100 I]RC}-UNZIII iI-IJ LUMII II.ATI'I]14I.1I

lumiir anllmit de mocluri dc :rctiuner. tr)acir pcslc junritatc ciil modulc ata-lcazi o pondere de pc'ste 501"_rrnui iinrimit,nd.l .1" "l;;p"".,

atu'rci dccjzia:cia in favoatca ".esiui mo

EXPERIMENTUL CON,:T'IENIIEI 101

t-lon"cticnta-csentir cste f[r:i indoiaiir '.rl act inclividual, un ;rct spii'itual rir:lirf,de;incfluctuosdacir-nucsteurmat de o vointir, lzr careorice om lrrc drt'i-,ru1tocnrai pentru. cir c-ctc om.

Societatea trcbuic sd" favorizeze producerea individualS- a coir;ticntci-csr.r'rr.iL,apropicr:ca cle aceasta a fiecS.ruia pe ciile vietii spiritualr: ;i alc L'ur{}iriicr-ii. I.rilccsL scns, socict:rtea trebuie s5. fie nu numai sistcni, ci ;i ci','ilizafic.trlist1 pericolul ca o sociertate-sistcm sii faci din oarncni automate, rolroii,a,I ro:tpc-oalncni. Acr'stia vol ilr.r o con;tiintir, ciici con;tiin!a c-.stc soci'a1ir, cai'cart: la- bazir" o con;tiintir-de-sinc invirfatir, deci c:r insii;i sociallL, dar nu vor av, irconlticntli-csent5. sau aitropieri. c1c accasta prin via!5" spiritual:'L ridica'iiL sau o|ot :rvca nulral acel care vor ;ti sau au fost invitati s5, spargir" cercul sis'rernuluisociiil in interioml 1or. {-,nii clintre acestia l'or- pute:r clecian;a o Vointti, i'n:rni-ie,stintlu-sc fie in. tiorllei'riul conclucerii, chiar in carlml sistemului clat, fic in cior''i,niul gindirii, al vielii sirirituaic sam ai gtiintci. Dal dacii. nu aring con;tient?r-c,ccntirlttl vor ar-tta dccit subvointe, ru vor avea acea lairghctc peniru a conttilri:i r;irsocictatc;i sir fic nr.t numai sistcm, ci ;i civilizatic. O \rointi incoinpletii sc i'tni"rgini a irctiona ca subvointS. numai in clirerc{ia sistcrnrilui social sau nnmai indireclia unui fir gtiin{ific ori spiriti-ial. -A.crste.su},r'ointc vor acccpta c:i cci}.iiiio:imcni si. lie aproape-oarneni, corsiderind ci astfci sistcnrul social va frinctirr:rr;n ai binc :-lnl stiinta la l)rogr{\sa oricrint. I)lt' ornrrl rtri t'slc t1)r{^};rl)e-ollt. rrri ( -[cautonlat, cl poate fi redus numai temporar lir trsenrcnc:r st:l.re. TrS"irea in c:,Lrr-se cupril-rde ;i a{iirca se po:.Ltc aprincic oricinci in cl, dr:cl:rnsincl atituilini lc-ri:-cztiltate dintr-o inaitS. tcnsirine filosofich, liclionincl apoi asupra si,.tr:mriini Lor'il1ltentlu a-l transforma in -cistem ;i civilizatie. Omul nu estc nunlni ma;ini, rltltoltllt:ocial, ci ;i tririrc, cu irr,plicalii in \riaia -ca spirituali. iar societatea liil poatcfi riumai sistem dccit in mirsur:r in carc oan-rcnii sint rt'clu;i }a aprolrpc-r-,aiii,,ri..\ceasta nu inseamnf, a nu acorda prioritate sistemului, economicului fi -ss;j3ls1l1;;"*cisternul social care permite oan6nilor si a viatai spirituaii, in cart: indivizii r;;pot pune in valoare taientul, mintca ;i strfletui devine ;i civihzatic.

I,

!

l

N(lT'n $I xillf:BllIiil ]]IIILI(]{;ItAIit(,It

1 \iczi lle;ln E. \\:ooldrjdge, 7-ito ;ta.cliit;cry c1 tii.e C;'rirl, -\er'; \l

PIiOFUNZI\IILE LUEIfi ITATEIIIALII

s \re.zi 1y. FI. Itclsorr si I'-. P. Iiilpatricli, Ilx!,crine nts in .prrtchtio;t, in Sciant!,lic anrdi.an,15.-i (195 1), August, p. .50

-5r.Lo Il:ident.11 I birkm.a2 I birlen. Autorii in nrod eviclent nu irrlcrr{iorrcazS. si. confurrde obiectul cu su}riectul, ci nu:nai

si:r pun5, in c,;idgnli unitatca, irr sensul compatibiliti"fii 1or.13 \rezi I'lichael A. Arbil;, The metal>horical bra,in. An. introdnctiott. to eybernelics as arliJic'is!

ittlL:!.l.igente anrl i;t'uitt, t/rrnlr,, Nerv \forh, -lohn \Viley, 1972, cap. 7; C. IJdl5ceanu si Ed. l(icol;r,1,

f::oi:tia,tzctzts tybcrncti.iTu,ts tle I'actiuity' tlerteutsc, itt L' IlxfLutsiori, Paris, 1971, p. 117 ;i ca1i. XI\'.1a Vczi 11. Arbib, op. tit., p. 192.15 \rczi C. Il,ilir,ccanu 9i lid. Nicolau, c.!, cit.:iil{" Coll;i A. })icn, Itttt'otlttccve in fsihologic, I}ncure;ti, Iiditura Stiinfific,ir, 1972, p, 183"

CAPITOLUL 8

Bror,$GIA $I FSIHOLOGIA lN [iAPO]tr CU CONSTTENT,q

I. INiTRODUCENB

Dac[ i:rmirim cercetlrile din ultimii ?A-25 cle ani in dorneniul crcierriiui,:.:diite ;i coru.cntate intr-o scrie de lucrirri de sintezS. 1, se .poate constata ci cie;i.-au fircut progrese impoltante in acest don-reniu, totu;i seinnele de intr-ebare,.-u clevenit, din punct de vedere ;tiinfific, mai ascutite ,si mai tulburirtoare, chiarlupl ce s-a teclrs la utilizarea nrodelelor neur-ocibernetice deoar-ece acestea i;i.oiizeazl posibilitilile in fata fenomenulur canstien,lei. Un a1 doilea fenomen i.su-pra ciruia-nu ni se oferi nici un fel de rrodel este acela al adiuitir!'ii' 'integr.nt.ottt't:i credenli,u,,;, ca proccs intermcclirrr intrc funclicnarea nra;inir a creierului ;i intc-legerea rnacroscopiciL a lumii inconjurbtoare, pe cle o parte, gi clezvoltalea acti-vii5.!ii psihologice, pe de altl parte.

'singura explicali,: ofer-iti este aceea ci', un sistem atit de complex cum. (r:ilecreierul*poate aiea asenenea proprietXli ciatoritl cotnplet;ttitlii 1 AccastiL r::'piicalieCe priniipiu merge pe linia-ieiunoa;terii organizcYr'i'i ,,ca o insu;irc gr.lucr:r1i.;iinseparabil;" a materiei, a;a cum e--*te ;i migcarea" 2, iar materiaarc ditcritepaliere de organizare, de la cele rrrai simple pinl tra celc rnai compltxe, clc 1aineri laviu;i, in caclrul acestuia, lir fenomenele plihologicc ;i sociale. N. BotnariLrc,subliniind .a ,,d"tl-itarea ;i defilrirea riguroasl a sistcirielor biologicc-fa1ir t1csistemetre iipsite de via![ este ciificilir, iree>ristind pini in prczent o deir;:iiiestrictl, riguioasir a sistemelor biologice" 3, considerS. cit din punct dc i'eclere ,r-lo-iogic ma{eria vie are patru nivchiri cle organizare: nivclul inclividuai, nivclulpdpulalici sal1 a1 speciei, nivelul biocenotic (reprczentart prin biocenozc t') "'ciniveiui'biosfcrei. Omul se gise;ic cuprins in aci'sltc nir.eluti ,lrioiogicc dar i-' ;icieplge;tc prin psihoiogic ;i social.

- Firit inaoiate, cea inai coritplexl cxgarriza.i-e ilc e!:te oferitir tle sistttrrrui nc:'\'ogcentral al omului. Organi::ai,err, cor;fonri Im*ctuhi dc rtccicre t:nprittrat cie N. Ilotna-riuc, cuprinde doui a,rpecte cscndialc: structrrrd 2i. .t'u.r:tiirttti, 1ii ca.rc. sc ;lrlarigit)roltri.eti{li.Ie i,nforr'tali,orialc. Piiii r'l!iinde 1 c, iliic:i 1ii:rcnr ceint dr: palicr cle crg:l-triritil matcriei carc dep[;csc Liiologicul, r.a trsbui ca rn { l1lrrllcrarLa i}oi1L15-ti.tilor organizirii, mergincl'pc lii-ria cre;tcrii conrpl,,:ritl!ii, sir trccenr proprictirlrlede'rtadelire a realiid.lli iru[ortiur,Tlouyc, rlc ccci:?',:, de,t,{eclii'iitrlt,

1rl1 IIIiOFUNZIIIIL]i LUMII T{.\TEIIIAI,I,

'sr';rplicii-ati t corpulrri -solid, zrScz:ii'ii atornilor intr-o rt-tca crislalin:i;i nrigc;iri!orin.;Lccastir rett-'a, cit;i unor. proccsc p,;iho1cgic,,, r--,r,rur. ,trir.ltlr:rri m.,ntjt.

,*i 'ir*J.r_

lrrilor-clc actir-rnc. Pt:nir-rl ficcarc tlintre nci"rnotleh.tl /wetii inii,njurdtoare rrt', o ri'rri,-i'rr't'ti tmanttli calc r-cflr:cth lurnca. I{oclelLrl realitltii inconjuritoare clin minten rro:rs-tiri cste uIl produs in cca mai malc parte s;ociai; privit''prin cclucatic r." .i,r=.lut1rl'in. experientiL tmani colectiviL, r-ccst c:rractr.,r sc pirsticazi. chiar si arl1rirci cinrl'r' lttinte proasp;itl"L sc.opune unti mr;clel vechi, .,rp,r.ri'r.,l atenti.i !.:n.i"i,.,r,,',,;1",i"flIr'lrlutionar" Iistc aclcr':irat insii cir ir-r ct"lc clin uiml lln asemenc;i nrccll..l ririri'e o:ii'-,ictLll:l.mcntalir 1te plirnr-rl organizirrii psihologice a nrintii dar r.l i"ti:,.i-';ir"pio-tt''ii constiittltt sociol,'cor(:t nt1 stt iristrcizil uui-r:ii,rr"nr,ni, naturiil, ci si':rrtiliJiali.:rden(^t, in ciocun-rcntc si sup:ti in{r;rmationali niocicr-ni. ' -- l

,,. '.1'tiiLc!id utriri.sistr'trl r',rprituii dc lapt velatiq sisternttltri tlii ttr sis!{.11!.ulsii hsv'ii7 in carc cstt.intr'grzLt, r'ilici cx1-u-irni activitiLt,:a cir-'sfi;uratiL a" .;t1",-,r.rlii:r1 lli-in cart: acesf,.gis,tcttr corl_ribuic, ebnculir 1ir mcntinerea sistemutui:rul*.r-joi.,l, rrrtk'|lirrir,.a jrrircfiilor. ,.s(.riri,rl,' r,1,, acr,-luiaJl r i;i ;;i.,^r"ii'..,,,=i; ;:i;"ii;rrLrlri \' i',oinariu. pt'nlnr-!ir,';1 asigLriir ft,ntc!,iutij.i roln1 dc legituil i;ir" ,liii;ii;1i'" luri ttc orq;tnizare, implicir o ierzrrhizarc a, sistcmelcr. Funitiunea nnei fijnte"-ii' in in'rregimca cr, apar.'aturci suborclonirtl- numai palier:ului f,rl"fo51-i. 1r-l"iiiii:lri){.ri:ior, dcci spccici? Sari, in ca:zul_ornului, palici'ul superior

"iiL ro.rloi"iiIn accst caz lrll l]unetl totu;i s,-rrrnril tgaliiirtii intri specic ;i social, uttimrri iiincl:.'iiYit ca o ploprietiltc biologici a s1x'cici unrzLnr.? Socialui arc firi in6oi:ifri^or';';.'lli)orlt-flti'i biologicir dcstul,cL: putcrnici., dir-r'noi nr-r-1 lcsinttim numai i,i.,l,*iar:i cu c,'r'a rnritrt nrai cornpler,- ca sistom, iar si-stemul ar- ilutca a...ea in uitjmXiri-tanfir calitifi biologicc, fiintl ;i modu.l c1e organizzrlc ;il'speciel. 1" iJit.i"sisit'rnul social nu estc lcgat nunrai de bioiogic, ci;i cie wiirta'spirit"ult

" ;;;;;;_liior-,".cLc civili.za{ia pe care o lealizeaziL societatea.'Sistcmui .oii"l

"i. ;i fi*rtlis|ccificr', nebiologice. nc aceca omul nu. are ca palier superior "u*"i ;r;;;1;i:i.}ogici',_ci o imbi'arc intre specie, sistcrn si civilizatie (fig. r). I --'Socialul ca sistem, ca orgiinizrLl'u, el rirn-,inc pur biologii; socialul ca sistcmii cir ilizatie estc cu adei':irat social, depirlincl biologicul. '

Activitaiea rncntaliL, psiholo*gici, t:.te in ct'a'lllai ryI,,;.r'llli.uriL'i itJ'or^m ali onalri. f n{ormat ia :L r: ;iilil-lal insi si o.r'iatri prr-rpri in

-is-t,itt;'1,' ti'lrntcc p(' calc ()nlr1l i.'-:Lcr-cirt. Sistcmclc tt.lrnicc (.Lr,' ()l)r'-t'ruzi crt inlornratii i)ot avr,:r rrro, li.l,.aL'

.r.'aiititlii inr'onjuriilLr.,T,. r-ar{.pluzrnl.i" tn[('r(.s pc,ntrii : rrciiril,.'.-irr.

