In pe . .

pe 6 .

In pe an . . 12

.

REDACTIABucuresci,-Calea VictorieI, 51

Etajul 1, - Casa

20 EXEMPLARUL 1904.

daANUNCIURI

de

ADMINISTRATIA

-Calea 51

Etajul I, - Casa TörökFIE-CARE VINERT

2 MODA

poaniete Intinse de postavgarnisesc mineca in interior.

de fetru alb,catifea de

cerc, jurul o deParma, mare de dantelä

parte* *

sfirsi prin ada cite-va de pro-fita avea

Este vorba de corsaje, care ceamare parte, precurn se se fac

pe o drapata.Aceste la

formeaza un fel de corselet foartecare stringe frumos talia,

din legate Intro ele ; altélese Incheie printr'o

de funde minuscule ;

altele slrit ornate cu cocarde largialtele in se prin

lungr prelungirl dinainte, a ex-tremitate e ciucureun motiv de pasrnanterie. mult ca

cind se a se lungi talia dina-inte, ridicind'o la spate ; aceste

opera.se

corsaje bine ajustate prinpensa care, de la o

bombatä pieptulul.Decolteurile aproape uniform

rotunde, seceea-ce e

o femee bineCite partea

de sus a acoperite de oserie barete de etc.

tul nu demai un simplu

epolet de fantezie pare a retine cor-sajul, pe

partea a cadede Minecele de tul

de la a-runcate la spate, cad valuri detase, mai ; aceste

potrivesc pentru rochiile degrele, ca catifeaua.

Se väd de asemenea multedintr'un volan Malt din

mai multe volane suprapuse.*

aurul, precurn spune un pro-verb, nu e de ajuns spre a ne facefericite, el contribue a ne facemai frumoase mai elegante.

acest punct de vedereocupdm de el.

Aurul are toate succesele. Elcatifelei nota sa stralucitoare ; el facemai tulul muselina detase, fire usoare pe toatebroderiile ; el se cu dante-lele, cu efileurile ; se

asernenea deaur de argint mat. Am vazut ochie de postav auri, ca untin liberty, cu frunze argintii.

de de feerie. Binenu aceasta pentru o

femee care voeste sä semod discret sobru. Dar aces-tor femel, o rochie de satin de mu-

de crem, cu an-tre-deuri largi ondulate de deaur de argint mat le va pläcea desigur ; aceste antredeuri sunt dealb. Adesea aceste dantele de aur matsunt jumatate motive de aur

se scinteiazä,la cea miscare. Dantelele deaur sunt adesea ele cucolorat cu de de

palide.D-na Olga

SFATURÍ PENTRU BUCATARIE

Fierbi castanele, pune-le inlegat bine de tot.

ce scazut bine. prinsitä, pe farfuria ce la

frisca de-asupra.Aurora de la

Sint albastreEa cules le-a ;De dragul blindE le-am ascuns pi le-am

de-atund, le fin

Doar albastre, deiubire...

A.

*) de va aparein

pentru fetite la la E depostav forma cu o linie dejos, garnitura formind o

cu bufante strinseGuler de dantela.bolero de cu dinainte.

Material : 2 metri lenaj, 3 metri

BUNA PURTARE IN SOCIETATE

in famineAm promis trecut ca con-

acest Ne tinem de pro-misiune.

*

Ca recornanzl o alteia, se ceremare tact ; sint ar forma un codintreg.

femee nu cere ca 'i seun bärbat, mai putin lui

prezintatä, numal daca ea are roageun

E o procedare dea prezenta o le pe

separat aceasta le-ar flplácut.de cele mai multe ori, trebue

recomanzi pe cine-va ca preparatdinainte. In cazul acesta, recomanzl tot-d'a-una persoana cea in

aceea e care e su-perioarä, un femelo fernee unui afara dacá acest

e un personagiü foarte unpreot caz admite contrariul.

In general negresit, pot fi exceptii -onu prietenelefemeea nu recomanda prietenele

mai putin prietenii ; barbat,va recomanda femeel sale prietenil sai.

Unel persoane nu trebuenimeni de atunci cind ea ti-o cere

dupa ce consultat-o maiceptá nu. din pe drum

ori unde, esti in dreptul salulisa mina acela fost reco-mandat, de, poate nu conveni.

In principiü, o femee tinárd nu poatevie la bal lipsa bärbatulul

o care vine bär-batul asemenea, ea nu poate -

condusá acasá de cit de de unfamilia

Ajungind la stä-easel saü se inaintea lui se

sä salute pe stapina easel.In urma se amestecá grupurile deja for-

mate, stind in picioare, fie in mijlocul salo-ferestre, sfirsit

unde e un liberEi se sá salute pe femeile pe le

cunose imediat ce ele asezat.barbat nu trebue sá in

fata femeilor asezate jurul unel de bal.cind primul salon e plin, se I

schimhate intre cititoril cititoarele

ANUL-NOÙ

un an din Jungul al Cite n'amin color de nu amprin cite n'am ! de cite nu ni s'a päru

suferim nu-Y posibil cil an cape parcurgeam nu se poate existat. am

bine forul am vedea anil sediferenta de la o zi la alta nu-Y de mare precum ne-o inchipuim

in trecerea anilor, nimic nu se de doar

Imblitrinim, fle-ce care dispare,de dureroase ale trebue

eu destinul nedar nenorocirea e nu a le gusta ne date

abia ne de amne scape din

Vine un An la in tresar speranteni se ca asteptarea unor evenimente fericite.

