ÎÎÎNNNDDDRRRUUUMMMAAARRR

DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII ÎÎÎNNN

III OOO RRR DDD AAA NNN III AAA

222000111888

1. CADRUL GENERAL 2. REPERE ȘI POLITICI ECONOMICE

3. COMERȚUL EXTERIOR

4. REGIMUL COMERCIAL 5. POLITICA FISCALĂ

6. RELAȚIILE ECONOMICE ROMÂNO-IORDANIENE 7. CLIMATUL DE AFACERI

8. INFORMAȚII PRACTICE PENTRU CĂLĂTORIILE ÎN IORDANIA 9. ADRESE UTILE, DIVERSE

111... CCCAAADDDRRRUUULLL GGGEEENNNEEERRRAAALLL

Denumirea oficială a ţării: Regatul Hașemit al Iordaniei Forma de guvernământ: Monarhie constituțională ereditară în sistem parlamentar: regele păstrează, prin Constituție, atribuții legislative și executive, deținând, în fapt, ca suveran, puterea supremă. Împărţire administrativă - 12 guvernorate (muhafazat): Amman, Ajlun, Al Balqa', Al Karak, Al Mafraq, At Tafilah, Az Zarqa', Irbid, Jarash, Ma'an, Madaba și Zona Economică Specială Al Aqaba (începând cu 15 februarie 2001). Capitala: Amman, 4 mil. locuitori. Principalele orașe sunt: Irbid (1.77 milioane locuitori), Zarka (1.36 milioane locuitori), Mafraq (550.000 locuitori), Balqa (491.000 locuitori)-2016. Geografie: Orientul Mijlociu, având ca vecini Siria la nord, Irakul la nord-est, Arabia Saudită la sud-est şi Israelul la vest. Golful Aqaba, la sud, îi permite iesirea la Marea Roșie. Granițe: 1619 km

2; pe tări: Irak 181 km, Israel 238 km, Arabia Saudită 728 km, Siria 375 km, Cisiordania

97 km. Climă: în cea mai mare parte deşertică, aridă; din noiembrie până în aprilie, sezon ploios în vest. Relief: platou deşertic în cea mai mare parte a zonei de est; podiş în vest. Valea "Marii Fisuri" separa malurile de est si de vest ale raului Iordan; cel mai jos punct: Marea Moartă - 412 m, iar cel mai înalt: Jabal Ram 1734 m. Suprafata: 89.213 km

2 (uscat: 88,884 km

2, apa: 329 km

2).

Ape teritoriale: 3 mile marine. Probleme de mediu: resurse de apă foarte limitate, despăduriri, eroziunea solului, deşertificare. Populatia: 9,2 milioane locuitori, din care cca. 80 % trăiesc în orașe. Peste jumătate din populația țării este formată din palestinieni naturalizați, care activează cu preponderență în domeniile bancar, comercial și industrial. Refugiații sirieni și irakieni stabiliți în Iordania (țara gazdă pentru peste 1600 de mii de cetățeni sirieni și irakieni, dintre care doar jumătate sunt rezidenți legali). Limba oficială: araba; limba secundară este engleza (înţeleasă şi folosită de clasa mijlocie și în mediile de afaceri). Ziua Naţională: 25 mai (1946) - proclamarea independenței (de sub mandatul britanic). Constituţie: a fost adoptată la 8 ianuarie 1952. Sufragiul: 20 ani; universal. Executivul: Şeful statului: Regele Abdullah Bin al Hussein al II-lea; Cabinet: Este format de către primul ministru după consultări cu Regele; Legislativul: Adunarea naţională bicamerală sau Majlis Al – Umma este formată din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Configuratia actuala a Parlamentului iordanian este rezultatul alegerilor legislative care au avut loc in luna septembrie 2016. Membrii camerei inferioare sunt aleși prin vot universal iarcei ai senatului sunt numiți de rege. Religia: Islamul (sunit) este religie de stat (există și un minister pentru probleme islamice). Comunitatea crestină, minoritară, practică cultele ortodox, catolic și greco-catolic. Musulmani suniţi 88%, creştini 8% Moneda națională: Dinarul iordanian (JD) 1 JD = 1000 filși sau 100 qirși (piaștri); Rata de schimb: 1 USD = 0,708 JD. Dinarul iordanian este legat de USD, rata de schimb neschimbată din 1995.

Număr de urgență: 911 Fusul orar: GMT+2 ( același cu cel al României) Clima: Temperatura medie în Amman în perioada de vară este 26°C, dar poate atinge 49° în anumite zone. În perioada iernii, temperatura medie este 7°C. Informații suplimentare: Travel guide about Jordan Comunicații: Coduri telefonice: Apel din Iordania în România: 00 40 ….; Apel din Romania în Iordania: 00 962 ….; Telefonie mobilă: GSM; Sufix Internet: .jo

222... RRREEEPPPEEERRREEE SSSIII PPPOOOLLLIIITTTIIICCCIII EEECCCOOONNNOOOMMMIIICCCEEE RISCUL DE TARA

Politic

Comercial

Scazut

Ridicat

Scazut

Ridicat

LIBERTATEA ECONOMICA: Punctaj: 68.3/100; Nivelul: moderat; Locul 46 pe plan modial din 179 (anul 2016);

RATA CREȘTERII ECONOMICE (PIB): 2% în anul 2017. TRENDUL ECONOMIC: în ultimii 10 ani Iordania a implementat reforme structurale în educație, sănătate, dar și în privatizare și liberalizare. Guvernul iordanian a introdus sisteme de protecție socială și a reformat subvențiile, creând condițiile pentru parteneriate public-private în infrastructură, și a făcut reformă fiscală, incluzând administrația și managementul fiscal. În 2015, s-a focusat de asemenea pe identificarea pașilor concreți spre consolidarea climatului investițional și ușurința de a face afaceri. Evoluțiile regionale, în particular crizele din Irak și Siria, rămân cel mai mare șoc recent care afectează Iordania, concretizat în numărul mare de refugiați, în întreruperea rutelor comerciale și reducerea fluxului de turiști.

Economia a crescut cu un modest 2% în anul 2017. Creșterea economică a fost susținută de o creștere cu 13% în domeniul mineritului, cu 4,8% în domeniul agricol, și cu 4,3% în domeniul serviciilor financiare și al asigurărilor.

Rata șomajului în rândul iordanienilor este de 18,3%, la nivelul anului 2017, iar șomajul în rândul femeilor atinge cote alarmante de 31%.Guvernul a aprobat un cadru legal, obligatoriu pentru antreprenori, care prevede angajarea muncitorilor iordanieni. Actul normativ stipulează că forța de muncă trebuie să includă ingineri proaspeți absolvenți implicați în 3 procese și anume design, implementare și supervizare. În plus legislația prevede ca o parte din contract să fie transferată unui subcontractor în guvernoratul în care proiectul este planificat și că se acordă prioritate la angajare rezidenților din acea regiune. Investiții

Valoarea investițiilor străine directe în anul 2017 a fost de 1.182 milioane JOD, cunoscând o creștere cu 7,2% față de anul 2016. Conform Forumului Economic Mondial, competitivitatea Iordaniei a crescut în Indexul Global al Competitivității 2016-2017 cu o poziție față de anul trecut, fiind clasată pe locul 63 din 138 de țări și pe locul 22 între țările arabe, înregistrând un scor de 4,3. Raportul spune că Iordania are avantajul de a avea o piață destul de eficientă a bunurilor (locul 43) datorită unei intensificări a concurenței interne care duce la dezvoltarea firmelor. Raportul menționează, de asemenea că țara are piețe financiare relativ eficiente (locul 33), cu toate că încrederea în sectorul financiar trebuie întărită (locul 107), în același timp piața muncii are o oarecare flexibilitate (locul 29). Raportul adaugă că Iordania poate beneficia de avantajul sectorului său de afaceri destul de vibrant (locul 36) și nivelului sănătos de adoptare a tehnologiilor din afara țării (locul 40) pentru a obține o traiectorie de creștere durabilă. Factorii cei mai problematici pentru

a face afaceri în Iordania includ: instabilitatea politică, impozitele mari, infrastructura inadecvată, birocrația guvernamentală ineficientă și accesul la finanțare.

Politica fiscală Valoarea veniturilor publice a atins 1127,7 milioane JOD în timpul primelor 2 luni ale anului 2018,

crescând cu 9% față de aceeași perioadă a anului 2017. Aceasta s-a datorat unei creșteri cu 35,8% a veniturilor diverse, cu 7,1% a veniturilor din vânzări de bunuri și servicii și cu 2,9% a veniturilor din taxe aplicate bunurilor și serviciilor, toate celelalte categorii de venituri cunoscând reduceri. Pe de cealaltă parte granturile străine au însumat 65,1 milioane JOD, crescând cu 180,6% în aceste prime două luni ale anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Valoarea cheltuielilor totale a crescut cu 25,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu excepția cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii, care au scăzut cu 40,1% toate celelalte tipuri de cheltuieli publice au crescut, evidențiindu-se o creștere cu 649,2% a subvențiilor și 102% a cheltuielilor diverse. Cheltuielile militare au crescut de asemenea, în această perioadă, cu 9,6%.

Deficitul bugetar Potrivit evoluțiilor veniturilor și cheltuielilor, deficitul bugetar, inclusiv granturile, au atins 313

milioane pentru primele 2 luni ale anului 2018. Dacă excludem granturile deficitul atinge 378,1 milioane JOD.

Valoarea datoriei publice nete se situează la 90,6% din PIB, față de 88,9% cât era la sfârșitul anului 2017 iar dacă ne raportăm la aceeași perioadă a anului 2017 a cunoscut o creștere cu 39,5% a principalului și respectiv cu 29,6% a dobânzilor.

Evoluții monetare Valoarea rezervelor valutare a atins 12083 milioane USD în luna martie 2018, cunoscând o

reducere cu 1,4%. Rata inflației a atins 3,7% în primul trimestru al anului 2018.

Valoarea creditelor interne acordate de sistemul bancar sistemului privat a ajuns 23.670 milioane JOD, până la sfârșitul lunii februarie 2018, crescând cu 1,8% față de aceeași perioadă a anului 2017anului 2017.

Pentru anul 2018 FMI previzionează o creștere a PIB-ului Iordaniei cu 2,5%, ]n timp ce Banca Mondială previzionează o creștere de 2,4%. Evoluțiile nefavorabile de la începutul acestui an nu conduc spre o creștere semnificativă a economiei. Afacerile imobiliare au scăzut în primul trimestru din 2018 cu 7% comparat cu aceeași perioadă din 2017, în timp ce indexul producției industriale a scăzut cu 4,4% în primele 2 luni ale anului 2018, comparativ cu primele 2 luni ale anului 2017. Granturile vor rămâne indispensabile pentru Iordania pentru a-și continua diversificarea aprovizionării cu energie pe termen mediu, în scopul de a reduce deficitele mari și vulnerabilitățile macroeconomice . Politicile economice și reformele de stimulare a creșterii vor fi, de asemenea, necesare pentru a reduce vulnerabilitatea țării la șocurile externe. Crearea condițiilor pentru creșterea investițiilor private și creșterea competitivității va contribui la obținerea de creștere necesară pentru a genera locuri de munca și a reduce sărăcia.

Iordania este o ţară mică, cu resurse naturale limitate (fosfați și potasiu) . În ultima parte a anului 2012, Iordania a convenit, în cooperare cu Fondul Monetar Internațional, adoptarea unui ambițios și necesar program de reformare economică care, în principal, este de natură să asigure sustenabilitate bugetară și stabilitate fiscală, concomitent cu asigurarea condițiilor relansării economice. Implementarea acestui program a demarat cu decizia de reducere a subvențiilor la combustibili, o masură generată de presiunea foarte mare asupra bugetului țării, datorată creșterii semnificative a facturii energetice aferentă importurilor de petrol și derivate, ca substitut al gazelor naturale din Egipt.

În cadrul acestui program de tip stand-by, care a acoperit perioada 2012-2014, instituția financiară amintită a acordat Iordaniei un împrumut de 2 miliarde dolari, program menit, în principal, să asigure un nivel corespunzator al creditării dinspre principalii donatori internaționali. Implementarea acestui program a inclus trei mari categorii de măsuri:

- asigurarea consolidării fiscale pe termen scurt și mediu, efort susținut de reformarea sistemului de cheltuieli publice și al celui de taxe și impozite;

- adoptarea, în cooperare cu Banca Mondială, a unui set de măsuri în sectorul energetic menit să reducă nivelul datoriei companiei naționale de electricitate, Nepco, până la un nivel de siguranță (inclusiv reașezarea sistemului de tarifare, reglementarea subsectorului energiei regenerabile);

- adoptarea de reforme structurale destinate îmbunătățirii mediului de afaceri, creșterii transparenței și încurajării și facilitării comerțului.

În anul 2018 FMI se afla în negocieri pentru încheierea unui acord cu Iordania solicitând ca programul de reformare structurală a economiei iordaniene să continue.

PRINCIPALELE SECTOARE ECONOMICE: Economia a crescut cu un modest 2% în anul 2017. Creșterea economică a fost susținută de o creștere cu 13% în domeniul mineritului, cu 4,8% în domeniul agricol, și cu 4,3% în domeniul serviciilor financiare și al asigurărilor. Este de menționat că Regatul Hașemit al Iordaniei, deși are suprafețe agricole reduse și se confruntă cu rezerve foarte mici de apă, reușește să-și asigure necesarul pentru consum intern de legume și fructe, pui, ouă și lapte.

Pachetul oferit Iordaniei ca ajutor pentru diminuarea crizei siriene include, pe lângă o serie de ajutoare financiare directe din partea țărilor donatoare, relaxarea regulilor de origine pentru produsele fabricate în anumite zone economice desemnate, de către firme care au angajați sirieni (15% în primii 2 ani și respectiv 20% începând cu cel de al treilea an). Această facilitate poate contribui la creșterea exporturilor pe piața Uniunii Europene. Fosfații, singura bogăție naturală a Iordaniei. Compania iordaniană de stat "Jordan Phosphate Mines Co – JPMC" este singura care deține licența de exploatare a depozitelor de fosfați. Dispune de 4 mine și un complex chimic în portul Aqaba. Exportul fosfaților se face prin terminalul specializat, din portul Aqaba. Capacitatea de depozitare în port este de cca 350.000 tone. Terminalul dispune de instalații și echipamente care permit amestecul / o prelucrare primară, conform cerințelor beneficiarilor, precum și capacități de manevrare-încarcare în nave pentru o cantitate de 9 milioane tone/an. Exista două cheiuri special amenajate, la care pot acosta vapoare de 30.000 și 100.00 tone capacitate. Principale destinații de export: China, India, Japonia, Africa de est, UE, India, Indonezia. Restul cantităților sunt folosite pentru fabricarea acidului fosforic (1,3 milioane tone) la Complexul chimic Aqaba și pentru livrări către companii diverse (1,0 milioane tone). Alte produse de export: DAP, 566.000 tone (îndeosebi în Asia și estul Africii), acid fosforic (îndeosebi în UE, dar cu respectarea unor norme stricte de mediu) aluminium fluoride, concentrație 97%, 11.000 tone. Industria textilă – sector care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare însemnată, în special în cadrul zonelor denumite Qualified Industrial Zones-OIZ. Dezvoltarea a fost facilitată de existența Acordului de liber schimb cu SUA, care a permis pătrundera, în sistem duty-free, pe piața nord-americană a marfurilor iordaniene. Exporturile iordaniene de textile vor cunoaște și în viitor o crestere bazată pe avantajele competitive ale Iordaniei precum și pe Acordurile QIZ, FTA, WTO, EU Trade Agreement. Dupa încheierea acordului de comerț liber cu SUA, se constată o scădere a atractivității producției realizate în sistem QIZ (îndeosebi de textile și confecții), comparativ cu restul zonelor economice din Iordania, în condițiile în care marea majoritate a produselor textile manufacturate sunt exportate în regim de duty-free. Industria farmaceutică – Iordania are o industrie farmaceutică dezvoltată, a cărei producție este destinată exporturilor în proporție de circa 70%. Companii reprezentative: Hikma Pharma ( www.hikma.com), Dar Al Dawa ( www.dadgroup.com), Hayat Pharmaceutical Industries (www.hayatpharma.com ). Productivitatea în sectorul farmaceutic va crește în continuare, sectorul având o strategie orientată către export, cu fonduri importante alocate pentru R&D și respectarea drepturilor de proprietate (TRIPS Agreement). Tehnologia informatiei (IT) – sectorul a fost identificat ca unul dintre motoarele principale pentru dezvoltarea economico-sociala a Iordaniei. Programul national " Connecting Jordanians" are ca scop intoducerea IT in toate ramurile economiei si sistemul de educatie. Conform raportului „Global Information Technology Report 2016" Iordania deține locul 52 (din totalul de 143 de țări) în anul 2016, în ceea ce privește gradul de dezvoltare al sectorului IT(indexul disponibilității de rețea). Circa 75% din web-site-urile în limba arabă sunt realizate de firme iordaniene. Turismul – se menține una din ramurile economice de bază ale Iordaniei, dar este afectat de criza siriană și irakiană, țări din care provenea cel mai mare număr de turiști. În plus situația tensionată din regiune a dus le reducerea numarului turiștilor care vizitează Iordania, creându-se imaginea unei regiuni nesigure, deși Iordania este, în continuare, o țară sigură și stabilă. Astfel în anul 2015 numărul de turiști care au vizitat Regatul Hașemit al Iordaniei a scăzut foarte mult. Autoritățile iordaniene fac demersuri pentru creșterea numărului de turiști care la vizitează țara. Începând cu anul 2017 numărul de turiști care vizitează Iordania a reînceput să crească.

Locurile cele mai vizitate : Petra, Wadi Rum, Marea Moartă,Jerash, Locul botezului lui Isus Hristos, Ajloun și alte castele și destinații religioase. Fructe și legume proaspete - Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables – www.jepa.org.jo; Ministerul agriculturii din Iordania sprijină, prin programe și subvenții, producătorii agricoli. Iordania a exportat, în anul 2017, în Romania legume și fructe în valoare de circa 540 000 $, principalul producator și exportator fiind Jordan River Company (JORICO) din Valea Iordanului. Este important de știut că Iordania are trei producții agricole pe an și că, deși are suprafețe agricole reduse și resurse de apă limitate, își asigură necesarul pentru consum intern și are și disponibilități importante pentru export. Iordania poate fi un furnizor de legume și fructe în perioada iernii pentru țara noastră. Situația din regiune a afectat foarte mult posibilitățile de export de legume și fructe iordaniene. Energie - petrol și gaze naturale, energie nucleară Strategia de dezvoltare a sectorului energetic a luat în considerare alternative și opțiuni diverse disponibile astfel încât să asigure cererea crescandă de energie electrică, atât pentru uzul casnic cât și industrial. Volumul estimat al investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii energetice este de 14-18 miliarde dolari până în anul 2020. Implementarea acestui ambițios plan va conduce la o creștere a contribuției resurselor energetice locale de la 4% în anul 2009 la circa 39% în anul 2020, după cum urmează: resurse petroliere-39%, gaze naturale-29%, resurse regenerabile-10%, șisturi bituminoase-14%, energie nucleară-6%. Totuși, datorită reducerii drastice a prețurilor la petrol firma desemnată să se ocupe cu extracția petrolului din șisturile bituminoase a afirmat că, la acest nivel al prețului petrolului, investițiile nu sunt fezabile. 1. Iordania nu dispune de resurse energetice – importă cca 95% din necesarul de petrol și gaze naturale, principalii furnizori fiind Arabia Saudită, Irak, Egipt si respectiv Qatar (gaze naturale lichefiate). Costul acestor importuri reprezintă 25% din GDP. Estimările autorităților prevad o creștere a necesarului de produse energetice de 5% anual, până în 2020. Potrivit Comisiei de Reglementare a Energiei și Mineralelor (EMRC), pierderile NEPCO au ajuns la 166 milioane JOD în prima jumătate a anului 2015, comparativ cu 417.2 milioane în aceeași perioadă a anului 2014, indicând o reducere cu peste 60%. În ceea ce privește energia regenerabilă, NEPCO a semnat un acord de cumpărare pentru o instalație de producție energie solară de 50 MW în zona de dezvoltare Mafraq, la un preț de 85 milioane USD. 2. Iordania dispune de o singură rafinărie – Zarqa, obiectiv modernizat în cooperare cu România, în anii 80-90. În conformitate cu Planul strategic al energiei, elaborat de ministerul iordanian de resort, se intentionează modernizarea rafinariei, mărirea capacităților de stocare a petrolului în portul Aqaba. Astfel numai modernizarea și dezvoltarea rafinăriei de la zarqa este estimată la circa 1,5 miliarde USD. 3. Iordania nu dispune de conducte pentru transportul petrolului. Importul de petrol se realizează prin portul Aqaba; de aici se transportă, cu cisternele, la Rafinaria Zarqa (cca 350 Km, nord); petrolul provine din Arabia Saudita și din zona Golfului. Iordania a incheiat cu Irakul un acord de cooperare în domeniul petrolier, care prevede sporirea cantitatilor de petrol importate, de la 10.000 de barili/zi la 15.000 de barili/zi, precum și 30.000 de tone de combustibil greu/luna, la prețuri avantajoase. De asemenea, cele două tări au în vedere și construirea, în perioada următoare, a unei conducte magistrale care va lega provincia irakiana Basra de portul iordanian Aqaba. Capacitatea conductei este de 1 milion de barili/zi. La ora actuală reprezentanții irakieni au afirmat ca vor demara constructia pentru conductele de petrol irakiano-iordaniană în anul 2016, după ce se va conveni asupra noii rute, care să evite zonele cu risc ridicat. În plus s-a declarat ca se are în vedere și construirea, în paralel cu conducta de petrol și a uneia pentru gaze naturale. ( pînă la acest moment nu au fost demarate lucrările) 4. Importul de gaze naturale se realizează la ora actuală din Qatar sub forma de gaze naturale lichefiate (LNG), pe cale maritimă și se descarcă în portul Aqaba în terminalul special construit. Se are în vedere construirea de conducte care să faciliteze transportul gazelor naturale din port spre diferite destinații. Înainte de criză gazele naturale erau importate din Egipt, prin conducta "Pan Arab", care tranzitează Iordania. Conducta intra în Iordania prin portul Aqaba și se îndreapta spre nord, la granița cu Siria. Construcția conductei a fost terminată pe teritoriul iordanian, în anul 2006 (cca 450 km), urmând a se continua traseul în Siria și Liban, și în viitor spre Turcia. Iordania a realizat conversia/alimentarea cu gaze naturale a centralelor electrice de la Aqaba și Zarqa pentru a asigura o funcționare mai eficientă și nepoluantă. 75% din energia electrică a țării era generată de folosirea gazului metan în centrale. Repetatele accidente care au avut loc pe teritoriul egiptean, au condus la tot atâtea întreruperi (cu o durată medie de câteva săptămâni) a livrarilor de gaze către Iordania, context în care autoritățile au luat

în considerare varianta menită să asigure un flux constant al acestei materii prime (realizarea de capacități de import și stocare a gazului lichefiat în portul Aqaba, inaugurată în luna iunie 2015). 5. Energie nucleară: Iordania a decis să dezvolte un program energetic prin folosirea în scopuri paănice a energiei nucleare, țara nedispunând de alte resurse energetice. Strategia elaborată de Comisia Nucleară iordaniană, prevede ca 30% din energia electrică să provină, treptat, din reactoare nucleare, care vor fi puse în funcțiune în perioada 2014-2025. Astfel în anul 2016 a fost pus în funcțiune un reactor nuclear pentru cercetare și instruire, în cadrul Universității Iordaniene pentru Stiințe și Tehnologie (JUST) din Irbid. În același timp s-a contractat construirea a 2 unități nucleare de producție a energiei electrice de câte 1000 MW cu firma rusească Rosatom. În ultimii ani, Iordania a încheiat acorduri specifice cu un număr de state, printre care Franța, Canada, Coreea de Sud și SUA (cu acestea din urmă au semnat, în oct. 2007, la Viena, Acordul de cooperare în domeniul energiei nucleare, care acoperă domeniile tehnologie, asistență, securitate, manipulare și depozitare materiale radioactive, școlarizare și pregătire specialiști). La începutul anului 2011, Iordania și Romania au semnat acordul de cooperare în domeniul energiei nucleare. 6. Resurse petroliere: Iordania dispune de importante rezerve de șisturi bituminoase, peste 40 miliarde tone. Ministerul iordanian al Energiei și Resurselor Minerale a stabilit contacte cu firme internaționale pentru elaborarea unor studii de fezabilitate care să conducă la începerea exploatării, eficiente, a acestor rezerve. Planurile prevăd ca, la orizontul anului 2020, producția de țiței din șisturi bituminoase (estimată la 100.000 de barili/zi) să înlocuiască total importul de petrol convențional. În prezent, partenerul fondator al companiei Attarat Power, ENEFIT a afirmat că investițiile în producția de petrol din șisturile bituminoase nu sunt fezabile în contextul reducerii prețurilor petrolului. 7. Alte resurse cu potențial: Rezervele de uraniu ale Iordaniei (estimate la circa 60-70 mii tone), în asociație cu concentrări de alte metale, se gasesc în cantități mai importante în special în zona centrală a țării, fiind demarată deja cooperarea cu mai multe companii străine (Areva, Rio Tinto, SinoU) în vederea punerii în exploatare, în regim de participare a statului iordanian la împărțirea și valorificarea acestora. La ora actuală, Iordania se ocupă direct de explorarea, exploatarea și transformarea minereului de Uraniu în octoxid de Uraniu. 8. Iordania este printre cele mai sărace țări din lume în privința rezervelor de apă, deficitul anual se ridică la 600 milioane m

3; guvernul acordă fonduri importante descoperirii unor noi resurse de apă, conservării

și reciclării. Un alt proiect pentru resurse de apă este conducta care va lega Marea Roșie de Marea Moartă ("dead see – red see") proiect hidro, energetic și pentru salvarea Mării Moarte, care se va reliza printr-o cooperare între Iordania, Israel și Palestina, valoare estimativă 3 miliarde dolari. Prin acest proiect partea iordaniană dorește să asigure și energia hidroelectrică necesară desalinizării apei marine, pentru a reduce deficitul de apă. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI (2009-2017)

Principalii indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

PIB (miliarde USD) 21,66 23,33 28.83 30.94 33.6 35.83 37.52 27.44 28.45

PIB pe locuitor (JOD) 3786 3679 3578 3481 3401 3348 3297 3258 2814

Rata inflatiei (%) 4,0 5

3.62 4.52 4.83 2.9 -1.2% 4.4 4.6

Deficit, incluzand granturile (miliarde JOD)

1.45 1.04 1.38 1.82 1.31 0.58 0.92 2.6 3.2

Datoria interna bruta centrala (miliarde JOD)

7.08 7.98 9.99 12.67 13.44 14.62 24.87 26.9 27.3

POLITICA ECONOMICĂ

Iordania practică un sistem economic bazat pe piață. De la venirea pe tronul Iordaniei a regelui Abdullah al II-lea, în februarie 1999, Iordania a cunoscut o dezvoltare în domeniile politic, social și economic. În contextul recentelor evoluții din regiune, Regatul Hașemit al Iordaniei este o țară sigură, cu un bun climat al afacerilor și cooperării economice și care, la inițiativa regelui, cunoaște un amplu proces de reforme și demersuri, menit să consolideze această țară ca un stat model pentru regiunea Orientului Mijlociu. Guvernul a început implementarea unor programe de stabilizare economică și restructurare sectorială, împreuna cu FMI și Banca Mondialaă, în scopul asigurării creșterii economice, reducerii dezechilibrelor în economie și cresterii rolului sectorului privat. Programele cuprind reducerea treptată a cheltuielilor bugetare, înlaturarea barierelor comerciale și ridicarea subvențiilor pentru energie. Aceasta reprezintă o

schimbare radicală a politicii economice: înlocuirea vechii politici practicate de guvern, timp de decenii, caracterizatî prin "paternalism" și redefinirea raporturilor public-privat și guvern-cetățean printr-un nou cadru de reglementari și legi, adaptarea la procesul de globalizare. Pentru definirea noului cadru social dintre cetățenii iordanieni și Stat, în anul 2005, a fost elaborat conceptul "Jordan First" – acord social prin care statul sprijină cetățenii în domeniile educației, scolarizării și pregătirii profesionale, sănătății și condițiilor de viață, în pregătirea pentru viitor, pentru asigurarea unei societăți moderne, bazate pe bunăstare, cunoaștere și realizare. Jordan First înseamnă continuarea procesului de liberalizare, toleranță și diversitate în cadrul societății, respectarea legilor, egalitate și șanse egale. Pentru întărirea democrației, guvernul s-a angajat să garanteze libertățile publice și să acționeze în mai mare măsură pentru eradicarera sărăciei și a șomajului, prin programe naționale de creștere a productivității și eficienței economice, dezvoltarea zonelor rurale. Accentul este pus în această perioadă pe asigurarea unei dezvoltari socio-economice cât mai echilibrate, pe reducerea decalajelor care se manifestă la nivelul guvernoratelor. EVOLUȚII ECONOMICE Și în anul 2017, Iordania a trebuit să facă față atât turbulențelor care se manifestă încă la nivelul piețelor externe de capital cât și evoluțiilor în plan socio-politic din regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord, care și-au pus amprenta asupra dinamicii indicatorilor macroeconomici. Un element care a continuat să afecteze serios economia iordaniană l-a constituit inconstanța livrărilor de gaze naturale din Egipt, aspect care a generat o creștere semnificativă a facturii energetice a țării, prin recurgerea la importul de produse petroliere. În același timp, Iordania a continuat activ procesul de reforme economice menite să asigure o îmbunatățire a mediului de afaceri, un climat cât mai favorabil pentru investițiile străine și o creștere a competitivității industriei naționale. În egală masură, a fost continuat procesul de deschidere și cooperare cu principalele instituții financiare și fonduri de investiții internaționale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană de Investiții și a devenit membru al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare-BERD), precum și de integrare și de racordare tot mai amplă la sistemul de comerț mondial, respectiv acordurile de liber schimb la care Iordania este parte. Dificultățile bugetare au determinat amânarea sau reducerea investițiilor de capital necesare unor proiecte de dezvoltare de mari dimensiuni incluse în strategia națională denumită Jordan 2015 (realizarea rețelei naționale de cale ferată, a liniei de cale ferată Zarqa-Amman, a unor investiții în infrastructura rutieră, energetică etc.) reducerile bugetare fiind redirecționate către alte domenii prioritare pentru nivelul de trai al populației sau pentru a menține inflația într-o marjă de siguranță Totuși au fost finanțate refacerea autostrăzii deșertului (Amman – Aqaba), prima fază a proiectului Red See – Dead See ( proiect de aducțiune de apă din Marea Roșie în Marea Moartă, prevăzut și cu hidrocentrală și stație de desalinizare a apei), Green Corridor (conectarea la rețeaua energetică națională a surselor de energie regenerabilă). O alta evoluție o reprezintă înscrierea Iordaniei pe calea integrării în cadrul blocului țărilor arabe care alcătuiesc Consiliul de Cooperare al Golfului-CCG, proces care a adus după sine importante beneficii în plan economic. În prezent, o serie de proiecte de dezvoltare econonomică, printre care și sistemul de transport public Zarqa-Amman este pe lista celor care vor fi finanțate din fonduri GCC.

Economia a crescut cu un modest 2% în anul 2017. Creșterea economică a fost susținută de o creștere cu 13% în domeniul mineritului, cu 4,8% în domeniul agricol, și cu 4,3% în domeniul serviciilor financiare și al asigurărilor. De cealaltă ăparte construcțiile au înregistrat o scădere cu 1,1%.

Rata șomajului Rata șomajului în rândul iordanienilor a atins 18,3% în anul 2017. Guvernul a aprobat un cadru legal,

obligatoriu pentru antreprenori, care prevede angajarea muncitorilor iordanieni. Actul normativ stipulează că forța de muncă trebuie să includă ingineri proaspeți absolvenți implicați în 3 procese și anume design, implementare și supervizare. În plus legislația prevede ca o parte din contract să fie transferată unui subcontractor în guvernoratul în care proiectul este planificat și că se acordă prioritate la angajare rezidenților din acea regiune.

Investiții

Valoarea investițiilor străine directe în anul 2017 a fost de 1.182 milioane JOD, cunoscând o creștere cu 7,2% față de anul 2016.

Conform Forumului Economic Mondial, competitivitatea Iordaniei a crescut în Indexul Global al Competitivității 2016-2017 cu o poziție față de anul trecut, fiind clasată pe locul 63 din 138 de țări și pe locul 22 între țările arabe, înregistrând un scor de 4,3. Raportul spune că Iordania are avantajul de a avea o piață destul de eficientă a bunurilor (locul 43) datorită unei intensificări a concurenței interne care duce la dezvoltarea firmelor. Raportul menționează, de asemenea că țara are piețe financiare relativ eficiente (locul 33), cu toate că încrederea în sectorul financiar trebuie întărită (locul 107), în același timp piața muncii are o oarecare flexibilitate (locul 29). Raportul adaugă că Iordania poate beneficia de avantajul sectorului său de afaceri destul de vibrant (locul 36) și nivelului sănătos de adoptare a tehnologiilor din afara țării (locul 40) pentru a obține o traiectorie de creștere durabilă. Factorii cei mai problematici pentru a face afaceri în Iordania includ: instabilitatea politică, impozitele mari, infrastructura inadecvată, birocrația guvernamentală ineficientă și accesul la finanțare.

Politica fiscală Valoarea veniturilor publice a atins 1127,7 milioane JOD în timpul primelor 2 luni ale anului 2018,

crescând cu 9% față de aceeași perioadă a anului 2017. Aceasta s-a datorat unei creșteri cu 35,8% a veniturilor diverse, cu 7,1% a veniturilor din vânzări de bunuri și servicii și cu 2,9% a veniturilor din taxe aplicate bunurilor și serviciilor, toate celelalte categorii de venituri cunoscând reduceri. Pe de cealaltă parte granturile străine au însumat 65,1 milioane JOD, crescând cu 180,6% în aceste prime două luni ale anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Valoarea cheltuielilor totale a crescut cu 25,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu excepția cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii, care au scăzut cu 40,1% toate celelalte tipuri de cheltuieli publice au crescut, evidențiindu-se o creștere cu 649,2% a subvențiilor și 102% a cheltuielilor diverse. Cheltuielile militare au crescut de asemenea, în această perioadă, cu 9,6%.

Deficitul bugetar Potrivit evoluțiilor veniturilor și cheltuielilor, deficitul bugetar, inclusiv granturile, au atins 313 milioane

pentru primele 2 luni ale anului 2018. Dacă excludem granturile deficitul atinge 378,1 milioane JOD. Valoarea datoriei publice nete se situează la 90,6% din PIB, față de 88,9% cât era la sfârșitul anului

2017 iar dacă ne raportăm la aceeași perioadă a anului 2017 a cunoscut o creștere cu 39,5% a principalului și respectiv cu 29,6% a dobânzilor.

Evoluții monetare Valoarea rezervelor valutare a atins 12083 milioane USD în luna martie 2018, cunoscând o reducere

cu 1,4%. Rata inflației a atins 3,7% în primul trimestru al anului 2018. Pentru anul 2018 FMI previzionează o creștere a PIB-ului Iordaniei cu 2,5%, În timp ce Banca

Mondială previzionează o creștere de 2,4%. Evoluțiile nefavorabile de la începutul acestui an nu conduc spre o creștere semnificativă a economiei. Afacerile imobiliare au scăzut în primul trimestru din 2018 cu 7% comparat cu aceeași perioadă din 2017, în timp ce indexul producției industriale a scăzut cu 4,4% în primele 2 luni ale anului 2018, comparativ cu primele 2 luni ale anului 2017.

Granturile vor rămâne indispensabile pentru Iordania pentru a-și continua diversificarea aprovizionării cu energie pe termen mediu, în scopul de a reduce deficitele mari și vulnerabilitățile macroeconomice . Politicile economice și reformele de stimulare a creșterii vor fi, de asemenea, necesare pentru a reduce vulnerabilitatea țării la șocurile externe. Crearea condițiilor pentru creșterea investițiilor private și creșterea competitivității va contribui la obținerea de creștere necesară pentru a genera locuri de munca și a reduce sărăcia.Acestea (granturile) vor rămâne indispensabile pentru Iordania pentru a-și continua diversificarea aprovizionării cu energie pe termen mediu, în scopul de a reduce deficitele mari și vulnerabilitățile macroeconomice . Politicile economice și reformele de stimulare a creșterii vor fi, de asemenea, necesare pentru a reduce vulnerabilitatea țării la șocurile externe. Crearea condițiilor pentru creșterea investițiilor private și creșterea competitivității va contribui la obținerea de creștere necesară pentru a genera locuri de munca și a reduce sărăcia.Mentinerea ratei fixe de schimb reprezinta axa stabilitatii financiare, legarea dinarului iordanian de dolarul american avand un rol pozitiv asupra economiei si evolutiei inflatiei, oferind stabilitate in contextul unui climat regional si global dificil. In acelasi timp, in vederea cresterii productivitatii si asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a ratei fixe de schimb, sunt necesare progrese decisive in domeniul reformelor structurale, cum ar fi liberalizarea in continuare a sectorului

energetic, implementarea reformelor de securitate sociala (inclusiv asigurarea fondului de somaj pe termen scurt).

