Infectii Nozocomiale

8/12/2019 Infectii Nozocomiale

1/51

Infectii nozocomiale

Dr. Diana Stoica

Medic specialist epidemiologie


2/51

Scurt istoric

Infectiile legate de actul de ingrijire medicala: sunt cunoscute din secolul XVII

dar la rangul de abordare stiintifica sunt

semnalate sistematic doar din secolul XIX prinobservarea 'bolii de spital',

respectiv din secolul XX, concomitent cu

perfectionarea cunostintelor de etiologie sipatogenie infectioasa, respectiv clarificareanotiunilor de asepsie, antisepsie, sterilizare,dezinfectie, etc.


3/51

n Romnia, apar, n 1744, instruciuni

privind izolarea bolnavilor contagioi ireguli de asepsie i antisepsie,remarcndu-se implicarea unor medici

de prestigiu n combaterea infeciilornozocomiale (C. Davilla- 1877; V.Babe- 1885-1926; I. Cantacuzino-1896-1936).


4/51


5/51

Ce sunt infectiile nozocomiale?

Termenul este atribuit infeciilorpe care un individ sntossau bolnav le

contracteaz cu ocazia unor prestaii efectuate n uniti medico-

sanitare sau medico-sociale n afara manifestrilor caracteristice

incubaieisau debutului bolilor preexistente.

n categoria infeciilornozocomiale este corect a se introduce iinfeciile

care apar la personalul medico-sanitar, n timpul i din cauze bine

definite, legate de anumite activittiefectuate n servicii spitaliceti,

de ambulatoriu sau unitide asistenmedico-social.


6/51

Infectiile nozocomiale in cifre

Prin caracterul lor universal, infeciile nozocomiale sunt

considerate n prezent ca o problem major de

sntate populaional pentru toate serviciile de

asistenmedicalsau medico-social.

Cu o inciden i prevalen subevaluate, valorile

indicatorilor de morbiditate i letalitate la nivel mondial

au in prezent un caracter estimativ.


7/51

Astfel, se apreciazc5-10%

dintre pacieniispitalizaisunt afectaide o infecie

nozocomial.


8/51

Semnificatia IN in practica

medicala

Infecia nosocomial este opatologie infecioascare:

nu poate fi eradicat

dar poate fi semnificativ evitatsau redusprin: msuriprofesionale

(medicale ide ngrijire)

supraveghere epidemiologic

corectipermanent management adecvat pentruactivitileunitii

33.3%

33.3%33.3%

IN care pot fi prevenite

IN care partial pot fi evitateIN care nu pot fi eliminate


9/51

Implicaiile pe care le au infeciile nozocomiale, att

medicale ct i socio-economice, sunt multiple i

complexe, fiind rezultate din faptul cele determin

prelungirea duratei de spitalizare, agravarea bolii de

baz, ncrcarea activitii medicale, favorizarea

apariiei complicaiilor, sechelelor sau deceselor,

creterea cheltuielilor pentru terapia intreinerea

bolnavilor, pierderi familiale, ocupaionale i

psihosociale.


10/51

Etiologia infectiilor nozocomiale

Orice microorganism(patogen sau facultativ patogen)

poate provoca o infecie nosocomial

dac este prezent:- la momentul potrivit;- ntr-un loc nepotrivit;- la o persoan spitalizat i tratat;

Riscul infecios

este corelabil cu:- densitatea microorganismelor dinmediu;

- caracteristicile de virulen modificateprin antibiotice, antiseptice i alte

condiii;- rezistena sczut a pacienilor prinboal, terapie i proceduri invazive;

- porile de ntrare multiple, variate iartificial create prin ngrijiri specifice;


11/51

Bolnavul asistat nu poate fi

sterilizat Colonizarea obinuit a

situsurilor naturale nu poate fidesfinat

Prezena obinuit a

microorganismelor n mediu(inclusiv n mediul de spital) nupoate fi anihilat

Mediul de spital nu poate fisteril

Sterilizarea, asepsia,

antisepsia poate meninemediul de spital la un prag detoleran pentru o imunitateadaptabil

Imunodepresia i procedurilede ngrijiri scad adaptabilitateaaprrii imune


12/51

IN pot fi cauzate de:Virusuri

Bacterii

Fungi patogeni

Paraziti


13/51

BACTERIILE- comensale- se gsescn flora obinuita fiinelorumane

- au un important rol protector, prevenind colonizarea cumicroorganisme patogene.

