Carte apirutl cu sprijinul domnului ing.Ioan Romannprimar al comunei Viipoara IOAN CIORCA
ilV MEMORIAM
IONBOZDOG- romAnil din Urca - fi,,STATUL POLITIST"
RECURS LA ISTORIE
Casa Cdrlii de $tiinfdCluj-Nap oca, 2017
Copertd: Roxana Burducea
@ Ioan Ciorca,2\IJ
Descrierea cIP este disponibil[ la Biblioteca Na[ionald a Romdniei.
ISBN: 97 8-606-t7 -1197 -0
CUPRINS
CLIPRINS
awANnnlan'rE .::::::......... .....::..:.... .. .................. 7
IN MEMOzuAM r..!!...i.!...........................................13
STATWPOLryST. ......................4s
LAMURTRE ..............4s
MONUMENTUL DE PE T4MPA........:............. ...................47
I. STATTJLPOLITIST.. ..................s1
n. VoIAI{TEUNGURE$I $INEM,tE$n .............. ........ss
UI, PRESA DIN VECHIUL REGAT $I SAVANTII STRAINI IIR-vAngSC SoARTA TRANSILVANIEI DI,IPA MEMORAND .....59
TV-V. I-IRMARIREA MEMBRILOR $I A ACTTUNtr LIGtr CULTU-RALE ..........................O
VI. URMARIREA AVERII BISERICII,,SFANJTLIL NICOLAE" ........67
vII. GOANA CONTRA $COLILOR ORTODO)G DIN BRA$OV....7O
u[-x. PATRIOTISMUL ELEVILOR ROMANI DIN BRA$OV...... 75
X. FINALUL EXCURSIEI DIN POIANA ...........................82
)fl . MORALTTATEA tN g COrnn UNGURE$Tr, DrN BRA$OV..... 86
)ilI. RETETE PENTRU ALEGERI DE DEPUTAT ...........91
)flII. FONDT'LDETEATRUROMAN... .......94
)ov. LTRMARTREA AVERILOR ROMAIIE$TI $I PROTEIAREACELORUNGIJRE$I ............. .........................100
xv. Borcorul, $I URMARIREA SA$ILOR .................102
xvl. CONGRESUL NA,nONALnATtr OR DrN 1 89s ...................... 1 02
xvII. AJUTORAREA FAMILIILOR WVTOnANU$TILOR $I APRESEI TRANSILVANE ........;............. ..........107
)ffM. FORMAREA AGENTIILOR PENTRU T'RMARIREAROMA}IILORXD(. DRUMUL LA FABRICA BOD. E)(POZTIA MILENARA .... 1 1 5
)o(. AIIUL 1896 ............ ...................... ...............114
}Ofl. ATTIUDINEA ROMANILOR FATA DE SERBARILE MILE-NIULUT .....................121
CUVANT INAINTE
I'crrlnr cir ,.lstoria iqi bate joc de cei care nu o cunosc,
rr'lrclrirxlrr--sc", un recurs la ea - acum in preajma centenaruluiMrrrri llniri dc la 1 Decembrie 1918 -, este bine venit, pentru ca
t'vt'lrinrc:nlclc petrecute intr-un secol de existenld a poporuluirorrrirr, rrnit in granilele Romdniei, aga cum nu mai firsese
rrit'iotLrtir. ln aceste condilii, sintagma ,,RomAnia Mare" sau
,.ltorrrirrrin intrcgitf," - n[scutf, firesc in 1920, in urma Tratatuluirlt' l;r Vursirillcs -, nu avea conotalii peiorative menite a supbra:rrrrr jillrri pc cei carc, pdnd mai ieri, stdpdniserd - in pofidarrrrrrolilirfii lor, peste teritoriile neamului romdnesc -, ci exprima o
rc;rlilirtc ooncret5, nf,scuti in 1918, la finele Primului RdzboiMondial, prin unirea Transilvaniei, Basarabiei qi Bucovinei cu
l(cgatul RomAniei. Marea Unire nu a fost una vremelnicd - aqa
l)rccum s-a intAmplat cu cea realizatd de Mihai Viteazul la27 mail(r(X). cAnd cele trei !5ri romdneqti au fost puse, din punct de
vt'rlcro politic, sub o singur[ conducere -, ci a fost o Unirert't:rrrroscutd gi ratificatd de marile Puterile Aliate invingdtoare,
lrrin tratatele de la Versailles, Trianon qi Saint Germain. Agadar,
lir I Decembrie 1918, ceea ce au hotdrAt prin votul lorrr-:prczentanfii romdnilor din teritoriile ce fuseserd sub apdsare
s t rir i nd s-a consfiinf it prin tr atatele internalionale, concre izitndu-sc in ,,Rom6nia Mare" sau ,,Romdnia dodoloatl" a copilului dinl,lrrcrim venit cu parinlii la evenimentul din care s-a ndscut tara.
La centenarul Unirii
Aqadar, in curAnd, la I Decembrie2018, se implinesc 100
tlc ani, de Ia rcalizarea Romdniei Mari. E vremea ,,bi1anlului", iaro privire retrospectivd menitd a-l invita la analizd reflexivd, pe
lrolonlialul cititor al acestor r6nduri, este bine venit6.t )portunitatea acestei meditalii este oferitb de Ion Bozdog, prinst'ria de documente provenite ,,dintr-o arhivd secretd braqoveand" -
IN MEMORIAM4
,,O continufi inclegtare este intreg cursul viefii qi preapuflno sunt clipele de seninitate gi tihn5, pentru a uitaE0mplct frdmintflrile ce te pot surprinde in fiecare moment."
Ion Bozdog
Pentru a inlelege ce l-adeterminat pe Ion Bozdog sb adune
dooumentele din ,,Statul polifist", este
ncccsar a cunoaqte nu numai omul, ci qi
locul qi contextul istoric in care s-aformat gi denroltat personalitatea
accstuia.,,Statul polilist" concentreazd
eforturile a circa doi ani de muncd -1943-1944 - la Arhivele Nalionale de laBraqov, ocazie cu care a descoperit o
arhivi secretd a statului magiar.Motivul carc l-a determinat sd publice aceste documente
ln ,,Gazeta Transilvaniei" de la Braqov din acea perioadd - undeactiva ca jurnalist - il dezvdluie el insugi, chiar in preambululluordrii, mbrturisind cd,,arrt dorit sd imphrtdqesc cititorilor (...) cA
tot ceea ce se petrece azi in Transilvania de Nord5, ruptdvremelnic de la s6nul Patriei marne, este continuarea qi
uprofundarea vechilor mbsuri concepute de cStre guvernele din
4 Bibliografie: Valentin Viqinescu gi Eugen Vescan, ,,Profesor doctor Ion Bozdog189l-1967 - micromonografie", editura Casa Cdr{ii de $tiinp 2006; ValentinViginescu gi Eugen Vescan, ,,Doctor Ioan Vescan - 1871-1946", editura Casa Car{iidc $tiinF, 2006; Valentin Viqinescu, Eugen Vescan qi Mihail Chioreanu, ,,Viigoara -lrecutul gi viitorul unui co[ de {ard rom6neasc5", edutura Casa Ctr,tii de $tiinfa 2008;
liugen Vescan qi Valentin Viqinescu, ,,Profesor doctor Ion Bozdog - din via{a unuiprofesor preot din Urca vbzutd prin propria-i oglindi - restihriri", editura Casa Cbrfiide $tiinp 2009; Constantin Mustap, ,,Comoara dinh-un manuscris <Astla gi romdniidin secuime>", editura Casa Carlii de $tiin!4 2010.5
Se referf, la perioada Dictatului de la Viena
l3
Budapesta pentru sldbirea elementului romdnesc ai contopirea luiforlatd in corpul statului maghiar.,,
Personalitate romdneascd ardeleand, marcantd, - dar dinpdcate prea pufin cunoscutd -, Ion Bozdog este parte a generafieicare a fbcut posibild Unirea de la 1 Decembrie 191g. Nascut inArdeal, in satul urca din comuna viigoar4 inceiT6 de ani de viajd-intre 1891 gi 1967 -, a trecut prin trei perioade istorice: dualismulaustro-ungar din Transilvania, Romania interbelicd gi Romaniacomunistd. A gustat din plin politica de maghiari zare for[atd, analionalitdlilor transilvdnene practicatd de guvernul de laBudapesta, apoi bucuria reintregirii neamului romAnesc la 191g,ororile celor doud confl agralli mondiale, precum qi politicastatului comunist de sub Gheorghe Gheorghiu-Dei gi din primiidoi ani ai lui Nicolae ceauqescu. Educafia pe cari a primit-o incasa pdrinteascd, iar apoi la gcolile pe care le-a urmat, precum qiflntul cd a trdit politica de maghiarizare fogatd practicitd,pAna in1918 qi reluatd imediat intre 1940- T944 inArdealul de Nord, l-auolelit qi i-au stimulat patriotismul, dragostea de neam qi !ar6,precum qi credinla nestrdmutatd intr-un viitor comun al tuturorromAnilor in propria lor !ard. Acest crez, care l-a insofit toatdviala, l-a exprimat gi cu ocazia sdrbdtoririi unui deceniu de laMarea Unire din i918, intr-un editorial, scriind: ,,Acestei uniriMari ii facem fbgdduinfa sfantd cd drumul neamului nostru va fi qiin viitor acelagi, drumul pdcii qi al infelegerii cu tofi, iar cdliltzd,inacest drum ne va fi aceeaqi nefdrmuritr dragoste de neam si !ard,,.Bozdog nu este qovin, cdci crede in ,,drumul pdcii qi al inlelegeriicu toti", suslinand cd. dacd, ,,ndzuintaspre bine gi liniqte sebazeazdpe intenlii curate qi sincere, de o parte qi de alta, n-avem sd netemem de fragilitatea legdturilor ce se creazd,,.
Pentru a-l ,,cunoaqte" pe Ion Bozdog,l-am ,,cdutat, acasdin satul sdu natal, in satul lJrca, din comuna viigoara. Am ajuns inlocalitate intr-o dimineald de iulie, dupd circa 30 de minute dedrum cu maqina. Situatd la 42 de kilometri de cluj, in depresiuneaTurda - cdmpia Turzii, pe malul st6ng al Arieqului, viiqoara are
t4 15
ir:ipr:cltrl unnui ordqel provincial rdsdrit printre coline. $oselelernlirllato, edificiile sociale de interes public, precum qi faptul cd
lrrt'irlilatea beneficiazd de toate utilit[lile, mdrturisesc fdrd cuvinterlcspro hdrnicia oamenilor locului qi despre priceperea celor care
r,orxluc destinele viigorenilor.
ViiSoara
Din punct de vedere politic, comuna se bucurd de
stabilitate, dovadd fiind longevttatea primarului Ioan Roman, afl,at
in fruntea comunei din anul 2000. Cei peste 5.500 de locuitori aiag ezbrii, alcdtuili din rom6ni - 63,7oA,maghiafi22,3 yo qi romi -tl,gYo, aparfin6nd diverselor confesiuni, trdiesc ?n armonie,vlz6ndu-qi fiecare de problemele propriei existenfe. Timpul a
aEternut linigtea, estompAnd cu vdlul alindtor aI uitadiconfruntirile dintre etniile, de pe aceste meleaguri, in timpul celeidc-a doua conflagralii mondiald.
Pe primarul Ioan Roman l-am gasit la Primdrie inconjuratdc dosare qi de cdr.ti. Am infeles imediat c[ e pasionat de istorie qi
de literatura gi ca poezia se afld la ea acasd in biroul acestui rom6n{mplu din viiqoara, care nu vorbeqte despre rearizarile lui, ci rasdfaptele sd mdrturiseascd despre ele. condus de el, am iztutit sd
T*. o privire prin localitate gi sd, realizez cdteva instantanee,i$nte de a merge IlIJrca, acolo unde, pentru Ion Bozdog, era cuadevdrat ,,aeasd". Din ceea ce am vdzut, am constatat cd acest om,de formalie inginer - iubitor de istorie qi poezie romAneascd -,merge - cum ar zice,Ion Bozdog _ pe ,,dmmul pdcii qi al infelegeriicu toti", dovadd fiind voinla oamenilor de a-l pastra in fiunteacomunitdlii 10r. tntrucdt lucrarea de fafd nu este un elogiu adusactivitalii primarului viiqorean, imaginile pe care le voi inJera suntstrict legate de subiectul tratat. cititorul, cdruia aceastd carte ii va fisuscitat interesul, poate afla rucruri interesante despre ,,acest col! defard romAneascd", din monografia comunei.6
Primqrul loanRoman, la biroul sdu din Vigoora
6.Valentin Viqinescu, Eugen Vescan qi Mihail Chioreanu, ,,Viiqoara _ trecutul
qi viitorul unui coll de fard rom6neascd", editura casa carfi'a" $tiirr1a, zoot.