În viziunea Guvernului iordanian, Iordania trebuie să devină un punct central pe harta comerțului regional. În acest sens, Ministerul iordanian al Industriei, Comerțului și Aprovizionării coopereaza intens cu Jordan Investment Comission (organismul promovării investițiilor în economia țării), Jedco (Jordan Enterprise Development Corporation), Camera de Comerț Amman și Camera de Comerț a Iordaniei, în vederea atragerii masive de investiții având ca obiectiv dezvoltarea și consolidarea comerțului și infrastructurii comerciale între țările din regiune.

Un vector esențial al strategiei adoptate în acest sens îl constituie promovarea largă a unui parteneriat public-privat sănătos, care să servească economia naționala, în conformitate cu directivele Curții Regale.

333... CCCOOOMMMEEERRRȚȚȚUUULLL EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR Iordania este foarte deschisă comerţului internaţional. Situația din regiune afectează semnificativ exporturile iordaniene, astfel în primele 2 luni ale anului 2018 importurile au însumat 2,333 miliarde JOD. Importurile de energie au crescut cu 33% iar cele de cereale cu 184%. Exporturile au înregistrat o reducere astfel exporturile directe au crescut cu 0,01% iar re-exporturile au scăzut cu 21,7%. Acestea au condus la o creștere a deficitului balanței comerciale cu 8,8%.

EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR IN PERIOADA 2008 – 2015 MILIARDE USD

Principalele produse oferite de Iordania la export sunt, îngrășămintele pe bazî de fosfați, legumele și fructele proaspete, produsele farmaceutice și confecțiile

Principalele produse importate de Iordania sunt: petrolul, gazele naturale, produsele alimentare, cerealele, animalele vii, mașinile și echipamentele de transport, produsele industriale manufacturate,

Deficitul balanței comerciale și valorile exportului și importului Iordaniei sunt prezentate în tabelul anterior.

444... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLL

4.1. CADRUL JURIDIC EXTERN AL RELATIILOR ECONOMICE Integrarea rapidă a Iordaniei în economia mondială a fost accentuată o dată cu dobândirea calității de membru al WTO (aprilie 2000) precum și semnarea Acordurilor de Comerț Liber cu SUA,UE (anii 2000-2002) precum și a Acordului de la Agadir (feb.2004) și,de la 1 octombrie 2012, a Acordului de liber schimb cu Canada. Iordania constituie un exemplu în zonă, prin faptul că, printr-o politică de comerț exterior de cooperare cu lumea arabă și acorduri de comerț liber, a reușit să depașească problema lipsei de resurse naturale, să asigure o creștere economică, să atragă investiții străine și să îmbunatățească nivelul de trai al populației. Mai multe info privind participarea Iordaniei la WTO se gasesc pe site-ul: http://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/jordan_e.htm Mai multe info despre politica de comert exterior a Iordaniei se gasesc pe site-ul Ministerului Industriei si Comertului www.mit.gov.jo

2011

2012

2013

2014

2015 2016 2017

Export (inclusiv reexport)

7,96 7,87 7,91 8,38 7,83 7,57

7,49

Import (FOB) 18,30 20,69 21,54 22,74 20,47 19,32 20,46

Total 26,26 28,56 29,45 31,12 28,30 26,89 27,95

Balanta comerciala -10,34 -12,81 -13,62 -14,35 -12,64 -11,75 -12,97

4.2 TARIFUL VAMAL IORDANIAN. REGLEMENTĂRI Tariful vamal al Iordaniei, cunoscut și sub denumirea de nomenclatorul combinat (CN), se bazează pe Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (HS, Bruxelles, 1983) și este alcătuit pe capitole numerotate cu 2 cifre, divizat în 21 de secțiuni. Se aplică de la 1 ianuarie 1994. Nomenclatorul combinat este utilizat atât în operațiunile de import-export, cât și în scopuri statistice. Taxele vamale se calculează, în general, „ad-valorem” (procentaj din valoarea mărfii). Baza de calcul a taxei vamale pentru tranzacțiile de import este prețul plătit pentru bunurile importate, la care se adaugă costul transportului și al asigurarii. Valoarea în vamă este, de regulă, valoarea în condiția de livrare CIF . Pentru produsele agricole, taxele vamale se calculează în mod normal pe baze cantitative (la greutate). Fructele, legumele și produsele horticole au taxe vamale sezoniere care, de regulă, protejeaza același gen de produse de origine autohtonă. Exista o serie de cazuri în care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale și acestea se referă, în principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expozițiilor și târgurilor comerciale. Iordania nu face parte din SGPC și nici din Protocolul privind negocieri comerciale între țări în curs de dezvoltare, P16. Tariful vamal cuprinde un singur nivel de taxe vamale. Mărfurile importate în Iordania sunt supuse acestor taxe vamale, indiferent de țara de proveniență. Excepție fac mărfurile provenind din țări cu care Iordania are încheiate acorduri preferențiale de comerț, rerspectiv: UE, SUA, Singapore și Acordul de la Agadir (Egipt, Tunisia, Maroc). Taxele vamale de import au următoarele 6 valori: 0, 5, 10, 15, 20 şi 30 %. Exceptie fac tutunul, produsele din tutun și băuturile alcoolice care sunt supuse unor taxe vamale cuprinse între 50-180 %, precum și aurul neprelucrat la care se aplică o taxă vamală de 0,5 %. Pe lângă taxele vamale, prevazute în Tariful vamal, mărfurile importate în Iordania sunt supuse unei taxe generale de vanzare – general sales tax – care are un nivel general de 16 %, pentru produsele alimentare aceasta este de 6%. Taxa de vânzare se aplică la valoarea CIF a mărfii, plus taxa vamală. Pentru anumite bunuri importate se mai aplică unele taxe adiționale (de tip accize), având niveluri variabile, cum sunt: pentru unele aparate electrice și electronice între 14-16 %, pentru autovehicule 10-50%, în funcție de capacitatea cilindrică, etc. Departamentul Vămilor din Iordania a lansat Sistemul Integrat al Tarifului Vamal pe internet și intranet - Integrated Customs Tariff - sistem care facilitează obținerea rapidă a informațiilor legate de tariful vamal (căutare mărfuri - taxă vamală) cerințe, proceduri vamale, acorduri vamale etc. Mai multe detalii pot fi accesate pe adresa www.custom.gov.jo În Iordania, prevederile și procedurile vamale legate de importul și exportul mărfurilor se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 20 / 1998 – Custom Law. (traducere în limba engleză pe www.customs.gov.jo /custom law) Prevederi deosebite se aplică produselor / mărfurilor din Zonele libere – conform Legii nr. 32 /1994 cu Amendamente – Legea Zonelor libere (www.jordanecb.org/pdf/Free_zones_corporation_law.pdf) Autoritățile vamale iordaniene au anunțat, în contextul prevederilor Acordului de asociere dintre Uniunea Europeana și Regatul Hașemit al Iordaniei, introducerea de noi reglementări la importul produselor originare din

Uniunea Europeană, după cum urmează:

1) Produse industriale

a) produsele cuprinse în Lista A din Anexa III a Acordului sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) pentru produsele cuprinse în Lista B din Anexa III, taxele vamale aplicate au fost reduse cu 60%; c) produsele cuprinse în Lista 1 din Anexa IV sunt exceptate de la plata taxelor vamale; d) pentru produsele cuprinse în Lista 2 din Anexa IV, taxele vamale aplicate au fost reduse cu 40%; e) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în Lista 3 din Anexa IV au rămas neschimbate.

2) Produse agricole procesate din Anexa III

a) produsele cuprinse în Listele C ți D sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în Lista E au fost reduse cu 75%; c) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în lista F au fost reduse cu 50%; d) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în Lista G au rămas neschimbate.

3) Produse agricole din Protocol (2)

a) produsele din categoriile A, B, C și D sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) taxele vamale aplicate produselor din categoria E au fost reduse cu 75%; c) taxele vamale aplicate produselor din categoria F au fost reduse cu 30%; d) taxele vamale aplicate produselor din categoria G au rămas nemodificate. De asemenea, vehiculele uzate-cu un rulaj minim de 6000 de km și înregistrate de cel puțin 6 luni (cod vamal 8703) au fost exceptate de la plata taxelor vamale, în conformitate cu Lista 1 din Anexa IV, iar vehiculele noi (cod vamal 8703) au beneficiat de o reducere de 60% a taxelor vamale, în conformitate cu Lista B din Anexa III a Acordului. Pentru a beneficia de facilitățile vamale ce rezultă din aplicarea Acordului de asociere, companiile trebuie să respecte prevederile regulilor de origine, care fac parte integrantă din Acord. Totodată, companiile interesate vor trebui să completeze campul nr.36 din declarația vamală, pentru a putea beneficia de noile reglementari prezentate mai sus. Documente necesare pentru import Documentele comerciale solicitate la operțtiunile de import sunt factura comercială și documentele de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasură, frachtul aerian). Pentru nici unul dintre aceste documente nu se solicită viza consulară. În cazul importurilor de articole textile și confecții se va prezenta certificatul de origine, eliberat de catre Camera de Comerț. Documentele solicitate de autoritățile vamale iordaniene pentru mărfurile din UE :

factura comercială originală, certificată de Camera de Comerț sau altă agenție acreditată de autoritățile vamale;

certificat de origine, parafat de Camera de Comerț, sau altă agenție acreditată de autoritățile vamale (EUR 1).

packing list. Dacă nu se prezintă aceste documente/sau până la clarificarea situației, (eventual traducerea certificatului de origine și a facturii) autoritățile vamale iordaniene solicită plata diferenței taxelor vamale 4.3. ACORDUL DE ASOCIERE IORDANIA – UNIUNEA EUROPEANĂ (intrat în vigoare în luna mai 2002) Relațiile Iordaniei cu UE sunt definite de "Planul de acțiune", document economic și politic care stabilește obiective strategice, de cooperare. El ofera Regatului relații întărite în domeniile politic, securitate, economic și cultural, dar și responsabilități în prevenirea și soluționarea conflictelor. Implementarea Planului cuprinde și domeniile mai sensibile, respectiv agricultura și serviciile, prin liberalizarea treptată a exporturilor iordaniene, îmbunătățirea standardelor, simplificarea procedurilor de vamă și protecție fitosanitară Conform Planului de acțiune, Iordania va primi ajutor financiar mărit pentru sprijinirea reformelor și a modernizării economiei. Prin intarea în vigoare, a Acordului dintre Iordania, UE și Israel, pentru inființarea Zonelor Speciale Calificate (QIZ), după modelul american al QIZ, au crescut posibilitățile de pătrundere pe piața celor 25 de state ale UE, a unor produse iordaniene, în regim preferențial. Dintre tările europene, România este cel de al cincilea exportator în Iordania după Franța, Germania, Italia și Marea Britanie. În structura schimburilor economice figurează următoarele categorii de produse: material de transport, produse manufacturate și produse chimice; aceste trei categorii de produse însumând 86% din totalul exporturilor europene. Se mai exportă produse alimentare, cca 10% (www.jordanecb.org/agreements_europe.shtm) Comerțul cu produsele industriale iordaniene (HS Cap. 25-99) beneficiază de acces liber pe piața UE (fără taxe vamale), începand de la data intrarii în vigoare a Acordului de Comerţ Liber cu UE (1.05.2002). 4.3.1 COMERȚUL CU PRODUSE AGRICOLE Măsurile referitoare la comerțul cu produse agricole dintre UE și Iordania au intrat în vigoare de la data de 1 ianuarie 2003. UE a stabilit un regim separat (mai restrictiv) pentru importul produselor agricole din Iordania, diferit față de cel al importurilor produselor industriale.

Produsele agricole iordaniene exportate în UE (HS Cap. 1-24) beneficiaza de facilitățile / regimul preferențial MFN. (conform Protocol 1 al Acordului – www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p3pro1). Pentru fructe și legume exportate în UE a fost stabilit un preț de referință - "preț de intrare" - și două niveluri de taxe vamale. Primul nivel reprezintă taxe vamale aplicabile pentru produsele importate cu un preț mai mare decât "prețul de intrare", iar al doilea nivel de taxe vamale se aplică produselor care au un preț mai mic decât prețul de intrare. Mărfurile importate al căror preț CIF este sub prețul de referință fac obiectul unei taxe suplimentare aplicate la tariful "normal", – suplimentarea fiind de 50-75%. Cele mai multe produse care beneficiază de tratament preferențial sunt supuse unor restricții cantitative și/sau sezoniere.

Autoritățile vamale iordaniene au emis Circulara nr. 40, privind măsurile de reducere a taxelor vamale la importurile produselor agricole procesate ( Anexa III a Protocolului) originare din Uniunea Europeană, astfel:

a) Produsele cuprinse în listele C și D sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) Taxele vamale aplicate produselor cuprinse în lista E au fost reduse cu 75%; c) Taxele vamale aplicate produselor cuprinse în lista F au fost reduse cu 50%; d) Taxele vamale aplicate produselor cuprinse în lista G au fost menținute neschimbate

De asemenea, pentru produsele agricole cuprinse în Protocol (2), au fost adoptate următoarele măsuri:

a) Produsele din categoriile (A), (B), (C) și (D) au fost exceptate de la plata taxelor vamale; b) Taxele vamale aplicate produselor din categoria (E) au fost reduse cu 75%; c) Taxele vamale aplicate produselor din categoria (F) au fost reduse cu 50%; d) Taxele vamale aplicate produselor din categoria (G) au rămas nemodificate

4.3.2 LIBERALIZAREA COMERȚULUI CU PRODUSE INDUSTRIALE

Produsele industriale exportate de UE în Iordania au beneficiat de o reducere treptată a taxelor vamale,

pe o perioadă de 12 ani, începand de la data intrarii în vigoare a Acordului – 2002. Fac excepție

produsele incluse în Lista de 492 (Anexa IV la Acord), respectiv, în principal: țigări, autovehicule, pastă

de tomate, textile și confecții, mobilă, incălțăminte și covoare.

(www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/part2.html)

Reducerea treptată a taxelor vamale pentru produsele industriale europene exportate în Iordania s-a

derulat astfel:

- pentru cele la care taxele vamale erau de 5-10 %, deducerea a fost de 20 % anual, începand cu primul

an al intrării în vigoare a “Acordului” ( 2002).

Aceste mărfuri cuprind: produse de consum de bază, echipamente medicale, materii prime industriale,

piese de schimb pentru industrie, produse și echipamente industriale, materiale pentru industria chimică,

farmaceutică și a îngrășămintelor. (Anexa III, Lista A) www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3)

- pentru cele la care taxele vamale erau de 20-30 %, deducerea a fost de 10 % anual, începand cu al 5-

lea an de la data intrarii în vigoare a “Acordului” (2002).

Produsele din această categorie sunt prezentate în Anexa III, Lista B și se referă la produse locale, care

au nevoie de o perioadă de adaptare, transformate, modernizare

www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3 Autoritățile iordaniene, pot lua măsuri excepționale, de reintroducere a taxelor vamale, pe timp limitat, pentru a proteja producţia locală (dar nu mai mult de 25 % din valoarea anuală totală a importurilor respective).

4.3.3. REGULILE DE ORIGINE O dificultate întâmpinată de exportatorii iordanieni este respectarea regulilor impuse de UE privind originea mărfurilor. Ca urmere a pachetului de măsuri (jordan Compact) oferit Iordaniei pentru diminuarea efectelor crizei siriene, în cadrul conferinței de la Londra a Țărilor Donatoare (februarie 2016) Regatul Hașemit beneficiază de o relaxare a regulilor de origine pentru firmele care se situează în anumite zone desemnate și care au angajați sirieni (15% în primii 2 ani și respectiv 20% începând din cel

de al treilea an). Această relaxare se aplică în anumite domenii de activitate și se referă la o perioadă de 10 ani. 4.3.4 MĂSURI NETARIFARE Iordania exportă în Romania medicamente și dispune de capacități de producție și comercializare de medicamente în țara noastră, în baza unor investiții de cca 10 mil. dolari. Între autoritățile din cele două țări, respectiv ministerele sănătății, au avut loc discuții și clarificări privind documentația de autorizare de punere pe piață a medicamentelor – pregătirile pe care trebuie să le facă pentru asigurarea conformității documentației de autorizare cu standardele europene și pentru a se asigura că vor putea rămâne pe piața farmaceutică românească după 1 ian. 2007. Agenția Națională a Medicamentului a elaborat un Ghid privind documentația de autorizare a medicamentelor în Romania, aprobat de Ordinele ministrului sănătății OMS nr.1451/2005 și nr. 92/2006, în concordanță cu Directiva 2001/83/CE. 4.4 ALTE ACORDURI 4.4.1 Acordul de Comerț Liber dintre Iordania și SUA Reprezintă un exemplu al sprijinului american pentru politica de moderație și liberalizare dusă de guvernul iordanian. Datorită rolului Iordaniei în lupta impotriva terorismului și asigurarea stabilității în regiune, Iordania primește din partea SUA o asistență financiara importantă (Congress-Foreign Aid Bill și USAID). În anul 2016 SUA prevede ajutoare financiare pentru Iordania în valoare de circa 1,7 miliarde USD. Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_qiz.shtm Acordul de liber schimb Iordania-SUA prevede, în continuare, etape care trebuie parcurse și soluționate, îndeosebi protecția mediului înconjurător, protecția dreptului de proprietate intelectuala - elemente esențiale în asigurarea unei creșteri economice sănătoase și atragerea investitorilor străini. Acordurile Iordaniei cu SUA se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements.shtm 4.4.2 Acordul de Comert Liber dintre Iordania și Canada Negocierile pe marginea încheierii unui acord de liber schimb bilateral au început în anul 2007. Acordul a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2012, prevederile sale fiind aplicabile, deocamdată, doar produselor, nu și serviciilor. Alte două acorduri-referitoare la forța de muncă și mediu au intrat în vigoare tot de la 1 octombrie 2012. Versiunea integrală a acestui acord poate fi consultată pe www.international.gc.ca 4.4.3 Acordul de la Agadir www.agadiragreement.org (2004) – Iordania, Egipt, Maroc și Tunisia- Zona de comerț liber care cuprinde o piață de peste 100 milioane de locuitori și asigură o producție totală de 160 miliarde dolari. Acordul de la Agadir este complementar Acordurilor de asociere semnate de UE cu partenerii mediteraneeni (Euro-Mediteranean Association Agreement). Prin dezvoltarea comerțului și a cooperării economice, a investițiilor, va apărea posibilitatea creerii unei integrări regionale ample, UE-Țările mediteraneene – zona de comerț liber. Secretariatul și "Technical Unit" pentru urmărirea implementării prevederilor acordului, între cei patru membrii, este la Amman (jftp@mit.gov.jo). Acordurile Iordaniei cu ȚĂrile arabe se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements_arabcountries.shtm : Greater Arab Free Trade Agreement – GAFTA (1997); Agreement for the Establishment of a Free Trade Zone between the Arabic Mediteranian Nations – AGADIR Agreement (2004). 4.4.4 Acordul de Comerț liber cu Singapore (mai 2004) www.jordanecb.org/agreements_asia.shtm Acordul prevede scutirea de taxe, imediat, pentru toate produsele iordaniene; pentru importurile din Singapore reducerea de taxe se va face treptat, în baza graficelor negociate între părți. 4.5 ZONA ECONOMICĂ SPECIALĂ AQABA (ASEZA – Aqaba Special Economic Zone Authority)

ASEZA a fost înființată în anul 2001, din inițiativa Guvernului Iordanian, de a continua și dezvolta zona portului Aqaba, într-un centru zonal pentru comerț, turism și cultură - 375 Km

2 zonă liberă, taxe

reduse pentru dezvoltare/investiții, aeroport "Open Skies" (www.aqabazone.com) Dintre facilitățile oferite de Zona Liberă Aqaba menționam: lipsa restricțiilor privind investițiile în

industrie, turism și comerț, cotă de 5% impozit unic pe profit, scutiri de taxe pentru mărfurile și produsele importate în Zonă, repatrierea deplină a profitului și capitalului, proceduri simple pentru folosirea mâinii de lucru din afară. Se urmărește implementarea " Planului de dezvoltare a Zonei Libere" și transformarea ei într-un centru de afaceri și de turism al zonei Mării Roșii.

Principalele proiecte cuprinse: dezvoltarea facilităților portului Aqaba, în special a terminalului de containere și relocarea lui în sudul zonei, realizarea unui terminal off-shore de descarcare/distributie gaze lichefiate (LNG), devoltarea unor capacități industriale și depozite în jurul Aeroportului Internațional, hoteluri, centre de afaceri și rezidențiale. Din zona Golfului au fost atrase importante investiții pentru construirea unor centre turistice, comerciale și de distracții. Construcțiile se dezvoltă, eșalonat, pe perioada urmtorilor ani, iar volumul investițiilor se ridică la cca 5 miliarde dolari.

Portul Aqaba reprezintă o poartă de intrare a mărfurilor și produselor destinate Irakului. Companiile românești interesate, în baza unei startegii pe termen lung, pot analiza posibilitatea înființării unor capaciățti de producție în Zona Liberă Aqaba, beneficiiind de facilitățile existente, pentru realizarea de produse și servicii pentru piața Iordaniană dar mai ales pentru Irak și alte țări din zona Orientului Mijlociu, precum și pentru toate piețele cu care Iordania are încheiate acorduri de liber schimb. Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_aqaba.shtm Aqaba Container Terminal - www.act.com.jo

555... PPPOOOLLLIIITTTIIICCCAAA FFFIIISSSCCCAAALLLĂĂĂ 5.1 IMPOZITAREA VENITURILOR OBȚINUTE DE COMPANII Companiile încorporate în Iordania, care au sediul central sau realizeaza majoritatea afacerilor în această țară sunt impozitate pe venitul global realizat (inclusiv din strainatate). Companiile sunt supuse unui impozit pe profit de 35%, unui impozit local de 4%. și 16,5% impozit pe salarii care merge la Social Security Corporation. Companiile rezidente, cu activitate de producție în Zonele Libere beneficiază de o serie de facilități, mergând până la scutiri de impozit pe profitul realizat. 5.2 TAXA PE VALOAREA ADAUGATĂ Vânzarea de marfuri, serviciile și importurile sunt supuse plații TVA, exceptând unele activități și operațiuni pentru care se acordă derogări. Taxa pe valoarea adaugată standard este de 16%, iar pentru TVA redusa, de 0% , 6%, 8% și 10% se publică, periodic, liste cu produsele care beneficiază de aceste reduceri.

666... RRREEELLLAAAȚȚȚIIIIIILLLEEE EEECCCOOONNNOOOMMMIIICCCEEE RRROOOMMMÂÂÂNNNOOO---IIIOOORRRDDDAAANNNIIIEEENNNEEE 6.1 EVOLUȚIA SCHIMBURILOR COMERCIALE ALE ROMÂNIEI CU IORDANIA, ÎN PERIOADA 2008-2017

(AUGUST) (milioane USD)

Volumul schimburilor comerciale

SCHIMBURI

COMERCIALE 2008 2009 2010 2011 2012 2013

2014

2015

2016 2017

TOTAL 50,03 66,49 82,63 176.78 136.77 249.53 335.75 277.99 321.38 245.8

EXPORT 44,48 63,02 77,73 171.15 133.17 245.88 328.34 276.84 316.04 244.5

IMPORT 5,55 3,47 4,90 5.63 3.60 3.62 7.41 1.15 5.34 1.57

SOLD +38,93 +59,55 +72,83 +162.52 +129.57 +242.26 +320.93 +275.69 +310.70 +242.68

Structura exporturilor (în milioane dolari)

GRUPE DE PRODUSE 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL (Cereale) 6.87 52 34.12 126.22 206.05 149.85 189.25 140.8

LEMN ȘI PRODUSE DIN LEMN 11.87 19.08 29.7 30.6 31.30 19.86 14.99 10.65

ANIMALE VII 11.15 17.68 49.44 51.67 62.87 72.43 98,17 55,82

MAȘINI, APARATE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 1.70 18.51 1.84 8.86 1.48 1.29 1.65 1.56

CARNE (Vită, miel și paăare) 7.81 7.01 0.29 3.35 3.02 17.46 6,17 18.3

PRODUSE METALURGICE 5.37 6.85 3.17 2.44 2.15 0.48 0.18 1.45

MATERIALE TEXTILE ȘI ARTICOLE DIN ACESTE

MATERIALE 2.48 4.18

1.85 2.61 5.99

2.63 1.39 1.9

ÎNCĂLȚĂMINTE 1.50 4.11 1.27 0.402 0.32 0,06 0.05 0

VEHICULE, AERONAVE, ECHIPAMENTE DE TRANSPORT 0.832 3.23 6.52 9.06 8.83 8.74 4.9 1.96

PRODUSE CHIMICE 0.681 1.28 1.39 2.06 1.47 1.05 1.54 3.09

Structura importurilor (în milioane dolari)

PRINCIPALELE PRODUSE

IMPORTATE DIN IORDANIA 2010 2011 2012 2013 2014 2015

2016

2017

LEGUME ȘI FRUCTE PROASPETE

3.81 4.67 2.77 2.83 1.4 0.76 0.62 0.54

PRODUSE CHIMICE (FARMACEUTICE ȘI COSMETICE)

0.72 0.33 0.39 0.435 5.62 0.25 4.29 0.43

Caracteristica pietei iordaniene este participarea companiilor românesti la realizarea, în cooperare, de obiective economice complexe – linii electrice de înaltă tensiune, modernizări la rafinaria Zarqa. Condiţiile de acces pe piaţă pentru produsele şi serviciile româneşti s-au înăsprit, concurenţa este puternică datorită mărfurilor provenite din China, India, Coreea de Sud, Egipt, Turcia, EU, Ucraina. Iordania exportă in Romania, în principal,îngrășăminte, fructe și legume proaspete și medicamente și dispune de capacităti de producție și comercializare produse farmaceutice în țara noastră, în baza unor investiții de circa 12 milioane USD. Cooperarea industrială româno-iordaniană este domeniul în care s-au obţinut rezultate importante în anii `80 -`90 prin realizarea de către companiile româneşti a unor proiecte de modernizare a Rafinariei Zarqa, parcuri de rezervoare pentru petrol în Portul Aqaba, modernizări la fabrici de ciment, drumuri şi amenajări turistice. Un sector de succes al cooperării româno-iordaniene îl constituie transportul şi distribuţia energiei electrice, inclusiv realizarea de staţii şi posturi de transformare. Proiectele pentru transportul energiei electrice răspund posibilităţilor firmelor româneşti, în măsura în care livrările de furnituri din ţară creează avantaje competitive. Compania românească Electromontaj, care are birouri proprii de reprezentare în Iordania (la Amman), este binecunoscută şi apreciată pe piaţa iordaniană, participând în ultimii 20 de ani la realizarea a circa 1400 Km linii electrice aeriene de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice. La ora actuală are în derulare proiecte în valoare de circa 20 milioane USD.

Compania Hidroconstrucția S.A. a încheiat un contract cu Arab Potash Company prin care va realiza reconstrucția a două baraje destinate evaporării apei din Marea Moartă. Proiectul este de circa 117 milioane USD. 6.2 Participarea firmelor românești la programul de reconstrucție a Irakului Se conturează formule de parteneriat cu firmele iordaniene iar pe măsură ce situatia și securitatea din Irak se vor îmbunătăți, vor fi create condiții pentru companiile și specialiștii români să participle, direct, la realizarea proiectelor de reconstrucție. Formulele de parteneriat identificabile într-un astfel de cadru ar urma să beneficieze de “culoarul iordanian” care deservesc Irakul, “culoar” constituit din Portul Aqaba, Zona Economică Specială Aqaba şi Zonele Libere Zarqa și Karama, prin care se estimează că se deruleaza 50- 60 % din totalul importurilor irakiene pe termen scurt şi mediu.

777... CCCLLLIIIMMMAAATTTUUULLL DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII 7.1 CADRU GENERAL Iordania dispune de un climat de afaceri competitiv, modern și conectat la fluxurile economice, comerciale, investiționale și financiare regionale și internaționale. Atât firmele locale cât și cele străine dispun de tot ceea ce este necesar pentru a iniția și dezvolta afaceri, respectiv o bună infrastructură de comunicații-rețele de telefonie mobilă, internet rapid, servicii de calitate oferite de sistemul cameral, sistem one-stop-shop implementat de Ministerul Industriei Comerțului și Aprovizionării și un sistem bancar competitiv și dezvoltat.

7.2 SISTEMUL CAMERELOR DE COMERȚ ȘI ASOCIAȚII ALE EXPORTATORILOR

Camera de Comerț a Iordaniei (Jordan Chamber of Commerce) www.jocc.org.jo Este o organizație fără scop lucrativ a sectorului particular, care reprezintă interesele membrilor săi în domeniile economic, comercial și al serviciilor. Reunește toate cele 15 camere de comerț existente în Iordania. CCI furnizează servicii întregii comunități a comercianților și oamenilor de afaceri iordanieni.

Camera de Industrie a Iordaniei (Jordan Chamber of industry) www.jci.org.jo A fost înființată prin Legea Camerelor de Industrie nr. 43 din 2003, fiind o instituție autonomă din punct de vedere financiar și administrativ.Coordonează și reprezintă interesele comunității industriașilor iordanieni în țară și în străinătate. Este entitatea națională care reunește cele trei camere de industrie din Iordania (Amman, Zarqa și Irbid). Alte asociații specializate: Jordan Europe Business Association (JEBA)– www.jeba.org.jo Jordanian Businessmen Association – www.jba.com.jo

Între aceste organizații și cele similare din Romînia, au fost semnate documente de cooperare:

Memorandum de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Camera de Comerţ a Iordaniei, privind stimularea iniţiativei particulare în diversificarea schimburilor comerciale şi în realizarea unor proiecte industriale în cele două ţări, precum şi pentru imbunătătirea schimbului de informaţii şi oportunităţi de afaceri (2004)

Memorandum de înțelegere privind colaborarea bilaterală între Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Corporaţia Iordaniană pentru Dezvoltarea Exporturilor şi a Centrelor Comerciale, pentru îmbunătăţirea comunicării şi a schimbului de informaţii în sprijinul oamenilor de afaceri din cele două ţări (2004)

MOU de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Fedferatia Oamenilor de Afaceri Arabi (2005)

Acord de Cooperare între ANEIR și Jordan Europe Business Association ( JEBA ) și Jordanian Exporters Association (2006)

Acord de Cooperare între Camera de Comerț și Industrie București și Camera de Comerț Amman (2009)

MoU între camera de Comerț și Industrie Prahova și Camera de Comerț Zarqa (2014) Mou între Uniunea Camerelor de Comerț Bilaterale din România și Jordan Businessmen Association

Acord de Cooperare între Uniunea Camerelor de Comerț Bilaterale din România și Iraqi Business Council in TheHashemiteKingdom of Jordan (2015)

MoU între Asociația Română pentru Industrie Electronică și Software (ARIES) și Information and Communications Technology Association of Jordan (Int@j) (2015)

Deschiderea unei afaceri în Iordania: Înregistrarea firmelor se face la Comisia iordaniană pentru Investiții Pentru înregistrarea companiilor străine, formalitațile au fost simplificate prin introducerea sistemului Biroului Unic. Companiile trebuie, de asemenea, să se înregistreze la Camera de Comerț sau Industrie, Departamentul de Taxe și Oficiul de Asigurări Sociale. În plus, companiile trebuie să obțină o licență anuală de funcționare, eliberată de consiliul local din localitatea de domiciliu. Pentru proiecte industriale este necesară obținerea unui

certificat de înregistrare industrială de la MICA, după completarea și depunerea unui dosar la Departamentul Dezvoltării Industriale din cadrul MICA . Oficial Biroul unic ar trebui să poată realiza toate demersurile pentru înregistrarea unei firme străine dar, în practică se pare că sunt încă probleme cu obținerea tuturor documentelor necesare funcționării doar de la ghișeul menționat. În plus companiile trebuie să se înregistreze în asociațiile profesionale.

888... IIINNNFFFOOORRRMMMAAATTTIIIIII PPPRRRAAACCCTTTIIICCCEEE PPPEEENNNRRRUUU CCCAAALLLAAATTTOOORRRIIIIIILLLEEE IIINNN IIIOOORRRDDDAAANNNIIIAAA Începând cu anul 2009, cetățenii români care călătoresc în Iordania pot obține viza de intrare și sedere temporară pe Aeroportul Internațional „Queen Alia” Amman, sau la unul din punctele terestre de frontieră, contra unei taxe de 40 dinari iordanieni (cca 56.5 USD) și fără a prezenta o invitație în acest scop. Ambasada Romaniei la Amman Adresa: 35, Madina Munawara Str. P.O. Box 2869 Amman 11181, Jordan Tel: 00962 6 581.34.23; Fax: 00962 6 581.25.21 Biroul de Promovare Comercial Economica Tel: +962-6-5813423/581.29.31; Fax: +962-6-5812521 E-Mail: amman.economic@mae.ro

Reprezentanta TAROM – Amman Adresa: Shmeisani, 101, Abdulhamid Sharaf Str. P O Box 19185 Amman , Jordam Tel: 00-62 6 5620760 ext.160 Mobil 00962 79 9033677

Ambasada Iordaniei in Romania 020461, No. 1 Dumbrava Rosie Street Sector 2, Bucharest Romania Tel: 0040-021-210-80-80/210-47-05 Fax: 0040-021-210-03-20 E-mail: embassy@jordanembassy.ro

999... AAADDDRRREEESSSEEE UUUTTTIIILLLEEE SSSIII DDDIIIVVVEEERRRSSSEEE

INSTITUTII SI ORGANIZATII DE COMERT

American Chamber of Commerce In Jordan - www.amcham.jo Amman Chamber of Commerce - www.ammanchamber.org

Amman Chamber of Industry - www.aci.org.jo Amman World Trade Center - www.awtc.com

Association of Banks in Jordan - www.abj.org.jo Dead Sea Products Manufacturers Association - www.deadseajordan.com

Information Technology Association of Jordan INTAJ - www.intaj.net International Advertising Association - Jordan Chapter - www.iaajordan.org

International Chamber of Commerce - Jordan - http://www.iccwbo.org/home/national_committees/middle_east/jordan.asp

Irbid Chamber of Industry - www.ici.com.jo Jordan Association of Pharmaceutical Manufacturers - www.japm.com

Jordan Computer Society - www.jcs.org.jo Jordan Construction Contractors Association - www.jcca.org.jo

Jordan Engineers Association - www.jea.org.jo Jordan Europe Business Association (JEBA) - www.jeba.org.jo

Jordan Exporters Association - www.jordanexporters.org Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables - www.jepafv.org

Jordan Furniture Exporters & Manufacturers Association - www.jfema.com Jordan Garments, Accessories & Textiles Exporters' Association - www.jgate.org.jo

Jordan Hotel Association - www.johotels.com Jordan Inbound Tour Operators Association - www.jitoa.org

Jordan Insurance Federation - www.joif.org Jordan Intellectual Property Association - www.jipa.jo

Jordan Olive Products Exporters Association - www.jopea.org Jordan Pharmaceutical Association - www.jpa.org.jo

Jordan Press Association - www.jpa.jo Jordan Society of Tourism and Travel Agents - www.jsta.org.jo

Jordan Stone and Tile Exporters Association - www.jostone.com Jordan Tour Guides Association - www.tourguides.com.jo

Jordanian Society of Cosmetic Sciences - www.cosmarabia.org Jordanian Veterinary Association - www.jordan-vet.org

Near East-North Africa Regional Agricultural Credit Association - www.nenaraca.org Shipping Agents Association - www.shipping.com.jo Young Entrepreneurs Association - www.yea.com.jo

Zarqa Chamber of Commerce - www.zci.org.jo

Eduard Gabriel Matei Ministru Consilier Economic

Biroul de Promovare Comercial-Economică Amman Regatul Hașemit al Iordaniei Actualizat: Iunie 2018