Identitatea unei firme inseamna mai mult decat un logo, un
website si o pozitie intr-o anumita industrie. Imaginea personala a
angajatilor are o influenta directa asupra felului in care ceilalti
percep nu doar competentele profesionale, creativitatea si
personalitatea acestora, ci si pe acelea ale firmei
dumneavoastra.Clientii - potentiali si actuali - isi formeaza
opinii despre compania dvs si decid sa demareze proiecte comune
bazandu-se atat pe reputatia si integritatea brandului, dar si pe
imaginea reflectata de angajati. Fiecare dintre acestia sunt un
ambasador al firmei, de la secretara la director.Pentru ca
identitatea si imaginea firmei sa fie uniforma, toti angajatii ar
trebui sa beneficieze de acelasi tip de instruire. Pentru a veni in
sprijinul clientilor corporate, am dezvoltat programe care ofera
participantilor principiile de baza si conceptele a ceea ce
inseamna imagine, comunicare si tinuta profesionala, precum si
elemente de baza ale managementului impresiei pozitive.
Imagine, maniere, bun gust, comunicare verbal i mai ales
nonverbal. Despre asta ne-a vorbit Mihaela Berciu azi la workshopul
eva.ro. A nceput prin a ne explica faptul c evaluarea unei persoane
dureaza 2 secunde, apoi mai beneficiezi de inca 60 de secunde dupa
care gata, ai fost deja catalogat. Interlocutorul tu i-a creat
prerea despre tine i va reaciona n consecin. Ca atare, trebuie a
exploatezi la maxim cele 2 secunde i apoi minutul pe care l ai la
dispoziie. Mereu trebuie s comunicam mesaje consistente i
consecvente despre imaginea proprie, trebuie s ne cunoatem valoarea
i s ne controlam tot timpul reputaia. O strngere de mna ferm, fara
sa i rupi degetele celuilalt trebuie mereu nsoit i de contact
vizual i nu uita niciodat s zmbeti.
Chiar dac e vara, nu trebuie s ne lsm furate de peisajul de
vacan i s ne facem apariia cu degetelele de la picioare la vedere.
O inut business niciodat nu va fi alcatuit cu acest tip de
nclminte. Aa c orict de torid este ziua, nu venii n lapi la birou,
sau sandale cu toc de sear mai ales la ntlniri! Exist i pantofi mai
confortabili cu tocuri medii precum i ncalminte estival cu botul
nchis.
Putem construi o garderob extrem de funcional cu 20 de piese,
obinand cam 80 inute diferite, toate avnd ca pies central sacoul.
Accesoriile mereu vor pune accente n inut, dar trebuie s fie
discrete i de calitate, iar ceasul este nca un must . Butonii unei
cmai albe mereu vor fi mult mai drgui dect un ir de brri glgioase,
iar cerceii cu siguran nu trebuie sa se blngane n continuu.
n viaa profesional, culorile sunt i ele purttoare de cuvnt,
alaturi de croieli i textura materialelor. Este clar c tebuiesc
evitate decolteele generoase, fustele foarte scurte, culorile
iptoare sau texturile foarte fluffy sau transparente, ori cu
imprimeuri mari precum i mesaje de orice natur.
n concluzie, ar cam trebui mereu s afim seriozitate si
profesionalism, dincolo de mesajele i caracteristicile personale.
Asta pentru c n cele 8 ore de lucru suntem reprezentantele unei
companii, purtatoarele unui brand cu toate valorile sale (fie el i
brand personal).
Importanta imaginii in cariera
Cat de importanta este imaginea si tinuta profesionala pentru
cariera ta? Pana te gandesti la un raspuns, am sa iti spun o
poveste.
de Irina Markovits, consultant de stil Image MattersIn urma cu
cativa ani, o cunostinta de-a mea, care publica destul de frecvent
articole de specialitate, a publicat unul care a fost extrem de
bine receptionat de cei din breasla sa. Drept rezultat, doamna
respectiva a inceput sa fie invitata sa tina prezentari. Cum
fiecare dintre aceste ocazii includea un onorariu substantial,
femeia era din ce in ce mai entuziasmata, pentru ca descoperise
ceea ce credea ca este un al doilea salariu. Dupa ce a tinut cateva
astfel de speech -uri, ofertele au incetat la fel de brusc cum au
inceput.
Nu a stiut niciodata ce s-a intamplat. Desi a trecut peste acest
incident fara sa verse prea multe lacrimi, era evident pentru toti
cei din jurul ei ca episodul respectiv o framanta. Din nefericire,
in ciuda a numeroase aluzii, aceasta doamna a refuzat sa creada ca
era vorba de o problema foarte simpla si, culmea!, una care putea
fi rezolvata: imaginea ei profesionala.
La 1,80 m inaltime si 92 de kilograme, masiva si cu o coama
foarte creata, aceasta femeie era o prezenta formidabila. Daca ar
fi ales haine care sa o reduca vizual, cum ar fi imbracamintea in
culori inchise, linii verticale si bijuterii adecvate, ar fi reusit
sa castige respect si sa atraga atentia, continuand sa aiba o
imagine profesionala. In schimb, ea se imbraca asa cum dorea sotul
ei: tocuri inalte, fuste scurte, parul despletit, bluze mulate.
Majoritatea hainelor ii erau mici; nici unele nu erau de calitate
si din materiale durabile.
Intreaga ei infatisare contrasta atat de puternic cu varsta
(circa 40 de ani), venitul (aproape 3.000 / luna) si pozitia
ierarhica (director executiv), incat, atunci cand o intalneau
pentru prima oara, interlocutorii sai nu se puteau stapani sa nu o
masoare de sus pana jos.
Din nefericire, imaginea ei neprofesionala a insemnat si
sfarsitul carierei sale de prezentator. Citind ceva scris de ea,
femeia parea competenta, foarte bine educata, si evident foarte
pregatita in domeniul ei. Dar in realitate arata ridicol. Audienta
ei astepta o persoana profesionista; in schimb, vedeau o
incrucisare intre Scarlett O'Hara si o amazoana. Educatia ei, vasta
experienta profesionala si talentul la scris erau inutile; cand
aparea pe un podium, doamna respectiva pierdea din credibilitate
din cauza felului in care arata.
