25ii MATERI-T NEVJE

au nufilai cilalcurile,qcncrai, pall ;culelc care

cal:{l ccl-}tiir q u:1r-,;i rcraclillrrile t;.ri

pr::iic*leieinlen-in il

tLrci;tLln

MA*qA P .IItT'Xi:il LE},OR E{,}1RTEN'T-q RE

Anr aigumcntat in paragraiui alnier;o1' c'i m,asa uiiei particule elementarei1u poatc fi consecinla unui ol'toscns dc ri:r.si.

-Ffasa esre o noliline rn:rcro:icopicir cu o istorie pioprie in fizicl. Ea porne5te

Ce Ia icleta

cu viteaa. Numai cl tn cazu.l teoriei rclaiivitLtii, pieluati. u*ilelor elementare, rn.a$a nu mai este c:l.niitaie de materie, ci

FrzicA $itr oRToF.rzrcA .l r-_ 1

in ieoria particu-o crtilcent::are d*

erceptia unor evell-rrorn vr'deai ; pentru.

lJar care este ?nfelestrt concentvdrir d,3 cnergie pcntru a drter-:rrina o mitsi"?i;iz,ica nu poate exptric;r acest lucru dupi cum-s-a";i obserr-ai: ,,Iliasa +ete cr,;i::ai concentrat[ 5i c:a rnai misterioasi fornii de energir- .. " nu a{./ij:1} ,o intr.,-.lcgere teoreticf adinc[ a naturii masej" 22. S-a intuii'ins'i'cii'-uri.*-- or" prrt.,*si" fie legat.ir dr:

_o a*tointeracfir-rne a pfnicrlll.i -r; ^cu cit particr-il,.r autoi:rier;ic-ti+neazi mai mu11-, ct atit are o masi-riai:r,er-r. ln a;rLrlt1g63, st consta.ta c.5.,:ioblema lnaselor lxrrticuli:tror elcnrctl-a.re e.rtc departe rie a fi:.ez-cilvai;." 2u. In,975 nu se ava.nsasr- nl:'i mult, afir-ruindr-,-.t: ,.F:r|tul ci- llias:r unei particuier.':te echivalentS. cu ,: arunit5. canti'iatc cie enet'gie insca.n:ni ci ;-,artiiulcle nul-1ai pq1 fi. consid"erate ca obicctc s,l:riice, c: ir":br,iic si" fic ccncer;'L'-tr d;'c;.'- c..n-iiq".:ra!ii dinamice, plocese impiicinc

''neisia r-!.Tr SC rnanifesti--c;r- insir:ii :la.sa1;articulei" z'5.Pd.rerea noasilS. esr,: cir nr;rsa ni1 poate {i expiicaii cL1 un singur principiu,

r';lcrgia- Ntmai prin nliiizaLca c"lor dorii lrjncipii ccr-:stituei:.te aii pa-iticuleior,,,lin:entarc in lumina crtofizicii, lumatia r.la {orrni

MATSRIA NEI'IE

dr,"a'otli:t l:, S,pr.t!iU ii7 ttiaailitl t'ttt:si n"t are.ettcrgie ccrlr:cn1-ra'lir' dlr.i liU t"'te'complcr. ruptir r1e .;t!;'" i,,*-llitJ .ici lunratia eri* .ttt,,' din ccrnpcrrcrrtcie er"C;;;,;i ,ic'sr-,a{iri ii irpsesc lr:mi,i c.osensurilt cie setrcinir' i,it;-3usir..ortc:'':nstcrp

Frzt{:A,x c},,i'ol'lzt raA lJi)

Se r-,i--'rrrc 5pui:i::, inlr-ad,:r,i:,;, ci, iii:li a c;irti,a !-) anl.lmit:i ,,str"'"lc1;ur;l" internL; 11;11'gjsr.iir.:iol elrnientare" toate :ecriilc fizice rr:spt:ltivr: lu sint profuntie. Ilal:ir !rr.:S.5-tr,.sc drumul cXtre c tecrie rnai prof,,rncii, itr sensul dorit de i-ouis de;l11r 1ir. i-.rc cc nu a iiilil:tlt cl asr(ienea- teorie prlfundii ir" ttzicla pinir acum?i;iz;ia .-;r rr-iirqinit ia o clescrier:* rnatcrlaticf rliri cc in cc maj abstr-act5., din:r ir cr: u;ai ciepart,: Cc iealitatea cuncscui.:r, pr;ntrn a iirgelege toclt:ii acc:lst6:cal:t:Li.:. l):,tcri i,ttsri ;'rc,i!r'totls!un kazale uitaladce */a m(i,i:t'tttttci'i cs!.fii c'utto amititt:t't:tti si, :;t"rs!.ittt,",* 'fu. capitolui 2, a{.urr:'i t'rebu ia sti. rcc'ttuottsttrt gr 'ltazclt ottto-

:xftrilr,,'',:ti,:ti.i tti:ct:;r.bi;rt, iii.i;. ;1 ;ir,pti::;i:5ii:. {},vu'i''!ci+ii!u.-st. i'it cbst,ritct, aci:s! absirctctqti bc.ti(:.i-'i *,i.lr.n,r;'i itbsivi.tct, t:.i, :,t, reilt::,:,:'!., tt'i'tei,'rtaiil,i.i'i tto;ti ltrafuitrit.l.le r:e rI ir-tira;ncl':,ieLe {ir,i,.:i,:irii irr

=jrneti'iij T.ie cr-r tcor:iile bazatt:: F}e] coil-liillr: iir: ,"ir:rcirir' ilil lli'r:r';i jl!t "/-l/ rt' ;' r,Iiiil" jlail.;cl11ii ci.lr:l illi(li au {rl:-it, inir-ade-\,at;1, i:.ii.,it.,j cr,",ir{-lfiilr::iii.ui: I-llr:,iri ilsl ;risiii,' iliil;tru r:i. irc,'::i:l a. plhid:;,'c cS.utareer.exlcrinrr::riaiiL, -r-r:riiiciirdr-t-:-e iir acai:rt. l-loii ii.o;.'ii cxtrtin dc al-:stracie.

- 1-:rljli Capi':i l'cn:uir15 ci s:iu:i:tri;r a jucat ttr; ro1 inrportaiit in l"ilosofia greacl,iar mult r:tai i:t.1i;r imlort;l*t in i:i".:;ofiiie :int.icc cLiri r;isiritui Asii:i si din India,aare irun ur irttceirt

'uai nrrre .)c a.ril rr Lci{:r dinar:icc rile lrunii dcr.;il- p* cele sta-t;ce lti. lntr-;idcr,-i.r, .imetria afrai-,.: ca. o nctiurie :,1;l.i.ici., dar i:.spcclelc statice1i dlniiriiir:e l:rt-"brric s:'L iie 1--.r-ivire inir-o totrtiiiate.

:,iirrc'ri iri iie ;:tpl11-c a fi 1,:gatI miri niult ic oitos.,rt:.tt: iic topologicc, ial clinanicade c;:io.:tr,sririir rie iii'Ltr:;.ciiunr: ,-i,-' sarci::ii, d:ii ,le iaiit iiinanlii;,. inie:.;ictiunilcriepiniic '.ic arnireie tipuii ile ortosellslri.

.-!r'tin;mpir:sia cir lizica a;rlijrrc;i nai lujt i.,rin,:ipiilc cl,: si;,lrtrie ric':it prin-cipiiic d,ilarnic.- inl.'rirc, io1-ilpleuentalr: prirei

NJil.1"EilL.L tiEViE

-2/3

----

--Y'.. J

"y'n\_.q

's'l l2

xl t't

>/"\l\rl\

\ ..-,/4213

Fi-q. 3. SLm;tiia qtarcuril.rr iri rapoit cu sarcililie 9, 1- It corllponenl-aJ* a izospinulu;.

dq r:/ "lr r

din sine, nrin iLrsS"si naturir infcrmilteriei. lia cr-ipfindc si o subst:in!.1 ene.i-getic:itrumatia, rlar se organizcazi l1l1mai in raport

.cu inicrrnaiia .fenomenolcgicl pro-fundl caie, o dati cu celulizarea infonnaterrri clevin': si informalie.sisiernici"Este adevirat ce simetriile nu eprizeazi problema. particulelor elemeniaie'

c5.ci, dripi curn foarie lrurnos s,: obserii, ,,aceste sirnetrii ltu detrrmini clinarnica;"t.t".ti[Aoi intre--parti."i., ins5. el,: ii iimiteazi in inod net conturrrile'r 13fi";t;,;; toi. . . a.goi", tir.t"a abstrirc{ie

F7ZlcA $I ORTOFIZTCA

iliai:i- penir* i:lcrrliner-ea ulivcrguiui, a cuplajr-riui ciintre .li:naiit si ili,or"nraterir..Ne E'ii:iii*r^cale ci universul se hrinestc cd piezia clrosen:;rrjioi: ,,intru',:ilrit]cf {-lapra coin,:nteazi. astfel ij,:1ur';ie'stiinfei ;"i poezir:i i" iapoit cu reaii.i,ii,:: ,.t.i;-ld pre;cCint,:1t I-''ntion j.rirnscri a.jca nt,"oie

MA?EBIS. liswE21{i

l:/"' ilr {ra.ni:ezir) 631-s Ssiil o foiil1il rilai corniriicatl'' d': sirletlie iirrl-alloiliii'j " " ',' '.q;"':,rJ;;,*btij'.* l.L'lin iieclrui niiir intr-uil col, in nrcti sc'i)arrt p.ntruiii"tii" rtJi'".""itri ir";p"l;t;:. Invarianta. .,. isirl-'o ascr.ncnirii oi;cr.1i''- ':-tec,.rnoscutf, .,,r. ,ir.r*tri,, ai

-lgltrg. r" 3s. ltt reaiilat*, il'.1 litr pcate d;' c ilrlegine

i;,iiirie a siliret;iei dc ,,gauge" - ('1c e'ralcnare)'-"""iir,irn.tl.rtLr" ^.,i"rtio?ri,r[netiie rcsfe'iir sinrtl::ia de ,,gai:g':'

.' ,'rl'l- -"]]:t-:l]^.d

"..-, 1rii".";i,,ii .l simct'i ':

'ii.r' -gauEe -" ',o'l ,i'iuc.' 1''a-'1n ll!uttl'itlaii

'l-'e tfu-;;;;;.';il.,i,ri, i,.,.lr"oi,,jr...iu:i,iT" rii Maii'vrii si iipiriL r':i' *ra's,' f'oion.l"r'i esle2g1'g" :lt;.

Eqtinikrr:a tcoi:iei de tta.'krr,are ia inter:ir:iiuniil' :i:rb'r a 11';s f i :l.:]t'csiI;r' 1-'- alntrJ,-i..iii ;n.r.',.r1".ri;n" 5-a p*tnt elab',ra alroi o icciic, r1'-' t'talouiiti: ra!'r: ti;;;;;;;- t; r,.,lJ ,.,,ri{i.ot"irii.tuifirtnlie eicclro;.i;;neri..:.' .;i :'ab': i\''v'ei;:irciil' i967;Salam Ei vy'ar11, f qf,S j

-;f;,r.t iii , M,.,l'"t,.1iic'r-r,:1,-r- _19L).,.C;,i rczrrli:'.t ai aci'':teii*ri; iri-ritlcatc s-;r, declus trisle*fa e pair.-11 crtantr: ii: ;.r,ii.ific:

--' fcl-or:rd--'r,icakonii ili .- sr l'1'--*

'i,vealioiiui 1ie1lilri 1'f i'Weakc;tii. caie sint irr,tu, vt:toyitrli utteryrt't,ii,tt'i -i.";ttzi,lairrir:i ?- ir: cepitoi"iil p'lecedr:nt). sint cuautele de rariia.iie care transmit forlcle slabe (r'::rlizeaza itlli:racliunileiH"Jj,-ii;'r;ffi'..^'r"*"iri ti""i,"ii. ro11a. rlertr:onrr,r'retice. i)aci irr.rr.'r, rr,':' s.i:n-'-t#-:;;. ;;'il" p.rii."l.r"i it'*, ^W-;i t,V" s-"r ii5'stra, atunci acesl'e r3rticultar avea masa zero ;;-ii-i;i""1r1. tn r.'alitate, p"It? 1or dc silrctrie e:stc -{up'te'lar rru si a {o1.on*1;, ;;,;;." i^." ca nlasa lc't'sa iie fo.irt: lnare \dc ordinill Iu'6-'iilot'c.t','"Jili'a* qo -100 ori rnni grel'' tlccir 1';p16niir nl "'i;-^ li tr;biireJ fi", .i,.i o'interactiune atit de slabi c'.im csi'c interac{.iuuea slabi pr':-r'rpu:re;;;; a""""air1i. a.'t,rnui

'rare. ltaza de aclhrne a forlei el"ctro'"Lagtli:tic;i e-'te

inliniti tleoarece rnasa fotcnuiui esie nu15"'Ruptura .po,rtJl iir: ii"ret'i" d'e ''gau3-' 1du.9e 1i.tr:tui :tllti *i.::"^1ii:t;

Crdine.a'sirletriei c1e ,,gauge" cste ruptl de iniclltc!iut:tle slabe' ceea ci --iugereilzainter'c'tia *rro, orto$"s,,.ri care le'ptovoaci, ia infelesul general e-tar:rinat inprima Parte a acestui Paragrai'

PART{CUT,Ef,g VNTTU.I'LS

Elcctrodinemica cuantici, car:e este o versiune cuanticl a teoriei lui Marrvellesre in acelasi ti*p-o tioil" .tiuotit-teiativistX' prima.ln istoria iizicii'- prin care:;;;t;; r;

""pri.. toui" i"itt*.!iunile elec.tromagnetire dintre particule' Aceastl

i"lri.-b*pfici iniera"cii;;;" dintri electroni, dint-re electroni si urotoni' Cintreelectroni ;i fotoni. #;iiiir'!, i;';;";;;i;i"-i".o.ti""*a dintre paitii*lel': incxrcate.o

=^..ini elcctrici .:i i"i",',i. f 'r ?..c'ie. dup.i cuin am.ar'ilat niei i11;i11e i*tc-

;;i*;iil=i;# ri puternice, rici iuteractiunilr gravir,r1ional,..Aceasti ,"or,"

'"-iiit iii.'f,:ir r""f ui roiul puriitoruiui forlci clcc!rc;nrgnetictiot"i".!inn*^ *l*rtro-a.g'':iici sc rcalizeazi prin intt'trnrJ.iul lotontr1rti' ln r'cest;;;i, ii;i" p"rtir"oiJir" u"r.i"i el,,'ctricx" emite Ei absoarbe continuu fotoni, iarschimbul ncincetat, ;;^i;;"ii"r;e p.articulele cu sarcin:. electrici. d[. na;tere {or!ei;i;;"t;;g".tice: ,,[':or!a nu este nirnic altceva decit e{ectui colectiv macroscopl']J;;";?ultiple r.trimtr.r.l r1e fotoni. Conceptui de forlir nu mai esie de aceeautil in fizica iubatomici" '3' ..e ,-,, -i-! ...,.--, '-"^ irtq"-i"t""il""t"lni..tTI.Aiazi inteiacfiunea electromagneticS' nu sint nilmaLfotonii rci11i care pri'ii^a""t..i"fi, ii ;i folciii uivtu'ali,'l' ,,

-,- .---.:-.. ^,^^r*;^.,'"""-Urr-,,t".tion (ii;;t" considlla ca pro.totip dc patlicr"rlir cu. sarcina electrici;este ln permani:nl;, i;';rj;*i

".".tot niodel, inconjurat de un nor de fotoni vir'

r,' rzicA -sI olilforlzI{rA ta'7

ru:r.li. Accasta- nu in-sramnir c;"i electlonul nri lnatr sL e.miti" gi un lotorl r:eal .-\stfcl, miscarca clcctronilcir intr-o antenl- cir, crnisir, de radiri sau telcviziunei;:',:ducc r:rdiafiir electromagncticiL captatl de clcctronii clin antenele cLer leceptic.i-r:tonii unclt-.lo1 electromagneticc sini ,folotit r',',r1i. ei lrot ji d,:lect*!,i l" recepiic,:i.;igurinrl reccpta.rea programelcr de radio si tclevizir:nc,. O 1..a.rte din energil, li:ctroniior airtenri dt-' c,misie este preluaiir dc fotoni si tri,ursrnisir in spafir-r.

