Inelul Lui Solomon

8/9/2019 Inelul Lui Solomon

1/23

Inelul lui Solomon. Hermeneutica Perfectiunii .Simbolul si Mitul

By Professor Crisan Hariton.

Motto : Fragmente din Cartea egipteana a Mortilor

Capitolul XVI(Pentru a putea Intra şi Ieşi din Lumea de Dincolo)

Aici încep imnele de adoraţie care trebuiesc rostite în momentul în

care răposatul, prin u!etul său ieşit din trup, intră în "lorioasaLume In#erioară şi în #rumosul Amenti sau, mai precis, în momentul în care, ieşit spre Lumina $ilei, el se poate mani#esta, la dorinţa sa,

sub toate #ormele e%istenţei& Atunci, aşe'at întro sală, a putea#ace dra"oste cu #emeile de acolo sau, mai cur*nd, în calitatea sa deu!et supraieţuitor, a întreprinde lun"i călătorii& Atunci +siris Ani,

scribul, a spune


2/23

unt 'eul -um,olitar pe întinsele tăr*muri din Cer,

unt 'eul .*.idic*nduse, în 'ori, din -impurile Vec/i,

0i sunt asemeni 'eului 1u2,

unt însuşi 3arele Dumne'euCare se creea'ă pe sine mereu&&&

La înălţarea mea nici un 'eu nu se opuneCăci eu sunt Ieri

0i îl cunosc pe 3*ine&&&(2)1u 4 'eul spaţiului lic/id, personi5că +ceanul Cosmic&

&&& 6u sunt neă'ut7Isis însă ma "ăsit

0i pe obra'ul meu părul ei "reu şi la răsp*ndit&&&

Capitolul XLII

&&&&8n +c/iul lui 9orus şi în +ul Cosmic am casă puternică,

C/iar +c/iul lui 9orus mia dăruit Viaţă Veşnică& Acesta, c*nd se înc/ide, o #ace pentru a mă prote:a&

8ncon:urat de ra'e ma*nt pe Calea mea0i pătrund peste tot unde, în inima mea, îmi doresc,

Deci e%ist şi trăiesc&&&unt 9orus ce străbate animilioane

Cu*ntul şi -ăcerea în "ura mea sunt e"ale&&&6senţa îmi este ascunsă în ;iinţa mea, la loc si"ur&

in"ur eu sunt7 in"ur&&& sin"ur&&&in"urătăţile cosmice sin"ur leam parcurs&&&&+, oi, locuitori ai Păm*ntului şi ai Cerului,

Cei din 1ord, din ud, din .ăsărit, sau din părţile Apusului,8ntradeăr, u!etul ostru, în #aţa mea, de #rică e copleşit

Căci eu însumi mam modelat şi mam alcătuit&6u nu oi muri pentru a doua oară&

C*tea ra'e ale ;iinţei mele atin" piepturile oastre<8nsă #ormele mele le pă'esc, ascunse în mine,Căci sunt cel pe care nul cunoaşte nimeni&&&

Din toată ;iinţa mea Lumina se rearsă în aluri unt o ;iinţă împre:muită de 'iduri 8ntro lume încon:urată de 'iduri,

unt c/iar 'idul 'idului =nicul, 5u al =nicului

8n mi:locul =niersului, contempl*ndul cu /ar 8n in"urătatea mea, răm*n un olitar&&&&

1u mă cunoaşte nimeni


3/23

6u pe toţi ă pot cunoaşte, ă pot şti<Pe mine nimeni nu mă poate simţi

8n timp ce eu pe toţi ă port în Inimă&&&Liber de orice .ău, străbat -impurile şi paţiile&&&

Capitolul LXIV

6u sunt Ieri 6u sunt Astă'i 6u sunt 3*ine

&&& Acele păcate de părinţii mei să*rşite

ă numi 5e mie socotite7&&&

Pătrund în locurile cele mai îndepărtate din Cer&3ă inundă Lumina, Inima mea străluceşte

Căci numele meu este >CelcareAd*ncurileabisalelecunoştea?

&&&+c/iul meu ştie săşi oprească lacrima, st*nd înc/is

&&&Căci sunt, de slăbiciune, aproape răpus

0i îmi ţin cu "reu, la un loc adunate

u!etele mele nenumărate&&&

Capitolul LXVI0tiinţa cea mai ascunsă am înăţato cu temei7

0tiu că $eiţa e@/met ma purtat între şoldurile ei,Că 'eiţa 1eit/ ma adus pe lume şi că sunt

=nd:it, cea cu capul de şarpe, în acelaşi timp,Precum şi o emanaţie din +c/iul lui 9orus, diin&

Iată, 'bor ca o pasăre pe Cerul senin&&&

Cobor pe #runtea lui .*< în pace plutesc Aşe'at la proa, în arca sa, pe +ceanul ceresc&&&

3ă uit la ;ormele mele ce se succed 0i pe care cu u!etul meu le cree'&&&

Căci eu sunt 6u, e"al cu +siris şi Domnul Lumilor &&&


4/23

8ntradeăr, pre'enţa mea pe tăr*mul 3orţilor eamănă "roa'ă şi con#u'ie<

$eii se tem şi se bat între ei, în sălaşele lor,Din cau'a mea7

Căci sunt un pirit s#*nt, unul dintre acele 6uri s5nte

Care, de la începutul Lumilor încă, de însuşi -um au #ost "*ndite,=na dintre acele 5inţe care, în +c/iul lui s#*nt,

e sc/imbă în plantă în!orită pe Păm*nt&&&&

8ntradeăr, cunosc toate Căile din Cer7u!urile lor trăiesc în .itmurile pieptului meu, c*nd respir

&&&9orus membrele mele le acoperă "răbit

0i, c*nd u!etul meu cu u!etul lui sa contopit 0tiu ce se înt*mplă în el, căci le ăd pe toate&

&&&1umele meu iatăl

>DeinCopilultepelor?, >Adolescentul+raşelordein?

