nclzirea global

Cresterea temperaturii medii in anii 1995 - 2005 fa de media anilor 1940 - 1980.

Evoluia temperaturilor medii anuale i a mediilor pe cinci ani n epoca industrializrii. nclzirea global este creterea continu a temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele decenii. Temperatura medie a aerului n apropierea suprafeei Pmntului a crescut n ultimul secol cu 0,74 0,18 C.[1] Grupul interguvernamental de experi n evoluia climei (englez Intergovernmental Panel on Climate Change) afirm c cea mai mare parte a creterii temperaturii medii n a doua jumtatea a secolului al XX-lea se datoreaz probabil creterii concentraiei gazelor cu efect de ser, de provenien antropic.[1] Ei consider c fenomenele naturale ca variaiile solare i vulcanismul au avut un mic efect de nclzire pn n anii 1950, dar dup efectul a fost de uoar rcire.[2][3]

nclzirea global are efecte profunde n cela mai diferite domenii. Ea determin ridicarea nivelului mrii, extreme climatice, topirea ghearilor, extincia a numeroase specii i schimbri privind sntatea oamenilor. mpotriva efectelor nclzirii globale se duce o lupt susinut, al crei aspect central este ratificarea de ctre guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanilor care influeneaz viteza nclzirii. Cuprins [ascunde]

1 Ciclurile climaticeo o

1.1 Ciclul solar 1.2 Ciclul glaciar 2.1 Evoluia n evul mediu 2.2 Evoluia n perioada actual 3.1 Efectul de ser

2 Evoluia climeio o

3 Cauze ale nclziriio

3.1.1 Explicaia fenomenului 3.1.2 Vaporii de ap 3.1.3 Dioxidul de carbon 3.1.4 Metanul 3.1.5 Ozonul 3.1.6 Alte gaze cu efect de ser

o o

3.2 Fenomene sinergice 3.3 Efectul antropic 4.1 Efecte asupra atmosferei 4.2 Efecte asupra hidrosferei 4.3 Efecte asupra litosferei 4.4 Efecte asupra biosferei

4 Efecte ale nclziriio o o o

5 Consecine

6 Lupta mpotriva nclzirii globaleo o o

6.1 Modele climatice, previziuni 6.2 Dezbateri social-politice 6.3 Msuri

6.3.1 Economia de energie 6.3.2 Energiile alternative 6.3.3 Biomasa 6.3.4 Energia nuclear

7 Concluzii 8 Note 9 Bibliografie 10 Vezi i 11 Legturi externe

[modific] Ciclurile climatice Clima Pmntului a suferit dintotdeauna modificri ciclice, cu perioade de rcire i nclzire. Modificrile au diferite durate, precum i diferite amplitudini. Se menioneaz urmtoarele tipuri de cicluri:

Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), n care temperaturile pot varia de la cteva grade, pn la cteva zeci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a fi luat n considerare n cazul schimbrilor climatice.

Ciclul anual (anotimpuri), n care variaia temperaturii i a altor parametri, de exemplu a concentraiei de dioxid de carbon) este sesizabil pe un grafic care arat influena industrializrii.

Ciclul solar, cu o durat de cca. 11 ani, indic o variaie periodic a temperaturilor, care poate masca nclzirea global. Ciclul glaciar, care se ntinde pe durate de mii pn la sute de mii de ani i determin mari variaii climatice.

[modific] Ciclul solar

Corelaia dintre radiaie, numrul petelor solare, erupiile solare i radiaia din banda de 10,7 cm. Ciclul solar, este o variaie a activitii solare cu o durat medie de 11,2 ani, ns se cunosc cicluri solare cu durate ntre 8 i 15 ani. Se presupune c un ciclu solar este determinat de cmpul su magnetic, care se inverseaz o dat la 11 ani, un ciclu magnetic complet durnd de fapt 22 de ani. Activitatea solar este caracterizat prin numrul de pete solare, numrul de erupii solare i radiaia solar. Cel mai bun indice este considerat cel al radiaiei de 2,8 GHz, adic a radiaiei cu lungimea de und de 10,7 cm.

Numrul petelor solare n ultimii 400 de ani. Nu se cunoate prea bine influena ciclului solar asupra climei, ns lipsa petelor solare din a doua jumtate a secolului al XVII-lea a coincis cu o perioad foarte friguroas, perioada minimului Maunder, numit mica glaciaiune, sau mica er glaciar.[4] [modific] Ciclul glaciar

n ultimii 400 000 de ani au avut loc trei mari glaciaiuni. Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de acum 1,8 milioane de ani) i pn astzi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul staiei Vostok, carotaje care pot extrage ghea de la adncimea de 3500 m. [5] Vechimea gheii este de cteva sute de mii de ani. Compoziia izotopic a oxigenului extras din ghea permite reconstituirea temperaturii atmosferei pe o perioad n urm de pn la 700 000 de ani.

Corelaia dintre temperatur, concentraia de dioxid de carbon i aerosoli, nregistrat la staia Vostok.[5] n figurile alturate glaciaiunile au fost urmtoarele:[6] glaciaiunea Mindel, care a durat ntre anii 650 000 350 000 .Hr., glaciaiunea Riss, care a durat ntre anii 300 000 - 120 000 .Hr. i glaciaiunea Wrm, care a durat ntre anii 80 000 10 000 .Hr. Tot n era cuaternar, nainte de cele trei menionate a avut loc glaciaiunea Gnz, care a durat ntre anii 900 000 700 000 .Hr.[6]

n perioada cuaternar variaiile de temperatur n-au depit 10 C, iar maximele de

temperatur n-au depit niciodat +4 C fa de temperaturile actuale. n perioade mai

ndeprtate variaiile de temperatur au atins 22 C, iar maximele +8 C. n perioada acestor maxime gheurile au disprut complet. Studiului glaciaiunilor a relevat perfecta corelaie ntre temperatur, ntinderea gheurilor i concentraia de dioxid de carbon n atmosfer. [modific] Evoluia climei [modific] Evoluia n evul mediu

Temperatura n ultimii 2000 de ani, reconstituit. Reconstituirea se bazeaz pe analiza inelelor de cretere al arborilor i pe grosimea ghearilor. Figura alturat prezint evoluia temperaturilor n ultimii 2000 de ani. Temperaturile figurate n grafic reprezint mediile pe cte un interval de 10 ani. ntruct nu exist msurtori de temperatur directe n aceast perioad, temperaturile au fost reconstituite pe baza msurrii grosimii inelelor de cretere ale arborilor i a grosimii ghearilor. Datarea inelelor arborilor se poate face pe baza determinrii concentraiei de carbon 14, activitatea biologic n ultima mie de ani fiind prezentat n figura din dreapta.

Activitatea biologic dup determinrile cu 14C, n ultima mie de ani.

Variaiile climatice n evul mediu n-au fost aa de mari ca n perioadele glaciaiunilor. Totui, n ultima mie de ani se observ o perioad cald n secolele al X-lea i al XI-lea, perioad numit maximul medieval. Este epoca n care vikingii au descoperit Groenlanda, al crui nume, ara verde indic un peisaj cu vegetaie, nu acoperit de zpezi i gheuri. n continuare ns, n perioada (1550 - 1850) a urmat o rcire, mica er glaciar, n care iernile au fost foarte reci, n special cea dintre anii 1708 - 1709[7]. [modific] Evoluia n perioada actual Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea i nceputul secolului al XXI-lea constituie cea mai cald perioad din ultimii 2000 de ani (vezi figura mai sus). Epoca actual este mai cald cu cteva zecimi de grad fa de maximul medieval. Evoluia temperaturilor, conform Global Historical Climate Network (romn GHCN - Reeaua pentru urmrirea climatului global), n ultimii ani este urmtoarea:[8] Creterea temperaturii medii anuale fa de media perioadei 1951 - 1980, conform GHCN Anul Creterea de temperatur C Anul Creterea de temperatur C 1991 0,35 2001 0,48 1992 0,12 2002 0, 56 1993 0,14 2003 0,55 1994 0,24 2004 0,49 1995 0,38 2005 0,62 1996 0,30 2006 0,54 1997 0,40 2007 0,57 1998 0,57 2008 1999 0,33 2009 2000 0,33 2010

Romnia nu face excepie, la conferina Msuri de adaptare i reducere a impactului schimbrilor climatice raportndu-se creteri ale temperaturii cu 0,5 C n ultimul secol.[9] 2007 a fost anul temperaturilor record. Iarna dintre 2006 - 2007 a fost cea mai cald din ultimii 100 de ani, de cnd exist observaii meteorologice n Romnia.[10] Totodat, n prima lun a anului 2007, a fost depit temperatura maxim absolut a lunii ianuarie la 24 de staii meteorologice.[10] Tendina de nclzire s-a meninut i pe timpul verii. n luna iulie s-a nregistrat un numr record de 148 de cazuri cu temperaturi maxime zilnice egale sau mai mari de 40 C. Comparativ, n luna iulie a anului 2004, maxima de 40 C a fost atins sau depit doar de dou

ori.[10] La Calafat, n luna iulie s-a atins temperatura de 44 C.[11] Temperatura maxim absolut a verii s-a nregistrat n toate cele trei luni: la 53 staii n iunie, 94 staii n iulie i la 17 staii n august.[10] Totodat, a fost atins numrul maxim lunar de zile consecutive caniculare, n care s-au nregistrat temperaturi de peste 35 C i de nopi consecutive tropicale, cu temperaturi mai mari de 20 C.[10] n general, anul 2007 este considerat un an al fenomenelor meteorologice extreme.[12][13] i n anul 2008 n Romnia au aprut nc de la nceputul verii atenionrile de canicul.[14][15] [modific] Cauze ale nclzirii

Ponderea diferiilor factori n forcingul radiativ n 2005 relativ la situaia din anul 1750.[16] Clima se schimb datorit forcingului[17] extern, n funcie de influena deplasrii pe orbit n jurul Soarelui,[18][19][20] erupiilor vulcanice[21] i efectului de ser. Ponderea diverselor cauze ale nclzirii este n studiu, dar consensul oamenilor de tiin [22][23] este c principala cauz este creterea concentraiei gazelor cu efect de ser datorit activitilor umane din epoca industrializrii. n special n ultimii 50 de ani, cnd se dispun de date detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, exist i alte ipoteze, care atribuie nclzirea variaiilor activitii solare[24][25][26] Efectele forcingului nu sunt instantanee. Ineria termic a solului i oceanelor duce la presupunerea c starea curent a climei nu este n echilibru cu forcingurile. Studiile pe modelele

climatice indic c, chiar dac concentraiile gaselor cu efect de ser s-ar menine la cele ale anului 2000, clima tot s-ar mai nclzi cu 0,5 C.[27] [modific] Efectul de ser [modific] Explicaia fenomenului

Pentru detalii, vezi articolul Efect de servezi articolele [[{{{2}}}]] i [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] i [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] i [[{{{10}}}]].