I 1or, pot lua decizii, pot avr-.;.1 oiriec_tlrc etc. Omul a ;tiut nu numai.-:. in11 irt]i'r.sci-;i s;i conrunicr,, cu srnrcnii siLi, clar sil" ;i scoati' ,iyfatmalit: dinsl:ucirliilL' salc ri:ttii;ltrr ;i s-o irt.iliz;uzr-,cil ilir i) ,-rntaltL rl tip,r"o ir,,ti-lo .-*..,d*r1'' disPozitivc si,sistenc .tclrnici,

,I-OGIA .\I PSI}I()I-OGIr1 lN RAPOR.I CtU LtONg.fJnNT:A i0,-r

Limtrajul -cuprindc. ins;)", dup[ .cum aril mai r:i.zut, mai nruite strlturi, rL.prc-zcntatc sclrr,'rnatic in fig. 2. Existir un str-at mai profund, al limbajelor stlrilor

nentalc, psiliologict, al sensuriJor, algeometricului, fizicului direct$iimaginiior,Destc: cltrc se suprapune stratul limbajului natural, carc poatc fi tcglat' cu riaxinri

\ creierut - maginbi timbaj - masini )

Fig. 2precizie sau lisatmai lag, mai iarg, pentru a descrie realitd.ti;i stiri mai adinci;iaI dint olo de limbajuf natural l-au tlezvoirat limbajet" 'riguro.i; -;i,' rogi.ii;i maternaticii. Intre aceste straturi exist[ fdrS- indoiJlS. legiiuri gi toate

^; ;^intermediar, in raport cu functionarea-ma;in5. a omului, un" strat privild ictitl,-iate* jtttegratoarc^ a cre'ientlui. Sesizarea'unei realit5.ti discontinue ca o ijnieJrcaptir ori o curbd. reprezintS. o activitate integratoai:e prin .ui" o"i"l "a".r*;ie|a realititii, observind-o macroscopic, aducinl-o la pilierul org""irlrii."il.Ltr

.cc propnetate reaJj'zeaz1, ormrl acest lucru? Omul are o propriclate de intlr-;rretarc macr-oscopicl, care derivir- clintr-o calitate noui., necunoscu.tl, daL c:ur::ranuttrt a

-fi lcgatl, intr-rin fcl , de conlticnta sa,;i dcci d,r- fcnomcnul atiirii r,,.' arc l-am rntt'rprctal ca ft'trontt n fizic. Afiirt'l r'rc apar(, ea insili ca lrn fmoyt,tr.:itt(();tt

,;t 1,:.91 putem spune c5. ea este conectatir- cu activitatea intirato:rn:'1 cfercrlrlul. Atulea genereazS, anr v5.zut, s15.ri nrentale care au ;i ele un iaractcrintegrator in raporicu ma;ina neuronic:i *. Deci putem blnui cX" iunctionar.r.li"l:il1l le,uronicg ;i in.general a ma;inii creierrlui plus o anumitip*'p;;;l|r;:l."lttt-t dctermjnri proprietatca intcg-ratoare a crcicrului. gtiinla uu ...tifiro intr-o:i daci afiirca cstc un.produs aI conrplt'xitirtii si.tcrnrrirri ncrros srrb lorma rr1, i:.roi manifestiri matt-'riale sau .u ,., -or"nifestr ;i ca legliuri cu un i"gr-"ai;rr,material suplimcntar.

Omul apare atunci ancorat intrc clouil realitirti (fig. 3), una sociali., in ra1;or1cu care actioneazl prin natura gindirii sale cu .1,itor"t limbajelor'..i"orii,i1,

* ln ultimii ani,creiernlui participindmembranele celulelor

Fig. 3

magina neuronicd, este considerati a fi unsi legd,turi dendrito-dendritice, lichidulnervoase.

af lice

subsistem neur-onic, la activitateo,dintrc Celulele nervoase precum si

-

f rnunci'$ {acfiunee [canunicre

tfIitt

1Oii I''P"O!' TJNZIMILE LUMII M,{TERIALE

si :Lita iu gi prin afiire, in raport ct1 care s-ar putea s5, se glseasc[ de ascmenea oanuniiti io.rira c1e limbaj care si perrniti expl6rarea mai adincir a acestei ic_g3!uri.Ninric nu poate s[ ne lmpiedicc sh intrevedem posibilitatea unor comunicabilititisi prin alic {orme de limbaj pe care omul nu 1e-a clezvoltat inc5..

rr. PROELET{A COI{$TIEI(TEI

in foalte rnultc 1ucr5.ri de psihologie ;i nerirobiologie nu se face o deosebireintrc conltienli qi con;ti,i,nld.. Din aceastl cauzd- con;ticnla este..infeleasi. princonptiintS. ;i r-edus5. 1a activitiriile creierr,rlui carc determinb.-con;tiinla, cu exclu-der-ca unui proces esential ca afiirea. Dar afiirea este, dup5" cum am l-izut,supoitnl actirlui de coil;tienld, lln sr-rport de origine {iztcl.; ea- nc apare ;i

-caferioirrc,n dc cuplaj ci,r o realitate lizicia;i ca efect integrator singr"rtral a1 clcieruluinostru. De aceca, in ci,utarea unui sens mai proinnd tl congtiertle'i trcbuie defapt sl ciuti.m un sens mai profund al {enomenului de aiiire. Acc,astii decupareintrt, afiire, simbolul ei,,iL fi'-,;i siinboh,rl ,,a;ti" care, reurite, deterrniniL con-;ti,:n!a, nt irermitc sd, etitrinr,, pc baza unei evidente carc poate detcni obiectiv1dacri' r'a fi confirmatl de ut-t grr,rp niai rnare de cercetlri ;i deci d': ;tiintiL,ctitttatea'un,ei cow;t'i'inle itt, siu,e, d'itocolo de n'oi. Dar rimine dincclo de noi ccrrade ordin inatcrial pentru care se \'oi' depune iroi eforturi dc cunoa;terc.

Pi: acert druru, ce nc spune gi cum progreseaz5- neurobiologia? in anui i963,I)e:in E. Wocldridgc d,: la California Institute of Technology arlta cii pentrtra siudia mecanismele creieruh-ri, con;tienfa nu este uti15. decit ca un instrurnentde bord. Problema con;tien{ei este consideratl mai mult ca o problcr:rii filoso-ficir'J ;i ei a{irm5.: ,,Fenomenul subicctiv al con;tiin}ei (consciousncss), simtui(scntimentul) congtienlei (awareness), care este mai real pentru intlivid decitto.rte celelalte, are atlibute calitative care exclud complct posibilitatca de a iedcctu:e dintr-o imbinarc a principiilor fizicc cuno.;cutc ast5,zi sau dt- zr le explicairer,-r.iza 1or. Aceastir incapacitate a;tiinfelor fizice actuale de a erplica congti-inta (evident, cotogtienla;i mai e-

BIOLOGIA $I PSIHOI-OGIA IN R.4PORT CU CON$A]IENTA 107

creierul ca un automat iar con;tien{a ca un produs al complc'xitltii. Dar atitudint-a.sa nu este consecr-cnti, in sensul bun al cuvintului, intrucit lasi o poaltl descirisii.-,xntlu clcscoperiri viitoare, pentru clarificarea ,,instrumcntului tic bold".

O scrie de oameni cle stiintl din clomeniul cercetirii crcierului ca ChailcsSheqington, John Eccles, A. n. Lur-ia, Wilder Penficld ^9.a. -ajung _1a- concluzia.i

"ti=i:r c.vl dincolo de creier, cu care creiertil ar fi in relatie. John Eccles,

:"*"t a1 premiuiui Nobel pentru medicini in anul 1963, considerS. c[ ar cxisia:n afarl cie lumea fizici" Si^ o lume a con;tienlei, deci adoptir o pozitic cle laptl""firie. Faptul c'airt t,t,eoclil;r, neuronii se 'organizeazX in- module care iau foitr-,a,ror oo.ir"te-coloan[, fiecare coloanl avind circa 10 000 de neuroni ;i realizinii o;unctic sau o functionare atttonomir, iI determinii s[ spuni: ,,Nu cunoa;tema..# i-p"tfect dinamica interniL a fieclrui modgi.dar putem sL presupunem..ci.

103 PROITUNZITVIII,E LUMII MATERIALF)

lor- cu ccilalli oaineni" 20, recLlnorcintl influenfa h-ri l{,arx asupra conceplici saleprir-ind ornrrl si con;tiinfa sa. El este p:ntru o interpretare ho1ist5. (integralistir.)a crcierului, clr o specificitate psihologici., cu condilionare socia15.. Ariitind ci. ;ivitaii;tii gi duali;tii sint holi;ti (integrali;ti), cl respinge o:latl cu dualisrnul=ci r.italismul orice ar putea fi dincolo de elementeic ;tiinfifice cunoscute. Pcntrr-le.'t coro,stiirtla este ,,o expresie a activitllii totale a creicrului carc se manifesti.pi'in gindire ;i pr"in con;tiinfa de sine" 2i, fiincl o fr-rncfie de nu,rniirul celttlelr'r n,et-z:orzse (n)

,si clc con,ectititatea lor (s):.:fr(n).f*(.).

Stevcn llose nu concepe, cum ar avea tendinta unii fizicieni, ci pot csistafoltne de mi;c:irc a1e matcriei inc;i nedescoperite: ,,mai sint incir citiva rari neuro-bioiogi clistin;i care sint inspS.imintali de dualisti. Printre oamenii de ;tiinfi,teutna ca spiritul sir f ie < abolit ) r'ine din partea acelora care sint convin;i ade-scl-

-

pcntru. cir sint fizicieni rnai curind decit biologi -- c[ sint de descoperitnoi legi in biologie, forfe ;i proprici'ifi ale materiei care nu pot fi supusc lcgiiorcl:r-sicc ale fizicii ;i chirniei" 2x. Putetn comenta ci. frica de dualism nll ne poate:-ttine de a ci.uta in misterul cr.eierului tot ceea ce nu poate li clccit matcrriirl,inriiferent dacii. este reaiizat din ingrediente fizice cuno;cute seLl nLl, sau pr iirin-cipii fizice noi, nedescoperite inc5.. Poarta este incir deschisi ambclor posibili-tiLii. Penttu Ster.en Ro;c ,,nr-r existi proprietiili a1e creierului cai:c s5. nu poatifi :Lnaliz:Lte, definite, explicate ;i interpretate in fuuctie de rnecanisrne biologicecale sint cunoscnte ca fr:.ncfionind in alte sisterne" 2n. El spune: ,,Pentru a fi dirccti,nr.r existl- rnister. Sint enigme ;i probleme, surprize rnajore r.'or intcrveni proba-iril" 2a. Iotu;i, i;i dd. scama c5 ceva mai trebuie ci.utat. El rezum.'r. astfcl pozi-lia sa in problcrna con;tiinfei: ,,sl>irihtl. . . (este)... totalitatea actir..itirfii cr-rre-brnie la un moment dat" 25 iat coroltiit'r,la este ,,aclifia ace-stor activitlli totaltrplecincl dc la un pnnct (care nu este inc5. stabilit). . . " 20. Cc fel de purrct depltcare simte autorul nevoia de a fi ci.utat? Nn constituie oare fcnomenul deizfii':e tocmai un asemenea punct? intr-adev[r, c'..r un punct rlc reper ca af,iirtainti:eaga congtienfiL ;r con;tiinliL pct fi explicate ;i, in asemenea conilitii, pr.rtemrciine a{irmatia lr-ri Steven Roie: ,,con;tiinta nu este r'5.2ut5. ca L1n Lucr-r:, ci caurl proces exprimind r-elaliilc intre spirit/creier ;i mediul slu" 2?.

O trecere reccntir in rcr.'istiL a cercet5.iilor din clomeniul creierului 28 constati.cL ;tiinla ncurologiciL se gise;te intr-un stadiu similar geneticii din anii 1920,cinci biologii se aflau intr-o stalc de nedumerire ;i frustrarc. $tiinfa creierului'nu cunoaitc astiLzi Lrnde;i crlm se petrec in creier perceplia, rntmnria, itt,-,,itnyta,cotz.gtienfa, cotr'5tiinla ;i alte atribute ale mintii 20.F. V. Bassin, obselvind cnm categoria,,congtiinlir" (in sensul de conlticntir)csie, ca nofiune rle lucru, strS.ini neurociberneticii raoCerne, remal'cv.t: ,,...daciaititdatii, inconltientul se strriduia sX" ob!in5. drept de cetate in ;tiinfi, acrlrn,oricit de paracloxal ar putea s5. apar:i, categoria de con;tiin!ir se girsegte in acr.lastirpozifie dificil5., intrucit in rapcrt cu ca apar indoieli: reflectil. ea un factor regu.la-tor al activitS"fii n3r\/oasc sall nil e-;te d,-cit o nefe:nndi" umbrir functionalir,un epifenonen al activitl"lii c:rebrale p: care putem s'i- uu-l luirm in consitlera-re intr-o analizi serioasi a mecanismelor acelei activitiLti" 30.

A. Koirrogoiov 31, sLrbliniind faplul cir neurocib.tnbti.. nu cxplicir congti-in!a, cel pufin in stadiul ci de ast5.zi, ii accrdS. o atenfie dtoicbiti, con:,iderindc5. in congtiinla uman[ clezvoltatS. aparatul gindirii logicii formaie iru joacir roluldecisiv, fiind un clispozitiv calculator auxiliar.

Atit Bassin, cit gi Kolmogorov nu fac o distinclie intrc con;irenli;i con;tirin1;ir drr obscrvarliile 1or sint interesante ;i arnindoi acordi in oricc caz con;ti-

ltlOl,oairA s:i l'sIHOLOCllr\ lti n.\],onT Ltu CO1\TSTIEN.I.A i0$

!r- r'i r-tn rol ;i irc. planul ;tiinlci neurologicc.. Pcntru ci con;tiinfa nu .este ul] cpi-:::romt-n pasr\', c,r arc un ro1 functional actir-, iniclegind con;tiinla ;i prin asp"c-i l- Cli- CO1lSt1Clll:t.

Ir'. \''' Bassiu considerS. surprinzltoarc absenta con;tiinlei clin toate schemele-,.rrociberneticr: de.funclionare a creierLrlui, adicli a faciorului care este ,,in

110 PNOITUNZI\{ILE I,LTi\{II I,I,\TEIIIAI-E

rcmai:c:r: ,,intrrcit fcnnmcirrlc psihicc clevin con;tientLr rru lx.ntlu cl-r au io'...nu in virtutea unor proccrsc iini111gp1s oarccarc, ci numai in pi-r'zenta. rinor c--or-rrlitiipsihologice;i fizioiogice dcterminate, acriista instamnil. cli tri'buic s[ tincrrr ..,r,,,r,dc faptul ci. fenorncnelc llsihict: pot s:r nu fic colttticntc. . . " 4t.Automatul umarr poate dt:ci

-sit sc cxtindir;i pe plan psiliologic, nu tr::raipe piarr neurocibcrnctic, accst lucru fiinti in gcncral rccrlnosclir. I)at q.fii:::it,poate fi ea priviti" ca un lenomcu psiliologic incoir5ticnl? I):rcri tia, rir'{i o:'-',.-prictate de autornat. Expcrimcntul con;ticnf ci nc arati insi cii a{iirt a cst.l 1nfcnonti,'n sensibil dc

.contact psihologic; f-ic clc o partc, crL cstc incc;n;ticntir,ca un fcnomen {izic in sinc, ciar, p.c flc altiL partc, ca rlcvinc con;tientiL irrin drci:rn-garea. simuljan^1. a unor mccanismc psihologice ;i rlcsigrir r.rcurofiziologicc. fir:;r.s/r.-et$a i.mbracd {iirea;i aspectelc fsi./rologict intrtrn tot, e a imbracir nutomatul ii!nan;i afiire,a intr-un proces unic. far afiirca r-cprezintir o clcschiderr. rr-ratc c:'rtrr:zonele de constituirc a icgilor.

