Aceasd carte a fost publicati cu sprijinulMinisterului Culturii gi Turismului din Turcia
ln cadrul proiectului TEDA.
HAKANGfiNPAY
Inceput qi sfflrqit
Traducere din limba turci gi note
de
SUNIA ITIAU ACMAMBFT
ffuNrwrs
Era o fetili de gase ani gi urma si moari la gase ani. Trernurade fricl gi nu lgi putea desprinde ochii de pe acel gandac. Priveatavanul cAt un cArnp de floarea soarelui, dar nu-l vedea decAt pe
el. Un gAndac cdt o simdnli de floarea soarelui. Un gdndac alcilrui puf de pe picioare forma parci nigte copite 9i ale cirui an-tene erau subgri ca niEte gene. Cu trupul nemigcat c6t un gdn-
dac desenat, o pate neagri pe betonul vopsit ln gri inchis de
semilntunericul din camer6. O patl de aceeagi culoare cu ochiisperiati gi plini delacrimi ai fetifei.
Str0ngea ln pumniqorii ei transpirafi pitura tras6 pAni labirbie qi se gAndea cdnd ii va cddea gAndacul pe fafi. Se afla lnpartea superioari a unui pat suprapus lipsit de scari. Distanladintre ea qi tavan era mai mic6 de jum[tate de metru. Bineinle-les ci va adormi. Bineinples ci in timp ce va dormi gura i se vadeschide, iar gdndacul ipi va da drumul gi va trece printre dinfi-qorii ei. Sau mai intdi va cidea pe piturica ei, iar cAnd i se vaface foame igi va face drum pe fafa ei, va intra intr-una dintrenirile ei 9i va ronlii tot ce-i va ieEi in cale. Pentru o secundi lgiintoarse capul spre dreapta 9i incerci si inpleagi la ce inil$niese afla. Dar pentru asta nu era de ajuns doar o secundi. Nuapucase si vadi exact podeaua ci igi indrept[ din nou privireacefte tavan pentfu a nu scipa gdndacul din ochi.
Mai vizuse gandaci in viafa ei. $i pe perelii din casa ei, gi pe
perefii altor case. Ba chiar vizuse cel pulin cite urt gA,ndac pe
pefetii din toate casele in care intrase. ,,Vin din riu", ii spusese
tatil ei. \6ztrse gi al$ gdndaci venifi din rAu. Erau mai mari. Se
cifilrau pe tav,an Ei apoi, nemaiputAnd si se {ini de tavan, cidgau
1l
pe sob5. Vizuse gi gAndaci mai mici, mici cdt un plduche, ca
aceia din cauza cirora fusese ea tunsl. Vlzuse Ei gAndaci care
dispireau cuvitezdmare in Perete sau gdndaci care aqteptau sifie omorifi, sub sacii de sfecll de zah6r. Vizuse pann 9i goareci.
Odatd vizuse chiar gi un vierme. Un vierme de o sut5' de ori mai
mare decAt g6ndacul acesta gata de atac. Dar nu ii fusese teamd
de nici unul. Nu trernurase in fa(a nici tlnuia gi nici nu plXnsese.
Pentru ci niciodati nu fusese singur6. De fapt, nici acum nu era
singur6. Cu tot cu cel care dormea sub ea, era inconjurati de
treizecigi cinci de copii. Dar nu-i Punea la socoteald' pentru cinu gtia numele nici unuia, iar acum era deja prea tArziu pentru a
face cunogtinfi cu ei. Dormeau.Le auzea respirafia. Auzea cum
aerul expirat de ei se izbea de nasurile lor infundate. Copiii care
respirau adAnc se intorceau de pe o parte pe alta, igi intorceau
perna de sub cap pentru a-gi pune capul pe partea mai rece, igi
scdrpinau un picior cu ajutorul cilcAiului celuilalt picior gi niciunuia nu-i pisa nici micar un pic de gdndac.