Bilanul energetic stabilizat al atmosferei terestre.[28] Efectul de ser este un fenomen natural prin care o parte a radiaiei terestre n infrarou este reinut de atmosfera terestr. Efectul se datoreaz gazelor cu efect de ser care reflect napoi aceast radiaie. n figura alturat sunt prezentate fluxurile termice n atmosfer, n regim stabilizat. Din radiaia solar incident, de 342 W/m2 cota de 107 W/m2 este reflectat de atmosfer i sol. Restul este reinut n atmosfer sau ajunge pe sol. Din totalul de 559 W/m2 (67 + 24 + 78 + 390) din

atmosfer, 235 W/m2 sunt radiai n afara atmosferei, iar restul de 324 W/m2 se rentorc pe Pmnt datorit efectului de ser. n acest fel se nchide bilanul energetic (342 = 107 + 235). Efectul actual al existenei gazelor cu efect de ser este c temperatura medie a Pmntului este cu cca. 33 C mai mare dect ar fi n lipsa lor, adic este de cca. +15 C n loc s fie de -18 C. n acest sens, efectul de ser este benefic, el asigurnd nclzirea suficient a Pmntului pentru a permite dezvoltarea plantelor aa cum le cunoatem noi azi. Dac concentraia gazelor cu efect de ser crete, echilibrul prezentat este perturbat, cota de 235 W/m2 se micoreaz iar cea de 324 W/m2 crete, diferena de flux termic se acumuleaz n atmosfer, care astfel se nclzete. De aceea, termenul de efect de ser este folosit cel mai adesea n vorbirea curent pentru a evidenia contribuia unor anumite gaze, emise natural sau artificial, la nclzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitii atmosferei la radiaiile solare reflectate de suprafaa terestr. Principalul element responsabil de producerea efectului de ser sunt vaporii de ap, cu o pondere de 36 - 70 % urmai de dioxidul de carbon, cu o pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o pondere de 4 - 9 % i ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %.[28][29] citat de [30] Alte gaze care produc efect de ser, ns cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile, perfluorocarburile i fluorura de sulf.[31] [modific] Vaporii de ap

Pentru detalii, vezi articolul Circuitul apei n naturvezi articolele [[{{{2}}}]] i [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] i [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] i [[{{{10}}}]].

Prezentarea schematic a elementelor componente ale circuitului apei n natur. Cantitatea de vapori de ap din atmosfer depinde exclusiv de termodinamica atmosferei.[32] Cantitatea de vapori de ap pe care o poate conine aerul este n funcie de presiunea de saturaie, care, la rndul ei, depinde de temperatur. Presiunea de saturaie a vaporilor de ap n atmosfer se poate exprima prin formule teoretice simple,[33] sau, mai exact, prin formule semiempirice (formule ale cror constante au fost determinate pe baza observaiilor experimentale), cum sunt relaiile Wexler. [34] Presiunea de saturaie a vaporilor de ap crete repede cu temperatura, astfel c dac la 10 C 1 kg de aer uscat poate absorbi 7,73 g de ap, la temperatura de 30 C poate absorbi 27,52 g.[35] Presiunea local a vaporilor (practic concentraia lor local) determin viteza evaporrii. Un vnt uscat ndeprteaz vaporii de ap formai, permind evaporarea unei noi cantiti de ap, ceea ce explic efectul de uscare al vntului. La rndul su, vntul este generat de diferenele de presiune atmosferic, diferene care apar datorit diferenelor de densitate ale aerului, densitate care depinde de temperatur. Se observ c temperatura i variaiile ei sunt responsabile de cantitatea de vapori de ap n atmosfer. Efectul de ser al vaporilor de ap este ns natural i nu exist nicio posibilitate tehnic de a influena cantitatea de vapori de ap din atmosfer n afar de ncercarea de a reduce temperatura. De remarcat c evaporarea este reversibil, prin scderea temperaturii vaporii de ap se condenseaz, efect observat toamna i iarna, cnd scderea anual a temperaturilor determin creterea precipitaiilor.

Din cele prezentate, dei vaporii de ap sunt principalul gaz cu efect de ser, nu cu privire la el trebuie luate msuri n cazul nclzirii globale. [modific] Dioxidul de carbon

Pentru detalii, vezi articolul Circuitul carbonului n naturvezi articolele [[{{{2}}}]] i [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] i [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] i [[{{{10}}}]].

Ciclul carbonului n natur. Carbonul este elementul principal care asigur viaa. Ca i alte elemente chimice, el este angrenat n natur ntr-un circuit. Cea mai mare parte a combinaiilor sub form gazoas este format din dioxidul de carbon. n figura alturat sunt prezentate fluxurile de carbon ntre atmosfer i biosfer, hidrosfer i litosfer.

ntre atmosfer i biosfer: plantele n timpul nopii i animalele tot timpul elimin prin respiraie dioxid de carbon. n timpul zilei plantele asimileaz carbonul din CO2 i, cu

ajutorul luminii solare, prin procesul de fotosintez l transform n combinaii organice, elibernd oxigenul. Capacitatea biosferei de a asimila carbonul este, totui, limitat.

ntre atmosfer i hidrosfer: CO2 este un gaz relativ solubil n ap i exist un echilibru al concentraiei CO2 n ap. Oceanele conin dizolvate cantiti imense de CO2, care, n caz c echilibrul ar fi perturbat, ar putea fi eliminate n atmosfer, ducnd la o perturbaie climatic extrem. Solubilitatea gazelor n ap descrete pe msur ce temperatura apei crete, ca urmare la o nclzire a oceanelor, eliberarea CO2 n atmosfer este un pericol real.

ntre biosfer i litosfer: n trecutul ndeprtat, n special n carbonifer, o mare parte a plantelor din flora din epoc au ajuns n pmnt, stocnd n litosfer carbonul din corpul lor sub form de zcminte de crbune.[36] De fapt, se consider c n acea perioad atmosfera terestr coninea CO2 n loc de oxigen, iar plantele au teraformat atmosfera, oxigenul de acum i lipsa dioxidului de carbon (concentraia actual de numai 0,03 %[36]) fiind de fapt urmarea acestei activiti.[36]

ntre atmosfer i litosfer: actual carbonul este eliberat din litosfer n atmosfer sub form de CO2 prin activiti antropice (arderea combustibililor fosili). Se consider c n ultima jumtate de secol au fost emise n atmosfer cantiti foarte mari de CO2 i metan, care, prin efectul de ser au dus la nceperea fenomenului de nclzire global.

Concentraiile de dioxid de carbon n atmosfer msurate la Mauna Loa, n Hawaii.[37] ncepnd cu anul 1958 Roger Revelle, ajutat de Charles David Keeling au nceput s msoare concentraiile de CO2 din atmosfer.[38] Acestea au fost msurate Mauna Loa, n Hawaii. Aspectul n dini de fierstru al curbei se datoreaz anotimpurilor. Majoritatea uscatului, pe care crete vegetaia, se afl n emisfera nordic. Primvara i vara vegetaia asimileaz CO2 necesar

creterii frunzelor, ca urmare concentraia de CO2 din atmosfer scade. Toamna i iarna frunzele se descompun elibernd CO2 i concentraia lui n atmosfer crete. [39] Din grafic se vede c concentraia de CO2 a crescut de la 316 ppm n pri volumice n anul 1960 pn la cca. 385 ppm n iarna anului 2007. [modific] Metanul Este o alt combinaie chimic sub form gazoas n care se gsete carbonul n atmosfer. La cantiti volumice egale, metanul produce un efect e ser mai important dect dioxidul de carbon, ns datorit concentraiilor sale mici n atmosfer, de cca. 1,8 ppm[40] efectul global este mai mic, cam un sfert din cel al CO2.[40] De la nceputul revoluiei industriale concentraia de metan n atmosfer a crescut cu 149 %. [modific] Ozonul Ozonul din straturile superioare ale atmosferei, dei este extrem de necesar pentru via prin faptul c reflect radiaia n ultraviolet a Soarelui, reflect selectiv radiaia n infrarou emis de sol, ceea ce face ca el s produc un efect de ser. Efectul de ser global al ozonului este greu de estimat exact, ultimele rapoarte ale IPCC estimeaz acest efect la cca. 25 % din efectul dioxidului de carbon.[41] [modific] Alte gaze cu efect de ser Alte gaze care produc efect de ser:[31] protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile i fluorura de sulf.

Protoxidul de azot. Compuii halogenai. Dintre acetia fac parte hidrofluorocarburile (freonii - CFC, HCFC, HFC; Freon-11 = R-11 = CFC-11, Freon-12 = R-12 = CFC-12, Freon-113 = R-113 = CFC-113, Freon-22 = R-22 = HCFC-22), perfluorocarburile (PFC) i hexafluorura de sulf (SF6). De subliniat c aceste substane, n afar de efectul de ser, au un efect devastator asupra stratului de ozon.

[modific] Fenomene sinergice

Erupie a vulcanului Kanaga din Alaska. Vulcanismul este un factor a crui importan a fost subestimat pn recent. [21] Vulcanismul contribuie la nclzirea global n dou moduri:

prin gazele cu efect de ser (n general CO2) care sunt coninute n magm; prin cenua vulcanic, i aerosolii sulfuroi care obtureaz radiaia solar.[42]

Se consider c efectul vulcanilor n perioada preindustrial (nainte de 1850) a fost de nclzire, dar dup, efectul a fost de rcire, datorit contribuiei la ntunecarea global.[1] [modific] Efectul antropic

Concentraiile de dioxid de carbon n perioadele glaciare i n prezent. Activitatea uman n perioada industrializrii a dus la:[43]

Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili pentru transporturi, nclzire, climatizare, producerea curentului electric n termocentrale i n industrie. Creterea emisiilor de CO2 este agravat de defriri, care se datoreaz tot activitii omului, defriri care reduc cantitatea de CO2 absorbit de plante.

Emisii de metan, ca urmare a activitilor agricole, cum ar fi creterea vacilor i cultivarea orezului, datorit scprilor prin neetaneitile conductelor de transport i distribuie a gazului metan precum i datorit utilizrii solului.

Emisii de N2O ca urmare a folosirii ngrmintelor chimice i a arderii combustibililor fosili. Emisii de compui halogenai datorit utilizrii freonilor n instalaiile frigorifice, n instalaiile pentru stingerea incendiilor i ca agent de propulsie n sprayuri, precum i datorit utilizrii hexafluorurii de sulf ca protecie mpotriva arcurilor electrice.

Creterea concentraiei aerosolilor, ca urmare a activitilor industriale, de exemplu mineritul la suprafa.

Emisiuni ale gazelor de ser dup ri, n anul 2000.

Emisiuni ale gazelor de ser, pe cap de locuitor, n anul 2000.