Similar1ui Neu'ton, care igi propunca s5. sturiiczc itgilc iriatcnratice aic gr:;,ir.i*taliei ca legi date in cxistclr!5" ctal n'"r si c-scnta ori gcne'za 1or, ]i. Jlo,.crrLl-:rti- r:'remarcir, in.raport cu moclclul teoretic a.l creicruluj, cinu i)utcnr dccit sl'i cousi.i-tdm con;tienla, dar problenta c:;istcntci rcalc a ccl;ticntci intl-un :rscrn{.:t.asistern trebuic liisatir metafizicienilor-.

O apropierc de fenomcnul afiirii intclcs ca tr5.irc rcaljzeaz\ i\rtlnir .T. l)r:il;-lnan 4'j, insir intcrpretS.rile szrlc' sint ccl putin contrarlictorii. Dc.iliman intt,r1,:-r:-

teaz5. corr;tienta (awarencss) in primul -rinci ca r: ,formti t{e trdirc. E7 afirir:i:,,Alvateness (nu traducem acest ter:men pcntni rL eriita utilizalca terircnuLiii riccon;tienld. in loc de trS.ire) estc baza vietii noastrc consticilte. . . Ea nu rsirlacela;i lucru cu, ginclurile, senzatiile ;i imaginilc... iir spaicie gi,-t,-1uriiffi ;i lirr"-ginilor noastre-sti- awarencss. Deo:;ebirca intrc as'arcness $i confiiutui coresprin;:::r-ior este crucial5... O probiem5"..merjori- in a gincli cicsprrc' .on;iiir-rt,'r" n foil'.t.,.,,-tecul dintre awarcness cu- funcliile minfii, cum sint c:ilculul, .senzatiile, memiir-ia"percepfia si formarea simbolurilor" a?. Asemcnca puncte dc r-e'dere int|.resc crt-r:,r-limcntul con;tientei..In ceea ce privcstc interpletdrca afiirii ca triLire (arr-art1.'.s),Dcikman o glsclte. 1n otgani,:arc: ,,...a\varerless, clistincti clc conlinutril ei , i,'ueste o forrnl" strecialir de scnzatie, cr1 un organ rcccptor paiticuiar sau cl r.r11sisteni neurologic responsabil ;i' nici nu cstc' orice fel dc^rirspuns ucurai. ,\iaicurind decit produsul unui circuit neuronic, A\\'arcircss r-stc org-ani:area biosistc-mului; mai bine s_prls, awareness este aspectul < complcurcntarl al organizr-il'ii"echivalentui ei psih-ologi." 1*-. Afiirea ar fi deci rczultatul coinplexitS.fil organi-zirii

.pe. plan ps.ihologic: ,,Pe plan biologic, organizarc'a... esii.r viatl; rrc"ptr*rtpsihologic, organizarea este arvareness" 4e. Afirniatia lasl" o poartii rLcschisL pcit',-rua gisi intcrpretlri nratcrialistc lrle fenomcnului afiirii, dar Dtikrnan, ncgind u.zi-liiie

-gtiinfifice acloptate anterior in fala fenomenelor esotericc alc e:ip"cricniliorrnistice, le admite c.a mistice ;i interpreteazir printr-un salt de neinleles cb- arva-reness este urr'iversald gi ntl' Ioacli:atd50 ttttr-o fi,inld, cL ,,noi confundim funciiilenoastre rnintale cu av/arclless universal ;i iredern cli sintem euri separate" 51-A interprcta c5. organizarca depirgegte fiinla. indiiriduali cuprinzind toitc fiintele;i to,ate lucruriie duce !a afirnralii cle tipul.,,conceptele surprinzltoarc ale mistici-lor devin rnai cLare" 52 sau ,,rnisticii au afirrnat cd. prin oincnire Dumnezeu csiecapabil sL se cunoasc5." 53.

{egliitnd aspectwl .fizic al afiirii, fie chiar ca yeznltat atr organ'izirii, tot rnai,cem,t'lexe , se^ foate aluit_eca uFor pe ,l',mtta ntisticivwla.ti ;i ideali{mtiltti, ext:,nt.fl*tld'e mai srts fiind conclm,dent. Totu;i, l"ucrarea lui Deikman con{ine niult,: afirr:'etiiintcresante. ;i idcea unei pitrunderi prin afiire cdtrc o teaiitat" rnai profundb-nu poate fi respinsS", ci numai canalizatd. de cltre o ratiuile materialisi-diaiecticS.c5.tre noi aspectc ale lumii matcriale. Ginclirea misticir a fost climinatI Cc stiinti

LIIOLOCIIA S'I PSIfIOLOGI:\ lnv RAi)Oii.T CiI CON$TIENTA

iu iauort cu existcnta care nc inconjoarl; ca urmeaz:r si fie eliminat:r dc;tiinfacare urnireste 1)i"trunderea in zona constituirii lcgilor ;i in raport cu deschiderirlcurt:}]loraltc pini- acunl.

Prol;lerna con;tiinfei poate fi atacatr'L si prin studiril limbii naturalc. Dinacest f unct de letlcre r-eurezentative sint lucriLrile lui N. Chomsky 5a. Din punctul,i vtd-'rc al iimLajuiui ,,trebuie si, ne intrcbirrn daci viziunea noastri despreconStiintS- ilu dcpindc de limba pc carc o utilizirrn, ;i dacir da, care ar putea fijorirele acestui raPoi-t" q5? Unr-ri cur.'i1t-simboi ii corespunde in minte, dupitrihonsky-, o structuri" mai profundii legatl de scns. Lingvistica i;i propunc astitziur rol activ, incercind sl surprincli, actillnca vor-birii dc la motivarca sa profundi.rrnr'r Ia e,rprimarea concreti. Analizind cxpresia iingr.istici ,,con;tiin!i." gi.simiri 'n: toa r('l(' intclcsuri:

",1) O anumiti form5. de psihism, proprie ornu1ui, caracter-izatir intrc altclcpriii utilizarca limbajului; in acest sens ornul cst.. intotdeauna congtient.2) Activiiatea insiL;i a psihismului car.: erist.:.1 intr-o mirsurir cu totul djferitl

si ia animalc. AceastS. form5. a con;tiinlci arc o semni{icatie biologicir, fiiirrl lcgatltLc actiunca unor cxcitanti exteriori si dc r'S"spunsuL irormzrl a1 organismului.

:i Limbiie care rrtilizeazi cuvintul conitiinfi cri scnsurilc"i gi 2 pot tepiceie douir noliuni intr-una singr,rri. . . Con;tiinta 3 este ct'rnoasterea, cea ruaiconpiexir" dc imaginat in om: cunoasti:rea ei-rlui ci-rnosc5,tor"'l';.

Trebuie r'5.2r-tt in analiza subtil[ de mai inaintc, pc fondrll tcor.ici lui Chomskv,nLrnai o partc a analizci noastrer. r\naliz:r- dr ma-i sus, inrileptatil spre tt5,ri-simbo-inri ;i limbaj, se a;azir in orice caz ir prelungirt:a analizei noastre.Este interesant dr: amintit 57 cir in limba japonezl (pror.enind din limbachiireziL), cimpul scmantic al con;tiinfei este impiLrtii dup5" cum urmeazl: faculta-tea con;tiintei

-

ishiki; actul congtiintei -

shol

l.'Itol''u NZI l.tJl_]i r, UMII t,r.1'l.Elt rA r,E

a curcntttlui clccfric dc l:r" o clcndritl" la alta, fi"rii a implica corpii qi axonii neur)-nileir. Astlcl de ,,neuronr" fdrd oxorti (cclulc,,arnacrine") xr -g:os"=., se pare, itrmultc p5.rti ale creierului ;i in oricc caz s-au constatat in rctelt:I,,: de nerrr-cni a1esisterntilui senzorial al vederii ;i al mirosului. ln astfel dc c,iriritt: ktcttlt: lrecclr;rmesajului electric tic la dtntlL'iti la tlrntlriti. alelal'io-tenrporttld a in{luenlelor care.actioneazS- prin dcndritc asupra. ,sa 62, cec:r uc:rr asigura gi neuronuiui un rol'local integrator in rapori cu act:ste in{lue nfe (pe carL.inc:i nu-l putem inlelege iotu;i ca integrntor-psihic

}IIOLOGIA JilT PSIHOI,OGIA lN EAPORT CU CONSfIEJSTA

cu. aiutorlil unor enzime carc il trans{orm5. in substanti neactivS". I)ac5. sinapsar :rr,iuncgiona strict determinist, atunci ar urma ca la sosirea unui imprils electric din:rxon si- se elibereze intotdeauna acelagi num5.r de cu:rnte chimice. In realitatc :eclibereirzl cuantc chimice gi f5.r5. impuls electric, iar in prezenfa acestuia num;.r1rIcuantei.or chimice nu este intotcleauna acelagi. Existd" o deterninare prin imprrlsr:lcctric clar existl gi fluctrrafii carc conferl sinapsei 5i, prin ea, subsistemrrlui ncrr-lonic un ilnumit caracter probabilistic, de automat stocastic. tsunctionarea sinal;sr,ricste legati de toatc problernele biologiei ceiulei gi membranei 68, de acizii nuclciciAUN gi AI{N, cle procesele energetice din celull (AMP gi ADP), de concentratiilerle sodiu ;i potasiu in jurul rnembranei, de faptui ci" unii neurotransmit'f,tori alrstructuri a-seminS.toare cu substanle irormonaler, ceea ce leag[ efectele nerr.oase clesisternul endocrin 6e. Deci mecanisrnul sinaptic poarti intr-adev5"r o complexit:rrerleosebit5., fiind susceptibil 1a actiunea multor agenti; de;i nu stim inci cum anrllueintcractioneazl informational cu,,problemele" celulei si membranei.

Este posibil ins5" ca rolul mesrbranelor sX fie incl mult mai important la dcn-rlritele ;i corpul neuronului. I)ac5. intervin fenomene electrice informa{ionalc inlichiclul'dintre celulele nervoase si este sigur c5. intervin varialii a1e potLnlialuiLrielectric al acestui lichid, legate ;i de captarea undelor encefalografice, atunci accstefenonrene interactioneazl ct membranele celulelor nervoase. Ele pot produce nlo-dificlri in membrane, care se amplificS" prin efectul schimbS"riior din membrirnS"asupra celulei nervoase. Iar modificS"rile din membiani. se produc la nir.'elul mole-culelor carc constituie membrana gi nu se ;tie inc5" precis, dar se bi.nuieste cA acestiraar putea participa la activitatea informationall a creierului.

Cele de mai sus au c5.utat s5 scoatd" in eviden!5. substratul extrem de complex alsisternului nervos. Complexitatea poate s[ apar[ descurajantS., ast{el c5. biologiisocotesc c[ va fi nevoie de o perioadS. intre i5 gi 100 de ani pentru descifrai'ea cnig-melor creierului pi in primul rind ale memoriei gi con;tiinlei.

ln ceea ""

piit'";i. organizarea neuronicS. a creidruhii, astilzi eL este privit cafiind constituit dintr-o serie de stratwr'i de lelele de neuroni 70. Aceste straturi sintrnultiplu conectate intre ele. Spre exemplu, in structurile senzoriale exist[ straturila niveluL excitatiei locale pentm o anaiizi preliminarS., iocali, un strat subcortical;i citeva straturi corticale. Exist5" relalie de la punct Ia punct intre asemenea ni-veluri gi de aceea de la un strat la altul se transmite o configuralaa. Creierul lucrea;:lcu. configu,ra!,ii inJonnafi,onale (patterns of information) 71. Exist5", in linii generale.o reialie de punct-punct intre punctele de pe suprafala senzolialS. a corpului gipunctele de pe cortexul somatic senzorial. La fel, intre retinS" gi cortexul vizual.Imaginea de luminl de pe rctinl o reg5.sim, constrinsl, distorsionati, dar sub forrnaunei reprezent[r'i ordonate pe cortex. Cum este ins5. prelucratS. mai depaltc a-ceastS. imagine de c5.tre creier? Prelucrarea are 1oc i,n, mod di,stri,bttit?2, ceea" cc-. cstecompatibil cu inforrnalia configuralionall primit5., fd;rd. ouo control, ce%traLizal aIt,t,tr,wi. s'irtg'u'r org(t?i. Daci configuralia sosit[ pe cortexul vizual serve;te 1a o anumitiacfiune, spre exernplu, o mi;care, ,,nu exist[ nici un neuron executiv care se dictezein ce moclsS" se corirporte intregul sistem; mai curind, dinamica efectorilor, asistirta.de interactiunile neuronale, extrage traiectoria de iqire dintr-o populalie rle-'neuroni, {iecare din ei neavind decit informalia local[ din modul in care sisternu]urmeazl s[ se comporte" ?3. Se poate observa, cu tot rafinamentul acestei intcr-pret[ri, clt prd.pastiafa{d. de aspectwl,'integral' si psihol'agic se m,enline. Michael Arbib,cauti si dezvolte mai departe modelul distribuit aI funclion5.rii creierului, utilizinrlrnodelul holografic aL rnemor'i,e'i sub o formd. specific nervoasi 74. Cnea ce este inte-resant este faptul c5. prelucrarea ar inainta in ,,straturi" pini ia iegirea din sistem, laefectorii care comandl acliunea motoare. Ca etapl intermediarl, esen]ial[, aprelucr[rii, creierul :utllizeazl,rn mod,el' din memorie pe care il corecteazS, pentru a-1.acorda mai bine cu realitatea, folosind pentru aceasta atit memoria pe termen lung,,