Estr: cr,-iclent cir si fotonii reali transntit fortii. Iiorta carc s,.r c:relcit.{ intrir''.:i coiirluclori prin ile circulir curent elcctric itln* ai: c'iectroni) este o rezul-,rilti a schirnbului de fotorri leali intrc cci rlci crrrcnti, cilci cl:ri-iul clcctromagne-:,, ditr jiri:ul cciur doi contiuctori poate li ilLrs crpet'inlcntal Xri cvidenti. Acest

rrittp e:lectrom:rgnetic ca si cel radiat dc o antrr"lir. sc itlan;iestir cil un cirnp liber:riit c0- fotoni c;rre cirliitoresc liberi. Acc-sta osic scniul fotonului rca1.

Notiunc:r clc foton virtual" cstc o consecintir. a principinlui c1e incertitudinerl.rdetcrminarc) al lui Heisenbcrq din mecanic:i cuanticil. Pc iingiL formularea.- 1; ' A7i : l, undc incertitr.rdinca pozitiei A.l inmulliti cr,i iircettituclinea impulsri-,ri Ap (sau vitczei, deoarccc, lr: ntu Lrndc zr csti 1-iicz:r si ru, rnasa) cste egall, i;, crrnstania" lui Plancli l, accst principiu cunoa;te qi {orlnuiarea Ata . Lt -= k.':l

2ir,\

Timp

1\.{A'IN[iIA NEVIE

Frin,schimb dc fotoni virtuali, tioi t'lt-'ctror:isc l'ers])ing. Cu cit electronii sint mai apropiali., cuatit niimiiiul dc {otoni r-irtuali schirnirati poatc fi rn.'rilrrare Si cu atit interacfiunea, for(a clectrici esterr:li oulr'rnici. I )ar'ri lutonii I irtrrali sc r-nlit r:.,.r,..,-gii Lrr', at cst lttcrrt r'slo rirlabil pclltl'll altunlit,rntcivale Al ile timp, in cale timp t'i se pot dcplasacu viteza luminii cltrc e'it'ctronul vt:cin. Intcractiu-'ri1';l .'11'ctr()tttilsnliitli

-ttu :.c lrrr.-lcittcr.' iristatttanr'tt.ci cu vitcza lJminii. 1n tiq. i s.' pr.:zinti intcrl,c-tiunca a

il r;: rc-{ .t{ otlToF-IzI{.lA

Iti;i. ,I" f)iagranra lieyriman acuanli,:i tle sp:r.tiu

,, ,l,T,,i::.,:,.-..J]j.:'.ri"ti o ,,cliagrarnri.rle lirl" e:i in carii si, ai:rri ci"rm din spafiui'l ;rl):1r' rilr r,ruir)rr, ulr aniip|ut,tn ii ulr 1riui,: .,\'itrlrr \.:[ . (rcr)art,; c_rr, a f i r'nr'in contri, el co'tinr: ,rn r'r.rr:ri, nerimitat ac p"r-i.i"u1,r .;;.:,';tf i;;; ir [rr?#i:-i i'cetarc' tr)escopcri."" l"iitl.ili-Ji"otnl..',,

.:loiii*l-".i"'ronsr,tora.ti de muiti-':ricieni ca unil clin cele mai importnri" ,,,"l,lt,ric illc iiri.i; **Jo'r";*unl" ""*t

,,vidul fizic" carc ;iu mai'are calitatea ,,"i.i"1.i-_q"i, ;p;;';,'or fizicier'ia un haos, a,ltora ca ul1

t\rA'i-lrlirA NEVn:2ri0

-poatr) 1)ro\.ttni cnergia clin lrnivcrs, t-arc fonnalizatir ia o ar]ttnritl valoarc' constantiiar in n*rv.rr, trr rorrlnr-ir"t* .o intrcaga no:rstri expericn{1, cnergia se conserr-l'Lhiar

T,'I ZICA .-9I ONTOITIZ'ICA

f:i'. 6, lliviziunca urrli celnle in{

MATIIII,IA NEVIE

ln universul nostirr, ,,tactrdui" informaterial, necesar 9i pentru procesu"l dethrctuafie, ii corespunde o durati sau o cuautl de durati de l0-ffi secunde. I)aciurriversul nostru incir mai cregte spafial, ceea ce nu este exclus,. atunci el cregtecr.r viteza maximi d.e mai sus. Nimic nu poate fi mai rapid decit aceastS. vitezlc;.rci oricc alt proces mai rapid ar constitui univers prin spaliu sau l-ar 4gpali,{-'cea ce nu se poate. Toate pirticulele cu adevlrat elernentare nu pot_.ave_a dimen-silni mzri rnici decit cuantzr de spaliu; ele de fapt ar trebui s5. fie de aceeaqi

FIZICA SI ORTOFIZiCA lOi)

Va trebui s5. avem in vedere trei cazuri:A. Mipcarea irzual5. in spaliul uzual;Il. Euriterea;i absorbtia de particule virtualc ca nrod de interactiunc;C. L--iocniri de particulc elemeirtare care duc Ia transformlrrea" lor uncle iri

aliele.nn primul caz, cuni iirterpretim miscarea uzua-liL a rinui corp cinri spa{itii

ru ntai este un sirnplu cadru ci un participant actiri? Cind nrisclm mina in;pa!y deplas'im.moleiuleie de gaz.cure co-ir.in acrul, iar nru;chii'carc t-rerciti:olterle necesale ii privirn ca masini mecano-cb.imice desi qtim cl in foncl {ortclc:e actiune se reclui la forle electi-omagnetice. Dacir mini slar

MAl'ET'"L{ NEVlE

Iier.piul cir fr-rtoilnl cste atit r]1r apropi:i.l tle cuauta d.Lr spafiu, dupii r:turr aul,.'i-rzut,

,si sr depla.seazir praciic cu vitcz;i- marximi- in univcr,s arn const'atat a {i *l r,.oplictatc ortoe-ti:lii:nf ia1i.- 'Depiasar:ea {otonr.rlui se face aparLrnt irl raporl c1r un spa{iu rlat, iar ilr:r:.si;fitlitt it't,t, atfEtt'iit rL vittzd rt;t:i ffi(tys lrcit o z.t'itetti rfl,&xin1,d. li'*t'itd.- {-urn putern int,-:r.preta faptul r:ti palticuielc si corpurilc pot nvea vit.rzu ntaiirici cbcii r.it,:zlL iurninii? ilaci privim ,,viteza iir ortocxistrtttr"r" c;L t'.rportrtl

1'1t Crl:1nurnirr dc cuante di-r spalir-t pa f curscnumin ilc ,,tactriri" in orlcexistqntii

: i rlacil

(1)

{)i{r,itt:za)unrrt: i:lir:irri : ljlqte {::-:}ry!:11 tact:.L,zt1t1 cl-L ptnlrtL orice altl vilezir mai rnicl dccit viteza iuininii, la o deptrasarcli', o cutr,nti cie spa!iu corespund mai multe tacturi ortocristeufiaie. Cu aLte cuvinte ,si'icr. or-tosens dc 'sarciniL ca sir aluner:e are ncvoie de mai rnulte cuante dc timpiirci zr ( u1i,o.p15 3 c (viteza truminii). Acest tructu nu poate fi vaiabil deciii* cazul in{ormateriei cnplate crr lumatia, altfel ritmul inforrnaterial duce Ia oirltir fcnonrcnologie cl,e la-un tact la altul, in spccial aceea.a gcnerS.rii de orto-s,.'nsuri ,,din sini" sail gcnerarca cle ortosttltsrri ,,intru sine"'

tirqrlajul cu luinatia confcrir, dupir cum arn virzut, masi partictdei (in cazi-rllir carJ conlilre oriosensllri de' sarcinf,)- iar toate aceste {enomene sint corelaie,:ir r-iieze rnai rnici de-cit vitcza lumiirii. tn e:;cn![, ovtosenswri{"e cle sarcind"ttu allt'iti{;r su,b lttnzatie ilectt r}ttfd mai ntulte tacturi ortoexister$iale. Ct clt nurnirul{i(.ortoionstri de sarcinir este mai mare, cu atit este nevoie de mai multe tactur!oltoeristcnliale pentr-u alunecarea cu o celuli" ln spa{iu, viteza particulelnr estcrrriri rrricir circtt vitiza maxinir, pentru cir au rnesii" Cele doui aspecte sint cchi-l ir1ctrit.

Hasa nu ?.rrr sets nrrrnai in raport cu rnigc:rrea. Ea este clcterminantir si!rr.ntLn for-fa dc gr-ar.ita1ic, SL fic lcgatii forf a dc gravitalie de altctva mai..prof.nndi{,-,cit rle ma-*d"?-'Nu ar'fi cxclus, clci am r,'izut ct-L masa qi spinul sint rnil"rilni ,:1e,rtur-c inn,lamentrle, rlar nu prir:-ror

FTZICA #I ORTOFIZ,ICA 265

de radiafie inter,rnediari, in cazul electronilor prin fotoni. Generarea 6e fgtogi:ugcreazi posibilitatea unui notr. tip de ortosdns, numit aytosuts d,e trans,tnlsie

.Iu lumea ortosensurilor de sarcin5", care formal apar cu intensitlti firc sisemn, acestea genereaz5", atunci, ortosensuri d,e transmisae si sint sensibile Ia o,rta-sensari de trattssmisee. S-ar putea ca {otonul sd. poarte tocirrai un asernenca or1{)-sens de interac{iune care s5. si explice formarea lspinului si chjar naturu .r,u.i1.,a fotonrrlrri intic cuantu d; rlr"ij;.;i particutctc dt.'rnenta;.. j;"-;;;r'',,.*r.i,,,r,,interrri" a folouului li- putca ii

(2') fotonui

iar spinul ar clpitanente nul5.

, t "-or{osttr,srtri dt I fdrd ortosen st t i de sayc,inti :iuteracliurit { toate sar-cinile sint nuleI ortosctts dr Irnttsntisic

orlosensuri toltologice : spatial-nzualsprn: 1masi.: 0

o explicalie fireasci in timp ce nrasa ar putea si. fie rcaj-Introducerea ortasemsuloti de transrnisit prezintl o cleosebitf, importantit. IiI

aie lln caracter informalional.fenomenologic-nu numai ca inforrnalie in sin,', .i;i. ca lranstni,ldtor de informatie fenornenol"ogicn. Acest lucru vine in concord.ant;isi cu posibilitatea pe care o are un rrg"rii.* ;"itoa.r.rrii il^;;;;';;r;r-ponentele de ortosens ale sensurilor. Dai5" un ortosens,,intru" pto,io." si orto*'ensuri de transmisie, atunci e1 poate interactiona cu a,lte ortosetisuri, din,,cioc-:lirea" lol si rezulte noi ortosensui'i care s5. genereze noi sensuri in oiganisu.;i;;.i.I-n ortosens de transmisie i,t(ornca::ii E" la un ortosens ta .t?.ii. Ei irr;t;-rroduce si rnodificS.ri ale unor ortost'nsuri sau din intilnirea unor ortosens,oi tt".ransmisie s5. se produci noi ortosensuri. \rarietaiea cle ortosensu.ri si {e 6r-t.r-.-scnsuri de transmisie este rnult mai mare in introdeschiderea iumii'mentals ar111111ui, ascultind de o dinanr.icS. inforrnalionali extrem de bogati, cu mulf nrairogati-decit

_la organismele vii simpie si'evident decit in rid"S.cinile univer.sirlui-ar.ticulelor elcmentare. Ins5", in ceei c"'prir-e;tc informateria, clinamica .i"-l,ii"--'rpiu.cste- sirnilari in toatc accstc cazuri. ln iaztrl particulclor

"l.nr"",Lr" ji'i.r,

'. inc -in plus incS"rcarea lumatcici.