Trebuia si fugi. Trebuia si coboare din pat inainte ca acel
gdndac si cad6 pe ea. Dar cum ar fi putut si coboare? Daci ar fifost o scar[... $i atunci c6,nd urcase, urcase cu ajutorul copiluluicare dormea sub ea. Cu ajutorul copilului care-i spusese ,,Dataviitoare si faci bine gi sI urci singuri!". Copilul acela infuriat.
igi trase pe fali, dintr-o singuri migcare, pitura cu care era
lnveliti. CAnd pitura veche incepu s[ o zgArie, igi dldu seama
ce gregeali mare ftcuset pentru ci nu mai putea se vadi gAnda-
cul. insi gdndacul era tot acolo. Doar nu dispiruse numai pen-
tru ci ea nu-l mai vedea! $i, pe deasupra, ce rost avea si teascunzi de dugman daci nu-l puteai urmiri? Situalia devenise
chiar mai periculoasi. GAndacul putea sii faci orice 9i nimeninu l-ar fi observat. Nu se mai afla in cdmpul ei vizual.
Pe fafi i se iviri broboane de transpira{ie, iar pe tAmple ii ri-siriri flori de api. Ritmul respirafiei ei il intrecuse pe cel al ini-mii. Va scipa de acolo! Va scipa de gdndacui acela! Va scipa de
singuritate! Va gisi o cale. Va glsi o cale de a cobori din pat.
Trebuia si fie o cale. Una singur[ i-ar fi fost de ajuns. Clutarea ei
T2 I3
nu durd mult. Alese calea cea mai scurt[. Coti pe scurtdtura ,Ceo fi o fi!". Cu mAna stangi igi trase pitura de pe ea, iar cu mAna
dreapti se impinse in gol. Siri intr-un loc numit,,Unde o fi!".
Cdnd fruntea ei atinse podeaua se auzi un zgornot cAt o sin-
guri bltaie de palme, iar sunetul scos de fracturarea gAtului nufu auzit de nimeni. Inima ei care pAn[ in acei moment bituse ca
aripile unei pisiri colibri se opri atunci cind corpul ei intdlnipodeaua. Avea qase ani. Iar crlpitura din tavan pe care o vedea
ca un gindac din cauza semiintunericului qi fricii era doar cu unan mai mare decdt ea. De qapte ani de zile era acolo gi de gapte
ani, atunci cind lurninile se stingeau, se transforma intr-un gAn-
dac. Iar pentru ca pufill de pe picioare sd poati fi observat, tre-buia ca becul de pe coridor si fie aprins qi uga cdminului siriimdnI deschisl.
DerdA, care deschisese ochii la sunetui bitiii de palme, vizuceafa copilului. Chiar daci avea fa;a ingropati in intuneric, ilrecunoscu. Era copilul cdruia cu cAteva ore in urmi ii spusese
privindu-l in ochi: ,,Tu o sl dormi in patul de sus!". O ajutase siurce ln pat siltdnd-o de picioare, iar apoi ii spusese: ,,Daci scofi
un sunet ili tai limba!". $i, pe deasupra, spusese cuvintele aces-
tea cu voce tare pentru a fi auzitd gi de ceila{i copii. Iar acum
copilul acela era intins pe podea. Foarte aproaPe de ea. Cizuse,ci doar nu sirise!
iEi scoase mdna de sub perni gi ii atinse braful. Apoi o scu-
turd de umir. iqi lntinse capul gi se uiti in cameri printre grati-
ile patului. Ciut6 cu privirea pe cineva treaz. Se liniqti cdnd nuvizu nici un cap ridicat. Se ridici ugor din pat qi se aqezd in ge-
nunchi alituri de copilul intins pe podea. il lua de umeri gi ilintoarse. Era ugor ca o pisicd. Fafa lui mici era plind de sAnge.
Derdd se mai uiti o dati in jur. CAnd fu siguri ci nimeni nu se
trezise inci, incepu si pldngi. igi rnugcl buzainferioaripentrua nu se face auziti. Plinse astfel in linigte lncercind si nu tre-zeasci pe nimeni.