E nedrept? Poate. Dar, avand in vedere educatia, profesia si
pozitia sa sociala, ar fi trebuit sa stie ca imaginea conteaza.
Toti colegii sai de breasla se imbracau mai conservator decat ea,
iar cativa dintre ei i-au spus pe sleau ca e cazul sa se imbrace
altfel, mai profesional. Dar ea vroia sa faca doar ce vroia ea: sa
se imbrace cum doreste, iar ceilalti sa-si vada de treaba.
Evident, acesta este un exemplu extrem, dar, intr-un anume fel,
nu foarte rar intalnit. Exista multi oameni care cred ca educatia,
inteligenta si experienta vorbesc de la sine; nu au nevoie de un
ambalaj.
Comunicarea inseamna:
55% infatisare, limbaj corporal si proxemica
38% tonul, ritmul si volumul vocii
7% continutul mesajului
Sigur putem cita din memorie numele catorva indivizi care au
reusit sa aiba o cariera de succes, in ciuda unei infatisari
neingrijite: un computer genius care se imbraca mereu cu acelasi
tricou murdar si mirosind a transpiratie sau antreprenorul
multimilionar obez, cu jeansi uzati si care e la volanul unei
masini de mana a doua. Acest grup minoritar pare sa fi reusit in
ciuda infatisarii. Sau poate ca infatisarea lor face parte dintr-un
efort calculat, intentionat sa comunice lipsa lor de interes fata
de niste probleme relativ neinsemnate. Talentele lor sunt atat de
formidabile, incat nu mai au nevoie de sprijin extern.
Totusi, cei mai multi dintre noi nu suntem atat de binecuvantati
de la natura. Avem nevoie de sprijin, mai ales cand e vorba de
prezenta vizuala.
De ce? Pentru ca, atunci cand te afli intr-un mediu profesional,
totul despre tine trebuie sa comunice profesionalism. Mersul,
privirea, strangerea de mana, hainele, vocea, pana si machiajul
sunt componente ale acestei comunicari.
Mai mult de jumatate (55%) din mesajul pe care il comunici se
bazeaza pe infatisare, limbajul corporal si proxemica (modul in
care ocupam spatiul). 38% se bazeaza pe felul in care transmiti
mesajul (tonul, volumul si ritmul vocii) si doar 7% se bazeaza pe
cuvinte.In plus, primele impresii se formeaza in mai putin de 7
secunde din momentul intalnirii, iar studiile sociologice arata ca
aceste prime impresii sunt corecte in 67% din cazuri. Sigur ti s-a
intamplat sa cunosti pe cineva si sa gandesti: Nu stiu de ce, dar
chiar mi-a facut o impresie buna! sau, din contra: Hm, e ceva la
tipul asta care nu-mi place.
Tocmai ti-ai format o parere despre acea persoana. Pentru ca
aceste impresii sunt subconstiente, nu realizezi ca se refera
la:
Cati bani castiga;
Nivelul sau de educatie;
Personalitatea sa si daca stie sa se faca placut(a);
Cata incredere are in sine;
Cat de inteligent(a) este;
Succesul, competentele si etica profesionala;
Cat de responsabil(a) este si daca poti avea sau nu incredere in
el/ea.
Inca un adevar general valabil: oamenilor le place sa
interactioneze si sa relationeze cu cei asemenea lor, cu cei cu
care se simt in largul lor sau cu cei cu care se asteapta sa arate,
sa vorbeasca si sa se comporte conform rolului lor.Am sa iti dau
cateva exemple:
Esti directoarea unei firme si trebuie sa te intalnesti cu
managerul unei banci pentru a discuta un imprumut. Cum te astepti
sa fie imbracat? In jeansi si o camasa cadrilata sau intr-un costum
la 4 ace si cu cravata?
Cainele tau este bolnav si trebuie sa faci o vizita unui cabinet
veterinar. Ai fi surprinsa ca medicul sa fie imbracat ca un surfer?
Ai avea incredere in diagnosticul sau?
Esti parintele unui copil neastamparat, iar tanara invatatoare
te invita la o discutie serioasa. Sa presupunem ca aceasta va fi
imbracata intr-o fusta scurta, cu un tricou fara maneci,
transparent si incaltata cu o pereche de papuci de plaja. Ii vei
acorda acelasi respect si incredere pe care i le-ai fi acordat daca
ar fi fost imbracata cu o camasa alba cu maneci si o pereche de
pantaloni lungi de stofa?
Nu-i asa ca incepe sa fie logic? Acum poti sa constientizezi
faptul ca, desi nu poti CONTROLA ce gandesc altii, poti INFLUENTA
modul in care esti perceput, creandu-ti o imagine adecvata.
Adevarul este ca exista mult mai multe cariere trase pe linie
moarta sau intrerupte din cauza unei infatisari neprofesionale
decat iti poti inchipui. Cei mai multi vinovati recunosc sa fi
facut urmatoarele 3 greseli: au gandit ca nu au suficient timp sau
bani pentru a se imbraca bine; pentru ei, infatisarea era o
chestiune superficiala si lipsita de importanta; regulile
situatiilor si imaginii profesionale nu li se aplicau si lor.
Daca recunosti aceste tipare de gandire in propriul tau
comportament, probabil ca nu castigi atat de multi bani pe cat ai
putea. Iata cateva semne clasice a faptului ca infatisarea ta poate
dauna carierei:
1. Un superior ierarhic ti-a atras atentia ca ar trebui sa te
imbraci mai bine pentru a fi promovata;
2. O colega de birou se simte in permanenta obligata sa-ti aduca
aminte sa te imbraci frumos pentru intalniri, prezentari sau alte
ocazii speciale;
3. O alta colega, avand acelasi capacitati profesionale ca ale
tale daca nu chiar mai putine -, dar cu o garderoba buna, a fost
promovata inaintea ta;
4. In zilele in care faci un efort si te imbraci frumos, colegii
te intreaba daca te duci la un interviu;
5. Ai cerut de cateva ori sa ti ofere un rol mai vizibil in
organizatie, dar ti s-au delegat doar mai multe sarcini.
Daca te regasesti in vreunul dintre aceste scenarii, inseamna ca
infatisarea ta profesionala lasa de dorit si chiar are un impact
negativ asupra carierei tale. Ca iti convine sau nu, va trebui sa
faci niste schimbari (in special in garderoba) pentru ca sa poti
merge inainte.
