Date post: | 18-Feb-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | iulia-andreea |
View: | 292 times |
Download: | 6 times |
INCERCAREA MOTOARELOR
PE BANC
Motoarele cu ardere interna constituie sursa energetica a autovehicolelor. Nivelul inalt
si complex al solicitarilor existente in motoare
determina ca resursele functionale ale
autovehicolelor sa fie limitate de parametrii de fiabilitate ai motorului.
Continutul si conditiile de incercare.Terminologie
Din punct de vedere al continutului si conditiilor de incercare se pot
distinge urmatoarele categorii de incercari:
Incercari standard Incercari speciale
Incercari standard
Incercarile standard se executa in conformitate cu prevederile unor
norme sau standarde care se stabilesc: parametri ce urmeaza a fi determinati, unitatile de masura ale
acestora, metodele de incercare precum si conditiile normale de
efectuare a probelor. Totodata se stabileste si gradul de incarcare al
motorului pe timpul incercarii.
Incercari speciale
Incercarile special fac obiectul unor caiete de sarcini special elaborate pentro o
utilizare specifica a motorului( de exemplu pentru autovehiculele militare). De regula,
incercarile special se executa pentru a determina parametrii fuunctionali ai
motorului in diferite conditii de exploatare: temperature scazute
(incercari climatic) la altitudini de peste 2000 m (incercari altimetrice), in conditii
de imersiune a autovehicolului etc.
Stabilirea parametrilor functionali ai motoarelor se realizeaza pe baza
determinarii cararcteristicilor sau ale unor determinari special.
Caracteristica motorului reprezinta variatia unor parametri in functie de alti
parametri considerati ca variabile independente, in anumite conditii
restrictive impuse. In continuare se prezinta principalii parametri care se determina la incercarea motoarelor.
1. Puterea efectiva Pe [Kw]-puterea furnizata de motor la anumite regimuri
2. Puterea efectiva continua Pe cont [Kw]- valoarea maxima a puterii effective.
3. Puterea nominala Pn[kw]-puterea efectiva continua la turatia nominal
4. Puterea efectiva intermitenta Pe int [kw]- valoarea maxima a puterii efective la care motorul poate functiona pentru scurt timp, in conditii de durata si frecventa a repetarii regimurilor maxime stabilite de firma constructoare
5. Puterea maxima Pmax[kw]- valoarea maxima a puterii efective intermitente
6. Momentul motor efectiv Me [daNm]-momentul furnizat de motor
7. Momentul motor maxim Me max [daNm]- momentul maxim al motorului pe caracteristica de turatie la sarcina totala
8. Momentul motor nominal Me n [daNm]- momentul la turatie nominala ce corespunde puterii nominale
9. Turatia nominal nn [rot/min]- este turatia arborelui cotit corespunzatoare puterii nominale
10. Presiunea medie efectiva pe [MPa]- presiunea medie conventionala obtinuta prin raportarea lucrului mechanic efectiv la cilindreea totala
11. Turatia cuplului maxim n1 [rot/min]- turatia arborelui cotit corespunzatoare momentului maxim
12. Turatia minima nmin [rot/min]- turatia minima la care motorul functioneaza stabil minim 10 minute la sarcina totala
13. Turatia minima da mers in gol ng min[rot/min]- turatia minima la care mototrul functioneaza stabil minim 10 minute la mersul in gol
14. Consumul orar de combustibil C [kg/h]- masa combustibilului consumat in timp de o ora, la un anumit regim de functionare
15. Consumul specific de combustibil ce [g/kwh]- raportul dintre consumul orar de combustibil si puterea specifica
Instalatii si aparatura specifice utilizate la
Incercarea motoarelor
Pentru realizarea incercarilor motoarelor cu ardere interna se utilizeaza standuri specializate. Componenta de principiu a unui stand de incercare a motoarelor cu ardere interna cuprinde :
Suportul de fixare al motorului Instalatiile auxiliare necesare functionarii
motorului: pornire, racier, alimentare cu aer, alimentare cu combustibil etc.
Frana ce constituie sarcina motorului, precum si instalatiile auxiliare ale acesteia
Aparatura de masura a parametrilor caracteristici functionarii motorului
Frane
Franele constituie sarcina motoarelor
supuse incercarii, permitand in acelasi timp si determinarea momentului efectiv
al motorului, Me. Masurand si turatia motorului, ne se poate determina puterea
furnizata de acesta.