T6 I7
Primdria din Viisoara
Faptul c5 primarul Roman este pasionat de poezia clasicblornAneascd mi-a fost confirmat gi de parcul aflat vizavi de sediul
lrrim[riei, avAnd in centrul lui bustul lui Mihai Eminescu.
Parcttl Eminescu
Ansamblul momtmental dedicat lui Eminesan, in purcur ce ii poartd numele
Aqezat pe un soclu de piatrd,, asemeni unui arc de triumf,poeful pare a veghea cetatea culturii romdnegti. sentimenful acestae generat de deschiderea boltitd din centrul soclului, in care - inchip de poartd - o placd incrustatd cu versrnile sale exprimd dorinfaacestuia qi, p{n ea, dorinfa noastrd, a tuturor romdnilor, referitoarela Rom6nia7. in stdnga soclului o cafte mare, de piatrd, pare menitd,prin trdinicia ei, a da nemurire operei poetului neamului. Rezematdde ea, o foaie de tabld, ce duce cu gdndul la un vechi pergament,poartd dedica{ia pe care Tudor Arghezi i-a fbcut-o poetului: ,,pdgifiincet cu grija tacutd, fefii mei, / Sd nu-i cilcafi nici umbra, niciflorile de tei, I cel mu chemat s-aline, din to!i, gi cel mai teafar /$i-a inmuiat condeiul de-a dreptul in luceafhr',.
in drumul spre LJrca, am poposit pref de cdteva minute qila Muzeul comunei Viiqoara.
7 Este vorba de cdteva versuri din poezia ,,ce-!i doresc eu tie, dulce Rom6nie,,
18 I9
Muzeul comuneiVi$oara
N-am fbcut popasul int6mpl6tor, ci din purd curiozitatejrrrnalisticd, pentru a vedea spaliul dedicat lui Ion Bozdog.Irrtrarea se deschide in sala principald a muzeului, pe fundalulcirreia, o frescd panoramicb a Viigoarei e vegheati de patrurnanechine imbricate in porturile nafionale ale etniilor careirlcbtuiesc comunitatea viiqoreand.
Intuindu-mi mirarea, primarul Roman mi-a explicat cd
irccasta este sala dedicatb ,,conviefuirii interetnice, arrLrlticulturalismului drn zon6". La loc de cinste, in partea dreaptd airrtrdrii, se afld collul dedicat marelui fiu al comunei, Ion Bozdog.
M-am oprit apoi la biserica ofiodoxd, ctitode a unui altrcspectabil fiu al Viiqoarei, Ioan Vescan (1877-L946) - cumnatulIui Ion Bozdog -, ai cbrui bust se aflf, in curtea ei din i998. Tot;rici, se inaLtrd, Troila Eroilor, inchinatd memoriei ,,eroilor cdzuliinrirzboiul pentru intregirea Neamului din comuna Viiqoara",ridicatl de regimentul 18 Dorobanfi, la22 septembrie 1940.
S al a multi cal nr alismului vii S ore an
Spaliul dedicat lui lon Bozdog
Nici disculia despre bustul lui Ioan vescan din curteabisericii ortodoxe din viiqoara nu e intdmpldtoare, ea oferindu-miprilejul de a povesti despre unul similar, dedicat lui Ion Bozdog,menit a comemora o jumdtate de secol de la moartea sa. Despieacest bust mi-a povestit primarul Ioam Roman, povesteconfirmatd apoi de cdtre nepotul lui Ion Bozdog, Eugen dozdog,in vArstd de 82 de ani. Iniliativa primarului d" u iq"tu bustul
20
rrrirrcului fiu al satului Urca in curtea bisericii ortodoxe din satulrrrrlirl, s-a lovit de reticenla preotului bisericii, care qi-a motivatrclirz.Lrl prin faptul cE Ion Bozdog fusese greco-catolic. Povestea arrirrrrs gi la Mitropolia Clujului, la inalt Prea Sfinlitul AndreiArrrlrcicu!, iar in final, prin inlelepciunea acestuia, s-a decisrrrtrplasarea bustului tn curtea bisericii.