A te imbraca pentru a avea succes nu inseamna a imbraca un anume
costum, a avea o anume tunsoare sau a purta un anume ceas. Inseamna
a te imbraca astfel incat sa poti relationa fara grija cu cei cu
care doresti sa faci afaceri. Inseamna a fi un cameleon. Inseamna a
te adapta.
Asa cum spuneam mai devreme, oamenii doresc sa se asocieze cu
cei asemenea lor. Daca nu esti pe picior de egalitate cu ei in ceea
ce priveste imbracamintea, manierele sau pozitia, vei fi privita ca
un outsider. E posibil ca acesti oameni sa nu se simta niciodata in
largul lor alaturi de tine, pentru ca sa poata sa te cunoasca mai
bine, cu atat mai putin sa faca afaceri.
Acum ai doua optiuni: poti respinge toate aceste lucruri,
condamna superficialitatea si ingustimea acestora, declarandu-te
deasupra unor prostii ca astea si ramanand etern frustrata ca
oamenii nu te trateaza asa cum meriti. Sau poti folosi aceste
informatii in avantajul tau, incepand sa-ti construiesti o imagine
profesionala.
Pleaca la drum cu gandul ca imaginea inseamna mai mult decat
imbracaminte. Imaginea profesionala are 4 componente: infatisarea
(care include imbracamintea si accesoriile), prezenta (comunicarea
non-verbala, manierele), ingrijirea personala, machiajul si
coafura.
Cand te hotarasti sa iti creezi imaginea dorita, va trebui sa
tii cont de audienta (persoanele cu care lucrezi: clienti,
pacienti, studenti, potential angajator), locatia (locul unde iti
vei desfasura activitatea - birou, sala de conferinte, sala de
clasa) si scopul tau (ce incerci sa obtii: sa semnezi un contract?
Sa fii angajat? Sa pari o persoana de incredere? Sa castigi
respectul celor din jur? Ce anume?)
Raspunde-ti la 4 intrebari:
Ce incerc sa comunic prin infatisarea mea?
Cum sunt sau voi fi perceput(a)?
Ce asteapta audienta de la mine?
Am mai mult de un singur tip de audienta?
Cu alte cuvinte: ce va spune infatisarea mea (hainele, in
special) despre mine si despre organizatia in care lucrez?
De asemenea, trebuie sa tii cont de sectorul in care lucrezi si
de codul vestimentar impus de organizatie (daca exista). De
exemplu, un psiholog care lucreaza intr-un centru care se ocupa de
femei agresate in familie sau o doctorita intr-un spital de copii
bolnavi de cancer se vor imbraca asemanator imaginea lor trebuie sa
transmita profesionalism, dar si faptul ca sunt persoane deschise,
prietenoase, de incredere, al caror rol este sa isi ajute pacientii
sa treaca prin momente dificile. In schimb, un avocat se va imbraca
diferit de o actrita-diva, desi poate castiga la fel de mult.
In cazul schimbarii cursului sau accelerarii unei cariere, cel
mai des intalnit scop este castigarea respectului, increderii si
crearea unei impresii pozitive. Acest lucru il poti realiza cel mai
usor apeland la articole vestimentare care comunica autoritate.
Aceste haine care transmit credibilitate si iti subliniaza
capacitatile profesionale contin elemente cheie, cum sunt reverele,
gulerul tare, manecile lungi, pantalonii si fustele cu croiala
clasica, sacourile sau haine din tesaturi cu tinuta si in culori
neutre. Articolele care comunica autoritate iti imprumuta din
consistenta lor, apoi dispar imediat in fundal, lasand audienta sa
se concentreze pe ceea ce spui sau demonstrezi. Imbracata in astfel
de tinute, vei fi vazuta ca fiind o persoana competenta, care
merita atentie. Fara ele nu esti. De fapt, chiar ai putea sa fii
ridiculizata sau ignorata, in functie de situatie.
In cazul in care doresti o promovare, va trebui sa cauti acele
detalii care iti vor imbunatati imediat infatisarea, cu cheltuieli
foarte mici: pantofi intotdeauna lustruiti si ingrijiti, o geanta
de calitate, haine curate si calcate, machiaj adecvat, o tunsoare
mai putin tinereasca. Studiaza lungimile fustelor, manichiura,
bijuteriile si accesoriile grupului din care vrei sa faci parte.
Aceste informatii te vor ajuta pe parcurs.
Ai impresia ca spun ca ar trebui sa iti petreci mai mult timp
incercand sa arati bine, decat a fi competenta? Bineinteles ca nu.
Daca nu te pricepi la ceea ce faci, nici un fel de haina nu va
putea ascunde acest lucru. A arata bine DESCHIDE usi; competentele
tale profesionale iti permit sa ramai in camera. Tocmai de aceea
trebuie sa iti adaptezi infatisarea profesionala, pentru ca oamenii
sa acorde, tie si experientei tale, respectul cuvenit.
Sper ca te-am convins de importanta infatisarii pentru o cariera
de succes. Crezi ca infatisarea ta te ajuta sau iti pune piedica?
Aminteste-ti de povestea de la inceput si judeca singura
Se pare ca omul poate fi caracterizat destul de bine dupa mers.
Tipul mersului da indicii despre personalitatea si tipologia omului
respectiv. Ai mai jos analizate si descrise cateva tipuri de mers
si semnificatia pe care acesta o da personalitatii omului:Mersul
calm, sigur - indica un om puternic, care-si cunoaste
posibilitatile si limitele; este echilibrat si intelept. Mersul
nervos si apasat - indica dezechilibru, o personalitate negativa,
sau un timid care braveaza pentru a-si da curaj. Mersul cu pasi
scurti, inegali, precipitati - fire nervoasa si imprevizibila.
Mersul vioi si agitat - fire nervoasa si dezordonata. Mersul usor
si foarte regulat - este cel al oamenilor cu preocupari elevate.