. In lumea

.particulelor elementare, transmiterea fortei se face qi pril u)esiiayy,rosoni vectoriali interrncdiari) pc-n{.ru jnteractiunilc slabe, iar pcr'r :-ti ,.,'1" t)r.r1., i-:cc prin rnezoni, ial la uu nir:et si rnai adinc, l'ortclor cle cuforir','l"lnr"'*p,ir,,i.!uott'tt.'l'oate aceste particulc sint mai compiicalc dccit fo{onttl si inlr-cLrirlcA L::r.'e pune"esJe dac5. el6 au ortosensuri de tri.nsmisie spelifice sau ideniice cu r,iir:-rtonului' O

.unifi-cnre. a tuturor forletor diyt, naturd nu. a, fi reahncnle pitii;ti ,ir'ri,t:.:cd lransnoisia farli s-.ar facc-frin, acila;i orlrtseu,s dc tiansmisie.Diieritelc tiprrrr:e forle 9i distanlele diferite la care cle. se exercitS. ar putea fi datorite cliicri-:.lor ortosensuri care se asociazi ortosensului de transmlsie in cuantele d.e ra-:jalic

.de diferitc tipuri. Dar s-ar putea sr c-ristc gi mai multe up"ti-a"-ori"--:nsuri de transmisig gi 1c9sja ar. putea fi cazul c'el mai ger:eral,'frr-i ca priniceasta si. fie pus5. la fndoialf unitatea material[ a lumii.'

'{,XLENSFORMARSJAFi{RTIfl TII"EI,ONEN,T*dENTARE

. tn ceea ce prive;te transforrnS.rile particulelor elementare, ca unnare a anli-*..itor-,,cjocniri" (cazul c enunfat la inceputul paragrafului prccedcnt), ca si cazu-: ie dc dezintegrare a particulelor ncslabilc, ele se lncadreazi intr-o dihamicl

N,IATERLA NEVIE2ri6

unitali cL1 procesele rle mai inainte, Ia care se adaug{. tlqnu].d-e .tratlsforurare.",," ri.lice Lneie probler-ne clin punctul de veclere al fizicii. SL^iuim^exemplulcioc*irii ri doul cuinte y (fotoni) -in care caz se produce o difuzie foton-foton, er-"fi.^U'fi in clcctrodina-rnica cuanLici-i prin disocierea

virluall" a ttntti foton i intr'-[ti-"t,'.ir,,", -;i un pozitron e+ (fig.7), pentru un inter-val de timp extt'cLn '1emic ca sir lie pLrsn in joc o energie su{icienti, urmatii de recornbinarea lor' ln;;J t"rt extrln-r dc scurt, cell"lilt foton. interactioneazta-ctt cele doui sarcini,l-.i r.-'prodrrcinclu-se devielea;i deci diluzia fotonu.lui 2. Nu numai ci tlouli"r.l,ri ilieracfioneazi plin internr.ccliul fotonilor virtuali, dar ;i inl'cts, doi fotoniilllglxctioncazi prin ir-rtermediul sarcinilor virtuale c- .;i e '

Trzrnsforlrarea rea15. (am vizut di{eren{a dintre viitual gi.real;. uivltt,a,l in-seamii:r ;rparifia reali pentru un interval extrcm de scurt de timp, .iar real . in-."o*,1e afariiia pentru un timp egal cu timprit de via{i al particulei respective,):r trnui fot,n'iutj--o pcreche elcction-pozitron poate avea loc cind ener-gia pusi;,rr ioc asig,irri rrrn-*" &lot c1ouf, particrile c'-r sarcind. e- Ei e+ si in genelal are 1occi,ril. nr', iotoLr intri in zona cirnpului electric a1 unui tlucleu.

Trans{crmar-c;l unei palticula sarr a^clonir particuie in _alte pariicule.estc rin

rjroces dc o clur.ati cstrcm d,: scurti,. i'l accit jr).terval dc tiuill nil crisi.i rricji:ri monr"nt iili parricti-lc ln spatiu (in contextui accstui ('sp{-'r;rnc.llt). Iniol-J.ru""u existi ccl pulin particulb virtuale, chiar daci in intcriorui tinrpului de, iocnirc. dc intcrac'titmc,

-lcgca conrcrvirii..crt,-.t'giei nu cstt rcspr'ctaii. lnsa'L lno-

".""i"t initial ;i rnomentul Iinal ai ciocnirii, -ct-nd -apa1 noi.particule, raportindu-

ne strict 1a ac,.lste momcute, gi nu la-intervalele de timp dintre eie, rcspectiL in-inl,i.ootrn ltgc-a conserr-Jtiii cncrgiei. Itttre aceste *tow,ente n'Ld aaent, ittsd. lt'qas, xicii,'itriilt tLesficu,tri de ittformnterii,

_ci.triunai parti,utle aivtal,e satr,l;'i, t:c! m,ttlt"i>ttr'11ri11s,,r.ti r ti r,ale" sltbi ni ante s f ttt i r rI ui tt':t'r,aI -

Oiicit ds pllternic arn i.ccclera particulele elementare ;i lc-am ciocni, nici-orlatii nq voln'ajungc la rnateria priini din care e1e slnt constiiuit'-, la lutnaties: i:ii'or:rrrt'-.ri,., scl,iret. Pc accasti crlc nu avi,'rn acccs in proirrnzirr.i' r'oin ri-i,,.;n"

-ltrtotdelll:r'trlocafi de lumatie, intotcleauna \:oill ar'ta de a f:rcc erulnaio.-,r.rm"i cu piLriicuie elemcntate, fie ele gi virtuale sau slrbiacuii*:. Niinic nui' impicJiti .si nc irnaginirm u11 proces., in principiu,

.

in^ calc int; c nonrcni:riii"-iiint';i rnorrrcn[u1 finai- al unei ciocniri s.i. tlu rl.miniL,,ln spa]ir"rl uz-riaL rleciii,,rirroi cuaptc d.c sp:rtirr, toate pertictrlcle virtuale fiind subiaceute. spati'-rlui uzuaj.Ilar ;i in accst cir'rte r-orn g:-rsi tot iir fala iuinatiei ;i in rrici uir r:nz in tilai:rfornaterlcl.

Ar putea sir aparii curios curn la entrgiic:ircasa lunratr-ir:li a parlicil'1clor clernentarc nnla miezul ortoelisteifei, Ia in{ormaterie' Aici:,rriilai pti:r intror.li:sc'hiderilc lurlii si ntlrnai

,[ L

2..r','"'g-^^'T-

Fig, 7. Ciocairaa a doi {otoni'

extraolciinar cle rnari pusc in joc,i;oatc fi spaLtlL 1i ;lL prrtclrr ;Li'.tugenil :i'i l)oiltc ajul)SC l'rirr {or{It, clprin in{ormafic fcnomtlclogicit.

Oric': ciocnirr: violenti cle Par-ticulc duce vtil'ttt(t'i lo partiu#e' vir-tnulc qi r,.';rlt:. l':rrri*'trl:lc pat' ci sesparg,'tllLr, iu reaiitetc, r'le, plitr or-tosensuri, alnnecl nun:ai sub lurna-tte, cut'l,area cu l'LtnLitli{x l'iirttl 'it+s:tt'-sibzl,d,- Ia arice aciittiie zrioltntd..

Calea de a Pl.trunric in iateri-orul crtoexistenfei, iu iniornl;rterie,este aLta, prin ittrcdeschideri, *arear pr:"tea tntr-o zi si fie realizatitexperimental,

FJZIC-{ $I OIiTOFIZTC,{ lrt --

Asemenea noi instrumente de investigatie, mai eficace decit o.."1"ps1sai-r'1rlic particule, pentru ci prin ele,r-oirr ar,ea acces ]a infonnaterie, vor fi dispri.,,.i-ijve clc investigarc ortotehnologicl".Altfel, nu vom face decit si urm5"r-im jocul particulcior elcmentare, irnpi,l-

:ant totusi pentm a elucida ;arada ortoexisrcntci carc susline uuiversul noJl.'.u.DacX. urmirim gi alte interacfiuni, crim al fi spre exemplu dezintegrar' a

'.:nui neutron liber {care nu se gise;te intr:-un nucleu), neutronul -\r trece ni:ri:ntii lntr-un ureakon_ negativ Hz* (intcractiunea e.ste slabi) si un proton p, iri:apci rveakonul se ,,desface" intr-un elecilon e- si un antincutrino^electronic 1'o,iig.{i; sau, in cazul interacliunii unui neutretto'(neutrino miuonic) ..r irr, r*,,-:ron A', se petrece frocesul ilustrat in fig. 9, pr-in intermediul nnui'l.eakon 1t'*.)aci pe intervalul de timp al exi.stenlei unei particule virtuaLe, cum este u.ea-.lonul virtual, se manifest5 o contjnuitate de exlstenf5. a particulelor clenentalr:--, W*,}y', intrebarea care se pune este ce se int?mplX sau ettnd se intimpli. pr-,,-',esele din..punctele notate cu l, 2, 3, 4 in fig. 8 $i fig. 9. un asemenei pri.,c"tpunctual" ar trebui s5. se petreacS. intr-o cuanti de-timp, sau, d.in priict iliedere ortoexistenfial, intr-un tact informaterial. I)eci ar putea fi un

-iroces ',1,-rdinul a 10-26 secunde. Daci o interactirrne complelir, I + 2 sau 3

-* a. duLl,;:;'-'eva mai mult, poate de la 10 ia i0:?0 sec.rnde, acest lucru se datoresre falr-:uiui cir intei'ac{iunea cuprinde generarea, disparigia precum gi timpul d" ..,*:en|l al unei particule virtua-ie, proces care cere un anumit'timp intle I ;i J:au. intre 3 gi 4, d,ar,care totugi nu poate fi pus in evidentl expe?inrenta], citi:rtr-o carnerS. cu bule intregul proces intre 1-2, respectiv 8-4 apa.re ca ui],ingqr punct.

In orice.caz, prccesele cele mai elementare de transfornare nu se pot pr-:iece in

.spaliul .uzu.al mai iepede decit viteza maxiinl a uni.iersuliri, reiperciii.-rir-un timp mai mic decit cuanta

lD!) NTATIIR.TA NEVIE

NOTn ${ nEFERINTE BIBLTOGRAFICTI

l Philipp Frank, P,brilosophy of sceence, Englewood Cli{fs, N. J., Prcntice I{a11, 1958 (thirdprinbingi, p. 109.) lbid,nt. p. h\Q-

3 Ibidenz, p. 111.{ Nichita Stinescu, Resl>irdri, l3ucuregti, Editura Sport-Turism, 1982,5 lbitlen, p. 131.6 lbidetn, p. t13.? Ibidew, p. 216.8 lbidtnn, p. 210.s Ibidetn, p. 130.10 Mihai I)r*g[nescu, Stiittld. pi ciailizolie, IJucure;ti, Editura $tiinli{ici, si Enciclopedictr,

X984, p. 284-285.11 Mihai. Drirgir,nescu, ,4rhitectura Stiinlei' si atltura, in $tiinfd gi ciuilizalie, ed. cit., p. 238*2{8.1: Nichita StS.nescu, op. cit., p. 132.73 lbidcnt, p. 133.ra lbirlem, p. 173.76 Ibi,d,ent.a$ Ibideln, p. 134.1? llihei DrigSnescu, Profu.nzimilelurnii mileriale, Bucuregti, Editnra Politic/r,, 1979, p. 23-12"18 Vezi 9i oapitolut anterior, unde se neag5, geometrizatea {izicii.1e K. N. I\lluhin, Fizica nucleard experimentald., vol. Il, Fizica particulelor elenemta,re, Bucutegti,

Ilclitura Politicir, 1982 (traducere din limba rusi,), p' 32L*322'20 Michel Gourdin, Les sytnetr'ies d.es part'icules |ldmentaires, La Recherche, 1972, mars, p.31 K. N. trfuhin, op. cit., p. 54.el l{enneth W. Ford, The world af elementary parti'ctres, Ne'rv York, Blaisdell Publishing,

ait., p. 243-260.

256,

Com-pairv, 1963, p. 156-15?.

rz lbi.tlt:nt, p. 173.2a Ibidetn,16 Fritjof Capta, Tlte Tao of physics, Butrgay, Suffolk, Fontana Collins, 1979, fourth inpression,

{ilst pnblished 1975, p. 81.ri Ibid,em, p. 213.21 [bidetn. p. 21+.29 lienncth \\r. Ford, o!t. cit . , p. 1 15.!e Irrterviu cn Louis de Broglie, in Lc liigaro, 16*17 a'rrll 19?6, p. 16.30 Fritjof Capra, op. cit., p. z7 l-272.31 Stcvon Weinbtrg, Unified, theories of elementary-particXe intera.ation, Srienti{ic Arnericar,

1974, july, p. 55.3r Dupd, Michel Gourdiu, op.tB Ibidern, p. 2'{-1.3a lbidem, p. 247.35 Fritjof Capi'a, Tle tu.rning pclnf, New York, Sirnon and Schuster, 1982, p. 39.t6 C,:lin Cherry, On huy*an communicotion, Cambridge, S1ass.,'fhe MIT Prses, 1971 , cap. 4.,p. 124- 168.r? Jean lliopoulo:s, Les pa,rlicules cl+armies, La Recherche, 19i9, rnai. p, 176-484.38 Steven .W'einhrerg, op. cit., p. 5i.5s lbddem.40 Jean lliopoulos, op. cit., p. 481.ar Ibidewv.a2 Fritjof Capra, The Tao oJ physias, ed. cit., p, 228.af Radu I. Cimpeanu, Imcursiune ntr-un univers posibil, Cluj-Napoca, Dacia, p. 45-19.

l,'l:z tcA lI ol{1'oii'IZILIA

*t lbirtcn, p. 11.a6 lbitlen.{6 l(errneth W. Ford, of. cit., l" 197.a? Ll:;dn L Cirnpeanu, of. cit., 1:. 114'- 117; lf 1 -- i?2'{8 lienneth W. Ford, o'p. cit , p' 209.4e lilitio{ Cnpra. op- cit', p. 234.6tt Ibidem, p. 234-2'\5.51 lierrneth W. Ford, op. cti., p. Zt{l'

209

fl lbitlent, p. 2lZ.68 lbident.6{ Con{orm moclelului ortofizic, clatoritl spiuului, si lnai illes a, unui.czcltual ortosetts topologic

sunl.imentar care ar putea-sta labaza spinului,;-ar pllto;l ca {ototrrtl sii aibl o extrcnt dc micS' rlasS'l"t*p.".. l-i ii ,i*t"r" (2) :Lle fotoriului - p. 131 - u*cle s6 6f11sicrlte cir {oto.'l ar putea. avca;i r,;?t ortoscns topologic'decit ccl spa,fial-rrzual. l)e accca fotonul, {a!ir de cuailta de spafiu, ara-7cll, in p1us, nu numai ipin, ci gi un alt oitosetrs topologic'

5b Sau foart.e apropiati c1e viteza rnaximlr irbsolLrtir in uni.rers, rlacl obse[rafia din rlota prece-,Jentir, se va oonfirrna, r-espectiv fotonul alf il'lta tcitr:si o anut]ritir rLrasir tle lcFraus,

i6 D./entual gi r1o ortosensuri topologice clc tip tli{et'il, uni:1e il: r'apot't cu illtelc'

CA1IIf'OI-LJI- 5

I..l,tJCll'[rA I']ll SI RI'I'II

caoN$s s,,qu }ttl-x4rrl {losMIC r."Ana I}IrIrAlEIlesfacerea ortosensurilor ,,din sine" cste un pi'oces de [lorctuat'ir:. Informateriarproduce din sine ortosensuri intr-un mod care'.i.r--e lr'rczultate cliferitc de li+un proces de fluctuafie.la- altul.. AceastS" diferenli

-nu este s.rprrsi nici unei iegr-laritifi, materia incercind continu.u constituirea d;-;;;e;s;i. Frociucci"" "i.r;univers se incadreazi in legitatea generali. ,,din ii".;;' ;i, pr,rb"uil, a tinurilorgenerale de ortosensuri pc care ac.iasra Ic_ poatc sencra.'I_!pi"-J"'iJg;i;;i;;_se referi ia. faptul

_c[ nu existi. nici o corelaie intr; i;;;erifu a" ""i;"";;i;*1_111.ortoexistenla le produce. universurile ,,din sine" ."

