Home >Documents >Infectii Ale Tractului

Infectii Ale Tractului

Date post:29-Sep-2015
Category:
View:130 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
infectii ale tractului urinar - lucrare
Transcript:

UNIVERSITATEA FACULTATEA DE MEDICINA SI MEDICINA DENTARASPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA GENERALA

Rolul asistentului medical

in procesul de nursing al infectiilor tractului urinar

Coordonator:

Absolvent:

Cuprins4INTRODUCERE

5NOIUNI DE ANATOMIA I FIZIOLOGIA

5APARATULUI RENAL

51.Anatomia aparatului urinar

5RINICHIUL

6STRUCTURA RINICHIULUI

112.Fiziologia aparatului urinar

13I. DATE GENERALE DESPRE INFECTIA URINARA

13I. 1. Definitie (1)

13I. 2. Clasificare (1)

15II. ETIOLOGIE

15II.1. Germeni aerobi (coci si bacili):

16II.2. Germeni anaerobi :

16II.3. Alti germeni :

17III. MECANISME FIZIOPATOLOGICE

18IV. FACTORI CE INFLUENTEAZA PATOGENEZA

18IV.A. Factori bacterieni ai patogenitatii

19IV. B. Factori naturali de protectie

21IV. C. Factori favorizanti ai producerii infectiei urinare

24V. MANIFESTARILE CLINICE, EVOLUTIA SI COMPLICATIILE INFECTIILOR URINARE

26VI. EXAMENE PARACLINICE

29VII. DIAGNOSTICUL

30VIII. PRINCIPALELE FORME CLINICE ALE INFECTIEI URINARE

30VIII. 1. Cistita

37VIII. 2. Pielocistita

37VIII. 3. Pielonefrita

46VIII. 4. Bacteriuria asimptomatica

46VIII. 5. Infectiile urinare nozocomiale

51IX. TRATAMENT

51IX. 1. Tratament igieno-dietetic

51IX. 2. Tratament simptomatic:

52IX. 3. Tratament antimicrobian:

54IX. 4. Tratament chirurgical

55X. PROFILAXIA

56NURSING

56ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR

57TEHNICI DE RECOLTARE AL PRODUSELOR BIOLOGICE

58RECOLTREA SANGELUI VENOS CU TRUSA VACUTAINER

58ETAPELE PRELEVARII:

59PREGATIREA MATERIALELOR

61RECOLTAREA PENTRU EXAMENE URINII BIOCHMICE

62RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMEN SUMAR

62UROCULTURA

63EFECTUAREA SONDAJULUI VEZICAL LA FEMEI :

64EFECTUAREA SONDAJULUI VEZICAL LA BARBAT

68PARTEA SPECIALA

68Obiectiv nr. 1

68Obiectivul nr.2

71ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

711. Analiza lotului de pacienti cu uroculturi pozitive in functie de sex

722. ANALIZA LOTULUI IN FUNCTIE DE GRUPE DE VARSTA

743. ANALIZA COMPARATA A LOTULUI CU UROCULTURI POZITIVE

774 ANALIZA COMPARATIVA A UROCULTURILOR POZITIVE ANALIZATE PE GRUPE DE VARSTA SI SEX

78Repartitia cazurilor de IU cu uroculturi pozitive in functie de principalii agenti etiologicipe grupe de varsta

80Analizarea procentuala a cazurilor de IU cu uroculturi pozitive in functie de numarul agentilor etiologici implicati

81. Repartitia pe grupe de varsta a cazurilor de infectie urinara cu mai multi germeni

81Analizarea grafica pe grupe de varsta a cazurilor de infectie urinara cu mai multi germeni .

82Repartitia cazurilor in functie de adresabilitate

83ANALIZAREA CAZURILOR IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE PERSONALE UROLOGICE

83Repartitia cazurilor in functie de manifestarile clinice

84ANALIZA CAZURILOR IN FUNCTIE DE MANIFESTARILE CLINICE IN INFECTIA URINARA JOASA

85. Analiza cazurilor in functie de alte manifestarile clinice in infectia urinara joasa

86Analizarea cazurilor in functie de manifestarile clinice si localizarea infectiei in infectia urinara inalta

87Rezistenta la agenti antimicrobieni a tulpinilor de Escherichia coli

88Rezistenta tulpinilor de Klebsiella pneumoniae la lactamine si aminoglicozide

89Rezistenta tulpinilor de Enterococcus la agenti antimicrobieni

90Rezistenta tulpinilor de Staphylococcus aureus la agenti antimicrobieni

91Rezistenta tulpinilor de Acinetobacter la agenti antimicrobieni

91Rezistenta tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa la agenti antimicrobieni

92Rezistenta la agenti antimicrobieni a tulpinilor de Enterobacter.

92Rezistenta la agenti antimicrobieni a tulpinilor de Proteus

94CAZUL 1

100CAZUL NR.2

106CAZUL NR. 3

112CONCLUZII

113REFERINTE/ BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Infecia urinar (IU) are o importan major in practica medical deoarece este una din cele mai frecvente cauze de infecie bacterian afectnd anual un mare numr de persoane ce se adreseaz fie medicului de famile, fie medicului specialist (urolog, nefrolog, ginecolog, pediatru, infecionist, internist). Specialistul care dispune insa de cele mai multe mijloace este urologul.El rezolva nu numai un episod dar si o multime de conditii favorizante ale infectiilor urinare:anomalii obstructive, litiaza , care conditioneaza vindecarea completa a bolnavilor.

