Constantin Stere

In preaimarevolutiei,

ROMAN

-I-

Prefali de acad. Eugen Simion

Postfafd de acad. Mihai Cimpoi

Fdilie ingrijitd de acad. Mihai Cimpoi

cztJ 82t. I 35. 1(478)-3 I

s84

Editura GUNMSs* ioo Ct ung it 6214, ChiqinduMD-2064, Republic-a Moldova

i.i. i*:i: zi) sz t t' 7 8; 92 7 t 80. Tel'/fax: (+37 3 22) 59 3e 32

E-mail: gunivas@gmail.com

Editat cu sprijinul Ministerului Culturii'

ep."UriA. Comisia de selec{ie pentru editarea cdrfii na{ionale'

Autor: Constantin Stere

Editor: Nicolae Gufanu

Prefald: acad' Eugen Simion

Postfafi: acad. Mihai CimPoi

Design: Igor Condrea

Prepress: Editura GTINIVAS

Tipar: Tipografia Centrali (comanda nr' 0000)

ISBN: 978-9975-30 l2-6-8

ISBN: 978-997 5-3012-7 -5

O GUNIVAS,2016Toate drePturil e rczetY ate

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cdrfii

Stere, Constantin

in preajma revolu{iei : Roman : [in vol'] / Constantin Stere ; pref' de

nu'g.n"si-io" ; postf. de Mihai bimpoi; ed' ingrijitd de Mihai Cimpoi

; JJ.ign, Igor Condrea. - Chigindu : Gunivas' 2016 (F'E'-P' "Tipografiab"nt*ra') - . - ISBN 978-99'7 5-3012-6-8'

Vol. 1. * 2016. - 1294 p'- Apare cu sprijinul Min' Culturii' - 500 ex' -rsBN 978-997 5-3012-7 -5.

821.135.1(478)-3 I

s84

ROMANUL MEMORIALISTIC

l. O Arcd a lui Noe tn spa{iul confesiunii

Basarabeanul Constantin Stere (1865-1936), cel care alirndat in 1906 impreuni cu G. Ibriileanu ,yiafa Romdneas-

c[" gi a definit ideologia poporanismului, are o biografie fa-

buloasi pe care, in loc s-o reabiliteze direct intr-o naratiunilenlemorialistici, a folosit-o ca punct de plecare intr-un ro-nran-fluviu dictat secretarului siu, L. Leoneanu. O prozi, daq

confesivi, o auto-ficfiune in care datele viefii autorului suntrucoperite de valurile provocate de o imaginafie epici bogati.(lum se impaci, aici, intimismul cu rigorile romanului? in ce

compartiment epic putem fixain preajma revoluliei?

CAteva date preliminarii: naratorul se cheami Vaniallilutu gi, dupi cite spun biografii prozatorului, el folosegteIn ampla narafiune o buni parte din istoria familiei (pro-prietara mogiei din Cerepciu, judelul Soroca) qi, tot a ga,

elcmentele esenliale din ,,bio-grafemele" sale pot fi regisi-lc in roman (copiliria la mogia pirinteasci, anii de studii,

Purticiparea la migcarea narodnici, surghiunul in Siberia,lrnflictele politice din lari etc.). Personajele din lumea ro-rrr{lrreascd, evocate in narafiune, sunt codificate, insi atittlr transparent incit criticilor de intimpinare din epoci nule rr fost greu si le deconspire: Mircea Ionescu din Argeqerler Delavrancea, Todi-Baclava - Toni Bacalbaga, Ibrii-lerrrru trece in roman sub numele de Ciorbadgioglu, Octa-vlrur Goga este lesne de recunoscut sub numele de Petrel{llqinar, Sadoveanu se cheami Nicolae Pidureanu, Nicolaelorga se adipostegte in roman sub numele de CristophorArghia Titu Maiorescu sub acela de Ipolit Mircescu, I.L.

Caragiale = Miron Osmanli, Gh' Rizboi-VrAnceanu nu

poatJfi decAt Constantin Dobrogean-Gherea' Grigore To-

;;i;g;""" prefigureazi pe George Topirceanu' iar Aurel

breri"urrt, se dedrr.e ugor la lecturl, ascunde pe Eeful libe-

ralilor - Ionel Britianu etc'

Acest cod de pseudonime nu arati' trebuie si recu-

noagtem, o mare inspiralie. Li se asociaz.b' apoi' portrete-

i. ,r"gr.,-uai{iune, in fapi, de negativitili' incit portretele

se trJnsforml in pamflete lipsite de arti' G' Cllinescu le

sancliorreazi, pe irept cuvint, in lstoria sa: "Ochiul lui e

,of.ifl.iut, urrigu. etl, 9i sub pana lui toate personalitilile

ies nigte goale papugi". Arta epicd nu lipseqte' totuqi',aces-

tui ardent misionar 9i ideolog al lumii lirinegti' dar ea

trebuie ciutati in altemomente ale naraliunii' ln romanul

iu-iti"i, de pildn (Smaragda Theodorovna)' qi in romanul

care reconstituie surghiunul eroului - narator in Siberia

(volumele III 9i IV d-in epopee)' G' Cilinescu descoperl

aici, iareqi in chip just, ,,ui eitraordinat prozator al geolo-

gicului", ,,o .pop.. grandioasi a infernalului geografic'.o

3p"ta a. .o"L-pl+" - 9i de construcfie"' "o mare poezie

sociologici"' etc.