"n.. uumai pr;rr},i-tuafre.Pot exista si cazuri in care un univ'ers nu apare din fluctuafie, ci d;n co:r..;tiinfi sociali (prin acliun" ..o"!iT."ie in matcr-ia profundi"), prin creatic. tra"

:.,T^T:T:?-lT"ti!; carc este similari creafici artisticc ."" t"ii"i.",-."-p"?i"'ir.-r)umar dlntr-un uuivels,.de c5.tre fiin!t'le- acelui univers, in cadrul'a*ili"ii f "fi"t5.fi_ge-nerale ale ortoexistenlgi. ploulbit i"se

"e,-Jr"l"ti-"" asemenea caz, fat:_torul fluctuant si 1ru poaj['fi eliminat cri totul. ijniversul ,,creat,, ;* -d"";;;.ca qi un univers ,,di* s-ine", va avea un big_bang, ;;;;1"* gi "o ulurrg;;;;;:":1il^:: g1j1 r;{le cu con;tiin.ti- sau tro 'i" fi Eecii o irr."..nr" cle

'nivers, ri::lull\reis ratat prin decupiarea inforrnateriei de iumatie.1Jac5 vom. cuprinrle cele doui procese de mai sus intr-o schem!., ea ar ari.ta.ca aceea din {ig' 1' Aceasti scherdir se suprapunc peste schema general5. a ilr{:'tlciului r.L.M. Ortosensul ,,?ntru sine" repreri"ii o

.fr;; d" ortorerrsuri gener.r"t,lde sensuri din univers sa-u generat" rod ;n^[uenta'ii""*ici u'iversului.Pentru ca s5. existe fluctuatie, rr:.

pectiv. schimbare prin fiuctuatic, infor.materia trebuie si pr:scde un tact pro-priu, un riim. Este rudjrnentul de tirnotimpui nurrrSr firi durat5". Informi,.teria posedi deci gi u7t c(oixos careeste la {el de fundamental ca si orttpscnsul ,,a erista" ;i.farii dc carc ,,dir:slne nu ar avea nrcl un sens.

Este semnificativS. din acest punctde vedere intuilia unor mituri intjcecare agaz5" cronosul inainte de zei.Se parc c5" mitologia grcac5 apreluat pe Krouos (Chronosf din mi-fologii oriental"e (cum este iranianulZruun Ahaya;ta, adicl

FI-UCT Lrr\TI[i'5I IiITll,{

Kronos este intiinit pc priil plan in pocmele. cosnrogollice ale lui Hesiod, Orfeu {rni-t*rile orfice, i1 gcneiraij ;i ,ik: h-ii Pherckvri,'s rlin S5ros.. ,{ccste poeme -,,all.-Pu^s;,.;il pri;a dati (la' grcci. rr.ns.,) probl'

"r,r. ittc,'prrlrriui. 1i. naslerii luniii" 2,

*p"riuriti lttiir',' tle 'poriii" tcorctici fn fatlt rraturii a spiritului grcc antic'Se afirmir cir ,,nici pin:L astlr.zi Cronos nu este, o figur"l. bine deslusiti. irr tri-

sii,turilc sale"it, insiL el aparc ca un zeu pirrlorcli.l ,,Eu autoritatea r'lechimii, in.*ii", s.l"ria zeitiLtiior: iel clintii ... " 'r- r)i-' ac,:ea, \'Inaseas din Patrai, in se-calul'If i.c.n., 1-a echivalat cu cel mai nraic zcu al gelitror:

N]IATEI1IA VIL]

a.e !ry1 cu o sernnificalic mult rrai cuprinzltoarc decit oricc sc:rril de timp rrla-tiv5., bazatl pe experienta urnani" Is.No{iunea de,timp va trebui unnlriti in lungu.l inclului lumii materiale sr

ca nu \/a putea fi ingeleasl decit printr-o viziur-le de il-nsarnblu in accst contcxt.FSri ortofizicS", tirnpul- nu-r'a pntca,fi in{eles, iar funclamentul lui absolut p*rr-negte din tactul, ritmul informaterial pe carc ii r,'om numi Crozos.

Crotlos este nu,rnai tactul intregului cosrnos, ritmul cosmosului, mrlimentuld9 limp din profunzimile cosmosului, e1 nu este incir timp; nu cste nici orlos*ns,nici in{ormafie; daci un ortosen-s cstc inforrnatic {enomenoiogicir, cronos csteun a1t tip de procels fizic fenomenologic, ritmul liirii duratri al schimbirii in ori.o-existenli. Cronos_ este totusi orclogiul intrinscc al cosmosului. intreaga naturi.se desfi.goar[ pe baza cronosului, a ritmrilui cosmic: Cyonos estc denumirea ti]c-soficf,, r'it,tnul, costtti,c

-

rlenumirca poetic5.Fiuctualia uu este posibili f5.ri. cronos, iar ea sc pr:oducc prin ortosensr:ri"

'fo.ate procesele de fluctualie ;i ritrn din naturd. aici isi au originca, in datt'leprimordiale ale materiei. Fiuctiratia si ritmul asigur5. troll, ,,"uot'omatismul cos-rnosului, inainte de orice constiinii. '

Informateria fluctueazi ;i prolabil cl universul nostru s-a ni-scut mai cu.rinddintr-o asemenea fluctualie decit dintr-un demers bine organizat. Universul nostrua pornit prin fluctuatia unui punct informaterial, la un tact al ritmului funda-mental {cronos). Se produce, la lnceput, o prim5. cclulizare prin ortosensuri totn-logice, si de interactiune, inclusiv de cuplare si diviziune. La tacturile urnS.toireapar fenomene

F'I-,UCT1}ATIE $I RITM

Lllt:.::-.i]lt"].1t]:] li,:1.",r1, rie;i sc cunosc adapt[ri tcmporaie prin rirrnuri uiotori,,nr raporl cu altunlrtc clcuimente ciclicc din naturl.Problema caro sr. pune, de fapt, este aceea ci acfiunea viului in univi:rs]t':t,t" desf5.;oar;-r.in litrnul cronosuiui cosrnic, ci la a1t[ icare, in alte ritmuri"\ Iul nu, lxratc ,,digera" schirnbarea in spafirrl uzual intr-un timp numi.i J" ilu,"r

'-!'orrosullll coslnIC, t't tttft'greaz-d si continuificS" cuantele de fimp in duyati ia.Pentru viu d'tt'rata arc ssr,.s gi ea'es-te obfinuti. prin informateriu'l" r*r" el art:;l"t-.."=-l'il:,:ol:,.," gt'nereazi-i ortasensul duraiei. Duiata .rt"!i-"" ortosens ,,intm',;lirri" dur:rti. r'iul ar cunoagte.numai ortose.nsul ,,a fi" pe care un organism r.iuil transformS. in scnsrrl ,,a. fiinta,l sau afiirelE- r'- -lnforrnatt'ria in s.ine^ $i qi; sine nu cnnoagte duratd.. Durata sc feilcrr,rz.aiir informaterie

'umai ,,intru", ca un ortosensl Fiind se's ,i;;;";"t;til;;rln este dectt un fenomen legat de materia vie, lumea inertn nu o cunoastc .-sinici ortoexistenfa. ' rFiri durati nu..poate exista constiint5, iar i:rofunzimiie lumii rnaterirrl,.r"iir sin.., nu arl constiinti.. ' ------ -', ,

Intt.grarca ^cltrratclor in raport cu schimbbrile spaiiale duce Ja sclsnl ii;;;-j\LIt't!'t Pc.care iI au nuntai animalcle srrpcrioarc gi iir special omul. Accasti iu-

l:,q.rt: .si continujficare este posibilr ditoriti introdesihid"rii i" i"i"i*;;;,limpulur corcspunzindu-i un sens gi ortosens s,uferior duratei, nefiind aii"ri ,r,r-iural.,. ci trecut prin filtrul con;tiintei si inteligentei. -----{ ronos t'ste tact, ritm, fiind absolut'si obicciiv.'lJar durata? Estc subict.iii.f,s;iu obicctiv5? l)intr-un anumjt punct de r-edcre durata nprr".. subicctiyi, ce'ens drrpX multi autorl' d^"I prin brtosensul duratei, flr[ clJ care ]ru poaic e:i-rasensul ei, este obiectivi. orice ortosens ca, proces fizic fenomenologl"

"it" tbi;illr.I)urata ca ortosens mr este maternatizabili, ci numai consecinla Ei f" ii*p, "".i.se imbinS cu ritmul. (nun5.rul). Nici un ortosens in sine nu este mateuratjzar*itr,

.],,1:T:j t"la-tiile lui crr alre oriosonsuri; rnatcmatica _.c "pt;.e, i."?",r".ri,-r,,,^_trtror intr-o multime si intre mullinri.

I)urata are ieci li t";J :iil;t*: prin ortosensul ei, geaerat de or.ice org;r_lism viu in contact introdeschis cu irrf'onnateria. Nu ,rrroi*r ceea ce este mai.t-matizabil este obiectiy, .r^ si ceea cc este {enomenologi, ;" ""pri*ni"-li;i;;"r,inforrnateriei. Subiective sint numai nuantele i",li;id;fi;

"t" u.:ir.oiito; ;;; -;,manifesti, pe fondul obiectirr al crtosensurilbr. Acest lu.tu s-", p.rte" datora *ngiamestec de sensuri care sl dea un specific indi.i'iclual unui sei'rs cle bazl insotitde reguli. de sensuri secunrlare, asociJte, per:rnanente ,r., ,rr..oi-i"t&;;;;;."ij;i;;sens iaolat, purific.at,^ aproape sc reduce'1a un ortosens. Oar tn

"tt#;"k';;5i cu atit mai mult in*cel.e-superioare nu intilnim r.nrori izolate, ii oo-o;-."u,,-chete de sensuri care. pot colori diferit, de Ia un individ r"-Jt"i'si-.il;;j;t;r,singur individ, in diferite momente ate vielii iui, un ;";1;;i. e""i"i tT"turor sensurilor este obiectiv c5.ci se hazeazl. pe ortosensuri, dar ."*Ui"*tli*lor dau o notl sutriectivi.. uneori pot apxrea p*cir"t" a;;;r;;i d#;':;';ilominant, mai confuz-e;

-eLe ar putea';i ar trebui"si determine t" .t"i"r-.i*.t*"1aeuronice care la rindul lor sr itereasil noi sensuri si ortosensud ;la;;; ;;;i-;;;putea trece de ia subiectiv la obiectiv, ceea ce repiezintd. unutr din -t.i"iif" J"crealie alc mintii umane.

Scnsului tinrpului ii corcspundc si rrn ortr)scnsumpului rezidl in tactu], ritrnul lui iundamcntal laratei cil fond ob,iectiv material oriosensorial.

al timpului. Obiectivitatcacare se adaugi sensul du-

T)urata este sens ;j, de fapt, ortosens. Continuificarea timputrui, constituit1in. c.uante dr: timp,-estc un "lt rc"s (c,r'.osens). Aceastl-cantlnd;6ca;-".;;-;;;::cttvir ca

27 4 MA?ErLIA NSVIE

Unitatea c1e timp este cuant;r" de timp, dupi. cLrm unitatea. de spaliu -este"""";;';;";"F."ffpi"ttira pi in fizicl'lucr5"m cu

altc uniti"li dc.tirnp decit;;;;;i; c1e timir, .o ,tiriteli .ur'e tt" sint accesibilc din

-punct clc vedcre macro-;;; XA tt.il"i.l"te *a' uitirm cl un timp. mai mic decit cuanta de timp nuu";Jtl, cu;rnta ae timp ascunzin.l c1e fapt ilialectica. ritmulni si duratei'

Nu n*mai .l aorit"i" sint integr^t"'ji .o"li""iti."tc in -sensul (orto'sensux)

tim'ului, ,lar chiar ii ii*p"f, tiintr]un anunrit punct de r-cdcre.. poatc Ii^inte-erar' intr-,-, unitate, l,

"r.if aio carc se desfi;oaiX. tn timp este iutegratir i'tr-o

ii;" ;;i";i.d" ;,; .o iJ*" cstc cuprinsi intr-urr scns, oarecum.atcmPoral,.nc-a-ri;l"r* i"'tti"p; i" *"a similar'o frazi vorbitS. in timp d:.1Ti"11.o,*lsau un sens care rn sine nu all durati". Oricind tfrylu| poate ft condensat (spredeoschire dc dilatarealimpoiui din mccanica relativistS-), ptttc.nr.:prrnL'

rugcFuATID sr nniM ,i4

si biologice cunoscute, sint procese. macroscopice care apar ln structuri ldisipatii'econstituite din ansambiuri de p_?rticule cu o organizare iuperioarS, cars' nu poate1r tlescrisii prin principiui {e ordine clasic aI iufBoitzmann-le. Autoorganizarea chi-nricl ;ibiochimicS. pleaci de la un ansamblu de molecule in condifii

274 M'q"ritlilc' NI:VTE

gerlil cincl o difrtzic invcrsi a protcint'i.1lro

Fi;ucTrrAli'Ifi $r Rltri.${

Pit:cese f,5rf, :X.gectn

Prccese

TarmodinomicqBioiogio5ocietotea

.)77

din ritmul absolut atr_cro.nosulrti,_ conceptia 1ui era, cle aceea, />i ,ju,mdtate adu;drattiin trr.tmina ortofizicii. l'-iziunea lui Nervton a dus la apar-ilia otnlollitor si ceasurilor,re{l.ect5.ri si ale cronosului fundamental. I-uurea umanir a inceiut s[ se adaptezen$ numai riimudior naturii inconjuritoarc, ci si acestor ceasuri inecanic.-, cicri.niteairrri electronice sau atomicc.