Feti{a care se speriase de un gdndac de fapt inexistent gi si-rise din partea de sus a patului suprapus era din Yatirca. Yatirca,
sattrl ilora care pentru bani ajutau statul. Yatirca, satul celor careturnau tot. Cum $puteau copiii, satul spionilor,'lhtirca; sauchiarjigodia de Yatlrca, $i era interzis si-i ajufi pe cei din Yatirca.Chiar gi morfi, era interzis si te atingi de ei. Din acest motiv, innoaptea aceea Derdd nu anunfase nici pedagogul de serviciu qi
nici nu frcuse altceva. Pltnsese doar, iar dupi aceea se indeplr-tase de trupul feti{ei gi se intorsese in patul ei in liniqte. Pentru cigi ea era din Yatirca gi ii luase patru ani de zile s6-i faci pe ceipatru sute treizeci de copii din gcoali si uite de realitatea asta.
In intunericul nopfii i se piru ci patul semina cu o corabie,iar collul piturii sub formi de triunghi ce atdrna din parteastingi a patului, cu pAnza unei coribii. Cu o corabie cu pdnzece inainta in noapte. O vizuse intr-o carte cu poze. lntr-o cartecu miri albastre. O carte in care pe catargele coribiilor coloratefluturau ptnze albe. O carte in care fetele cu pelerine de ploaiegalbene zAmbeau pe puntea coribiei privind inzarc. O carte incare toate fetele erau fericite. Dar era doar o carte. O carteproasti. De fapt, chiar cea mai proasti gi mincinoasi carte dinlume! Pentru ci acele fete nu existau in realitate. Daci ar fi exis.tat, Ei-ar fi pus pe paginile acelea fotografiile, gi nu picturile inacuareld... Apoi popti:
- Cu voia ta, Doarnne, sper si: mor in vis.Exact cind era s6 $e corecteze spunind ,,in somn", corabia
pe care se afla se scufundi in somn. Avea unsprezece ani.Zeceplus unu.
- |igodia din )htirca a infepenit!Se trezise, dar ar fi dat orice si se duci dupi somnul ei, ori-
unde s-o fi dus. Continui sd audi.- A cizut gi gi-a spart capul! $i proasta de Derdi inci mai
doarme! Hai, scoali! Scoall-te odatil!Vocea ii era cunoscuti. O chema Nazenin. Tatll ei fusese
omorit cu $ase ani in urmi. Fusese impugcat in tirnp ce ataca osecfie de polilie. Tot districtul se rizwitise pentru a lua trupulneinsuflefit, dar cind blindatele de la operaliuni speciale intra-seri pe strizile lor, se agezaserd la loc cu aceeagi vitezl. Astfel,sarcina de a cere socoteald ri.misese gruperii, iar ei agteptaserilisarea serii pentru a ataca cu rachete. Dar ce ciudat c[ primaclidire pe care o ochiseri fusese casa lui Nazenin, care era inve-cinati cu Comandamentul |udefean de |andarmi. O mici gre.geal6 de calcul dird.mase doi perefi ai casei indoliate gi striviseun copil in scutece. Intr-un final nirneni nu a putut lua trupulneinsuflefit. De fapt, nu mai rimisese nici un trup neinsufle$tpentru ci trupul neinsuflefit cizuse lntr-una din pegterile aflatein jurul secfiei care fusese atacati gi astfel trupul fusese pistrhtde aitre nptur6. Responsabilul grupirii pe acea zoni igi ceru$eiertare de nenumirate ori de la farnilia lui Nazenin, dar plitisenumai jumitate din suma de bani ce o datoravirsirii de sdnge.Restul de bani continua si fie plitit de citre locuitorii districtu.lui ca o despigubire. Iar Nazenin, care era fata cea mai mare afamiliei a cdrei casi fusese renovati cu creditul luat de la BancaZirxatSila care dupi ani de zile adiugasertr inci doui camere cuajutorul primit de la stat ca victime ale terorismului, ajunsese si
l5
fie Eefa ciminului qcolii din zoni, unde era elevi, tot ca o ris-plati ce i se cuvenea. Pe lAngl toate acestea, faptul ci bebeluqul
din scutece era feti{i, a$a cum cizuseri de acord tofi locuitoriidistrictului, reprezenta un mare noroc, nefiind de naturi sistdrneasci o vendeti.
CAnd Nazenin o scuturi, pleoapele lui Derdi alunecari gi
ochii i se deschiseri.