Mai este ceva in afari de poeziaunei geologii infernale:

este harul epic ca atare qi gtiinla (arta) de a fixa o tipologie 9i'

in legituri ir, .u, un numir de fapte de existenli de o aspri

origiralitate. Scena pedepsirii spurcatului Emelca Bogomol

citati de tofi comentatorii saujudecata nacealnicului din

Tirrinsc, sunt, intr-adevir, memorabile' Smaragda Theodo-

rovna este, iardqi, un personaj memorabil' printre 9e1e

m1l

reuqite din epica romineascl' Din fata vulnerabili de 15-16

ani, cisitoriti silnic cu maivdrstnicul Iorgu Riutu din Nipi-

deni, ,,varvaruf' uriaq 9i tradilionalist' iese o nevasti puter-

nici qi autoritari .ur" pottt ordine, in familie qi imblAnzeEte

fe fiorosul moEier' Un roman, aqadar' de familie' in linia ro-

manului rusesc, un roman exotic gi vizionar (scenariul sib-erian), un roman politic cu cheie (atunci cAnd vorbegte delumea politici gi intelectuali din Regat), in fine, un romanautobiografic, cel pufin in punctul de pornire, nipddit defapte din afar| (le dehors) de un pitoresc fabulos care tulburisensibilitatea noastri europeani.

Revin: cht de autobiografic, in ce misuri romanul lui C.Stere respecti regulile acestui gen care are, dar mai ales nuare, reguli stricte? Romancierul amesteci in chip evidentirutobiografia cu memoriile, eseul existenlial cu eseul roma-rlesc, romanul de tip tolstoian cu romanul politic si roma-nul de moravuri, poeziageologicului cu romanul d clefs subcuvertura unei ficliuni la persoana a treia combinati, se vavedea deindati, cu alte mijloace narative: jurnalul persona-jului central (Ion - Vania - Riutu), corespondenfa dintrecroi, documente oficiale etc. Dificil, din aceste motive, dea-i gisi un loc sigur intr-o paradigmi a literaturii confesive.liste mai aproape, am impresia, de ceea ce se poate numi ro-man-memorii, ruda mai bdtrAni a romanului-autobiografic.'l'eoreticienii intimismului consemneazi specia, dar n-autlefinito inci sau nu in chip convingitor din punct de ve-rlere al structurii qi aI modului de funcfionare. Structura, innarafiuni de acest tip, nu poate fi decdt o alian{d oximoro-nicd intre doui sau mai multe specii epice cu reguli diferite.Autorul igi romanleazi (sau dramatizeazi) datele persona-lc, mistificAndu-le sau adundnd in jurul lor fapte din spafiulimaginarului. Scopul nu este, deseori, pur literar, ci pole-rnic. NeputAnd sau nedorind si spuni direct ceea ce vrea sispun6, el recurge la aceasti formi combinati de ficfiune giauto-ficliune. Rezultatul depinde dela cazla caz. in cazulIui C. Stere, efectul este remarcabil din punct de vedere epicin primele cinci volume (Prolog. Smaragda Theodorovna;Oopildria gi adolescenla lui Vania Rdutu; Lutul, Hotarul gi

Nostalgii) gi numai parlial in celelalte, sufocate de anecdo-

tici qi-de un polemism de tip gazetilresc' G' Cilinescu' pe

."r" i-"- citat de mai multe ori pind acum' deplinge de-

cizia autorului de a nu-Ei scrie memoriile la persoana intii(,,cAt mai migcitoare ar fi fost o confesiune memorialistici'

intemeiati pe narafiunea de destin!") Ei observi' just' ci ro-

manului memorialistic ce a rentltatdin aceastdL ficlionare a

elementelor de existenfi ii lipseqte interioritatea' "Romanuls-a spulberat", mai zice criticul cAnd constati ci biografia

,"ali u naratorului este dilatati enorm' peste marginile

verosimilului, gi in naraliune pitrund masiv cligeele ptozei

ruseqti.Problema autenticitilii nu se mai poate pune in astfel

de situafii, iar daci se pune, apar mari semne de intrebare

pentru ci, acolo unde pitrunde ficfiunea,. e greu de sep-arat

Loabele adevirului de neghina fanteziei' Pompiliu Con-

stantinescu nu se arati insi scandalizat de acest amestec

de genuri (Critice,1933) 9i laudi ,,vasta arhivi de tipuri so-

cial"e, exterior dar pitoresc portretizate' in limitele istorice

ale unei epoci in .ut. t. credea ci provincia moldoveani'

subjugati de farism, era in(eleniti in inerfie; scriitorul alia-

zi inJugirile unui stufos memorialist cu interesul naraliunii

atrigitoare, de o bogatl substanli epici; in zona ficliunii

e stipanit insi qi de 6 remarcabili obiectivitate a evocirii".

Care ,ra sir zici, fantezia epicl primeazi, copleqegte bio-

graficul, qi fantezia poate fi bine stipiniti intr-o naraliune

obiectivi. Si remarcim faptul ci nu totdeauna se intimpliacest lucru in In preaima revolu{iei, proiect' intr-adeviLr'

tolstoian, cu o tipologie - cum am semnalat deja - inediti

in literatura romini; proiectul memorialistic se pierde ins[

in aceasti vasti evocare fbrl frini epici' Rimdne' pini laurmi, un personaj central (Vania Riutu) 9i o lume situatd

intre doui rase gi doui culturi' Rimin, indeosebi' eroine-

le (Tania Lungu, Undina, Ilenufa, Natalifa Chirilovna gi, inprimul rAnd Smaragda, in care critica vremii vede o AnnaKarenina in mediul boierimii basarabene). Toate aceste ele-mente ne fac, pini la urmd, sd nu regretdm prea mult depi-girea paradigmei autobiografice in narafiunea lui C. Stere.

