile

sale

9. Dificultate in

a se preocupapentru a se

realiza

Pacientul sa fie

preocupat invederea realizarii

- am ajutat pacientul sa se adapteze in

mediul spitalicesc- am oferit incredere si sprijin in caz de

nevoie

- pacientul este

preocupat- s-a obisnuit cu

spitalizarea


34/38

INVESTIGATII DE LABORATOR

ANALIZA

CERUTA

MODELE

RECOLTATE

VALORI

OBTINUTE

VALORI

NORMALE

1. Ureea - se recolteaza 5-10 mlsimplu venos

50,15 mg % 0,20-0,40 g % sau20-40 mg %

2. Creatinina - se recolteaza 5-10 ml

sange simplu

1,58 mg % 0,6-1,2 mg %

3. Acid uric - se recolteaza 5-10 ml

sange simplu

6 mg % 2-7 mg %

4. Na+

- se recolteaza 5-10 ml

sange vena in sticlute

heparinate

138 mEq/l 140-150 mEq/l

5. K+

- 5-10 ml sange venos in

sticlute heparinate

4,3 mEq/l 3-5 mEq/l

6. Cl-

- 5-10 ml sange in sticlute

heparinate

104 mEq/l 90-110 mEq/l

7. Albuminurie - se recolteaza un esantion

de 150 ml urina

- prezenta albuminei

in urina

absent

8. Leucocite - se recolteaza esantion de

100-150 ml urina (sumar

urina)

- foarte rare 0


35/38

TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE

PREZENTARE

CALEA DE

ADMINISTRARE +

DOZA

FARMACODINAMICA

1. Diclofenac supozitoare de 100 mg rectala 2 sup./zi antiinflamator

2. No-spa fiole 20 ml I.M.

2/zi

antispastic

3. Ciprinol drajeuri 500 mg per os

2 dj/zi

antiinfectios

4. Urovatinex solutie pentru uz intern Per os

5 picaturi/zi

antiseptic urinar

anticeluloza

5. Romergan fiole 2 ml I.V.

1 fl/zi

antihistaminic

sedativ

6. HHC fiole I.M.

2 fl/zi

antiinflamator

7. Diazepam fiole 2 ml I.M.

1 fl

tranchilizant

8. Algocalmin fiole 2 ml I.M.

1 fl

analgezic

9. Odiston fiole 10 ml I.V. lent

1 fl

substanta de contrast


36/38


37/38

Ciprofloxacinsensibil

PLAN DE RECUPERARE

In urma spitalizarii si a tratamentului efectuat, pacientul se externeaza ameliorat cu

urmatoarele recomandari:

- sa evite frigul

- sa evite umezeala

- sa evite efortul fizic excesiv si surmenajul psihic

- alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus, ingestie de lichide

- continuarea tratamentului

- sa respecte regimul alimentar

- sa repete urocultura cu antibiograma la 30 zile

- sa revina la control


38/38

BIBLIOGRAFIE

CORNELIU BORUNDEL: Manual de medicina interna pentru cadre medii

Editura ALL, 2002

LUCRETIA TITIRCA: Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale

acordate bolnavului

CAROL MOZES: Tehnica ingrijirii bolnavului

Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti, 1997

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	grigorescucristina
View:	244 times
Download:	0 times

Infectii Urinare Bun 2013

Documents