1l3

11.1 IJROI'UNZLiVIII-Fl LIIIIII A{A'l'}lPJ.\L{q

cii ;i rncnoria c1e scrrta duratir. Pcntru Aririb rncmoria De termi:ir lurig ar- rczida{in mod rchir.alcnt) intr-o rctca neuronalii car-e s-:r.r plas;r- ca stral intrc siraturilescnzcr.ialc gi celc motoarc alc crcicrul'.ri. Ca rezultat al comparatici dintre str-atulsen;zorial ;L stratul ,,rnenrorje" rczultl-L o sumi de configuratii care rcprezintirposibile acfiuni ;i care sint pistrate in sl-rartui tnemorie de scurtir duratir. Stratulurin:ri{)r ia dccizia pentnl una din posibilitiilile de acliuni, aceasta trccind pe stratulrrrotcr al sr:oarfei cie undc se indreaptS. cirtre efectori. i\iodelui de rnai sus rcprezinti.un c:rlculator care lucreazl- iir palaicl cu intreaga. configr-rratic inforrnirtionalir ;icarc poate cxplica corlportarp,a malinii umanc dar nu ;i careictclul integrator alcreierului itr sens psihologic, de;i se pare c[ este oferitiL conditia pentru o integrarc:a irnaginii senzoiia.lc. Cum este po:ribil ca o con{iguratic dc pr,rncte excitate pescoartli, r-cprezentind o imagine dc pe retini-, sir devrnii privelistea corLtiLmi pe carcmiritr:;t noastrS. o observS"? Unde are loc 6tctst proces? In ce misuri acest ploccs esteutil mi;ciri-ii noastrc din rnonentui in corc rltt putea constmi un robot dup5" mo-clelul lui Arbib ;i care sii functioneze :rtlr.'c\rat in mediul inconjtiri"tor? Este evidentcii nu putr:tn c5.uta accst fenornen in substraturile chimice ale sinapselor, ci trebuiesi. mergcrl cirtre aspecte organizaf iorrale, tot rnai cotl-lplere. IJc la" ce complexitateinaiirte ar putea apir"rca 'ir.ttegrarett si cansti,eu,la noastri? Holograrna nervoasl- arputea expiica caracterul distribuii, mLrltiplu al memorici, in rapolt cu configulaliainfoi'ination;r15-ma;ini. Dac5" ar fi numai mcmorie, ca nu al' putea aducc nimic inplus, integrator. Holografia ncn-oasiL insl" nu este confirmati cri:crimental piniin piezent, tlar ideea unei asemenca subtilitlli ;i conpleritiqi in sistemul nervosmeritl siL {ie re1uat5" ;i in aite direciii. De ce nr1 s-ai: gencra Cc citle un sistem atitde complcx un cimp material necunoscut inci, pe caie s5.-1 numim cillp nervos{sat ctmf> ntintal,)? Ciilpul estc un fenomen continuu, in el s-ar putea produce inte-g1'area discontinuuiui fizic ai imaginii de pe retinS" ;i din creier. I)c ce nu arn asociacreicmlui un cimp, o und:r, cind a trebuit sI asocicm o undii electronului ;i ingen,.:ra1 inti-egii materii? Esie ader.':i-rat cS.unda electronicl- nu estc reali, este oirn:r.ginc crl care pllttm descric proprietlti greu de expiicat altfel, dar ea justificl" dcce elcctroitLrl are propriet;if i o:rtlu.latorii in comportarea sa. Comportarea ondulato-rie a. r:1,.::rrorului este r-ea15" in raport cu o serie dc experimente, unda electronicirtste iniir" rln concept caie permite descrierea maternatici, ;i generarea unui simtfiz,c iirr.rqin:Lt, irairslnrpi ri: .

Ilc::cli,:iea matematicS, prin mecanica cuanticS. a miscirrii electronului esteaccei:, c:rro a con:;olidait conceptul de undi. electronicir-. Fd-ri- succcsul tratiirii qrate-rnaticrr, ce scmni{icatie ar fi avut concel;tri1 de undl clectronicir?

Arooiinrl crciei:r-rLui o r.tnd,ti pentru a e;rplica proprietilile sirit integratoare iniapoit c,.i rLiscontinuit;itca con{iguraliiior inform:rtionalu-rnaginir 9i, in general,cu disconiir-Luitatea lunii inconjuritoare, ar putea rer,ulta wn conct:pt axpl,icat'iasimilar cu rinda c'lechonici.. Acc'st corucepl e-xttic;. ,o comportarc rea15- a creie-luli-ri la ful cum unda electronici duce 1a reprezentarea unei comportiri reale aelectrori-nltii. Dcci, pentn.t a explica actiuitateaintegratoare fi. cleielwlui a't",t, pu.tea sd. ittsociem;tit Lii,tl,P, o rl,n,dti. DacI acest lucru ne-ar permite aprofundarea proceselordin creii:r si nc-ar ajuta la descrierea 1or inal-ematici nimeni rr11 s-ar mai indoi deutilitatea concepti,rlui 9i a imaginilor fizico-mintaLe care ar rezuita de aici.

55 pres'.'rpunlm c5. asocierea undei ar duce la succesul explicS.rii proprietifilorintegratcare ale crcie;:ului de tipul arnintit ftat| a ne preocupa deocamd,at[ de stirrilepsihice. A.tr-inci ne-am putea intreba de ce o asemenea descriere este positri15", la feicllm incii. uc intrebln in 1eg5.tur5. cu mecanica cuanticS"? Aceste intrebf,rj ar mergede fapt rnini in min5., reflectind, din punct de vedere filosofic, reaiitdli mai pro-tundc pc {--are inc5. nu le-am cuprins.

Cc i;.rlc continuu in universul nostru? 'loate corpurile sint de fapt discontinue,u.nir',.:rsu-1 insupi estc discontinuu. c1ac5. il priviin in raport cu particulele din care este

RIOLOGIA ST PSI}IOLOGIA TN IiAPORT CU CON$:TIENTA 1I5

constituit. -.Spaliul gi.timpul nu aL1 nici un sens f5.r5. corpuri si migcare,

functionerea -masinl

necesari pentru conser\/area speciei. Acr:st creier dr: bazi" r:ste prezcnt si la mamifcrt';i-la om, avind chiar o chirnit-. separatS., fiincl destul de ,,rigid" in r:rpor:t cu posibilitl-tile adapti.Lrii. Prin studii palecntologiccTs se constaii" cii apro-'ijnativ cu f

-i0 milioane

ljrol,ocrA sf, psrFlol-ocr-,\. IN Inaf)oFiT cu coNsTleNTA 717llcr\-os sL' oprette . in schimb, omul a continr-rat si-qi clezr.otrte crcicrul, dc 13 5 niii-'canL- dc aniin'urnli laZ50 000 ani tliplindu-;i cleielul. De atu.nci mi-rimca crcic-iullri unan a r5-rnas ncschimbatn. Dacir sistemul limbic s-a dezvoltat la marni{ercpentiu.o ryai bun5. pro-tejare a dc-scendentilor ;i a protectiei reciproce prin asigu-lar':a vietii in comun, dcci pentru rnai buiu a'igurare a suplavie!'uirii speciei, d?z-rroxtarea creicrului mai departe s-a f5.cut, dupi" H. Jerrisdn ?e, pentru b adaptareinr.i. pu!in subiectivi la mediu, pentru capacititea unei aprecieri bbiectir.e ,o ttti,1i.r-J.':i inconjurS.tor. Se

.apreciaz5- iir, circa acum 3 000 000 de ani on ul ;i-a clezr-olt;Ltcalr;rcitatea cerebralS" pentru vorbire sau, in nrice caz, pentln {orme de limbajiniirior care sI- asigure citeva stadii rationale in realizarci primelor trnelte ..

Unitatea gen"rale a sistemelor'rr"r,ron." in regnul anidral nr-r tLcordi omrrlui opozilie cu totui deosebiti, din foarte multe puncte dc r.edere. I)acir pril afiirc'e :ti-stli un contact cu o realita"te mai p_rofundl, aceasta trebuie s-o aibi ;i rnamifelu1.{'itclirca mitici" a fost dezvoltatiL de om odatl:r cu inceputuril,, .ni", prolabitrdirr cauz-iL.cii 1aligneg sa proasplt niscuti. peste sistemul iimbic era prca flinri cieco,Lsecintele afectiiritS.tii iar instrumentele -rationale propriu-zise nu intriscrl" inlrur,:iiutrc. Accstea s-au dezvoltat odati cu crcarea ufcltelor, cu munca gi apoi cur-orirircrt-. Probabil cir afiirea poatc fi realizatS" numai prin

-sistemul liml,ic (cq:rr:rr:rul palcomamifer ;i chiar reptilian), dar cor+stienla nu cste positiii rlecit at6ircicinrl intcrr-ine ;ineocortexul cu activitatea sa-rationali. Scoarta ccreirrali" {nt,o_corrcxul) ctpriirdc suprafete 1a care corespund ,in" ."nrorialc'speciali;;l; i;ir;,ti;., sonratige),.zone inotoare, zone ale vorbirii, dar gi zone nespecializatc cum'ii1tlobri frontali ai gindirii. Neurologii considerir cA c1e zona lobiior frontatri dcpindepi,'r,ronalitatea umanf, inifiativa, lucrul coordonat, capacit5lile olganizatoricc siac:nritatca creatoare 80. Lobii frontali coordone.azS. actiriitatea creierrllui in r-ederea.itrrglrii u.nui-scop, 1cag5. afectivitatea cr,r intcrleciul pentru a crca motir-atia, asiglriLilro:'.:sele intelectuale aprofundate. inli.turarea ior aratir cir nu an o fupctie si.,*.i-iicr'r cmotionalS" sau intc1cctua15. cr-r exceotia schimb.lrii motir-ttiei, capac'itit'ii dc::--urmirli un scop. Se apreciazir s1 c5. lobii fiontaii, ocupind 3/8 clin supr-afa1a scoartci{deci, aproape o jumltate) ;i dispunind de o imensl- irasl_ ncuronici (scoartu .r"j.._rului cuprinzind 10e ncuroni), nu sint inci bine utilizati, ci aici sirrt rtzen'c inari aiccrci'lruhri pentru_.rczoh'arc'a unor probleme compl"*". I-"bii frontaii ;"t"rUr-lr1plolescltr-dc-gindirc complexi.. abslracti, in proceselc de intelegerc, clar o clatira-cestea- clarilicatc, datcle rezultirtc trtc in mc-moric,;i la o r.itiliZn..' intelcctualiL

neomamifer/(neocortex)

,- paleomamifer{sistemut tlmblc)

t ,- reptilian

Fig. 6: dnpi. I. BaciLr, op. cit., 1t. llir

118 }}R.OIIUNZINIILE I-I'\'ITI ]VIATE.I{IALE

srrbshafut cimp "u

tt"i"t"t tiebuib s[ se facl f. tl:1:1]"

motivatii de sociabilitate.organizarea ,r"i"irrt,ri trldcazir, cvirlent, caracterul lui de magin[. Ficcarc

clintre noi poarti ";.t[ ;;9*;;i i" q9Lcr1l nu ;tim cu c.e pirr{i ale creieruluilucri.rn in fiecare moment. Este oare poriuit sir nc autourmS.rim creieml, sl p-u;rr:nr

in frrnctiunc cu mai marc jntcnsitatc o anumitl' por!iune^a crt'icrului, in mod t 'l:-iiiilii Sl"'.;;.;i;i;"'"";it" r"sit.ri intr. plilitc sale in mod cou;tic'nt ? PriLi'ii 'i;:T;;i.# i;;;;;;ii;, ; ilt"'.,&im act'ia in'funcfionarea sa? i'slei posibiiit'r"carte ini,rosne.ti" .l"u.nidl".*f.u unei intcrvenlii active.

-.S-a -dovedit -expciimcr:ial::"ii:\i;;1"';:'; ;;;ile*i.""lt"r"ze *ndeie encefalografice ale creieruf i' observl'diJ;;i:i:;.: I"':i;il.l;'il I; to-,.i"'et.'t undelor Jfo *', deci aclionind co';tit'r,rt:,':l'S;'ii:i".,"i";:'i" or"r,

"tt" posibil ca activitalca conltientb" si fie concctJ:iia

;i,i|;";i*;"-itr-ti*,tiJ"i"'i"'tiJt.*ului ne^'os central, modificind con;tient untlercglajc,,automate" din organ'ism.'.. . ...-^L-^r-.- ^.-^i^-,,r,,i {in "ntt.rvnlnt.l. I,tri. ,t.^;i,'De pe ce pozrlre i""iiraill" sYa 1ie i'ntraspec!'ia creiet.rlui, fie cot,trolqLl lu'i adia ')Ambele presupun

";;;;;-a; -toigtl'rn1A,

degi'rin contact c* afiirca' Desigur' ;-ar-,rtee snirrrc cL rolul dl-.or-,trot in'scnir.rl arltat poate revcni;i unei antrtnitc i

jriii}'iJri,iii::;il?;oiu lobilor frontali tlar pc plan

'sih.ologic ;! ace;tia no"' ii

;";;;i;ii. -n"il p"i;"rff piinorogi. cslc strins ieg.it. dc creie'rrl ljzic' cum l'1i'rii;r;;F;;" il"-fil,"iitLp.lfriqgi. uloprt creierului"{izic? Este dovedit c5- n' cust)corespondenli unu-tralunu iitre mi;ina-creicr ;i.activitatea sa psihoiogici' Dn'cirad.mitcm ci un ,,.oiltu"t";' mcntal o".'iditi'''i it-ttt-o substarr!5 t:"::''^11'.:,Ttt^t-ltr.U"i" .:ti"-r.r,,i* i"

"or"upottdenla.strinsl a acestuia cu rnayna' UL-ca cc ;t1111-ca

nu sc confir*e "*p"ii-"niif. et"".l sau admitem

o ipotezir idealistl' sau conclr-zioniLrn c5. o asemen""^t"ltt""te tilU"i" tJexiste sub o'formd'nouir' cimpulmcntal'psitntogictt!", pot.iii";i;;;;;;^;iiunc intr c crcier 7i citnfat'l stiqt' ffieil'tal '

pentru "

in.*rlo';';":i;liit"ie dc llarificarc'a accstci nroblcme 'om i'('ir1amoclelul cel mai general pe 9a1,9 il puteni a..*"a.tpi" "t";"t 4 dispozitir- matct';alffi"ii iir .oai"i .o"."f1ici filosoiic-e din aceastl' lucrare' Pentru un asemci"Icamodel n* este

"""#:;i;;t"^p"fi"i"i ptlnologp.;i.substrat*l sistemului nei'os sl

.ristc o corcspond""1ai1""-f"-Ln*,-A"i*itl titutli pe.care ii poate jlca;i cittrirulr-nentalin

"."rt '.op"ril irr." *a.rrii o rot:t a creienilui poatc Controla ;i' in ultiinii'

insta*!l,ctrnoalrc"'"it",t".p"ctivincctnisirri-opartciii'fig' Tpoateintt'o-""'raqi cunoa;te o alta, tei"f# i;t .f

" dovedit. Prohienra cunoaql-crii crt'ie^rl.i dt' cilrc

crcicr cstc fund,amental5" in- ncurouiotogie. 1,", gen,'ral, p" h.ru unor rczultat.' '1inteoria automatelo"";i;;;;i; algoritmil;r, care"du-c ia Conc-lui:ia c[ 'n aulomi:"t'respectir,, algoritm, lr";;; ,i""riii. ;i.it"oa;te decit unul de clasi inferioarl, sepune s.b semnul ili"i;itt';*;ilii;i;t ca cieier'l uulan sr. cunoasci vrc'clatii"il.l"ri';-]u;.',ci toate acestea, creieru'l;;; nu este.st'diat de creicrul uman' ciE1e o colectivitate de creiere umane, ."*u-t" -ichimbn clatele

problcmei' lisind tl':s*chisir posibilitatea;;;i;t clc cnnoa;te;; ;-;i;;"lui' Nu ,ciinoastem arstlzi c'it de'".ig;; ";t"'potltltlt*t"a ca. clin,pt;li:""l

curentl, mai reclusl i[tr-un sens, dar mai activir.din punctul de r'cdere al aclir-lui;si r,,or-birii.Nu este exclus ca declan;area rrnci vojnte in sensul.rnajor al.cuvintr':luiSlitJid;ii'i"i"fiirr""l"ri.- 5" con-iidera, dc asemen.a, cl lobii Irontali gencti::.tzi.r'

eilttologi. cuplat cu cimpul .rnt'ntal si sciorrtroleze functionl';ca unel

-pir!t^ con-;;;;-; creieruiui-substan!1' Iar cimpulrnental, dac5. il presuptlnem o Il 4: uaturainfornateriei,

-cuplalul acesteta tili 11nislsternutui Fograme il"6f .uo" i"tot*ateria, ca rn.aterie profundl,,

nef voq poate fi mai u;or accesrbrli, decr rnceplncF;g"7;;.;i""i"lclanticlnspreprofunzimi.