&&&=n stri"ăt ascuţit, de pasăre sălbatică,

Din pieptul meu ţ*şneşte&&& $bor, asemeni unui şoim, deasupra norilor

trăbat imensele paţii ale Păm*ntului şi ale Cerului&&&&&&

B/iceşte 1umele meu, spune catar"ul ce spri:ină p*n'ele

Proscrisul, iată 1umele tău&&&&

+ul Cosmic pe care îl ei traersa6ste lar" de şapte ani, a*nd pupila de trei ani lun"ime

&&&

Sufetul romanesc sucient de oriental pentru a putea receptiona

mesajele ineabile ale straundurilor inconstientului si sucient de occidental

pentru a le supune unei analize rationale riguroase este invadat de ortele

intunericului…Ma urmareste dureros gandul despre ceea ce ar putut taramea daca…., si ce a devenit pentru ca…

Stiinta si tehnologia trebuiau sa asigure progresul general,si puteau

impiedica inecarea civilizatiei noastre tehnologice in propriile produse de

dezasimilatie.Universul era rational cognoscibil-e adevarat printr-un proces

innit de aproimari succesive, parado pus la dispozitie de ultimele

descoperiri in analiza matematica.!uhurile si demonii disparusera de mult din


5/23

imaginatia popoarelor trecute de aza copilariei,magia era demascata prin

revelarea secretelor,iar cetateanul-cult si inormat-se demitiza si se

demistica."atiunea putea intelege si eplica totul-chiar si irationalul-, iar

inconstientul uman era practic epuizat prin enuntarea compleelor

reudiene.omul pasea pe #una,iar basmele erau bune-cel mult-ca sa adoarma

copiii.

$tunci au aparut in campul constiintei %geograa basmului si cea a

mitului %diagramele cosmice& ale mitologiei chineze si indiene, %trivarga&

indiana,%inconstientul personal si colectiv& al lui '.(. )ung, * zanele + din

olclorul romanesc,* le mythe de l’etenel retour + al lui Mircea liade,

gandirea arhaica.

$m afat apoi ca « basmul si mitul trebuie inteles pe mai multe

niveluri »,pe mai multe * dimensiuni +, valente.Suntem limitati prin aptul ca

in starea noastra obisnuita din universul tridimensional nu percepem decat

doar cele trei dimensiuni, adica nu intelegem decat ceea ce poate sa incapain mica noastra cochilie care are lungime latime si inaltime, in plus o inta

care se maniesta pe multiple dimensiuni avem * capacitetea + sa o

* reducem + la o inta cel mult tridimensionala.

Matematica ne permite sa realizam o denire a spatiului n-

dimensional.orma de maniestare a 'reatiei actuale este in dimensiuni.

/maginati-va ce poate ace o inta care are trezite, constientizate si

controlate toate cele dimensiuni ale acestei lumi.'um intelege citind un

basm o asemenea inta 01asmul 2nu ne reerim la povestile ratilor (rimm

sau ale lui 'h.3errault, istorioare * de salon +, ci de basmul traditional

prezent inca in olclorul multor popoare si transmis din generatie ingeneratie4, care-i descrie pentru prima data copilului, la varsta povestilor,

lumea in care traieste, ii spune mai tarziu adolescentului si omului matur 2in

cadrul civilizatiilor traditionale, unde basmul se nareaza in mod periodic in

cadrul unui sistem ritual4 ceva despre relatiile sale cu universul si societatea

careia-i apartine,ii oera modele de comportament si-i sugereaza solutii

pentru problemele spinoase ale vietii, ii urnizeaza o scara de valori si- ace

sa poata discerne intre bine si rau, intre intelepciune si lipsa de intelepciune,

dupa cum acelasi basm ii dezvaluie batranului ajuns in apropierea * marii

treceri + rosturile mai adanci ale vietii sale deja traite, cu implinirile si

neimplinirile ei.$stel, ecare individ care ia contact cu basmul percepe dinacesta altceva 2in unctie de caracteristicile personale si nivelul aperceptiv4

dar ecare isi primeste partea sa.

Mitul si basmul dispun de un nivel de * citire + holistic, cosmogonic, care

ar oeri cugetatorului acces la secretele lumii nevazute, ale lumii de dincolo

de aparente si senzatii, un nivel de la care s-ar putea patrunde misterele

intime ale 'reatiei. Multe traditii ale diverselor popoare arma cu tarie si


6/23

perseverenta ca mitul este purtatorul unei gnoze, al unei cunoasteri a

lucrurilor ascunse ale acestei lumi, dupa cum si basmul 2de eemplu prin

ormulele sale stereotipe initiale si nale perpetuate prin traditie4invita la un

acelasi el de * citire printre randuri +.

'a * irationalul + nu este irational in sens trivial 2adica non-rational4, auinceput sa se convinga de o buna bucata de vreme cercetatorii.$bordand

conceptele din perspectiva holistica ceea ce e denumit gandire * mitico-

magica +, * gandire arhaica +, gandire prelogica + sau, intr-un mod si mai

putin adecvat, * gandire primitiva +, este totusi o gandire.

5om ace un eperiment gandit,un gedankenexperiment 6Suntem in

planul bidimensional, intele din planul cu doua dimensiuni au doar lungime

si latime.3lanul bidimensional poate reprezentat mental printr-o coala de

hartie.iintele din planul bidimensional vor sa izoleze,sa incarcereze o inta

care are acces la planul cu trei dimensiuni, o inta tridimensionala,un om.

'arcera in care va inchisa inta tridimensionala in planul bidimensional va reprezentata sub orma unui cerc din plan ara inaltime.iintele

bidimensionale nu numai ca percep inta tridimensionala ca ind

bidimensionala dar cred ca un cerc este perect pentru a izola pentru ca din

modul lor de a gandi cercul nu are intreruperi si odata prinsa in el orice inta

nu mai poate iesi.3utem noi inta tridimensionala.7data prinsi intr-un cerc

bidimensional desenat pe asalt cu vopsea de eemplu, supraata asaltului

ind aproimarea planului bidimensional ,noi ne putem elibera oarte usor

acand un pas peste cerc. 'a in anecdota in care un om afat in stare de

ebrietate avansata ajunge la un stalp de beton pe intuneric, invartindu-se in

jurul stalpului si pipaindu-l incepe sa strige 6 * sariti oameni buni 0 m-au

zidit 0+ !e aceea se spune ca doar intele realizate spiritual pot recunoaste

alte inte trezite din acest punct de vedere.iintele bidimensionale cred ca tot

ceea ce vad este bidimensional inclusiv intele care activeaza in mai multe

dimensiuni pentru ele sunt tot cu doua dimensiuni.3entru oanenii obisnuiti

intele desavarsite par niste oameni normali tot asa cum pentru niste inte

bidimensionale inta tridimensionala are doar lungime si latime, totusi din

operarea in celelalte planuri apar enomenele asa zis paranormale,

ineplicabile si apare si un nivel de intelegere altul decat cel obisnuit planului

in care suntem obisnuiti sa traim, pentru unii * irational +pentru altii capabil

sa integreze totul asa cum paradigma holistica ne permite.

ste adevarat ca ea constituie un alt-el-de-gandire, iar ilogicul ei aparent

este un alt-el-de-logic, pe care gandirea noastra * rationala + il percepe cu

greutate.