2. ,nania Rdutu nu sunt eu [...] am inventatcht se poate de pu;in"

Retipirit in 1991-1993r, dupd 55 de ani de la aparifia ul-timului volum (1936), romanul n-a provocat mari discufii incritica literari. Putem spune chiar ci a trecut aproape neob-servat. Explicalia este c5, atunci qi acum, lumea literari este

preocupati mai mult de problemele tranziliei decit de litera-turi. Singurul fapt notabil este prefafa publicatd de Z. Orneacare di datele esenliale despre sursele qi receptarea critici a

romanului in anii'30. Deduc de aici ci unii comentatori mainoi (in speli Mihai Zamfir) consideri romanul lui C. Stere unegec memorabil qi tot ei pun in discufie viabilitatea esteticd a

genului ca atare (,,Marea ambiguitate de naturi stilistici pecare se bazeazd in preajma revolufiei consti tocmai in acestpariu imposibil: cum si transformi memoriile in roman')2.Pariul este, totugi, posibil din moment ce sunt atitea romanein literatura europeani care au pornit de la autobiografii gi

rnemorii gi s-au impus in cele din urm[ in con gtiin{a este-tici a timpului. intrebarea trebuie pusi, atunci, in alt chip:in ce misurd gi, mai ales, cum se pot transforma memoriilei ntr-un roman propriu-zis?!...

In preajma revolufiei este un bun subiect de analizd dinircest punct de vedere. Meriti si-l recitim gi sd-l judecim cu

I ( lartea Romdneasci, edifie qi prefali de Z. Omea.,l ('1. Z. Ornea, loc. cit., p. XVII.

6

sensibilitatea estetici de azi gi s6-i determinim cu mai mare

precizie structura epici interioard. Si pornim de la o mirtu-risire ficuti de autor in 1930, inainte, aqadar, de a se apuca

si-gi dicteze romanul ,,D-ta crezi - spune lui L. Leoneanu -ci eu mi limitez numai la amintiri politice? Am de gAnd siscriu gi un roman. Pe cimpul larg al romanului meu, voi avea

prilejul si-mi agez gi amintirile din tinerele care, fbri indo-iali, vor fi mai pulin rigide qi vor avea in ele, mai accentuat,

zbuciumul sufletesc omenesc"l' Peste doi ani (10 ian.1932)nuanfeazi aceasti idee, dind mai mare importanli ficliuniidin interiorul confesiunii: ,,acest roman nu este o autobio-

grafie gi nici miLcar biografia :unui alter-ego; Vania Riutu nu

sunt eu, iar viafa lui intimi nu are nimic comun cu a mea;

este adevirat ci am utilizat amintirile mele, cum ar face orice

scriitor; dar experienfele mele personale au fost selecfionate,

condensate, grupate gi stilizate in jurul personajului princi-pal numai in scop de a da o icoani a realitl1ii gi fbri niciunraport cu persoana med'z. Cu un an inainte (21 febr. 1931)

fbcea mirturisiri in acelaqi sens altui reporter din epoci: ,,m-

am hotirAt ca experienfa mea s-o utilizez sub forma unui ro-

man qi si-mi dau astfel putinla si fac o operi ce poate ar fiprin sine insigi mai adeviratl ca orice memorii sau biografii;

ca un prolog al cirlii am scris romanul pirinfilor eroului.

Deci, Vania Riutu nu sunt eu, romanul lui nu este al meu:

dar l-am ales ca suport al reminiscenfelor mele; il fac si tri-iasci multe evenimente gi episoade din viafa med'3.

I L. Leoneanu: 0 pagind sentimentald din viala Dlui C. Stere,,lA'devirul literar

qi artistic", 30 noiembrie 1930. Reprodus it Romanul romdnesc tn interviuri,

III, partea a II-a, p.627628. Antologie de Aurel Sasu qi Mariana Vartic, Editura

Minerva, 1988.

2 L. Leoneanu: Romanul Dlui Stere, ,,Adevdrul literar qi artistic", l0 ian. 1932'

Reprodus in Romanul romdnesc in intewiuri,lll, partea alla, p. 642.

3 Horia Roman: de vorbd cu d. Stere, ,,AdevLrul",25 dec' 1931. Cf. Z. Omea'

op. cit., p. XIX.

Sunt gi alte precizilri fbcute de C. Stere cu privire la aceas-ti relafie (biografie-operi). Ele ba resping orice apropiere cubiografia reald a autorului, ba accepti ideea ci romancierula folosit in ficfiune datele existenlei sale. ,,Eroul nu sunt eu -rispunde el unui jurnalist care-l intreabi dacd romanul estesau nu autobiografic - ci un personaj sintetic in care [...] sereflecti doi sau trei oameni intdlnifi de mine; fabula, int6m-plirile eroului nu sunt ale mele, dar am impletit, bineinfeles,unele episoade din zilele mele cele mai triste"l. Mai departe:,,am inventat cdt se poate de pufin [...] am insircinat pe ero-ul meu cu rolul de a interpreta; nu e posibil a scrie altfel ocarte decdt cu elemente din viafa treiti': Prozatorul este deacord ci viala lui are ,,un imens capitol de experienfi" gi ciar fi picat si nu-l foloseasci - nu in memorialistici, aga cumin indeamni prietenii - ci intr-o operi de ficfiune, gtiind ciformula din urmd poate si spuni mai mult. $i mai repede:,,Memoriile - md.rturisegte el devotatului Leoneanu - cer oimperioasi conditie, aceea de a fi publicate dupi cel pu(indouizeci de ani de la dispari{ia autorului lor. Ot eu gisesc cie necesar si informez lumea romAneasci chiar de pe acumasupra stdrii sociale si a moravurilor din Basarabia, din ulti-mele gase decenii, mai ales pentru edificarea romAnilor dincelelalte provincii, unde fondul real al traiului romdnilor depeste Prut e cu desdvdrgire necunoscut. Mi-am schimbat deciplanul de lucru si vreau si-mi redau amintirile sub formaliterari de roman"2.