Mersul cu pasi foarte masurati - scrupulozitate, constiinciozitate,
nehotarire. Mersul cu pieptul aplecat in fata - ii caracterizeaza
pe cei melancolici, placizi sau modesti; mai poate fi expresia
celor care pozeaza intr-o atitudine de blazare ori de falsa
nemultumire. Mersul pe virful picioarelor (usor) aplecat in fata -
finete in gindire; foarte adesea ii dezvaluie pe intriganti,
birfitori. Mersul cu pasi mici, nesiguri si silentiosi - mersul
intrigantilor. Mersul cu pasi rari si lenti - este cel al omului
satisfacut. Mersul cu pasi descrescind in lungime, crescind apoi si
descrescind din nou - este cel al omului nemultumit. Mersul cu
pasul oblic - om viclean si/ sau nesincer. Mersul cu virful
picioarelor spre interior - slabiciune, lipsa perseverentei. Mersul
cu virful picioarelor spre exterior - mersul celor ingimfati,
foarte multumiti de ei insisi sau narcisistilor.Mai este si un alt
mers... cel greoi de om bolnav sau... prea obosit.
Vestimentaia n organizaiiVestimentaia, n funcie de epoci i
timpuri de civilizaie, a furnizat indicii cu privire la rolul i
status-ul persoanei, apartenena la un anumit grup sau la o anumit
arie geografic.
Influena mbrcmintei asupra imaginii percepute a unei persoane se
poate extinde i asupra organizaiei i instituiei pe care aceast
persoan o reprezint ca efect secundar (efectul ultimei
informaii).De exemplu, E.W.Stuard i B.K.Fuler (1991) au studiat
imaginea pe care doi ageni de vnzri din dou companii diferite o au
n legtur cu vnztorul i cu firma pe care acesta o reprezint.
Confruntnd apte moduri diferite de vestimentaie (tradiionale i
informale) reproduse prin fotografii, s-a observat c atunci cnd
vnztorul era mbrcat n una din cele patru variante de vestimentaie
tradiional era perceput ca fiind mai competent, mai ambiios, stpn
pe sine i optimist, iar firma la care era angajat ca avnd o ofert
divesificat de produse[14].
Chiar dac tindem s fim de acord cu expresia important este cum
gndim i nu cum ne mbracm, n viaa de zi cu zi vestimentaia joac un
rol important n percepia persoanelor. Oamenii au dreptul s adopte
orice form de imbrcminte doresc, ei trebuie totui s fac distincia
ntre munc i distracie i s-i adapteze vestimentaia atmosferei de
afaceri create de patronul lor.[15]Hainele sunt semne ale
statutului social, simboluri ale puterii sociale influentand stima
de sine a celor care le poart i de asemenea, influenand modul n
care ceilali se comport fa de noi. Pentru argumentarea acestor
afirmaii este sugestiv experimentul lui M. Lefkovitz, R.R. Blake i
J.S. Monton (1955). Pentru a testa influena hainelor cu autoritate
asupra comportamentului celorlali, autorii menionai au folosit un
complice, un tnr de 32 de ani care a primt indicaia s traverseze o
strad pe trecerea de pietoni n timp ce semaforul pietonilor indica
culoarea rosu. S-a constat c numrul pietonilor care l-u urmat pe
complice a fost de 3,5 ori mai mare n situaia n care vestimentaia
complicelui sugera autoritate costum de foarte bun calitate i
cravat scump dect n situaia n care complicele era mbrcat
modest[16].Din acest experiment se poate deduce un sfat simplu
pentru cei care vor s devin manageri: imbrac-te cu autoritate dac
vrei ca subordonaii s te urmeze. Pentru orice manager gestionarea
impresiei pe care subordonaii si-o formeza despre el este o condiie
importanta pentru succes, vestimentaia reprezentnd un important
mijloc de management al impresiei. ntr-o lucrare dedicat puterii de
influenare a vestimentaiei ca mijloc de comunicare a impresiiilor
despre noi, Jacqueeline Murray (1989) stabilete mai multe categorii
de vestimenie n funciie de mesajul pe care acestea l transmit
despre noi. Vom reda aceste categorii de vestimentaie.[17] Niciun
emitor nu se poate desprinde de realitatea social i cultural n care
este implicat. Importante sunt i locul su n acest sistem, rolurile
pe care i le asum, prestigiul su, imaginea sa despre lume,
credinele sale i valorile dominante, atitudinile sale, dar i
ateptrile celorlali n privina sa. Mediul social i cultural determin
cuvintele pe care oamenii le folosesc n discuii, canalele de
comunicare ales pentru comunicare, motivaiile celor spuse sau
scrise[18]. Principiul gestaltismului funcioneaz i n cazul
vestimentaiei: reconstituim impresia despre o persoan (intregul) pe
baza informaiilor accesibile (pe baza cunoasterii anumitor pri ale
ntregului): astfel, valoarea pozitiv sau negativ atribuit
costumaiei unei persoane se extinde i se generalizeaz i asupra
altor aspecte, de exemplu asupra competenelor, asupra persoanlitii,
asupra caracterului. Confruntai cu dorinele i emoiile noastre, cu
realitatea noastr i cu cea a persoanei de lng noi trim comunicarea
ca pe o reflexie a lumii noastre interioare. Asadar, a comunica
nseamn a exprima lumea nostr interioar, ns doar fragementar; nseamn
a exprima doar o reflexie a ei.Pentru a argumenta aceast idee voi
relata un experiment realizat de ctre M. Lapitsky i T.S. Smith
(1981) i prezentat de ctre S.B. Kaiser (1986). n cazul acestui
experiment, autorii au pus 160 de studente s scrie un eseu pe o
anumit tem, urmnd ca ulterior eseurile s fie evaluate de nite
observatori. Eseurile persoanelor cu o vestimentaie atractiv au
primit evaluri mai pozitive din partea observatorilor, dect
persoanele cu o vestimentaie mai puin atractiv. Informaiile
observatorilor-evaluatori (vestimentaia atractiv) au influenat
evalurile sarcinii realizate de ctre subiecii de experiment
(evaluarea eseului).A. Rafaeli i M.G. Pratt (1993) ne ofer un model
de analiz a vestimentaiei oganizaionale innd cont de relaiile pe
care organizaiile le au cu mediul social.
Conform acestui model, vestimentaia organizaional este privit ca
un indicator al influenelor att din interiorul organizaiei, cat si
din exteriorul acesteia, din mediul socio-cultural. n interiorul
unei organizaii exist att presiuni formale- care i au expresia n
codurile i regulamentele interne, ct i presiuni informale- care i
au expresia n anumite modele care se pot impune la un moment dat
ntr-o organizaie n vederea adoptrii unui anumit tip de
vestimentaie.