- risc infecii oportuniste daca gazda naturala esteafectata (ex: stafilococii cutanaicoagulazo negativi, E.coli)

-patogene: - au o virulensuperioar,icauzeazinfecii(sporadicesau epidemice) indiferent de starea pacientului.

- Gram pozitivi (Stafilococus aureus, Streptocociibetahemolitici) - isunt adesea rezistente la antibiotice.

- Gram negativi : Enterobacteriile (de ex. Escherichiacoli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Serratia Marcescens),Pseudomonasaeruginosa, etc.

- Legionella poate provoca pneumonia (sporadic sauendemic)prin inhalarea aerosolilor ce coninapcontaminat (aercondiionat,duuri,aerosoli terapeutici).


14/51

VIRUSURILE- HBV, HDV, HCV( transfuzii, dializa, injectii,endoscopie)

- HAV

- HIV- VRS, rotavirusuri, enterovirusuri(pe cale fecal orala)

- v. Rubeolei, Rujeolei

- v. gripal

- virusuri herpetice (v. herpex simplex, VVZ)


15/51

PARAZII I FUNGI- sunt asociate cu expunerea prelungit la

antibiotice, cu alimentatia parenterala, cu intubatiatraheala.

- Giardia lamblia- organisme oportuniste (Candida albicans,

Aspergillus, Cryptococcus neoformans, Cryptosporidium produc infectii in timpul tratamentelor antibiotice prelungitesi imunosupresiei grave si cresc mortalitatea)


16/51

Procesul epidemiologic al

infectiilor nozocomiale


17/51

SURSE DE INFECIE Oameni : - bolnavi tipici, atipici

- purtatori: preinfectiosi, sanatosi, fosti bolnavi(convalescenti sau cronici)- fiecare dintre acetiapoate

fi colonizat: nazal, faringian, tegumentar, intestinal, genito-urinar,etc. Personal medico-sanitar si auxiliar Studeni, elevi Vizitatori

Artropode, rozatoare Instrumentar contaminat Solutii medicamentoase contaminate cu germeni Suprafete si vesela contaminate


18/51

Modurile i cile de transmitere sunt

deseori intricate, crend dificulti nidentificarea ineutralizarea acestora.

Modul direct de transmitere se

realizeaz, deseori, prin contactul

nemijlocitntre pacieniintre acetiaipersonalul din spitale sau uniti de

ambulatoriu.

Modul indirect de transmitere estepredominant n infeciile nozocomiale,

deoarece, n cele mai multe cazuri, sunt

vehiculai de la surse la receptivi ageni

rezistenin mediul ambiental.


19/51


20/51

Receptivitatea Este intalnita cu intensitati diferite, in raport cu categoriagrupurilor de risc la IN care in general, pot prezenta deficiente alerezistentei generale nespecifice si ale imunitatii. (rezistenta naturalascazuta)

Este crescutala:- varstele extreme

- persoanele cu boli cronice asociate

- abuzul de antibiotice (distruge flora normala a organismului si cuformarea de germeni rezistenti)

- manopere invazive IN se intalneste la toate varstele dar prezinta o incidenta si oseveritate deosebita la grupurile cu risc crescut compromise: nn,

prematuri, traumatizatii chirurgical, accidentati, arsi, diabeticii, dializatii,TB, SIDA, bolnavi cu depresie imunitara, etc.


21/51


22/51


23/51


24/51


25/51


26/51


27/51


28/51

Preventia IN

Prevenirea esteresponsabilitatea tuturor

persoanelor i serviciilor

implicate n asistena

medical;


29/51

RESPECTAREA PRECAUIUNILORUNIVERSALE

Masuri fata de sursa potenial de

infecie(pacientul)necesit:

examinare / depistare/ investigarecorect, pe baza unor concepte unitare;

izolare funcional icomportament

educat;

condiii adecvate de ngrijiri;

tratament de specialitate

limitarea/interzicerea vizitatorilor

Modaliti de izolare a pacienilor in


30/51

Modaliti de izolare a pacienilor inunitatile spitalicesti

Internarea pacienilor purtatori sau

suspiciosin rezerve individuale.