Fie ea acestea se seam reVelion,pentru izbindirea noastre.

pot prin cumle place.

Un bine crescut nula prea mult dansatoarea, ci o sus-tine usor bratul pe care trecetaliel.

El o sprijine mina de a lui,o prea aproape, prea de-

parte el. Nu trebue dea drumul acestelin tot timpul cit

Fie conduce o femee sa o atitu-dinea lui fie : a-

drept la respect.El azá a dansa imediat ce ea ex-

aceastá dorinta, inpauze, el se depárteze la o

de ea, tine bratul jurultaliel ei a da drumul miinel, ar fi

lumel un educatie.o in afara sa-

lonulul in care se mamaOri-ce femee bine trebue sä se

ca se lase prea mult pe umärul

se unul ca o femeesä'l refuze la dans, convenabil cavite imediat pe vecina

E necuviincios un barbat, formula pecare o ca invite pe ola dans, s'o roage dea dansa el ; cuvintul trebuede intrebuintat acest gen de fraze.

data cavalerul ca,dansatoarea la ei, pen-

onoarea ce i-a dansid el s'oce sereciproc, a spune un

de la bal, nu vá väle

atentia, ca sä nu fie sä väre

tilionul se la sfirsituluneia din se o-

noarea de conduce, eu cavalerul ales de eaSe cere cavaler fie un abil

tor, de neconsideratie eticheta, de e-ce de acestconducätor depinde dansatoriirele sä pläcere de cotilion.

High-Life

de de mätase alba,plisatá lingerie, de antredeurivolane de valansiena.

Explicarea gravurilor din pagina I

1) Toaletá pentru totalmentede museliná de mtase bro

derie. Mare pentru iesirea din bal. decatifea neagra, detase culisatd. de herminä. Mined largi

2) pentru serate, demoale roz-palá, garnisitátate culisate. Corsaj de bieuri pliurl in-crucipte cu o dublä de Man-

mare, la spate, de catifeaaltá culoare, satin Gu-

mare de vulpe.

Batiste Richelieu, brodate.

(plingindu-se sin-voi, nu tiney de cuvint. In tot-d'a-una

vecinic,nu vrei iei o rochie de

- Dar bine, draga mea, pot tebese cind rochie de postav.

* *de- Lento ? caetul

tää de note observatia preamult.

Lenta.-Ce nupartea slabä la noi femeile ?

* *

El. - särutareti-am spus ce am pe inteles ?

Ea. - Nu ; te rog, n'am in-teles

*

Leac ciudat.pensionar Costescu, intrind in

unde se gäsea sa Va-siliu, prinde sdrutindu-se.

- Ce spuse el furiosVasiliu, fata ?

d-le Costescu, dar flica d-talein am cercat un mijloc ca s'o

destept

-

Din trecute.Doamna A. - E, e, pe vremea mea tineril

alt-fel ca din ziva de Bärbatulnu mi-a dat prima de

cind a consimtit la unirea noasträ.Doamna B. - Dar al El nu ml-a dat

prima särutare de cit ce'f s'a pus zes-trea mea pe masä.

Frumoase

SofiaSolia (cätre care se vaetä In-

de mäsele). - Pentru D-zeü, nu te mainu pot dorm.

- Pal bine, niel e nu potdorm.

- Dar tu putin al durere dernäsele. Lotar

p

J

-

00

MODA 3

de pentru oRochie de cutate cu o de

volane avind de-asupra un dedecoltatá, incheiatá sub

un de ghipurá ce se pemined. de catifea pe la

BUDUARUL FEMEILORCum

Indatá ce vá este bine vágura cu cu aromatizatá ;

complectá se facetimp toaleta dar atunci fer-mentatiunile ce se vor fi produs in timpulnoptei fost curätate.

trebue se ast-fel :sensul al

inapoi, periuta ; gingiile slatele frecate cu degetul, gura pe ju-

; aceea decite-va

void da aci formula unel ape deantiseptice, pe recomand acelora dincititoare predispuse la de dinti :

de . 5 picaturide anis . 5 grame

Thymol 25 centigramegram

Acid 10 grameAlcool . 50ApA jumAtate de litru

se detreí ori pe fereste dintii de

ANCHETA MODEI NOUI"

De data aceasta pe cititoarele noastrene la urmátoarea chestiune :

bárbati maiIn se de

se la omal ?

La intrebärile noastre : despre? Este el nu ? Desl ? Ce inconveniente

avut din cauza ? V'a produs oare-cadsufering nu ? via/a d-v. a avut oarevre-un rol? ceva amintirt?'am primit :

D-soara M. din Lugos, ar revenimla vechile vestminte romane, de oare ce :

Corsetul ! stoma-cul splina, rinichil, intestinele, pieptul-- toate,strinse, intetite, suferá ; singele se la cap,(celor ,corpolente, in corset, leies ochil din cap) ; la ce toate aceste

se poate ele ? ! Cucere introduse, pentru femel(dame, matroane mal ales), costumele,cele, mantalele, togele anticelor romane ; hainelargi, cute de sus jos.