Acest model de analiz cuprinde trei dimensiuni ale vestimentaiei
organizaionale:
Atributele vestimentaiei constnd n culorile, materialele i
stilul vestimentaiei;
Omogenitatea vestimentaional se refer la gradul de variaie n
ceea ce privete vestimentaia, printre membrii aceleiai organizaii;
Diferenierea se refer la gradul de difereniere al vestimentaiei
angajailor dintr-o organizaie n raport cu vestimentaia persoanelor
din afara organizaiei.Influente extra-organizationale Standarde
societale Standarde instituionale
Influente intra-organizaionale Valorile organizaiei Structura
organizaional
Vestimentaia organizaionalAtributele vestimentaieiOmogenitate
Diferentiere (Conspicuouness)
Efecte ale vestimentaiei la nivel individual: Complian
Legitimitate
Efecte ale vestimentaiei la nivel organizaional: Efecte
reflectate n imaginea organizaiei Utilizarea resurselor umane
Fig. 2: Dimensiuni, factori de influen si efecte ale
vestimentaiei organizaionale (adaptare dup A. Rafaeli i M.G. Pratt,
1993, p. 33).Vestimentaia influeneaz stima de sine i comportamentul
celorlali. Puterea de influenare a hainelor cu autoritate este
mare. Blake i J.S. Mouton ne ofer un model revelator de analiz a
vestimentaiei ntr-un ora din Texas . Cercettorii au folosit ca
asociat (complice) un brbat de treizeci i unu de ani, care n cadrul
experimentului avea sarcina s treac strada pe rou, n timp ce ali
pietoni ateptau schimbarea culorii semaforului. Cnd complicele
purta un costum de foarte bun calitate i cravat scump, trectorii
care erau la semafor l-au urmat ntr-un numr de trei ori i jumtate
mai mare dect atunci cnd era mbrcat cu o cma ieftin i pantaloni de
lucru.[19]
Culorile n cadrul vestimentaiei organizaionale are la baz
informaia simbolic pe care o trasmit i depinde de cultura
individuluiOrganizaiile opteaz pentru anumite culori ale
vestimentaiei angajailor n funcie de semnificaia social a acestora:
Culorea maro folosit la uniformele UPS sugereaz intredere. n mod
similar, spitalele foloses culoarea alb pentru a sugera puritate si
curenie, iar organizaiile poliiste utilizeaz culori nchise pentru a
sugera putere.
Culorile influeneaz i ele comunicarea, evideniind atitudinea
omului fa de via i fa de cei din jur. Culoarea vestimentaiei
folosit ne comunic o serie de lucruri despre acesta.[20]Rou - om
plin de sentimentePortocaliu - sunt organizat i hotrt s-mi realizez
planulGalben - doresc s discutmVerde - imi place schimbareaBleu -
sunt inventivBleumarin - imi place s fiu ef i s dau ordineNegru -
tiu foarte bine ce am de facut
Semnificaia culorilor poate fi diferit n alte culturi. De
exemplu: n timp ce n Europa negrul este culoarea tristeii, n China
i Japonia albul nseamn tristee.Culorile calde (rou, portocaliu,
galben) favorizeaz comunicarea iar cele reci (gri, verde, albastru)
o inhib. Comunicarea se desfoar greoi i n cazul monotoniei sau
varietii excesive de culori.Tabelul 1. Operationalizarea
conceptului de vestimentaie organizaional (dup A. Rafaeli i A.G.
Pratt, 1993, p.36)Aspectul
vestimentaieiPosibilitiOperaionalizare
Atributele vestimentaieiAlbastru, rosu, auriuCe culoare?
Fibre naturale, sinteticeDin ce este fcut?
Formal, casualCare este stilul?
Omogenitatea vestimentaieiOmogenitatea aleatoareCt de liber este
variabilitatea vestimentaiei angajailor i variabilitatea dintre
subgrupele organizaiei?
Omogenitatea stratificat
Omogenitate complet
Evidenierea prin vestimentaieVariabilitate ridicatCt de diferit
este vestimentaia, comparativ cu membriidin afara organizaiei?
Variabilitate moderat
Variabilitate sczut
Acest gril poate fi util att din punct de vedere al analizei
unei organizaii, ct i din punct de vedere al expertizei n
organizaii. Astfel, dac ntr-o organizaie strategia organizational
promovat de ctre top management merge pe ideea diferenierii interne
ntre departamentele reprezentative ale organizaiei, criteriul
omogenitatea vestimentaiei (n sensul de omogenitate stratificat),
devine foarte important. Acesta se traduce prin vestimentaii
diferite, pentru angajaii unor departamente diferite. De asemenea,
n cazul n care strategia vizeaz diferenierea organizaiei fa de alte
organizaii concurente, criteriul evideniere prin vestimentaie
primeaz. Aceste dimensiuni ale vestimentaiei n organizaii pot fi
orservate i n viaa de zi cu zi. Bncile, companiile multinaionale
etc, opteaz att n interior ct i n exterior pentru vestimentaii
specifice care s permit pe de o parte o mai bun definire a
rolurilor n interior, iar pe de alt parte s permit o mai bun
difereniere a organizaii lor n exterior. De ceea, regulamentele de
ordine interioar din cadrul acestor tipuri de organizaii, includ i
norme clare n ceea ce privete vestimentaia angajailor din cadrul
diferitelor departamente. Materialul vestimentaiei este important
datorit asocierilor pe care le declaneaz. Astfel, utilizarea unei
vestimentaii din fibre sintetice sugereaza apartenea la clasa de
jos, iar utilizarea unei vestimentaii din fibre naturale sugereaz
un status social ridicat. In cadrul organizaiilor, vestimentaia din
materiale naturale este specific staff-ului managerial, in timp ce
n cazul uniformelor angajatilor de la baza ierarhiei magageriale se
poate opta i pentru fibre sintetice [21].Stilul vestimentar i
succesul n afaceri
rin intermediul mbrcmintei comunicm celorlali ateptrile noastre
asupra modului n care dorim s fim tratai: un costum clasic comunic
dorina noastr de a ne relaiona la nivel oficial, o mbrcminte mai
puin formal poate fi interpretat ca intenie de a da o not mai cald,
mai personal relaiei de afaceri.[22] Tinuta vestimentar impus este
n legatur direct cu valorile instittuiei respective i nu urmeaz
neaprat codul industriei.