De la nceputul revoluiei industriale concentraia de dioxid de carbon a crescut cu 32 %. Aceste niveluri sunt mult mai mari dect cele msurate n cadrul programului Ice Core, [5] i sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de milioane de ani.[44] Producerea de CO2 prin arderea combustibililor fosili, a cror ponderi n perioada 2000 - 2004 au fost: [45]

arderea crbunelui: 35 % arderea combustibililor lichizi: 36 % arderea combustibililor gazoi: 20 % instalaiile de facl la extragerea i prelucrarea hidrocarburilor: 1 % alte hidrocarburi: 1 % producia de ciment: 3 % alte surse (transport maritim i aerian necuprins n statisticile naionale): 4 %

Dup cum se vede din figurile alturate, pe ri, cele mai mari emisii de CO2 le au Statele Unite ale Americii, urmate de China, Indonezia, Rusia, India i Brazilia. Emisiile de CO2 ale SUA se datoraz economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei i Rusiei datorit industriilor lor energetice bazate pe arderea crbunilor. Pe cap de locuitor, emisiile corespund practic nivelurilor industrializrii. Exemple de despduriri fcute de om

n Bolivia, imagine din n Mexic, prin satelit. ardere.

Pentru mangal, n pdurea n munii Usambara, tropical. Tanzania

[modific] Efecte ale nclzirii [modific] Efecte asupra atmosferei

Creterea umiditii la Boulder, Colorado. Efectele asupra atmosferei se manifest prin creterea vaporizaiei, a precipitaiilor i a numrului furtunilor. Dup cum s-a spus mai sus, creterea temperaturii duce la creterea cantitii de vapori de ap care poate fi coninut n atmosfer. Dei n secolul al XX-lea vaporizaia s-a redus ca urmare a ntunecrii globale,[46] n perioada actual vaporizaia crete datorit nclzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei n natur trebuie s creasc i nivelul precipitaiilor.[47][48] Creterea precipitaiilor poate duce la intensificarea eroziunii n unele zone, de exemplu n Africa, ceea de poate duce chiar la deertificare, sau la favorizarea creterii vegetaiei n zonele aride.

Ciclonul Catarina atingnd coastele Braziliei n 2004. Unii oameni de tiin consider c vaporizaia crescut va genera furtuni. n general uraganele apreau doar n Atlanticul de nord. Totui, n 2004 a aprut primul ciclon n Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat Brazilia. Dei a avut o vitez a vntului de 40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii brazilieni zic c n-ar fi fost uragan.[49] Nu exist consens cum c acest uragan ar fi legat de nclzirea global,[50] dar unele modele climatice prevd apariia cicloanelor

n Atlanticul de sud ca urmare a nclzirii globale.[51] Se spune c n a doua jumtate a secolului al XXI-lea va crete numrul de furtuni n zonele temperat i arctic din emisfera nordic i n zona antarctic,[47][52] ns mecanismul furtunilor nu este limpede. Furtunile care nu sunt de origine tropical depind de gradientul termic, care scade n emisfera nordic, deoarece regiunile polare se nclzesc mai mult dect restul emisferei.[53] [modific] Efecte asupra hidrosferei

Descreterea grosimii gheurilor arctice ntre anii 1982 - 2007 Animaie complet (7 M) Topirea calotelor polare Observaiile din satelit indic o reducere treptat a suprafeelor calotelor polare. n figura alturat se vede (n momentul opririi) cu ct au fost gheurile mai ntinse n iarna anului 1982 fa de iarna anului 2007.

Vrsta medie a gheurilor arctice a sczut n perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani.[54] nclzirea climei n aceast regiune este de cca. 2,5 C,[55] (n loc de 0,7 C n medie pe planet), iar grosimea medie a gheurilor a sczut cu 40 % n perioada 1993 - 1997 fa de perioada 1958 1976.[56] n 2007, observaiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice, cu o scdere a suprafeei sale cu 20 % n decursul unui singur an.[57] Dac tendina continu, unele observatoare consider c banchiza se va topi complet vara deja din 2013, n loc de 2030 ct se estima nainte.[58]. Se sper c satelitul specializat CryoSat-2, care va fi lansat pe orbit n 2009 s furnizeze informaii mai exacte cu privire la acest fenomen.[59] i n Antarctica apar fenomene de topire.[60] nclzirea s-ar datora schimbrii direciei vnturilor dominante, a mririi concentraiei gazelor cu efect de ser i a deteriorrii stratului de ozon.[61]. Desprinderea gheurilor de pe elful Antarcticii a crescut n ultimul deceniu (pn n 2008) cu 75 %.[62] Retragerea i dispariia ghearilor, topirea zpezilor

Evoluia grosimii ghearilor, conform WGMS i NSIDC. i ghearii teretri sufer un proces de topire. Observaii disparate indic retragerea ghearilor ncepnd din anul 1800. Msurtori regulate au fost fcute ncepnd din anul 1950 de ctre Serviciul Mondial de Urmrire a Ghearilor (englez World Glacier Monitoring Service -WGMS) i de Centrul Naional de Date pentru Zpad i Ghea (englez National Snow and Ice Data Center - NSIDC).

Retragerea ghearilor alpini, n special n vestul Americii de Nord, n Groenlanda,[63][64] Asia, Alpi, Indonezia, Africa (Kilimandjaro) i n America de Sud a fost folosit de IPCC n raportul su din 2001 drept prob a nclzirii globale.[65][66] Cazul particular al zpezilor de pe Kilimandjaro, care a fost iniial controversat,[67] [68] a fost reevaluat n urma rapoartelor IPCC. n galeria urmtoare se prezint comparativ dou fotografii, prima fcut la 17 februarie 1993, iar a doua la 21 februarie 2000. Kilimandjaro a pierdut n secolul al XX-lea 82 % din ghearii si, care se estimeaz c vor disprea complet n jurul anului 2020.[69].

Topirea gheurilor arctice. Retragerea ghearului Topirea zpezilor de Helheim din Groenlanda. pe Kilimanjaro.

Ghearul Lewis n 1992, complet topit.

Ridicarea nivelului mrii, acidifierea oceanelor, oprirea termosifonului salin

Creterea nivelului mrii n secolul al XX-lea. Unul din efectele nclzirii globale este creterea nivelului mrii, efect care are dou cauze:

creterea volumului apei prin dilatare n urma nclzirii;

adaosul de ap provenit din topirea gheurilor din calotele polare i ghearii teretri.

Conform rapoartelor IPCC, n secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0,1 - 0,2 m, ns efectul de cretere va mai dura mult timp. Nu se pot face previziuni exacte, deoarece rezultatele depind de modelele emisiilor gazelor cu efect de ser. n ritmul actual, se prevede o cretere a nivelulul mrii de 0,18 - 0,59 m la sfritul secolului al XXI-lea i de 2 m la sfritul secolului al XXIII-lea.[47][52]

Schimbri ale pH-ului suprafeei oceanelor ntre 1700 - 1990. Dizolvarea n oceane a CO2 suplimentar din atmosfer, presupus de origine antropic, a dus la scderea pH-ului apei de la suprafaa oceanelor, adic la acidifierea lor. Se estimeaz c ntre anii 1751 i 1994 pH-ul suprafeei oceanelor a sczut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare de -0,075).[70][71].

Al Gore demonstrnd n filmul Un adevr incomod funcionarea termosifonului salin.

Termosifonul salin este un fenomen de circulaie global a apelor oceanice. El ncepe n nordul Oceanului Atlantic cu micarea apelor srate reci spre fund, ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord, de Sud i Antarctica pn n oceanele Indian i Pacific. Acolo se nclzesc i se ridic la suprafa, urmnd un traseu invers, mpinse i de vnturile alizee. Prin aceast micare o cantitate imens de cldur este transportat de la ecuator spre nordul Europei, care astfel are o clim mult mai blnd dect alte regiuni de la aceeai latitudine, de exemplu Siberia. Prin topirea gheurilor arctice, la apele reci se adaug o mare cantitate de ap dulce, cu densitate mai mic dect a apei srate, ceea ce micoreaz presiunea activ care determin scufundarea apelor reci. IPCC consider c n secolul al XXI-lea circulaia termosifonului salin se va ncetini, iar pe termen lung este posibil chiar s se opreasc definitiv. [modific] Efecte asupra litosferei

Incendiu de pdure n 25 iulie 2007 n Grecia. nclzirea global determin ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favoriznd incendiile de pdure. ntre 20 iunie i 8 iulie 2008 n California se declanaser deja 18 000 de incendii, devastnd 241 600 ha.[72] n afar de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despduririlor. Dei prin ardere se creeaz un efect sinergic, totui, prin nclzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pdurilor, astfel c efectul incendiilor de pdure asupra fenomenului de nclzire global este incert.[73][74][75]

Un efect cert este ns eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian i a gheii. Se estimeaz c n urmtoarele decenii ar putea fi eliberate pn la 70 de miliarde tone de metan, un gaz cu efect de ser foarte puternic.[76][77] [modific] Efecte asupra biosferei IPCC prezint o serie de observaii privind influena nclzirii globale asupra biosferei, observaii care arat destabilizarea local a climei i dereglarea anotimpurilor. Aceste observaii nu sunt ns distribuite uniform, 96 % din ele au fost efectuate n Europa i America de Nord i doar 2,75 % n alte continente.[78] Conform acestora, anotimpurile apar desincronizat fa de prevederile astronomice, cu un avans local de pn la dou sptmni.[79] Acest lucru influeneaz de exemplu perioadele de migraie ale psrilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a artat un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu, iar n unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile pe deceniu.[80] Fenomenul se observ i la plante. n Europa, frunzele i florilor apar n medie mai repede cu 2,4 - 3,1 zile, iar n America de Nord cu 1,2 - 2,0 zile pe deceniu.[81] Momentul atingerii maximului anual al CO2 n atmosfer n emisfera nordic confirm avansul anotimpurilor, n 1990 el fiind atins cu 7 zile mai devreme ca n 1960.[82] [modific] Consecine Economice Raportul UE privind consecinele nclzirii globale asupra mediului de securitate atrage atenia asupra faptului c topirea gheurilor arctice ar putea face exploatabile resurse naturale ca pescuitul, sau zcmintele de gaze naturale i petrol care sunt momentan blocate sub platforma continental ngheat. Acest lucru ar putea genera divergene ntre Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia i Danemarca.[83] Asupra agriculturii Un timp s-a crezut c nclzirea global are efecte benefice asupra agriculturii datorit creterii concentraiei de CO2 asimilabil prin fotosintez. Creterea temperaturilor a permis cultivarea

plantelor n locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului n Islanda.[84] Tot aceast nclzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord.[84] Dei n unele locuri, de exemplu n Siberia, nclzirea este favorabil, n altele, de exemplu n Africa, ea are efecte dramatice, deoarece contribuie la extinderea deertului Sahara peste Sahel.[85]

Asigurri Asigurrile sunt direct afectate de modificrile climatice. Se estimeaz c numrul catastrofelor naturale s-a triplat fa de anii 1960, iar din acestea, 35 - 40 % se datoreaz nclzirii globale.[86][87]

Transport Drumurile, pistele de aterizare, cile ferate, conductele pot fi afectate de variaiile de temperatur mai mari, pot avea o durat de serviciu mai mic i pot necesita ntreinere sporit. De exemplu, topirea permafrostului poate afecta aeroporturile.[88] Inundaii Ridicarea nivelului mrii duce la acutizarea problemelor inundaiilor, n special a zonelor foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh i la Veneia. n zonele inundabile triesc adesea comuniti foarte srace, deoarece este singurul teren fertil la care au acces. Srcia face s nu poat plti asigurri, ceea ce face s nu-i poat compensa pierderile n caz de dezastre naturale.[89]

Trecerea de nord-vest Topirea gheurilor arctice n perioada de var poate deschide trecerea de nord-vest, care n 2007 s-a deschis navigaiei n mod natural pentru prima oar n istorie.[90] Acest lucru scurteaz cu cca. 5000 de mile marine (9000 km) rutele navelor ntre Europa i Asia, n special a petrolierelor care nu pot trece prin Canalul Panama.