Frane hidraulice
Franele hidraulice functioneaza pe principiul dispersarii sub forma de caldura a energiei rezultate prin frecarea dintre stator si apa, apa si rotor, precum si intre straturile de fluid.
Frane electrice
In principiu, franele electrice reprezinta masini electrice montate astfel incat sa
consume energie mecanica. Franele electrice sunt asistate in functionare de un echipament de comanda adecvat.
Dupa principiul de functionare, franele electrice pot fi de current continuu sau de
currenti turbionari.
Franele de curent continuu
Reversibilitatea(se pot folosi ca motoare pentru pornirea motrului cu ardere intrena
supus incercarii) Permite o gama larga de puteri si turatii
Permite o precizie de masurare a cuplului de pana la 0.5%
Permite stabilizarea automata a punctului de incercare
Nu necesita racier cu apa Permit recuperarea energiei provenite de la
motor
Franele cu curenti turbionari
Franele cu curenti turbionari se bazeaza pe interactiunea electromagnetic intre
campul magnetic fix al statorului si camp magnetic variabil produs de curentii
turbionari indusi datorita rotirii rotorului pe care sunt practicate caneluri. Caldura este evacuate prinn sistemul de racier
care utilizeaza ca agent de transfer termic apa.
Gradul de echipare al motoarelor pe bancul de incercari conform standardelor
Standardul(tara)
Echipamentele anexe ale motoruluiFiltru de aer Toba de
esapamentGenerator
(alternator)Ventiloato-
areRadiatoare Pompa de apa Compresor
STAS 10206-90 + + + + + + -
GOST-Rusia + - + - - + -
SAE-S.U.A. - - - - - - -
DIN-Germania + + + + - + -
JIS-Japonia + - + + - + -
CUNA-italia - - - - - + -
Marimile ce se masoara la incercatea motoarelor
Nr. Crt. Marimea Simbol Unitatea de masura
Eroarea de masurare
admisa1 Momentul motor efectiv Me Nm ±1%
2 Turatia arborelui motor N rot/min ±0.5%
3 Numarul de rotatii ale arborelui motor nn rotatii ±10
4 Consumul orar de combustibil C l/h ±1%
5 Consumul de aer Qd m3/h ±2%
6 Temperature aerului admis Taer K ±2K
7 Temperature lichidului de racier Tapa K ±2K
8 Temperature uleiului in locul de masurare Tu K ±2K
9 Temperature gazelor de evacuare Tgaze K ±5K
10 Temperature motorului in punctele indicate de constructor la motoarele racite cu aer
Tmot K ±2K
11 Temperature combustibilului Tcomb K ±2K
12 Presiunea atmosferica patm kPa ±0.1kPa
Nr. Crt. Marimea Simbol Unitatea de masura
Eroarea de masurare admisa
13 Presiunea uleiului in locul indicat de constructor pu kPa ±10kPa
14 Presiunea combustibilului la intrarea in pompa de injectie sau carburetor
pcomb kPa ±5kPa
15 Presiunea sau depresiunea din sistemul de evacuare a gazelor arse
psist ev kPa ±0.1kPa
16 Presiunea gazelor arse la intrarea in turbine la motoarele supraalimentate cu turbocompresor
pgaze ev kPa ±1kPa
17 Caderea de presiune pe filtrul de aer pfiltru kPa ±0.05kPa
18.1 Depresiunea in galeria de admisie padm kPa ±0.05kPa
18.2 Presiunea de supraalimentare ps.alim kPa ±0.5kPa
19 Depresiunea de comanda a avansului la m.a.s. pav kPa ±1%
20 Unghiul de avans la aprindere (m.a.s.)Unghiul de avans la injectie (m.a.c.)
gradeR.A.C.
±1o
21 Indice de fum K ±0.025m-1
22 Timpul T s ±0.01s
23 Emisii poluant Conform STAS 11369-79
24 Masa motorului G kg ±1%
25 Dimensiuni de gabarit Lxlxh mm ±0.5%
Caracteristici-grafice
Bibliografie
1. Colonel prof. dr. ing. Gorianu Mihai, Mecanica autovehiculelor cu roti si cu senile, Bucuresti 1992
2. Lt. col. Dr. ing. Ticusor Ciobotaru, Incercarea blindatelor, automoboleleor si tractoarelor, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucuresti 1996
3. STAS 6635-86