'aracteristicile acestei altel-de-gandiri au inceput a intelese abia dupa

descoperirile psihologiei adancurilor 2Sigmund reud si mai ales 'arl (ustav

)ung4, care au aratat ca activitatea inconstientului se lasa sesizata prin


7/23

interpretarea de imagini, guri si intamplari ce nu permit sa e considerate

ca ceea ce apar.

!upa cum spunea Mircea liade, ele servesc mai curand ca * ciruri +

pentru situatii si tipuri, pe care constiinta e ca nu vrea, e ca nu poate sa le

priceapa acand aici reerire la * 7bservatii metoologice asupra cercetariisimbolurilor in religii + din * 3robleme undamentale ale stiintei religiilor +

editata in 89:9 p. 8;u este vorba deci de o cunoastere prin gandire, ci de o cuprindere

directa a unui ciru al lumii."eerindu-ne la mitul $rborelui 'osmic, lumea

* vorbeste + prin intermediul pomului cosmic, iar acest * cuvant + este

inteles nemijlocit.

Mai tarziu,cand sensurile generale revelate castiga o orma mai stabila,

adica atunci cand ele provoaca primele cugetari despre cauzele primordiale,

ele devin punctul de plecare al tuturor cosmogoniilor si ontologiilor, de la

5ede la presocratici.

3entru omul arhaic simbolurile sunt intotdeauna religioase, pentru ca

ele refecta ceva adevarat intr-un sens mai pround, si anume o structura alumii. Si aceasta deoarece pe planul culturilor arhaice realitatea-adica

puternicul, plinul de sens, viul-inseamna acelasi lucru cu sacrul. 3e de alta

parte lumea este o creatie a lui !umnezeu sau a unei inte supranaturale ? a

descoperi o structura a lumii este acelasi lucru cu dezvaluirea unui mister sau

a unui inteles * cirat +al operei divine creatoare.!in acest motiv, simbolurile

arhaice implica o ontologie.ste vorba desigur de o ontologie presistematica,


8/23

de o epresie a unei conceptii despre lume si simultan despre eistenta

umana.7 conceptie care nu este ormulata in notiuni si care nu se lasa

tradusa intotdeauna in notiuni.

7 caracteristica importanta a simbolului religios este multivalenta,

capacitatea lui de a eprima mai multe intelesuri, a caror corelare nu esteevidenta pe planul eperientei nemijlocite./n ultima analiza, un simbol

dezvaluie o concordanta mistica intre diversele planuri ale realitatii cosmice

si anumite moduri ale eistentei umane.!ar acesta concordanta nu devine

vizibila spontan nici prin eperienta directa nici prin refectie. a este

reultatul unui anumit mod de * prezenta + in lume.

$cesta capacitate a simbolului religios de a revela diverse semnicatii

inmanunchiate intr-o corelatie structurala are o consecinta

importanta.Simbolul poate tocmai prin acesta sa deschida operspectiva in care realitati heterogene se articuleaza ca un tot,in

care acestea se lasa integrate chiar intr-un « sistem ». /ata stel ca

Mircea liade subliniaza inca o data ideea holosului ca un sistem bine

articulat iar simbolul si mitul in viziunea lui reprezinta modalitati de atingere

a unei stari de constiinta permanente in care * e pluribus unum + adica

eact ce holismul arma. 'u alte cuvinte, simbolul religios permite omului sa

descopere lumea ca unitate, in cadrul careia i se dezvaluie lui insusi ca parte

integranta a acestei lumi .

3oate cea mai importanta unctie a simbolisticii religioase, importanta

mai ales datorita rolului pe care-l va juca in speculatiile losoce mai tarzii,este capacitatea ei de a eprima situatii paradoale, respectiv anumite

adevaruri ultime continute in structuri care altel nu pot eprimate.

presia cea mai dramatica a capacitatii simbolului de a inmanunchia situatii

paradoale este oerita de posibilitatea lui de a eprima aspecte aparent

contradictorii ale realitatilor ultime.>icolaus 'usanus considera * coincidentia

oppositorum + ca cea mai adecvata denitie a naturii !ivinului.$cest simbol

a ost olosit cu multe secole inainte pentru a desemna ceea ce noi o numin

* @otalitatea + sau * $bsolutul +, ori pentru a eprima paradoala eistenta

simultana a principiilor polare si antagonice in divinitate.

!esi notiunile de polaritate si 'oincidentia oppositorum au ost olositeinca de la inceputurile eistentei unei speculatii losoce in sens sistematic,

acestea au ost cu mult inainte dezvaluite de catre simboluri, nu ca rezultat al

refectiei,al gandirii, ci al unei incordari eistentiale.$sumandu-si propria

prezenta in lume, omul s-a gasit pus ca atare in ata * cirului + sau

* cuvantului + lumii 6 el a trebuit sa se conrunte cu misterul aspectelor

contradictorii ale unei realitati sau sacralitati, pe care era tentat sa le vada


9/23

compacte si omogene.Una din cele mai insemnate descoperiri ale spiritului

uman a ost anticipata naiv cand omul a priceput, atentionat de anumite

simboluri religioase, ca polaritatile si antagonsmele se lasa cuprinse intr-o

unitate.!e atunci, aspectele negative ale cosmosului si zeilor si-au gasit nu

numai propria lor justicare, ci s-au dovedit si o parte constitutiva a oricarei

realitati sau sacralitati.

ste necesar sa evidentiem latura existentiala a simbolicii religioase,

adica aptul ca un simbol tinteste intotdeauna spre o realitate sau o situatie

care angajeaza eistenta umana.Mai ales acesta dimensiune eistentiala care

desparte simbolurile de notiuni.Simbolurile au avut dintotdeauna corelatii cu

izvoarele adanci ale vietii ?s-ar putea spune ca ele eprima * spiritul ca

traire +.$cesta este motivul pentru care simbolurile poseda ceva ca un el de

aura numinoasa 6ele reveleaza ca modurile de eistenta ale spiritului sunt

simultan si maniestari ale vietii si ca prin aceasta ele atrag in sera lor in

mod nemijlocit intreaga eistenta umana.Simbolul religios acopera nu numaio

structura a realitatii sau o dimensiune a eistentei ? el conera in acelasi timpeistentei umane un sens. !e aceea chiar si simbolurile care se reera la

realitatea ultima aduc reeritor la aceasta o iluminare eistentiala oamenilor

care le descireaza mesajul.