Sntate Creterea temperaturilor mrete riscul afeciunilor cardiovasculare[91] i mrete concentraiile de ozon troposferic, care este un poluant care poate produce astm bronic.[92] Organizaia Mondial a Sntii (OMS) apreciaz c procesul de nclzire global este vinovat de moartea anual a 150 000 de persoane i mbolnvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de cldur sau a diferitelor calamiti naturale declanate de acest proces.[93] n Romnia, n iunie 2008 canicula a determinat 187 de cazuri care au necesitat ajutor medical, din care 139 n Bucureti.[94][95][96] Aprare Implicaiile nclzirii globale din punct de vedere militar au fost examinate de Consiliul Consultativ Militar (englez Military Advisory Board), un grup de generali n retragere ai SUA, care au relevat cteva aspecte:[97]

Acutizarea conflictelor n zonele afectate de dezastre provocate de schimbrile climatice; Migrarea populaiilor din zonele afectate de dezastre; Probleme privind dependena energetic.

[modific] Lupta mpotriva nclzirii globale [modific] Modele climatice, previziuni

Previziuni privind nclzirea global fcute nainte de 2001 de diverse modele climatice.

Pentru a se putea analiza msurile care se impun pentru combaterea nclzirii globale este nevoie de evaluarea att a evoluiei climei n viitorul imediat i mai ndeprtat, ct i a efectului msurilor propuse. [98] n acest scop au fost elaborate diverse modele climatice, [99] cu care, folosind calculatoare puternice se obin previziunile. Aceste modele iniial simulau doar modificrile de temperatur i deplasrile maselor de aer atmosferic i de ap ale oceanelor, fenomene tratate cu mijloacele CFD. Ulterior modelele au fost dezvoltate, ncluznd efectul de ser (inclusiv ciclul carbonului i efectul antropic), efectul aerosolilor, al norilor, al utilizrii solului, al oceanelor i al forcingului radiativ.[100] Aceste modele sunt acceptate de comunitatea tiinific i pot simula nclusiv variaii climatice sezoniere, fenomenul El Nio, variaia nivelului apei n nordul oceanului Atlantic, sau chiar evoluia temperaturilor n ntregul secol al XX-lea. Previziunile au fost elaborate de CCSR,[101] NIES,[102] CCCma,[103] CSIRO,[104] Hadley Centre,[105] GFDL,[106] MPIM,[107] i NCAR[108] pe baza scenariilor SRES[109] A2 privind emisiile, n ipoteza c nu se ia nicio msur pentru reducerea emisiilor.

Distrubuia geografic a nclzirii n secolul al XXI-lea, bazat pe modelul climatic HadCM3. Harta alturat privind distribuia temperaturilor a fost elaborat folosind modelul HadCM3 (Hadley Centre Coupled Model, version 3) i presupune scenariile actuale privind creterea economic i a emisiilor de gaze de ser. n figur, nclzirea medie global corespunde la cca. 3,0 C. Desigur, modelele prezint nc un oarecare grad de incertitudine, datorat n cea mai mare parte modelrii fenomenelor care se petrec la scar mic, cum ar fi modelarea norilor, a celulelor de

furtun i a circulaiei de aer locale, datorit reliefului local. n plus, posibilitile modelelor sunt limitate de capacitatea de calcul a calculatoarelor actuale. Cu toate astea, IPCC consider modelele climatice drept instrumente pertinente pentru obinerea previziunilor privind evoluia climei. Aceste modele estimeaz c clima global se va nclzi cu 1,1 - 6,4 C n cursul secolului al XXI-lea.[110] Estimrile variaz din cauza faptului c nu poate fi prevzut evoluia emisiilor de gaze care cauzeaz efectul de ser. [modific] Dezbateri social-politice Unul dintre primele articole care au semnalat nclzirea global a fost The Discovery of the Risk of Global Warming[111] Tema a fost reluat pe larg n diferite cri [112][113][114] n decembrie 1997 160 de ri au participat la Kyoto la negocieri privind emisiile de gaze de ser, negocieri finalizate prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol rile industrializate se oblig ca n perioada 2008 - 2012 s reduc emisiile poluante cu 5,2 % n comparaie cu emisiile din 1990. La negocieri n-au participat SUA i Australia, responsabile de cca. 30 % din emisii.[115] Recent Australia a ratificat protocolul[116], SUA rmnnd singura ar industrializat care nu l-a ratificat.[116] Actual, n scopul dezbaterii problemei nclzirii globale se organizeaz anual Conferina Naiunilor Unite privind Schimbrile Climatice, ajuns n 2007 la cea de a 13-a ediie. Ultimele conferine au avut loc la Montreal (2005),[117] Nairobi (2006) i Bali (2007).[118] La ultima s-au discutat probleme ca: reducerea despduririlor, dezvoltarea, adoptarea i transferul de noi tehnologii, examinarea raportului IPCC, ghidul de implementare al articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, cele mai bune practici privind folosirea solului etc.[118] Al Gore, fost vicepreedinte al SUA n timpul preediniei lui Bill Clinton, n cartea sa, An Inconvenient Truth (Un adevr incomod) prezint zece prejudeci care circul cu privire la nclzirea global:[119]1. Nu exist un rspuns comun al oamenilor de tiin la ntrebarea dac oamenii sunt cei

care cauzeaz schimbrile climatice.

2. Multe lucruri pot afecta climatul - aa c nu are niciun sens s ne facem prea multe

probleme n legtur cu CO2.3. Variaiunile climatice n timp sunt normale, aa c schimbrile pe care le observm

acum fac parte dintr-un ciclu natural.4. Gaura din stratul de ozon provoac nclzirea global. 5. Nu putem face nimic n legtur cu criza mediului. Este deja prea trziu. 6. Straturile de ghea din Antarctica i sporesc dimensiunile, aa c, pesemne nu este

ad4evrat c nclzirea global face ghearii i banchizele s se topeasc.7. Avertismentele oamenilor de tiin provin numai din faptul c oraele rein cldura i

nu au nimic de-a face cu gazele de ser.8. nclzirea global este ceva bun, pentru c ne va scpa de iernile reci i va face ca

plantele s creasc mai repede.9. nclzirea global este rezultatul prbuirii unui meteorit n Siberia la nceputul

secolului al XX-lea.10. Temperaturile nu cresc peste tot, aa c nclzirea global este un mit.

Dup aceast carte s-a turnat un film cu acelai nume, n care Al Gore prezint materialele din carte, film care a obinut Premiul Oscar pe 2007 pentru cel mai bun film documentar. Alte filme pe aceeai tem:

The Day After Tomorrow (2004) - prezint un scenariu tematic catastrofal. Live Earth (2007) - serial TV care prezint previziuni climatice fcute pe un suprcomputer. The Great Global Warming Swindle (2007) - n care este prezentat poziia opus IPCC a ctorva savani.[120]

Alte activiti care atrag atenia asupra problemei:

Concertele Live Earth.

[modific] Msuri

In cadrul UE se discut despre limitarea nclzirii globale, care prevede msuri pentru limitarea nclzirii globale la 2 C,[121] n contrast cu adaptarea la nclzirea global, care prevede msuri pentru reducerea efectelor nclzirii globale. Limitarea nclzirii globale se reduce practic la limitarea concentraiilor de CO2 la 400 - 500 ppm n volum. Valorile n ianuarie 2007 sunt de 383 ppm i cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depire a celor 2 C ar trebui ca nivelele de CO2 s fie stabilizate imediat, ceea ce nu se ntrezrete prin prisma programelor actuale.[122] Calea propus este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin reducerea consumurilor energetice i utilizarea energiei din surse regenerabile. [modific] Economia de energie Una dintre cele mai bune aciuni pentru reducerea nclzirii globale este reducerea consumului de energie prin:

Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive. Acest lucru este valabil n special pentru Romnia, a crei industrie se bazeaz pe tehnologii vechi. Consumul specific de energie primar pe unitatea de venit naional este n Romnia de circa dou ori mai mare dect media din Uniunea European.[123]

Reducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru popularizare, Sydney a avut iniiativa stingerii n 29 martie 2008 a luminilor timp de o or, iniiativ la care au aderat nc 23 de orae mari din lume.[124]

Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept combustibil n locul hidrocarburilor, prin folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil i prin nlocuirea transportului cu camioanele cu cel pe calea ferat.[125][126]

Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporional scade cantitatea ce combustibil consumat, deci emisiile de CO2 n atmosfer. Producia de CO2 n Romnia depete pe cea a Regatului Unit datorit tehnologiilor ineficiente. [127] [modific] Energiile alternative

n scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomand utilizarea energiilor care nu se bazeaz pe tehnologia de ardere, cum sunt energia solar, energie hidraulic i energia eolian. Captarea energiei solare este dificil, actual recomandrile sunt ca ea s fie captat sub form de biomas. Energia hidraulic exploatabil actual este limitat i nu poate satisface cererea, ns ea joac un rol cheie n acoperirea vrfurilor de sarcin. Energia eolian este disponibil doar n anumite zone, iar randamentul captrii sale este sczut. [modific] Biomasa Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologic. Dei prin arderea lor carbonul coinut n ele este eliberat n atmosfer sub form de CO2, acest carbon provine chiar din CO2 din atmosfer, captat n procesul de fotosintez. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce n atmosfer noi cantiti de CO2. Totui arderea lemnului nu este o soluie bun, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durnd cca. 30 de ani. O soluie alternativ este arderea porumbului,[128] care n cultur se reface anual. n acest caz culturile de porumb joac rolul unui imens captator solar, ecologic. Pentru asigurarea necesitilor energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat arderii a cca. 15 % din suprafaa agricol. Opiunea este sprijinit de American Corn Growers Assocication (AGCA romn Asociaia Cultivatorilor de Porumb Americani) i National Corn Growers Assocication (NGCA - romn Asociaia Naional a Cultivatorilor de Porumb). Arderea se poate face att n termocentrale, care ns trebuie echipate cu instalaii de ardere adaptate acestui tip de combustibil, ct i n instalaii de nclzire individuale[129] care ard boabe de porumb n loc de pelei, instalaii care se gsesc n comer.[130] Alt cale este fermentarea porumbului n vederea produciei de etanol, ns aceasta este considerat o cale mai puin eficient.[131] Tot drept culturi energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soia i n special rapi, uleiul rezultat (biodiesel) putnd nlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor.