I'a Einstein, care nu a renuntat ia. ceasuri, timpul devine relativ in raportcu vitezele si acceleraliile cliferitelor sistcme de reierint5.. Locai, intotrleaunar,tirr,:,pul. tacteizva la iel, 'atil in t"oih t"ioti"iialii .p".i^i",'.it 9i u'.;i;i-;;;;;;1tzate. Acest lucru rS"mine absolut si de aceea 'este surprinzii.tor si se ailrrne cida.toritS- teoriei relativititii tirnpul,rir ur" nimic absolut, .i, ,ru existri timp ab.solut.\tlmai un ill doilca observatot incrfial, s;r.u nefiincl in cimpul cle 'erayitaiigatr un'i ceas (er.ident cu primul obselvL-Ltoi) ,,o'",1";; ;;;ri;r t;;;.';i" l""&*a*'d^iiric.-'t. Acest iucru sc datoreste constantci vitezei luminii in'vid, in un"ir-e.rs, inliiF{}r-t

_cu orice sistein in miicare, din iare cauzb. cloi observator i* ;i;.;;;' ;"r.nr [i de acord c5, dnui" evenimente sint simultane. l)e accca pentru fiecarf timpui';rirge.aitfel, pentru_nzrt.I tn, raport czt celdlalt, de;i locat,,"p"t[rrr, pentmt, fiecire,timpul cur-ge la. {ei! DupS- cum am mai v5,zut'(in lergltur-f, cr.r viteza riraximl"in univers), teoria relltivitltii are nevoie c1e un punct'cle reper fizic pentrLi a ise t'rplica postula.telc fundamcntale. Ieoria relativiiirlii-se clesf[9cari bgit ilccpinclcn prstulatele ei, dar si accstea trebuie sti aibir o bazi, f,vrctt, pe car-e nuuraloitoi'izica o poate oferi. '.

Il.eLati'ui_t-ate a sf al'iu,l,u,i.s'i relat,ittitatea t irnf u,lui sirft ef rcte ale miscdrii relativei.rr' t:'tt.it;crs. Dar sfali'ul;itimful ou, rddii.ciri absolti,: itt. oito;.ri.sterzld.'Relatiyitatcairrslsi este relativS. c5"ci ea are Ia bazd" repere absolute.

Fizica trcbuie sir se intoarcS. c5.tre ciracteristicile absoiute a1e spatiului sitirrprului.- Dac5. accst.lucru apare eviclent in lumina ortofizicii, clace-|e'gi;,ii*ia cuantelc dc spaliu si la cuantele de timp, .prccur-n si la sursele lor, mai r"i*in"cirschis[ problema sigelii timpuiui. ln lumjna ortofizicii, cincl universul porne;tr:dintr-rrn ,,punct" informaterial si crc.ste prin ,,ciiviziune", o il-cernenea miscareln cronos, care sc rc{erd. ia univers \n' ottsstnblti iui, ia o.*r"o .t; ;;il" ;;";1;;-1iu ;i rie substanlii, cstc un proces carc conferS" cronosului clirectic pti" .t"it.i"onu,ltiplicitS"|ii, inainie de oricc altir rniscare in interiorul unui ,rnil,-"rs, d;i. ,{:tabiii legile {izicii.f.6rYa".a }ine.cont de inccputul universului nu este p"rt tii diopunct.rle.vedere filosofic ;i oricc interpretaie fizicS. si mai ales filosoficir firi.accst inilial al iuturor inilialelor nu poate d.uce 1a conclrrzii valabile.

I)inamica 1ui }trewton are net'oie i1e conditii inilialc. Ilacl. Llniversul c6 toatecor.puriL: lui cstc dat ia lln lironlcnt /,,, t.l st: dcsialoari pcrrtru I > ln copfolnriegiior gravitaLit'i rrnilcrsa-le, diLr foartc hine putor":-r rrrnllri evoirrf ia gi cit.c{:. ;, T, pcltry

-acela;i ansamblu dc corpuri. cum nu acea.sta este realitatca1illt&t'(i, Ie5ltlc-ltl )invton au o sferir limitatl de aplicare, dcsi irnportant5, dc aceeaior trebuic si.li"se Qplice sdgeatutirnpu,hti, cn o /,c-gLt supli,wr,tu.tarri, .*,r,r ce ac atifet\lcrvton ir gi intuit.

Ortoexistentb Naslerasr,rniiie;'sulu i

Dinomicoporticuleloreiemenigrc

Legite lui NewicnLegita iui Mnxu,'ellLe-qiie teorieiretotivitdtiiLegrlA mccgnrct'CuontrC

Fig. 3, Procese cu qi fd.r5, slgeat:r tinrpul.ui de$crise do gtiinfa contemporan5,"

IUA'TERTA NEVIE278

ln fie. I slnt reprezentate schematic zonele Stiin-fei care necesitd' sau nr',,"."iiie;i;;"1;p;;i N#"i"".;1i""'suiui 9i p'oiese6 macroscopice, biologitt.i-.o.iale iirplicl rfe"ni" tinip'lui. Este oare posiUit ca in numele unor.procesc:#i;:;#Jt", -""a1-l;;;irit" matematice^ conlin un timp reversibil, sli.sc;;5i;;t;;-iiJrpJ"rt" in g"n*tot reversibil? Este o extrapolare evident eronalJ'ca si cum or pro"*.-r"i;;;i"?; i;ieracliune lntre citeva paiticule sau corpuri s aa";iil;;;;ilj;-ff"* in timp, r'upt de totalitatea froceselor dirt' unitevs'**'"iJr"t"JJ^i."i""t."f"i

atluce =ag""i" timpul'i. tn-esenfl, ea cste legatl de

totalitaiea universului, deci de ansamblul, tuturor cuantelor ,t"_ :t?!t-l :1.1:.,:"::,i""ta care il compun. Slgeata timpului este intotdeauna prczenti st treDutc:ise manifest" tr to"i" p;ii"";;I" dil"ili";'il."el"d-;; cile submitroscopicc limicroscoDice si de aici ia cele macroscoplce'"""^i;;5;i".Ig"tii ;ilt;"i-ert" ,rni.,ersial ;i nu. cosmic, {". !: rll:_1t"1_::5crollos cosmic.'Sigeata tirnpului incepe- din momentul na;tertr unlversulur' Iixlsr:io oerioadl a" .on*i"ilo;;; ;;i;;tioloi cit timp exist'l di'r'iziunea celulelor tie'';"f';;i;, i;'" ;;;"1";6,i ; o',i,'"rsutui este^antient'op':: :e8,:* intll::'nu este iegati deci numai de creqterea eltropiei . cYm- apare ln termoolnamrceclasici, ci de un ptor"r ?*-rr*"*uf.t al univeriului, inclusiv de perioada inilia"lF"antientroPicl.

considerindu-se c[ legilc de bazl ale universului se refer!' astlzi.la parti-culele elementare ;i

"J"*""o.".1" p*ti9r4e .

apireau indif.erent la direc!r.*, slgcf i:it*put;i; ; ;l;;'ii"i principiuJ simetriei timpulu i':."

"'=ibil jl,"l':l^'"l TL, :: - ; ;oiiJ" u*.n"tt!L de eveniirrente-, dacl se executS. in ordine inversd' este o secvenranosibila de evenimen"tJt;;. h anul 1963 se putea a{irme c5. acest principiu .esteili;iil;il""i#;

-"".tou.opi.r, d"o."r"." si iceasta este constituite din particuJ'c:;;.;;;;p4", ,,nopf^.it" giitir, i"""tian!a rbversibilitilii.timpului este o invaria*tira.osolutl cu *."""fi vaiabilitate universall ca ;i legile. absolute c1e conserl'arer...). Ea *rr,r"rrr."ll oii.* int"tuciiunc tn lumci su6rnicroscopi* ;l de acil"i.r,r"r'o*n-ftll toate evenimentele in iunea la o scarl mai rnarc:' Chera rezolvlinr;;;il;ft

"ii"-a- . -i..""o"Ete

cd. posibilitatea nu inseamni fl;"11b:1r:::_".,1F"tt* autorul acestui citat, ceea ce este cxtrem de pulin proljabtl nu cste lnril-i-',,titi.^I"ti-r-"-'"t""""u-"-il;;;1.git" t;"l.li nu ar fi vlotrite ?acd" din-schijele ulrr:iSornbe ,-", ,..orr.t-if,* m*iru"si se intreabl: ,,Cind improbabilul devine ai:i';;:;"1t; d. j*pro[urii incit'::rerit[ s6 fie numit imp-osibil?" te' Itezc'1var']:t;;;;;J;i,rrr"tri.il".gii*t

";t"iii.in rapori gq..q*P"l -direct

9i timpu-l invi"r:'i"

-.""iid"ti a fi sohiJ-iinr:ti prin ideca probabiiitl1ii'

Am r,izut "b;;;;:;$r noJstra de principiu asupra unui as.*e'ea nrod

titabordare care rupe piu.**,r.t" crin univers ilu

"ugiel"" tniversului 'ci deci de ansarrt-

l,riui intreg.r:t.oi ',*i5"i.-"."-]);;ii{;, -9 B*:" 9i tiri.", dupn ce.a.renu'!at la.-'.r:;.*i.ri;i"r"'" prlrrcipi,it,ri yitlitlqii fprincipir,rl P, al imaginii spetirrlui intr-o ogiii "

,.arc si drici la ""

pt"r";'il,'-i. i-ufi c.t""* u,.t'con{;rm--[ in icare cazuri]c, trebi:: 'h.-;;ll oo"t

"iti*" t*""fir"" e-'lperirnentalc, si r,e1un!9.gi ia principiuLi T'

- - --Frincipiul sbgetii tinpului pe ea1'e crtofizica il justifici trebuie sl se mar:r-

{este intr-u,t tel i"iepl;J * pllcesctrc etrernentare.pe care le intilnirn in natur;r-'i\lituri A" pti"Jlpi;l*'-;";l j', ttt fizici, rtai^este cunoscltt g=ll:T]^.9,"::sarcinii conjugatd (r"ri *o rcfeii. la inlocuirea unei-particule cu o antiparticuJi)'?)trp[ ce s-a consta!"J;tfr4l*g] F."o -"i este atrsolut, s-a considerat c'1 apli-carea celor eo"e ii*"'oii C ;i P duce la un principiu CP absolut' Curn T exr;;;i.;;;;"oi *t*r"t, principiui TCp rezult[ absolut. Ap"l:-%".:Tl*i* ".1*dezintegrar"r. ,r*rJriitoi fa ;;'prorluce cu violarea priucipiului CP, numit-gi aIoaritd.tii combinateit.-i"

"*tt' iaz, ,dac' TCP este plstlat, atunci acest lucru'

ffi;';iltd'i"""J-"rte;g;gti- ;-rrryai'daci T este de^asernenea violat. Violarealui cP "o*p*"r.*"e u-ioi*t** lui T ast{el tnctt operalia TCP

este pxstrata"

TITUCTUATIE SI R{TM 97(l

Apare, rleci, ca gi cum dezintegrarea accstor particule oferi cetr pulin un procesXa-irivel subatomic care violeazS" simetria inversiunii tirnpuiui. Cu cxcepfia accstuiexrmplu, nu existir nimic in fizicar rnicroscopici carc sir sllgereze ci timpul trebuiesl curgi intr-o direclie sau alta" 31.

Teorema TCP este atit de siguri ca reper de invarian![ a1 ansarnblutrui unoraserlenea procese incit se preferi violarea simeLriei timpului.

Fie prin ace:ii pl'oces, asllpra clrruia sc trecc urlcori cn t'cderea fiind consi-derat minor, fie pr-in altele care se vor pune in evidcntiL, violarea simetriei tim-puiiri estc iner.itabiii prin legea mai generalit a slgeiii timpului uriirrcrsului 32.

Daci legile naturii (m:icroscopice, cal'e apar ca iegi de bazi) par a fi resp,ec-tat,; gi pcntiu tiinpul mergind invers, acest lucrn apare posibil, in luinina celorde mai inainte, atunci cind:

-

nu intc-rvin nnumiLe interacliuni s1abe, cum sint cele reieritoare ia dezinte-gi?rea mezonilor Ji, sau chiar o ,,interacfiunc ultraslabl, consideratl pini acurncr,csen!iai 1" 33 ;

-- nu intervin clecte c1e a*sambluri, de agiomerarc dc particuic.Nimeni nr1 se indoieste c[ iegile 1ui Nex'ton ar ii valabile in:rpoi in timp:

tr-*t;c[ se cunosc pozi{iile ;i r.'itezele corpur.ilor la un momenl dat, stim nu rtumaisiluaiia lor in r.iitor, clar ;i in trecut. f)ar acest lncm nu putcm si-l crtindt-morr":ir timp inapoil ldu ne lasl originea unir.ersului. La fcl;i cu interacliunilepa:ticulelor elementirrc. Nici lcgile ior, a;a cl1m Ie cunoastem, nlr se aplici"oricit timp vrem, inapoi. Cltre originca universului, ce1 pulin, vom da de intcr-ar.!!uni asimetrice in timp.

Trecindu-se peste s[geata timpului pusl il evidclli de teirnodinarnici, ciebir:logie, s-a crez,ut, pe baza iegilor particuleior clementarc, c5" rcr.crsibilitateatimirirlui este o legc fundamcntall, clzrr- aceasta a lo:rl o generalizare gr5.biti, pe'i-rae:r unor fenomeirc, este adevirrat fizico-mateinaticr, insii lor:aie, relativ izolatesi limitatc in tirnp.' Existenla sngJtii tirr.pului, justiiicatS" din punci .dr.l vc,,Lclc ortofizic, obii,ei}a tratarea fizicir ii -llniversului ca ansarnblu dc p:rrticule si ;rtunci, iu general,an;amblele dc pailicuic trebuie siL aibi prioritate {a!I. de cercr,"lalea ior izolati.IJin accst punci-dc rrcdere, efcrlirriie lui Prigoginc tie ir trecil de la iermodinanricam*i.roscopic[ ;i timpul ei ,,slacroscopic'l ].a {izica ansambluril':r microscopict:9i timpul 1or ,,micloscopic" prezinii. un iirtr:res rnaxim.