- Fetifa ta din Yatirc a a cdzut din pat azi-noapte. Scoali-te!Te aEteapti domnigoara invdfitoare Yegim"
Nu zise nimic. Doar didu din cap. in timp ce se ridici lnfund, picioarele ii atinseri podeaua. Igi retrase insi tilpile ime-diat. igi intinse capul qi se uiti la Nazenin, care stitea in fafa ei,qi primi comanda pe care de fapt o a$tepta.
- Cur6{i locul!Pe tilpi avea sAngele fetitei care murise.
- Nu{i spusesem ci fetifa va dormi in partea de jos a pahrlui?
Yeqim sosise la gcoala aceasta cu cinci luni in urm6. CAnd
vizuse gcoala care se intindea pe douizeci gi doui de mii de
metri pitrati, pagii ei o luaseri inapoi, iar cind aflase ci suntdoar patru dascili la patru sute treizeci de copii incercase sd
alerge cu spatele. Bineinfeles c|ar ftreugit gi migcarea asta grea
din punct de vedere fizic dacl nu ar fi fost chiar ea cea care ag-
tepta de cinci ani de zile si fie repartizat|la oricare gcoali.
- Cu tine vorbesc, mi auzi?
Ce bine ar fi fost daci ar fi lucrat la una dintre gcolile la care arfi putut spune ,,Si vini unul dintre pirinfi!". Dar pirinlii copiilordin aceste gcoli veneau in general cu un AK-47 in mini gi, intre-bind,,Domniqoari invd!6toare, avem bine grijn de tine?", ili ari-tau cI atunci cind glar fi dorit ar fi putut si aibi grijn qi intr-unfel mult mai urdt. in gcoala aceasta nu exista elev leneg, obraznic,rlu sau neascultitor. ln gcoala aceasta existau dascili spioni care
ii indoctrinau pe copii. Existau dascili despre care se spunea ci,,au venit si ne despartl de copii!". Copiii ai ciror tafi fuseseriinchigi din cauzi ci luptau impotriva statului erau torturafi cu
16 t7
gtiinfele sociale, matematici qi limba turc5., erau fo4a1i cu dife-rite teme gi examene. Ce treabi avea o fati de paisprezece ani,care implinise de mult vArsta cisitoriei, cu un dascll de virstaunui birbat care i-ar fi putut fi sof? Aceste qcoli nu puteau fi ac-
ceptate nici din punct de vedere religios. Dar ce era de frcut?Gruparea nu te apira de fiecare dati! Cdnd r6rndneai singur fapin fa(i cu statul, nu aveai unde sI fugi" Copiii care se jucau in mi-zerie in fafa caselor frcute din balegl de vaci erau pringi de ceafb
gi arunca{i in bra{ele lui Yegim. $i ea igi deschidea mAinile larg. $idupi aceea ii lua de umeri gi ii zgd\Aia firi pic de ruEine.
- DerdA, rispunde-mi! iti dai seama ce-ai flcut?Dar exista oare o DerdA care si dea un rispuns? Rimisese
ceva din ea? Care parte a lui DerdA era de unsprezece ani? Pi-cioarele ei, unghiile ei sau partea interioard a obrajilor rogii pe
diniuntru? Care parte a ei gra inci un copil? Firele ei de pirdesprinse ca nigte aburi din codilele-i impletite sau tdlpile ale
clror rini nu prindeau defel coaji?Pe cit era Derdd de copil, pe atAt de inv[fitoare era gi Yegim
Ia cei26 de ani ai ei. iqi trase mdinile de pe umerii firavi ai fetei.
Cu o ultimi migcare o lui de birbie cu trei degete gi ii indreptdcapul. Foate ci ar fi folosit la ceva daci ar fi privit-o in ochi. Opisici de casi gi o pisici de stradi se priviri de la o distanfi de
un deget. Yegim fu cea care renunfi. Iar cigtigitoare erau bu-zele de nedeschis ale lui Derdi.
- Cu tine vom sta de vorbd mai tdrziu!Yeqim, care o privea pe fetila ce dispirea in spatele ugii, trase
de primul sertar al mesei 9i igi scoase pachetul de figiri. Trase dinpachet o ligari Ei bricheta. Scipiri bricheta gi igi aprinse {igara.Peste tot se umplu de fum. Ochii ei mai imbetrenire un pic. Timpde cdteva fumuri se gandi si fugi. Se gAndi si iasi din clidire, sitreaci prin curte, si iasi pe porfile de fier gi si alerge spre sat, slse urce in microbuzul care ducea la orag gi si se duci dracului.Dar dupi alte citeva fumuri se intoarse inapoi. Strivi figara inscrumiera din sticli. Crezu ci se stinsese, dar nu se stinsese.