Folosirea mtilor de unic folosin, a

mnuilor, a halatelor, etc.

Instrumentarul i articolele care nu suntde unic folosin trebuie decontaminate

dupfiecare folosire.

Lenjeria trebuie considerat din start ca

fiind contaminat. De evitat transportul bolnavilor ntre

seciile aceluiai spital sau alte spitale


31/51

Masuri fata de caile de transmitere prin:- conditii de spitalizare adecvate

- respectarea circuitelor

- manopere terapeutice / de ngrijiri cu riscminim;

- asepsie iantisepsie eficient;-sterilizare i meninerea sterilitii

instrumentarului;

-curenie i dezinfecie corect asuprafetelor;

- igiena mainilor

- igiena aerului in spatii inchise

- supraveghere permanentiprofesional;

- controlul si igiena alimentelor


32/51

Masuri fata de susceptibilitatea pentru infecie, se obtin prin:-protejarea imenajarea striide imunodeficien;

-masuri generale in functie de forma clinica si localizarea IN

- izolarea individuala a celor mai receptivi, cu rezistenta

scazuta

- evitarea spitalizarilor prelungite

-Cresterea rezistentei organismului (inclusiv vaccinuri, Ig,etc)

-Administrare controlata a antibioticelor

-Schimbarea AB pe perioade-Educatie sanitara a bolnavilor

-Igiena mediului inconjurator

M il l t d it l l


33/51

Masurile luate de spitalele europene

pentru o lupta eficienta impotriva

infectiilor nosocomiale

- introducerea programului de screening molecular pentrutoti pacientii internati in cadrul unitatilor spitalicesti

Acest program cuprinde: Recoltare la internare a exudatului nozo-faringian Recoltare de probe bacteriologice din toate plagile pe care leprezinta pacientul la internare Recoltare de sange si insamantarea acestuia pe medii decultura specifice Recoltare de sputa in vederea detectarii bacilului Koch Recoltare de probe pentru detectarea de enterovirusi si pentruC.difficile


34/51

Olanda are cel mai restrictiv program princare se testeaza toti pacientii ce urmeaza a fiinternati cat si tot personalul spitalicesc.

Acestea duc la un procent foarte scazut deinfectare


35/51

Cu cat se reduc costurile spitalului dacase porneste un program de screening?


36/51

Cu peste 80% atunci cand seactioneaza preventiv sau rapid in cazuldetectiei unei infectii nosocomiale.

Cheltuielile de ngrijire pentrupacieniicu infectii nosocomiale sunt

mult mai mari dect costurile deSCREENING


37/51

Diminuarea costurilor

Reducerea perioadei de spitalizare Reducerea costurilor cu antibioticele utilizate

Reducerea perioadei de incapacitate de munca Reducerea costurilor legate de patologiadeterminata de complicatiile infectiilor nosocomiale Reducerea mortalitatii

Reducerea riscului de contaminare si deimbolnavire pentru personalul medical Reducerea cheltuielilor legate de investigarea sidiagnosticarea clasica a infectiilor nosocomiale


38/51

Precautiunile universale

PU: ansamblu de masuri menite sa previna transmiterea infectiilor cu calede transmitere sanguina, la locul de munca al personalului.

Regulile de baza ale PU:

1. Considera toti pacientii potentiali infectati (deoarece cei maimulti dintre purtatorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni

sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj).

2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt

contaminate cu HIV, VHB, VHC,

3. Considera acele si alte obiecte folosite in practica medicala ca

fiind contaminate dupa utilizare.


39/51

Aplicarea PU reduce riscul de expunere cu 30%:SE REFERAla:

Igiena mainilor personalului medical;

Utilizarea echipamentului de protectie;

Manevrarea corespunzatoare a materialelor si aechipamentului care a fost utilizat pentru acordarea deingrijiri a pacientului;

Manevrarea corecta a lenjeriei murdare;

Prevenirea accidentelor si expunerilor la sange/produse

biologice; Curatenia si controlul acesteia in unitatile medicale;

Manevrarea corespunzatoare a deseurilor medicale;


40/51

Spalarea mainilor

Mna joaca un rol important in transmitereaunor infectii de la o persoana la alta sau dintr-unloc in altul, spalarea minilor fiind cel mai importantsi uneori singurul mod de prevenire a contaminarii

si diseminarii agentilor microbieni.