In general diagnosticul de certitudine de infecie urinara si determinarea agentului/agentilor etiologic implicat revine medicului microbiolog.

Datorita incidentei crescute in randul populatiei, a multiplelor complicatii datorate lipsei de tratament si a implicatiilor financiare, infectiile urinare reprezinta o problema majora in practica medicala de aceea se impune o colaborare a mai multor specialisti in stabilirea unei profilaxii cat mai eficiente, in diagnosticarea cat mai precoce si in instituirea unui tratament cat mai eficient.

In infectiile acute este de obicei descoperit un singur agent patogen;doi sau mai multi sunt intalniti in infrctiile cronice, in special la pacientii cu vezica neurologica, fistule entero-vezicale sau cu drenaj vezical.

Infectiile renale au cea mai mare importanta datorita obstructiilor parenchimale pe care le pot produce.Identificarea agentului patogen infectant , prin thnici corecte este de o importanta majora in stabilirea diagnosticului si pentru aplicarea tratamentului corect care sa asigure vindecarea infectiei si sa previna recidivele sau cronicizarea.NOIUNI DE ANATOMIA I FIZIOLOGIA

APARATULUI RENAL

1. Anatomia aparatului urinar

Aparatul urinar este alctuit din doi rinichi i din cile evacuatoare ale urinii: calice, bazinete, ureter, vezica urinar i uretra.

RINICHIUL

Rinichiul este un organ glandular pereche, care constituie partea esenial a aparatului urinar.

Rinichii sunt aezai n cavitatea abdominal, retroperitoneal, n regiunea lombar, de o parte i de alta a coloanei vertebrale, la nivelul vertebrelor T11, T12, L1, L2 i L3. Ei nu se afl la aceeai nlime, rinichiul drept fiind deplasat mai jos dect cel stng. Locul pe care l ocup poart numele de loj renal.

Rinichii sunt fixai ntr-un nveli conjunctiv, fibros, numit fascia renal; ntre fascie i rinichi se afl o cantitate variabil de esut gras, grsimea perirenal.

La fixarea lor mai contribuie pediculul renal i presa abdominal.

Rinichiul are o form caracteristic de boab de fasole. Lungimea sa este de 1012 cm, grosimea de 34 cm. Are o greutate de 120200 grame i culoare brun rocat.STRUCTURA RINICHIULUI

Rinichiul ste alctuit dintr-o capsul fibroas i din parechimul renal. Capsula fibroas formeaz nveliul extern al rinichiului. Ea este alctuit din dou straturi, unul intern format din fibre elastice i fibre musculare netede i un strat extern, format din fibre colagene i elastice.

Parechimul renal este format din dou zone; una medular i alta corticala. Zona medulara are o culoare roie i este mprit ntr-un numr de 8 15 arii, care corespund unor formaiuni, piramidele renale sau Malpighi.

Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie i vrful spre sinusul renal, deschizndu-se n papilele renale; acestea se deschid n calicele mici care conflueaz formnd calicele mari i apoi pelvisul renal, continuat cu ureterul.

Vrful piramidei, numit papil, prezint un numr variabil (1520) de orificii prin care urina se scurge n calicele renale mici. Numrul calicelor corespunde numrului piramidelor. Piramidele Malpighi prezint striaii longitudinale fine, canalele renale numite i tubi uriniferi Bellini. Fiecare tub Bellini i are orificiul de scurgere n papil. ntre piramide se gsesc fii de substan renal provenite din zona cortical, numite coloane Bertin.

Zona cortical se afl ctre exterior, este de culoare brunglbuie i are un aspect granular. Stratul de subsatan cortical aflat sub capsula fibroas se numete cortex corticis. Deasupra i n continuarea piramidelor Malpighi se gsesc nite formaiuni mici, triunghiulare, aezate cu vrful ctre capsula fibroas i baza ctre piramidele Malpighi, care alctuiesc piramidele Ferrein.

Substana cortical aflat ntre piramidele Ferrein alctuiete labirintul cortical, constituit din vase, corpusculi Malpighi i tubii contori cu direcii variate. Ca i ficatul, rinichiul este format din lobi, segmente i lobuli. Un lob renal corespunde unei piramide Malpighi, mpreun cu o piramid Ferrein i labirintele corticale care o flancheaz. Lobii i lobulii renali au ca element de baz nefronula) NEFRONUL

Nefronul este unitatea morfologic i fiziologic a rinichiului i este alctuit din: glomerul i tubul urinifer.

Glomerulul este format dintr-un ghem de capilare sangvine arteriale, provenite dintr-o arteriol aferent detaat de pe artera interlobar.

Tubul urinifer este alctuit din patru segmente: capsula BOWMAN, tubul contort proximal, ansa Henle i tubul contort distal.

Capsula Bowman, extremitatea proximal, nchis, dilatat a nefronului, are forma unei cupe cu pereii dublii, mrginind o cavitate ce se continu cu lumenul tubului. n adncitura capsular se afl un ghem de 412 bucle capilare, care rezult prin diviziunea arteriolei aferente i care se reunesc la ieirea din capsul, n arteriola aferent.

Capsula Bowman i glomerulul alctuiesc mpreun corpusculul Malpighi. Capsula se continu cu un tub sinuos, tubul contort proximal care se continu cu un tub n form de U, ansa Henle. Ea este format dintr-o ramur descendent, foarte subire ce ptrunde n zona medular i din

of 116

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended