INFECŢII GASTRO-INTESTINALEInflamaţia epiteliului gastric si intestinal,
Simptome : - anorexie, greţuri , vărsături (tub digestiv superior), - diaree, - discomfort abdominal
Etiologie: bacteriană: - Salmonella - Shigella - E.Coli - Campylobacter virală : - V. Norwalk, - rotavirus, - adenovirus parazitară: -lambliaza, - kryptosporidium toxică: - ciuperci, - fructe de mare, - metale grele
Fiziopatologie:- mecanism noninvaziv: enterotoxine împiedică absorbţia din lumen şi determină secreţia de apă şi electroliţi
v. cholerae, E. Coli- mecanism invaziv: germenii penetrează mucoasa digestivă - ulceraţii, - sângerări, - exudat bogat în proteine, apă, electroliţi:
Shigella, Salmonella, E.Coli - infecţii sistemice
NON IVAZIVE:
VIBRION HOLERIC
E.COLI ENTEROTOXIC ENTEROBACTER
KLEBSIELLA CL. PERFTINGENS
B.CEREUS
STAF.AURIU
CITROBACTER ROTAVIRUS PARVOVIRUS ADENOVIRUS ENTEROVIRUS V.NORWOLK V.BALTIMORE
INVAZIVE: SHIGELLAE. COLI
ENTEROPATOGENSALMONELLAYERSINIAC.JEJUNIENTEROCOCPROTEUSPIOCIANIC
SISTEMICE:
SALMONELLA E.COLI
YERSINIA
CAMPILOBACTER
Toxiinfecţiile alimentare
- boli acute, apar sporadic/focare după consum de alimente contaminate cu diverse microorganisme şi/sau toxinele lor
Clinic : - debut brutal - fenomene digestive - fenomene toxice generale.
Etiologie: - se poate preciza doar în 40-60% din cazuri; - enterobacteriacee - Salmonella, - Shigella, - E.coli -stafilococ -enterococ Alimente cel mai frecvent contaminate: -carne şi produse din carne, peşte -lapte şi produse lactate, lapte praf -ouă (în special raţă), praf de ouă
Patogenie -virulența si patogenitatea germenilor, -cantitatea de germeni sau toxine ingerate, -caracteristici ale organismului infectat (vârsta, stare de nutriție, boli de fond ) -conditii de mediuLa 6-36 ore de la ingestie inflamația mucoasei gastro-intestinale pierderi de apă si electroliți prin vărsaturi și scaun => deshidratare -pierdere de Na, K, Ca -astenie, hipo TA -IRA -acidoză
Toxiinfecţia alimentară cu Salmonella
Incubația - 12-36 ore (4-48 ore)
Debut -brusc sau brutal -stare de rău general, astenie -cefalee, amețeli -greață, vărsături, colici -tegumente reci, palide
Perioada de stare -diaree, scaune frecvente, abundente, apoase, galben-verzui sau verzi (piure de mazare) -SAD, mialgii -obnubilare -febra , herpes - hipoTA (soc infectios)-oligurie -cefalee, ameteli, somnolenta sau agitatie +/-sindrom meningean
Biologic
- uree -Cl, Ca, K scazut - RA scăzută, BE crescut +/- hemocultura - coprocultura : Salmonella +, Atb
Forme clinice-ușoare-medii-severe -10-14 zile-hipertoxice deces
Complicații -pielonefrite -flebite -redeșteptarea unei colecistiteDiagnostic pozitiv -clinic -laborator - coprocultura
Diagnostic diferențial:-intoxicații accidentale-febră tifoidă -holera
Tratament-repaos-dieta – alimentțtie de tranzitie-antiemetice, pansamente gastrice-antibioterapie- reechilibrare hidroelectrolitică, acidobazică, HSH
DIZENTERIA BACTERIANA
Boala infecțioasă acută a colonului determinată de Shigella -dureri abdominale,
-tenesme, -scaune muco-pio-sanguinolente, -fenomene toxice generale.
DIZENTERIA BACTERIANA
Etiologie
-Shigella, bacili gram negativi, imobili, nesporulaţiA - Sh. Dysenteriae (Sh. Shigae) -10 serotipuriB - Sh. Flexneri - 6 serotipuriC - Sh. Boydii -15 serotipuri D - Sh. Sonnei - 1 serotip
Patogenie - calea de transmitere - digestivă - doza infectantă -10-100 germeni - multiplicare în intestin gros (sigmoid, rect)
DIZENTERIA BACTERIANA
DIZENTERIA BACTERIANA
Forme clinice:
- diaree simplă (gastroenterită) - formă medie - dizenterie toxică (sugar) - colită hemoragică
DIZENTERIA BACTERIANA
Tablou clinic Incubație -1-7 zile (medie 2-4 zile) Debut -brusc cu colici abdominale, diaree, tenesme -febra +/- vărsăturiScaune dizenterice-afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20-100/24 ore)-cantitate redusă (cat o spută)-coardă colică
DIZENTERIA BACTERIANA Tablou clinic Perioada de stareScaune dizenterice - afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20-100/24 ore), - cantitate redusă (cat o spută), - coardă colică.Manifestări generale - +/- febră, - alterarea stării generale, - cefalee, - +/- SAD - oligurie
Biologic -leucocitoză cu neutrofilie, -astrup, ionogramă, -coprocultură, atb
Evoluție -vindecare, -cronicizare cu recrudescențe, -purtător cronic.
DIZENTERIA BACTERIANA
Complicații -nevrite periferice toxice, -artrite nesupurative, -anemie, scădere ponderală.
Diagnostic diferențial-toxiinfecții alimentare,-enterocolite cu alţi germeni (E. coli),-dizenterie amoebiană,-rectocolita ulcerohemoragică,-la sugar -invaginația intestinală.
DIZENTERIA BACTERIANA
DIZENTERIA BACTERIANA
TratamentReechilibrare hidro-electrolotică şi acido-bazică - soluţii pentru rehidratare orală - i.v RingerCalmarea durerilor abdominale (căldură locală) - se evită anticolinergiceleAntibioterapie – cotrimoxazol - acid nalidixic - ampicilinăEubiotice, probiotice
INFECŢII CU ROTAVIRUS
Rotavirus – cea mai obisnuită cauză a diareei însoţită de deshidratare la copil
- incidenţa cea mai crescută la 3-15 luni, la adulţi determină forme uşoare
- cele mai multe îmbolnăviri – în sezonul rece
Transmiterea – pe cale fecal-orală Incubaţie – 1-3 zile Perioada de stare
– febră - diaree apoasă ( rar cu mucus sau sânge) 5-7 zile - vărsături
INFECŢII CU ROTAVIRUS
Diagnostic
- clinic
- excluderea diareei bacteriene sau parazitare
- detectarea Ag rotavirus în scaun (test rapid)
INFECŢII CU ROTAVIRUS
Tratament
- reechilibrare hidro-electrolitică
- combaterea vărsăturilor
- eubiotice, probiotice
INFECŢII CU ROTAVIRUS
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI
E.Coli - colonizează tubul digestiv în primele 40 ore de viaţă,
aderând la mucus în intestinul gros
- majoritatea tulpinilor fac parte din flora intestinală
normală
- rol în producerea vitaminei K şi în prevenirea
infecţiilor intestinale cu patogeni
E.Coli - bacili Gram-negativi, facultativ anaerobi,
nesporulaţi
- determină - infecţii intestinale
- infecţii urinare
- meningo-encefalită neonatală
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI
- Enterotoxic (ETEC)
- Enteropatogen (EPEC)
- Enteroinvaziv (EIEC)
- Enterohemoragic (EHEC)
- Enteroagregativ
Suşe de E. Coli - 0157-H7 - 0121 - 026 - 0103 - 0111 - produc toxine care împiedică absorbţia apei din intestin
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI
EHEC - frecvente la om, vacă, capră şi determină:
- diaree sangvinolentă în absenţa febrei
( E.Coli este moderat invaziv)
- sindrom hemolitic-uremic cu IRA
- SIRS – prin toxina indusă de fag ( ca şi
toxina Shiga)
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI