MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA COLEGIUL DE CONSTRUCŢII mun. CHIŞINĂU CATEDRA:,,TEHNOLOGIE ECONOMIE MANAGEMENT UTILAJ ŞI INSTALAŢII INGINEREŞTI” ÎNDRUMAR METODIC DISCIPLINA:,,TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA LUCRĂRILOR ÎN CONSTRUCŢII” TEMA:,,ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC ŞI PLANULUI GENERAL DE CONSTRUCŢII” SPECIALITATEA:2501,,CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE” AUTOR PROFESOR DE COLEGIU INGINER-CONSTRUCTOR V.GROSU CHIŞINĂU 2010
Transcript
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVACOLEGIUL DE CONSTRUCŢII mun. CHIŞINĂU
CATEDRA:,,TEHNOLOGIE ECONOMIE MANAGEMENT UTILAJ ŞI INSTALAŢII INGINEREŞTI”
ÎNDRUMAR METODIC
DISCIPLINA:,,TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA LUCRĂRILOR ÎN CONSTRUCŢII”TEMA:,,ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC ŞI PLANULUI GENERAL DE CONSTRUCŢII”SPECIALITATEA:2501,,CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE”
AUTOR PROFESOR DE COLEGIUINGINER-CONSTRUCTOR V.GROSU
CHIŞINĂU 2010
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVACOLEGIUL DE CONSTRUCŢII mun. CHIŞINĂU
CATEDRA:,,TEHNOLOGIE ECONOMIE MANAGEMENT UTILAJ ŞI INSTALAŢII INGINEREŞTI”
APROBAT:COLEGIUL DE CONSTRUCŢII
DIRECTOR DE STUDII T. CUHAL
,,------„-------------------------2010
ÎNDRUMAR METODICDISCIPLINA: ,,TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA LUCRĂRILOR ÎN CONSTRUCŢII”TEMA:,, ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC ŞI PLANULUI GENERAL DE CONSTRUCŢII”SPECIALITATEA:2501,,CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE”
AUTOR PROFESOR DE COLEGIUINGINER-CONSTRUCTOR V.GROSU
EXAMINAT LA ŞEDINŢA CATEDREIPROCES VERBAL N DIN ŞEF CATEDRĂ V.GROSU
CHIŞINĂU 2010
2
NOTĂ INTRODUCTIVĂ.În îndrumarul de faţă sunt abordate cerinţele faţă de proiectul de curs la tema: „Elaborarea planului calendaristic şi planului general de construcţii”, precum şi componenţa şi metodele de realizare.Îndrumarul metodic este destinat elevilor la specialitatea: N2501 „Construcţii civile, industriale şi agricole”.Scopul elaborării proiectului de curs constă în însuşirea şi elaborarea de către elevi a planului calendaristic şi planului general de construcţii, precum şi metodologia de întocmire a documentaţiei tehnice de bază ce intră în componenţa PEL.
ELABORAREA PROIECTULUI DE CURS.Elaborarea proiectului de curs constă în rezolvarea de către elevi a următoarelor sarcini: întocmirea: memoriului explicativ şi elaborarea părţii grafice.Memoriu explicativ: a proiectului de curs se scrie de mînă, în cerneală sau pix, pe foi standard A4, la broşare trebuie să conţină următoarele puncte:1.Foaia de titlu.2.Sarcina proiectului.3.Caracteristica generală a obiectului de construcţii.4.Planul calendaristic.Planul calendaristic (PC) pentru executarea unui obiect intră în coponenţa PEL, elaborînduse în conformitate cu desenele tehnice şi CНиП 3.01.01.85 „Organizaţia stroitelinogo proizvodstva”, determinănd durata de executare a construcţiei şi succesivitatea îndeplinirii LCM. PC elaborat corect serveşte ca bază pentru dirijarea zilnică şi controlul despre efectuarea lucrărilor, precum şi la planificarea operativă a LCM. În timpul elaborării PC este necesar de a ţine cont, ca termenul de construcţie a obiectului să nu depăşească termenul normativ de executare. PC indică durata necesară de îndeplinire a lucrărilor, începînd cu verificarea terenului, pînă la lucrările de amenajare a terenului şi dare în exploatare a construcţiei finisate. La elaborarea PC este necesar de a planifica executarea LCM cu utilizarea maşinilor, mecanismelor şi utilajului modern, întroducerii noilor tehnologii, economia maximă a resurselor materiale şi mecanizarea complexă a proceselor.În procesul de elaborare a PC trebuie de contribuit la efectuarea calitativă a lucrărilor cu ridicarea productivităţi muncii, totodată este necesar de luat în vedere ca: unele procese de construcţie să fie suprapuse în timp, în aşa măsură încît o face posibilă tehnologia construcţiior şi cerinţele de securitate a muncii, deasemenea de ţinut cont: ca în primul rînd să fie îndeplinite lucrările a căror durată de executare este maximală.Date iniţiale la elaborarea PC a şantierului sunt:PC centralizat de construcţii.Normele duratei de lucru a şantierului.Documentaţia de lucru a şantierului.Datele cercetărilor inginereşti a terenului.Necesitatea în maşini, mecanisme şi utilaj.Date despre aprovizionarea cu resurse tehnico-materiale şi forţe de muncă.PC a şantierului se analizaeză şi se elaborează în următoarea succesivitate:Analiza proiectelor tipice, cu scopul determinării metodei raţionale de executare a LCM.Stabilirea nomenclaturii LCM.
3
Determinarea metodelor de executare a lucrărilor şi complexele de maşini, mecanisme şi utilaj.Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.
Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor, cu scopul determinării duratei de executare a LCM.Determinarea duratei de îndeplinire a proceselor şi suprapunerea lor în timp cu altele, în scopul micsorării duratei de executare a constructiei.În baza PC elaborat corect se oformează următoarele grafice:Graficul mişcării forţelor de muncă.Graficul aprovizionării şi consumului de resurse materiale.Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor.Elaborarea graficelor se îndeplineşte în conformitate cu normativele în vigoare, respectînd cerinţele de securitate a muncii. Înainte de a începe elaborarea PC a şantierului de construcţii se analizează documentaţia de proiect, se ia în vedere configuraţia în plan şi dimensiunile clădirii, datele despre elementele prefabricate şi cerinţele constructive ale clădirii, se devizează clădirea în sectoare sau celule de lucru, se analizează cercetările geologice şi hidrogeologice a şantierului de construcţii.La elaborarea PC a şantierului este necesar de stabilit nomenclatura LCM, care cuprinde următoarele etape de executare a lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.Până la elaborarea PC se determină volumele de lucru a LCM, care se calculează în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii şi normativele în vigoare. Volumele de lucru se determină pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.În procesul de elaborare a PC este necesar de calculat necesitatea în resurse materiale, construcţii şi semifabricate, care se produce în baza datelor din tabela: „Calculul volumelor de lucru”, în conformitate cu Indicatoarele de Norme de Deviz şi CHuП IV-2-82 ”Rashod materialov”. În timpul elaborării PC a şantierului este necesar de stabilit metoda de executare a LCM, deci în condiţii moderne de organizare a lucrărilor, cea mai efectivă metodă se consideră în flux, dînd posibilitatea combinării maxime a lucrărilor, micşorării duratei de executare a lucrărilor, utilizării maşinelor, mecanismelor şi utilajului modernizat, întroducerii tehnologiilor performante, precum şi automatizarea maximă a proceselor.5.Nomenclatura lucrărilor de construcţii montaj.Etapa iniţială de stabilire a nomenclaturii LCM, constă în studierea profundă a părţii arhitecturale şi de costrucţii a proiectului, determinării metodelor optimale de organizare şi executare a lucrărilor, gradului de detaliere a proceselor, tipurilor de lucrări îndeplinite mecanisat sau manual, stabilirea succesivităţii lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.6.Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.Determinarea volumelor de lucru la executarea LCM constituie etapa de bază la elaborarea planului calendaristic, care se produce în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii, respectând succesivitatea lucrărilor, conform nomenclaturii şi unitatăţii de măsură a fiecărei operaţii stabilite în baza׃ Indicatoarelor de Norme de Deviz.Calculul volumelor de lucru la elaborarea PC se îndeplineşte pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă. Tabela 1:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”.
№ Denumirea lucrărilorUnitatea
de măsură
Volumul de lucru
Metode şi formulede calcul
1 2 3 4 5
4
Lucrările infrastructurii clădirii.
1 2 3 4 5
1.
Nivelarea terenului natural cu buldozerul.
m² 1176 Nivelarea terenului natural cu buldozerul constă în determinarea arii unei suprafeţe, dimensiunile căreia sunt mai mari decât dimensiunile în axă a construcţiei cu 5÷10m.An.t.=Lt.•Bt.(m2), unde:Lt. Bt.-respectiv: lungimea sau lăţimea terenului(m).
Scoaterea stratului fertil cu buldozerul.
m³ 588 Stratul fertil cu grosimea de 25÷50cm, se scoate de pe suprafaţa terenului natural nivelat cu ajutorul buldozerului, depozitându-se în haldă. Solul fertil va fi folosit la lucrările de amenanjare a terenului. Volumul de lucru se determină prin produsul dintre aria suprafeţei nivelate la grosimea stratului. Vs.f.=An.t.•hs.f.(m3), unde:An.t.–aria suprafeţei nivelate a terenului (m²).hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).
5
2. Excavarea gropii sau tranşeului de fundare cu ajutorul excavatorului ciclic cu cupa: directă/inversă cu: V =... (m3).
m³ 760.84 ‹Groapă sau tranşeu de fundare cu pereţi înclinaţi.•Volumul excavării se compune din volumul gropii de fundare şi volumul întrării în groapă.Vex.=Vg.f.+Vi.g. (m3).•Volumul gropii sau tranşeului de fundare. Vg.f.=(hex./4)(a+c)(b+d)(m3), unde:a,b,c,d-respectiv:lăţimea şi lungimea gropii sau tranşeului de fundare(m).
B;L–-respectiv:lăţimea şi lungimea în axă a clădirii(m).bf.- poziţionarea fundaţiei respective(m).m –panta taluzului din CНuП III-8-76.Sol: argilă nisipoasă h≤1(m) m=0,25; h>1(m) m=0,5.hex.–adîncimea de excavare (m).hex.=hfun.–(hc.p.+hs.f.)(m), unde: hc.p.–cota pereului (m).hs.f.–grosimea stratului fertil scos(m).•Intrarea în groapa de fundare.•Lungimea intrării în groapă depinde de adîncimea excavării.Li.g.=hex./i (m), unde:i–înclinaţia intrării în groapă 10÷15 , în număr 0.1÷0.15.
•Lăţimea intrării în groapă depinde de tipul mijlocului de transport utilizat, conform CHиП lăţimea intrării în groapă în partea inferioară este de: Bi.g.inf.=3.5÷5(m)•Volumul intrării în groapa de fundare.Vi.g.=(A1+A2)•Li.g./2.(m3), unde:A1=0,-aria liniei.A2=(Bi.g.inf.+Bi.g.sup.) •hi.g/.2(m2).Bi.g.sup.=Bi.g.inf.+2•m•hex.(m).
7
•Groapă sau tranşee de fundare cu pereţi verticali.
Vgr. sau tr.=Lgr.•Bgr.•hex.(m3), unde:Lgr., Bgr., hex.–respectiv: lungimea, lăţimea şi adîncimea gropii sau tranşeului de fundare(m).
3. Prelucrarea manuală a solului. m³ 53.26 Prelucrarea manuală a solului constă în executarea unui şanţ sub talpa fundaţiei cu o adâncime de 100÷150 mm, iar dimensiunele în plan a lui sunt mai mari cu 100mm decăt dimensiunile tălpii de fundare.
Volumul prelucrării manuale se determină după releţiile: Vp.m.=Vex.mec.•0,03(m³), unde:Vex.mec.-volumul prelucrării mecanizate a solului(m3), vezi poziţia 2.
4. Executarea stratului suport din: nisip, piatră spartă, pietriş, sau beton sub fundaţii.
m³ 53.26 În şanţul săpat manual se distribueşte: nisip, piatră spartă sau pietriş, jucînd rolul de strat suport sub fundaţii, volumul căruia este egal cu volumul prelucrării manuale.Vs.s.f. =Vp.m.(m³).
5. Montarea şi executarea elemen-telor infrastructurii clădirii׃•fundaţii monolite:-cofrarea şi decofrarea
-armarea
m2
kg
108
48639.55
Calculul suprafeţei de cofrare, decofrare a fundaţiilor se stabileşte în baza sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.
Determinarea volumului de lucru la armarea fundaţiilor se determină după desenele tehnice, în funcţie de diametrele armăturilor utilizate sau constuctiv pentru fundaţia:
8
-betonarea.
•elemente monolite:stîlpi, grinzi, pereţi, diafragme, scări, planşee:-cofrarea şi decofrarea
-armarea
m3
m2
kg
592.11
2099
26864.23
Continue: la 1m3 de beton se folosesc 66kg.Izolată׃ la 1m3 de beton se folosesc 58kg pentru Vfun.≤3m3 şi 39kg pentru Vfun.3÷5m3.Volumul de lucru a executării fundaţiei monolite se determină conform volumului de beton pus în operă.
Fundaţie continue sau radier general:Vf.=Lf..•Bf.•hf.(m3), unde:Lf., Bf., hf. –respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea fundaţiei sau radierului general(m).
Fundaţie izolată:Vf.=Vbaz.+Vpah.-Vgol.=Lb.•Bb.•hb.+Lp.•Bp.•hp.-(hî.s./3)(Ai.+As.+√Ai•.As.)(m3).Vbaz.,Vpah., Vgol.–respectiv: volumul bazei, paharului şi golului paharului de fundaţie(m³).hp.-adîncimea golului paharului de fundaţie (m).hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.Ai.; As.–respectiv: aria golului paharului fundaţiei în partea inferioară şi superioară(m2).
Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se determină după desenele tehnice în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.Mtot.=mm.l.•Larm.(kq), unde:mm.l.-masa unui metru liniar:Ø6mm-0,222kq; Ø16mm-1,580kq; Ø8mm- 0,395kq; Ø18mm-2,000kq; Ø10mm-0,616kq; Ø20mm-2,470kq; Ø12mm-0,888kq; Ø22mm-2,980kq; Ø14mm-1,210kq; Ø24mm-3,550kq.Larm.- lungimea barei drepte(m)Larm. = Lb.a.+0.41h•n+13Ø-lungimea barei fasonate(m), h;n-înălţimea şi numărul încovoierilor.Diametrul barelor de armatură a scheletului monolit , conform NCM F.03.02-05,,PCPZ”, la:
Stîpi:
NivelulNumărul de bare a armăturii longitudinale de clasa AIII a clădirii cu 1-12 nivele; seismicitatea:
Interaxul armăturii transversale 12d;15d, la carcase Interaxul armăturii transversale 15d; 20d, la
9
-betonarea.
m3
265.37
legate, d-diametrul barelor longitudinale. carcase sudate, d-diametrul barelor longitudinale.Interaxul armăturii transversale 200mm pe sectoare de 60cm în ambele direcţii de la nodurile cadrului şi 10cm, dacă armătura e protejată de zidărie numai pe o faţă.
Constructiv la:Pereţi sau diafragme de rigiditate cu б=150mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 85kg б=200mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 204kg.Scări sau planşee: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 77,6kg. Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton pus în operă.Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).
•blocuri talpă de fundare cu V=...(m3).•blocuri perete de fundare cu V=...(m3).•sectoare monolite:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.•panouri de soclu cu V=...(m3)-sudarea pieselor înglobate.
-protecţia anticorozivă a pieselor
-monolitizarea rosturilor.•stîlpi cu V=...(m3) la CES-monolitizarea nodurilor între stîlp şi fundaţie. •rigle cu V=...(m3)-sudarea pieselor înglobate
-monolitizarea nodurilor.
buc.
buc.
m2
kgm3
buc.ml.
m2
m3
buc.
m3
buc.ml
m3
Calculul volumelor de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:specificarea elementelor din beton armat.
La 1m3 de beton se folosesc 66kg de armătură.Vb.s.m.=Ls.m.•Bs.m.•бs.m.(m3).
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a piesilor sudate.Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
Volumul de beton se determină din considerentele, că la monolitizarea nodurilor unei rigle sefolosesc 0,0943m3
10
•odihna şi rampa scării cu V=...(m3)-sudarea pieselor înglobate între odihnă şi rampă scării
-protecţia anticorozivă a pieselor sudate-monolitizarea rosturilor între odihnă şi rampa scării.
•panouri de planşeu de subsol cu V =...(m3)-sudarea pieselor înglobate sau musteţelor de armătură
-protecţia anticorozivă a pieselor
-monolitizarea rosturilor între panouri.
•grinzi de fundare cu V=...(m3)-sudarea pieselor înglobate-protecţia anticorozivă a piesilor sudate.
buc.
ml
m2
m3
buc.
ml
m2
m3
buc ml
m2
Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); L r.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a pieselor sudate.Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3), unde׃Lrost.-lungimea rostului dintre odihna şi rampa scării(m).Brost.-lăţimea rostului, fiind egală cu înăţimea odihnei scării(m).бrost.–grosimea rostului fiind egal cu 0,02m.
Vbet.=Lrost.• Brost.•бrost. (m3), unde:Lrost.;Brost.;бrost.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea rostului(m).
Lr.s.tot.=Lr.s.g.f.•Ng.f.(ml); Lr.s.g.f.=1,0ml.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
6. Executarea hidroizolaţiei:•orizontale cu: -mortar de ciment. m²
72.7
Volumul de lucru a hidroizolaţiei orizontale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor superioare a elementelor: fundaţiilor, grinzelor de fundare, panourilor de soclu, etc.Ah.o.=ΣLs.s.•Bs.s. (m²), unde:Ls.s., Bs.s.-respectiv: lungimea, lăţimea în partea superioară a fundaţiei, grinzelor de
11
•verticale cu: -mastic de bitum -material în rulou, etc. m²
206.48
fundare, panourilor de soclu, etc.(m).
Volumul de lucru a hidroizolaţiei verticale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor verticale a pereţilor fundaţiei, fundaţiilor sau pereţilor subsolului, panourilor de soclu, etc.Ah.v.=ΣLs.v.•Hs.v.(m²), unde:Ls.v., Hs.v.–respectiv: lungimea şi înălţimea suprafeţei verticale a elementelor(m).
Astuparea gropii sau traşeului de fundare cu buldozerul.
m³ 727.28
Volumul de lucru la astuparea gropii sau tranşeului de fundare se determină: ‹Clădiri civile fără subsol:
Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vf.p.+Vs.s.p.)/K(m³), unde:Vex.–volumul exavării mecanizate(m³).Vp.m.–volumul prelucrării manuale(m³).Vs.s.f.–volumul stratului suport sub fundaţie(m³).Vfun.–volumul fundaţiei(m³).Vf.p.=Nel.•Vel.(m3), unde:Vel.–volumul unui element (m³).Nel.–numărul de elemente (buc).Vs.s.p.–volumul stratului suport sub pardoseli (m³).Vs.s.p.=Apar.•hs.f.(m3), unde:Apard.–aria pardoselilor la perter (m³).hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).K–coeficient ce ţine cont de afînarea solului, primit 1.05.
‹Clădiri cu subsol:Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vsub.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:Vsub.–volumul subsolului clădirii, determinat după dimensiunele extremităţilor pereţilor exteriori(m³). Vsub=Lsub.•Bsub.•(hc.f. – hc.p..)(m3).
‹Clădiri industriale parter sau etajate cu schelet:Va.g.sau t.= (Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vtot.fun.-Vtot.g.f.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vfun.-Vtot.g.f.-Vtot.st.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:Vtot. fun.-Vfun. •Nfun.(m3).Vtot.g.f.=Ng.f.•Vg.f.(m³), unde:Vtot.st.=Nst.•Vst.i.(m3), unde:Vg.f.–volumul grinzei de fundare (m³).Ng.f.; Vg.f.–respectiv: numărul de grinzi şi volumul unei grinzi de fundare (buc, m3).Nst.; Vst.-respectiv: numărul de stîlpi şi volumul unui stîlp la nivelul infrastructurii(buc,
Solul se compactează pe straturi cu grosimea de 25÷50cm, volumul de lucru este egal cu volumul de pămînt turnat în umplutură, deci: Vast.g.sau t.=Vcomp.(m3).
Lucrările suprastructurii clădirii.
8. Montarea şi executarea elemen-telor suprastructurii clădirii:•elemente monolite:stîlpi, grinzi, pereţi, diafragme, scări, planşee:-cofrarea şi decofrarea
-armarea
-betonarea.
•stîlpi cu V = ...(m3) -sudarea pieselor între stîlpi CES
-monolitizarea nodurilor.
•grinzi de rulare cu V =... (m3)
-sudarea grinzilor de rulare cu stîlpul
m2
kg
m3
buc.
mlm3
buc.
ml
295509.60
1840.96
Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.
Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se se determină după desenele tehnice, în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.
Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton pus în operă.Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).
Calculul volumului de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:specificarea elementelor din armat. Lr.s.tot. = Lr.s.s.•Ns.(ml); Lr.s.s.=1,5ml.Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(hî.s./3)(Ai.+As.+ √Ai.As.)– Ls.Bs.hî.s.(m3).hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
13
-protecţia anticorozivă
-monolitizarea nodurilor între grinda de rulare şi stîlp.
•rigle cu V = ... (m3)-sudarea pieselor înglobate între riglă şi stîlp-monolitizarea nodurilor.
•grinzi sau ferme de acoperiş, ferme pană cu V = ... (m3)
-sudarea pieselor înglobate între gr grinzi, ferme şi stîlpi
-protecţia anticorozivă.
•panouri de planşeu, acoperiş, luminator cu V = ...(m3)-sudarea piesilor înglobate
-protecţia anticorozivă-monolitizarea rosturilor. •panouri de pereţi: exteriori, in-teriori, dispărţitori, luminătoare, colţ, etc. cu V = ... (m3)
-sudarea pieselor înglobate
-protecţia anticorozivă-monolitizarea rosturilor.
m2
m3
buc.ml
m3
buc.
ml
m2
buc.
ml
m 2
m 3
buc.
ml
m 2
m3
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0.15÷0.2m.
Volumul de beton se ia din considerentele că la o grindă de rulare se folosesc 0,03m3.
Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.
Volumul de beton se determină din considerentele că la o riglă se folosesc 0,0943m3.
Lr.s.tot.=Lr.s.g. sau f.•Ng.sau f.(ml).Lr.s.g.12=0,72ml Lr.s.f.18=1,0ml. Lr.s.g.18=1,02 ml. Lr.s.f.24=1,2ml. Lr.s.g.p.12=0,8ml L r.s.f.30=1,4ml. Lr.s.f.p.12=1,0ml.
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
-stîlpi cu V = ... (m3)-grinda de legătură cu V=... (m3)-sudarea pieselor înglobate între stîlp şi grindă-monolitizarea nodurilor între stîlp şi grindă.•portă din lemn sau metal.•ferestre metalice•luminătoare metalice -sudarea ferestrelor şi luminătoarelor metalice-protecţia anticorozivă.•construcţii metalice: stîlpi, ferme, contravîntuiri, etc.-sudarea construcţiilor metallice.-protecţia anticorozivă.•cadrele metalice a luminătoarelor-sudarea cadrelor metalice a luminătoarelor-protecţia anticorozivă.•odihna şi rampa scării cu
V=... (m3)-sudarea pieselor înglobate între odihnă şi rampa scării-protecţia anticorozivă-monolitizarea rosturilor între odihnă şi rampa scării.•balustrada scării
-sudarea pieselor înglobate -protecţia anticorozive.•cabine sanitaro-tehnice cu
buc.buc
ml
m3
m2
m2
m2
ml.m2
t
ml.m2
tml
m2
buc.
mlm 2
m 3
kg
mlm2
buc.mlm2
Lr.s.tot =Lr.s.g.•Ng.(ml).Lr.s.g.=0.8ml.Volumul de beton la monolitizarea unei grinzi de legătură constituie 0,0551 ׃ m3
Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei reale a ferestrelor şi luminătoarelor metalice, vezi tabela 3.
V=... (m3)-sudarea pieselor înglobate-protecţia anticorozivă a pieselor-monolitizarea rosturilor.•blocuri şi guri de ventilare-monolitizarea rosturilor.•cabina ascensorului-sudarea pieselor înglobate-protecţia anticorozivă-monolitizarea rosturilor.•plăci de lodjii cu V=...(m3)-sudarea pieselor înglobate -protecţia anticorozivă-monolitizarea rosturilor.•elemente metalice de îngrădire a balcoanelor -sudarea pieselor înglobate-protecţia anticorozivă-monolitizarea rosturilor.•copertina sau cornişa, V=...(m3)-sudarea pieselor înglobate-monolitizarea rosturilor.•etanşarea rosturilor între panourile de pereţi׃ -verticale -orizontale.•executarea treptelor exterioare din beton.•zidăria din cărămidă după rostuire la pereţi exteriori cu: -H<4m -H≥4m. •zidăria din cărămidă sub tencuială la pereţi interi cu:
-H<4m
m3
buc.m3
buc.mlm2
m3
buc.ml.m2
m3
kg
mlm2
m3
buc.mlm3
ml
ml
m3
m3
249.49
Lr.s.c.a.=1,2ml.
Lr.s.p.l.=0,3ml.
Me.î.b.=Ae.î.b.•20(kg), unde: Ae.î.b.-aria proiecţiei verticale a tuturor elementelor de îngrădire a balcoanelor(m2).Lr.s.tot.=Lr.s.e.î.b.•Ne.î.b.(ml); Lr.s.e.î.b.=0,3ml.
Lr.s.c.=0,5ml.Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
Calculul constă în determinarea lungimii rosturilor verticale şi orinzontale între panourile de pereţi la faţadă.
Volumul de lucru la executarea treptelor se calculă la metru liniar de treaptă.Calculul volumului de zidăriei se determină prin produsul dintre aria peretelui fără goluri, către grosime, se produce în tabelă aparte, vezi tabela 2.Vzid.=(Lp.·Bp.-Agol.)∙δper.( m³), unde: Lp.,Bp., δper.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea peretelui (m).Agol.–aria golului de: fereastră, uşă sau poartă,etc.(m2).
Aria pereţilor dispărţitori se determină prin produsul dintre lungimea peretelui la înălţime,
16
-H≥4m.•zidăria din cărămidă sub tencuială la pereţi exteriori, interiori la umpluturi de carcase cu: -H<4m
-H≥4m.
•zidăria din cărămidă sub ten-cuială la pereţi dispărţitoriarmaţi cu:
-б 120mm: -H<4m -H≥4m.-б 65mm: -H<4m
-H≥4m.•zidăria pereţilor dispărţitori din plăci de ipsos cu б80;100mm.•zidăria pereţilor dispărţitori din plăci de ghips-carton б12.5mm. •zidărie din blocuri de calcar lacustru la pereţi exteriori după rostuire cu: -H<4m -H≥4m. •zidărie din blocuri de calcar lacustru sub tencuială la pereţi exteriori, interiori sub tencuială cu: -H<4m -H≥4m.•bu iandrugi cu V =...(m3).•montarea şi demontarea sche-lelor pentru executarea:-zidăriei pereţilor sau finisareainterioară-izolarea termică a pereţilor exteriori sau la finisarea faţa-
m3
m2
m2
m2
m3
m3
buc.
m2
m2
m3
487.46
188
58.38
fără goluri. Ap.d.=Lp.d.· hp.d.Agol.(m²), unde:Lp.d., hp.d.–respectiv: lungimea, înălţimea peretelui dispărţitor (m2).Agol.–aria golului de: fereastră, uşă, etc.(m2).Calculul volumelor de lucru la executarea zidăriei pereţilor dispărţitori se produce în tabelă aparte, vezi tabela 2.
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţelor feţelor pereţilor dispărţitori.
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei orizontale ocupată de schelă.Asch.=Lsch.• Bsch.(m2 ).Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei faţadei acoperită de schelă.Asch.=Lsch.• Hsch.(m2 ).
Volumul de lucru se determină în baza necesităţii de mortar.
17
delor cu h≤30m.•prepararea mortarului: -şantier -centralizat.
9. Executarea acoperişului de tip:
»Terasă:•amorsarea suprafeţei pentru aplicarea stratului de difuzie.•strat de difuzie a vaporilor.•bariera contra vapori din mastic bituminos; ruberoid pe mastic sau linocrom,etc.•strat termoizolant din materiale în formă de plăci.•strat termoizolant din: zgură cheramzit, cu б...mm.•strat de egalizare din mortar de ciment, etc., cu б...mm.•strat hidroizolant din ruberoid pe mastic sau linocrom, etc.•racordarea hidroizolaţiei pe straturile de străpungere.
•strat de protecţie.•finisarea cu foi zincate a aticului.
m²
m²
m²
m2
m3
m²
m2
buc.
m2
ml.
581.83
581.83
581.83
116.36
581.83
1745.49
12
581.83
130
Volumul de lucru la executarea acoperişurilor se determină după aria totală a suprafeţei învelitorii acoperişului.Aria acoperişului de tip terasă se determină prin produsul dintre proiecţia orizontală a suprafeţei straturilor acoperişului la coeficientul: ,,K” ce ţine cont de înclinaţie:1:12 1.011:10 1.0141:8 1.021:6 1.0.54
1:5 1.0771:4 1.1181:3 1,21:2 1.41
Aa.a.s=Ap.o.•K(m2) ,unde: Sp.o.-proiecţia orizontală a acoperişului (m²).
As.d.v.= Ap.o.•K(m2).Ab.c.v.=Ap.o.•K(m2).
As.t.p.= Ap.o.•K(m2).
Vs.t.z.sau c.=Ap.o.•б(m3), unde: б-grosimea stratului de zgură sau cheramzit (m).As.e.m.= Ap.o.•K(m2).
As.h.=Ap.o.•K•N(m 2), unde:N-numărul de rînduri încleiate a stratului hidroizolat (buc).Se determină în conformitate cu numărul gurilor de scurgere şi canalelor de ventilare, prin sumarea lor.As.p. = Ap.o.•K(m2).Volumul de finisare a aticului cu foi este egal cu lungimea aticului măsurată pe perimetru.L f.a.=2(La.+Ba.)(ml); La.; Ba.–respectiv: lungimea, lăţimea aticului (m).
Volumul de lucru a învelitorilor de tip şarpantă se determină în baza sumei suprafeţelor
18
»Şarpantă•executarea şarpantei.•executarea asterialei.•executarea lucarnelor.•strat hidroizolant din tesatură de fibre de sticlă. •executarea învelitorii din: ţiglă olane, foi de ardezie, ţiglă metalică, tablă plană, etc.
•asamblarea jgeaburilor•asamblarea burlanelor.
m²m²buc.
m²
m2
mlml
pantelor, adăugînd la lungimea reală a pantei 0.7m. Aşar.=ΣApan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).Aast.=∑Apan.+∑Apan.luc.(m2).Determinarea numărului de lucarne.As.hid.=Aînv.(m2).
Aînv.=∑Apan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).ΣApan-suma suprafeţelor pantelor învelitorii(m2).∑Apan.luc.-suma suprafeţelor pantelor lucarnei(m2).∑Agur.vent.; ∑Acoş. fum-suma suprafeţelor gurilor de ventilare, coş de fum(m2).Ljg.=Pstr.(ml); Pstr.-perimetrul streşinei(m).Constă în determinarea sumei înălţimii tuturor burlanelor.
10. Asamblarea confecţiilor de tîmplărie:•uşi din lemn.•ferestre din lemn.•uşi din metal.•ferestre din metal.•uşi din profil de aluminiu•ferestre din profil de aluminiu.
•vitrine din profil de oţel sau aluminiu.•pervaz la uşi din lemn sau profil de aluminiu.•pervaz la ferestre din lemn sau profil de aluminiu.•glafuri la ferestre din lemn sau profil de aluminiu.•finisarea glafurilor la ferestre cu foi zincate.
m2
m2
m2
m2
m2
m2
m2
ml
ml
ml
ml
550.35
135.16
331.21
553.38
740.58
550
450
450
450
Aria suprafeţei de asamblare a confecţiilor din tîmplărie, metal sau profil de aluminiu se determină prin produsul dintre înălţime la lăţime, măsurate pe partea exterioară a tocului, la numărul de confecţii de acelaş tip.Ac.t.=Ht.•Bt.•Nc.(m2).Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.
Volumul de lucru la gemuirea blocurilor de fereastră se determină după aria suprafeţei reale a tocului iar vitrinele, luminătoarele, uşile,etc. gemuite conform ariei suprafeţei reale a sticlei, luînd în vedere în cîte rinduri este fiecare confecţie gemuită, precum şi numărul
19
•vitrină•luminător.
m2 273.5 confecţiilor gemuite de acelaş tip. Ag.=At.sau s.•Nr.•Nc.(m2)At.saus.-aria tocului sau sticlei confecţiei gemuite(m2).Nr.-numărul rîndurilor de sticlă a confecţiei(buc.).Nc.-numărul de confecţii gemuite de acelaş tip(buc.).Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.
12. Finisarea suprafeţelor exterioare şi interioare a construcţiei:•prepararea mortarului.•izolarea termică a pereţilor exteriori cu plăci din polistiren expandat.•împăslitură din fibre de sticlă•tencuială exterioară executată manual cu:
-б 2,5cm-б 3,0cm.
•tencuială exterioară cu ,,TINC” de 2-3mm, manuală.•tencuială exterioară decorativă la faţade executate manual.•tencuială interioară executată manual cu:
-б 2cm-б 2,5cm.
•gletuirea interioară cuб5mm, executată manual la pereţi cu amestec uscat.•gletuirea interioară cuб5mm, executată manual la tavane cu amestec uscat.•placarea pereţilor cu plăci ghips-carton cu б12,5mm.•tavane suspendate dinghips-carton cu б 9,5mm sau ,,Armstrong”.•placaje din faianţă smălţuită
m3
m²m²
m2
m2
m2
m2
m2
m2
m2
m2
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei izolate.
Volumul de lucru la tencuirea sau gletuirea suprafeţelor se determină pe׃ faţade, încăperi, apartamente sau etaje aparte: prin produsul dintre lungime la înălţime; perimetrul încăperii la înălţime, eliminînd aria suprafeţei golurilor de: uşă, fereastră, poartă, vitrină,etc. adăugînd aria glafurilor. Aten.=Pînc.•Hînc.–Agol.+Aglaf. (m2).Aglaf.=Pgol.f.• (бper.–бtoc.)•Nf./2+Pgol.u.•(бper.-бtoc.)•Nu./2=2(Hf.+Bf)•(бper.-бtoc.)× ×Nf./2 +(2Hu.+ Bu.)•(бper.-бtoc.)•Nu./2 (m2).Pînc.-perimetrul încăperii(m). Hînc.–înălţimea încăperii(m).Agol.–aria golului(m²).A.glaf.–aria glafului(m2).δper., δtoc.–respectiv: grosimea peretelui şi tocului(m).Pgol.f; Pgol.u.-respectiv: perimetrul golului de fereastră sau uşă(m).Hf.;Hu.;Bf.;Bu.-respectiv: înălţimea şi lăţimea golului de fereastră sau uşă(m).Nu.sau f.-numărul de confecţii de tîmplărie de acelaş tip: uşi sau ferestre(buc.).Determinarea ariei tencuelei rampei şi odihnei scării se determină după proiecţia orizontală la fiecare etaj.Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 4.
Volumul de lucru la placarea suprafeţelor se determină după aria real placată, în tabelă aparte,vezi tabela 4.
20
la pereţi.•placaje la pereţii exteriori a faţadelor sau soclului cu plăci din materiale naturale.•placaje din plăci de gresie glazurate aplicate în: -interior -exterior.
•placaje cu diferite materiale: plăci din lemn, lambriu, etc.•zugrăveli simple cu lapte de var.•vopsitorii obişnuite interioare sau exterioare la pereţi sau tavan cu vopsea în soluţie apoasă executate:-manual pe: glet; tencuială.-mecanizat pe: glet; tencuială.
•vopsitorii cu vopsele de email la confecţii de tîmplărie׃-lemn
-metal.
•vopsitorii la balustrade.
•vopsitorii la construcţii metalice ale halelor industriale.•vopsitorii cu vopsele sau lacuri la pardoseli din lemn.
m2
m2
m2
m2
m2
m2
m2
t.
m2
Volumul de lucru la zugrăvirea sau vopsirea suprafeţelor se determină după aria reală a suprafeţei pereţilor fără goluri; la elementele prefabricate în baza ariei suprafeţelor, la panouri de acoperiş cu nervuri aria se înmulţeşte la K=1,6; la ferme sau grinzi de acoperiş se determină după aria proiecţiei verticale a unei părţi fără a scoate golurile; în tabelă aparte, vezi tabela 4.
Volumul de lucru la vopsirea tîmplăriei, se determină prin produsul ariei suprafeţei confecţiei la coeficientul de trecere ,,K”.Clădiri civile: Ferestre sau Vitrine K=2,8; Uşi K=2,7.Clădiri industriale: Ferestre sau Luminătoare K=2,1; Uşi sau Porţi K=2,4.Volumul de lucru se redă în tabelă aparte, vezi tabela 5.
Se determină prin suma arilor proiecţiilor verticale a suprafeţelor balustradelor. Ap.v.b.=Lb.•Bb.•Nb.(m2).În baza masei proprii.
Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.Avop.pard.=Av.pard.+Av.plin.(m2), unde:Av.par.–aria vopsită a pardoselei(m²).Av.plin.–aria vopsită a plintei(m²).Av.plin. constituie 10% din aria pardoselei.Av.plin.=Sv.pard.•0,1(m2).
21
•tapetarea suprafeţelor.m2
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei tapetate, în tabelă aparte, vezi tabela 4.
13. Executarea stratului suport din׃•piatră spartă б...mm.•mortar de ciment cu б...mm.•plăci fibrolemnoase lipite pe bitum sau aşezate pe nisip.•vată minerală cu б...mm.•dale prefabricate din fibrobeton.•beton monolit cu б...mm.•şapă autonivelantă din ipsos б30mm.•polistiren extrudat.•hidroizolant întru-n strat din ruberoid sau linocrom.•dale prefabricate din fibrobeton.•cheramzit, etc. sub pardoseli.
m²m²
m2
m2
m2
m3
m 2
m2
m2
m2
m3
Volumul de lucru la executarea stratului suport sub pardoseli se determină în baza ariei reale a suprafeţei: căpătată prin diferenţa dinrte aria încăperii şi suprafaţa dezlocuită de construcţii, iar la stratul suport din beton, după volum: căpătat prin produsul dintre aria stratului suport către grosime, în tabelă aparte, vezi tabela 6.As.s.p.=As.r.p.=As.î.-As.d.(m2).
Vs.s.bet.=As.s.p.•бs.b.(m3).
14. Executarea pardoselelor:•laminat-fixarea plintei din lemn-lăcuirea plintei din lemn.•parchet de stejar-fixarea plintei din lemn-ceruirea parchetului-ceruirea plintei din lemn-lăcuirea parchetului şi plintei.•linoleum sau mochetă-fixarea plintei din lemn-lăcuirea plintei din lemn.•plăci de gresie-plintă din gresie.•mozaic monolit-plintă din mozaic-lustruirea mozaicului
m²ml.m2
m2
mlm2
mlm2
m2
ml.m2
m2
ml.m2
ml.m 2
Volumul de lucru la executarea pardoselei se determină după aria suprafeţei reale: din aria suprafeţei încăperii se înlătură aria suprafeţei dezlocuite de construcţii: stîlpi, pereţi, cămine, etc. în tabelă aparte, vezi tabela 6.As.p.=As.î.-As.d.(m2).Lungimea reală de asamblare a plintei se determină:Lpl.=Sîn.•K (ml), unde: Aîn.-aria încăperii(ml).K=1,07.
-lustruirea plintei. •duşumele geluite-fixarea plintei din lemn-vopsirea duşumelelor şi plintei.•mortar de ciment-plintă din mortar.•beton monolit în subsol-plintă din mortar. •beton monolit în hale cu б...mm-impregnarea pardoselei. •asfalt în hale cu б...mm.•pavaj ornamentat•plăci naturale. etc.
mlm2
ml.m2
m 2
mlm2
ml.m2
m2
m2
m2
m2
Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.
Volumul de lucru a stratului suport sub pereu sau pereului propriu zis se determină în baza ariei reale a suprafeţei pereului. As.s.p.=As.per.=2a(Lcl.+Bcl.+2a)(m2), unde:a-lăţimea pereului(m). Lcl.,Bcl.-respectiv: lungimea şi lăţimea clădirii(m).
Lucrările speciale a clădirii.
16. Utilaj tehnologic industrial. % 10÷20
Valoarea procentului se stabileşte în dependenţă de tipul construcţiei.
17. Reţeaua sanitaro-tehnică. % 5÷20
18. Reţeaua electrică. % 5÷15
19. Reţeaua de gazificare. % 1÷10
20. Reţeaua de telefonizare. % 1÷4
21. Amenajarea terenului. % 5÷10
22. Lucrări auxiliare. % 5÷25
Tabela 2:„Calculul volumelor de lucru la executarea zidăriei”.
23
Nr.
Den
umir
ea
lucr
ăril
or
Axa
per
etel
ui
Lun
gim
ea p
eret
elui
(m
)
Înăl
ţim
eape
rete
lui (
m)
Aria(m²)
Ari
a zi
dări
ei(m
²)
Gro
sim
eape
rete
lui
(m)
Vol
umul
zidă
riei
(m3 )
Ari
a pe
reţi
lor
disp
ărţi
tori
(m
²)
pere
telu
i
golului
uşa
fere
astr
ă
poar
tă
tota
l
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Tabela 3:,,Calculul volumelor de lucru la asamblarea tîmplăriei”.
Nr.Denumirea lucrărilor şi
cofecţiilorUnitatea
de măsurăVolumul de
lucruCantitatea
(buc)Dimensiunile (m) Aria (m²)
uşii ferestrei uşii ferestrei1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tabela 4:,,Calculul volumelor de lucru la: tencuirea, gletuirea, placarea, zugrăvirea, vopsirea, tapetarea,etc. suprafeţelor”.
Tabela 5:,,Calculul volumelor de lucru la vopsirea: uşilor, ferestrelor, vitrinelor şi porţilor”.
Nr.Denumirealucrărilor şi confecţiilor
Unitatea de
măsură
Dimensiunileconfecţiilor
(m)
Cantitatea(buc)
Aria (m²)Coeficientul
de trecere
Aria vopsită (m²)
uşii ferestrei porţii uşilor ferestrelor porţilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Tabela 6:,,Calculul volumelor de lucru la executarea pardoselelor”.
Nr.Denumirealucrărilor şi încăperilor
Unitatea de măsură
Denumireapardoselei
Dimensiunileîncăperii
(m)
Aria (m²)
încăperii dezlocuită pardoselei
1 2 3 4 5 6 7 87.Metodele de executare a LCM.În procesul elaborării planului calendaristic este necesar de stabilit metodele de executare a LCM, tipurile de maşini şi mecanisme moderne, precum şi norma complet necesară.
24
În scopul ridicării productivităţii muncii se recomandă: automatizarea maximă a proceselor cu utilizarea maşinelor, mecanismelor şi utilajelor moderne, forţelor de muncă calificate, introducerii resurselor materiale şi tehnologiilor performante.Toate acestea vor fi luate în vedre de către elevi la determinarea consumului de manopereă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor. Tabela 7:,,Metodele de executare a LCM”.
Nr. Denumirea lucrărilor Metodele de executareTipul şi marca maşinii, mecanismului sau
normei complect1 2 3 4
8.Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor.Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor W(h-om) şi cheltuielilor de timp a mecanismelor W(h-ut) la executarea LCM se produce cu scopul elaborării planului calendaristic, în baza tabelei 1:„Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”, în conformitate cu IND în vigoare, ţinînd cont de unitatea de măsură a fiecărui tip de proces.Manopera: Wmun.=Vl. • Nt.(h-om).Cheltuieli de timp a mecanismelor: Wmec.=Vl.•Nt.(h-ut), unde: Vl-volumul de lucru (m³,m²,t,etc).Nt.-normativ de timp din IND(h-om, h-ut).Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM. se redă în formă de tabelă.
Tabela 8:,,Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM”.
Nr. Denumirea lucrărilor U/mVolumul de lucru
Simboldupă IND
Normativ de timp Manoperamuncitorilor(h-om)/ (zi-om)
Cheltuieli de timp a
mecanismelor(h-ut)/(zi-ut)
Componenţaechipei(om)
muncitori (h-om)
mecanisme(h-ut)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 101. Nivelarea terenului
natural cu buldozerul: DЗ17; D318; D342.
Scoaterea stratului fertil cu buldozerul.
100m²
100m³
Ts E04 A1
TsC18A1
0,125
2,1
Buldozerist VI-1
25
2.
Exavarea gropii sau tranşeului de fundare cu excavatorul ciclic de marca: EO565; EO656 cu cupa: directă sau inversă cu V=1,0 m3.
Executarea elementelor monolite a clădirii: •fundaţii; radier general:-cofrarea şi decofrarea-armarea -betonarea:f.con.,rad./f.iz.•stîlpi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.•grinzi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.•pereţi sau diafragme:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
CB 03ACC 01F/D
CA03E
CB03FCC02LCA04D
CB03ECC02LCA04D
CB03DCC02JCA05D
1,050,053/0,059
4,5
1,30,075,4
1,040,075,4
0,980,0624,95
0,675
0,0220,0010,955
0,0220,0010,955
0,0220,0010,955
MacaragiuVI-1
DulgherIV-1II-1
Fierar
26
•planşee sau scări:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.•fundaţii: beton ciclopean-cofrarea şi decofrarea-armarea -betonarea•stîlpi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.•grinzi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.•pereţi sau diafragme:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.•planşee sau scări:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.•bloc de fundare:-bloc talpă de fundare-bloc perete de fundare
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
bucbuc
CB03ECC02FCA04D
CB03FCC02LCA04B
CB03FCC02LCA04D
CB03ECC02LCA04D
CB03DCC02JCA05D
CB03ECC02FCA04D
CP51CCP50C
1,040,0245,4
1,30,073,850
1,30,075,4
1,040,075,4
0,980,0624,95
1,040,0245,4
1,290,853
0,022
0,955
0,0220,0010,400
0,0220,0010,955
0,0220,0010,955
0,0220,0010,955
0,022
0,955
0,2950,279
IV-1II-1
BetonistIV-1II-1
5.
Montarea grinzelor de fundare cu:V1≤2m3
V2>2÷≤6m3
V3>6÷≤10m3
V4>10÷≤14m3.
buc
CP05ACP05BCP05CCP05D
2,22,83,54,2
0,91,051,21,35
Macaragiu VI-1
MontatorIV-1III-2II-1
6. Executarea hidroizolaţiei:•orizontale cu:
m2
Izolator
27
-mortar de ciment•verticale cu:
-mastic de bitum-material în rulou.
IzF50A
IzF04FIzF04C
0,38
0,060,1
0,004
0,0130,013
IV-1II-1
7.
Umpluturi:•astuparea gropii sau tranşeii de fundare cu buldozerul.•compactarea solului pe straturi cu:-placa vibratoare de marca: ИЭ4505; 4502-compactor remorcat de marca: DУ39A.
100m3
TsD02 C1
TsD06A1
TsD09A1
4,4
3,25
0,47
4,9
3.68
Buldozerist VI-1
MuncitorII-1
8.
Executarea clădirii:•stîlpi prefabricaţi cu volumul:V1≤2m3
V2>2÷≤6m3
V3>6÷≤10m3
V4>10÷≤14m3
V5>14÷≤20m3 cu macaraua: MKГ25 KБ100.
buc
CP03ACP03BCP03CCP03DCP03E
6,09,014,017,522,0
1,32,33,54,86,5
8.1 •grinzi de rulare cu:V1≤2m3
V2>2÷≤6m3
V3>6÷≤10m3
V4>10÷≤14m3.
bucCP05ACP05BCP05CCP05D
2,22,83,54,2
0,91,051,21,35
28
MacaragiuVI-1
MontatorVI-1 V-1IV-2 III-1
II-1
LăcătuşIV-1
MuncitorII-1
SudorVI-1IV-1
IzolatorIV-1II-1
8.2
•grinzi sau ferme de acoperiş, ferme pană, cu:V1≤2m3
V2>2÷≤ 6m3
V3>6÷≤14m3.
buc CP06ACP06BCP06C
L≤12/>12m
10,0/ 12,013,0/ 15,616,0/ 19,2
2,5/3,03,2/ 3,854,0/ 4,8
8.3
•chesoane, planşee cu L=6m, plăci de cornişă şi a ementele scării la clădiri industriale.
buc CP07A 2,2 0,85
8.4•panourilor de pereţi la hale industriale.
buc CP08A 3,15 0,6
8.5 •elemente prefabricate a clădirilor civile din panouri mari cu h≤35m.
buc
CP09B 4,05 1,08.6 •elemente prefabricate a
clădirii civile cu structură din beton armat monolit, mixtă sau zidărie cuh≤35m, dacă:
V≤0,2m3
V>0,2m3.buc
CP10ACP10B
0,952,45
0,1650,59
8.7 •guri de ventilare din beton armat.
bucCP14A 1,5 0,05
•podeste şi rampe buc CP55E 2,362 0,531
29
8.8•construcţiir metalice:-stîlpi grei-ferme grele-stîlpi şi ferme în structuri uşoare-cadru luminătorului-contravîntuiri-balustrada-ferestre metalice H1.2/1.8
-luminătoare metalice.
t
kg
m2
CL01BCL05B
CL08ACL05ACL10DCL17B
CK08D/FCK10A
18,012,0
40,015,045,00,2
1.87/1.22.2
1,750,8
0,151,059,4
0.02/0.020.02
8.9
•sudarea pe contur a plăcilor din oţel supra-puse cu:-δ 5÷7mm-δ 8÷10mm-δ 11÷15mm.
mlCP18ACP18BCP18 C
1,251,52,6
8.10
•protecţia anticorozivă a piesilor sudate la h≤35m.
m2 CL41A 1,28
8.11
•monolitizarea: nodurilor sau rosturilor la elementele prefabricate la h≤35m, între: -stîlp şi pahar-stîlp cu stîlp-stîlp şi grinda de rulare-panouri de pereţi sau panouri de acoperiş.
m3
CP20A
CP20B
CP20C
2,75
3,0
0,45
0,77
0,33
0,102
8.12 -stîlpii porţii buc CP03A 6,0 1,3
30
-grindă de legătură -poartă din lemn-poartă din metal.
bucm2
m2
CP05ACK13BCK14A
2,23,41,52
0,90,050,02
8.13
•etaşarea rosturilor între panourile de pereţi la faţadele clădirilor:•civile cu h≤35m:-rosturi verticale-rosturi orizontale•industriale cu h≤35m:-rosturi verticale-rosturi orizontale.
mlCP30ACP30B
CP31ACP31B
1,551,6
1,60,7
0,0530,053
0,0530, 053
8.14 •stîlpi:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.•rigle:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.•pereţi sau diafragme:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.•planşee sau scări:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
m2
kgm3
CB03FCC02LCA04D
CB03ECC02LCA04D
CB03DCC02JCA05D
CB03ECC02FCA04D
1,30,075,4
1,040,075,4
0,980,0624,95
1,040,0245,4
0,0220,0010,955
0,0220,0010,955
0,0220,0010,955
0,022
0,955
MacaragiuVI-1
DulgherIV-1II-1
FierarIV-1II-1
BetonistIV-1II-1
31
8.15
•zidărie din cărămidă după rustuire la pereţi exteriori cu: -H<4m -H≥4m.
m3 CD50C CD50D
5,66 5,52
0,40,35
ZidarIV-1II-1
8.16
•zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi interiori cu:-H<4m-H≥4m.
m3 CD50GCD50H
5,25,05
0,40,35
8.17 •zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi exteriori sau interiori la umpluturi de carcase cu: -H<4m-H≥4m.
m3
CD50JCD50K
5,916,09
0,360,36
8.18 •zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi dispărţitori armaţi cu:
-δ 120mm: -H<4m -H≥4m -δ 65 mm: -H<4m -H≥4m.
100m2
CD51CCD51DCD51ACD51B
170,17135,66146,32112,45
4,224,222,262,26
32
8.19•zidăria pereţilor dispărţitori din plăci de: -ipsos cu: б80;100mm•pereţi dubli din panouri din ghips-carton şi miez din vată minerală cu δ10-12,5cm.
100m2
m2
CD56A
CD12A
96,83
1,2
2,14
0,01
8.20 •zidărie din blocuri de calcar lacustru la pereţi exteriori după rostuire cu: -H<4m
-H≥4m.
m3
CD55ECD55F
6,626,49
0,370,29
8.21 •zidărie din blocuri de calcar lacustru sub tencuială la pereţi exteriori/ interiori cu: -H<4m -H≥4m.
m3 CD55ACD55B
3,723,62
0,370,30
8.22 •prepararea mortarului pe şantier în malaxor: M25c.-v. M50c.-v. M100c.-v. M100c.
m3
CD01B CD01C CD01D CD01E
1.0 1.0 1.0 1.8
0.35 0.35 0.35 0.35
33
8.23 •montarea şi demontarea şchelelor pentru :•zidaria peretilor sau finisarea interioară•izolarea termica sau finisarea fatadei cu h≤30m.
m2
CB16A
CB14A
0,85
0,75 0.0945
8.24•executarea treptelor exterioare din beton. ml CH02A 5.8
8,25 •finisarea suprafeţelor cu panouri SĂNDVICI m2 CD07B 1,05 0,05
9. Executarea acoperişului:‹ Terasă:
•amorsarea suprafeţei pentru aplicarea stratului de difuzie.•strat de difuzie a vaporilor.•bariera cantra vapori:-mastic bituminos -ruberoid pe mastic sau linocron.•strat termoizolant din materiale în formă de: -plăci de polistiren-vată minerală …mm-cheramzit, zgură.•strat de egalizare din mortar.•strat hidroizolant din ruberoid pe mastic sau
m2
m2
m2
m2
m2
m2
m3
m2
IzF01D1
IzF02A
IzF33A
IzF03A1
IzF10BIzF10FIzF11B
IzF18C
IzF19C
0,05
0,02
0,33
0,08
0,120,091,61
0,35
0,0003
0,0055
0,264
0,0275
0,010,0130,28
0,021
IzolatorIV-1II-1
TinichigiuV-1IV-1III-1II-1
34
linocrom, ect.•racordarea hidroizolaţiei pe straturile de străpungere.•strat de protecţie.•finisarea aticului cu foi
m2
buc.
m2
ml
IzE05B 0,08
0,6
0,131,66
0,0127
0,09
0,023
‹ Şarpantă׃•executarea şarpantei.•executarea asterialei.•executarea lucarnelor.•strat hidroizolant din tesatură de fibre de sticlă. •executarea învelitorii din:
-ţiglă olane -foi de ardezie -tablă plană -ţiglă metalică.
•asamblarea jgeaburilor.•asamblarea burlanelor.
m2
m2
buc.
m2
mlml
CE27CCE30ACE42A
CE17A
CE04ACE09BCE05BCE07ACE19BCE21C
2,20,2956,633
0,25
1,20,60,81,150,851.08
0,0600,030,27
0,01
0,0280,210,010,050,010.012
DulgherIV-1II-1
TinichigiuIV-1II-1
10. Asamblarea confecţiilor de tîmplărie:•uşi din lemn.•ferestre din lemn.•uşi din metal.•uşi din profil de aluminiu.•ferestre din profil de aluminiu.•pervaz la uşi: lemn/profil aluminiu.•prevaz la ferestre: lemn/profil aluminiu. •glafuri la ferestre:
m2
m2
m2
m2
m2
ml
m2
ml
CK03BCK01BCK12A
CK21A
CK19A
CK07B/CK26D
CK07B/CK26D
1,651,34,4
0,95
1,1
0,08/0,1
0,08/0,1
0,020,020,02
0,02
0,02
0,01/0,01
0,01/0,01
TîmplarIV-III–I
35
lemn/ profil aluminiu.•vitrine din profil de oţel/aluminiu.•finisarea glafurilor cu foi.
12. Finisarea construcţiei:‹Tencuieli:•preparaera mortarului: -centralizat -pe şantier: M25/M50•izolarea termică a pereţilor cu plăci din polistiren expandat.•împăslitură din fibre de sticlă•tencuială exterioară cu 25mm, manuală.•tencuială exterioară cu ,,TINC” de 2-3mm, manuală.•tencuiala exterioară decorativa la faţade, executată manual.•tencuiala interioară executată manual cu: - 2cm - 2,5cm.
•gletuire interioară de
m3
m2
m²
m²
m²
CF01C/D
IzF10C
CF17C
CF10A
CF30A
CF11A
CF02ACF02A
1,0/1,02,8/2,8
0,16
0,2
1,6
1,22
1,8
1,21,56
0,35/0,0350,7/0,385
0,011
0,0085
0,012
0,0070,0088
TencuitorIV-1II-1
FinisorIV-1
36
5mm executată manual cu amestic uscat la: -pereţi -tavan.‹Placaje:
•placarea pereţilor cu plăci gips-carton de 12,5mm.
•tavane suspendate din gips-carton:- б9,5mm -Armstrong. •placaje din faianţe smălţuită la pereţi.•placaje la pereţi exteriori a faţadelor sau soclului din plăci naturale, artificiale.•placaje din plăci de gresie aplicate pe pereţi la clădiri unicale în: -interior -exterior.•placaje din plăci fibro- lemnoase.•placaje la pereţi cu lambriu.‹Zugrăveli:•zugrăveli simple cu lapte de var în:-exterior/interior alb
-interior color-exterior color.‹Vopsitorii:•vopsitorii obişnuite interioare sau exterioare la pereţi şi tavan cu vopsea în
mecanizat pe:-glet -tencuială.•vopsitorii cu vopsele de email a confecţiilor de tîmplarie: -lemn
-metal.•vopsitorii la balustrade.•vopsitorii la costrucţii metalice ale halelor industriale.•vopsitorii cu vopsele sau lacuri la pardoseli din lemn.•tapetarea suprafeţelor.
•plăci fibrolemnoase: -lipite pe bitum -aşezate pe nisip.
•şapă autonivelantă din ipsos cu 30mm.•beton monolit preparat: -centralizat -şantier cu bitoniera.
•polisteren extrudat.•rulou din ruberoid, linocrom etc., executate intr-un strat.•mastic bituminos.•dale prefabricare din fibrobeton, etc.•vată minerală …mm•cheramzit …mm sub pardoseli.
100m²
m²m²m²
m2
m2
m2
m3
m3
m²
m²
m2
m2
m2
m3
TsC53A/B
CG01AI
CG01ACG01AII
CG01CCG01D
CG01E
CA02ACA02AIzF10B
IzF04B
IzF33A
CG01B
IzF10FIzF11B
6,81
0,460,70,94
0,550,45
0,4
4,65,80,12
0,08
0,33
0,8
0,091,61
2,14
0,1410,150,159
0,0380,01
0,02
0,7250,5750,011
0,0127
0,264
0,028
0,0130,28
IzolatorIV-1II-1
15. Executarea pardoselei:•laminat-fixarea plintei din lemn-lăcuirea plintei.•parchet de stejar -fixarea plentei din lemn -ceruirea parchetului-ceruirea plintei -lacuirea parchetului şi plintei.•linoleum/ mochetă
m2
mlm²m²mlm²ml
m²m²
CG36A/BCG06ACG07CCG05BCG06ACG07ACG07B
CG07CCG33A
1,3/1,550,71,251,80,70,10,03
1,250,85
0,03/0,03
0,03
0,02
ParchetarIV-1II-1
FinisorIV-1II-1
39
-fixarea plintei din lemn -lacuirea plintei.
•plăci de gresie-plintă din plăci.•mozaic monolit -plintă de mozaic -lustruirea mozaicului -lustruirea plintei.•duşumele geluite -fixarea plintei din lemn-vopsirea duşumelilor şi plintei.•mortar de ciment-plintă din mortar.•beton monolit in subsol-plintă de mortar. •beton monolit rezistent la uzură, in hale cu:50mm
-impregmarea pardoselei din beton rezistent la uzură.•asfalt beton cu: -25mm -30mm.•pavaj ornamentat.•plăci naturale.
ml
m2
m²mlm²mlm²mlm²ml
m²m²mlm²
ml
m2
m²
m²m²m²m²
CG06A
CG07CCG17D1CG18ACG11CCG13ACG16ACG16BCG42ACG06A
CN16DCG22ECG24ACG22ACG24A
CG30B
CG31A
CG40ACG40A1DD08A/B
CG19B
0,7
1,252,90,853,41,31,250,50,90,7
0,550,850,750,90,75
2,7
0,8
0,26240,2922
4,44/4,442,86
0,0570,010,057
0,03
0,0440,010,1080,01
0,73
0,15
0,01370,01514
0,34
MozaicarIV-1II-1
BetonistIV-1II-1
AsfaltatorIV-1II-1
16. Executarea pereului:•strat suport din pietriş piatră spartă sub pereu•pereulu propriu zis din:-asfalt 25mm-mortar de ciment 20 mm.
9.Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate.Determinarea necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate se execută în baza tabelei 1:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”, ţinînd cont de procesele tehnologice care se îndeplinesc utilizînd resurse materiale necesare conform IND sau CHuП IV-2-82 ,,Rashod materialov”, prin produsul dintre cantitate, coloana 4 la consumul pentru o unitate, coloana 6, în tabela10.
Tabela 9:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate Forma F29”.
Nr.Denumirea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor
Unitatea de măsură
CantitateaSimbol după
INDConsumul de materiale(t, m3, m2, kg,etc.)
unitate total1 2 3 4 5 6 7Avînd la dispoziţie tabela 9:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate” elaborăm tabela totalizatoare de calcul, capătată prin însumarea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor de acelaş tip, ţinînd cont de unitatea sa de măsură.
Tabela 10:,,Calculul totalizator a consumului de resurse materiale, construcţii şi semifabricate”.
Nr.Denumirea resurselor matriale, construcţiilor şi
semifabricatelorUnitatea
de măsurăCantitatea Marca.
1 2 3 4 510.Elaborarea planului calendaristic. Avînd la dispoziţie toate datele iniţiale la elaborarea planului calendaristic a şantierului îndeplinim completarea tabelei şi trasarea graficului.P.C. este compus din partea stîngă şi partea dreaptă.
41
Partea stîngă: a graficului indică nomenclatura lucrărilor în succesivitatea lor tehnologică, unitatea de măsură şi volumul de lucru, manopera şi cheltuielile de timp a mecanismelor, denumirea mecanismelor,componenţa echipei, numărul de muncitori în echipă, numărul de schimburi şi durata lucrărilor.Partea dreaptă: a graficului indică anul, lunile şi zilele de executare a lucrărilor, se trasează vectori indicînd îndeplinirea fiecărui proces şi durata lui, numarul de muncitori ocupaţi la acest proces şi numarul de schimburi.
42
Lucrările speciale se organizeză respectînd raportul:70 % din durata totală se execută pînă la lucrările de finisare, restul 30 % după terminarea lor. Plan calendaristic
№ Denumirea lucrărilor
Unitateade
măsură
Volumul de
lucru
Mano-pera
(zi-om)
Cheltuielide timp
(zi-ut)
Denumireamecaniselor
Componenţaechipei(om)
Numărul de muncitori în
echipă(om)
Numărul de schimburi
(schimburi)
Duratalucrărilor
(zile)
Anul
LunileZilele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4
5 70 10 15 15 15 20 25 10 10 10 1÷1011.Elaborarea graficului mişcării forţelor de muncă.Graficul mişcării forţelor de muncă se elaborează în baza planului calendaristic elaborat corect. Pe grafic se indică cifre deasupra fiecărui proces, determinînd numărul de muncitori ocupaţi la executarea lucrătorilor în fiecare zi.În timpul proiectării şi elaborării graficului pot apărea pe el salturi sau coborîri, ele apar în cazul organizării incorecte a lucrărilor în planul calendaristic.Organizarea lucrărilor de construcţii în PC, se recomandă de produs în aşa mod, încît pe graficul forţelor de muncă să nu apară salturi sau coborîri, respectînd condiţia: ca numărul muncitorilor pe toată durata de lucru să fie mediu, cu acest scop este necesar de produs unele modificări în PC, schimbînd organizarea proceselor şi iarăşi de corectat graficul.Cu folosirea forţelor de muncă egale pe toată perioada de îndeplinire a LCM, graficul mişcării forţelor de muncă se caracterezează cu coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă, care se determină după relaţia:
Kn.f.m.=(Nmax./Nmed.) ≤ 2,5, unde :Nmax.-numărul maximal de muncitori din GMFM (om).Nmed.-numărul mediu de muncitori din GMFM (om). Nmed.=W/T(om), unde:W-consumul de manoperă a muncitorilor, în zi-om, se capată prin însumarea coloanei 5 din planul calendaristic .T-durata lucrărilor în zile, din planul calendaristic. În procesul de elaborare a GMFM se capătă trei perioade de executare a LCM:I–perioada de desfăşurare a fluxului.II–perioada stabilă a fluxului.III–perioada de restrîngere a fluxului.
Graficul mişcării forţelor de muncă N
II
43
N max
I III
12.Elaborarea graficului de aprovizionare şi consum de resurse materiale.Graficul de aprovizionare şi consum de resurse materiale se elaborează în baza planului calendaristic, cu scopul determinării timpului de aprovizionare şi consum a resurselor materiale, construcţii şi semifabricate.Graficul se compune din două părţi: stîngă şi dreaptă. Partea stîngă: indică numărul de rînd, nomenclatura resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.Partea dreaptă: reprezintă vectori orizontali cu linii continui sau întrerupte. Liniile continui pe grafic determină vectorul ce corespunde procesul tehnologic de pe PC, indicînd consumul de resurse materiale, iar cu linii întrerupte mai jos se trasează vectorul ce indică numărul de zile de păstrare la depozit a resurselor materiale.
Graficului de aprovizionare şi consum de resurse materiale
№Denumirea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor
Unitateade
măsurăCantitatea
Marca
AnulLunileZilele
1 2 3 41 2 3 4 5
5 70 10 15 20
13.Elaborarea graficului mişcării maşinelor şi mecanismelor.Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor se elaborează cu scopul determinării timpului şi duratei de funcţionare a maşinelor şi mecanismelor pe şantier la executarea proceselor îndeplinite mecanizat. Graficul este compus din două părţi: stîngă şi dreaptă.Partea stîngă: indică numărul de rînd, denumirea maşinei sau mecanismului, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.Partea dreaptă: reprezintă vectori cu linii continue, ce corespund procesului tehnologic de pe PC, indicînd timpul şi durata de funcţionare a maşinei sau mecanismului pe şantier.
Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelorMarca Anul
Numărul muncitorilor Nm. Nm. Nm. Nm.
Durata lucrărilor Dl. Dl. Dl. Dl.
44
№ Denumirea maşiniisau mecanismului
Unitatea de măsură
CantitateaLunileZilele
1 2 3 41 2 3 4 5
5 70 10 15 2014.Calculul indicilor tehnico-economici a PC .În procesul de elaborare a PC a şantierului, este necesar de realizat cîteva variante de executare a LCM şi de ales varianta optimală, care permite execuatrea construcţiei în termeni normativi, cu o economie maximă de resurse materiale şi un consum minim de manoperă şi cheltuieli de timp a mecanismelor. Cu scopul comparării variantelor realizate se calculă următorii ITE a PC:Durata lucrărilor după CHuП 1.04.03-85, în luni.Durata lucrărilor după PC, în luni.Volumul constructiv a construcţiei, din ITE a parţii arhitecturale, în m³.Manopera muncitorilor, în zi-om, se capătă prin însumarea coloanei 5 din PC.Cheltuieli de timp a mecanismelor, în zi-ut, se capătă prin însumarea coloanei 6 din PC.Cheltuieli de manoperă la un m³ de construcţie, se capătă prin raportul manoperei muncitorilor W zi-om la volumul construcţiei m³, în zi-om /m³.Numărul maximal de muncitori, în om, din GMFM.Numărul mediu de muncitori, în om, din GMFM.Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă.Mărimea ITE se redau în tabela de pe coală.
Tabela 11:„Indicii tehnico-economici”.
Nr.Denumirea indicilor
Unitatea de măsură
Mărimea indicilor
1 2 3 41. Durata lucrărilor după CHиП luni2. Durata lucrărilor după PC luni3. Volumul constructiv a construcţiei m3
4. Cheltuieli de manopera a muncitorilor zi-om5. Cheltuieli de timp a mecanismelor zi-ut6. Cheltuieli de manopera la 1m3 de construcţie zi–om/m3
7. Numărul maximal de muncitori om8. Numărul mediu de muncitori om9. Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă
5 70 15 20
15.Planul general de construcţii.PGC este planul şantierului de construcţii pe care se indică: distribuirea clădirii sau clădirilor ce se construiesc, clădirile existente, maşinele şi mecanismele de construcţii, obiectele gospodăreşti: instalaţiile tehnologice, depozitele de şantier, clădirile provizorii, autodrumurile, reţelele inginereşti, zonele periculoase, etc.
45
PGC a şantierului se elaborează de către organizaţiile de construcţii, în componenţa PEL.Principiile de bază la protectarea PGC sunt.Proiectarea în confirmitate cu CHиП.PGC trebuie să prevadă organizarea raţională a fluxurilor.Amplasarea clădirilor provizorii şi instalaţiilor temporare: de distribuit pe suprafaţa şantierului nedestinată construcţiei, respectând cerinţele de securitate a muncii şi antiincendiare.Durata executării construcţiilor temporare să fie minimă.Clădirile provizorii să fie de tip: montabile-demontabile sau mobile.Depozitele de materiale, de amplasat în zona: maximă de consum, zona macaralelor şi autodrumurilor.Amplasarea mecanismelor pe teritoriul şantierului, trebue să satisfacă cerinţele tehnologice de executare a LCM.Lungimea reţelelor temporare inginereşti să fie minimă.Date iniţiale la proiectarea PGC a şantierului servesc:Planul general a clădirii.PC şi FT a şantierului.Calculul necesităţii în resurse materiale, maşini, mecanisme şi forţe de muncă.Necesitatea în schiţe a proceselor de lucru.Normativele de proiectare, etc.PGC se elaborează pentru fiecare perioadă a: lucrărilor infrastructurii, suprastructurii şi de finisare a clădirii.În proiectul de curs, PGC este elaborat la etapa lucrărilor de:...(terasamente, montare, finisare, etc.).16.Elaborarea PGC.
În procesul de elaborare a PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:La trasarea autodrumurilor temporare se recomandă de respectat distanţa între: autodrumuri şi suprafaţa depozitelor, care trebuie să fie de 0,5-1m; autodrum şi calea de rulare a MAB 6,5÷12,5m; autodrum şi axa căii de rulare a macaralei turn 3,75m; autodrum şi îngrădire ≥1,5m, lăţimea autodrumurilor într-un sens 3,5÷5,5m, în două sensuri 5,5÷8m; raza curburii autodrumului R=12÷30m. În cazul proiectării autodrumului într-un sens este necesar de amplasat fîşii cu lăţimea de 3m, pentru trecerea autocamionului la descărcare; de organizat autodrumurile în formă de inel, în cazul liniei moarte, se recomandă de prevăzut o suprafaţă de manevrare cu dimensiunile mai mari de 12×12m.La proiectarea maşinelor şi mecanismelor se recomandă de respectat ca: locul de amplasare sau calea de rulare a MAB trebuie să satisfacă fişele tehnologice elaborate; la amplasarea căii de rulare a macaralei turn este necesar de indicat suporturile de sprigin a căii de rulare; conectarea macaralei la reţeaua temporară de alimentare cu energie; cuplarea cu pămîntul şi îngrădirea zonei periculoase; lungimea căii de rulare a macaralei turn trebuie să fie mai mică decăt lungimea construcţiei cu valoarea deschiderii braţului; lăţimea căii de rulare a MAB se determină în baza gabaritelor şi razei de rotire a platformei rolative; pe axa căii de rulare a MAB se indică cu o săgeată direcţa de mişcare; în cazul MAB este necesar de prevăzut suprafeţe de rezervă pentru fiecare permutare a macaralei pe tot perimetrul clădirii; dimensiunile acestor suprafeţe trebuie să satisfacă gabaritele utilajului de primire a amestecurilor de mortare sau betoane; deasemenea prevăzute treceri a autobasculantelor spre suprafeţele de primire a acestor amestecuri, precum şi suprafeţe de manevrare.La amplasarea depozitelor de şantier se respectă următoarele cerinţe ca: parcurgerea resurselor materiale a căii minime de rulare pe şantier; amplasarea depozitelor deschise de produs pe toată lungimea frontul de lucru paralel cu axa de deplasare a macaralei; între depozite de amplasat
46
treceri; dimensiunile depozitelor să satisfacă amplasarea prefabricatelor pe ele; hotarele depozitelor deschise trebuie să treacă de la marginea drumului la o distanţă≥0,5m; primirea amestecurilor de mortar sau beton trebuie prevăzut pe una sau două suprafeţe speciale, amplasate în zona de lucru a macaralei.La distribuirea clădirilor provizorii se respectă următoarele cerinţe ca: distanţa de la frontul de lucru pînă la clădirile provizorii să fie≤500m, pînă la vicee≤100m, amplasarea lor în zona periculoasă a macaralei este interzisă; amplasarea de produs prin respectarea cerinţelor de securitate a muncii şi măsurile antiincendiare.La trasarea reţelelor inginereşti se recomandă de respectat ca: amplasarea reţelelor temporare de apă, canalizare şi energie de produs pe suprafeţele libere a şantierului; de indicat locurile de racordare a conductelor, lungimea reţelelor trebuie să fie minimă; racordarea reţelei temporare de alimentare cu energie la cea permanentă de produs prin transformator; reţeua temporară de alimentare cu energie de trasat pe stîlpi din lemn distribuiţi la distanţa de 20÷40m unul de la altul amplasaţi pe tot perimetrul şantierului, locurile de muncă de iluminat utilizînd turnuri mobile de iluminare; amplasarea iluminatoarelor de produs la colţurile şantierului în scopul formării vizibilităţii maxime; hidranţii antiincendiari de amplasat peste 300 de metri unul de la altul, racordîndu-se la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, distanţa hidranţilor de la autodrum să fie 2m; amplasarea havuzurilor în apropierea zonei fronturilor de lucru, racordarea lor de produs la reţeua temporară de apă; îngrădirea şantierului de produs pe tot perimetrul la o distanţă 2m de la marginea: autodrumurilor, clădirilor provizorii sau depozitelor de şantier; îngrădirea să fie dotată cu poartă cu inscripţia: „Intrare” sau „Ieşire”; îngrădirea zonelor periculoase de pe teritoriul şantierului; hotarele zonelor periculoase depind de înălţimea la care se execută lucrările, la macarale orientativ se primeşte cu 5m mai mare decît deschiderea braţului; se indică trotuarele de circulaţe a muncitorilor; reţeua de energie se trasează de culoare roşie, apa cu albastru, iar canalizarea de culoare neagră.17.Calculul suprafeţei depozitelor de şantier.În procesul de elaborare a PGC, este necesar de proiectat depozitele de şantier.
În practica de construcţie cea mai raţională metodă de organizare a LCM este: cea din mijloacele de transport sau montarea în blocuri mari, ţinînd cont de faptul că cantitatea de depozitare a resurselor materiale la depozitele de şantier este minimă, însă aceste metode nu au o largă răspândire, deacea este necesar ca unele resurse materiale să fie depozitate.În dependenţă de proprietăţile fizico-mecanice a resurselor materiale, utilizate la executarea LCM, se cunosc următoarele tipuri de depozite de şantier: deschise sau închise.În procesul proiectării pe PGC a depozitelor de şantier, se recomandă de respectat următoarele cerinţe:Determinarea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate.Stabilirea metodei de depozitare şi duratei de păstrare la depozit a resurselor materiale.Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier.Stabilirea cantităţii şi dimensiunile depozitelor.Locul de amplasare şi poziţionare a depozitelor pe teritoriul şantierului.Stabilirea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate, se execută conform tabela 11:„Calculul totalizator a consumului de resurse materiale, construcţii şi semifabricate”, iar metoda de depozitare a resurselor materiale se execută conform tipului de resurse materiale care trebuie depozitate, în dependenţă de CHиП, vezi tabela13: „Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă.
Tabela 12:„Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă”.
47
Nr.
Denumirea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor
Unitatea de măsură
Norma de depozitarela 1m2, q
Tipul depozitului
1 2 3 4 5
1 Construcţii prefabricate m3 0,3÷2,5 deschis2. Cărămidă mii buc. 0,7 deschis3. Calcar lacustru m3 1÷1,5 deschis4. Panouri de cofraj m2 40÷50 deschis5. Panouri din׃ vată minerala, plăci din polistiren expandat, plăci din polistiren extrudat m3 2÷3 Închis6. Ipsos, amestec uscat, adezivi p/u faianţă sau gresie, ciment t 2÷2,5 închis7. Plăci din ghips–carton m2/foi 2,0/300 închis8. Nisip, piatră spartă, pietriş, cheramzit, zgură m3 2÷2,5 deschis9. Mastic bituminos kg 900 închis10. Blocuri de uşă sau fereastră m2 44÷45 închis11. Var stins, vopsele, lacuri, ulei natural, diluant, dizolvant kg 600÷800 închis12. Linoleum, mochetă, parchet, laminat, faianţă, gresie m2 80÷100 închis13. Plăci fibrelemnoase m3 0,4 închis14. Plăci din: beton, materiale naturale, mozaic, etc. m3 1,5 închis15. Ruberoid, linocrom, carton bitumat m2/rul. 200÷360/15÷22 închis16. Construcţii metalice kg 500÷700 închis17. Foi de azbociment, foi zincate, ţiglă metalică, olane m2 125÷200 închis18. Sticlă m2 170÷200 închis19. Lemn rotund, cherestea m3 1,2÷2,0 închis20. Spirt, motorină, benzină kg 600÷800 închis
Durata de păstrare la depozit a resurselor materiale se stabileşte: pentru depozite deschise 3÷5 zile, închise 10÷15 zile.Calculul suprafeţelor depozitate pe şantier depinde de rezerva de materiale ce trebuie depozitate, care se calculă conform relaţiei:
Qrez.=(Qtot. T)••n•k(m2, m3, t, etc.), unde :Qtot.–cantitatea totală de resurse materiale, construcţii şi semifabricate necesare pentru executarea LCM (m², t, m³, etc.).T–durata de executare a lucrarilor, conform PC (zile).-coeficientul aprovizionării neritmice cu resurse materiale la depozit, primit 1,1.n–durata de păstrare a resurselor materiale la depozit, ţinând cont de metoda depozitării (zile).k-coeficientul consumului neritmic de resurse materiale, primit 1,3.Cunoscând rezerva de materiale la depozit, aflăm suprafaţa utilă a depozitelor de şantier după relaţia:
Au.=Qrez.q(m2), unde:q–norma de depozitare la 1m² de suprafaţă, se determină conform tabelei 13. Aflăm suprafeţele reale a depozitelor de materiale de pe şantier, ţinând cont de treceri, după relaţia:
Ar.=Au.( m²), unde:-coeficient ce ţine cont de utilizarea suprafeţei depozitului, şi trecerile între depozite, primit 0,6÷0,7.Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier se execută în tabelă.
48
Tabela 13:,,Calculul suprafeţelor depozitelor”.№ D
enum
irea
res
urse
lor
mat
eria
le c
onst
rucţ
iilo
r şi
sem
ifab
rica
telo
r
Uni
tate
a de
măs
ură
Nec
esit
atea
tota
lă.
Qto
t.(t,
m³,m
²)
Dur
ata
asam
blăr
ii.
T (
zile
)
Nor
ma
cons
umul
ui în
sc
him
bQ
tot/
T
Dur
ata
de p
ăstr
are
la
depo
zit.
n(zi
le)
Coe
fici
entu
l ap
rovi
zion
ării
ne
ritm
ice
cu m
ater
iale
=1,
1.
Coe
fici
entu
lco
nsum
ului
ner
itm
ic d
e m
ater
iale
, k=
1,3
Rez
erva
la d
epoz
it,
Qre
z.(m
², m
³, t)
Nor
ma
de d
epoz
itar
e la
1m
² de
supr
afaţ
ă q
(m
2 , m3 , t
)
Sup
rafa
ţa u
tilă
a
depo
zitu
lui A
u.(m
²)
Coe
fici
ent d
e ut
iliz
are
a su
praf
eţei
dep
ozit
ului
=
0.6
Sup
rafa
ţa r
eală
a
depo
zitu
lui.
Ar.
(m²)
Met
oda
depo
zită
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 EBAMateriale în vrac
m3
m3
3÷5
1.1 1.3
0,3÷2,5
0.6
deschis2 CărămidăCalcar lacustru
mii bucm3
0,71÷1,5
3 Mastic bituminosElemente metalice
tt
10÷15
0,90,5÷0,7
închis
4 UşiFerestre.
m2
m2 44÷455 Materiale:- în rulou
-în foi. m2
m2 80÷3606 Materiale:- lichide
-purverulente.kgt
600÷8002÷2,5
Având calculată tabela 13 determinăm:Determinăm suprafaţa totală a depozitelor: închise: DÎ m2 şi deschise: DD m2, prin sumarea coloanei 14.Stabilim: numărul de depozite şi dimensiunile: N... DÎ m..; N DD m., în conformitate cu suprafaţa reală a fiecarui tip de depozit. 18.Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii.În procesul de elaborare a PGC este necesar de stabilit: nomenclatura şi dimensiunile clădirilor provizorii, care se ia în dependenţă de raionul construcţiei şi durata de executare a LCM.Clădirile provizorii se clasifică după destinaţie în:Clădiri de serviciu: oficii, încăperea dirigintelui de şantier, post de trecere, etc.Clădiri de locuit şi obşteşti: cămine, magazine, etc.Clădiri sanitaro-igienice: vestiare, lavuare, duş, etc.Clădiri tehnologice: ateliere, obiecte tehnologice, etc.Edificiile temporare de pe teritoriul şantierului de construcţii sunt: autodrumurile, trecerile către zonele mecanismelor, trotuarele, reţelele inginereşti, suprafeţele de ansamblare în blocuri mari a construcţiilor şi îngrădirea cu indicarea punctelor de „intrare” şi „ieşire”.În depedenţă de cerinţele constructive, clădirile provizorii pot fi:Inventare: de tip montabile-demontabile, mobile sau container.Neinventare: de o singură folosire.
49
Executarea LCM pe teritoriul şantierului se îndeplinesc de către muncitori calificaţi, dirijaţi de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, deservirea şantierului se înfăptueşte de slujbaşi iar paza bunurilor materiale de către serviciu de pază.Determinarea numărului de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, slujbaşi şi paznici a şantierului de construcţii se stabileşte în baza raportului procentual, în conformitate cu numărul maximal de muncitori, din GMFM, în raport cu tabela15.
50
Tabela 14:„Raportul procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii”.
№Tipul construcţiei Muncitori Maiştri, ingineri
tehnici, diriginţi de şantier
Slujbaşi Paznici
1.2.3.4.
IndustrialăCivilăAgricolăInginerească
83,985,083,083,3
11,08,013,09,1
3,65,03,06,2
1,52,01,01,4
După stabilirea nomenclaturii clădirilor provizorii, raportului procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii, aflăm suprafeţele clădirilor provizorii, conform numărului maximal de muncitori care lucrează pe şantier luat din GMFM şi suprafeţele normative pentru un om, după relaţia: Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)•k(om), unde:Ntot.–numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier (om).Ni.t.–numărul maiştrilor, inginerilor tehnici, diriginţi de şantier (om).Nsl.–numărul slujbaşilor (om).Np.–numărul paznicilor (om).K–coeficientul ce ţine de concedii sau îmbolnăviri, primit 1,05÷1,06.
În baza PC de executare a clădirii: civile, industriale, agricole sau inginereşti, numărul maximal Nmax de muncitori din GMFM constituie:...de oameni.În aşa caz, numărul de muncitori N constitue :
N=(Nmax./...%)•100% (om), unde:Nmax.–numărul maximal de muncitori, om, din GMFM.... % –procentajul muncitorilor, din tabelă 15.Atunci rezultă că: 1% din numărul muncitorilor N constituie: 0, ...om, deci:Ni.t.= ... i.t.• 0,... = ...(om). Nsl.= ... sl. • 0, ... = ...(om).Np.= ... p. • 0, ... = ... (om).În baza calculelor efectuate determinăm numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier, după relaţia:
Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)• k(om).Cunoscînd numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier, determinăm suprafeţe clădirilor provizorii în tabelă.
2 Încăperea de odihnă Ntot. 100 0,75 Vagon mobil3 Dispecerat 1 100 7,0 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil4 Post de trecere 100 6÷9 6÷9 4,0×2,7×2,9 Container
B. Încăperi industriale:5 Vestiar Ntot. 70 0,7 Vagon mobil6 Lavuar cu duş Ntot. 50÷80 0,54 Vagon mobil
7Încăpere de încălzire şi uscare a hainelor
Ntot. 40 0,2 Vagon mobil
8 Încăpere de primire a hranei Ntot. 80÷100 1,0 Vagon mobil9 Punct medical 1 100 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil10 Viceu Ntot. 100 0,1 Container
C.Încăperi industriale:11 Staţie de tencuit 4,5×2,512 Staţie de zugrăvit 8×2,8
Completarea tabelei:Coloana 6: se primeşte prin produsul dintre numărul muncitorilor coloana 3, la suprafaţa pentru o unitate, coloana 5.Coloana7: se determină conform următoarelor tipuri de clădiri provizorii:Vagon mobil: 4×2,7×2,9m; 6×2,7×2,9m; 7,8×2,6×3,9m; 8,5×3,1×3,9m; 9×2,7×3,9m; 11,1×3×3,9m.Container: 3,0×2,0×2,9m; 3,0×3,0×2,9m; 6,0×3,0×2,9m.În procesul de proiectare a clădirilor provizorii pe PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:Distanţa pînă la construcţiile ce elimină gaze toxice sau praf trebuie să fie ≥50m.Distanţa de la locurile de muncă pînă la robinete sau havuze de apă trebuie să fie≤75m, vicee≤200m.Poziţionarea pe plan a resurselor materiale şi racordarea reţelelor temporare de produs în zonele nepericuloase.Reprezentarea pe plan conform СHиП.19.Calculul necesităţii şantierului în apă potabilă.În procesul de proiectare a PGC este necesar de calculat şi amplasat pe el reţeaua temporară de alimentare cu apă potabilă, cu acest scop este necesar de calculat şi stabilit următoarele cerinţe:Consumul de apă pentru deservirea proceselor.Consumul de apă pentru necesitatea social-sanitară.Consumul de apă pentru alimentarea duşului.Consumul de apă în caz de incendiu.Organizaţia ce alimentează şantierul cu apă potabilă.Locurile de racordare a reţelei temporare la cea permanentă.Concretizarea schemelor de amplasare pe PGC a reţelei temporare de apă.Traseul reţelei temporare de alimentare cu apă să fie minim.Diametrul conductei reţelei temporare.
52
Determinarea necesităţii şantierului în apă potabilă, la proiectarea pe PGC a reţelei temporare de alimentare cu apă, se recomandă de efectuat în conformitate cu PC, ţinînd cont de perioada, cu consumul de apă maximal, precum şi necesităţile în apă pentru cerinţele social-sanitare, duş şi incendiu. Calculul consumului total de apă pentru alimentarea şantierului se determină după relaţia:
Qtot. =0,5• (Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s), unde:Qn.i.;Qc.s.s.;Qn.d.; Qn.a.–respectiv: consumul de apă pentru următoarele necesităţi: industrială, cerinţe social-sanitare, duş şi antiincendiară (l/s).Determinarea consumului de apă pentru necesitatea industrială se produce în conformitate cu normele de consum pentru o unitate.În scopul determinării consumului maximal de apă, pentru necesitatea industrială, se elaborează un grafic.
Tabela 16:„Graficul consumului de apă pentru necesitatea industrială”Nr.
2 Alimentarea şi spălarea excavatorului buc. 1 80÷120
3 Întreţinerea betonului m 3 65÷135
4 Stropirea cărămizilor şi prepararea mortarului mii buc. 65÷135
5 Tencuirea şi gletuirea suprafeţelor m 2 7÷8
6 Zugrăvirea suprafeţelor m 2 0,5÷1
7 Compactarea solului m 3 150
8 Compactarea pietrişului m 3 4÷10
9 Alimentarea compresorului m 3 4÷10
Total: Qmax...(l/sch).
Coloana 4, se înscriu din PC cantitatea în schimb, în: m2 ,m3, buc., etc.: căpătată prin raportul dintre volumul de lucru a procesului la durată; numărul mecanismelor(buc.).Coloana 5, se înscrie norma de consum pentru o unitate.Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.Coloanele 7;8, etc, consumul de apă, coloana 6 se repartizează în luna, în care se realizează procesul, conform planului calendaristic. Consumul de apă total: Qmax, în l/sch., se capătă prin însumarea consumului în fiecare lună.În baza graficului elaborat se stabileşte luna, în care consuml de apă la executarea proceselor este maximal Qmax, servind ca bază la detreminarea consumului de apă, pentru cerinţele industriale, după relaţia:
Qn.i.=Qmax•K1 (t1•3600)(l/s), unde:∑Qmax–consumul maximal de apă la executarea proceselor de construcţii (l/sch).K1–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, primit 1,5.
53
t1–durata de consum a apei, 8 ore. Consumul de apă pentru cerinţele social–sanitare se determină în baza PGC proiectat, numărului maximal de muncitori ce se folosesc de serviciile comunale şi norma de consum, tabela 18.
Tabela 17:„Norma de consum pentru cerinţele social-sanitare”.
Nr. Consumatorii de apă Unitate de măsură
Norma de consum „K” (l)
Coeficientul neritmicităţii consumului de apă
Durata de consum(h)
1 2 3 4 5 61 Cerinţe social-sanitare 1mun. 10÷15 3 82 Cerinţe social-sanitare şi cu canalizare 1mun. 20÷25 2 83 Duş 1mun. 30÷40 1 0,75
Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, după relaţia:Qmax = Ntot.• K(l/sch.), unde :
Ntot.–numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier din tabela 15.K–norma de consum pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 17.
Determinăm consumul de apă în secundă, pentru cerinţele social–sanitare, după relaţia: Qc.s.s.=Qmax•K2 (t2•3600)(l/s), unde:
K2–coeficientul neritmicităţii consumului de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 19.t2–durata schimbului, primit 8 h.Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru alimentarea duşului, după relaţia :
Qmax=(70÷80 %)Ntot.•K(l/sch.), unde:K–norma de consum pentru necesitatea în duş, din tabela 19.Determinăm consumul de apă în secundă, pentru alimentarea duşului, după relaţia:
Qn.d.=Qmax•K3 (t3•3600)(l/s), unde:K3–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, din tabela 18.t3–durata funcţionării duşului, primit 45min=0,75 ore.Cu scopul combaterii incendiilor care pot apărea pe teritoriul şantierului, se recomandă de amplasat: la o distanţă de 2m de la autodrumuri doi hidranţi antiincediari cu diametrul 100mm, care se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, cu debitul unui hidrant de 5 l/s, ceea ce rezultă ca necesitatea totală în apă pentru stingerea incendiului este de 10 l/s.Determinăm consumul total de apă, după relaţia:
Qtot.=0,5(Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s),Calculăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă, după relaţia:
D=35,69 √(Qtot./V)(mm), unde:V–viteza apei în conducte, primită 0,7÷1,5 m/s.
54
Luînd în consideraţie că industria metalurgică produce hidranţi antiincendiari cu diametrul 100mm, rezultă că şi diametrul conductei temporare de apă va fi egală cu 100mm, ceea ce nu-i econom, deaceea hidranţii antiincediari se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă potabilă, iar diametrul conductei temporare se calculă, după relaţia:
Btot.=Qn.i.+Qcs.s.+Qn.d.(l/s).Cunoscînd consumul total de apă, determinăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă potabilă.
D=35,69 √(Qtot./V)(mm).În baza calculului efectuat a diametrului conductei temporare, stabilim diametrul standard de: 6;8;10;15;20;25;32;40;50;70;80;90;100mm
55
20.Calculul necesităţii şantierului în energie electrică.Proiectarea reţelei temporare de alimentare cu energie pe PGC se execută în procesul de organizare a LCM, hotărînd următoarele cerinţe:Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru cerinţele industriale.Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea exterioară.Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea interioară.Calculul puterii şi determinarea mărcii transformatorului.Traseul reţeli temporare de alimentare cu energie, trebuie amplasat raţional, avînd o lungime minimă.Stabilim organizaţia ce furnizează energia electrică.Locurile de racordare a reţelei temporare de energie la cea permanentă.Stabilirea consumatorilor de enegie de pe şantier.
Luînd în vedre toate necesităţile şantierului în energie electrică, se detrmină puterea transformatorului, după relaţia:Wtr.=(Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.)•K(kw), unde:
Wil.ind.–puterea reţelei pentru cerinţele industriale (kw).Wil.ext.–puterea reţelei la iluminarea exterioară (kw).Wil.int.–puterea reţelei la iluminarea interioară (kw).K–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.În scopul determinării puterii reţelei pentru cerinţele industriale se elaborează un grafic:
Tabela 18:„Graficul puterii reţelei pentru cerinţele industriale”.
Nr. Consumatorii de energieUnitatea de
măsurăCantitatea
(buc)
Consumul de energie (kw) Anul
unitate totalLunile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121 Agregat de sudat buc 252 Perforator buc 0,63 Agregat de tencuit buc 5,254 Agregat de gletuit buc 1,55 Macara cu lbr.=2,2 m buc 3,36 Compresor buc 4,07 Vibrator de adîncime buc 0,88 Riglă vibratoare buc 0,69 Agregat de vopsit buc 0,27
10 Agregat de şlifuit parchet buc 2,2Total: ∑Pil.ind.
(k w).
Completarea graficului:
56
Coloana 2, se înscriu maşinile şi mecanismele utilizate la executarea LCM, a căror echipament de forţă este electric.Coloana 4, se stabileşte cantitatea consumatorilor, în bucăţi.Coloana 5, se înscrie norma de consum, în kw, vezi tabela 19.
Tabela19:,,Puterea motoarelor electrice a maşinilor de construcţii”.
Nr. Denumirea maşinii MarcaPuterea
motorului (kw)1. Macara turn KБ 100 40
2. Ascensor de şantier ТП-5 7,03. Troliu de şantier ТЛ-14 3,74. Perforator ИЭ-4712 0,65. Agregat de topit bitum CO-19/CO-10A 1,5/60,06. Macara cu lbr.=2,2 m T-108 3,37. Pompă de mortar CO-48Б 2,28. Malaxor C-23 1,259. Agregat de tencuit CO-57A 5,2510. Staţie de tencuit. ,,Saliut” 10,011. Agregat de vopsit CO-74A 0,2712. Pulverizator CO-61 0,2713. Autoîncărcător ЭПK-1000 5,614. Agregat de gletuit CO-150 1,515. Compresor CO-7A 4,016. Staţie de zugrăvit CO-115 40,017. Agregat de şlifuit parchet CO-155 2,218. Agregat de sudat linoleum ,,Pilad–28” 0,919. Agregat de rochetat parchet CO-40 1,520. Agregat de şlifuit mozaic CO-17 2,221. Vibrator de adîncime И-18 0,822. Vibrator de suprafaţă ИB-91 0,623. Riglă vibratoare CO-47 0,624. Agregat pentru depunerea bitumului CO-122A 4,925. Agregat de sudat ADD-350/CTЭ-24 25/54
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.Coloanele 7;8;9,etc. Consumul de energie, coloana 6, se repartizează în luna, în care se consumă, conform PC.Consumul total: ∑Pn.ind., în kw, se capătă prin sumarea consumului de energie în fiecare lună.În baza graficului elaborat se stabileşte luna în care puterea reţelei la executarea proceselor este maximală ∑ Pn.ind., servind ca bază la determinarea consumului de energie pentru cerinţele industriale, după relaţia:
Wil.ind.=(∑Pil.ind.•Kc)/cosφ, unde:∑Pn.ind.–puterea reţelei electrice petru cerinţele industriale (kw).Kc–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.Cos φ–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.
57
Tabela 20:„Valorile coeficienţilor Kc şi cos φ”.Nr. Caracteristica puterii consumatorilor Kc cos φ
1 2 3 4
1 Excavator cu echipament de forţă electric 0,5 0,6
2 Agregat de preparare a betonului sau mortarului
0,5 0,65
3 Macara cu echipement de forţă electric 0,3 0,5
4 Transportoare 0,6 0,7
5 Transformatoare de sudat 0,35 0,4
6 Pompe, compresoare şi ventilatoare 0,7 0,8
7 Maşini manuale electrice 0,1 0,4
8 Transformator de încălzire a betonului 0,7 0,75
9 Iluminarea exterioară 1,0 1,0
10 Iluminarea interioară 0,8 1,0
11 Iluminarea depozitelor închise 0,35 1,0
12 Instalaţie de încălzire 0,5 0,85
13 Atelier de reparaţie 0,3 0,65
Calculul puterii reţelei temporare la iluminarea exterioară se compune din următoarele necesităţi:Iluminarea suprafeţelor reale a frontierilor de lucru la executarea LCM.Determinarea puterii de iluminare pentr-o unitate, din tabela 21.
Tabela 21:„Puterea reţelei la iluminarea fronturilor de lucru”.
Nr. Denumirea proceselor
Unitateade măsură
Puterea pentru
unitate (kw)1 Lucrări de terasamente 1000m² 0,5÷0,8
2 Lucrări de betonare 1000m² 1,0÷1,2
3 Lucrări de zidărie 1000m² 0,6÷0,8
4 Lucrări de montare 1000m² 2,4
5 Depozite deschise 1000m² 0,8 ÷1,2
6 Autodrumuri km 2,0÷2,5
58
7 Iluminarea de pază km 1,0÷1,5
8 Iluminătoare buc 0,5
9 Clădiri provizorii 100m² 0,8÷1,2
10 Ateliere de producţie 100m² 1,3÷1,8
Iluminarea suprafeţelor depozitelor deschise, se determină în conformitate cu punctul 17.Iluminarea autodrumurilor, se determină în km, în baza lungimii reale a autodrumului măsurată pe axă, pe PGC.Iluminarea de pază, se determină în km, în baza lungimii reale a îngrădirii şantierului, măsurată pe PGC.Calculul numărului de iluminatoare se produce în baza relaţiei:
N=En.•K•A(Ef.•U•Z•)(ilm.), unde :En.–norma de iluminare la o unitate de suprafaţă, în Lc/m², pentru pază primim 0,5.A–aria şantierului de construcţii (m²).K–coeficient de rezervă, primit 1,25÷1,5.Ef.–fluxul de iluminare a lămpii în Lc, pentru suporturile cu: H=4÷6m Ef =4350Lc; H=8÷15m Ef = 8100Lc.U–coeficient de utilizare a iluminarelor, primit 0,7÷0,9.Z–coeficient de iluminare neritmică, primit 0,75.–randamentul, primit 0,8.În baza calculului efectuat primim: unu, două, trei, etc, iluminatoare de marca: ПЗ–35; ПЗ-45; ПФС-45-1.Rezultatele primite le înregistrăm în tabelă.
Tabela 22:„Puterea reţelei temporare electrice la iluminarea exterioară”.
Nr. Consumatorii de energie Unitatea de măsură
Cantitatea Norma de iluminare (kw)
Puterea(kw)
1 2 3 4 5 61 Executarea proceselor de
construcţii:...1000m² 2,4
2 Depozite deschise 1000m² 0,8÷1,23 Autodrumuri temporare km 2,0÷2,54 Iluminarea de pază km 1,0÷1,55 Iluminatoare buc 0,5
Total: ∑Pil.ex.=... (kw).
Determinăm puterea reţelei pentru iluminarea exterioară, după relaţia:Wi.ext.= Kc•∑Pil.ext.(kw), unde :
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea exterioară, primit 1,0.În scopul determinării puterii reţelei la iluminarea spaţiului interior se elaborează tabela 23.
Tabela 23:„Puterea reţelei la iluminarea spaţiului interior”.
59
Nr. Consumatorii de energie Unitateade măsură
Cantitatea Normade iluminare (kw)
Puterea(kw)
1 2 3 4 5 61. Încăperea dirigintelui de şantier
100m² 0,8÷1,2
2. Încăperea de odihnă
3. Dispecerat
4. Post de trecere
5. Vestiar
6. Lavuar cu duş
7. Încăpere de încălzire şi uscare a hainelor
8. Încăpere de primire a hranei
9. Punct medical
10. Depozit închis
Total : Pil.int.=... (kw).
Completarea tabelei:Coloana 2;3 şi 4 se completează în baza tabelei 15 şi ariei suprafeţelor depozitelor închise DÎ.Coloana 5 se completează în baza normelor.Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma de iluminare.Calculăm consumul de energie a reţelei temporare pentru iluminarea interioară, după relaţia:
Wil.int.=Kc•∑Pil.int.(kw), unde:Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea interioară, primit 0,8.∑Pi.int.–puterea reţelei pentru iluminarea interioară (kw).Determinăm consumul total după relaţia:
Wtot.=Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.(kw).Determinăm puterea transformatorului după relaţia:
Wtrans.=k •Wtot.(kw), unde:k–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.În baza calcului efectuat şi tabelei 26, primim: transformatorul de marca: TM ... ; cu puterea: ... kw.
Tabela 24:”Caracteristica transformatoarelor”.Nr. Marca
21.Indicii tehnico-economici a PGC.În procesul elaborării PGC este necesar de realizat cîteva variante de proiectare, cu scopul alegerii variantei optimale.Compararea variantelor de proiectare a PGC se îndeplineşte prin calculul ITE principali:Suprafaţa şantierului, în m², se calculă prin determinarea ariei suprafeţei reale a PGC.Suprafaţa construcţiei, în m², din ITE a părţii arhitecturale.Suprafaţa clădirilor provizorii, în m², se calculă din tabela 16.Suprafaţa depozitelor de şantier, în m², se calculă prin sumarea suprafeţelor depozitelor: deschise DD şi închise DÎ.Lungimea reţelelor temporare de alimentare cu energie, apă şi canalizare, în m, se determină prin măsurarea releţei pe PGC, ţinînd cont de scara aleasă.
Lungimea autodrumurilor temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii autodrumului pe axă, pe PGC ţinînd cont de scara aleasă.Lungimea îngrădirii temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii îngrădirii direct pe plan, ţinînd cont de scara aleasă.Coeficientul compacticităţii PGC, în %, se calculă după relaţia: K =(Acon. Aşan.)•100 %, unde :Acon.-aria construcţiei, în m². Aşan.–aria şantierului, în m².ITE se redau în tabelă. Tabela 25: „Indicii tehnico-economici a PGC”.
22. Tehnologia, organizarea, controlul calităţii şi măsuri de protecţia munci, măsuri antiincediare şi protecţia mediului ambiant la executarea LCM.23.Partea grafică a proiectului de curs.•Oformarea părţii grafice a planului calendaristic.Partea grafică a PC se oformează pe o coală de hîrtie de formatul A1, desenele se îndeplinesc respectînd standardele, în următoarea compoziţie, vezi: Anexa 1.
61
•Oformarea părţii grafice a PGC. Partea grafică a PGC se oformează pe ocoală de hîrtie de formatul A2, desenele se îndeplinesc respectînd standardele, la scara 1:200÷1:500, în următoarea compoziţie, vezi: Anexa 2.
62
PLAN CALENDARISTIC
GRAFICUL MIŞCĂRILOR FORŢELOR DE MUNCĂ
Nmaximal
Nm Nmediu Nm
ITE GRAFICUL APROVIZIONĂRII ŞI CONSUMULUI DE RESURSE MATERIALE
GRAFICUL MIŞCĂRII MAŞINELOR ŞI MECANISMELOR
Partea de calcul Partea grafică
Numărul muncitorilor
Durata lucrătorilor
Nm
Dl
NmDl
Nm Dl
Vezi tab. 11 (îndrumar)
Partea de calcul Partea grafică
Partea de calcul Partea grafică
Indicatorul
Anexa 1
63
PLAN GENERAL DE CONSTRUCŢII S 1:200÷1:500 DEPOZITAREA PREFABRICATELOR
SEMNE CONVENŢIONALE LEGENDA ITE
Vezi tab. 45
Pag. 213 (A.Gaevoi)
Vezi tab. 44Pag. 207 (A. Gaevoi) Vezi tab.15 (îndrumar) Vezi tab.25 (îndrumar)
Indicatorul
Anexa 2
24. Bibliografia:
1.N.Danilov ,,Tehnologia i organizaţia stroitelinovo proizvodstva” Moscova 1988.2.A.Gaevoi ,,Cursovoe i diplomnoe proectirovanie” Leningrad 1987.3.I.Barci ,,Stroitelinîe cranî” Kiev 1974.4.V.Bauman ,,Stroitelinîe maşinî” tom I Moscova 1976.5.СНиП IV-2-82 ,,Roshod materialov” Moscova 1982.6.M.Cuşnarev ,,Montaj sbornîh jelezobetonîh construcţii promîşlenîh zdanii” Kiev 1975.7.N.Pruteanu,,Tehnologia efectuării construcţiilor” Chişinău partea II 1997.8.N.Zaharia ,,Protecţia muncii” Bucureşti 1992.9.E.Olaru ,,Tehnica securităţii în construcţii” Chişinău 1998.10.Stanciuc,,Dicţionar de construcţii rus-român” Chişinău 1991.11.Indicatore de norme de deviz: Ts:Vol.I, II; C: Vol.I, II, III; Iz.