Principii de baz ale inutei vestimentare
Hainele reflecta personalitatea, bunul-gust sau absena lui,
statutul social, respectul pe care il ai pentru interlocutorul tu.
Imaginea, modul in care ne-am construit apariia, fie ea studiat sau
natural, sunt definitorii pentru felul in care relaionm pe viitor
cu partenerii notri i pentru modul in care
suntem percepui.
inuta vestimentar n afaceri
Omul de afaceri datorit poziiei sociale i a nivelul su
profesional superior,trebuie s adopte o inut decent, potrivit
mediului de afaceri, in ziua de astzi hainele nu mai sunt simple
invelitoare ale trupului ci mai degrab o marc personal, prima carte
de vizit.[23] Prima impresie n lumea afacerilor este dat de
imaginea vizual a perceperii de ctre cellalt, adic mbrcmintea
accesoriile, formaz un tot ce constituie suportul oentru prima
impresie. Vestimentaia devine astfel principalul generator de
credibilitate ntr-o lume unde sigurana, bunstarea, puterea i
profesionalismul se cldete calitatea vestimentaiei. Hainele uzate,
nengrijite, sugereaz nu numai srcie, ci i dispre fa de
colectivitatea n mijlocul creia trieti i lucrezi. n concluzie,
inuta, ca mesaj al primei impresii, poate conduce la perceperea
unei persoane ca lipsit de profesionalism i dezinteres fa de
afecerea la care ia parte.
Evenimentele externe din cadrul companiei ne vor obliga s adoptm
o vestimentaie mai protocolar dect cele interne, fiindc este pus n
joc imaginea companiei. Nu vom purta haine decoltate, din materiale
moi, confortabile i cu o cromatic strident dac, pe plan intern, are
loc o vizit anunat a top managementului sau urmeaz s semnm un
contract, nici dac, pe plan extern, susinem o prezentare n public,
participm la o sesiune de training sau la un business cocktail,
targ sau ceremonie de premiere.
Codul vestimentar - imaginea companiei
Dac intr-o organizaie strategia organizaional promovat de top
management merge pe ideea diferenierii interne ntre departamentele
reprezentative ale organizaiei, criteriul omogenitatea
vestimentaiei" (n sensul de omogenitate stratificat) devine foarte
important. Acesta se traduce prin vestimentaii diferite pentru
angajaii unor departamente diferite.
De asemenea, n cazul n care strategia vizeaz diferenierea
organizaiei fa de alte organizaii concurente, criteriul evideniere
prin vestimentaie" primeaz. Aceste dimensiuni ale vestimentaiei n
organizaii pot fi observate i n viaa de zi cu zi.
Bncile, companiile multinaionale opteaz, att n interior, ct i n
exterior, pentru vestimentaii specifice, care s permit pe de o
parte o mai bun definire a rolurilor in interior, iar pe de alt
parte - o mai bun difereniere a organizaiei lor n exterior. De
aceea, regulamentele de ordine interioar din cadrul acestor tipuri
de organizaii includ i norme clare n ceea ce privete vestimentaia
angajailor din cadrul diferitelor departamente.
Companiile de asigurri tratau cu mare seriozitate codul
vestimentar, culorile admise de acestea fiind numai negru,
bleumarin i gri inchis. In plus, maneta cmii trebuia s ias din
mneca hainei de la costum nu mai mult de doi centimetri, parfumul
trebuia s fie puin sau neutru, machiajul discret, fr decolteu sau
fust scurt, fr nclri decupate, nici mcar vara.Ciorapii de mtase
erau ns obligatorii inclusiv vara, iar brbaii nu aveau voie cu barb
sau musta, cu prul lung sau femeile cu prul prea scurt. Coafura
trebuia s fie aranjat, fr gel, fr culori stridente de pr. De
atunci, lumea s-a mai schimbat, iar mediile corporatiste au devenit
mai puin rigide i mai colorate. Cu toate acestea, s-au pastrat
cteva reguli.
Nu trebuiesc purtate urmatoarele:
haine rupte sau ifonate;
haine foarte largi sau foarte mulate;
pantaloni scuri sau fuste mini;
pantaloni cu talie foarte joas, epci.
Deintorul unei companii de consultan fiscal afirm c e mult mai
simplu s te mbraci relaxat i s treci peste barierele stricte ale
codului vestimentar din mediul de afaceri. Conventiile tradiionale
sunt n continu schimbare i cererile din ultima vreme sunt s renunm
la prea multa sobrietate
Specialisti din HR susin c imaginea conteaz foarte mult i mai
ales mesajul transmis de codul nostru vestimentar de la birou. Nu
este vorba ns despre a te imbraca ca s
arai bine, ci de a construi o imagine care s spun "noi vorbim
business" ("we mean
business"), fr a arta prea sofisticat.
Unele companii romneti de call-center i sftuiesc angajaii s
poarte costum la serviciu, cu toate c acetia nu comunic cu clienii
dect prin telefon. Acest lucru, spun managerii companiilor, are
efect psihologic, i ajut pe angajai s vorbeasc cu clienii de la
egal la egal i s fie, astfel, mai eficient. Multe alte companii au
adoptat modelul american, permind angajailor s vin mbrcai casual o
singur zi pe sptmn, n general vineri. In astfel de situaii sunt
permii i blugii i inutele sport.
Nu toate companiile impun angajailor un anumit cod vestimentar.
In acest caz, sintagma dress for success, intens utilizat de toi
consultanii de imagine, resurse umane i
job-hunting, este, de fapt, parte a unei filozofii mai ample ce
are la baz necesitatea de a te
regsi pe tine nsui n tot ceea ce faci i de a-i proiecta
personalitatea i aspiraiile n toate
aspectele vieii, inclusiv n codul vestimentar adoptat.