Simbolul religios transpune o situatie umana in notiuni cosmologice si

invers ?mai eact spus, el reveleaza corelatia dintre structurile eistentiale

umane si structurile cosmice. $ceasta inseamna ca omul nu se simte

* izolat + in cosmos, ci ca el se * deschide + catre o lume care i se dovedeste,

multumita simbolului, ca indu-i * amiliara +.pe de alta parte, valoarea

cosmologica a simbolurilor ii da omului posibilitatea de a se elibera din

subiectivitatea propriei situatii si de a recunoaste obiectivitatea trairilor sale

personale.

!in acesta rezulta ca acela care intelege un simbol nu numai ca se

* deschide +catre lumea obiectiva, ci in acelasi timp poate iesi cu succes din

situatia sa speciala si poate ajunge la o intelegere a universalului a holos-ului.

$cesta se eplica din aptul ca simbolurile aduc la o * eplozie +atat a

realitatii nemijlocite cat si a unei situatii speciale.

!aca undeva un pom * incarneaza + arborele cosmic, un harlet este

comparat cu un alus sau lucrul campului cu actul de procreare atunci am

putea spune ca realitatea nemijlocita a acestor lucruri * plezneste + sub

puterea eploziva a unei realitati mai adanci.3uterea simbolului * rupe

lanturile + acestei situatii speciale, o ace sa e eemplara, adica repetabila

la innit in multe si diverse combinatii.3rin urmare, prin simbol se va * trezi +

eperienta individuala ce va transormata intr-un act spiritual.


10/23

$ descira corect un simbol si continutul sau inseamna o autodeschidere

ata de spirit si in ultima instanta un acces catre Universal.

#egenda ca Solomon s-a afat in posesia unui inel-sigiliu pe care era

gravat >umele lui !umnezeu cu ajutorul caruia putea controla demonii este

descrisa in amanunt in (it. umele #ui

!umnezeu +,dat lui Solomon de !umnezeu insusi, era acut din alama si er.

'u partea de alama a inelului Solomon comanda geniilor bune, spiritelor

benece, iar cu partea din er a inelului comanda spiritelor malece sau

demonilor.olclorul popular arab arma ca Solomon a primit si patru

nestemate de la patru ingeri, pe care le-a incorporat in inel,nestemate care ii

permiteau controlul celor patru elemente.

#egenda spune ca $smodeus, regele demonilor, intrand in posesia

inelului si scapandu-l in mare, l-a lasat pe Solomon ara puterea lui teribila

pana cand Solomon a gasit inelul in interiorul unui peste. 2)ellineB, * 1.C. + ii.

A


11/23

pentagrama, * semnul druidului +, reprezinta * sigiliul +.3entagrama numita

de 1ishop Jennet * 3entagrama lui Solomon + era inzestrata cu puterea de a

alunga demonii.Mestoel ii spune lui aust ca nu poate intra in casa ind

oprit de * semnul druidului +, * !rudenuss +, sau pentagrama care este

desenata pe prag 2* aust +, in editia lui 7tto !evrient , partea i,

scena


12/23

inelul lui Solomon indraznesc sa spun este o inta care nu cunoaste senta

Universului.Si aici este o 3arabola, caci nu trebuie sa ne limitam la litere ci

trebuie sa m capabili sa trecem dincolo de randuri la el cum privim o

stereograma2 care este cel mai bun eemplu pentru a demonstra ca unii

oameni pot * vedea +daca stiu sa * citesca + ceea ce altii nu pot vedea si

intelege inca4 pentru a putea privi adanc,mai adanc, tot mai adanc iartrecand peste primele trei straturi si mai adanc si distantandu-ne putem

ajunge la un alt plan care il include pe precedentul,mai in prounzime pround

tot mai pround, cel mai pround.3rounzimea acesta este perceputa ca o

ascensiune pe verticala sau ca o coborare in interiorul intei pentru a privi

oglindit ceea ce este refectat de sus. ste asadar vorba de o interiorizare a

inelului, o traire a lui in interiorul intei,o gravare permanenta a acestuia,o

asimilare a acestuia in intrega noastra inta.

3rima idee care se desprinde din legenda inelului lui Solomon, este

ideea unitatii tuturor lucrurilor, a unitatii in diversitate.!in timpuri stravechi,

oamenii care au inteles continutul acestei idei, care i-au inteles sensul auvazut in ea baza stiintei sacre, s-au straduit sa gaseasca mijlocul prin care sa

ne-o transmita intr-o orma accesibila.7 transmitere corecta a ideilor stiintei

sacre o ost intotdeauna o preocupare a celor ce posedau acesta stiinta./n

asemenea cazuri, ideea unitatii tuturor lucrurilor, in calitate de idee centrala

si undamentala, trebuia sa e principala preocupare si trebuia transmisa

integral si eact.S-a cautat deci metoda cea mai potrivita pentru a-i asigura

transmiterea adecvata, ara riscul de a o deorma sau altera./n acest scop,

persoanele carora le era destinata trebuiau sa primeasca o pregatire

adecvata ?cat despre ideea in sine , ea era prezentata e sub o orma logica-

in sistemele losoce care urmaresc sa dea o denitie * principiuluiundamental + sau arche-i 2pietrei losoale4, din care provine totul- e sub

orma invataturii religioase tinzand sa creeze un element al credintei si sa

provoace o emotie puternica, in stare sa ridice omul la nivelul constiintei

totului, constiintei holistice. @entativele mai mult sau mai putin incununate de

succes care au ost acute pe una sau alta din aceste cai se intalnesc de-a

lungul intregii istorii a unmanitatii de la origini pana in prezent, si sub

aspectul credintelor religioase sau a doctinelor losoce, ele raman

monumente marturii ale eorturilor de a uni gandirea umanitatii cu gandirea

ezoterica.