DIOLOCiTA Si PSrr{Of ,CGrA iti R^^,I,ORT C-U CO}ISf{EN'.|A 119

Li:g.itu.ra cu informateria ar.. trebui deci c.-LutatI inccpind de tra nilelul molccular alstr'.rcturilor care constiLuie crcicltrl.

Llnclc date erpcrimentale ar putea veni ir-r intimpinarea- ideilo::

}1RO1I U NZIMILB] I,UN'II T,IA'IT.]RIALIi

r1t: a facc accst salt t:stc prin m;ltena.ticl-" se. (1s11:ancautL ca prin uroclt.l rrcr.rtatcmaticir s'.- sc ilpropic de inlelegercir activiiS"fii integratoare a creicnilui":nspccial prin dcterminarca unnr configrrra.tii scmnificative in r-efclele ricurorjii'i.'.

In afara metoclei unde:lor encefalografice qi a electrozilor imlrlantali, rn ultin;rLltimp

-s-au dezvoltat tchnici noi de ccrcetarc fi'ticva a sistcmului n(,rvoi. Loui. l.-.Sokolofi, de la National Institutc of M.cntal Health din S.U.A. eo, utllizt,azI" o sr,i.,-stanfir chimici, o variantir" a glucozei, 2-tl:oxiglucozva, carc trece din singe penlr'ii tL|'rrlrlni in' special neuronii carc aLl fost activati. Nletorla a fost pusei l:r puirct in a.,.rul197.5 ;i este numiti. rnetoda Sokoloff. Continind carbort radioactir', substanlapcrmite s5. sc puni" in er.identl traicctele ncuronale care au {ost activlrtc. Evirl:it,pr:in utilizalea act:stei metode ;i a altora similare se a;teapt5" rezultatc interesa.nir.

'l'oatc metoclele cxperimentalc de mai inaintc constituie l)rogrese evidentr, siclc,sint folositc pentru inlele'gerea creierului-magini. Cum anumc ar pulea Ii ,,L:i.rtilizate in vederea vcrificirii concc'pltului de cinip mental? Cum anum-c de la ii.,.ri-figuralia'irft.nn'aliort'ald. clin sistemul nervos (fig. 8 a) se poatc realiza. figur:1 t:,-,r,-tirrrri (fig. 3 b)?

Prin ce transfornrare matcrnaticiL? $i, in general, care sint regulile r.c(.:i(:ltr:arrsformairi rnatematicc, care este apriratul rnatcmatic (con,L:e!>tu,l dc cimp mcr-rralicrrre o realizeaztr?

in mocl similar, cum arruute de la o configuralic din sistcnul ncrvos (fig" 97oirlincm o starc mentalir? Cc tran,.formare rnatcmaticir al putear s-o cxplice. in-clusiv continuitatea sti"lilor mentale , si care t:str: clisfozititttl iare rcalizcai|act'ir:*ri-r-5tarr' nl('ntald?

Intrucit rezultatul activitirtii integlatoare cste o realitate evidcntiL, tlansf oli-.rii-ili matematice respectirre ar trebui sil"-i corespundS. gi o realitate fizicir. Nimic ri'-,tijeea cc crlnoa;teur astirzi in fizic1" nu oferi proplietatea intcgratoar-c pc car., Dcilutim saurnoclalitatea dc a construi proprietatea integratoarc. Dar nici nu putl:ilrs-o admitem in afara fizicii ;i dcci cimpul mental :rr trebui, de;i ii socotirn conc,'g,irnatematic, sir fie sau s[ reprezinte ccva construit ca o realitatc fizicl. Ct cc feldc reaiitate fizic5.? Fenomenul cu carc arrem de-a facc lcprczintJ- tocmai trcccri:iicea. mai sigurir la continuu. I)eci lrehti,c sd sc gen,cre:c o realitatt fizicti cotrtin.tti,satr, sd se u,tili:eze o real'itate Jhicti cottlinttti pe care insd. n-o nrrti .putem, concept toaluriuersltl nastvtr, discou,t'irLtu,t, ci' trutr-im sfaliu (httr-o t:aordonatti) inh,i,nsec al ,,ttn-tli'tt,uu,lui, c&re u,!t, tnai rstc d; fapt st'*litt, ci s-at' ftltt:tt sti

-fie cua cc. ant, rtumit ttfo-rxistet$ci. Este foartc grc'u cie imaginat intr-o asenenca situatie detalii, ;i da-cE',;om facc acest lucru va fi justificat numai prin accea ciL multi filosofi au proce,llilrirstfel in diferite etape istorice, 15.sinc1 rnintea liberir s.i construiasciL modele.

Iiirrl indoialir cl uncla (cimpul) mentallt ar trcbui si, fie dc o naturS" fizici" critotul deosebitS" fa![ de ce-ca ce cunoastcm, rolul ei integrator asigurind o,inform,alic.r:ortinulr", potrivindu-sc lir o informatie continul. Cimpul mcntal a:: putea fi crsubstanfl materialS" crt caractc'r informationai, :itit pcntru informatia continu.irgeometlici, pentru sesizarca de formc in existcnta discontinuir, cit gi pentru infor-iiralia continuS. psiholcgici, pentrn zr asi5lur:a int'egrarea stlrilor-ma;irie aln clonlt'-niilc

}]IoI-ocIA sI PSILIOT-oGrA IN

pland sslmului nrvco

Rl\r'OuT cu coNF1.'ItrN.{,A

ptan-.li ini.egaion psihCcgir

spatiuistirilormedale

,"|"r. jr)l; I'

ltig. !l

tlrioexisterrta, ir sinr:,.apare informiitional staticiL; prin cirplajul ti cri subie.ctiiP*lte deveni ea insir;i dinlmici. Am v:izut c;i pute-m il.ti,r, ,, reilicinl intor.matit-naii tuturor luclur-ilor, inclusiv rrnei. particri.Lc elcrne-litarc. llc. aceril nu ,.rrpri.,,1l,ci.L or:ganizl"ri atit cle cornple-xe crlnr sint anirnalul, omul ;i sistemui lor nc'r-r,os' au 1ri::t.: o 1rf2|ty'tl,c.qen,etiLii, acest lucrr-r reflectinrl proprictir'ii information"l"-rr.o,tlr:-rlc aic mattri,'i rnsi;i.

Corpu'l omnlui ii-sisir'niul s^5.u rrt'rr''rx sc.col.struiesr: pornincl dr la infon:infiagi:rntic5" din ceiula crnbrionar5.. in ultimii ani se f ac inten:c cerceiiLri er or-ivincl rrihtldc ::ollstlltLttie ai sisternultti nerr.os, fe1u1 in carc se autorealizear,i.,rirt,rl.,i,'"."i.o-nrcr' iltunci cincl crc'sc odatir cu organismul. Pii,nctul de vrrtlcr,: acloptat ,,jt., u.,,lr, ,,1pr'rgranlilrii genertii:Lt :r constmctici sistemului nrrvoi. Alt{tl curn'tir- fi po5ibil c:lmilioanc de nervi si crrascir ;i s,r-;i gS.scasc''i drurrul piniL la locol prJcis -unilctl'clruit: sl ajungr"i ;i -sJL se intcrconectczc?'.lretruie s5. ie admitir o spe,:itilitate efi.t;rclcir ncr\roasc: ,,Cu toate cir celulele pot fi irlenticc. atlrescle.rn,l,,." d"c sicorrt-tiunilc pc carc lc iac sint departe cLc'a {i iCc.ntice. Ceea ce con{er.ir o atit d'clnarc lrrlportantS- specificitS.fii lor" s2. Prol>rie-titiie dc recunoa;tere reciprocir ali:ncuronilor, ,,organizarea conectivir a sistc-rnt:lui'i-rervos Pinii l:L'nivchll J;rr*pr.,ior..-.i,,::.: supus.ir,a-tot-pr-rterii genelor" e'r. codificarco gcneticir nu cuprindc toaterieialiile cablajului ncr\'os, ci, intr-rin sens, nunrai ghiCa-iul gencral al aicstr'.i caSlaj ,ccll:la. c'tlbrionarh fiiird considerati ca un nutorrlat finit,'ia cl.rc stliriit posi|ii"ulii'rioare sint dctctmilatc clr: sti"iilt nntcrioale tlar rsi dr: starea de activitatr) rno_mc;rtani-: ,,intr-un {e1 sau aItuI, stalea ,-it' actir-itatc'a r,ctelei nturonal., troiir.irr:lla

'rtnctea ia |.unct a conectivitl.tii finalc" ea. 1)e aici decuryir ;i o 1-,r"piict,ii" i.,"i:,ia ir;{ilnatorr,rlui ccie brai, proprit-tatca de a nodi{ica in liniitc fbarte stiinse prolirii_risiu cablaj, in futrc{ic de'semnaiele cil.rr.r circi.rliL prin el e5. J)c acoca, consicleri. Stl:r,er-lRos.r, cl'cierul alc itosibilitatea,,r'1i"a-;i rnorlifica stnii:rula ;i fLrncli.riiarrllu cl,1f,-riruns 1:r o ilrodificar-c a circrirnstante]itl t.:ttlioart," eri. Acc'asiil inodificarc ;L'iicji:r.u1ui.prin c-xpcricntir. cstc clc ars1cti,,t sr-r apzrrli,,sLrb forrna unci niorlificriri:ibiorhirnici, a ar-liitecturii ce:luI:r-rc, a ioncctivitiitii;i:l r-ir-spunsurik:r electricr a1,:c,'ir;':iii1ui" e7. Uncori .'sr: ;rf irml": ,,Crcigrgl csiq clr Lr1 mu;chi.' tl tilizatt_tr fi ciestlr,' vs"Calrlajui pc blLzc gcnctice al sisti:n'rulli nen,.os ccntlll confirmir tleternriuarira,:'-:::fiii:iL a. mnltor compor-tarncntc dar-, unt'ori, toatc iunc!iunilc cr-cierului iintcrjri-r.l)i1tc ca {iind llctcr-minatr: gcnctic si ilc moclul in c;lrcl s-a construil concrcrciL,,i:rui:",,Propt'itti'ii1r'.{uncfionzr.lc a1c unr-ri circuit neuronal, ;i licci

"i" .t.i"r.tlii;,s;::; irnPlicit-cuprinsi: in forrna;i conectir.iiatea neuroriiloi'... ct:a rnai mari:1;es.tc:l .-.t'.la.i'iik;r din lirnr'::r- c,.iternl-.:ii putc:r fi potcntial prezenle in stiucturu;i ofrt"o-til' l.rtc:t crcierLrlui, iar-. scnz.uliil.- ri'.t ,rL' ar.'ea clrcit to1ul d" a spccifica ." "..lt.t*t: ilii..,r-.-'gisiti.li cvoca.ti" ee. in ac,:asti r:o11gcp1lc ll-spr_rnsul creierului nu cstctt':: :t,t'tr,tarc, nrci ;on,s!i'ttcJic, ai regiisirt. r\crst punct di l'cdcrc transfornriL r:nruiin,:-uit automat la t:ri.rc.singurul_cfoit deosrbitlimine gisilca,,programeLor.. cabla.t.l-g-,'i tic lrr structut':r- siL. Concep tttl,';'eprisirii inlituri. orici posibititatl Ae creatie, ioiulafliirtlu-:it'potcntial, in tlloil airtomai, gcnctic. {ildivi

122 ITROF U NZIT{I]-E T,IJMII &IA?I|3,]AI.].

inf ormatic nouI, numai latura avind accstdrcpt prin ltrccesele inscricrii in{orn'.. !;crgcnctice. O asemenca concep,tic nu aila,lc deloi nbrnralir dacii tincm sonl 6i1- r:rin3il"t^ lcgi simplc (ecua{iiic'lui Maxwell, sprc. exemplu)

.putcm c-'rplica o rur.ili;mecie fr:nom"cnc ;i gencra o iirultitudine de situnlii noi, cicci Ce la o informatic ri:Liusirsc trccc la o iuibrtua{ic eltrcrn clc bogatir, dacil nai tinem cont,

arolo(irA sr PSTHOL.oGIA IN n.{POnT cu CoN$TTENTA l2s

B. Cirnpui lnrnt:li cstr,r o r,:alitate oJricctivii, cr rlollir formiL c1c tnaniii:stare,;r nlaterici in unir.ersr-1l cunoscut cu patru climensittni. El cste gcncrat dt: cour-;,1'.:,";itatea functionlrii creicrntrrli ;-i arc lrropriethf i l]c ^9ar:c ;tiin!a-urur" ,zi sriit,

1.) r PROl'i,lNZi \,IlI-li I-UIIII \fAI iiRI:riI-i

;i;(." inr,cr::ul Pi|tr;rtu1ui ciistantei), c:r in c;l;r,'.rl tr:anslrrisici rrrin unrlc raidio.