C. Stere mai are un argument de a nu fructifica experien{alui in memorii, ci in roman: nu-i convine genul, intre altele, pen-tru ci ar trebui si deconspire personajele pe care le-a cunoscut,,cu date precise, sub forma brutali a memoriilor"; nu accep-

I ,,Curentul", 7 dec. 193 1 . Apud: Romanul romdnesc in interviurj, edilia cit.,1t.632.2 ,,AdevIrul literar qi artistic", 10 ian. 1932, Antologie cit., p. 642.

9

ti nici lagitatea de a lisa ca insemnirile sl fie publicate dupimoartea sa... A.ga ci va trece faptele in roman qi, in felul acest4

ideile gi experienlele vor ajunge mai repede la destinatarul lor.

Recunoagte ci multe fapte din roman sunt reale, trdite, dar ci,in esenld,In preajma revoluliei este ,,mai pulin un roman al unei

existenfe, qi e mai mult decit o biografid'r.

Ce concluzii putem trage,la rdndul nostru, din mirturisi-rile autorului privitoare la sursele romanului siu:

1. Romanul-fluviu pleaci de la biografia autorului, de la

fapte trdite de el, dar nu se identifici total cu faptele epice'

Prozatorul le-a selectat, le-a combinat cu altele din afara bio-grafiei lui, dar nu din afara realitilii; eroul slu, Vania Rlutu,

nu-i el, Const. Stere, ci numai o parte din el 9i, in mod cert,

Vania Riutu - mesagerul - este un personaj sintetic.

2. N-a vrut sd-gi valorifice experienfa in memorii din mo-

tivele aritate mai inainte. Le-a pus intr-un roman care, cum

bine zice, este mai mult decdt o biografie ;i mai pu{in romanul

unei existenfe.3. in fine, prozatorul accepti ci gi-a folosit amintirile (de

familie, din surghiunul siberian) dar a avut griji si-gi pun[eroul s[ le interpreteze. N-a inventat prea mult (',am inventat

cit se poate de pulin, mirginindu-mi cadrul la lucruri vizu-te"), dar, cum s-a refinut, s-a ferit si foloseasci stilul direct

al memoriilor.4. in centrul nara{iunii sale se afli Basarabia: (,,eu nu

sunt decdt reflexul unei mentalitili basarabene pe care insl o

ignoreaz| oamenii politici'); eroul siu, Vania Riutu, rePre-

zinti ca gi el (autorul) un neam care se afli intre doui lumitotal opuse; au ajuns amindoi (autorul 9i eroul romanului)la ,,o concepfie mesianist[ asupra rosturilor [lor] in lume".

Conceplia este ci in ,,fdrile plugireqti" progresul istoric nu

1 Valer Donea: ,,Adevirul literar qi artistic", 15 dec. 1935; rcptod'usin Antologia

cit., p. 669.

se poate baza decdt pe pitura firineascd. O teorie ce se opu-ne doctrinei marxiste... Pe scurt: direct sau indirect, C. Stererecunoagte ci romanul dezvolti ideile lui politice gi morale,ceea ce inseamni ci, dincolo de alte aspecte, in preajma re-voluliei este gi un roman d thdse menit si limureasci gi sieduce cititorii.

5. Mai refinem din aceste confesiuni in marginea roma-nului: autorul scrie (dicteazl) ugor, nui preocupat de frumu-selea frazei, ci de exactitatea ei (,,totdeauna am scris cinstitgdndul meu; nu mi-e rusine de niciun cuvAnt pe care l-amscris sau l-am spus" [...] nu mi intereseaz| prea mult cumspun lucrurile acestea").

6. Are importanfi daci romanul este autobiografic saunu? C. Stere judeci bine lucrurile: ,,in decursul anilor, ce im-portanli mai are daci. cutare personagiu a existat ori e inven-tat? Tipul rdmine, reprezentind o epoci si o stare de lucruriEi asta e singurul lucru important". Aga este, aluziile se uiti,prototipurile dispar gi rimine, daci rimine, tipologia dininteriorul fic{iunii; in rezumat biografia se pierde in ficfiu-ne. Cu toate acestea, critica literari continui dupi aproapeo suti de ani de cdnd romanul a fost tipirit si se interesezecle ridicinile biografice ale acestei fastuoase narafiuni ;i sise intrebe daci memorialistica directi n-ar fi slujit mai binedecAt auto-fic{iunea acest imens ,,capital de experien{6" unicin literatura romdni.

3.,, Autobiografa spirituald [... ] mare ep op ee

memorialisticd [...] romAn memorialistic'.

Ce ne spune azi acest roman-fluviu, roman-memorii, cuo structurd aga de complexi? Am refinut reac{ia criticilor li-lcrari la aparifia primelor volume in 1932. O primire favo-

10 1t

rabile, uneori chiar entuziasti, insoliti de regrete' t/ltimll((Iraganut) a fost tipirit in 1936' Autorul voia si incheie ci-

clul romanesc cu un al nouitlea volum in care se decidea qi

destinul eroului central: asasinarea lui de citre un discipol

uLloi Crir,ophor Arghir. Moartea neaqteptati (1936) l-a im-

piedicat pe prozator si duci la caplt intregul scenariu epic''Re-arr, dar, opt volume cu mari diferenle de calitate estetici

intre ele. Primele cinci sunt relativ unitare 9i au o substan-

1a .pi.a mai solidi, ultimele trei cad in anecdotici mirunti'

iar portretele (un numir de siluete feminine Ei punctul forte'

altririnteri, al lui C. Stere!) se transformi in pamflete neiz-

butite. o oarecare revenire la linia epici buni din primele

cirli se observl in IJraganul (cAteva scene din revolta lira-nilor la lg07). Cum ari precizat deja, romanul a fost inifial

dictat stenografilor L. Leoneanu qi A' Byck' 9i

stitllaj.a{idiG. Ibrnileariu, G. Topirceanu 9i de poetul Al' A' Philippide''

in l9l2,C. Stere poLli.ut" o prozil, in voia valurilor' despre

surghiunul seu in Siberia. Reluati in 1930' evocarea va intra

in albia mare a romanului. Are c. stere o conceplie originali

despre roman? Citise, in orice caz'pe Tolstoi' Dostoievski'

f.rtitt."i.v Gogol pe care ii 9i citeazi in roman' Pe Tolstoi

I-a comentat, separat, intr-un mic studiu din 1908' Remarcl

aici faptul ci prozatorul rus nu pune accent pe "coregrafiastilistiil" qi ci fraza lui este adesea incdlciti' greoaie'-Greoaie'

dar cu o mare putere de sugestie a ideilor' adaugl el cu gin-

dul, se poate binui, la propria scriiturdL' Prozatorul este' se

vede qi iin di...rrrrrl slu epic, un om iryilat' cu bune lecturi

din fiiosofi gi sociologi. Nu eziti, de altfel' si faci referinll

la ei in interiorul naraliunii. Este, se va vedea de indati' una

dintre caracteristicile itilului sau epic: limbajul intelectuali-

zantalnaratorului, frecvenla conceptelor ideologice qi a unui

ffiirt"l cimpoi qi victor Durnea: Diclionarul general al literaturii romdne'

vol. VL

discurs ideologic ca atare in discursul epic. Ci discursul ide-ologic nu este intotdeauna oportun gi ci ingreuneazi fluenfaprozei este altceva. Semnalim doar tendinfa prozatorului dea intelectualiza temele gi limbajul acestui Bildungsroman.

Are modele? Modele existi in toate literaturile. Un punctde reper mai indepirtat poate fi Goethe, fondatorul - prinAnii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister - al romanului de for-rnare a personalitilii. Detaqarea tdnirului burghez de viafaprozaicd, a clasei sale gi intrarea, spre finalul aventurii exis-tcntiale, in fraternitatea masonici ,,La Compagne de Tour",rlominati de liberalismul luminat, l-a inspirat, poate, pe C.Stere atunci cind concepe personajul central al romanuluistlu, Vania Riutu, numit intr-un rdnd ,,nobilul poceit"... Uniicomentatori (mai intii $erban Cioculescu, apoiZ. Ornea) ci-tcazi in legdturi cu modelele posibile ale lui C. Stere pe Ro-nrain Rolland, autorul unui roman-fluviu, in 13 volume,feanOristophe (19041912), cu mare succes in epoci. Este posibilc:a ideologul poporanismului romAnesc si-l fi citit, cum citisepe Balzac gi pe ceilalli prozatori francezi din secolul al XIX-lca, insd structura romanului siu este, cum arn precizat deja,rnai aproape de memorii gi de autobiografie. Stilul sdu eviti,tpoi, lirismul qi reveria muzicald. in preajma revoluliei este,in fond, un roman in spiritul qi cu formulele realismului dinsecolul al XIX-lea adaptate unei proze de tip memorialistic.

Nu-i ftri importanli faptul ci, inifial, C. Stere voia si gitreaci experienfaviefii sale in memorii, a renun{at in cele dinurmd din motivele semnalate mai inainte, degi prietenii dela ,,Viafa Romdneasci", D. I. Suchianu, de pildi, il indeamniin continuare si nu abandoneze memorialistica in favoarealic{iunii. O decizie buni, o decizie rea, cum credea G. Celi-nescu gi, impreuni cu el, cum cred mulf alli critici din epo-c[? $erban Cioculescu conciliazd cele doui puncte de vederet,icdnd ci Stere este ,,un memorialist de formuli obiectivi"

T2 t3

(,,Adevirul", 17 martie 1932). Mai receptiv 9i mai tolerant

fafi de formula ambigui a romanului se arati E. Lovinescu'

Cele patru pagini din Istoria literaturii romdne contemPora-

ne (tiZZ) sunt admirabile prin spiritul de obiectivitate (fafe

de un stilp al cercului de'la ,,Via!a RomAneascdi' - revistiin genere ostili lui E. Lovinescu) 9i intuifia lor esteticl' E'