'u constiinta holistica este posibil sa vezi si sa simti * unitatea tuturor

lucrurilor +, iar pentru constiinta obisnuita lumea este ragmentata in

milioanede enomene separate si ara legatura intre ele.orturile acute

pentru a le lega, pentru a le uni in cateva sisteme stiintice sau losoce, nu

duc la nimic,pentru ca oamenii nu pot sa deduca ideea Totului plecand de la


13/23

apte izolate si nu pot ghici principiile diviziunii totului ara a cunoaste legile

pe care se bazeaza aceasta diviziune.

'u siguranta, ideea unitatii tuturor lucrurilor eista si in gandirea

rationala, dar raportul sau eact cu diversitatea nu poate eprimat

niciodata bine prin cuvinte sau sub o arma logica."amane intotdeaunadicultatea insurmontabila a limbajului.Un limbaj care s-a ormat eprimand

impresii de pluralitate si de diversitate in stari de constiinta subiective nu

poate niciodata sa transmita cu sucienta claritate si plenitudine ideea

unitatii, inteligibila si evidenta doar in sera constiintei holistice.

!andu-si seama de imperectiunea si de slabiciunea limbajului

obisnuit, oamenii care posedau stiinta @otului au incercat sa eprime ideea

unitatii sub orma * miturilor +, a * simbolurilor + si a * ormulelor speciale +

care ind transmise ara nici o alterare, au purtat aceasta idee de la o scoala

la alta, deseori si de la o epoca la alta.

S-a spus deja ca,in starile superioare de constiinta la om unctioneaza

centrii superiori.Scopul %miturilor& si al * simbolurilor + era sa trezeasca

centrii superiori , sa transmita omului idei inaccesibile ratiunii sale si sa le

transmita sub asemenea orme incat ele sa nu poata gresit interpretate.

@oate eorturile acute pentru a ne da seama sau pentru a eplica doar prin

ratiune * miturile +, * simbolurile +, ca si * ormulele + care dau un rezultat

al continutului lor, sunt sortite de la inceput esecului.ste intotdeauna posibil

sa intelegi totul, dar in ecare caz trebuie implicat centrul potrivit..3regatirea,

ara de care nu s-ar putea receptiona ideile stiintei @otului, trebuie sa se aca

prin puterea gandului, caci doar o gandire bine pregatita poate sa transmita

acesta idee centrilor superiori ara sa introduca in ea elemente straine.

Simbolurile olosite pentru a transmite idei ale stiintei sacre contineau

diagramele legilor undamentale ale universului si ele nu transmiteau doar

stiinta in sine, ele aratau si calea pe care se putea ajunge acolo.Studiul

simbolurilor, al structurii si semnicatiilor lor ormau o parte oarte

importanta a pregatirii ara de care nu este posibila atingerea unei stari de

constiinta holistica si era in sine un test, pentru ca o intelegere literala sau

ormala a simbolurilor se opune obtinerii oricaror cunostinte ulterioare, si

implicit oricaror progrese in autoperectionare.

Simbolurile erau impartite in simboluri undamentale si simbolurisecundare.

3rintre ormulele care rezumau continutul numeroaselor simboluri,

urmatoarea avea o importanta deosebita 6 « Ceea ce se afa os se afa si

sus »2reprezentata simbolic prin heagrama4, primele cuvinte ale @ablei de

Smarald a lui Cermes @rimegistos.$cesta ormula arata ca toate legile

cosmosului puteau gasite in atom sau in orice alt enomen eistent ca ceva


14/23

indeplinit dupa legi incontestabile .$celasi sens se gasea in analogia

stabilita intre Microcosmos-omul 2pentagrama4. si Macrocosmos-Universul

2heagrama4.

#egile undamentale ale lui = 2si corespendenta cu cuvantul sacru,

gravat pe inelul lui Solomon4 si a lui 2si corespendenta cu numele secret al

lui !umnezeu de asemenea inscris in inel,4patrund in toate lucrurile si trebuie

studiate simultan in om si in univers.!ar omul este pentru el insusi un obiect

de studiu si de stiinta mai apropiat si mai accesibil decat lumea enomenelor

care ii sunt eterioare. /n consecinta, daca se straduieste sa ajunga la

cunoasterea universului, omul trebuie sa inceapa prin a studia in el insusi

legile undamentale ale universului.

!in acest punct de vedere, o alta ormula * 'unoaste-te pe tine insuti +

are un sens oarte pround ? este unul din simbolurile care conduc inta la

cunoasterea $devarului, reprezentarea ei sub orma de simbol este

circumpunctul.$stel, studiul omului si al lumii se sustin unul pe

celalalt.Studiind universul si legile sale, omul se va studia pe el insusi si,

studiindu-se pe el insusi , va studia universul./n acest el ecare simbol care il

gasim in inelul lui Solomon ne invata ceva despre noi insine.

Studiul simbolurilor integrate in inel poate abordat in elul

urmator6mai intai, studiind lumea enomenala, omul trebuie sa vada in toate

lucrurile maniestarea celor doua principii opuse care , dupa conjunctiile si

opozitiile tor, dau un rezultat sau altul, refectand natura esentiala a

principiilor care le-au creat.acesta maniestare a marilor legi ale dualitatii siale trinitatii omul o vede simultan in cosmos si in el insusi.!ar , in raport cu

cosmosul ,el este un simplu spectator care nu vede decat la supraata

enomenelor care lui i se par ca se misca intr-o singura directie, desi in

realitate ele se misca in multiple directii./n timp ce , in raport cu el insusi,

intelegerea legilor dualitatii si ale trinitatii se poate eprima intr-o orma

practica ?el poate, atunci cand intelege intr-adevar aceste legi, sa limiteze

maniestarea la linia permanenta a luptei contra lui insusi pe calea

cunoasterii de sine.Si , in acest mod ,el introduce linia vointei, mai intai in

cercul timpului, apoi in ciclul eternitatii, a carui desavarsire va crea in el

marele simbol cunoscut sub numele * !ecetea "ui Solomon ».