]JIOLO(;I,\ ,1'I I'SII{0I-OGI.,\ IN R,AI,O}iT CU CONFIIENTA

rlin lig. i2 ar ii ltsigurat cir-- ciinlurilc mtrntrrlc, ial decoclificatorul a.r: Ii rcaiizatprin legitur.'" riir:.t"rt :i*-i.'_.tj .t]]"rrt,il ;; ,srinorrul si,., n,,rrroni.. floa"l"l" ;J r,,.,-1r.,..r"insi e-tplic:t froles, 1,' II1ISF tlccrt' daeli anr ai.lnritc ci- unrla mcntall cmil:L rlri:rejel r)oat{r f\plora rln obicct r'izic. ccca r,:e inseamne ,. ..oijo jrr.rpii*:r1ip.ihice tllliectul.ui ine'i:t, contmr- lntui:or r:r'i,-lerntclor- experimentale. n,torl..hl ,os-

ri'i-' C, in cadrul acclcia;i_fig. 12, ar putea crplit'a relcprriia cr tot1l similar nio,.ie-Iului ll tlar 5i fe'nomcner Pnisii. Daii urrcia mcntalzi iilr- clczr.olta i' ortoclisl.lrrtlltiinir-o s:lu iutr*o substllntir mat,-'ri:rlii inforrnationalir, car-t. tr-cbnie si fii, sul,,,rtilcntrlr. oricC sulrstanliL clin c:.i-ctcntil, :rcestrla ar avcr:l un airumit .o,ri,r.i inolto

12ti I,ROIT U i\ZIilIILE LUMII MATERLqLE

Fig. t4

ionexrun-.

prin' coniingenlb(sincrnnicitaie !

sPafiu - ttmP

Fig' 13

inspatirr;itimpestcgrelrsidezr.oliimrapidogindircpclltrLlCc(.aCcS-arje.i'i'"' nto'ru a.e'stoi.ooi,io,t*te , dar tLn cfo'f va trcbui {iLcrri' Pcntrrr rtc('a:1irimagineaCeainalconr,enabils.P!car.c.ne.a1np1tea-o'f".".j'ficael'enimt.nttltlt;r.;?l;;;,, .".*porj'_r." li*ti"r :i -i. imaginlm comprimatc i* orto*istc'!ir,unul pestc a1tul, ca

" ."*i a* foi, ii'rf, diriensiune' snPraPosc..-+,*".:::.i,t]l::

".".i":iLtif" temporale comprimate in ortoexistentir,ar, putca exPllca nntlt i)ro-

cese cle relativitate r^ii"rpiri"i in *nelc pio."." ,,ps.t"',-d; accasta nL1 ''r exclttdr'orice rird.lcinii. de lo-.rr"iitot" intr-o 6rdine- speci{ici ;i. unor fenorncnc ^tit tlcradinci. f a't

"rt" "i"rJ^^.n' l*"g

.r.tinge,

J]IO1-OC.iIr\ ,ST PSIHoI-OGI.A IN RAI]ORT CU T,ONS']-'IUNTA

,,psihic:'r", j-roatc nllmai prin afiire in tirtocxistenti, dar aici ar trt'biii si ltimcum si prccedlin pentru a influcnta tocnrai zona infornalionall cat-e strsiinesutrstanta obicctului fizic ci,irc nc interescazl. lin asrirlenea nrodcl nr: arat.i ciio actiune, in principiu, nu este'imposibili-, insl numari inclircct, prin or:tocxistcntd,ilrr5, nici o energie psiliicir, numai prin utilizal-r'A'(rnor proccsc fizicc noi, s1;cci-tice relatici

128 PRO}' UNZINIU.,U LUI4II NIATE'RIALI]

alitoreglare, crl pl'oprietili de adaptare ia mediu etc. I)ar ace:;t luclu inscamni.a vcden" ir cclull-un-automat gi in orice olganism viu un autonrat. 'leoria antorna-telor ;i conceptele contemporanc a1e ;tiinfei autornatelor pot .cuprinclt' t'lctnt-nteltrcar:acteristice- ale organi2lrii rnateriei r.ii, infelese c.a mai inainte. Atn putcliar.:ctpta acest punct de vedere, considerind organismul viu drLpt i111 ;111lonllr1. r'i ri"A.tr.it lu.cr',tt, ai i.nsen+na sd, s.l>an,etn desch'is cd. tnateria .ni'e se organ'i::cai:it sttlt j'uryt,'twnor atttontote, este adevirrat, cu proprietirfi dt:oscirit t1c flexibile. t-'.eiula t'slt:atunci aiutomat, bacteria este automat, planta estc autom:rt, insecta cste atttu-nrr.it, aniirtalul este erutornat.

IJ:r.r' omul? In, cadrttl strict de mai stts, omul este tot un autotnat, rtu existinici o:rLti icgirc. Daci aceasta ar fi o concluzie ;tiinlificir ar trebrLi s-o acceptiirrtcu toate c:onsecintele care pot deculge din ea. S-ar putea spunc cir nu pot apiL-ria consccilite gr.rve diirtr-lo asemenca conceptie ;tiinfificiL, cici in catlrul auto-r.nati,rir.r.i slu viti, bogllia vietii omului rimine ne;tirbitir. $i tott;i, aceastar idccnt nr.lini;icgte din punct de vedere filoso{ic; un automat este l:icrit si se aclap-ti:zc ]a- inediu, sii aclioneze asupra mediuiui, dar cutn poate..el siL-;i ticzvoiit',ca in cazr-rl omului, nu'numai o con;tiinli sociall dar ;i o cor]gtiintl a cxisten!ci,crirl ar putt--a el avea ceva care tu este dat intr-urr fel irr structuriie lrcdiuiui,cllnl ar pllte.a inventa formc.;i structuri cu tot$l noi, cum ar l)i.lte.a ",n-si irnagi-nr'zrr un unlvers cu totul altfcl decit a1 nostru? Itespingere;L subicctivi a idt:iial,.:tomatulni c1e cltre fiinla noastri. ar putea fi irtfiintl dacil arn avea ccrli,ttttii-h:,,r ltiiwlificd a au,tonoatla,l,ui. Dar 4ncii ?tlt o ctl)e?.ll;i existti tvt'atitte sti biitttt,iwt, cti,nt,u,i utrdntl gti,inla aa giisi, concef>te nrai, larg'i decLt sistentul ti LLlLlolna.lrtl'. Probletnanu r:ste rczolvati. in momentul de fa1f, deoarece ;tiinla nu :r ciarificat in detaliu{unc{ionarea sistemului nostru nel-vos central, a creierului in special, uraril'-rsiiucturi ale cr-eierului. Trecere:r de la discret la continuu, ceta ce se poate nuiliItcr-rvitate integratoare a creierului, rimine neexplicati.

.atit pentru i;naginilr:gcometlicc, cit gi pentnr succesiunea continirir a tirnpuiui ;i a stirrilor noitstit:isrhologicc. ExisiS. aici o 1imit5., o fi'ontierir" a intelegerii noastre--datori'iir faptu-iui ci. -iirminem in cadrul ;iiirilci moderne gi contcmporaile. Cred ciL tt11 v6r111priir.a elplica cu elementele'acestei ;tiinfe activitatea intcgratoarc a. creicrnlui,i

-..1i, aproape obligatoriu a rccurge 1a ingredientc- materiale noi. I'rebuie sri ap.-:ir:'iun principiu material nou care siL asigure integrarea, continuificar-ra irrlaginilor,tinlirului .;i stS"rilor noastre p.sihologicc, plecinti de 1:r stirrile cliscrctt: alc rnaliniin,.r:r,-stlc biologice, r1e la lumca in esrenlir discrctil care ne inconjoai-l. :\ccst luct-t-Ltrr:|uir

-si fie valabil ;i pentru animal, nu numai pc'ntru om.-Ac.ost.prinr:ipiur1olj poij ic fi numit c|,m,p iitental, sat, dacI" ni-1 imaginiLm

-ca r,rnul ilin ingrc't1ir''rl-

iclt' irr:ircriale fundamcirtalc ale lurnii, ii vom spune 'informattl'it'. Accst pr-inci-piii e.r treirui s[ ne permitir slmcturiri in nestructurar, posibitritilti dc irnaginati,-',inr-tn{ir: si creatie circ siL dcpir;eascir posibilitS"{i1e intinrplitoarre alc :rtrtoinatr,rlui.Ilcl*I iniorrnalional a1 principiulu; iczulti din insii;i iruti'rea- lui de a con{eriani,nalirLui ;i oilului proprietaiea integratoale a creierului 1or. Sullortul inforura-fioria.luliri in acest priniii,iu t:ste ;fi:'ic, dar c1c o clasir dcoscbiti| tlc irrincilriilcii;.,icr-' ciinoscutc pinl acL1ln.

Sil nc intoarcbm acum tra cealait'i frontieiir a biologicuh-ii, la cclc rttai sirnpl:etr::rire:ntr cirrioscute ale materiei rtii, cale ntl sint cel.uleie, ci v.irusrrlile. Viri:sulLrsrc uli agregat molecular constituit din acizi nucleici, care, biologic, sc g[sescniiillai ilr- combinafie cu proteine. i\foleculI" vie nu existl sau citL prt{in nu.afo-cr pusir pinl acum in cvidenfl. Virr-rsul, ca agregat molecular. tririeltc numai ilct,lul'1, niciodatl indel>ende.nt. Aici, irnpunind celuiei legea sa gencticl", sc inmul-fe;lc ca orice organisrn. iu afara ccl"rlci 'r'irusul nu Are viatl. Moleculclc unui,r,,,re urun"*blu dJ virusui-i pot fi ordonate piniL ;i srib forma utrui r:ristitl. licti-ncnr fa.ptnl ci, pe dL' o partc,'virusul ','iu constitr-rie o w,itutic tiewLrtterit uie sul; iorula

L|IOLOGIA $I 1'SIHOI-OGI:\ IN RAI'oRT CU COI{$TIENi;\ t2*

.riiiui agregat de molcculc iar', pe de altf, parte, cl estc -r:itt numai in cclull, dccrprin c6m6inalic crl al{i ingridienli maleriali. I)ar c1 esLe o unitatc rnaterialirl;it, sttbcelwtar'd ;i ne pritetn Intreba'ce,anume poate facc ca- un anumit -complex

clin alumite mole,culd si. clevinl zzra organism-r'in? Ciirui fenorncn se rlatort-';terrcccrea cle la neviu la viu? Numai datoiiti unei anumite complexiti.fi? Explica-iiir este preu generall, de;i in principiu o considerltn corcct[, insl -l'tiinla. r'aircbui s:i ajungi la clctalii ;i'intrebarea este dac[, principial, r'iui poate {i .explicatcr-i ingreclientiiic materiale cunoscutc. I)eci nu-la cotnplcxitatc ca trplic.atie a-.'iului'ne rcferim cind punem sub scmnul intrebi.rii interpretarea naturii aces-triia, ci c1ac5. in complexitatc sint luatc in considerare toati ing'rcciientele

.

fizicerlecesale, principiat 'n".,-r"r". Or, se Parc cit rccurgind rlumai 1a ingredientelerrrateriale iunositLte tlt1 vom obline explicarca de detaliu a r.iului. Fir[ indoialici r,iul presupure o organizale'de tip automat, r.iul este in cea mr,i mare pa.rte;nar.in5"-automat. Dar .t]rit.t"r sa, iritegralitatea sa care sd treacti 'pelte.cottstitw-eit;ii rnoleu.tlari gi atomici, circi sir tru uitlm ci acutl le gisirn la nivcl lnolecu-lai, nn poate si- aparl f|rit u,n l>roces nou,, care, siL asigule deplgirea discretuluiiloleculdr ;i atomic. Deci ;i aici trebuie sir intervind" un- principitl integratorcare sir. asigure o sensibil,itate ulu.tayd a organismului vitt molccui.at. Nu_ar put-eaii acela;i principiu informaterial pc carc-l-aur imaginat mai inailrte? Dacir da,arunci el n1 poite fi conlerit de cineva, ci trebuie sir sc nascii clin in;i;i consti-tuicnlii organismuiui viu molecular, rleci trebuie siL aibl o legiturii cu atomiiirii sau mai"curind chiar cu particuleie lui clementarc, circi numiLi aici, la nivelulpa-iticulelor elementare, am pote" birnui ci in ,,intcriorul" 1or' funclioneazir princi-p;i noi cleosebite dc cele

130 ]]ROIJ'IINZI]\{II,E LUN,TII ]\,T.A!|ERIAI.N

parte,- s-il.r Prltca ca fencmene legate de membrana ccluiei sir joacc 11 rol totatit (lc iruporrant.Oricare ar fi modelul fizic concret, modeiril nostm de mai ,qus cste unul deprincipiu, care caut5"

-s5. -explice saltui calitativ cle la nevju tra r,iu. liumai prjngrganizare, prin.feed-ba9k gi autoreglaj, 15"r5. str:uct.tre i.,ior-"t"rl"1J "r.it"ii,deci fir';i o org_anizare

-btstyrtilurstd, vl-vlir* apar" posibil.Prirrlr-e elementele pe care prof. N. botnJriuc le retine ca funclar,rentalc-l'_'-:j_T,?:lt"ta bioiogicl, 9i anume', r-irganizarea, sistemul, feecr-back-ur, jn{ormatla,rutcgralrt:rrea r)rogramelor c1c., er acordi o deoschilar atcntit', i:rdi-cptitit;.;,.0'rr-hiei sistemelor bioiogice. plecind de ra icrar.hja ri;il;;i"r,rrti-;.:';;. ii.;-,(,!,1:,tfir^t:rr^,o1,!;rfe),),erv york,

_\tc Grarv Hiil, ctl- altl_a, r963) ;i ot,.e,-., irrct,,i:i1:1:1,:" :1 | \\'eisz, ci. aceasta este mai.compiicati. decit preJoi,";;-ri;ll;ior.rnlarltate, putcm reda astfel schernatic imagin.-a adoptati'cie N. l3otna_ri,-rc(f is. I 5).

-Jinind cont.cle mgclelul nostru filosotic, am compieta aceastir scherni inmodui urrnilor ([ig. l6).{-riiiater' celulei trebuie.si. fic asiguratiL plin aceia;i plincipiu irnic irl r jr rii,deci atir criula cii qi .organisrnrrl treb"uje .e'riui ii;;;;1.i' .,

=tru.turii inforn.r.-t-erialir" gioi:aii. La celul[, unitatt'er este a-.iguratir- cle. i"li.g,lt .,i cor1r, l;;i;.i"de mcmiri-ana 9i, ;i nu ar fi deloc cxclus ca iocn-rai crea ce imbracl a]i ;"ii.r,..toaic elt-inentele ceiulei pril interacliu_nc-a cu acestea si,-i cletermine unitatca, .tn.,linc5" o datir s-ai'scoa.tc in-evidrnti'rolul lichidului c"lui"i. Dinamica i;..ii".ti,ri;molecular-informateriille, daci. tnoclelul acesta este corect, ar trebui ie i;" ,iil,-.igi ea. unor experimentl"ri,. in speran{a ci acest lucru este posibil ,rb o #r-;,,;sartr alta, iroate tocmai.cu ajutoruti elemcntclor viralc si cchirlaienrt.lorlt1-. Il,l.irrr,lar ttebui g6sit5. gi explicafia tnititii oricarur organrsm ,4o .r;i--. 1;i"1.i ,,;lr;;l,lcare se rcahzeazra prin creirruJ acesteia. in fcest clin urma' .", u_"rl lri,i;; ',',,;

iIt

maieria vie

It_zon& de trecere

--_f-I

maieria nevieiI

I

Fig. 15

particute ekmenlare

AIOLOGIA +I PSIFIOT,OGI.\ IN RAPOITT CU CONFTIEi\"TA

materta vte

Fjg. 16$icirrdul extracelular (cxtrarreuronal) s5. joace nn anumit rol aiituri de cel celularin legirruri cu membranele celulelor nervoasc.