Chigtocul continua si furnege. Mai ficu o incercare. $i-nci una.
VArfurile degetelor i se lnnegriri. Scrumul iqi ficu loc printre un-ghiile ei, dar ligara nu se stinse. Nu privi mai rnult. iqi inchiseochii qi incepu s[ agtepte. Ce va fi va fi; Cutremur, incen{iu, ava-
lanqi sau vreun alt dezastru. Vreun vArf de creion divin care vapune punct la toate. Agtepti. $i ceea ce agtepta se int6.mpla.
UEa, care era mai mici decit tocul ei, se deschise fard, ca ci-neva slfi bitut in ea. Cel care venise era Nezih, directorul ad-junct. lqi virise capul cu ochelari in cancelarie gi o privea pe
invifitoarea tAniri care stitea pe scaun cu ochii inchigi in tim-pul orelor de munci.
- Domrtigoari Yegim, este ora de somn?
Ochii ei se deschiseri.
- Familia feti{ei nu poate si vini. Drumul dinspre sat e blo'cat. Deocamdati o s-o punem in lada frigorifici din bucitlriein care finem carnea. Pini vin jandarmii. CoborAli gi dumnea-voastri in sala de mese, si nu rimdni elevii nesupravegheafi.
Chiar daci nu semina cu nici un dezastru la care se agtepta,
vestea cd fetifa care murise va fi pusi in lada frigorifici era des-
tul de sumbri. Orice avea ea in piept se strAnse. Stomacul gi
burta ei se inclegtari unul lntr-altul gi se flcuri tare ca piatra.Corpul ei se ingreuni de parci ar fi inghifit o statuie. Vtrzind-ocd nu se ridici in picioare, Nezih avea si insiste. $i insisti.
- Domnigoari Yegim, nu poate nimeni si vi aqtepte. Hai!Chigtocul din scrumieri inci fumega. Ochii lui Yegim urmi-
riri fumul care dispirea inilpndu-se. Inseamni cl aga igi pierdoamenii stipAnirea de sine, se gindi ea. Apoi nu se mai g6ndi lanimic. Lui scrumiera din sticli gi o azv6rli citre Nezih. UEafu ca
un scut in fafa capului cu ochelari care fugi spre coridor. MAnalui Yeqim, care rimisese goald, prinse de data asta un perforatorgreu. Urmi gi el scrumiera. Dupi aceea un suport pentru cre-ioane, un carnefel gi o carte de 500 de pagini urmari acelagi tra-seu. $i, in cele din urm6, igi luari avdnt lucririle de control de pe
mas[. lncepuri sd zboare asemenea unor pisiri silbatice. Ci-zuri lovindu-$e una de alta. Vocea lui Nezih se auzea printrecripiturile neacoperite de uqi.
-- Domnigoari Yegim! Fata mea! Yegim! Fato!
Il auzea intreaga cancelarie, dar nu gi Yegim. Ochii ei se
opriri pe un cadou primit de la rnama ei, Un stilou, un pix gi undeschizdtor de scrisori, toate de aceeagi culoare, Lui deschizi-torul de serisori gi tl infipse. ln locul in care ll lnflpse se aflaburta ei tare qa piatra. Nu ar fi fost grici o probleml daci ar ffmurit, dar ce picat ci rimlsese ln via{6,
18
$coala care in aceeagi zi fusese gazda unui deces qi a uneitentative de sinucidere gizduia acum musafirii camuflafi. ian-darmii fbceau glume cu copiii, dar copiii nu rAdeau. C[pitanuljandarmilor se fbcea c6 il ascultd pe directorul gcolii, dar de faptnu il asculta. Nezih igi freca tdmplele cu doui degete, dar de
fapt nu-l durea capul. DerdA mesteca dumicatele, dar nu le in-ghifea. Yeqim se afla pe singurul pat din infirmerie, dorindu-gisi moar6, dar triia.