@ransmiterea sensului simbolurilor la un om care nu a dobandit

mai inainte o intelegere interioara este imposibila.$cesta pare un

parado./nsa doar acela care cunoaste deja continutul simbolului ii poate

descoperi esenta.Simbolul devine atunci pentru el o sinteza a cunoasterii sale

asa cum inelul lui Solomon este o sinteza a acestor simboluri,si el il utilizeaza


15/23

pentru a-l eprima si a-l transmite la el cum acesta a olosit omului care l-a

instruit.

Simbolurile cele mai simple 6cercul reprezentat de inel,

circumpunctul,triunghiul 2care are corespendent cuvantul primordial ce reda

sunetul primordial4,patratul 2semncat de cele patru litere olosite pentru a

simboliza-si continute in - numele secret al lui !umnezeu LC5C4,pentagrama,

heagrama,numele secret al lui !umnezeu gravat pe partea interioara a

inelului sau numerele8, H,=,G,:,


16/23

'el care ia acesta hotarare si o introduce constant, cu perseverenta, in

toate evenimentele in care nu interveneau alta data decat socuri

neutralizatoare, accidentale 2dand doar rezultate accidentale4 acela va crea

in timp o linie permanenta de rezultate si in inta lui se va produce

trans$ormarea trinitatii in cuaternar .

(radul urmator, reprezentat in inelul lui Solomon, trens$ormarea lui

patru in cinci si constructia pentagramei nu are doar unul ci o multime de

sensuri in raport cu omul.

7r, printre ele, este unul care trebuie invatat mai intai, si este cel mai

sigur 6el se reera la lucrul centrilor de orta.

'ele patru nestemate daruite de patru ingeri dieriti 2mai degraba

arhanghelii care controleaza aceste elemente4,amintind de ritualul

pentagramei si mai tarziu al heagramei,care-i conera lui Solomon controlul

asupra celor patru elemente simbolizeaza eact colturile inerioare ale

pentagramei dominate de coltul superior ratiunea, inteligenta , capul care

comanda si controleaza cele patru membre.Simbolul microcosmosului,

pentagrama trebuie sa e astel amplasata in inel incat sa se poata ace

tranzitia de la microcosmos la macrocosmos, pentagrama dispusa diametral

opus ata de heagrama, la 8A; de grade si unite de cercul inelului propriu-

zis.3artea dinspre noi contine pentagrama iar diametral opus in eterior se

afa heagrama./n interiorul inelului sunt gravate cuvantul primordial si

>umele,$devarat,Sacru si @eribil de secret al lui !umnezeu care contine dupa

cum stim @etragrama Sacra.Microcosmosul poate si el gravat ca

monograma.@rebuie desigur respectate reguli in ceea ce priveste orientarea

pentagramei, greutate, compozitie, amplasarea celorlalte simboluri amintitemai sus. ste vorba binenteles despre o alegorie, un mit care trebuie inteles

nu literal .

!ezvoltarea omului si ridicarea nivelului eistentei se produce.Stim ca

omul este ormat din cele patru elemente esentiale controlate de al cincilea.7

dinamizare predominanta a unui element in detrimentul altuia produce un tip

de om unilateral incapabil de orice dezvoltare ulterioara.!ar daca omul isi va

dezvolta armonios toti centrii* pentagrama se inchide in el + si devine tipul

desavarsit al omului complet.

7mul devine atunci steaua cu sase colturi, adica se inchide intr-un cercde viata independent si complet prin el insusi, se izoleaza de infuentele

straine sau de socurile accidentale in circumpunct ?incarneaza in el insusi

!ecetea lui Solomon, %nelul "ui.

Merita amintit aici de corelatia inelului lui Solomon cu "itualul /nelului

ilosolor.


17/23

/n cazul de ata, seria simbolurilor date 8,H,=,G,:,umele secret al lui !umnezeu contin

8; litere acand trimitere la sistemul zecimal si simbolismul celor zece

numere.$dunand si monograma microcosmosului avem numarul 8= cu

misterele lui.

/n sistemele oculte occidentale eista o metoda cunoscuta sub numele

de * adunarea teozoca +.3entru cei care nu inteleg simbolismul numerelor,

acest mod de a le sintetiza pare absolut arbitrar si steril.!ar pentru un om

care intelege unitatea a tot ceea ce eista si care poseda cheia acestei

unitati, metoda adunarii teozoce are un sens pround, pentru ca ea contine

intreaga diversitate a legilor undamentale care o guverneaza, si care sunteprimate in numerele de la 8 la 8;.

'um am spus deja, in stiinta simbolurilor numerele corespund unor

#guri geometrice determinate, care le sunt complementare.Jabbala

oloseste in acelasi timp un simbolism al literelor , care este in

concordanta cu un simbolism al cuvintelor. 'ombinarea celor patru

metode ale simbolismului inelullui lui Solomon- prin numere, gure

geometrice, litere si cuvinte- da o metoda complea, dar perecta.

ista in acelasi timp incirat in mitul inelului lui Solomon un

simbolism al magiei, un simbolism al alchimiei, un simbolism alastrologiei, ara sa uitam simbolurile tarotului care le uneste intr-un

singur tot.>u mai intram acum in detalii despre ultimile descoperiri ale

oamenilor de stiinta in ceea ce priveste orma universului si legitatile

universului si corelatiile care pot acute, pentru ca nu am mai termina

niciodata.