Unitatea viului, asiguratS, prin cimpul in{ormatcrial, ar pritca explica com-plet activitatea iirtegratoare a organismelor, pornind cie ia fcrn:.sle cele r:rai ele-illr'ntare de via![, e,ristind poate posibilitatea de a urmirri citre it-rai'hii supe-lioare rolul factorului informatcrial.

Ori de cite ori este privitS. lumea vie din punct de '-'r:irre foi6i6rgic, aparetcntalia de a sc reduce totul la biologic, in ccle Cin ulrnir insi;i aiti.,'itateasocii.tllii. Flr5" indoiall, biologicul este fundamental si pr:ntru specia urnaniiar cconomicui, ca fenomen social, este puternic legat de biolcgic illlrnr:it asigurEaonrtitiile materiale a1e vicfii. Socialul dep$e;te bioiogicui prin natura. relafiilorsociale, prin congtiinla sociall pe care o genereaz5-, prin cunoasrere ;i pril dimer-siunile filosofice a1e omului. EristS. uneori tenta{ia bioiogizariti clc a supune socia-trul, con;tiinla social5., cunoa;terea, imperativelor biologice ale speciei ;i gmpuriior.Con;tiinla noastri sociall se nagte din biologic, filtratl prin rronamic, prinrciatiile economico-sociale, acesta este sursa plincipalS. dar nu este sin.grlrr"ll ei.izr,-or. Un a1l izvor este gindirea urnani, viala spirituali., cunoagterea, factoricar,: depi;esc biologicul in rncil categoric. Ornul cste f5.rii indaiali rleterminatde rela{iile sociale, dar socia|u,l derir,[ in par'le din biologic gi economic ;i inparte din spiritual, din puterea de crealie a omr"rlui. O asemene'a diaLcctici asocialului rezultl din natura fundamentall a omului, ciin calactert'rl de dispozit.ivn3"ierial al creierului s5.u, avind o bistructurir, sistemul Cc neuroni (gi subsianleleccustituente) 9i informateria asociatl. Dar o asemenea bistructu.ri are gi anima-1u1, omul fiirrd superior cu adevi"rat numai pentru cir dispozitivul s[u mental

132 PROITIJNZII\,IILE LUMII IUATES,IALE

este mai comple:r, iar prin acest dispozitir. cl sc poatc r-idica deasupra biologicu-Iui, la intreaga in[llime a existentei sale.

Dar de aici e1 poate acluce, ca Promctcu, sciirtei pentru viata -.a spirituaiir

9i social5" generate de mintea sa. Biologicul gi economicul sint si vor rimineprimordiale, vor influenta intotdeauna conltiin{a social5., dar omul are gi sursctrclui pr-oprii care pot deveni izvoare si in via.la sccialit. De aceea- societatea nutrebuie privitS" num;ri ca sistem, cf,ci icrarhiar bioiogici se completcazl- cu societa-tea urnand", iar in aceasta sistemul trebuic sii

-se compietezc cu civilizaiia. Spc-ranfelc socictS.lii comunlste stau intr-o mai bunir inlelegere a notiunii cie civiLiz;r-!ie, in rnodelarea treptati a societS"tii socialiste conf'orm cerinlelor unei cir.'iiizaliisupelloare.

Ideea noastrX. este aceea c:r, intr--adev5"r, conct:ptia sisternicir" in i;iologiese justificl astfel cum estc aplicatii ea a.sti"zi, intre trimita infcrioarii, a ap;rritieicelei rnai elementale unitl"li dc materic vic ;i lirnita superioar-i, i! cor:.,ctiintisociale ;i umane, dar ia acestc limite er- trcbuie aplicatl cu cea rnai :la,re aten-{ie. Dar si intre aceste iirnite, pe toatii. intindcrca biologicuiui, ca- l;a trcbui s5.tin5. cont de cecar cc trimitelc ne obligii a .introduce ca norl.

NOTii SI itEil-IlnII'fll BIIlLlOGll,\FICli1 Vezi Dean E. -i/ooldridgc, The machinery o.{ the brain, }ierv York, lVlcGrarv }Ii11, lt)6t (tt:;..

gi edilia in limba rusi., Iiloskva, \,[ir, i965) ; X.tichael A. Arbib, The metapltoricul l:raitt, ]ierr Yc;rh,lolrrr Wiley, 1972; Stevern Rose, Ia .elaeau conscient, Paris, Editions du Seuil, 1975; itlosrn,: (\;rt!c-na1 Scierrce Foundation, U.S.A.), vo1.7 (1976), rnalch-april, nr. 2 (special brail lcscarch); Johr:C. Eccles, The und,eystandin.g oJ the bra,irt., Nerv York, McGrarv H111, 19'17.

2 N. Botnariuc, Conceplia si, meiotla sisten'ricd. irt, biologia actuald,, in Cercetdri tle filo:o.::1, 191 3,.nr. 10 (.rezi itr vol. Progyese si persfecli"ae i,n biolcgie, Rucurc;ti, 1971, p. 7-18j.3 Ibitlem., p. 13.

r Ibitiern, p. Il.5 Ibide;n.6 \iezi D. ll.. \Vooidricigc, olt. .;t., p. iltr.2 [bidenz, p. 310-311.I lbitlen, p. 3il.e lbiJetn, p. j2-1.10 lbitle-'n, p. 326.i1 A1. Dorezynski, Zes souanls re'irlcut s'occ'u.per des hommes, in Science et Vie, 1976, a.rrii"

p. 26.12 Urilder Penfield, The nI1'stery o_f the ][irtr], Pritceton Uni.zersity Press, c:rrtc citati"

inclusi'r textul reprocius in publicafia, ilescayclt Jlcmageutent, 1976, p, 40,13 Vezi l,I. ,4,. Arbil:, of. ctt., p. E_ 12.1a lbitlem., p. 63.r5 Steven Itose, o11. cii., p. 15.16

-i, C. EctTes, Th.e neuroplt,ysiclogical bases oJ mi.n,cl, Lontlon, Clarendon l'ress, 195.i; J. C-$ncles, l:o"cing realiiy, l{erv Yolk, Springer, 1970.17 Steven lRose, op, cit., p. 9.16 Ibirl:tn, p. .373-38 L\e lbidetr, n. 380.20 lbidetn, p. 27.21 Ib'ident, p. 1E7." ib!t!r'll!. 1). A\.23 !biJ,ni, p. J6l.2a IbiiLent.!5 fhi,l;rt: n 15'l2c trbitlc;it.'' loteet11.2F ].Ittsaic (Naticnal Scir"nce lir:uirchtion, f'.S.-\.), 'rc1. 7 (1976), rnarch/aprii, nr. 2 {special

brain lesearch).2n lbidext, p. 32.30 Fh. Ila.ssin, Le N'rcblinte de I'inccttscienl, ]Ioskou, Eclitions IIir, 197i, p-. 52.

J]IOLOGIA SI }'SIHOLOGIA IN IIAPORT CU CONF'TIENTA

a1 \iezi A. Kcl'rogoro,r, Jinti i mislenie s lccihi zrenia kiberttelifto, I{oskva, 196?, i:ilat dePh. Bassin.

32 Ph. Bassin, of . cit , p. 115.sl Ibiclem., p. 116.'"a lbidem, p. 1i9- 120.rs \rezi W. Ja'res, CirtiUrlo, existd ea?, publicat in i914; J,. Wittgenstetn, Tractalus trogico-

nitii\ q.!,i:ic1!s; B. nu.rel, iJ7'r,"it',"i,,irtiigr, 194h etc., dupi I-ir. l3assin, of' cit', p' 121''"""'::,J'r''Z:;.i' r::;";;:.r;;;','iiii"i"it" ,ii7'ntedi,jitzsche Ps-3'cttoiogie vol' 2,- ie60' dupi Ph' Bassin'of. cit., p. 123.

3? \'ezi Senso,-y cottttttutr,'icatiotr.s, }ItrT, Nerv York, John Wiley, i961' dupii Ph' Bassin' o!' ci't''-

lt1- :rs l'1-r. llassin, o'f . cit ', p. 15 1.

se Ibitlcttt, p. i41- 146'{0 i,:cz-i S. Rubinstein, Bitie i sontamL.a, }Ioskva, 1957; S' Rubinstein' Priniipt i pttti razui'liofsihalozhii, lIoskva, 1959, dupi Ph. Bassirr, op,.cit', p' 409'' i; l:fi ij."\1";;L:i.i:tii)Il, :;::i:"i:i::';; a, te34; raem, rzbvannle psihotogl,i,c.eskie isstcd,ora'riiia,Il'siiva, 1956; f aem, na rii;o utt* ptlliceshihiuncfii, I\{osk'ra, 1960; Idem, Psihologh'ia ishustuaolios1r'ra, 19ii5, dupzi Ph. Bassin, rtp, ci't,, p' 408'

ri \:ezi l'h, liassin, a?. cit., p. 142.'14 ]btdenz,a5 i... Rosenbl:att, Princilles oJ nettrorl.yttarnlc-s, \\rashington, 1962,

{34 PIIO!'1]NZIMILE LUMII MA?IiR,IAI,E?7 Telccncc{alu1 apatc inc/r la posti, acurrr 500 ctre miliriane de a*i {L l}aciu, of . cit., p. 95-99) .78 Hart'1' Jerisorr, Iluolutiort, oJ the brttin and inteltigence, 1973, dtrpA 14osnic ()i.S.l.), op. cit.,p. 4-1.1s Ihidcnt., p. 1-7.8r' \:czi \Vooldridge, op. cl1.8L lbident., p. 2t3-2L6.8) Mosaic, op. cit.Ei Vezi A1, I)orozvrrskt, Lt:s sauants

Fc,uucXatiols), of. cil., p.38.aeule*t s'occtt:!.rer de s hcrnmcs, in Scien:e e t f ie, t9l6,.

avril, p. 26.!1 \'ezi. X{osaic (NatioLral Scietce85 lbidcnt,, p. 3li-:39.86 lbitlem, p. 10.87 lbiden'r, p. 10, dup5, Janes O1d.88 lbidem, p. 23-25.Be lbidem, p. 23.so lbid,ew, p, 3l-32.el \,'ezi Ste.zen Rose, op. cit., p. 221.e2 lbidem. p. 222.e3 Prof. Jean-Pierre Ctrangeux, lcctie iuaugurald, la Colldge de Iirance, 16 iatuarip 1976r dmpi

,extlasnl dtn Le ll'Ionde, 2l iatuarie 1976, p. l7- 16; Jean-Pierre Changeus, Les r\i:t*ttzLuzit

CAPITOLUI. 9

SISTEME INTROI}ESCIIISE

1. Conceperea omului ca sistem 'intyocleschis apare ca o conseciuli fireasc[a ideilor din acest volum. Desalilderea omului are 1oc c}"tre universul spi.fio-tempo-ral, iarit+trodescl'tid,erea, prin fenomenul de a-fiire aparc ca o formi" particularla triirii ci"tre zona profund:i a lumii mait'riale. intrl-o aitir lucrare oblervam ci.automatul rra rlmine un sistem deschis cltre exteriorul siu ;i inchis cd.tre inte-rior, in tirnp ce omul este deschis 9i in interiorul s5-u 1 cir.trc ccea ce am numitafiirc. L)e ascrnenea, mai obselvam ci depS"girca automatuiui individual ;i socialartincir asupra" intrcgului univers o lumini. nou[. Universul insusi nu este numaisistem, nu c-ste numai ceva programat o datl pentru totdeauna, ceea ce omu].ar. pi-rtea. si do"-edeasc5. ir-rtr-un viitor foarte indeplriat o dat5. cc cunoa;terealui r,:r inainta c5.trc cheiie profunde ale cxistentei $i iumii matcriale 2.Introdeschiderea ridicir in fata noastrS. o serie de probleme. Care estc dcose-birea dintre sistcmui cleschis ;i sistcrnui cu introdeschiclele? Nu pot fi etre tiatatede fapt intr-o singurd" ctasir iir lurnina teoriei actualc a sistemeior? De ce un sis-tem intr:odtrschis ar putea ,cir fit-- ce\ra care si depSgeasci" sisternnl?

Voin observa cit sistemu,l, este tt,ro concef,t care rejl,ectd s6r!, se aplicd cnoe'i reali-tdli slrttctLtrate. Ltrtr:ratia nu constituii: urr sistem, -informateria nestructuratS. nuconstituie un sistem. in scliimb, Iumca cuanticS. constituie un sistem, la fel silumea macroscopicS. neinsuflelit5.. Cind ajungem la animal ;i om lucrurile sintinsi mai cornplicate. ij

ln primul rind, ar trcbui si clarificlm ce intelegcm prin't,ealitate stntctotyatd.F5"r5" indoialS", aceastS" notiune presupune faptui cd eiistd ;i realildli fdrd niciuir ftl le sl rttt{trrd, s; diutnte ;,olil,lli itt Toial,i tlti;fornilalc (adniilind ci-orjcc rcali-tate neuniforn:i. s.ru uniforipii" arc structur[). tn multe cazuri, c realitate poatesi ne apari.