Lovinescu introduce pe C. Stere nu in clasa romancierilor,

ci in aceea a memorialigtilor, definind, de altfel,In preajma

revolu{iei,,roman memorialistic" $i,'autobiografie spiritua-

li" inviorati de un mare suflu epic ce inglobeazi ,,o epoci

gi o galerie nesfdrgiti de tipuri de toate categoriile sociale",

,,mare epopee memorialisticd".'. Formule corecte. El depi-

gegte dilema dinainte (memorialistici sau roman?) punAnd

accent pe romanul din interiorul prozei memorialistice' ceea

ce este, iarlgi, o intuifie buniL. Rezerva criticului este doar

fafi de tendinla de romanfare sau de caricaturizare a lunor

situa{ii gi personaje. Rezervd indrepti{iti. Cu toate acestea:

,,Cele opt volume ale romanuluiin preajma revoluliei consti-

tuie totugi cel mai mare monument memorialistic al literatu-

rii noastre, minat doar de voinla ciudati a romanlirii unui

material imens, qi mai interesant daci rimdnea in nuditatea

lui autentici; la aceasta l-a indemnat poate 9i sfiiciunea de

a-gi prezenta propria lui familie in culori nu totdeauna armo-

nioaie, in primele volume, cdt gi impulsiunea de a 9i satisface

resentimentele fafi de numeroqi contemporani, in ultimele;

in primul caz, rezerva l-a ajutat, intrucAt i-a dat mai multilibertate in zugrivirea ambianlei familiale de la Nipideni 9i

a fixdrii neuitatelor portrete, al Smaragdei Theodorovna 9i

al lui Iorgu Riutu, pirin{ii lui; in al doilea, romanlarea i-a

stricat intrucAt i-a dat libertatea unor atacuri impinse la ca-

ricaturi gi pamflet, pigubitoare valorii lor artistice"' Tot Lo-

vinescu remarci in Hotarul 9i Nostalgia (cele doui volume

despre deportarea eroului in Siberia) ,,un mare poet al natu-

rii, un vizual, cu misuri descriptive cu totul nebinuite.., ,,unsuflu de mare poezie descriptivi". Aici se reveleazd. - dupiopinia acestui critic care nu se joaci niciodatl cu vorbele.- ,,una din cele mai mari transfigurdri a unei personalitifi,determinati prin insigi forfa subiectului ce-i impune, astfel,lcgile gi o transformfi Cam in acelagi sens merge, s-a pututremarca, gi judecata critici a lui G. Cilinescu.

4. Tipologia unui roman tolstoian inlumeabasarabeand.,Viziuni abisale": Conflictul mamd-fiu

Acum, de lisdm deoparte regretul de a primi un romanrrremorialistic in locul unor memorii ,,in nuditatea lor au-tcrrtici", si vedem scenariul acestei autobiografii spirituale inirrteriorul unui roman-memorii. El are un ,,prolog" intitulatSmaragda Theodorovna, dupi numele personajului centraltlin acest volum. Este un prim roman de tip auctorial dinaceasti serie, construit, cum s-a observat in repetate rdnduri,tltrpd releta romanului rusesc. Aici este prezentatdboierimeatlin Basarabia, tradi{ionalisti, in buni parte parazitari gi pepunctul de a fi rusificati. CAteva tipuri se refin: ,,ursul de laNlpddeni" Iorgu Riutu, ticut gi aprig in rela{iile cu ldraniitlc pe moqia lui de 5.000 de ftlci, Conu petrache Bdrseanu -rnaresalul nobilimii basarabene, Anca Mesnicu din Corbeni

i;efa de protocol la nunfile, botezurile gi inmormdntirileirristocrafiei locale, invariabil imbricati in ,,chiurasa" ei derrritase roasi de vreme, Natalia Chirilovna - femeie dispo-rribili, siritoare, de o moralitate ambigui, Lemeg - liutarevreu, rapsodul comunitilii locale, baronul August Milbreyvon Pfblzer Groner zu Holstorm, balt de origine, cisitoritcu Elisaveta Ramani din liuleni, rusofil fanatic Ai muieratic:trilieqte in casi cu doui surori gi se incurci periodic cu gu-

t4 15

Cap.I

CORTINA SE RIDICA

lnceput de octombrie 186...

O zi caldi gi luminoasi.

Iorgu Riutu, iegit gi el nu mai gtia pentru a cAtea oari in

lltelnc, se cobori vreo doui trepte pe scari, apoi se urci din

iou El se opri o clipi cuprins de o nedeslugiti tristefi gi parci

ilptt de peisagiul familiar ce se agternea la picioarele lui.

tn fala conacului qerpuiegte valea addnci a Nistrului' care

lcl,ln dreptul Nipidenilor, coteqte brusc sub unghi drept spre

$ur, lungindr, cale de o pogtd, parcul curlii, satul gi pidurea

ft rteJari seculari qi apoi, dupi ce descrie un vast semicerc,

fl lntoorce aproape spre punctul siu de plecare, cuprinzind

btre stAncile basarabene o peninsuli din qesul Podoliei, care

ll rtrAnge de istov in fala satului, lisind abia o trecitoare

nSgrut[ de citeva sute de metri.

O alti cotituri, aproape tot a$a de intinsi, mdrgineqte qi

h rur, clinspre nord, platoul inalt al Nipidenilor, inaintat ca

Ih bEttion deasupra lirmului din stAnga.

Alci, pe coasta platoului, aplecati spre sud' se ridici co-

f,leul ltdutegtilor, dominind imprejurimile. Pentru stipinul

illptdcnilor insi in zadar se dezvileqte o panorami vasti 9i

lna Ue farmec qi de melancolie.