ESTE CEA MAI IMPORTANTA PROCEDURAPENTRU PREVENIREA INFECTIILOR

NOSOCOMIALE!


41/51

1.SPALAREASIMPLA A MAINILOR

2. SPALAREA ANTISEPTICA

3. SPALAREA CHIRUGICALA


42/51

CAND?

CUM?


43/51


44/51

AES

Orice expunere accidentala la sange, la un lichidbiologic contaminat cu sange sau la un fluid carepoate sa contina agenti patogeni transmisibili prinsange, care presupune:

lezarea tegumentelor (intepatura, taietura) sau

proiectarea pe mucoase sau pe tegumentele lezate(oculara, bucala)

Prin sangeintelegem: sange integral, plasma,ser, alte componente din sangele uman.


45/51

Exista peste 50 de agenti patogeni transmisibili prin sange: virusuri, bacterii,fungi, etc.

VHBVHCHIV

Plasmodium (malar iae, fa lc iparum, viv ax) Mycobacter ium tubercu los is

Leptospira

Ricketsia

Treponema pal l idum

Toxop lasma gond i i

Staphylo cocc us aureus

Bruc el la spp.

Riscul de transmitere in functie de


46/51

Riscul de transmiterein functie detipul de lichide biologice


47/51

Atitudinea in caz de AESIngrijirea de urgenta in caz de expunere percutana

Intreruperea activitii

Se spalimediat loculcu apispuniapoise cltete

Aplicarea unui tampon mbibat n antiseptic cu timp de contactminim 5 minute:solutie clorigena diluata 1/10, compus iodat, alcool 70sau alt dezinfectant cutanat

Uscareaplgii

Aplicarea unui pansament impermeabil Imbrcareaunei manui,n cazuln care se continulucrul

ATENIE!!! Este interzis sangerarea, deoarece, poate creea

microleziuni care pot accelera difuziunea virusului


48/51

Ingrijirile de urgenta in caz de expunere amucoaselor

Splare abundent a zoneiexpuse timp de5minute cu ser fiziologic sau cu apn cazul abseneiacestuia.

ATENIE!!!Nu se cltete cu alcool,

(vasodilataia local favorizeaz ptrunderea

germenilor).


49/51

Conduita in caz de AES

Dup asigurarea ngrijirilor de urgen, persoana accidentatseprezint n prima or de la accident, la medicul ef desecie/compartiment, la medicul ef de gard sau mediculepidemiolog.Datele se comunic ulterior medicului de medicina muncii!

Se consiliazpersoana accidentat i pacientul surs

Se obine de urgen o prob de sangede la pacientul surs,pentrutestare de Ac HIV consimit (test rapid) i ulterior pentru testare Ag HBsi Ac HCV

Se trimite proba la laborator pentru testare rapid

Dac testul este POZITIV se cere sfatul medicului infecionistpentru decizia de ncepere a chimioprofilaxiei antiretrovirale, n primele2-3 ore de la accident!!!


50/51

Se face consilierea pre-testare a persoanei accidentate i secompletez Fiade supraveghere a AES

Se recolteazoprobde sange de la persoana accidentat, nprimele 24 de ore de la AES, pentru determinarea statusului imunologiciniial(Ac HIV, Ag HBs, Ac HCV)

Se expediazprobele (de la pacientul surside la accidentat) lalaborator, pentru testare

Se face vaccinare anti-hepatit Ba persoanei accidentate (schemarapid sau rapel,dup caz) n cazul n care riscul de infecie cu VHB este

prezent i riscul de infecie cu HIV i/sau VHC este absent

In cazul n care riscul de infecie cu HIV i/sau VHC este prezent,

indiferent de riscul VHB, persoana accidentat va fi ndrumat ctrespitalul/secia de Boli infecioase, pentru a se stabili o conduit adecvat

Se face consiliere post-testare

Se fac testrile n dinamicla 6 spt, 3 luni i 6 luni de la AES

Se evalueaz supravegherea la 6 luni de la AES.


51/51

Echipa CPCIN vamultumeste!

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	stoichita-raluca
View:	275 times
Download:	3 times

Infectii Nozocomiale

Documents