Standarde internaionale minimale
Mihaela Berciu n lucrarea Succesul detaliilor prezint tipuri de
inute pe care trebuie s le adopte omul de afaceri: resort casual si
after-hours casual, general business, business casual, basic
casual, casual pentru directori, power business.
inuta Casual
inuta casual exprim libertate n vestimentaie i nu este indicat n
relaionarea direct cu clienii sau cu mediul extern, este mai puin
protocolar n sfera activitii profesionale. Sacoul poate fi nlocuit
cu bluze, tricouri, cma czut peste pantalon att la brbai, ct i la
femei. Tricourile nchise la culoare sau cele kaki, cu mneci lungi
sau scurte sunt potrivite ca mbrcminte de business casual att
pentru brbai i ct i pentru femei Femeile pot opta pentru un pulover
sau o jachet, sacourile sport fiind mai potrivite pentru brbai.
inuta casual nu interzice extravagana, att brbaii, ct i femeile pot
purta bijuterii strlucitoare, pantaloni scuri, haine tip
sport.[24]
Aceast inut este indicat n domeniile care necesit inut comod, de
exemplu: nvmnt, consultan individual, sau dac lucrezi n IT.
inuta Business Casual sau Smart-casausal
Business casual, indic un stil vestimentar ngrijit i elegant
pentru a putea fi purtat n timpul unei ntlniri de afaceri, dar i
ndeajuns de comod. mbrcmintea trebuie s transmit mesajul de
business la fel ca o inut de afaceri tradiional. Acest tip de cod
vestimentar a aprut n Statele Unite, n Silicon Valley, la nceputul
anilor 90 i este cel mai potrivit pentru majoritatea joburilor n
care este nevoie att de imaginea i credibilitatea unui om de
afaceri, ct i de avantajul unei haine commode, dar
personalizat.
inuta Business causal este ideal pentru ntlnirile ce par
intmpltoar cu un client sau un partener de afaceri, atunci cnd avem
nevoie de o atitudine relaxat, dar s ne i impunem prin imaginea
business
Codul vestimentar poate fi impus de organizaia n care se lucreaz
sau de ocazia n care te afli.
Baseline casual poate fi adoptat in companiile ale cror cod este
relaxat, informal. n momentul cnd codul organizaiei este protocolar
acest tip de vstimentaie se lege doar ntr-o situaie informal, cum
ar fi o zi n care trebuie s cltoreti, un eveniment de tip
team-building sau la un training intern.
Mainstream casual este indicat pentru inutele activitilor
zilnice de bussines. Pentru brbai, este vorba de pantaloni din
stofa, cmi sport cu mneci lungi, pulovere cu guler polo sau alte
tipuri de rscroieli, iar pentru femei pantaloni sau fuste, un
pulover tricotat, un sacou, o jacheta sau o vest.
Executive casual este recomandat managerilor (sau celor care
doresc s devin manageri), n special n companii cunoscute. De
asemenea este indicat i n departamentele de comunicare cu
exteriorul (PR, Marketing, Customer Service).[25] Femeile poart o
inut format din pantaloni, cma, un sacou n culori asortate, iar
pentru brbai se impune la o pereche de pantaloni de culoare inchis,
o un sacou i eventual o cravat.
Ce nu include stilul business casual:[26]
Jeansi, n special cei cu croieli foarte sport, cei de culoare
deschis, fr s mai discutm de cei murdari, cu tivul franjurat, cu
aplicaii din paiete sau fire colorate. Verific cu cei din
departamentul de RH dac este permisa purtarea acestora.
bermude sau alte tipuri de pantaloni scurti
tricouri inscripionate sau orice altceva care poart un
slogan
cmi sport cu mnec scurt, hanorace i maieuri;
pantaloni de training
bocanci, adidasi, flip-flops, orice alt fel de incaltaminte
sport sau casual
orice obiect de imbracaminte care este murdar, patat,
deteriorat. Orice nu este curat si calcat, nu isi are locul in
birou.
inuta business
inuta business comunic i informaii despre compania pe care o
reprezint persoana i despre atitudinea acestei persoane i acelei
companii fa de partenerul de afaceri.[27]
Hainele transmit informaii importante despre statutul soccial,
ocupaional, al partenerului.[28]
inuta business pentru brbai const n costum, cmas cu mnec lung i,
n mod obligatoriu, cravat. Mametele cmii vor fi cu aproximativ dou
degete peste lungimea mnecilor sacoului. Butonii de la manet vor fi
mai curnd bijuterii sobre, dect simple accesorii vestimentare. Acul
de cravat i ceasul sunt accesorii conservatoare care merg pe aceeai
linie. Pantofii sunt din piele, de regul, de culoare neagr. Uzual,
este considerat ca fiind cumva prea conservator portul cravatelor
negre sau albe. Acestea rmn strict obligatorii n mediile de afaceri
mai rigide.
Varianta 1
Daca mergiem zilnic la serviciu imbracat in costum, atunci
trebuie ca in fiecare anotimp s ne cumperi cel putin unul nou.
Culorile care vor fi mereu la mod n ceea ce priveste aceste piese
vestimentare sunt albastrul marin si negrul. Costumele cu dungulite
verticale discrete sunt in tendinte.
Varianta 2
In general, companiile mari au adoptat pentru ziua de vineri o
tinuta casual. In cazul in care vrei sa fii casual, dar si elegant
in acelasi timp, atunci apeleaza cu incredere la o pereche de jeans
clasici intr-o culoare inchisa. Ii poti asorta cu o jacheta sport
si o camasa sau un pulover de lana intr-o culoare deschisa.
Varianta 3
Pentru intalnirile de HYPERLINK
"http://www.askmen.ro/Afaceri_de_la_A_la_Z-c45.html" \t "_blank"
afaceri foarte importante aceasta combinatie vestimentara este
ideala. Acest costum din doua piese este foarte masculin, culoarea
gri sobolan fiind si ea in tiparele modei actuale. Asorteaza-l cu o
camasa bleu si o cravata intr-o culoare inchisa contrastanta si
pantofi maro inchis sau negri.
Comunicarea prin vestimentaie
Prin intermediul mbrcmintei comunicm celorlali ateptrile noastre
asupra modului n care dorim s fim tratai: un costum clasic comunic
dorina noastr de a ne relaiona la nivel oficial, o mbrcminte mai
puin formal poate fi interpretat ca intenie de a da o not mai cald,
mai personal relaiei.
Mesajele transmise de vestimentatie
Multe profesii impun purtarea unei inute standardizate, uneori
pn n cele mai mici amnunte. Armata, justiia, poliia, biserica,
spitalele, cile ferate, utilizeaz uniforme care simbolizeaz putere,
autoritate, credibilitate i competen, adic principalele elemente
ale misiunii lor sociale.
nfiarea, modul de a se mbrca specislitii ntr-un anumit domeniu
constituie un element esenial al comunicrii n afaceri, al
relatiilor ce se stabiles cintre angajat i angajator.