Vorbiri, luari hotlriri. Yegim gi cadavrul cel mic vor fi duse
de fandarmerie in district, iar de acolo li se vor asigura condiliilede care aveau nevoie pentru a se face tot ce s-ar fi dorit. Una din-tre formele materiei este cea extremi. Punctul important al gco-
lii in situafii extreme era reprezentat de locul unde se strdngeau
copiii rimagi nesupravegheap. Se cl5tina in stAnga Ei in dreaptaasemenea unei birci izbite de forla unui val neagteptat gi numaiDerd6, care se afla in curtea gcolii, sim{ea ci i se face rlu. Ceilaltri
nu aveau nici o problemi de echilibru. Din acest motiv Derdd fusingurul copil care se pribuqi de parci ar fi cdzutin mare. Nu se
ineci, dar o intinseri pe spate pentru a nu-gi inghifi limba deparci nu clzuse, ci se intinsese singuri.
Cind se trezi simli mirosul lui Yeqim. lgi indrepti capul gi o
ciuti pe invilitoare. Infirmeria era insi goali gi ea se afla in pa-
tul in care rnai devreme se aflase Yegim. NemaiputAndu-gi finecapul ridicat, il puse pe perni. Pirul ei rlmase Ia mijloc. Firelede pir fuii strivite lntre perni gi cap, dar nici unul nu scoase
vreun sunet. $i, chiar daci ar fi scos weun sunet, Derdd nu le-arfiauzit deoarece incepuse si pldngi.
20
in aceeagi zi fusese cauza unei morfi gi a unei incerciri de
sinucidere. Cu unul dintre ochii acoperifi cu pleoape increlitede rizbunare o vedea pe YeEim, iar cu celilalt pe fetila dinYatirca. Poate c[ DerdA nu avea un rinichi in plus, dar inima gi
mustrarea de congtiinfd i se dublaseri. Putea intra in istoriamedicinii ca prima persoani cu doul inimi. Toate astea cAnti-riseri cam greu pentru corpul ei mic gi din cauza asta nu se
putea ridica din pat'
- Or si m-arunce in inchisoare, murmuri ea. |andarmii orsi afle tot, iar apoi or si m6 inchidi!
Dar mai intAi de toate lui Derdi trebuia si-i fie teami nu de
fandarmerie, ci de o alte institufie. Cea mai veche institufie de
pe pimint: familia. Sau jumitatea ei: mama. Tati nu avea. Ple-
case. Plecase la Istanbul cu doisprezece ani in urmi. Doar dupipatru zile dupi ce o lisase insircinati pe mama ei. $i nu se maiintorsese. Dar cel pulin fusese indulgent cu sofia lui gi nu ple-case lisAnd-o singuri, ci insircinati. Se cisitoriseri in fa{a luiDumnezeu, a hogii gi a doi martori qi, ca urmare, cdnd toat[ lu-mea plecase rirnisese numai cu Dumnezeu. $i El ii era de folosnumai la sfhrgitul viefii, pentru ci singura rugi a femeii era,,Demi-ar lua Dumnezeu via{a qi de-ag scipa odatd!". Minunea pe
care o a$tepta bineinfeles ci avea s6 se intimple gi Dumnezeuavea si-i audi ruga, dar femeia era de genul celor care-gi doreauca totul si se intdmple imediat. Din cauza aceasta nu avea de
gdnd sl attepte sd i se umfle sAnii lui DerdA ca si o vdndi. Numai avea ribdare. Agteptase unsprezece ani. Primii doi ani dincei unsprezece ii petrecuse aldturi de familia solului ei care dis-pdruse, auzind tot felul de injurituri de cdte ori igi aminteau cinu fusese in stare si nasci un biiat. Iar restul in districtul in care
fugise ludndu-qi fata, in hotelul cadrelor didactice in care lucraca femeie de serviciu. Se injosise destul. Nu mai avea nici micaro secundi de pierdut. Se siturase si umble dupi clldarea cu apipe cele trei etaje ale hotelului, si-gi rupi genunchii de atita fre-cat qi de giurile din palme provocate de atdta clor. Ceea ce tre-buia si facd era si se intoarci in sat. Si-gi faci o casd gi si-qi ia
21