M. S.

Distinsa cititoare, d-soara VictorinneAlsim, Loco, ne deprofund, de bun

Corsetul, - contra s'a intreprins ode energicá, de ausmanul

batul, care, in conferinte publice, articolein mare, pe posibile, asä'l combatk-flind sustinut de femee,

a ambilie e de tot!, ava dura poate in infinit.Nu niel partizana a lui,deci void descrie cu avantagiile deza-

vantagnle levom cauta originea corsetului,

de sigur ne vom arunca mintea epoca feu-dalismulul a cavalerismului,atinsese apogeul nu femeia, dar

cavaler corpulin corset. Obiceiuri similare le la po-porul chinez, femeia, pentru adezvoltarea piciorulul nobleta,

de fer ; In ade-care este rolul corsetului alto!, de cit a

ca forma ce i se in-de corset ; prin urmare avantagiul pe care

ni'l reprezinta corsetul este timpule purtat, forma a corpului,dind ast-fel farmecul care nu'l arecind e de el.

Acest singur avantagig este coplesitde dezagramente produse de corset asupra

femeesc.Care femee a zis vre-odata : «Sint

pentru port corset ?» sigur una, citoate ne de neajunsurile

sigur, presiunea ce el asupra to-cu acesta, la rindul lui,

asupra face ca respiratiuneaincomplecta ; vasele sanguine cari aducsingele la ele presate la rindul

dind la periculoasele inimá ;stomacul nu el va fimai comprimat deci functiunile lui reduse.

In general, aproape organisrnul re-simte ce corsetul.

Pot spune : E un care femeia nupoate ; e distructor, dar, pentru efectele nui se cunosc momentan, e tolerat.

abuzul pe care'l fac unele femel dea corsetul, care e cazuleel gray, poate Indulcit la ele, purtin-du'l mai rar, la anumite ocaziuni, la vizite,serate, baluri, etc., se cere ca femeiafie ; pentru cele-l'alte poartámai rar, rindulnu strica dind tonul, am striga cutoate la un : «Jos corsetul !» 1-am in-locui, pe nesimtite, mijloace, ne-armentine intru cit-va eleganta a pep-

simtim rezultatele funesteale corsetului.

Termin, ceea ce nu aputut face un grup de de sigur nu vaputea face un pigmed, cu o floarenu se face

Loco Victorinne Alsim

D-soaxa Florica apri, econtra corsetului.

Corsetul este un foarte: pe talia o formeaza, fata o de-

formeaza. o femee o dece a pus corsetul devine apoi,

unde pui poate diferite bolldin cauza !

mine, e mai onaturalá, de cit una sugrumatA de corset.

void fi tot-d-auna contra corse-ar de ca toate femeile se

lase de el.cu ochi

Rochie de meteor gris.-Fol dinpliseuri «meteor» alternind cu de

de transparent roz. Garnitura de dan-volane de gri brodate cu

gint. de liberty roz. dede

veche,

viatä

el doarme palid,Somnul eterne,Afara neaua timpuriePe s'afterne.

in de

Se prind'De ifereastra

Vietop

MEDICULUI

Craiova. - Contraciturilor bine sá comprese de

alaun : le timpulsá le cit de des posibil.

Masaj pe zbircituri dimineata seara.D-ra V. Loco. - Udati petele

seara, cu un amestec gliceringspirt de vin de calitate :

tratamentul acesta oElena Iorganda, Loco. - Pentru a

deca spaláturi zilnicede nuc. Seara cu odicolon

sad cu spirt.D-na ***

Model pentru marginea de jos a

FECIOARA CEA BÂTRÎNA-N

Ni se spusese despre ea ar fi foartedeminatica la tricotaje.

osteneala a trebuit nein labirintul stradelor, ei.

Urcind o scarä strimtá, pe care credeamla fie-care ajunseram la

pe care era o de vizitá cu nu-mele

credeam vom o lucrätoare caori-care alta, dar aceea care ne era,

o femeecare ne ne plecgm voie

in fataLocuinta ei era o odaie ca de

Totul era dareu unelte de

ca ar servit pentru pi-dar totul strälucea de

. Odaia de primire, un coltisor ingust, secompunea dintr'o fo-toliuri o imbräcate toate cu aco-peráminte curate, lipsa

zgirierea lemnului.Pe pereti pe etajere chiar de ea,

de nimicuri, de fi ris,nu dor de exactitate.

prietena mea explica lucruladusese ea, cu un zimbet obosit, o asculta,

lovi, dulce ca o mingiere, mirosul blindde viorele, o salutare de primávardIntunecoasa zi de

origina miros descoperilcolt pe o un vas

splendide viorele de Riviera.Intre ele o fotografie.- Ah, ce viorele minunate zisel cu

admiratie, de unde le ?Ea capul o aproape copi-

- Le am din Geneva, un de a-colo mi le trimite regulat tot cursul

eapentru nu ne puteam ascunde mira-

rea ne ea departe :- destul de mult, dar multumesclui D-zed cistig destul.

ne aduse mica fotografie a-proape : ea reprezinta pe un tinär frumosofiter

in o netezea, ca cindar fi

E uniforma regiment austriac, nezise ea, cu o voce :

E mort !s'o ea ne povesti,

lacrimi, de mult se deja,pe care nu o cunoscuse

istoria iubirel el, care o costase dure-rea fericirea el.

ea fusese frumoasa. In-tr'o avere mijlocie trecuse tineretea,

el nebunaticlserios, o pretentiuneteun monoton de provincie.

izbueni revolutia din anul1848, trezi In de o revo-lutie periculoasd ; un atom In

de dar destul de puternic cazdrobeasca nimiceasca o !

De ce se totuldespartá ?

Se de multe a-micá, de revolulie, pe cind multi

camarazil se purtad ca invingátorlel, caracterul blind, era

iubit de lumea.- Ne iubiam, zise o

din care cunoaste iubirea ei eta azitot de vie In prima zi.

iubirea e puternica deiubirea de patrie natiune,era un patriot el mai curind m'arfi ucis de cu unmic al patriel.

Prietena mea zise :

- Aceasta e egoism, nedreptate.. d-talen'avea un drept

Ea un zimbet blind capulalbit.

- Domnisoarä pe timpul med fe-tele de drepturile vointa

era lege, ed nu aveam alt-ceva decut de supun.

?

Mina o miscare, care zicea totulce buzele el

- El la Solferino, eao privire asupra fotografiei ; el a

murit un numele pe buze.Mama lui trimis fotografiaspre indeplini ultima

Ea fata maiestoasá du-rerea ei, plutea ea peste ruinele tre-cutului, din vedeniile trecutulul iu-birea ei

In micuta odae zi degetelemered se

lucruri frumoase.ei, cari, lume,

pozitiuni oferit, pe citeun dar ea refuzat pe

numal amintirea..Vecinele rid bajocoritor, in fie-care

vine cartonul viorelemirositoare. tributul pentru

«Ca lucrezi spre azicead ele, dar ca te pentru un

din umeri, pefecioarg.

Ea pe birfeasci cit leplace departe in visul tineretei,

o fericire neturburata, ce viata ade-refuzase ofere.

Coafurä pentru seara

Adevärataamintirl.

a se compune din

* *lumea de minciuna.

* *Bine a Schiller : sare

peste toate obstacolele, nu denimic.

Gind

NOUA

dealh,

2)

de de

4) noandt.

snare,

de

de bal.-de

o

10

010

INTAMPLARILE SOARTEI-- In omule, nu

vorbi- Nu o absurditate, Morrison,

de de

vorbitorulcomod prietenul,

aranjaNatura omului domeditind et, de

plu,

mortal, erect amavea moral st marturisim vina

dart am at

Jak

- and din gura tamalt. la

la asta a at la Cast-Va

acolo.bine

bici-

-Ai iubit- Da,- mine, actualmente

deo din

laprost

--

cc void vorbiEl pi in-

-- dar auzit

EA

et slat

- bu-- deea, I-am primit

imi ettimp

or

combe- De mai

cctine

Morrison nimbi.- Tu crest ; bine,

atMiss ca

o Cs', o

--

clipt,

- Nuel

oro

in-

ode

- Ccaid so gindi

total ;

El malmosaic, lot

o pe Maiea chart

la o

opala dar

- !

Miss Ashton - apol

e pe

! !

! eea, o

la

in

lanternt.- Void am

ca si se

In aceasti la

-

pe

-dar trebue

la maide

Jak Morrison

temeam nedes. e

darde a

nu s'aVorbeaii

darse

In fine- si ciaovoid la

pi pe

- De tdose

de a inmoment

se pi o

- Percival!

dv.-eEl

iute acolova

Bicicletanu E

n'aa posibil pe Mptuitor,

e mea,jos. Miss la

;

pio i

lui

pasbi-

AMiss Ashton se ails

inti

se lastare do

laseam

ela pi-

Per-

Ea darel - indeplinit dv., else

copilt

et in

- un cadrum

El

vaPe lui gindurile

milttis.

rise?

un

strinse al

nu'lel.-E m'a

ciao ; d-ta

0, do

depe El, abia de

face, eide

ele.

Ea dino

So

-Aak, imi face

teJak

Altide

lume, retoate

lui,

vizu osa Morrison

derocit de mind

i s'ase

Stint

piept

TIPARUL MODE! NOUI"MINECA ULTIMA NOUTATE

de postav de se

din patru :

1) Partea de sus aformat jockey.

Bufantulde

3) Dedesubtul .

4) Poanieul.Semnul legâtura

poanieuluT dedesubtulminecel cu ;

aceea adeasnpra cu cea de dedesubt.

acesta poate servipentru a aranja mined in-

bufantul,de stofá, fie de stodeosebitä.

1NTIMPLARE NOSTIMA

caraghioasa, s'a petrecutla Washington,

resedinta presedinteluiCasa de pre-

iadicalk nu era de deadaposti

o familie de caaceea a Theodore Roosevelt. Abia

Statelor-Unite pututplasa familia palatul presidential.

Se ca un ambasador almari europene, invitat de

Roosevelt ca noapte,la pentru venerabilul diplomat

fusese de multumit cu camerace i se la hotel.

Ambasadorul primi pläcerecamera

domnisoare Ethel Roosevelt fu amena-pentru diplomat, vreme ce i se

de domnisoare vadormi, acea seark sora sa Alice

pat.lui Roosevelt sunt

principiul anumeacela timpul e Ei sunt de-

se scoale noaptea capdintre e micul

un drac jumatate, deun-spre-zece

Junele" Kermit nu deschimbarea ce survenise noaptea fa-

a doua zi dimineata, lao destul de camera so-

e se un vascamera, se apro-

pie de pat cuvintele : Buna-dimi-neata, bunk-dimineata, leneso !"el continutul pe somno-roasa cea care o a

se scoale. Buna sa dispozitiese

vazu de pla-un cap sur, niste cari se

la dinsul... Capul chestienu pierdu ocazia o

unu.

pentru Broderie.

CEVA DESPRE DRAGOSTE

Cite-va gindiri maximePlacerile nu de cit un

moment ; durerile

* *scrisoare de dragoste este o care

adesea e protestatá la* *

e un al cárul e amorul.

* *A iubi pentru o femee a feri-

pentru un a ingrijat.

Trebue nu

Rochie de postav «ivoire» brodatde Venetia.

brodat lint inconjuratun galon de broderie de aur pe ajurat

bande de de mätase deschis.-DIN PÄTANIILE ARTISTELOR

de un ziar din Viena, - carea intreprins o asuprarilor comice din viata artistelor,-HekneOdilon, una din cele mai co-mediane vieneze, descrie ast-fel otanie de din Dresda :

tatii extraordinare Residenz-Theaterdin Dresda ; aveam scenkZaza. In comedia aceasta apare pe

copil, Toto, care aveam joeo actul al treilea. Echiar scena de efect din Copilulnu era acolo. Jucala Opera era asteptat dintr'unmoment intr'altul.

Dar nu venea. dintre aldoilea al de foartevreme nu se un semn deviatá din partea Cu nepreumblam printre culise ; se

la Ni sefetita era drum spre

minute. Dar publiculdevie

zitia eraAtuncl regizorul porunci ca se ri-

dice cortina : copila trebuiatot momentul se asteptace ar fi trebuit intre scenk Bine.Apar pe uit prin spunceea-ce aveam de spus tragcoada Mi se a

copilul nu sosisepuse sudorile de mine. Vor-

doar nu puteam tacajung colo Toto

trebuia dea replica.copilul nu se vedea In lo-

cul apare Cascartimprovizeaza : Te-am urmat..

- Da prin capintrebScurt, continuariim convorbirea a-

ceasta minuteam ce aveam zis,am reluat-o de la capát. Era

copilul tot nu InCascart la

: Aicl nu maimult !" Inspicientul semnalul cor-

cade".aplauda frenezie ! Ni-

meni nu observase extra-ordinar.Toti probabil, e piesa.Dar cum se cortina, apáru peabia atit asteptat.

din actul deînceput, publicul era din

- desi so mirase, poate, Zazadin o datá,

acte de

Bertha-Foerster Lauterer, una dinmai bune do la Opera imperiala

sub titlul Faust uituculurmatoarele :

Era P. Se juca Faust" de Gou-nod. Sala era publiculdispozitie rolul Mar-

pentru in-tral, introducere din actulal treilea, a Margaretei.

O, ce daCine era domnul care

aIntrebarea aceasta carecare chip admirabil

starea a Margaretei,din salk e-

nervat mod curios azistentl.ingrijoratá primele

ale parchetului vad, la palidaa eleetrice, fete de spec-tatori cari

«Cine ar putea vr'o tragi-comicul ast-fel de ? Unchaos de

Privirile curioase de lapelmaistru la de acololise. De geaba, e ordinea cea

perfecta. pasi ;rindurile citate mai sus, Margareta tre-bue se aseze fus. Un

general. Má in la costu-mul me, nu nimic anormal. Darmicul prolog la Regelul dinThula" e terminat ducgrabá banca in fata

Margaretei - gasesc....bereta a Faust, o enormä

de strutPartenerul pusese bereta a-

colo, de a cavatinabrusc scena, o acolo ".

Rochie de postav gri brodat negruincrustat cu de Venetia. Corsaj drapatincrucipt mare guler brodat ;de liberty gri, cu motive de

A CU L-PA HA R

Luati elastic de pantof laun ac fel cum se

pe flgura (in dreaptaacest elastic Intre degetul mare

aratAtorul invirtim cit vedemposibil, apol despärtim miinile sprecapetele elasticuluT, ca putem lasarevie la naturalä.

Elasticul va pentru aceasta, a seinvirti in mod invers de cum 1-am noi,

aceste repezi va daforma pahar. e atit mai

cit e bine luminat sepe un fond Tntunecos.

In experienta pe care o in nurnärulacesta, am presupus experimentatorul estea§ezat care o razá de soarevine se loveascá de ac, stribätind in odaeprin o de la fereastrá

0.1....w

POSTA REDACTIE!

a abona larevista ajunge

mandat la adresa:tratia Buourelti. Abona-mentul numai 10 lei,

luni 5pentru trimtterea abonamentului nu estede de 15 bani, 5 forma-larul 10 bani porto. Abonatllor li se

se ou numárultiparul. mandatulai se va

adresa serevista.

Floricelelor de pe malul JijieY, Dorohoi6.-aritmogrifele dv se vor publica la rind.

D-lui C. Cimpina.- Versurile dv. sevor publica No. viitor.

Povestea Ivan are,inteadevAr, haz. Am mai unde-va de

ne-ar face publicAm, n'o pu-face, ca sä nu se reproducem

vechi. 2) Aritmogriful se va publica la rind.D-nei Ecaterina Taboretzky, Loco.-Cauza

pentru care se erori la nume esteni le trimit nu tocrnai descifrabile. Dach arproceda ca dv., trimiçindu-ne numele scris,o carte de vizitA, nu ar mai avea a se

s'a imprimat numele gresit.D-lui George Räd.-Filat., Loco. -E ca

pima poezie Acesta e cazul cuIncercati altele, poate reusi.

Loco. - trimisjocurilor de la No. cuponul respectiv.

D-soarei Maria Dinescu, R.-Sárat. - mul;u-pentru buna dv. inten;ie dt a ne procura

,multe abonate. Ar fi bine cititoareleimite.

Victorinne Alsim, Loco. - Ammit rAspunsul dv., pe carel publicat in acest

L-am utilizat abia acum de oare-ce'l primi-ce No. trecut se pusese sub presA.

D-lui L. Spaier, R.-Särat. Loteria de careintrebat trebuia se la Decembrie,

dar aminat sine die", a se preciza zivaMarioara V. Brunetti,

surile dv. se vor intr'unul din numereletoare.

D-lui Leon M. S., R.-SArat.- Bunicicl, dare de publicat. Incercall altele.

bune.poe-

ziile trimise de dv. vom observaiimult versurilor, multe din;poeziile dv.de neegalitate de picioare. EvitaV pe viitor aceasta.

rispunde laoititoarelor oititorilor

la ce adresa.la

carte ajunge.

7

pentru ornamentarea de bluze.

Un cuvint alM. S. Regina Elisabeta a trimes cu

poeteroneasa Schneider, din Viena, portretul

minunat reusit.In partea de jos a era de-

scrisPrin acest Carmen Sylva a

voit aluziune actualul con-din extremul orient, Rusia

aponia.Moartea centenare

La Tunis a o femee, anumegela Mifsud, de 107 -duvk o

Angela Mifsud are o de90 de anl, ea a fete,

din ele deja bunice

-Angela Mifsud e din Malta.Memoria sa aduceaaminte de ciuma care insulaMalta 1805 de rugurile ridicate

pentru arderea cadavrelor.reamintea chiar, n'avea mult

de 2 ani p'atunci, debarcarea luinaparte insulk E lesne

o auzit vorbindu-se.Un aparat nostim

Un industrial a avut a ins-tala la Berlin niste foarte ingenioase

Aceste automatefoisor foc.

Cind un trecátor e o ploaie,aruncá o 40de bani) ia o

Se restitui umbrela ladeterminate aparatul

restitue minus o pen-tru

Pentru fetele deun sfat pentru fete

voese se !

ani s'a fondat laHampstead, un foburg al Londrei, unclub culinar compus din dom-nisoare scopul de a pebre arta bucátáriel.

Aceste dompisoare intruninclu-se insub conducerea

arta de a faceexcelente : o zi

clubului a-dreptul de a invita un

n.Acest era de un

care venea gusted'operile ale bine-voitoarelor

urmateconcerte de fa-

miliare.Dar trebuia se

Clubul se disolvk aceste dom-n isoare märitat. pututrezista deliciilor

deci, utilitateadar instructiunea culinark

CASATORII AMERICANE

In a dolaruluide vreme

curios : de oelebrareaprietenii mirelui prietenele mireseile acestora o care ia,cele mai multe o tragi-

Cea mai inventiune"niul farselor e, de sigur, Kidmipping, a-

rápirea areun cele maiori farsa miresei mi-

de ade-váratá

Nu de vreme, Pompon Lakes urma se celebreze unuiadin mai advocati, Mr.len Chalmers, miss

Morgan, respectabilfunctionar superior. Cununia trebuia

grandioasá se fácuserá peste omie de invitatiuni. multi dintre

se adunaserá in biserickde asemenea, in de galá

tepta mireasa pe preot, un domnse apropie spunindu-i chi-pul mai misterios '1 afaráun domn care vroeste vorbeascá.

biserick dar nu fu maimirat se apucat de

sease viguroase aruncatautomobil ce se acolo. Automobilulse puse .miscare cea maimare.

Intro acastea invitapi,mireasa la bratul urma

preotul dupá obiceiul englez cu co-dupá - dar mirele era invizi-Organistul, de

laude a contribui lasituapuni,

intoneze versurile solemne ale ru-gáciuni. altuia,d'abia la al vers invita-0 se

páráseascd biserica, incepucircule din gurá zvonul mi-

nu lipsea de de la cere-aceasta redete- cari era p'aci le

numai de se soliin toate pártile pentru a da de

Tocmai un ceas dupá ora fi-xase ceremonia, un automobil irnens seopri fata bisericei, deschisäsgomot mirele náváli furios

biserick drumulspre altar, cravata urmele e-vidente ale lupte.

upá ce un stir-multumitor, mirele.

miresei, prietenii cari juca-dar ca din-

se pentru a jucala rindul

Nu tot de a fost re-zultatul unei glume tot de spirituale,

New-Yersey, ocazia casátorilla care partile contractante"

bine cunoscute toate

Din nefericire, aceasta se a-mirelul. A-

cesta camera sa

gará - ca mai - unpáhárut" din apropiere.

Prietenil se se urcarácare-i astepta la dar

abia pornise fu legatcobzá, se un gurá fu

care prieteniio ore.

Dupá de minuteprieteni, se reintoarserá la fata

in libeotate prizo-nier Mirele ajunse douá ore mai

cum era deasteptat, incuiate. Tre-

de de elfuga locuinta dar un servitor esisedonnii nu .

Intors el scrisoare so-istorisind 'cele petrecute;

dovedindu-si nevinoväpa. Scrisoarea, is-spiritual? fu

laamericanul nostru n'a

primit räspuns. a rämas

cel mai demn devat l'a avut inLouisville. In de n'a

avut numal pierderea mire-sale, urma glurne? amicilor

ci a avut nefericirea mireasasa se märitase lipsa

ce priveste surveniso schim-bare...

In Louisville anume, sunt suficienteminute pentru

religioase. De aceasta s'afolosit un adorator al

timp toatá lumea astepta oräbdare mirele care tot

nostru se apropie de mi-spuse, ar fi dispus

sá ia locul celui dispärut.disperarea momentului

de neexplicabilä pentrua fatá primi propunereaadoratorului sfaturile con-traril ce i cunos-

Cununia avusi,-lucru curios ziva demireasa n'a regretat de pasul pripitce-1 de oare-ce ei e dincele mai fericite.

...Ziarul american din care extragemacestea, ne

mirelui sacrificat unu-rintá de «aleasa inimei sale»...

de postav funde decatifea garnisitä MinedE o admirabil pentru vizite.

5

3

2

68

177

1343

JOCURI RiCREATIVE

TRAT-SCARA

de d-soara- 1

- 2 uitat- 3 Nume de femee

1 2 3 4 3 1 5 Popor-- Adverb-

ARITMOGR1F

de d-soara La mignonne Fanchette, Loco

20 2 15 5

12 15 17 10 14 106 13 15 15 6

15 13 3 8 1417 14 1

3 10 16 12 3

15 8 3 8

1 17 15 13 3

15 16 12 915 5 14 8 62 14 12

AnimalPoet grecUn cult

pe AdriaticaFilozof grecUn ce nnmärginitPasä

8 10 15 Fanariotin vechime

Titlu de nobletäSentiment

Initialele de sus in jos dail pseudonimuldistinse scriitoare, iar de jos susrangul ce'l in lume.

Nu se vor publica decit numai ne tri-mite eu dezlegarea cuponul

care se aflá pe pagina 7.

jocurnor din No. 14 vorNo. 2 aceY

vor trimite din No. acesta 1.

Anul vor No. 3 (Anul 11).Cu modul acesta 8zile ne trimeatä jocurilor.=11=1

DEZLEGAR1LE JOCUR1LOR DIN 13Sarada A-mor.- Aritmogriful :

E V I I) E N TA

I LI N A V (Vanilie)

ROZALIEN

I OANON ARCOTI.0

Romin. - Finalele Conser-vator.

urmAtoarele persoane:Dóamnele: Maria MusAtescu Loco, Mol-

doveancA din Cimpu-Lung, Ninon Loco, Elena L-t.C. Petrovici Fälticeni, Emilia V. Galati, Mar-cela Figaro Elena Petre Florescu Craiova,Eugenia N. V. lonescu Elena

Lucia Gherasimescu AlexandrinaM. V. 11.-Vilcea, Nicu Protopopescu Loco,

V. Brunetti Constanta.DomniFoare1e: Riry BärlAdeanca Loco,

Birlad care doreste a pe este GiorgioHun, Floricelele de Jijiei tri-mit Vasiliu Les-

o a se abona la Moda Pan-seluta Loco, Un buchet de tuberose Loco, SofiaC. H. Tirgu-Jiu, Papadopol Con-stantinidis Lilica Constantinidis BrAila, Or.tansa Birlad, Vergisnneinnicht Loco, VictorinneAlsim Loco, Marioara Iliescu Loco, Floricica Locodoreste lui Aureliu petrecere de revelion,Marioara Victoria Tabacu R.-SArat Sylvica

negri cu fesul Loco, MarieGizdescu Thérése si Carolina dinTecuciA säruta pe toate dezleatoarele«Amor», Elisabeta Boureanu gara jud.

Clemence Sita Cost.vecina Gr. S., La mignonne Fanchette Loco,

särutä dulce pe Sebastian Un

buchet de dulcamare Pitesti, .Violettes de Parme»Loco, Mélanie de Marie Gh. Galati,Lili Marioara Angelescu Chnpina, Mademoiselle

désire la connaissance du pharmacien Alexan-Ionesco de la rue Loco, Maria

wenk Slatina, Sauvagire un frumosochil albastri dezlegAtoare dejocuri recreative in Fäl-

Une malheureuse Loco, Mathilde Duly Or-Vilcea, Speranta Cimpina, Douä floricele de

malul Bistrilei Baca, Maria Dinescu Cimpi-neanca trimite särutäri iubitelor ei Lenuta

Elisabeta Cochina din Es-meralda A. Neagoe care särutä pe fratele Sady

Maria Dobrescu Roman, FloricicaMarcela Gherasimescu Baca, Steluta cunegri salutäri d-lui I. M. O.Dido de la ilustratecititoarele Nouä , PulcheriaSofica Theodoru Jana Aura M. Craiova,

Negreanu Cerna Linora Slatina,Elisa Iliescu Loco, Cele camelii» doresecunostinta d-lui A. Loco, Maria G. FilimonLoco, Floarea Magicä

N. M. Tirgsoreanu aateaptä räspunsde la d-soara Sylvica prin Jean SCremnitzer Loco, George RAdulescu-Filatino sM-tueste pe ce se scrie secretele sisub märcile scrisoarel, Joan I. NicolescuSlatina, Eternul admirator al de pe

PrimipalA din Birlad onu s'a speriat de focul din 24 Decembrie,

Eternul adndrator al Traubenica din N.