TIMTDII{" itr p'lztca

Siiqeaia tirr pui'ili a aplii-rt irr giiinleLe fiaice odaiir clr tcrrlorlinanrica si intreagaavc'ntuiii a terrrbdinarnilii estr: la tel de fascinantf, ca gi accca a cicctrodinamiciicl-i:riltice gi relativistc 3u.

Noliunea

MAT?RIA NEVTE280

dintre particule. Funcfia de distribulie / a particulelor 31"i . sistem de particuiei"ri""a'i"--iit"p a"triiti celor doi faciori aminti{i mai inainte:

a.t (Al , care este parteareversibill deoarece posedi simetria' \ at ilaio"ri". traiecloriilor

uzualil a ecua{iilor dinamicii newtoniene (a -* -

u echivaleaz[ cu I * * t);b) (#)","""", , care ar fi partea ireversibill, deoarece chiar daci punern

,0 -+

-

a sistemul tot rra tinde cltre echilibru, ciocnirile continuind, ele fiind inv;r*riante ln raport cu inversiunea vitezelor'

AI doilea termen-;;;;pli." dup[ Boitz.mann. (1872), originea Pi.t;o:*,ltt,1u it"*ttiulitllii' Ciocnirile^partic916lor f icroscopice aduc-ireversrbrlrtatea tndt-i"i""t-d" m"clnir*;i-il;.- t'iigogin" gi Stenger-s^ considerl aceasti interpretarerlreot .,strloor*"r"ufligalr;'Jt " 3?'datoritl intuirii unei surse.mai profunde;'i#.,#ili"i,ei?i,^a"t-f" acela;i tipp 9 apreciaz.S. ca.numai.uu semisucces. Succe'*'9n sensul ci entropia;";*i;lf-i.a".i la dinamicd, la lumea traicctoriilor' ci;;;i-i; uno-it.6;'p" .ui" ai"u*ica clasic[ nu le-a p"T! ::ltt^1d:]._1:^,*ffi;;; ? r.t*"ttittgt ecuaqiilor ln raport cu. timpul- Nesucces pentru ca surserecntroprer, rre'ersrorlidjli li^ .ag"fii'.ffi;thtt ;iil.o"*,ie tiua, dupi, Prigoginc'rld[cini cuantice, ;-;; if*i!-] Nu i'utem fi decit de acord avind in vedcreffi;;i;il"-;i;;i'

"d't";i a"Jf .a" cuintice, ;i anume radrciniie ortofizice a"le

acestor procese gr cale trebuie s[ se manifeste in'mod obligatoriu 9i la nivel cua,1t,lc'-"* 5; ;il; poin"ute, rv. Thomsg-n .li Loschmidt sl,3u. obieclat Ia caracteluLireversibil ur t"r-"rrJirih" .io."iii"r lui'Boltzmann aritind" ci.;i pro-cesul ciolni-rilor se poate petrec" in mod invers, ceea ce inseamn5. c5. ar pttea aplrea PIoT:e"nii"r.,tiorri.e.^Boltzmann-insuqi

admilind apoi c5. -,,procescle antientropice sr'nt#',,.ufi;#;is; d";;;;i" stalistica, ci sint ciriar realel Ele anar insr la inter*rlc

de timp leimaginiii;;*"ii gi deci sint irelevante.pentru descrierea natttriireale" 3e. In aceasta i"t"ip*tare,'predicliile legii entropiei se implinesc-ctl .ornarenrobabilitate, i"ra

-

""

-.L- certitudine 'absohitl. Este intcresant c[ Boltznrar:n

i;##i#H;pi",',it*aunpie,, o.cotnportare contrard. lt.ri,ci,p'iului al' do'ileu al' ter+m*'d,inamici,i si c.rarteii^'i*"gin.a',,mor!ii termiceif a'universului formulat[ rieLffi#;1;;ii;;#;; g";t.'r""t* Boitzmann este.posibil ca o stare de entro-oie sclz.utl r orri""iroioi]-""itti"a dintotdeauna, s[ fie rezultatul unei asemenea+il.,t#iT. R:f;;i;J;r;; Loichmidt, Boltr*""" nu adrnitea o idee a acest*ia'.;;"f';-,1^'.;;;;'H;; jii"f""i*"iigente minuscule care sint in starc s[ vriclrlfiecare moleculi de giztn paite, cu ajutorul unui dispozitiv si diferenlieze molecu-lele cu vitezl

-uri*a"--.ile mai iente gi in felul'ace:ta, cind toate fenomclrelcar inccia pe plmini,; {g-paile si.gLner.ri l9i diferenle de temperaturS." a('"Este o form[ * o.*o""r"i tof U""*e[l insi Boltzmann prefcrl intervenlia un.ifluctuaiii naturale;;!p"i ;""f i"n"ttitltiteli, dar de piobabilitate foarte mic&in sensul descris mai lnainte'

ln realitate, fi;;|;rtiil" uiit t.ttta"*entale in toate ansamblele statistice tizice'eie sint lntotdeauna pt"rltrt" Ei nu apar cu o probabilitate mici, ci sint permanente'chiar dac[ a.r.ri"r5"'iii""i"i.i"ii"e- este probabilistic[. Iar ele au, ln ultimbinstanfl, o origine ortofizicl'^""'il;;;* fii"gir"'*..."i.1i cuantice sint reversibile tn timp problerna1.""*.i[ifiiaiii a"i*it" a" . fi ^rezolvat[ de mecanica cuanticS, acum se pune;t-;;-;"; il#;;"j;,,i'.'il fi;i; cuantich, orice mrsurare, care implicio apararur* *""rorffii{,-i"t-a"ce

.un element de ireversibilitate, inclt ,,'..mecanica cuanticl este condusi si postuleze coexistenla a doui ttPYtt^ de .evoluliiireductibile, errolrrliJ"i"""iri[iia gi'continui descrisi de ecualia lui Schrddinger,

TL.XJCTUATIE $T II.ITYT 2.B1

r{;r,iuclia irerrersibilir si discontinul" c'iaturitl- rnirsurlrii" n1. ln la{a accsiei situaliiactuale in fizici, Prigoginc rcrnarcS. cum unii {izicieni sc rtiugiazil in subiccti-r-r.",ur (reversibiiitatea fiind introciusiL dc :niLsurl.torilc ncer,qtre sau de spirituln{:}!iru) sau aliii ptecontzeazl o completiLre a ccuiiliei 1ui Schrodinger caro si tine1r,,ri!t de ireversibilitatea misurirrii, dar el nu estc de acord cu nici una clin;,Lc{st.e i:rozitii. ln esen{i, este de pilrere ci lumea microscopicl nu poate fi tratat6.izolat, ci numai ca ansamblu, preconizind o sintezir. intle simplrr gi complex..in accst scop, Frigogine propune completarea rnccanicii cuantice cu noi operatori,:n plus fa{f, de cei clasici introdu;i dc Heisenberg. Accst lucrri este necesar in,:.li;:ul ilescrierii unor sisteme mai ccrnplexe decii ccle tratate in mod uzual. Llnulrjin acesti opcratori se referl ia un timp inlern al unui ansamblu cuantic ;i altu]1a o entropie micrascopici. Operatoruiu.i tirnp intern n' carc este legat de sta-r-ira intcrnl a sisterlului cuantic ii corespuncle un timprnediu< ?'>, daigi fiuctu-alii dc timp < T2> --

MATERIA NTVIE

logice. Ortosensul topologic nu este chiar atit de fundamental cum este cronosnl.Tilnput are o rldicini c".t mai adinci decit spaliul, dar de fapt timpul cu duratS,apare prin ortosens, la fel ca ;i spafiul.' Crbnosul asigurf, oare ortosensul duratei in informaterie qi dc aici o cottsti-in!l? Atunci info"rmateria ar fi o formS de con;tiinln. Noi am ncgat acest lucruconsiderind ci

TLUtrTJATII' SI N.III1[]T tpe

la un determinisrn inftles iu sensul dinanricii ci:isice. Probicrna care nc frl.rnintlers{e aceea a leg5.irrrii dintre cronos ;i cauzaiitaie, ca prrcesualitate obiectivS."i:b-

294 MATETU

nici o structurl intrinsecl ln seria de evcnimente, atunci se procedeazi. la o .'cg-mentare subiectir'l a seriei (ritm subiectiv)" rt.

l-lltima a{irmalie, prin care prezentul este interpretat ca o unitate discrti;i,un segrrrent de timp, iare atundi cind nu este impus din exterior in raport ctrinteriJrul biologic (ionstantele dc timp din datelc dc mai inaintt" sint proprie:ilibiofizice in priinl rind) este creat in mod subiectir,, ridici o intrebare pr-ir-indcontinuitatea rnental-psihologic[ in general.

Este oare discontinuul piihologic primordial gi din el sc compune continLiuijIJar oare discontinuul psihologic nu -estc si eI un segment de continuu. ;i Ll':cicontinuul este fundamental? Fiecare liteiI nu este scrisi, spre exemplu iitera A,din segrncnte continue? $i un cuvint, cll un singur sens,.ltu estc constituit eiinclisconiinuitatea literelor?' Ilar ;i segmentul de dreaptl din A nu este la rinCu]lui constituit din discontinuitSli, &ea ce sigur vom constata daci. am piivila microscop cerneala care formeazd" ltn asemenea. ,,segment" constituit din peiesau puncte discrete. Ficcare p^atl arc insl continuitatea ei. tr)ar ;i ea este consti-tuitl clin molecule s.a.m.cl. -lntilnirn o constantiL imbricare de continuu 9i *i.r-continuu gi, clupl ..t- u* v\zut, universul insusi se na;te ca o asemenea imirri-care. liici'rnenial-psihologicul nu face exccpfic. 'Uneori s.e pune accentul pe ;,t18-mentele mental-psihologice, curn face Virginia Woclf 1n literatula ei, dar nu i[ria recunoa;te integrarei continu[; ,,... c]a sim!-ea ..,. cqm vi-a!a., pornind_cie.laa fi fi.cut{ din m]ci incidente separate pe care ie tr[iegti unul cite unul, clcvineondulatl si intreaei" ca o undd ..." 55.

Poatd c[ teniiunea filosoficS, are gi aceastl componenti, ;i . anume_ pozi,tiaomului de a fi intre continuu ;i discontinuu. Universul pornegte din Z:,.eI .are.trabaz1. a ,,por!iune" din 6 ; o fiiirll vie, la fel,

.are .ur _rep_er in unitatea ei ;i cric.ediscontinuu'se inscrie in continu.itatea acestei unit5.!i. Per'tt'tt aitt, cotitirttLxt{, (stewai iw,portcnt clectt dliscottt'i+rwul, altfel curn s-ar recunoa$te a.

-fi el insu;i .de I,a,rn ,"gi"rrt de tirnp la altul? I)ar ln continuul vie{ii se mani{esti discontinuul,iar d,ii punct de vedere rnental-psihologic el poate fi determinat de catlze externe,interne si introdeschise.

Xn cbncluzie, cronosul, in sine, nu asigurS sigeata tiinpului. Ritmul, taci-ul,fundarnental nu se inscrie, in sine, intr-o s6geat5". Fiecare univers in cosmos aretimpui lui, legat de procesele lui. Despre clonos in cosmos nu. se p-oate spunecra{nainteazn ilu cld inlpoi. Intre accstc situalii limiti ln ortoexisten}i, cronosul;i slgeata evoluliei umii univers car.e devine timp, ar putea oare exista situafiiintermediare sau situatii mixte?

Cronosul aduce o anurnitl ordine in procesele ortoexistenfia}e, este rudimen-tul cauzalitilii ;i mai ales este cadrul schirnb[rii, mi9c5.rii.

Orice spaliu'se nagte datorit5" ortosensurilor topologice, iar acestea se ra;icin ritmgtr .or-i., in cronos. De aceea riddcinile timpului sint cu ceva mai pro-funde clecit cele ale spaliului. l{e putern intreba prin ce intuili-e, 9i pe fonriuicdrei gindiri, Zoroastril considera, iu 1000 de ani i.e.n', timputr ca prinrordr.,.l,nefiind"nimic deasupra timpului, singurul necreat, ca fiind dintotdeauna ;.i pentiutotdeauna, productnd subsianleie primale, apa, lumina 9! focul, in;i;i zeii Pio;'e-nind din acestea din urmi 56. Cronosul este primordial, dar in componenta lntcr-materiail a materiei profunde el nu rezidl ln sine, ci tn niaterie; este adeviratnnsl c[ tot ceea ce se^ manifest5. nu se poate desfigura decit in cronos, ln ritrnuicosmic. Din acest ultim punct de vederel intuilia \ui Zovoastvl't' ne apare ca semrli-f icativl

Tirrpul este cronos cu ortosensul (respectil' .sensul) duratei, posib.il -n_uryailn cazul itructurilor introcleschise datoriti reflect[rii inforrnateriale a schimbdrilq:r

structurale . Durata este ortosensul (sensul) schiinblrii. I&intea nu poate inlelegetimpul f[r[ a recurge tra plocesele tlin ins[r

IfLUCi|UATIU S)I RITl,r

rdo't'H $I REFERII$TE BTnLTOCIIAFICTI

qt(

x F-. $i.cf . Note la {)rft:u. J;. 62, in I:i,losof itr. grracci fi.ttd l.rt PIaltin,, }-o1. I. p. 1, Cic,lcrclia ,,r'):r-sicir trilosoi'it--i rrni'rc.rsiilr", l)ucuresti, Iltlitnrar Stiirrti{icii si IlnciclopedicX, 1979.

' C,cnstantin l'satsos, t:it.oso{ia sociald a t'tcliilor grccl, I}rrcure;ti, Eciitrrra Univcrs. 1979. p. 28

itla

286 MATERIA NEVIT

30 Jain Nicolson, Mutabtre time, ln Colin Wilson, John Grant {eds.), op. cit., p.232; vezi slIi. N. Muhin, Fi,zi,co nucleard cxPerimentold, vol, II (traducere din limba ruse), Bucureqti, Edilur.rTehnicl,, 1982, p. 213-219.

ar lain Nicolson, op. cit., p. 232.3s Despre determinarea s6gelii timpului prin condifiile inifiale ale uuiversului s-a elaborato t*orie de citre David Layzer (dupf, Jaia Nicolson, op. adt., p. 232\.33 I(. N. Muoiu, op. ctt., p. 219.

u Ilya Prigogine, Isabelle Stangers, 1979, op. cit.85 lbid.em, p. 136.a6 }{ihai Dr-5,ginescu, Electronica corpului solrld, Bucuregti, Editnra -fehnicl, 1972.3? L Prigogine, L stengers, op, cit., p. 205.3! \i-ezi gi in EngeiUert Broda, Introducare la volumul Ludwig Boltzmann, Scrieri, 13q661r:9ti,

Editura $tiinfific5. 9i Enciclopedici, 1981, p. L|-Zl.3e Engelbert B;oda., ap. cit., p. 17.a0 Ludwig Bcitzmann,'In aminiirerzlui JoseJ Losahmidt, in Ludwig Boltzrna.nn, Scrreri, r.rd. cit',p. 144* 145.'1 I. Prigogine, L Stengers, o!. cit., p. 2.i6.rL Ibidem, p. 237.a3 Paul Fraisse, Des diJfirents ,nodes d,'ad,a,Ptati.on au temps, in I)*, temps biol,o;4ique nil trm|.s

psycholog'ique, Sgnposium de'l'Association de psychologie soienti{ique de lilngue fr:rngaisr (['iiiti-ers, 1977), Paris, Presses Universitaires de France, 1979, p. 16.

aa Jacues Montangero, La genise des raisonnements et des concepts temporelles, it I)u lempsbialogique ail temps psychologique, p. 176.G Octav Onicesiri, Uni iertitide

-

Ie tem.ps, Revue roumaine de sciences socialcs, S6rie dephilosophie et logique, 25, 198 1, Nos. 3-4, p. 219.

aa lbidem, p. Z2l.a? Dupd Jacques Montangero, ol:. cit., p. 177.aQ John A. Ivlichon, Le traitemeit de tr'injarrnation temporeltre, i* Du temps biologique au ternppsythologique, p. 255-287.as lbi.dem, p. 256.& Ibiilem, p, 257,57 lbidem, p. 272.52 lbidem, p. 259-260.6s lbidetu.6 lbi,dem.55 Virginia Woolf, To the lighthouse, Hamburg, Albatros Verlag, 1932, p. 52 (prima editie,{-ondon, Hogarth Press, 1927).or M. d; Pastoret, Zoroastre, eonJuoius e! Mahowet, Paris, Buisson, 1788, p. 19'

I,i

6til',

ii

r,{Il'ITA n lll-ir

MATERTA VIAc.{I,It'otr-LrL 6

cArJI) Irucgpli \ilAr[.q ?

T]HLU},A CA UNITATE $H VIA:IX

l}iologia contemporani cansiclerl celula drept unitatea elerlentar::i tic r,iati 1"Acest punct de vedere a iii.mas valabil din secolul trecrrt odatl cu cons:tituirealL'oriei celulare de c[tre Schlciclen qi Schwann (183E-1839) 2 cu toate cir au e:ris-lat si opozilii fali dc aceastir tcorie: ,,intr-o suti de ani aceastir jrict: rcvolu-tionari a devcnit un Xucru obipnuit dupl ce s-a izbjt de multZr ostilitatc ;i descepticisrn tlin partr:a acclora pc'ntm cilrc orice tcntatir.l de reducfic a proprie-r.iLtilor unui organis:l era o crezii':. Cu siguranti cir datoriti teoriei cerlulare aui,.utut fi inll"trlrate un rnare numir de rafionamcnte fanteziste c:rrc cc,:rcluceaula ideea unei

288 MA.fERIA NEVIS

Continuare la Tabelul 1

1'eofrast\i27

-?87 i.e.a.lGalen(130-200 e.n.)

AndreasVesalius( 15 14

-

156{)

Zacharias-]anssen

{ 1580- 1628sau 1638)

\,\'illiam l{arvey{1 578

-

1657)

Ren6 Descartes{ 1590- 1550)

Johu llaytr627

-

1705)

Robert Flooke( 1635- 1703)

I

i

I

I

I

A pus bazele botanicii, descriind circa 500 de plantc

A pus bazele stucliului anatorniei umane

1543 PubiicS" 'rolurnul -De corporis h.&*rani Jabri,ca. (Despreconstructia corpului uman), considcrat a avea eceeasi

rmporta,n!5, pentru biologie ca 1i opera lui (.r,pernicpentru fizicS. Vesalius este intemeiltorul anaionrieirnoderne.

1590

16 19

InventeazS, microscopul.

1665

Descoperi circulatia sa.nguin6. 1n 1628 pubiicb. volu-nrul de 72 de pagini Ceyceid,ri d,natttmice aiul>ra ,nri:;ciiriiinimii. ;i singelu.i i,n, anim,ale, care marcheizi, o nouirevolutie in biologie, cu importante consecinte.

i

Prive;te orsanismll], t" ;;;;"r";*, * Irrrve;tre Organlslnll.t, Ln lucrarlle sate lrlosofrce, ca, Irrn

_

mecanisrn, prin aceasta in{l.uentinrl dczvolta,rea ibiologiei. I

Di{inge un rrumS,r de familii cle plante $i stabilesteo clasificare a animalelor l-.azat\ pe comparar-ea ciegete-1or, dintrilor etc.

Observf, pentru prima oar5,, celulele. Se pare cL el aintrodus termenul celui5..

Antony vanI"eeu.t*"enhoek{1"632* 1723}

C,arolus L,innaeusiLinn6)(1707

-,1778)

Buffou( 1707

-

1788)

Georges Cuvier(t769

-

183'2j

_{ear BaptisteI.anarck{t744* t8291

1674descoper{, proto-

zaate1683

observ5. bacterii

I memoria organizirii pbrintilor (Histoire met,tselle d,esI animaux, publicatS. incepind dirr anul 1749). in acela;iI tirnp, el a fo.;t un ad.rersar a1 clasificb,rii si sistematicii.

_i _ -_ __-,:_

ObservS, protozoarele (animale unicelulare), bacterii,globulele rotii din stnge, spermatozoizli etc.

Marele clasificator; a dezvoltat un sistern de clasificaregi o nonrenclaturb care este va1abi15. ;i astd,zi; el adelimitat nofiunea de specie. Totugi, clupd, el, speciil.enu sint legate intre ele.

servegte ia clasificiri. Pentru e1, orice fiinta organi-zate constituie un ansambiu care concur5 la o actiuno(functiuno) comuni. Dezvolld, paleontologia.A introdus cuvintul biologie, pentru a marca diferenfa,pe planul organizSrii, intre lurnea mineral5 ;i legnu-rile animale gi vegetale.

Precursor al ideilor ereditSfii; pentru el, clacd, se men,tine o ordine in structura animalelor si plantelor,aceasta se datoregte {aptului c5. ea este transmisS, dela pi.rinfiladescendenti. El.afirniS c[ trcbuie s6 existeun germene, invizibil cu ochii liberi, care transmite

I

I Autorul explesiei ,,funcfia ct:eeaz-l

clND tliic$158 rrrATA 7 ,)(Q

I tbeiu.l 1.

R:,,-,ert Jl,.'crt'n!r , )- ir')l

F. Dujer..iir

lI. J. Schieicleni lii04-1:iEL)Irre otllr

R.:,-io1i' 1-irchr,iir.; :',r4

-, 1i5 1)

1!_ii -

is3!r

i \-,

;.:i j-i

{ii 5!l

L\3 I

Obserr:L rlisi:ilrrrtia oixr:,nc'ioi iir ii'lulii:) irpu si, hilZ:1 rr I trLri ;i r: Lt itc ipUic ;.:t l-D tt i-.i.t:jx>n1r:.

.{ IrtroCucc iritci! c'r'c1uticl deou,r.loo alirrni calorgiittizarea bioicgici cstg slrscepiribilir di: a se tr':t,tts-lorrtrir. -1'oorj;r sa esl{j lrunliii' trtr.rL;lt:t ttzi:tt:. Pr:ntru uuiillltoti lt'/, I-aiiielcli atribuic -rict ii o pritlli, c:rriza!c'i0rriin:Llti crlr| ii (1ir pLltli('l'1. si ,-:oirlnlico:;i si1 pcr-lrctiortr-:zi. iroltl:r1 {)r'!'-anizarea ti cr)rtiaiiltl utui plani;rtr:ttr r:are cir ri j cazi er-ol utia sprii; 1of . ll';cu;ioas ie insi,si irrtlueniil rilediillui cxiclicr-. Prirtm alli itutorijLLamarcii rLrr :l :ilst l'rtaiist. rrici lirtalisL, nici dualist,ci rtr;iicriii,]i.s:, irltilt sillc rtir,io liiirrl llt':'lrtiasanta sauigno ra tc.

]llaborr::l,zi. teoiia oeirlali; cr:lrilcle sint clr{allislll-re,iiir :lniitralele clr ;i iriar.rtele sillt iLgirtqiltt) Cin ascrneneaolgairi:sr: Lc. r:cnstituite collforttl rrnor' 1r:qi llirlc dsli Lrite,'l'coria :'. o.znt ul ;nai',: irnlact asrrlia l;iolr,giti ;i medicinii'

ilr-.ntpler.-a zi., tecri:L,::. l l riir-iir cu u n lcsttiiA i suitllrtlliat ;

lrL:blicir (.);: iIe ari:i:; ;: s1:ciirs i:t3t tttntrt oj nat'uraI-rrl:,:lio;r, c/ t ire,1'a : ) i', at itttt tf jui::itrt'cti rates in ti;e str u'cle iil iiie ir carc exlrilne !eoria. euoltLlie:, sptciiior br'itt

Coar:ti,r :Ll teolicl e '-',r1ntiei prinChiar si l)at'l'it-. Lecutroiistc acesti)r:pir 6pi arri de cc'.'cctilf i expol illiir.lriilic st:riisticeelal,.orc:r,z:-l;ecri;l, {ctrclor (nurnitt: astlel r-irai tirzill intrarsnitcle:i et:rr(liiiit:i :r cataoicr.-1oi. Teot-.ia rlri'i:.cic-lianir, a cri:rlitritii nll a iost Lectlilr:scuti irnediat '1upi"tla1;r:r'art'r..1. ei. cr n:Lrrii tnai tirziri.

l::1"glr .\lllrll.'llll !ii:1 OAIA

C:. lr;r lL ldtii

---

r).Lj

]l:t scltl:

I

I

irls rerlr-

1\i!) lI)crurc,ilsireaz6. 1;s lsliic iilirrcil'lasa siJlt iLeterillinatec1e micloot'gl,nistu.:. .\ fos'r d:rrtotrs'cra i cir {crnlerrtaiiiiesint prodrise de itticrooigil,rrislnc (tlirzilrrele au lcstclcscoperite lllai tirzilrl Si c:r, rllt csisrir genera,{ii spon-tancc tie iuicroiri.

;i:tu:rt -\\ elsirarlli1-\i4 -- itr f il

i\l! r l)escli,: col1rtortar.'r- crontozolttrlLii in ti'nrpul :r'ritczei! coiulelor atritllale.--t - -

i\,,i I ftnriro i-1tca ci lcpic.lucclca sexullii tluce la ltllrnaieai d,, l,ri rcnibilatii al, ce.il, ce cleterniill er'rllu'"iea iadic6: ;1 r;iigl31'. ,,:.tr' .i:: d r:i rrrli tir:;i;:, 'II

I -

c 75

2$O MA?1D}iTA l'IE

Continuare la Tabeltol 12

Hugo de Vlies{ 1848

-

i9r5)190 1 irr -zo1nnru1 slu I)ie ]IutotianstJteon.e , Leipzig, Veii.punc bazcle teolici mutatiei sustinitrcl teoiia-mend-:-lianir a erediti.lii. Valabilitatea teoriei mencleliene

William Sntton( 1876- 19 16)

1902

este susti.nut6" :si de alti biologi ai eColeleaz5 teoria mendeliani a ereditEtii cu stucliuicronlozonlilor: genele se gesesc in croni.oroni.

T. H. Morgan(1866- 1945)

NicolaePaulescu( 186e- 1e3 1)

J. B. SumnerSvedberg

Ronald Fisher( 1890- 1962)

Ruska g.a.

Knoll

on \r Ardenne

Astbury

Oswald T. Avery{ 18V7- 1e55)

Stein ;i }Ioore

Pauling si Corey

George EmilPalade 9.a.

D. WatsonF'. Crick

19 11- 1919 Pubiici lucrirrile sale asonla, er:edititii (spre exempLi,The P.)rys^zcal Basis of l-Ieredity, Philadelptria, Lippi'r-cott, t919), punind accenr p(.srudiul rrLrrratiiloi, irnrsca Dyosophi,la melan,ogaslsr,; in acest fe1 s-au pus ba-zele teoriei rnutatiei: n-rutatia ca sursi a nate;ia.luh.ri

-g9n9tic asupra cS,ruia poate actiona selectia naturali,.10? I

(publicarea rc- Dcscoper6 insulina pe care a nunit-o pancrca,cin5,.

Clist:r,1izeaz5, pentlu prima oar5. o enzini..Elaboreazl prinra ultracentrifugd analiticd si a uti- |lizat-o pentru estimarca greutdtii moleculare a hemc-Blobirrei (68 000).Reune;tc teoria lui Darrvin si genetica rnc'ndeliaiiEintr-o teoiie unitari a e.rolutiei.

i zultatelor salc)1926

1930

1926

i93 11939

t___i

Construie;te primul microscopFirn'ra Siemens produce primulcornelcial.

electronic.nicroscop elcctrc lic

i935

1S3S

1955

'Denonstleazd {ezabilitatea illcroscopului eIr-ctroniccu baleiaj..Construierste un prototip cie microscop electronic cubaleiaj.Cambridge Instruments proCuce llrimul t.nicros co:electronjc cu baleiaj, comelcjal.

tod 1 Obtine primele imagini de,\D\. difracfie

de radia-iii X alc

Aduce e.zidenfa faptulsi c6. nu proteirrcle, ci -4.Dli

:-este purtd.torul informatiei genetice in timpul repro'ducei'ii bacteriilor.

1916 Determini pentru primaacizi a unei proteine (au{ice).

oar6 compozitia in ami no-folosit metode cromatog ra-

195 1

1952

1953

Propun structura in elice a unui lant de amiuoacizi(elicea

-

a) ;i structura strat -

p, ambele fiincl. gi sitein multe ploteine.

Dezvoltd metode de fixare gi de secfionare {ini careau permis, pentru prima oar6, se {ie va,zute muliestructuri din interiorul celulei.Descoper5, ribozomii.

t.gl

Propun modelul in dublipe imaginile de difractiaFranklin si Wilkins.

elice al -\DN, baeindu-se

radialiilor X ob{inute d"-

lNijt:j,irt '"-iAli A ? 901

Cot:iitttLori: lt 11'abelul 1.2

Levl-tr'forrtal-cl::i s.a.

i

I

l_-__,

iL9-i'.{ j ,A.rar:ii cum ,,{actolul r.le cr-c5terc ai irervLritri" (\GFl ,r.r-rc srol'th factor) stimuieazi cre$terelr :.uxonilorI cultrrri de 1,'srrturi.

Fr,.rli:ric'hS::;: {cr

i955 I Cor.upiettazir ctrcr:tii.rilo ploprii 1;ri;'irlr1 artttliza secverl-] 1"i ,t. arrri ,roacizi:r, insulinei

oot rflt?tillr-A, v:t

CELE NOUA FO}I}IE NE UNITATE A U]IEI CEI,ULE

S1 ne reintoarccm la teoria ccluiarl. Ideea celulei ca nnitate elerlrentari devia![ sc mentinc ca principiu doniin:rnt in biologie pinir in zilc]e noastre.. La int':iru-tul secoluiui nostru aceastit jdcc era ast{ei exprinratir: ,,. . . ceiu}a formeazi un'bloc din pir{i inseparabilc din Pilr}rrt dc r,edere i'-rnctional: ea nll este o asoci.Liiecondilionall, ea estc iir rcirlitate o urritatc si rt'a]izeazir indir-idui elcmcntar.";.

Antoine l)anchin (f 97S) sintetizcazl astfr-l tcoria celu]arir, !inind cc,r.it qi riecuceririle bioiogiei moleculare :

teoria comp|:t5. sc: cnunil astlel:-

V,ittlo rttt, cxistd t!,ct'it irt thii,. t)ri orgiuiism rcte cortstitttit diit ::tltti: , s:actiaitafurt orgattistu,ttlui tlcpi,tt,le tlt: rtcf.ir,rttatect inii'uiciualti ,

CINE tr)iCEl)}:l "*JlilT,q, ? :llr3

Criui;r uix crrir-. rltit-Irai o ulritat,.r sle r-iiltli, lloate llu chiar o unita"r{:' r'ltmcntari,dar o uritatL: c:rrrr-. iutr-adcviri'pr:r':zintI" fenant,ent,tl ulttiioritci!'ii ia o it.:liitatc ,icoasib: cr,icieniI de lrriiti bioicgi.

-{c,.'astir unitariiarti-'sc miui{cstir pi-in aceea ci. celuia: cLrillportir cri si trrir ar lrvcir !r d{)}-rtinuitate intr:i'nir, elcsi cs',e eonstiiuitl dinrioleculr:. atrilrii. ;lu:iiculc elcmcniarc. Si aibi aceast:r ,.cont-inuiiaic" c-t legl-iuli. c* L:ontindii.,ir:a;lr:niai-rrsiir*)o;;ici a onrnlui, cu faltltrl cir e'l stsizeazii directagri:gatcir,'rlt- lr:loiecr',i,-r sril.r {linrri

&IATEAIA I/TE

n,---Ltr.

-+ ./ \-, ,,

"i1/'7e;:..

__,* .r \ L, ,.| \\J )

.i '.!L/ I

,l\ \(i/ i 'i:\virig l. Fagocitozi: corpul cxttlrll este incorrjurat (1,-' nle{}r'r)iLna crtrulei

pin5, este adus in intei'iolul celutrei gi aroti digtrai.

P|ima fr:tlil- de unitatc cste necesarL organisrnelol r.ii. tlal ru ertt si sufi-cienti pentru a c-'lplica unitatea deosebrtd

" ,tttii organisrn viu" Aceasto tjii Lunaa

const:r in cotn"bar!r.tnetthi' u'l caracter cottt'inutr, pe iare riir nuulai oarneliii si ani-maleic il. ari.irl r:lport cu obiectele inconjur5.togrl..,-'pe care le tr*tttttti dt la tarltrnacro:;copic !a- cor! m,ac.roscopi,c,. ci chial- si celCel6. Iienornenul r1c fagricitozi t?la anio':be;i ia alte animale-unice1u1ir"rc, adici lnghi{rrua dr citrt celuTi a rlnorplante si animak: mai mici ({ig. t), reflecti ilreraclirin,:a a doui corpuri {ciriar claclantoei;a este rnicroscopici, deoar_ece poatc {i vizutl- lumai la rnicrir:rcop, trlroLrlennacare sc pune e-rte aceea a corprrlui amoebei, adici" de tip macioscopic, in fond).Oare atr.oeba nutrateaziL,,prada" caun_corll unitar, continuu, iu rap,lri cu corXlulei unitar, continuu? IJe ce acest anirrral2s ai fi deosebit tot-ahuente ,1" r* ierhit'orrrrasiv care se hr5"nelte cu I'egetaie sau de un carnivor- care sll hrJt-ncste cu ani-male, cind ultimeie tr-atcazi di{criteie ,,pr|zi" drcpt cort'u.,rl care se gl:iesc inapre-jurul 1cr? f.: cc- fagocitoza amoebei arfi pzn, mctccularl,. in timp ci- la aninlalesuperioarc inti"oducdica hranci nu ar rnai {i? l{u putcrn susline

" o=*rn,-'*.u discl'i-

mlnar{r carc s-aL opllne conct-'ptr-rlui de unitate inateri:rlii a lumii. Treb,-lii: ra ininleiegerea cciulci si ne intoarlcern de la ;rnirnaL,rl c*,l.plc,.. ia enimp"trr-rl c,:lul1 sisI nc r-liirn sealtia ciL de la o anumitS" cornplcxitate

.in snl, stru.cturile =-r1ru**rrupi".molccr,rlare vii s';: coiti,jsottti tnfut eia ca n'isie corfttt"i. L)c aceea tr-ebuie sd."aclmire6cd or;;rrnisnrul

.r.iu po-serlir ca propiietate generald. st a n tlattq.iorwlt Llt ,ut;it,;tt,t xarecontcri organisrilului caractcrutr de corp unitar, ca gi cum ai' fi ccntinuu, si caretratcazi dr"ept corliuii coltinue tot ccea cc i1 inccnjcaril. Fcntru un ol'ganisurvru cluar si o t',tr-llecu1i, c1ac5. poate {i vl-tzuti-, cLtlxt o'.,'tclc asti.zi ornul. priniricro-scopic cli'ltr-onica., este un coip, chiai si un atorer rct{-' 1{..r coip. lll gcn,",a'al, inraporl ua q tlcttit fonit,ti tle utti.tit{e orice organisrrr r.iu pasrdl. un ?':i de :*nsibilitateunitari a cor-ltin'lititii. Aceasta nu inscainnlL ci. *o oo loc si procese stilctrnoleculare, inclep,:ndcnte dc sensibilitatea unitarl. a continuiti-lii.' l)ar sint 5iprocese care impiici cca de a doua {oimd" a uniti.tii.

lnainte rieri ,.1.,: a 1te prlne problema "i"1ll ,rpirituale a orraului, e,xerarpL:l ,1 ernai inainte ne alatiL ciL cel rrntin in regnuX. animal, chiar fiLrir" oln" tretuie si

existe Llit pL'rrcJi. uu lcnomen, tin ingrerlient n*glijat d,: biolcgie pinir acu{p..

i'-'ratte -pt'tocLrpaL tle 1,rnitataa uaci cetrule :i, in genclal, a or-icin':.i organisnvlLl, rL io.i l,:,rl.rt:ri Paul \\/riss::'. Estc ad,:r'.r-rai ci .a. tr-,,c t.: 1_r biologic ulii inli-

nerie, dar.. a. lucral p:sic 40 de ani in domeniul biologiei. I;r anutr igZS .l .,n-tt-stati: ,,ln prirnul rihl, nu putem scipa

ctr.iD INcEIIE V1ATA ? tox

fixb de procesc colltponelxte, adic[ prin mecanisme. Acum aceste doud fap'tr: tre-buie si liie reccnciliate" so.*-"--tn-

lu;r;;il; .;ie, FauI Wci-.s insisti asupra unitilii celuiei3I-33. ln n940 elproXr,r*o postutatul * orice organizarc provine dintr-o

.or-{anizare t} care sil inlo-irtirie pilstulatuX lui Virchori ts-*tc ;tiut ins[ ci structuriie disipative . fizice care.u urrr**r'gomiztazi,- firrl o prcalabili sau precristenti" orglnjzare au jn{irn]at acestp*.1"1^i. "-il rrt perare fi aplicat..nici oryanisnrt'lor lij.- Postrriattrl lrri lVcjss clinifl

&T.4'r!:1{i/t 1'IE29tt

Uu |-rcru e sti: -'i1;ru', r'iaia sc 1r1,r,ducr ilia in{i,:,lit,rir i tn,-1i.,.:ii.r.ii. d:rr -;iataimpli,:.i rrrl)t;,"1i: j ;:tt{)l'!naiiorr:rii,.

.,.1-i,t l..t, fr.i1rr.r'ti\: jtxi{e!/id;.i(, se. jtrol.i,l.i:i, :y,ttj1,iti../::.i; ,:(i,:,,r,:i. iti.yr::,.litt:1,,t t;t.+l,e_rLalt ci .:i ;tt, t1.-: iLt t!tt'i)iti (,4). Accst principir-r lunci:l.nrtrrtr,ri ,r:Lle lr'il:"cli, r,tnitirtea

materialii. iu*ii a.c ac"l.a.si for:rl*larc cr.i alarc.l (,r.i'i.'rJ l,-,rrlrii,,riir i:-. il c!,ri.riiitin,biologia .orti, rrrDor;ttrI. (c'u cxcepfil ungi putiili i'ii:Llir;{i, rluaillti ,.,,-, ,,.rint^-iistl). llr .liz:ii l,lstlu, resilcctincl priircipiul (,4.) r.ot-L s,-:clitt'il irr.ic1,.:iii,i iiileienuantir t.ie rlrtaiiu (-a1-J llot t'xplica ,IiIerinli.i riirLtrc il]:lfurf ii]- ,ri.., :;i 1',',-i,.," ,{cr-rtenuant{-' siui iil ilei rLliu tLtrnuri in rerp'rrt cil t)i inciplLri i;tr ) l)ir1ii.f 6 ci, rii: i;rrt,interl;rciar:ci! r)r:oi)l1sr:r dL: rloi sc frazeazii 1),. 1*r jr,)ir.ru,l.'1 ,ntirli,ric at lrrnii-,nrr-teriarl lrLl (tAr-.' 1-rLtn- cxpLrs irr r.oiurnnl' ,. {'i-ofiiirzinrii., lniiiii rrrrr-t-.ri.Li,,' { ttt9),modtl tlc:'i'rrnii f .i-.-\{. iinrfu1 lilmii in:rteriiiic;. ;i i-i'liiiit li-i i,i1,;:,rl:1,. l.-r-,.',1,-,r..ale a....tlri r'.,irr rr-

Irl'.ltitrl cIi intormeti.r eir* iirtinr i,'latl"i cic r i:-r-tii iititr.jrr., rtc asinir:ltea, -:i f .ieaproal)\' un;rqitrt fi:rCllil,r.iCLL[. In lucrttluli sa ttrc siutr:ziL, ,\iir,nriii: ]_ianr:]lin lltirrnir:

,,$tim ci.orice i-iail'r decur-Ec {ip exprcsia uslri p;.oq;,,/)1i":.1}, c,r Ei:rtiu1 irirrt.-risii lii :ii:izil lrrcltici

ciNil nNi"ETlIi VIA'IA t J il7

ie i;:l-.1. l.'. :ii:lir.;-'itr: l:1.r.' it:ir,;'nr;rf ilrrllr' :tlc ntltt,i'ici lii si lt,,-.'ll -rilr ii,i:t:ri rt\-piisi iir ..lr:r-,1''..inr-rl'rtil,- luri-.ii mirtlri;r.lr:". {)ricr. rlodertr nr,ri i::ii',..ii :riiirr-eri.cii

MATTS.IA VIE

branci, C,:ci pe frontierele carpwlwi celulei. lncepern s5. ne apropiem oar,rculrtde itk:ta unitilii informalionale a unei cetrule.

Janine Beisson comenteazi astfel asemenea noi rezultate: ,,,,.., sL" .parec[ . . . sirecificitatea componentelor celulei coclificatS" de gcne uu excludc cttevarnici glaclc de libertate in intcracfiunile rnolecrlare, cale e substratulNftei i;rg,t.:tfudri :,::rn'pia::a Ce snbstlan{t, irnplicfntt cei

_pwliw tttf,ormalii .fwarncno'{ogic: ,i: :;e;i.; ,s: i,tfiwnstii .;intactica. fwwc|iantn& itt legdtwrd', ,litertn,ntnd laanu'

Cllil.J ll,ll :.r)'!,Xt rJ.IA'l:1

1.,.

i. tti{. i:} .i:.iiti.r i},i:

r'*elifir-ri'ii'l,r

i';hl ticgrl;i, l.I 1r,1.., 1;'''1,1intclircn!a ;1 iiii;r;, i;'i r

,qr-ltt i i,'1i,,tt-i,.'lt,,ltsic ; iub-:i .rr.t,,. .t,i ,ii:; 'rni-i',,r-i::.,.' . :,.r.:1,:,i.. iia,

fjt'jtl a:si:i,:r'i:. l, i,,t:flilt(.j1C,:;rli:.; ,:;..-::, .l-... istn

r.ii-':,iill.i('1. ltl --1 itlC-li llr; r'r.ol-rliie,,-i,.i-,t.tt: i-)l-l{tiA-

{.} lliif0-';! r':t.t lt,t yi.

,lr:r lrlbi-

l, ,rr

lr]l'a.-'l 1..-'{ti:e

.F-'nle Ii:..,Iil{.it:it,:ii

ri11