/deeea transmisa de acest mit al inelului lui Solomon este ideea

unitatii. !ar in mainile ignorantului si incompetentului , oricat de bune ar

inventiile sale ,acelasi simbol devine * instrument al greselii +.Motivul este ca

un simbol nu poate luat niciodata in sens ultim si eclusiv.$tat timp cat el

eprima legile unitatii intr-o diversitate indenita, un simbol poseda el insusiun numar indenit de aspecte plecand de la acela sub care poate inatisat,

si necesita de la cel care se apropie de el capacitatea de a-l vedea simultan

din dierite puncte de vedere.Simbolurile care transpun sistemul in cuvintele

limbajului obisnuit se rigidizeaza, isi pierd transparenta si devin oarte usor

* propriile lor contrarii +, inchizand sensul in liniile dogmaticii, ara sa lase

macar libertatea oarte relativa a unui eamen logic al subiectului.Motivul


18/23

acestui lucru se gaseste in intelegerea literala a simbolurilor, in aptul ca nu

le atribuim decat un singur sens.'hiar si acolo adevarul se gaseste acoperit

de o tesatura eterioara de minciuni si descoperirea lui necesita imense

eorturi de negare, in care se pierde chiar ideea simbolului. Se stie la cate

aberatii s-a ajuns pornind de la simbolurile religioase, alchimice si mai ales

ale magiei, pentru cei care le-au luat ad-literam, si intr-un singur sens.

@otusi adevarata intelegere a simbolurilor nu poate puse in

discutie.a aproundeaza cunoasterea si nu poate ramane teoretica , pentru

ca ea intensica eorturile in vederea rezultatelor reale, in vederea unirii

stiintei si sufetului.'unoasterea pura nu poate transmisa ? dar, daca este

eprimata prin simboluri, ea este acoperita de un voal care ,pentru cei care

doresc sa o vada si stiu cum sa privesca, devine transparent.

/n acest sens , este posibil sa vorbim de un simbolism al limbajului-desi

acest simbolism este oarte rar inteles.'aci aici este vorba de intelegerea

sensului pround a ceea ce se spune, ceea ce nu este posibil decat plecandde la un grad destul de elevat al evolutiei si presupune de la auditor o

anumita stare si anumite eorturi corespunzatoare. $tunci cand un om aude

un limbaj care este nou pentru el daca, in loc sa aca eorturi sa inteleaga,

incepe sa discute sau sa contrazica si sustine parerea pe care o crede corecta

dar, de regula, nu are nici cea mai mica legatura cu subiectul, el pierde astel

orice sansa sa dobandeasca ceva nou.3entru a in stare sa cunosti

continutul interior al limbajului simbolic este esential sa inveti in prealabil sa

asculti.$ asculta este o stiinta.Si daca acesta stiinta lipseste , orice incercare

de intelegere literala, mai ales atunci cand este vorba despre cunoastere

obiectiva si despre uziunea diversitatii in unitate, este destinata dinainte

esecului si ace sa apara noi erori, in cea mai mare parte a cazurilor.

Un lucru trebuie subliniat 6daca cineva isi imagineaza ca poate urma

calea revelarii Sinelui ghidat de o stiinta * eacta +, sau daca se asteapta sa

dobandesca o asemenea stiinta inainte sa-si dea osteneala sa asimileze

indemnurile pe care le-a primit in legatura cu munca sa, se inseala 6 trebuie

sa inteleaga inainte de toate ca nu va ajunge niciodata la cunoastere inainte

de a ace eorturile necesare, si ca doar lucrul asupra lui insusi ii va permite

sa obtina ceea ce cauta.>imeni nu va putea sa-i dea ceea ce nu are deja ?

nimeni nu va putea niciodata sa aca in locul sau munca pe care trebuie sa o

aca singur.@ot ceea ce poate ace un altul pentru el este sa-l stimuleze sa

lucreze si, din acest punct de vedere, simbolul, inteles asa cum trebuie, joaca

rolul unui stimulent din punct de vedere al stiintei noastre.

/nainte de descoperirile stiintei, enomenele erau atribuite spiritelor si

adeptul care reusea sa infuenteze curentii astrali credea ca poate comanda


19/23

spiritelor.!ar curentii magnetici ind orte atale, pentru a-i dirija,ai echilibra,

trebuie sa i tu insuti un centru perect de echilibru si acest lucru le lipseste

majoritatii temerarilor eorcisti.

$sa s-a intamplat ca au ost distrusi de fuidul care-l sustrageau cu

violenta ara a-l putea neutraliza.$u ajuns astel la concluzia ca, pentru adomni asupra spiritelor, le lipsea un singur lucru indispensabil 6/nelul lui

Solomon.

>umai ca inelul lui Solomon se afa, spune legenda,in degetul

monarhului, iar trupul lui e inchis intr-o piatra care nu se va deschide decat in

ziua judecatii de apoi.

#egenda este adevarata ca aproape toate legendele ? trebuie numai

inteleasa.

'e reprezinta un inel /nelul este capatul unui lant, cercul de care se

pot lega si alte cercuri.

'opii sacerdotiului au purtat intotdeauna inele, in semn de dominare

asupra cercului si a lantului de credinciosi.

/n zilele noastre inca se mai da investitura prin inel, iar la ceremonia

nuntii, sotul da sotiei un inel binecuvantat si consacrat pentru a o ace

stapana si diriguitoarea intereselor casei sale si a cercului de servitori./nelulpontical si inelul nuptial ierahic consacrate si conerite reprezinta deci

realizarea unei puteri.

!ar una este puterea publica si sociala si alta puterea losoca,

oculta, plina de har.

Solomon este suveranul ponti al religiei inteleptilor si in acesta calitate

s-a bucurat de suverana putere a sacerdotiului ocult pentru ca el poseda,se

spune, stiinta universala, realizand promisiunea marelui sarpe 6 + 5eti

asemenea zeilor si veti cunoaste binele si raul +.

Se spune ca Solomon ar scris lceziastul , cea mai puternica dintretoate operele sale, dupa ce le-a adorat pe $starteea si pe 'hamos, divinitatile

emeilor nelegiuite.$sa si-a desavarsit stiinta si a descoperit inainte de

moarte virtutea magica a inelului.Sa-l luat oare cu el in 3amant 7 alta

legenda ne permite sa ne indoim.Se spune ca regina din Saba, studiind

atenta inelul si-a acut in secret altul la el pe care, in timpul somnului regelui,


20/23

l-a schimbat.a l-a dus supusilor sai adevaratul inel al lui Solomon gasit mai

tarziu de Noroastru.

ra un inel constelat, compus din sapte metale si purtand semnatura a

sapte genii, cu o piatra de magnet incrustata pe care se afa gravata pe o

parte imaginea pecetei obisnuite a lui Solomon, pe cealalta pecetea magica.

'ititorii nostrii vor intelege acesta alegorie.

Sa cautam in mormantul lui Solomon, adica in criptele losoei oculte

nu inelul acestuia, ci stiinta sa.