[modific] Energia nuclear Dei n urma accidentului de la Cernobl energetica nuclear a intrat ntr-un con de umbr, recent, prin prisma reducerii emisiilor de CO2, este reluat fezabilitatea acestei soluii.[132] [modific] Concluzii

nclzirea global este, conform observaiilor, un fapt incontestabil. Comunitatea tiinific admite c principala cauz a nclzirii globale este creterea concentraiei de CO2 din atmosfer ca rezultat al activitatii umane. Efectele nclzirii globale degradeaz calitatea vieii pe Pmnt. Omenirea poate i trebuie s ia msuri pentru oprirea contribuiei sale la nclzirea global.

Pmntul, aa cum vrem s-l pstrm

Ce este incalzirea globala Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice. Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie. Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2C. Aceasta este probabil sa se

intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu. Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivlul intregului glob. Efectele incalzirii globale Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei. Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului. Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante. Expertii spun ca la fel s-a intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfarsitul Paleocenului, cand o crestere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta. Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea

nu se vor adapta. O situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara. Valurile de caldura - consecinta a incalzirii globale - implica unele riscuri pentru sanatatea populatiei, mai ales in zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate. Se cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces, indeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au, in general persoanele din grupele de varsta care depasesc 65 de ani. Caniculapoate cauza de asemenea si dezastre naturale. Aceasta poate produce incendii, sau poate intretine incendiile de padure provocate din neglijenta omului. In acest caz sunt distruse suprafete insemnate de padure (uneori, zeci de mii de ha), punand, totodata, in pericol viata persoanelor aflate in apropiere. De asemenea, ele provoaca nori de fum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor. Prin impactul asupra productiei de hrana, seceta poate avea efecte devastatoare asupra sanatatii umane. Aceasta cu atat mai mult cu cat seceta este un fenomen cu frecventa mare in zone extinse din state in curs de dezvoltare, cu populatie numeroasa. Insuficienta de hrana determina un nivel mai ridicat al morbiditatii, cauzat de o serie de afectiuni, intre care se deosebesc pelagra, anemia feripriva, hipocalcemia, hipomagnezia, continutul scazut in macro- si, mai ales, micronutrienti (vitamine, saruri minerale), dar si slabirea rezistentei organismului fata de factori patogeni. Anemia, malnutritia si, respectiv, subnutritia sunt efecte ale consumului inadecvat de hrana. Aproximativ doua miliarde de persoane din tarile in curs de dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din intreaga lume sunt malnutrite (UNPF, 2001). Frecventa subnutritiei este, de asemenea, ridicata in multe regiuni ale lumii. Se estimeaza ca numarul persoanelor subnutrite cronic era, in 19961998, de 792 de milioane de persoane, ceea ce reprezinta 18% din populatia totala a regiunilor respective. Pentru a evita un viitor sumbru al planetei, ar trebui ca, pana in 2050, emisia gazelor cu efect de

sera sa scada de doua ori la nivel mondial si de patru ori pentru tarile industrializate. Exista si un scenariu optimist, conform caruia, pana in 2100, temperatura va creste cu 1,1 - 2,9 grade Celsius. Insa specialistii considera ca e putin probabil acest lucru, de vina fiind inertia sistemelor ecologice si cantitatile de dioxid de carbon adunate in atmosfera de-a lungul ultimelor sute de ani.

Daca incalzirea globala continua, in 2100 vom avea o noua glaciatiune de C. Marin HotNews.ro Miercuri, 31 ianuarie 2007, 0:00

softpedia.com

Specialistii din cadrul Grupului Interguvernamental pentru Evolutia Climatului (GIEC) s-au intalnit la Paris, pe o perioada de patru zile, pentru a publica mult asteptatul raport asupra dovezilor stiintifice legate de incalzirea globala. Acest raport reprezinta o readaptare a celui din 2001 si este recunoscut de 192 statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite. Cotidianul francez "Le Monde" a intrat in posesia unei copii a documentului, din care a prezentat cateva pasaje. Comitetul Interguvernamental ONU pentru Schimbarea Climei va prezenta acest raport vineri 2, februarie, si se asteapta ca el sa contina dovezi detaliate asupra legaturilor dintre activitatile umane si incalzirea globala. Referindu-se la informatiile paleoclimaterice, textul anunta o sporire a temperaturii cu circa 3 grade Celsius, pana in 2100, crestere ce poate fi corelata cu modificarile masive ale vremii din perioada glaciatiunilor. Cercetarile indica faptul ca temperaturile medii polare in acea perioada au fost cu aproximativ 3-5 grade Celsius mai ridicate decat cele inregistrate in secolul XX. "Media nivelului marilor in perioada ultimei glaciatiuni (circa 125 mii de ani in urma) a fost probabil doar cu 4-6 m superioara decat cea din timpul secolul XX-lea, datorata topirii masive a ghetei polare", se precizeaza in raport. Cercetarile arata ca nivelului marilor si oceanelor a crescut considerabil in ultimii 13 ani, iar in acelasi timp, suprafata de gheata si de zapada care acopera cele doua emisfere ale Terrei s-au restrans vizibil. Un pasaj crucial din noul raport indica faptul ca "o schimbare drastica a climei este asteptata daca concentrarile de carbon in atmosfera vor ajunge la 550 ppm (parti pe milion), ceea ce ar provoca o crestere a temperaturii cu aproximativ 3 grade Celsius".

In studiul publicat in anul 2001, concentrarea de carbon era estimata la doar 480 ppm, in timp ce temperatura era preconizata sa creasca doar cu 1,5 grade. Incalzirea are foarte putine sanse (mai putin de 10 la suta) de a fi sub 1,5 grade, in schimb "valori substantial mai mari de 4,5 grade nu pot fi excluse", arata documentul, agravand deci aceasta previziune. Incalzirea globala - o moarte lenta, dar sigura Incalzirea globala a fost in atentia specialistilor de peste 40 de ani, dar pana acum nu s-a luat nici o masura semnificativa. Pana nu demult, oamenii de stiinta au imbratisat ideea ca fenomenul incalzirii globale va cauza schimbari majore si probleme acute in lume, dar in modul lor de gandire scenariul prevedea ca acestea se vor intimpla intr-o perioada cuprinsa undeva intre 50 si 100 de ani si ca abia atunci se vor face resimtite efectele. Concentratia medie a dioxidului de carbon in atmosfera terestra inaintea erei industriale se situa la nivelul de 280 ppm. Astazi, ea a ajuns la 380 ppm, ceea ce inseamna o crestere de 100 ppm, dintre care 2,6 ppm doar in anul 2005. Gratie unor analize recente, s-a aratat ca aceasta crestere se datoreaza aproape in intregime utilizarii combustibililor fosili in scopul producerii de energie (iar restul provine in mare masura din defrisarea padurilor tropicale, ceea ce duce in cele din urma la eliberarea carbonului blocat in biomasa). Un alt fapt il constituie cresterea constanta a nevoilor de energie ale omenirii: acestea au crescut cu 15% doar in primii 5 ani scursi de la inceputul secolului XXI, cresterea estimata pana in 2030 fiind de minim 60%. Concentratia de dioxid de carbon va creste in continuare, iar pentru o stabilizare la un nivel

dublu fata de era preindustriala (550 ppm) si o crestere a temperaturii medii globale cu "doar" 3 grade este nevoie de o reducere la jumatate a emisiilor actuale de CO2. UE adopta masuri pentru stoparea "bombei climatice" Comisia Europeana a prezentat, miercuri, un nou set de propuneri privind companiile petroliere, care vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera rezultate din activitatile de productie, rafinare, transport si ardere a combustibililor. De asemenea, Comisia a propus standarde mai stricte privind calitatea motorinei comecializata in blocul celor 27 de state europene, relateaza Reuters. Reglementarile propuse de Executivul european vizeaza reducerea cu 10% a emisiilor de gaze poluante in intervalul 2011-2020. Astfel, obiectivul Uniunii Europene pentru anul 2020 este scaderea emisiilor de dioxid de carbon cu 500 de milioane de tone. "Aceasta este una dintre cele mai importante masuri dintr-un set de initiative noi care trebuie implementate de Comisia Europeana, pentru a combate intr-un ritm mai rapid schimbarile climatice globale", a declarat, intr-un comunicat, comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas. Propunerile au fost prezentate la interval de cateva saptamani dupa ce Executivul a anuntat ca intentioneaza sa ia masuri pentru reducerea cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in anul 2020, fata de 1990. Potrivit noilor reglementari privind calitatea combustibililor, continutul de sulf din motorina va fi limitat la zece parti pe milion incepand din 2009. De asemenea, Comisia Europeana sustine utilizarea unui amestec petrolier cu continut de pana la 10% de etanol, in incercarea de a promova consumul de biocombustibilii.

ONU: Incalzirea globala vine mai repede, cu consecite mai grave Publicat: 10 Aprilie 2007 @ 10:48 Grupul interguvernamental al expertilor ONU in schimbarile climatice (IPCC), care reuneste experti din lumea intreaga, a publicat vineri, la Bruxelles, un nou raport referitor la impactul incalzirii globale asupra oamenilor si Pamantului. Concluzia specialistilor este ca fenomenul incalzirii globale va produce pagube mai mari si in ritm mult mai rapid decat se estimase, de la cresterea foametei din Africa si Asia si pana la cresterea nivelului oceanelor. Inundatii, seceta, valuri de canicula, viituri, disparitia unor specii ale faunei si florei sunt doar cateva dintre consecintele supraincalzirii atmosferei, potrivit unei copii a documentului aparute in presa. Asupra Europei impactul modificarilor climatice va fi inegal, tarile mediteraneene vor fi afectate de seceta si canicula, Alpii isi vor pierde o treime din statiunile de schi, tarile nordice vor beneficia de ierni mai blinde, recolte mai bogate, dar vor fi amenintate de inundatii la tarm, potentialul hidroenergetic va scadea in sud si va creste in nord, biodiversitatea speciilor va avea de suferit. Arctica va pierde o parte din gheturile vesnice, Antarctica va avea o situatie deocamdata incerta, America Latina isi va vedea diminuate cu 50% suprafetele agricole, America de Nord va fi lovita de valuri de canicula si tornade iar asupra Asiei se vor napusti mai toate necazurile: seceta si inundatii, penuria de apa dulce, eroziunea litoralurilor.