Am povestit acest incident, intrucd.t elrni-a adus aminte de unul asemdndtor, petrecutin urmd cu mai bine de un secol qi jumdtate, lallraqov, cu o aitd personalitate marcantd alrrptei de emanciparc a neamului romdnesc,A rrdrei Mureqanu, autorul imnului,,Deqteapt6-Ir, romdne". Rdpus de boalb qi sdrScie, AndreiMureqeanu a decedat la Braqov, in octombrie
Schila bustului lui lon Bozdog,
operd a sculptorului clujean, Alexandnr Pdsat
2I
Biserica ortodoxd, cu troila eroilor (stdnga) Si bwtul lui \oan Vescan (dreupta)
Itl(r3.
Inmorm6ntarea sa in cimitirulparochial al Bisericii ,,Sfrnta Treime,, de peTocile a generat un protest al enoriaqilor carenu puteau accepta inhumarea unui greco_catolic ?ntr-un cimitir ortodox. Incidentului i-apus capdt mitropolitul Andrei $aguna, care i-amustrat cu imperatil'ul ,,Progtilor, ce maiintrebafi, ingropafi-l gi tacd-vd gura!,, ...qi nupot sd trec mai departe, fbr6 a intreb4 retoric:
e nu avea dreptate Iorga atunci cdnd spunea c6,,istoria igi bate joccei care nu o cunosc, repetdndu-se,,?
Biserica si Momtmentul Eroilor din Urca (stdnga) qi rocul in carevafi amplasat bwnllui Ion Bozdog (dreapta)
Am ajuns la Urca $i am priceput cd numele satului estelegat de ulilele sale care urcd qi coboard printre coline. M-amoprit la casa lui Eugen, nepotul ndscut in 1935, al lui Ion Bozdog.
,octogenarul - dotat cu o vioiciune qi o finere de minte cebovedesc o agerime de invidiat - i-au scanteiat ochii atunci c6ndfmi-a vorbit despre unchiul sdu. cu aceastd ocazie, arn aflat cd,acfuala lui casd o inlocuieqte pe cea veche, in care s-a ndscutimarele
sdu inaintag. Din acest motiv, primarul Ioan Roman a dat.asrgurdn cd va a$eza o placd memoriald, spre a cinsti amintirea'celui care avdzut lumina zileiinacel loc.
.
22 23
Casa noud, corutruitd pe locul celei vechi in care s-a ndsant lon Bozdog
Ndscut intr-o familie de f[rani ardeleni romdni, Ion a fostrrrrrrl dintre cei noud copii ai solilor Filon qi Maira Bozdog. inr'irsa pdprinteascd a deprins inlelesul traiului in comun cu ceilallit'.opti, bazat pe respect reciproc, fie ei unguri, evrei sau ligani.Accst precept creqtin l-a invdfat de la mama lui, despre care elirrsuqi mdrturisegte c[ ,,de pe buzele ei am supt, cu primelegiingureli, qi frica gi credinla in Dumnezeu".
Contactul cu lumina cdrlii l-a avut la qcoala din sat, laviirsta de doar gase ani, la finele secolului al XIX-lea, sub
indrumarea invdldtorului Ioan Crbciun din Alintiq. Despre primulsiirr dascdl, Bozdog spunea: ,,Dacd am fost gi sunt ataqat de limba,crcdinfa gi trecutul neamului meu, aceasta o datorez, in primulriind, acestui simplu, dar mare apostol al dragostei, care a qtiut sd
nc facd sd indrdgim qi invdfbtrua, qi trecutul strdmoqilor noqtri".'lot atunci, a cunoscut qi obligativrtatea de a b6igui in ungureqte,irr prezenfa revizorului qcolar venit in inspecfie.
$coala pnrnard a utmt-o in Turda, unde l-a alut invbldtor -printre allii -, pe memorandistul Simion Porufiu8. Este firesc
' Simion Poruliu (1567-1932) a urmat cinci clase la Liceul Piarist din Cluj, de
rrnde a fost ,exmatriculat, pentru manifestdrile sale politice romdneqti qi pentru