'u ajutorul stiintei si al unei vointe plina de perseverenta, vom reusi sa

intram in stapanirea supremului arcan al intelepciunii care este libera

dominatie a miscarii echilibrate.>e vom putea procura atunci si inelul

comandandu-l la un bijutier caruia nu avem de ce sa-i cerem sa pastreze

secretul.>estiind ce ace nu-l va putea impartasi si altora.

/ata reteta inelului conorm lui liphas #evi 6

/ncorporati intr-o cantitate mica de aur dublul acesteia in argint la orele

soarelui si ale lunii ? adaugati de trei ori cupru oarte curat, de patru ori

alama, de cinci ori er, de sase ori mercur si de sapte ori plumb.

$mestecati totul la orele care corespund metalelor ? aceti un inel a

carei parte circulara sa e aplatizata pentru a grava cateva caractere.

$plicati inelului o montura patrata continad o piatra de magnet rosu,

incastrata intr-un dublu inel de aur.(ravati pe piatra deasupra si dedesubt, dubla pecete a lui Solomon.

(ravati pe inel semnele oculte ale celor sapte planete, asa cum sunt

reprezentate in arhidourile magice ale lui 3aracelsus sau in losoa 7culta a

lui $grippa.Magnetizati puternic inelui consacrandu-l in ecare zi timp de o

saptamana prin ceremoniile consemnate, ara sa neglijati nici culoarea

vesmintelor, nici parumurile speciale, nici prezenta animalelor fuidice, nici

acele rugaciuni deosebite care vor trebui sa preceada intotdeauna

rugaciunea celor patru magi.

/nveliti apoi inelul intr-o asie de matase si dupa ce l-atiparumat,purtati-l.

/nelul este revelatia legilor creatoare si succesiunea inforirilor

succesive ale iintei.


21/23

'ele sase zile ale lui Moise al carui septenar este splendoarea sunt

regasite in Sigiliul lui Solomon.$cestea semnica genealogia ideilor care

devin orme in ordinea numerelor simbolice eterne.

/n ziua dintai , se maniesta unitatea substantei prime care este lumina

si viata, iesind din intunericul absolut.

/n ziua a doua, se reveleaza cele doua orte care sunt rmamentul sau

taria astrelor.

/n ziua a treia, distinctia si uniunea elementelor contrare produc

ecunditatea pe pamant.

/n ziua a patra, Moise leaga cuaternarul trasat in cer prin cele patru

puncte cardinale de miscarea circulara a pamantului si a astrelor.

/n ziua a cincea, apare cel care trebuie sa stapaneasca elementele,

adica sufetul viu.

/n ziua a sasea se nasc oamenii si animalele .

/n ziua a saptea totul unctioneaza? omul actioneaza, iar !umnezeu

pare sa se odihneasca 2ziua a saptea simbolizata de centrul heagramei4.

3retinsele zile ale lui Moise sunt lumini succesive aruncate de numerele

Babbalistice asupra marilor legi ale revelatiei, numarul zilelor ind cel al

revelatiilor, geneza stiintei mai mult decat cea a pamantului.

&a trebuie sa se repete in spiritul #ecarui om care gandeste si

cauta, pentru ca geneza incepe prin a#rmatia #intei vizibile si, dupa

consultari successive ale stiintei, se incheie prin repausul spiritului

care este credinta.


22/23

Simbolismul inelului lui Solomon merge mai departe 6 inelul are un

centru 2circumpunctul este o intarire a acestei realitati prin repetitie4.'entrul

ne permite sa-l purtam la deget.

'rice putere magica se afe in punctul central al universului.

!unctul central in ordine intelectuala si morala este trasatura

de unire intre stiinta si credinta.%n natura omului acest punct central

este milocul unde se unesc sufetul si trupul pentru a se identi#ca in

actiunea lor.

%n ordine #zica, punctul central este rezultanta $ortelorcontrare compensate unele prin altele.

%ntelegeti trasura de unire, cuceriti milocul actionati asupra

rezultantei.

!unctul echilibrant al vietii si al mortii este marele arcan al

imortalitatii.

!unctul echilibrant intre ordine si libertate este marele arcan

al politicii.

!unctul echilibrant al barbatului si al $emeii este marele arcanal iubirii.

!unctul echilibrant intre vointa si pasiune, intre actiune si

reactiune este marele arcan al puterii.

(arele arcan al inaltei magii, arcanul indicibil, incomunicabil

nu este altceva decat punctul relativ intre relativ si absolut,intre

in#nitul #nitului si #nitul in#nitului, atotputernicia relativa a omului

cumpanind imposibilul lui )umnezeu.

*ici cei care stiu vor intelege, ceilalti vor incerca sa ghiceasca.

+ui autem divinabunt divini erant

!unctul echilibrant este monada esentiala care constituie

divinitatea in )umnezeu, libertatea sau individualitatea in om si

armonia in natura.


23/23

%n dinamica este miscarea perpetua, in geometrie

circumpunctul, in alchimie realizarea marii opera.

*uns in acest punct, ingerul zboara $ara aripi,iar omul

reuseste sa implineasca tot ceea ce-si doreste pentru ca nu-si

doreste nimic altceva decat ceea ce )umnezeu isi doreste.

!unctul echilibrant in religie este libertatea constiintei

absolute.

%n politica este guvernarea despotica a legii garantand

libertatea tuturor intr-o per$ecta ordine ierarhica.

%n )inamica, milocul balantei.

%n abbala, nunta &lohimilor.

%n (agie, punctual central intre pasivitate si actiuneintrebuintarea spontana a lui od si ob pentru a crea aur or in

obraica/.

%n 0ermetism , alianta indisolubila intre (ercur si Sul$.

!roportia intre #inta si viata, eternitatea in timp si timpul in

eternitate, puterea generatoare a timpului.

Ceva dintr-un tot si totul din ceva.

%dealismul omului intalnind realismul lui )umnezeu.

1aportul dintre inceput si s$arsit, indicand 'mega lui *lpha si

*lpha lui 'mega.

&ste, in s$arsit, ceea ce marii initiati au desemnat sub numele

misterios de *zoth .

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	sbota
View:	306 times
Download:	0 times

Inelul Lui Solomon

Documents