R. Tänäsescu-Priseaca, V. Marinescu M.

lescu-Cimpina dulce d-soara MariLeon trimite

rudelor sale din Saint-Louis, La-larilabenda de sub catacombele Capitalei Loco,Marin I. Grindäseanu doreste schimb de ilustrate

d-soara Marioara Desperata din Cometa sprea o distra Loco, räspuns prin Nouä.,Nicolae S. Boränescu Loco trimite Miti Vraca Bru-neta lui din o räs-pundä I-a päräsit, Vasile Sgabercea prieten

Verde MihalacheLoco eternitate pe d.soara Al I. M.

o se tine de promisiuneava face un Ulrich,

Loco särutä dulce Tincuta I., Un admiratoradorator al drägälasei d-soarei Afr. Bec. din Ca-racal doreste sä cine 1-ar putea prezenta a-

George Loco ureazäpärul realizarea dorintelor pe cari le vi-sea* Florea A. Gheorghe elevGeorge adoratorul unei frumoase grece ochiinegri din Rogobete roagA pe

M. Gh. accepte o Un romineternul adorator al Nettutei.

a de d-§oaralanie de care e sá ne in-dice adresa trimite

UN FRUMOS PORTE-JOURNALluerat de d-na directoare a

de la No. mai fostgate de Mathilde

dezlegatoare de jocuri recreative;

la Anul alal Noua spre a putea parti-cipa la premiul ce se dä pentru des-legarea ghicitorilor.

MODA NOUA

,

Marele renumitulMagazin Mobile

LAZARRind nevoit a se din cauza local, Calea Victo-

No. magazinul LUVRU, a a vinde

MARELESTOCK de MOBILE

compus din : Dorrnitoare, de

Oglinzf, Lavoare,

Expozitie permanentdde

MOBILE TAPISERIECELE MAI REDUSE PRETURI

vedere calitatea cea a mobilelor,onor. Public, se va folosi ocasiune.

NB. asemenea prirneste de tapiseriese aranjamente cornplecte.

NOUL MAGASINLA GLOBUL TRICOLOR"

BUCURESCI. STR. LIPSCANI No. 34.

MERCERIE, TAPITERIEGALANTERIE

FURNITURI DE CROITORIEELASTICURL DANTELE

VALANSIENE,

DE DE BRODATBUMBACURI IN TOATE CULORILE

ATA DE FILAT

- cele eftine

BätäturiNegi?

Nu le mal la ! Stirpiti-le ,,ANTICOR", insi este sigur si garantat. La se restitue

De la Cralova : drogueria Iliescu ; drogueria Theodor drogueriaKohler ; farmacia Dr. Konya ; : droguerla Flo-

La Gust; Ploestl : La Club ;Lascaridis ; R.-SArat : farmacia Iteanu. Comm-

din proyincie, de cost, plus 65 b. sunt a sea Zamfireseu, strada No. 8. Ramburs nu

se cit eel 3 flacoane adaos de 20 porto.Multumire E de al ANTICOR", cog mai tri-

un flacon.-I, M. yama Oituz, prin T.-Ocna.

RENUMITUL CUNOSCUTTJL

L. WEISMANARANJAT SISTEM A LA PARIS

tot c,Rococo,Celloedin, Albumin, Grupurl de etc.

specialá pentru Inmoderate

Asigurind pe onor. vor deplinCu L. WEISMAN, Calea Rahovei, 3

Vis-a-vis de Palatul Justitiel,

DIN STRADA 2

Atheneul

Nu poate acu de la 8

la pe case, nu

chilipir, casse, mosit,virane, ek.

Nu lagenfie

ce de a-rendat de

pe deplinmod cu totul accelerat :

dispune de specialt,in ast-fel de

GRATIS ! GRATISde la 10.000

in sus, nu mai pringentie ai plasa foarte siguriin chiar caseprimul rang avanta-gioase niel o pretentie decomision din partea acestel

dat ipo-de la

2200 15.1)00,25.000, 50.000,

2 . () ,

400.000 8040.000bine folo-

N. D.Proprietar al

FRANCLIN No. 2 BUCURESCI

PIANINAIn cea stare Fabrica

defôrte Berzel27. Visibil de la p.

Tipografia SPERANTA", Strada Biserica Enei No. 4

DE

R.

NUMAI LAC-ia de YOST"

CALEA VICTORIEI, 71 (HotelSplendid)

In compositie i

I

general la FARMACIA THORINGER, Elisabeta, 43drogherille din La in 1.20

I franco

LAPTE

Voiti sanatateVoiti sa higiena

Almanahul Sanitar Ilustrat1904 a pentru prima in sub ingrijirea

d-luT I. nitar.contine defoarte utile, pentru tie-care.

sfaturi mame (igienapeste 40 intro cart toti directori

serviciului sanitar laadresele sanitar din

tará, ale medicilor, veterinarilor, moaselor far-droueriile emblema numele dirigintilor.

vinde LEU 25 nu trebue lipseasc5o cas5. tine la

se vinde la librarir de ziare. Unde nu sea se trimite la

Strada 23, se va expedia

PIANINE

Gramophoane

Graphopoane

toate märimile In

VENZARE CU PLATA IN RATEPENTRU PROVINCIE

La magazinni de Piane din Palatul Bâilor

M. WIEDEMANN, Elisabeta 5

CERETI

SINGURA REVISTA DE MODA DIN TARA

EXEMPLARUL 20 BAN'

De vinzare la de ziare, la dedin peste munti.

patroane premiiabsolut gratuite.

ABONAMENTE :

Pe un an Lei . .

5

Pe 3 3

REDACTIA

CALEA VICTORIEI No. 51 (Casa

CERETI

(Vis-à-vis Baia Centralk)