Raportul care vrea sa atraga atentia autoritatilor responsabile din fiecare tara asupra consecintelor fenomenului are 1.400 de pagini si a fost toata saptamana negociat de expertii in domeniu, reuniti la Bruxelles. Cu doar cateva ore inainte ca textul sa fie facut public negocierile au trenat din cauza ostilitatii delegatiei americane asupra cuantificarii pagubelor pe care le va produce incalzirea globala. In schimb, europenii vor sa

transmita, prin raport, un puternic semnal de alarma in acest sens, scrie AFP. Lista relelor pe care le va aduce cu sine incalzirea atmosferei ramine deschisa. Unele pasaje critice ale raportului au fost eliminate, reprezentantii celor 130 de tari participante la elaborarea raportului au cedat presiunilor exercitate de China si Statele Unite in special. Energia nucleara alternativa pentru protectia mediului? In vederea reducerilor emanatiilor de bioxid de carbon in atmosfera, se propune o mai intensa exploatare a energiei nucleare. Ecologistii protesteaza oferind ca alternativa exploatarea mult mai intensa a energiei solare si eoliene, industria carbunelui, inca puternic subventionata in unele tari europene, pledeaza in favoarea traditionalelor centrale cu carbuni, dar cu tehnologie modernizata. Se propun taxe suplimentare pe carburanti in transporturile navale, sursele de energie petrolul si gazele naturale risca sa se transforme in instrumente politce. In ajunul prezentarii celei de-a doua parti a raportului, s-au facut auzite si alte opinii, venite din partea unor oameni de stiinta: in istoria sa, pamintul a mai cunoscut faze indelungate sau scurte de racire sau incalzire, mici si mari glaciatiuni. Toate acestea se petreceau deja inainte ca homo sapiens sa-si fi facut aparitia pe pamint. Parerile ramin impartite.

Incalzirea globala creste rapid. Oceanele nu mai pot absorbi CO2 19-05-2007

Galerie Foto

Stiri din aceeasi Categorie

Bulgarii cauta un nume pentru un meteorit descoperit de ei LHC este cea mai importanta descoperire stiintifica in 2008 Cel mai vechi creier din lume are peste 2 000 de ani

Specialisti in schimbarile climatice din Anglia, Franta si Germania avertizeaza ca incalzirea globala va creste rapid, in urmatorii ani, cu 30 la suta, scrie publicatia Times in esditia de ieri.

Fenomenul incalzirii globale se va accentua foarte repede din cauza ca oceanele isi pierd din capacitatea de a absorbi emisiile de carbon, explica acestia. Iin acelasi timp, si vantul puternic poate fi o cauza a cresterii incalzirii globale, pentru ca aduce spre uscat curenti care contin cantitati mari de dioxid de carbon, mai spun specialiastii. Vanturile puternice sunt considerate ca fiind ele insele provocate de incalzirea globala din cauza combinarii schimbarilor intervenite in stratul de ozon si emisiilor de carbon. Este pentru prima oara cand putem dovedi ca modificarile legate de dioxidul de carbon si ocean cauzeaza schimbari climatice (...) Este un aspect cu care nu ne-am asteptat sa ne confruntam in secolul 21, a declarat Ian Totterdell, specialist de la Met Office Hadley Centre. Cercetatorii mai spun ca pana la mijlocul secolului, temperatura medie va creste cu peste 1.5 grade Celsius, fara a lua in calcul si emisiile de dioxid de carbon cauzate, de exemplu, de construirea rapida in China si India a centralelor nucleare si termice, care utilizeaza combustibil fosil. Este pentru prima data cand putem spune ca schimbarile climatice sunt responsabile de saturarea oceanelor, a declarat unul dintre autorii studiului. Cu cat oceanul ajunge la saturatie, cu atat dioxidul de carbon va ramane in atmosfera. Din 1980, absorbtia carbonului nu s-a schimbat. In aceeasi perioada, emisiile de gaze au crescut cu 43%, mai spun specialistii.

Cum oprim incalzirea globala

Incalzirea poate duce la topirea ghetarilor si a calotei glaciale, ceea ce ar provoca inundatii catastrofale Valentina Grigore Joi, 24 Mai 2007 Zilnic, activitatile umane afecteaza clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, carbuni si gaze) pentru producerea energiei si transport, fiind responsabile pentru furtuni puternice, inundatii, seceta si valuri de caldura. Din cauza gazelor de sera emise deja in atmosfera, suntem predispusi la o incalzire cu 1,2 1,3 C a temperaturii in urmatoarele decenii. Pentru a evita deteriorarea ireversibila a planetei, temperatura de la suprafata pamantului nu trebuie sa creasca cu mai

mult de 2C fata de nivelul din perioada preindustriala. Comisia Europeana a declansat o campanie prin care invata consumatorii ce sa faca pentru a opri incalzirea globala.

UE pledeaza pentru un acord global privind schimbarile climatice dupa 2012. Acesta este motivul pentru care Uniunea lanseaza un apel la adresa tarilor dezvoltate pentru a reduce, pana in 2020, emisiile generate cu 30% fata de nivelurile inregistrate in 1990. Responsabilii europeni pledeaza pentru tehnologii curate de ardere a carbunelui, cresterea eficientei energetice si promovarea utilizarii surselor de energie care protejeaza mediul.

Reducerea emisiilor de CO2

Exista solutii la problema schimbarilor climatice: energiile regenerabile, eficienta energetica si reducerea utilizarii combustibililor fosili (petrol si gaz). Natura ne pune la dispozitie o varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problema este cum sa transformam lumina solara, vantul, biomasa, energia geotermala sau puterea apei in electricitate sau caldura intr-un mod ecologic si cu costuri cat mai mici, astfel reducand emisiile de CO2 si efectul de sera si ajutand la protejarea climei si mediului inconjurator. Campanie europeana

In cadrul campaniei europene "Voi controlati schimbarile climatice!", prezentatorii meteo de televiziune din toata Europa vor oferi sfaturi astfel incat fiecare cetatean sa poata contribui la schimbare - instalarea de lampi electrice cu consum redus de energie si reciclarea deseurilor sunt doar cateva exemple. Folositi mai putina caldura - reducerea cu doar 1C a temperaturii inseamna evitarea emiterii in atmosfera a 300 kg de CO2 pe an. Nu lasati caldura sa iasa din casa pentru o perioada lunga de timp cand aerisiti casa, lasati geamurile deschise doar cateva minute! Daca lasati un geam mic deschis toata ziua, energia necesara pentru a incalzi locuinta timp de sase luni racoroase (cu o temperatura exterioara de pana la 10C) inseamna emiterea unei tone de CO2. Izolatia buna a casei este unul dintre cele mai eficiente moduri de a reduce emisia de CO2 si de a economisi bani. Aveti grija unde asezati frigiderul si congelatorul - daca le puneti langa aragaz sau cuptor, consuma mult mai multa energie. De exemplu, daca le amplasati intr-o incapere cu o temperaturi de 30-35C, energia folosita este aproape dubla si se emit 160 kg de CO2 pe an in cazul unui frigider si de 320 kg CO2 pe an in cazul unul congelator. Dezghetati frigiderele si congelatoarele vechi cu regularitate sau, si mai bine, inlocuiti-le cu modele mai noi, prevazute cu programe automate de dezghetare si care sunt de doua ori mai eficiente energetic decat celelalte! Cand cumparati electrocasnice, alegeti-le pe cele din clasa energetica A plus. Stingeti luminile atunci cand nu aveti nevoie de ele. Oprind cinci becuri in holuri si camere, economisiti in jur de

60 de euro pe an si reduceti emisia a 400 kg de CO2 intr-un an. Folositi becuri economice - unul singur poate reduce factura cu 60 euro si reduce emisia de CO2 cu 400 kg pe an. Scoateti incarcatorul mobilului din priza atunci cand nu--l folositi (se estimeaza ca 95% din energie se iroseste)! Inchideti robinetul atunci cand va periati dintii, puteti economisi cativa litri de apa. De asemenea, un robinet care picura poate irosi destula apa cat sa umpli cada timp de o luna, asa ca asigurati-va ca acesta este inchis foarte bine. 10 lucruri de facut

Organizatiile neguvernamentale europene, printre care si Greenpeace, s-au implicat in campania mondiala de educare a consumatorilor pentru evitarea supraincalzirii. In continuare va prezentam zece lucruri pe care le puteti face pentru a evita incalzirea globala. Inlocuind un bec obisnuit cu un bec fluorescent compact, se evita producerea a 68 de kilograme de dioxid de carbon pe an. Mergeti pe jos, mergeti cu bicicleta, mergeti mai multi intr-o masina sau mergeti mai des cu mijloacele de transport in comun, veti evita eliminarea in atmosfera a 450 de grame de dioxid de carbon la fiecare 1,6 kilometri pe care nu ii parcurgeti cu masina. Puteti evita producerea a 1.089 kilograme de dioxid de carbon pe an prin reciclarea a doar jumatate din deseurile menajere din propria locuinta. Pastrand cauciucurile masinii umflate corespunzator, se poate imbunatati consumul de benzina cu mai mult de 3%. Fiecare patru litri de benzina economisiti evita eliminarea in atmosfera a 9 kilograme de dioxid de carbon. Este nevoie de foarte multa energie pentru a incalzi apa. Folositi mai putina apa fierbinte prin instalarea unui cap de dus cu debit scazut de apa (se evita producerea a 150 kilograme de dioxid de carbon pe an) si prin spalarea rufelor in apa rece sau calduta (se evita producerea a 227 kilograme de dioxid de carbon pe an). Puteti evita eliminarea a 544 kilograme de dioxid de carbon in atmosfera daca va reduceti cantitatea de gunoi cu 10%. Daca setati termostatul mai putin cu 2C iarna si mai mult cu 2C pe timpul verii, se evita producerea a 907 kilograme de dioxid de carbon pe an. Plantati copaci, unul singur absoarbe o tona de dioxid de carbon pe intreaga sa durata de viata. Stingeti dispozitivele electrice numai prin oprirea televizorului, a DVD-playerului, a casetofonului si a calculatorului atunci cand nu le folositi, se va evita producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon pe an.

Evitati orice functioneaza pe baza de baterii (sau folositi baterii reincarcabile ori pe baza de reincarcare solara). Puteti afla mai multe si va puteti implica activ pe www.climatecrisis.net.