=:*.-I lt lr lrrncczul longer, ,,a merge de-a lunguli ,,a mirgini". (n.ed.)

85

Cdmpia nemirginiti a Podoliei se intinde lin spre rdsiritgi, vibrind sub razele tinere ale soarelui de dimineafi, se pierde

in zarea aurie; mirefe se ina\i in fap ei coastele abrupte ale

firmului basarabean, bdtute de sigefile de lumind, care aprind

in frunzigul tremurat printre blocurile negre de granit toatifeeria culorilor de toamni - de la galbenul palid al platanilor

gi roqul viu al tufelor de corn pdnd la petele sumbre, ca de

singe inchegat, ale stejarilor bitrAni; iar spre dreapta, departe,

departe,la marginea apuseani a orizonfirlui mai rimAne invdlit

in ceafa albistrie amfiteatrul imens al dealurilor estompate pe

cerul vinit inci de umbrele nopfii.

Iorgu Riutu, addncit in gdndurile sale, stitea nemiscat,

neatins de splendorile acestei priveligti.

Foarte inalt, pulin incovoiat, ca to{i uriagii, viguros inci lavrista de cincizeci de ani, blond, abia ofilit de primii peri albi,

cu ochi albagtri senini, care,lumindnd o fafi largi, incadrati

de favori{i agresivi qi dominati de un nas monumental, ficea

o impresie stranie, de copil blajin gi nedumerit.

OftAnd greu, el abia porni spre ugd qi deodatd tresiri, cdnd

in cAmpul congtiinfei sale rizbitu, in sfArgit, zarva neobicinuiti,

care din zori de zi bdntuia curtea.

Costache figanul, ajutor de bucitar, maiestuos in vestmin-

tele sale albe, imaculate inci, alergind mereu agitat de la bu-

citirie pdni la cimari gi la pivnili, se cioroviia cu jupineasa

Marghioala, cu mog $tefan, chelarul, gi chiar cu ,,geful" Vi-chentie,leahul.

Nici micar aparifia in cerdac a boierului nu-i putea potoli

Ibucnirile bitiioase.* He! Cum am si pregitesc eu umplutura pentru gu$a

& curcan? He? - zbieri el cit il $nea gura. Eu gtiu cum iiplrcc cuconilei! He? Minca-v-ar veverilele si vi minince;

$gAnilor!He?-" llre, Costache! - strigi cuconul Iorgu, oprindu-qi prMrea

ltuprn turbulentului ajutor de bucitar. Ce faci vuiet pe acolo?

Nu ltli ci duduia are nevoie de linigte? Taci din gur6! - ridici

d rleodati vocea, incit bietul Costache, care nici ci se gdndea

rl rlcschidi gura, inlemni de spaiml.

I )ar boierul,lisanduJ in plata Domnului, s-a intors repede

Itttrtlnd in casi gi, chiar de la ugi, ridicindu-se in virful dege-

Flur, s-a indreptat spre iatacul doamnei prin salon, sufragerie

fl prlrr salonagul verde, care servea de buduar.

(lu toate sforfirile de a umbla cdt mai incet, trecerea

lul ev,rca gindul fragilitilii tuturor lucrurilor: dugumelele

tsAr{tliau, mobilele igi pierdeau echilibrul, geamurile zin-

llllertu.l)in iatac insi se repezi spre el cucoana Anica Mesnicu din

t lnrlrcni, impunitoare gi solemni in indeplinirea oficiului siu:- (le faci, omule? - ii gopti ea guierind. Linigtegte-te, vrai

I tt otttrlri?

Ce face? E bine? - se sili si-i rispundi tot in goaptd gi

tutrrr lurgu, ceea ce insi risuni ca un ropot de tunet indepirtat.( )ucoana Anica ridici ochii spre cer gi cu ambele brafe ii

86 87

frcu un semn disperat si plece. Conu Iorgu ofte adanc gi, tot

in virful degetelor, intri in sufragerie, unde se arunci greu

intr-un fotoliu. Dar peste cdteva clipe, sirind din nou, porni

prin cerdac spre aripa conacului cunoscuti sub numele de

fhyh"l (,,Fliigel"r), in care, de-a lungul unui coridor cu arca-

de, indreptat cu fala spre Nistru, se ingira un rind de camere

pentru musafiri.

Oprindu-se in fala celei din urmi camere, conu Iorgu

bitu ugor in ugi, intrebind incet:

- Ei, pirinte Vasile! Pirinte Vasile!

De dupi ugi se auzi o voce plAngitoare:

- Coane lorgule, sloboade-mi pe un ceas, arn treabi!

- Nu se poate, pirinte! Nu-fi dai seama ci o si te imbefi

iarigi qi o si faci weo pozni? Am venit numai si te intreb daci

wai si minAnci ceva?

- Ol Doamne, Doamne! Ce mincare fbri micar un pl-hiru!! Coane Iorgule, un pihirel, un singur pnhnrel!

- Am si-!i dau dupi botez ca si te ineci, amug nu se poate!

rispunse hotirAt conul Iorgu Ei iarigi pleci spre cerdac, unde

se opri, privind in jur gi ciutdnd cu tot dinadinsul un prilej

de a da iesire sentimentelor cel bdntuiau.

in bucitirie, ,,leahuf'Vichentie, la vizul acestui zbucium,

observi cu compitimire:

- ii tare nicijit boierul.

- He! He! - i-a riniit in rispuns tiganul Costache, forfotind

p llngl cuptor - aga-i cdnd un om de cincizeci de ani are o

ntvrst[ de douizeci! He!...