-structuratir" sau tatal, uniforml, in funclie de modul ei de observare.spre exernplu, coala cle hirtie, fJ"r5" nimic scris pe ea, poate fi conceputir catotal u.niform5.. Dar dintr-un ait unghi cle observare ea are o structur5, -intrucite,cte constituitir din lanfuri moleculare de ceiulozS., din liarli ctc. 5e pare insfci ar fi posibil sir. ne irnaginS.m lurnatia in sine ca ceva total uni{orm. La fet,in{ormateria nestmcturati. I)ar se ridicir problerna trecerii de ia lumatie }a lumeacuanticl, ceea ce implic[ interr.entia unei informatcrji structurate care s5. sea'P.lice intr-un anumitmod luilatit'i (fjg. 1). Trebuie s[ eriste o ,,Iogicii" a apl,icd-ri'i pe care nu o cunoaFtem inci;i deci o lnr+te n apli,ci.rii. rlrccst lucru insearnnS"ci lumatia este.;i ea structrr.rabilS, dar o dati structuiati nu mai csic de faptiumatic, ci clevinc un univcrs cuantic in e:

136 PNOFLTNZI},TILE LUN{II MATERIALE

hformaierienestruclurati

tI

I/ i tumeai (. intro-

' I deschideriittt--"/

,t

lumea nentaii o.l

) si a alior dbpzitive materiaie decvaieFig. i

sul d,:sfir,gurirlii lumii dintr-i-rn rezervor atr:;olitt trcstructurat trebuie si. interviniceva pentru a clccianla o priurl structurare. Acest lucru inseamn5. insi a judecalucrr-rrile 4n il,n,p, or, in ortoexistenfiL tirnpr-i1 nu existir, cel pulin sub foima incare noi il cunoar;tem in unir.ers. Si totugi inclinirm s5" credem c5. o structurarein informaterie proJucc un atribnt rurlimenlar';i concentrat al timpului, un ,,timp'lspecific ;i propL'iu acelei stt'rtcturlri. Am vizut ins5. c5. informateria estc o sub-sianii de natui'Jt difcrit6. dc cea a lr"rma'iiei; c:r" conferS. proprietS.li dc continuiii-care ;i duratiL ;i :rir cite c:

SIS.TEME 1:17

Intrcbarea cea mai delicatir care se poate pune cste aceca claci omul esieo realitate cornplet structurati. Singura posii.rilitate ca onul sL nu fic de o com-pletitudine str-uctttratir este aceea de a admite ci" prin cimpul si"ru mental cl arcun coutact, acces Ia informateria ncstructuratS. I)e asemcnca, trebuir: cxaminatin ce m5"sul':i progranele sociale cu care omul i;i incarci sistemul siu ncrr.oscentral nu 1as5" liberir o potenlialitatc nestructuratir a sa. Un progranl (in sensulprogramelor calcuiatoarclor elcctr-onice) cstc ;i cl o r:ealitate stn.rctur:at[. Sisternul:1er\ros estc intotdealtna structurat. Introelucert-'a unui program cat'ir s-ar inrna-gazina fizic in sistemul ricrlos ar producc o anun.iitS" rcstructuiot', care ar rcpre-zenta programul respcctir'. Deci programe-le inmagazinate in sistcmul nervos apar:ca restructurirri ale acestuia, suprastructru'a (,,software") estc o rcstructurare,,,hardu'are"). Din acest punct dc I'edere omul aparc ca un sistem care se reor-ganizeazYa, sc restructureaza. I)e;i structurile sistemului nervos sint discontinue,in viata socialS" ontul se comportir ca fiintS. macroscopici- cu activitatc intc'gia-toare, cu con;tien}5" ;i nu ;tim in ce m5.sur5" contactul s5"u cu realitatea nestruc-turat[ a informateriei nu joaci un anuntit rol in func{ionarea sa prin ie;irea giteintrarea omului in propriul siru sistem. Poate c5. in contactul cu informateriaau loc ;i anurnite interactiuni care -.ir asigure pirtrundcrca in interiorui (in ,,masa").informateriei nestructurate.

Anumite reflectiri ale acestei intcracliuni intre ccea ce estc structurat ;i o.zoni- nestntcturatS" pot drtcc la reflectS"ri alc nustmcturirii. DacS. lucrurilc ar staastfel, atunci introdcschiderea omului se manifesti prin fenomenul de afiile, asi-Srind cuplajul cu informateria nestlucturati, dar printr-o zonir intermcdiari.pe cale o puten socoti de schimb (Iig. Z). Aici omul poate structura tcmporar,iir temporalitatea sa, sau poate cii vli putea inscrie structuri pcrmanente createde el sau dc o coiectivitate um111i1. Principiul rirmine valabil ;i pcntru animale,chiar dac5" puterca ior de influenli prin zona dc schimb nu va fl clatoratir uneii'oinle con;ticnte sau putcri de creatic con;tiente, ci mai curind de or

iJo PROFUNZIMIDE DUMII MATE&IALE

stvwctttatd dup5. un model prealabil stabilit de noi. Trebuie si subliniem ce Dre-ciz.area ,,.par!ial- structuratS." se referS- 1a structurarea numai in raport .,,

.6o.,.-ceptele sistemului de conunicalie. Sistemul de comunicatie estc o realitate iom-plet structuratl, extrem de complexi, daci ne gindim la retelele Ae oto-i car"comptln aparatura. dc^comunicalie ;i prelucrarea datelor sau la particule elernen-ta,re ;j rnai adinci-. gar punctul nostru de vedere, de observafie, este acela dea-l privi

.ia uivelul sistemului de comunicalie ;i in acest sens sistemul, initialun model, devine un sistetn d,e comwnica!.ie. Dar chiar gi pe acelasi palier ma-te-rial o realitatr: structura.tS" poate fi

"privitl sistemic- din diferite^ puncte devedere. Acesi lucru este bine cuno;cut in practica sistemelor tehnice. Deci trebuie'sL adnitcm ci existi realit[fi structurate pe care le modellm

, sistemic cu unanumit..punct de vcdci:e, infelegind gi modul nostru de tratare cxperimental1 arcalitilii ca l1n punct cle vedere. D;rr trebuie s5 admitem c5. puterir concepe sis-temui (a,dicrl rnoCele pentiu realitS.fi structurate) dup[ care o]er[m in realitate,creind, la uu atrumit palier al existcntei, structuri ca^re redau sistemul conceput.ln mintea noastrii se formeazS. iniotdeauna anumite rnodele aie lumii in i"t"tr5.im, ale organizatiilor in care muncim etc. Un +nod,el, sistemic, fie i1 minteanoastri, fic exprimat pe un suport de informa{ie, trebuie si aib5. un caracterordonat, ceea ce presupunc utilizarea unui limbaj , incepind cu cel natural si ter-minind cu ccl ma-tcmatic. Modelul lingvistic al unui sistem, atunci cind limbajulnatural este incorsetat intr-o maximir rigurozitate, aproape nu mai poate fi de-osebit dc un model logico-maternatic 3. Atnnci putem complcta observilia noastridcspre sistem in modul ulmS.tor:

a) Sistemu,l este u,tt mod,e|, obseyaa.t sd,u creat cw wn Limbaj, rnodel, bazat pe unantnnit pwnct d,e aeclere, al, nnei reali,td[i, strwctttyate, sau

b) Sistemu_l este tm. model l'ingaisti'c logico-noatent,atic, depinztnd, d,e rm obser-aator indiaidt+al satt, social si d,e ptr,ltctwl |'n'i de aed,ere , nnodel al wnei real,itd{i, strwc-twrate.

Sc ridicir aculn o scrig dc problemc noi. Cine este gi ce este observatorul?Nu este ;i ei tot un sistem (realitate -structurat5" sau rnodelatii sistemic)? Privitintr-ln alt mod, sistctnul, ca rnoclel lingvistic logico-matematic, poate fi consi-'derat o infolr-na!ie. Dintrc toa'rc informatiile desprc realitatea inconjuri.toareca.rc grllpari de informalii pot fi socotite sistcme?

DaciL lincrn cont dc lucririlc celc rnai noi in dorneniul teoriei sistemclor aun sistem poate fi d.escris prin teoria rnttlli,mi,l,or. Ai.it t"it" apare ca o conclilieerecesarir pcntru conccptul dc sistem.

Nofiunca dc mulfime_.este fundanLentalS. in rnatematica contemporan[, eafiind a;ezati astiz-i la temelia intregii matcrnatici. Iful,tirnca este un obiect mate-matic, pe carc pllteln insir sir-l privim in acclali timp si ca o realitate structu-ratii. l\{ulfimc:r poate fi inleieasi intr-ader"irr gi ca obiect-rcalitatc structurat5.;i ca sistem (model). Pcntru rnulfime, coucept abstract, avcm de fapt sistem:reaiitate structurat[.

Ideea coincidenfe"i couceptuale .intre . sistem. ;i rnullimc poate fi g5.sitL.la

unii matematicieni 5. In obiectul mateinatic rt,u,llirne noi putem da, crea diferitestructuri: ,,a da o structuri intr-o rnullime inseamni a-i da o organizare" 6.Obiectcle matematice pot fi crealii ale noastre, cd.rcra le putem gisi utilizarein mcilclarca, conforn unol puncte de vederc, unor realitS.fi structuratc.

B. Sisteynul ne apare caw'tt'_obi'ect matenwatic tlel,i.pul, mullim,ii gi esie itt, acei,agitiw.p o 'inforwa!'ie de ti'pwl' m,uftitni,i.

I)ar conceptul de mullime es_te cr,eat de mccanisr:rele logice a1e rciiilii rroas-tre. Or, s-a constatat ci teoria mullimiior sc izbe;te de anumite paradoxuri logicecare o fac, din punctul de vedere al unui criteriu de inchidere logic6 perfecti.,vulnelabili.

SXSTTJME ]IdTTiOD}IECtr{ISi' 139"

Dar ce feX de r,swlitate st'ruclotr,atd este multimea abstracti? Structuratir in ce?\umai in conccpt? Conccptul insi nri ,este m.aterial in sine, ci numai in misular:: care el este c restruct.urarc a unei structuri fizice. Ilultimea, {iind un obiect-:atematic, poate fi privit[ ca o real.itate structurati numai pe pianril concc]p-::lui? Putem lac,c ,abst,rac;fle 'de .orice suport fizic? Evident, in cacinrl unei con-:.ptii materialiste acest lucru n.u cs;tr: posill1l. Desp,r'inclerea mentalii a conceptu--':i de mul{itire, spile exempl.;, de suportul slu fizic (reteaua de nenroni a si-ste-:rului nostru nerrvios 'centr:al), desplinderc carc cnprincle de fapt;i ctapa acti--'ititii integratoare:acreierului, es,te fictivir, chiirr d:rc5" iii actir;itatea integratoare. creierul"ui ar inten-t'ni cirnputr nrental ;i deci in{ormateria. Conccpt firir suport-u poatc cxi.sta. ,Si iotugi, aollccptul structurcazS. intr-un fel memoria din ferite-

unui calculator dar si arrem,ori.a, din semicolductori sau din sistemul nervos.Leci conceptul extras "din 'orice tip de suport putcm sd-l pritim, in scopul anali-j'ii, ca o rea.J'itat.c .abstr,acl,d satl cra abiect ttr,o"tewat'ic.

Este uqor de inleles tendinla mentalir care di t;iati- ,id,eii ca o entitate de-.ine-st5.titoare, alunecare subicctir,i prin proccsul delicat mental de mai inainte:ar ;i cu un con{inut obiectiv prin .ccnstringerea pe care o riclic5. probiema existen-.:i ;i a iegirilor p,osibile din aceast.ir constringerc.

W. V. Quine afirrnl ci, rtre;i ,,S poate arX.ta c:i intreaga matenraticii se:.rate exprima prin iitnbajui tcoriei mtritinrilor", datoritl paradorurilor ei, faptu-hi c[ se poate simuit:an doverii;i ader':irul;i i'a]sril,,,tcoiia mullimilor este-dis-.:editat.l de paradoxuli" ?. Pentru Quine teoria nriltjmilor nu mai poate fi,rnsideratl ca fundarnent al mat'ematicii, fiind nln-rai un ilictionar dc iermeni

:::atematici. far adev[rul matematic Quine il cauti in afara logicii, in afara-:oriei mullimilor, in obiectele rnaten.ratice intelese ca crice ali rlomeriiri al sti-::telor natulii.

.

lnchiderea lcgicir" a matematicii s-a clcveclit a nu fi posibilX, clqi a fost c[ur,-.:i dc o intreagd ;coali sart succesiurri.:c ;cc'ii, inccpind cu qcolilc logice (Leib:-:2, I]" {glgutl, 'Boole, Frege, Russerll,,' Whitehe;d) gi continuindcu q'coliic::,rm.aliste (Hilbert, von Neumann ;.a.) 8. Problema dnchi,derii logice a matematicii.i:le denumitS. in matematicS. problema cansisten[e,i sistemeloi formaie. Scoala.::rmalisti in matematic5" pune -semnul egalitS.tii intre 1ogic5" si matematick. Ea.. riemonstrat redrrcerea problemei cotts/stau,!ea malilor capilole ale matcmaticii la::;:sistel.tla ar'itmeli,cii nttnterelar n*|wa!e , care iroate fi pus[ in coresponrlen!il.:: teoria mullimilor. Or, in anul 1931, Tiurt Gocicl e clern6nstreazl in:posibiiitl-:-a

_consistcn!-ei. c_ompJetc a aritmeticii nume::elcrr naturale (teorenta i.e incom-:l=titudine a lui Godei), ceea ce prlne srrb srmn,-r} intrebirrii intreaga consistentil: nratematicii

40 PROFUNZ]MILE LUMII MATERIALE

Cred ins5" ciL lucruriie ar trebui si fie in principiu mai clare. Acceptind rezul-tatul lui Gddel, problerna care se pune eite aceea de a vedea curir anurne se,,completeazS"'. tofu;i deschiderea logic;" (fig. ). ln matematicii s-a dezvoltat o:gcoall intuifionist[,incepind cu Kronecker (- 1870), continuind cu Poincar6,Brower, Weyi. Pentru aceastS. ;coa16, prin cuvintul reprezentantului ei cel maide seam5., Brower, ideile matematice se impregneazl" in mintea uman5" inaintede limbaj, logic5. gi experien!5.. Pentru Brou'et gindurile nu pot fi corrplet simbo-Lizate, ideile matematice sint independente de imbr6cS"mintea limbajului ;i rnultmai bogate, iar logica aparfine limbajului. Pentru Weyl matematica izvori;tenu nurnai din activitatea rational-logicd" a omului.

Rezultatele noi obfinute in domeniul fundamentelor matematicii pin5. lnprezent confir-rni teorema lui Godel 12. Lin aspect important este faptul c5" unsistem formal logico-matematic poate fi autornatizat, supus deci unor procedtlri:autonat'e (fig. 5).

Logica presupune o funclionare ma;in5", automatizarea unor succesiuni deoperalri gi deci este legatl de automatul din om. Din acest punct de vedere,al autornatizirii sistemelor formale ;i al sistemelor de deducere automat5", estepriviti problema de citre ciberneticieni. V.Il. Glu;cov 13, observind c5" nu esteposilril[ completitudinea unui sistem de axiorne (cu exceplia unor cazuri extrernde simple) accentueazl ci ,,in aceasta const[ sensul importantei teoreme a lui.Godel despre incompictitudinea aritmeticii, care aruncS. pe un plan cu totulnou intreaga problemS. a fundamentirii matematicii 9i automatizS.rii (pe bazaunei formaliziri complete) procesului oblinerii unor noi teoreme prin teorii con-struite deductiv" 1a. Intotdcauna intre axiomele unui sistem formal, existl o partecare nu poate {i nici demonstrati, nici justificati cu mijioacele acestui siltem(nedecidabilitatea sistemului). Orice sistern formal, daci este necontradictoriu,este obligatoriu incomplet. Godel a realizat demonstralia sa prin procedee logico-rnatematice, astfel incit rezultatcle salc se extind de fapt la sistemele logice,inclusiv cele iogico-rnatematice. DacrE acceptd.no desch,iderea wnui asetnenee. sistemca o l,ege fwndam,entald, in cazul matematicii el poate fi deschis cltre realitltimatemaiic"e din afara sistcmulu.i logico-matematic,* pe care le avem intotdeaunld.e explorat. Iar dacir tot ceea ce cste logico-matematic poate {i automatizat $incitttea wmand, in diferite moduri, are .posi,bili,tatea s