Amenintare

Efectele cresterii temperaturii medii ameninta multe milioane de oameni cu aparitia foametei, malariei, inundatiilor, furtunilor puternice si lipsa apei potabile. ar duce la producerea unor valuri de caldura extrema; cele mai afectate sunt tarile sarace si cele in curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariana si Asia. Zonele afectate de seceta s-au dublat in ultimii 35 de ani. provoaca topirea ghetarilor si a calotei glaciare, ceea ce ar duce la cresterea pericolului inundatiilor in unele zone sau la lipsa apei in alte zone. Aproximativ 30% din ghetarii Europei au disparut deja. In Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Marea Caraibelor multe insule ar putea disparea, iar in Europa sezonul de iarna ar deveni mai scurt si mai scump pentru practicantii de sporturi de iarna. ar duce la cresterea nivelului apelor marilor, amenintand numeroase populatii de pe intreaga planeta si mai ales din zonele joase ale tarilor in curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, "tarile de jos" (Belgia, Olanda, NV Germaniei) si SE Angliei. ameninta marile ecosisteme, de la cele polare si antarctice, pana la cele tropicale. ar duce la disparitia unor paduri si specii, ceea ce va afecta viata intregii planete (1 milion de specii ar putea disparea din cauza schimbarilor climatice), costurile economice resimtindu-se mai acut in tarile sarace sau in curs de dezvoltare. Nivelul gazelor cu efect de sera

Efectul de sera este procesul prin care atmosfera capteaza o parte din energia solara, incalzind

Pamantul si moderand clima. Expertii in domeniul climatic sunt de parere ca o crestere a nivelului "gazelor cu efect de sera", crestere provocata de activitatile umane, accentueaza in mod artificial efectul de sera, ducand la cresterea temperaturilor globale si deregland clima in mod dezastruos. Gazele de sera includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil si defrisari, metanul, eliberat de pe plantatiile de orez si locurile de depozitare a gunoaielor, precum si produse rezultate din arderi si diferiti compusi chimici industriali (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid). Dupa vaporii de apa, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de sera. Carbonul este stocat sub pamant, departe de biosfera, in combustibili fosili, insa ciclul organic al carbonului descrie transferul carbonului intre mari, ecosistemul terestru si atmosfera. Fara influenta umana, transferul intre aceste rezervoare de carbon este mentinut in mare in echilibru de exemplu, plantele absorb carbonul in timp ce se dezvolta, dar il elimina atunci cand mor. Insa, cand oamenii taie arbori sau ard combustibili fosili, ei elimina in atmosfera cantitati suplimentare de carbon, accentuand astfel efectul de sera. Aceasta constituie o problema mai ales atunci cand se extrag si se ard combustibili fosili, deoarece astfel se adauga carbon la ciclul "organic" al carbonului, care altfel ar ramane depozitat adanc sub pamant. O parte din acest carbon ajunge in atmosfera, alta in arbori, plante si sol, pe pamant si o alta parte in mari si oceane. O parte mai mare ajunge in atmosfera deoarece se taie paduri si se construiesc orase, drumuri si uzine, reducandu-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

Incalzirea globala si Romania media: 4.94 din 32 voturi INCALZIREA GLOBALA

?

?

Marele BAU-BAU: imprevizibila incalzirea globala nu este decat o mare farsa pe care oamenii de stiinta, istoricii si mai ales politicienii ne-o baga sub nas!!! Conform dovezilor arheologice si dovezilor geologice se cunosc urmatoarele: 650.000-500.000 i.e.n. glaciatiunea GNZ (durata de 150.000 ani) 500.000-400.000 i.e.n. interglaciatiunea GNZ-MINDEL (durata de 100.000 ani) 400.000-300.000 i.e.n. glaciatiunea MINDEL (durata 100.000 ani) 300.000-200.000 i.e.n. interglaciatiunea MINDEL-RISS (durata de 100.000 ani) 200.000-120.000 i.e.n. glaciatiunea RISS (durata de 80.000 ani) 120.000-75.000 i.e.n. interglaciatiunea RISS-WRM (durata de 45.000 ani) 75.000-9.800 i.e.n. glaciatiunea WRM (durata de 65.200 ani) Din datele de mai sus observam urmatoarele: durata glaciatiunilor au scazut de la o glaciatiune la alta primele doua periuade interglaciare au fost egale, dar a treia a scazut foarte mult Tot stiintific se cunoaste si faptul urmator: cauza principala a aparitiei glaciatiunilor si interglaciatiunilor este pozitia variabila a Pamantului in timpul rotirii sale, in jurul Soarelui. Este cunoscut faptul ca axa pamantului este inclinata fata de Soare. De aceea, in timpul glaciatiunilor, Polul Nord se indeparteaza de Soare, razele Soarelui nu cad perpendicular, ceea

ce inseamna ca cantitatea de caldura care cade pe unitatea de masura a suprafetei Polului Nord este mai mica, ceea ce provoaca racirea climei. Astfel, in timpul glaciatiunilor, in zuna paralelei 45, temperatura este de maxim +4-+5C. In timpul interglatiunii se intampla invers: Polul Sud se indeparteaza de Soare, deci cel nord se apropie, deci razele Soarelui cad perpendicular, deci cantitatea de caldura de pe unitatea de masura a suprafetei Polului Nerd creste, deci temperatura creste, iar ghetarii se topesc (INCALZIREA GLOBALA). In aceste conditii, pe paralela 45 se inregistreaza clima tropicala (ceea ce explica de ce pe teritoriul tarii noastre s-au gasit oseminte de elefanti, lei, tigri, rinoceri, antilope etc). Unde vreau sa ajung? Ei bine vreau sa va spun ca specialistii care astazi se arata surprinsi de fenomenul incalzirii globale se impart in doua: prosti care nu cunosc istorie si cunoscatori care ascund. bineinteles ca si efectul de sera conteaza, dar intr-o masura mai mica. Din ceea ce am prezentat mai sus, se cunoaste faptul ca incalzirea globala oricum venea peste noi. Tot din ceea ce am prezentat mai sus reiese clar ca clima se va incalzi pana cand tara noastra va ajunge sa aiba o clima tropicala (orice am face). De ce nu ni se spune adevarul pe o cale oficiala? Pentru ca ce este mai usor: Sa spui adevarul si sa cauti un plan de strategie pe termen lung? Sa te lasisurprins si sa faci zarva cum ca faci eforturi sa stapanesti o situatie total noua si imprevizibila? Nu uitati : ORICE AM FACE, ROMANIA VA AVEA CLIMA TROPICALA!!!

Provoc clasa politica sa ia un set de masuri care sa nu-i mai lase sa-i ia prin surprindere, bazate pe informatiile stiintifice care exista si pe care in parte l-am prezentat mai sus, asta daca chiar le pasa de tara asta.

Cercettorii japonezi trag un nou semnal de alarm n lupta mpotriva nclzirii globale. Ei au descoperit c temperaturile ridicate din anii urmtori vor provoca eliberarea a mai mult dioxid de carbon n atmosfer, ceea ce va accelera procesul de nclzire global. Aceast concluzie are la baz studiul efectelor creterii temperaturii la nivel global asupra turbriilor. Este vorba despre acele acumulri de vegetaie parial descompus, aflate n zonele umede ale planetei i care acoper aproape dou procente din suprafaa uscat a lumii. Dat fiind ritmul lent de descompunere a carbonului n solurile reci i mbibate cu ap, turbriile conin cantiti mari de dioxid de carbon. Acestea se vor evapora mai uor din cauza temperaturilor ce se vor nregistra n anii urmtori, ducnd la creterea concentraiei de dioxid de carbon din atmosfer. Soluia rmne n minile noastre, fiecare putnd s contribuie la un mediu mai curat.

Incalzirea globala produce stagflatieSpecialistii de la Morgan Stanley estimeaza ca incidenta fenomenelor meteorologice extreme va creste in cursul anului urmator, fapt ce va provoca o accentuare a inflatiei. Grupul financiar Morgan Stanley avertizeaza ca schimbarile climatice vor frana cresterea economica si vor accentua inflatia. Fenomenul de incalzire globala, consecinta a activitatilor umane, are efecte din ce in ce mai devastatoare

asupra economiei mondiale, se arata intr-un document publicat de prestigioasa banca Morgan Stanley. Daca nu se va pune in practica nicio actiune decisiva pentru franarea acestuia, atunci mediul financiar va cunoaste ceea ce a fost denumit stagflatie, adica o stagnare economica evidenta combinata cu o rata crescuta a inflatiei. nflatia va fi provocata in primul rand de cresterea preturilor la alimente, la apa si la impozitele legate de activitatile de exploatare a carbunelui. Caracterul imprevizibil al evenimentelor climatice va accentua incertitudinile social-economice mondiale, iar aceasta se va traduce printr-o scadere a investitiilor in orice domeniu. Tarile vor fi afectate in mod divers de schimbarile de clima, mai sustine Morgan Stanley, in functie de sectoarele dominante ale propriilor economii. Cele mai vulnerabile vor fi agricultura, turismul, fondul funciar sau orice sector care utilizeaza masiv mana de lucru. Statele puternice din punct de vedere economic vor fi mai putin sensibile fata de aceste fluctuatii cauzate de incalzirea globala, pentru ca dispun de mai multe mijloace de aparare ecologice decat tarile mici. Rolul politicilor publice va fi crucial pentru a pune punct utilizarilor energetice ineficace. Morgan Stanley sustine necesitatea acordarii unor credite micilor intreprinderi care dezvolta energii alternative, precum si pentru implementarea noilor tehnici care reduc emisiile de carbon. Industria asigurarilor, amenintata de clima De asemenea, industria globala de asigurari se confrunta cu riscuri serioase din cauza schimbarilor climatice. Aceste riscuri sunt provocate de cresterea incidentei ciclonilor, inundatiilor, perioadelor de seceta si incendiilor. La nivel mondial, in ultimii ani, pierderile provocate de ciclonii tropicali au inregistrat o crestere alarmanta: 200 de mii de miliarde de dolari, in prezent, fata de 25 de mii de miliarde de dolari in comparatie cu 1950. Numai uraganul Katrina a provocat pagube de 66 mii de miliarde de dolari, iar in 2004, uraganul Ivan a cauzat pierderi de 13,7 mii de miliarde de dolari in Caraibe.

nclzirea global se nteeteCei ce cred c nclzirea global s-a oprit se amgesc, susine biroul britanic de meteorologie, Met Office, citat de The Guardian.

Recenta scdere a temperaturilor este determinat de fenomenul La Nina, ce se manifest prin ridicarea apelor reci la suprafaa Oceanului Pacific. Acest fenomen nu afecteaz ns clima, temperaturile medii urmnd s creasc din cauza activitilor umane. nclzirea global determin creterea precipitaiilorExperii climatologi din Marea Britanie i Statele Unite au confirmat asocierea ntre nclzirea global i creterea semnificativ a precipitaiilor. Bazndu-se pe 20 de ani de observaii fcute prin intermediul sateliilor, cercettorii au descoperit o asociere clar ntre intensitatea extrem a ploilor tropicale i temperatura apei, frecvena precipitaiilor intense crescnd n perioadele calde i scznd n cele reci. Una dintre cele mai mari provocri actuale ale umanitii este de a se adapta condiiilor meteorologice extreme ce rezult din nclzirea global, au indicat cercettorii.