Cinismul acestei sentinfe dovedea ci pentru domestici-

tlt![r din Nipideni n-a rimas ascunsi crizaprincare trecea

vlrf n familiali a stipdnilor, crizi agravati inci de nagterea

€tuuIui acestei povestiri.

lorgu Riutu de mult nu mai infelegea de ce cisnicia lui

lltt-pl glsegte a$ezare. Acuma insi, tulburarea pricinuiti pe

ntnlteptate de un eveniment atit de fericit, in fond, ca nagte-

l?l unui fiu, chiar daci e al treilea copil, era pentru el gi mai

pulln explicabili.

Agitafia dezordonati, motivati de starea lehuzei gi de

praglltirile grandioase in vederea botezului ce urma si aibi

loe dupl amiazd, il ajutau si-gi inibuge gAndurile triste, in

nldcJdea ci lucrurile se vor aqeza de la sine. Pentru aceasta,

litpotriva obiceiurilor judelului S*'t>i in ce priveqte botezul

Unul al treilea copil, conu Iorgu a infeles si puni la cale un

flnrc festival, la care au fost invitafi to{i vecinii gi neamurile

lndep[rtate.

Spre uimirea lui insd, duduia Smaranda sau, cum igi zicea

!T, ,,Smaragda" s-a revoltat gi a primit vestea ci botezul luiVnttlu va fi sirbitorit cu o pompi obicinuiti numai pentru

;trlnrii copii cu un hohot isteric, cu leqinuri gi cu lipete stri-

dtnte, care au inspiimdntat pe bietul conu Iorgu gi l-au aruncat

I l:o;, ,1upn francezul les domestiques. Cu sensul de ,,slujitorimea". (n. ed.)

88

1 Aripi (germ.) (n.ed.)

89

in neagri melancolie, mai cu seami ci de atunci,,Smaragda

Thedorovnd' (numaidecit Smaragda gi numaidecAt Theodo-

rovna - cu ,,thita") nu-i mai didea voie si intre in iatacul ei,

incAt bietul om doar prin intermediul jupdnesei Marghioala,

al bitranei didace mama Zoifa sau al cucoanei Anica Mesnicu

din Corbeni, chemati imediat la cipitdiul bolnavei, putea veni

in contact cu tinira lui sofie.

$i numai pentru ci botezul nu mai putea fi amAnat, intrucit

naqul, conul Ionifi Riutu, fratele mai mare al lui Iorgu, stabilit

dupi ripirea Basarabiei la Botogani, a gi sosit anume pentru

aceasta de peste granifi, el urma si fie oficiat in atmosfera

apisitoare a neinfelegerilor conjugale.

- A venit Lemeg liutarul! - intrerupe gandurile boierului

feciorul Nicache.

Conu Iorgu tresare gi, impotriva obiceiului, n-are niciun

chef si stea de vorbi cu vestitul liutar al Basarabiei de pe we-

muri, care avea intotdeauna un sac cu vegti despre intAmplirile

din toate curfile boieregti, pe care vegnic le cutreiera, mai cu

seami in cele patru judefe din nordul 1irii.

- Si-i duci in flighel qi si spui jupAnesei si se ingrijeasci

de cele trebuincioase pentru ei.

La masi, conu Iorgu a stat singur, Smaragda Theodorovna

fiind serviti in iatacul ei, neingiduind micar coanei Anica si

lie boierului de urdt.

in sufrageria mare, pufin intunecati de mobila ei austeri,

de stejar vechi, conu Iorgu inghifea in sec. $i, nicijit, se duse

dupd masl in cabinetul siu Ei se culci, ca sl se odihneasci un

€lta lnainte de venirea musafirilor.

Dupi amiazi au inceput si se adune boierii. Cel dintdi

t€rl ln noua sa careti,,din Viana", cu patru cai suri inaintagi,

fiaregalul nobilimii judefene, conu Petrache Birsianu din

Fttrrtseni, impreuni cu cucoana Rosalia, nepoati de sori a

lul eonu Iorgu; alte doui nepoate, de vari primari, surorile

tlnterirra Chirilovna Berciu din Cerleni - sat agezat tot in

Hereu cotiturl, pe latura ei de sud, drept in fafa Nipideni-

ler . Ei Natalia Chirilovna Voronin din Onifcani, cu so]ii

lor, (lalistrat Nicolaevici gi Anatol Vasilievici; apoi Ivan

Vrrlllevici Bogdan din Cizinegti, domnii $tefan Dimu din

lokurli, Costea Ursu din Micirenci, Nicanor Miulescu din

€lnrrrcni gi alf mul1i.

l)irrtre autoriti{i, s-au infbliqat ispravnicul judefului gi

Itilttnndantul regimentului de husari din S*** cu mai mulli

dlierl,Irrtr-un ceas casa era plini de boieri cu doamnele, dom-

Flprurcle gi tinerii lor cavaleri.

A apirut, in sfrrqit, in salonul cel mare gi Smaragda Theo-

dlrovlrir, care, mirunfici, slibu{i, foarte bruni, cu ochi negri

?ll, elb[ qi rumeni in strilucirea vrdstei de douizeci de ani,

lnfHltqrl un contrast impresionant cu conu Iorgu, inci foarte

lltlrtlc, dar trecut de mult peste pragul tinere{ii.( )oana Anica Mesnicu din Corbeni, naq6, impunitoare

In ,,r hlrrsa" ei de mitasi de culoarea tabacului, intinsi asupra

90 91