Studiu - Creterea precipitaiilor are legtur cu nclzirea global

Experii climatologi americani i britanici au confirmat asocierea ntre nclzirea global i creterea semnificativ a precipitaiilor, dup ce au comparat modele informatice i observaiile prin satelit asupra acestui subiect, potrivit unui studiu publicat n revista Science. OBSERVAII. Creterea precipitaiilor de o intensitate extrem este mai semnificativ dect preconizrile de pn n prezent, realizate pe baza modelelor informatice. Pentru a nelege modul n care precipitaiile rspund la nclzirea climei, cercettorii au studiat schimbrile naturale legate de curentul marin cald El Nio din sudul Pacificului, pe care lau utilizat ca pe un laborator pentru a-i verifica ipotezele. Bazndu-se pe 20 de ani de observaii fcute prin intermediul sateliilor, cercettorii au descoperit o asociere clar ntre intensitatea extrem a ploilor tropicale i temperatura apei, frecvena precipitaiilor intense crescnd n perioadele calde i scznd n cele reci. O atmosfer mai cald conine mai mult umiditate, ceea ce are drept consecin creterea intensitii trombelor de ap, a explicat Brian Soden, profesor de climatologie la Universitatea din Miami.

nclzirea global: ansa Groenlandei de a fi independentnclzirea global favorizeaz exploatarea unor resurse naturale ce ar aduce beneficii economice Groenlandei. Potrivit New York Times, nu toat lumea este nspimntat de nclzirea global. Astfel, dac pentru o mare parte din europeni nclzirea global este vzut ca cea mai mare ameninare , pentru populaia din Groenlanda aceasta ar fi ansa pentru independena mult visat. Protectorat danez, nc din secolul al XVIII-lea, Groenlanda ia n calcul o eventual independen dac nu ar depinde de ajutorul economic al guvernului de la Copenhaga.

Schimbrile climatice au putea aduce populaiei din Groenlanda beneficii economice majore prin exploatarea rezervelor de aur i petrol ascunse sub calota glaciar. n aceste condiii, Groenlanda ar putea deveni una dintre potenialele puteri economice.

Incalzirea globala simtita cu adevarat din 2009Incalzirea climatica, ale carei efecte au fost temperate in ultimii doi ani de o serie de fenomene naturale, se va face simtita mult mai serios incepand din 2009, data dupa care se vor inregistra ani deosebit de caldurosi, releva un studiu aparut in ultimul numar al revistei americane Science. Potrivit cercetarii realizate de un grup de cercetatori de la Agentia nationala britanica de meteorologie, cel putin in jumatate dintre anii din perioada 2009-2015 temperatura medie anuala va fi mai ridicata decat cea din 1998, cel mai calduros an inregistrat vreodata. Predictiile au fost formulate pe baza unui program computerizat special conceput de meteorologii britanici, program ce ia in calcul atat elemente precum emisiile de gaze cu efect de sera, cat si temperaturile si curentii marini si oceanici, ori fenomene meteorologice cum este La Nina, ce anunta formarea de uragane in Oceanul Atlantic si furtuni musonice mai puternice decat de obicei in Asia.

nclzirea global poate duce la rzboaie mondialeUn studiu realizat de organizaia non-guvernamental britanic Forum for Future a ajuns la concluzia c lumea ar putea fi aruncat ntr-un rzboi dac statele lumii nu trec panic la o economie cu foarte puine emisii de gaze cu efect de ser. Cum ele duc la nclzirea climei, aceasta la rndul su distruge capitalul natural care susine creterea economic a statelor din ntreaga lume. Unele state sau aliane militare ar putea fi nevoite s impun cu fora o politic ecologic acelor ri care refuz s o adopte de bunvoie

i astfel le afecteaz pe celelalte. Cel mai probabil conflict major ar putea fi acela dintre NATO i China, n opinia celor care au realizat studiul.

Incalzirea globala - povara viitoruluiIncalzirea globala ne ameninta in mai multe feluri decat ne putem imagina. Foamete, razboaie, inundatii sau scaderea drastica a populatiei sunt doar cateva dintre ele. Cercetatori din China, Hong Kong, Statele Unite si Marea Britanie au aratat ca este posibil ca oamenii sa nu se poata adapta schimbarilor de temperatura. Va deveni din ce in ce mai dificil sa se asigure hrana pentru toata populatia planetei si chiar rezervele de apa se pot imputina. Analizand istoria, cercetatorii au aratat ca astfel de schimbari de temperatura au fost urmate de razboaie si foamete. Perioada analizataa fost cea dintre 1400 si 1900, care a inregistrat temperaturi ridicate in jurul anilor 1450, 1650 si 1820. Una dintre teoriile care explica aparitia razboaielor din cauza schimbarii climei este legata de migratia populatiei din cauza modificarilor din natura. Aceeasi cauza - migratia - poate sta si la baza aparitiei epidemiilor. Au fost identificate 46 de state - aproximativ 2,7 miliarde de oameni - in care schimbarile de clima creeaza un risc mare pentru conflicte violente. Alte 56 de state au fost declarate ca avand un risc mai mare pentru instabilitate politica. Printre acestea se numara tarile din vestul si centrul Africii, India - prin scaderea debitului raului Gange, de care 400 de milioane de oameni depind. Alte zone amenintate de efectele modificarilor de clima sunt Orientul Mijlociu si America Latina.

Agricultura: Expertii prognozeaza crize majore din cauza incalzirii globaleEconomisti si experti in probleme de mediu citati de International Herald Tribune sustin ca incalzirea globala este pe cale sa declanseze o serie de crize in domeniul agricol. Criza alimentelor ar putea mari riscul infometarii a unui miliard de oameni care traiesc deja in saracie, informeaza AFP. Asia de Sud si Africa vor fi cele mai afectate de aceste crize. Orezul, mancarea cea mai consumata in lume, va fi cultura agricola cea mai afectata de incalzirea globala. Expertii fac presiuni asupra guvernelor din tarile mari poluatoare pentru a actiona cat mai rapid in oprirea emisiilor de dioxid de carbon, responsabile de incalzirea globala.

Potrivit unui studiu citat de International Herald Tribune, un miliard dintre cei mai saraci oameni ai lumii sunt vulnerabili in fata impactului incalzirii globale asupra agriculturii, tradus prin degradarea pamantului si pierderea biodiversivitatii. Expertii a 15 institutii internationale din domeniul agriculturii se vor intalni in decembrie in cadrul unei conferinte, unde vor cere guvernelor sa ia masuri urgente pentru a preintampina criza.

Scenariile nclzirii globale: Refugiai n Antarctica i olimpiade n spaiul ciberneticCteva dintre scenariile despre schimbrile climatice arat c n 2030 oamenii se vor refugia n Antarctica, olimpiadele se vor ine numai n spaiul cibernetic, iar Australia Central va fi abandonat din cauza secetei, arat think tankul britanic Forum for the Future. Cercettorii britanici de la institutul caritabil Forum for the Future, alturi de specialitii laboratoarelor Hewlett-Packard, vor s atrag atenia asupra riscurilor nclzirii globale, promovnd o serie de astfel de scenarii exotice i radicale despre viitor, informeaz Reuters.

ANTARCTICA - CALOTA GLACIARA SCADE DATORITA INCALZIRII GLOBALE Cel mai mare bloc de gheata desprins vreodata din calota glaciara a Antarcticii a fost surprins de specialisti in aceasta luna. Icebergul acopera nu mai putin decat 415 de kilometri patrati. Motivul care a determinat desprinderea acestuia de calota glaciara este ncalzirea globala.

Fenomenul, desi considerat rar, ingrijoreaza specialistii. Pe langa numeroase blocuri de gheata mai mici care se desprind si se topesc n ocean cel mai mare iceberg, desprins anterior, a fost inregistrat la sfrsitul lunii februarie in insula Wilkins, n sud-vestul Peninsulei Antarctice. Prin topirea rapida a ghetii insula Wilkins sa dispara dispara in urmatorii 15 ani. Calota glaciara a Antarcticii a fost zona de pe glob care s-a resimtit cel mai mult, in ultimii 50 de ani, in urma incalzirii globale. Sursa:ScienceLine.ro

nclzirea climatic stimuleaz activitatea ciclonicComunitatea tiinific este din ce n ce mai sigur de legtura dintre nclzirea climatic i frecvena i intensitatea ciclonilor. NASA, Agenia Spaial American, a crui satelii reprezint principala surs de informaii asupra climei terestre, noteaz pe website-ul su c odat cu creterea temperaturii la suprafaa pmntului un numr din ce n ce mai mare de uragane i furtuni tropicale ar putea s se produc i s fie i mai violente. Sezonul 2008 (iunie/ noiembrie) a fost deosebit de activ n oceanul Atlantic cu 9 furtuni tropicale nregistrate pn n prezent, din care jumtate au devenit uragane, deoarece viteza vntului a atins 120 km/h. Ultimul uragan, Ike (154- 177km/h), clasat drept uragan de categorie 2 pe scara Saffir Simpson (cu 5 trepte), a devastat acest weekend parial statul Texas. Conform unui studiu american publicat vara trecut, nclzirea global i efectele ei aspura temperaturii apelor oceanice au fost responsabile pentru dublarea numrului de uragane nregistrate n sec. XX n oceanul Atlantic. Greg Holland, de la Centrul American de Cercetare Atmosferic, i Peter Webster, de la Institutul de Tehnologie din Georgia (sud- est) au identificat ncepnd cu 1900 trei perioade n care media anual a uraganelor i furtunilor tropicale din Atlantic a crescut considerabil. n perioada 1900 1930, s-a nregistrat un numr de 6 uragane i furtuni tropicale urcnd apoi la 10 n deceniul urmtor i atingnd 15 (8 uragane i 7 furtuni tropicale) ntre 1995- 2005. Conform acestor oameni de tiin, numrul uraganelor, probabil, va continua s creasc odat cu creterea temperaturii medii la suprafaa pmntului care, n secolul XX, a crescut cu 0,7 C. Aceste cifre constituie dovada incontestabil c schimbarea climatic este un factor major n creterea numrului ciclonilor n Atlantic , a subliniat Greg Holland. Conform studiilor efectuate de cercettorii americani publicate la nceputul lunii septembrie n revista britanic Nature, numrul i intensitatea ciclonilor crete odat cu nclzirea oceanelor.

O cretere a temperaturii de la suprafaa oceanelor cu 1C antreneaz o cretere cu 31% a frecvenei ciclonilor violeni (viteza vntului superioar valorii de 183,6 km/h), nregistrndu-se astfel o cretere de la 13 la 17 cicloni pe an au calculat cercettorii Universitilor din Florida i Wisconsin. n conformitate cu cel de-al patrulea raport al Grupului interguvernamental de experi privind schimbrile climatice (IPCC), al ONU, temperatura medie la suprafaa solului ar trebui s cresc de la 1,8C la 4C pn la sfritul acestui secol. Creterea temperaturii apelor oceanice este mai lent dar impactul este mai mare, noteaz cercettorii.