Uniforma doctorilor , accesoriile stetoscopul, ecusonul dau n
procesul comunicrii de putere i statut.
Pereii spitalelor nu ar trebui s aib culoarea alb, ci crmizie,
culoarea durerii i a neputinei[29]
Un studiu al lui Cope (1987), publicat n revista Achives of
Internal Medicine, arat c pacieniisunt mai dispui s urmeze
recomandrile medicului (credibilitate) i s considere c vor fi bine
tratai dac medicul are o nfiare conform cu stereotipul social: este
mbrcat corespunztor statutului su profesional, nu este
supraponderal i nu are prul prea lung, dac este brbat.[30]
Conventiile traditionale sunt in continu schimbare i cererile
din ultima vreme sunt s renunm la prea mult sobrietate. Imaginea
conteaz foarte mult i mai ales mesajul transmis de codul nostru
vestimentar de la birou, susin specialiti din HR. Trebuie s
construim o imagine care s spun "noi vorbim business" ("we mean
business"), fr a arta prea sofisticat.
Un studiu realiat in SUA arata ca patru din cinci angajati
considera ca un cod vestimentar mai relaxat conduce catre o mai bun
productivitate. Nou din zece fimre de avocatur afirm c o cravat nu
este necesar in codul lor vestimentar.
De cele mai multe ori suntem tentai s asociem persoanele mbrcate
corect cu unele inteligena, elegana, credibilitatea, (non)
conformismul i succesul.[31] Putem folosi aceste mesaje non-verbale
n interesul nostru, deoarece exist legturi puternice ntre inut,
identitate vizual i imaginea persoanl.
Organizaiile, mai ales cele din sfera serviciilor, comunic prin
intermediul uniformei nu numai o imagine public care reflect
personalitate companiei, ci i simbolul calitii i uniformitii
serviciului oferit
Nesaje despre purttor
La o prim ntlnire de vnzri sau o prim rund de negocieri. inuta
comunic despre persoana purttorului ctva informaii n legtur cu:
tipul su personalitate. Dominant conservatoare i conformist sau
dominant creativ, novatoare i nonconformist, ca i despre atenia
acordat detaliilor;
statutul social i nivelul veniturilor sale. De pild, hainele de
calitate i accesoriile de bun gust sugereaz bunstare i succes;
nivelul i factura educaiei primite. De exemplu, un stilou
asortat cu brocheta, butonii i acul de cravat pot sugera rafinament
i educaie aleas;
excperien i profesionalism. inuta perfect adecavt ocaziei
sugereaz experiena acumulat n astfel de ntlniri i statutul de
profesionist;
ataamentul fa de compania pe care o reprezint i fa de valorile
ei;
Mesaje despre organizaie
Angajaiii unei organizaii sunt cei mai credibili purttori de
imagine ai acesteia. De pild, vnztorul este omul din prima linie.
Prin el clientul ia contact cu afacerea. Dac vnztorul e bun, firma
este vzut bine. Dac este penibil, firma este vzut ru.
Comportamentul, diplomaia i abilitatea de comunicare i negociere a
agenilor de vnzri sunt elemente decisive pentru imaginea afacerii.
Un vnztor prost mbrcat transmite automat mesajul c este prost
pltit.
Mesaje derspre relaia cu clientul
n afaceri este cert c oamenii se mbrac i pentru clieni. inuta
comunic ntotdeauna mesaje legate de respectul acordat clientului.
Cnd persoana pe care o ntlneti va purta un costum impecabil, a
marge la ntlnire ntr-un costum sport poate fi sinonim cu lipsa de
respect. n schimb, cnd recunoti raportul de fore i valoarea
clientului, vom evita s purtm un costum mai bun ca a lui i cele mai
scumpe accesorii cu putin. n plus, lipsa de atenie fa de rpria inut
sugereaz lipsa de importan acordat ntlnirii de afaceri.
n situaii de interviu, purtarea mbrcmintei formale comunic
angajatorului capacitatea candidatului de a nelege cerinele formale
privind inuta i disponibilitatea de a adopta standardele
organizaiei i contribuie la formarea impresiei despre
personalitatea lui.
Organizaiile au tendina de a respinge, nc de la angajare,
indivizii care nu se potrivesc la nfiare cu imaginea pe care ele o
promoveaz.
ncrederea pe care o inspir o persoan i capacitatea sa de se
impune depind de hainele pe care le poart: un experiment al lui
Bickman, din 1974, a demonstrat c, indiferent de genul vrsta, rasa
i statutul economic al subiecilor, ei erau mai predispui s fie
oneti cu persoanele ale cror haine indicau un statut social ridicat
dect cu persoanele al cror statut social prea modest.[32]
Complicele experimentatorului lsa o moned n telefonul public i
ntreba apoi subiecii care telefonau dup el dac au gsit moneda.
Subiecii au returnat moneda n proporie de 77% atunci cnd complicele
era bine mbrcat i doar n 38% atunci cnd complicele era prost mbrcat
n perspectiv organizaional, hainele ndeplinesc mai multe funcii:
confort i siguran, decen i expresie cultural.[33] Confortul i mai
ales sigurana sunt supuse unor reguli explicite n majoritatea
organizaiilor productive n funcie de natura activitii, angajaii
poart haine i diverse dispozitive de protecie. Funcia de decen este
exprimat prin reguli scrise sau nescrise: la locul de munc angajaii
trebuie s-i exprime statutul i personalitatea n limitele impuse de
organizaie i n conformitate cu imaginea public pe care organizaia o
promoveaz. n funcie de tipul de activitate al organizaiei, definiia
inutei acceptabile, chiar recomandabile variaz sunt recomandate sau
interzise croieli, accesorii, culori etc. Expresia cultural:
dincolo de variabilitatea individual, unele evenimente i contexte
sociale presupun reguli mai mult sau mai puin stricte pentru
participani n ceea ce privete inuta formal exist evenimente i
contexte n care se impune sacoul, cmaa i cravata, rochia lung; n
unele locuri publice sunt afiate avertismente referitoare la inuta
obligatorie.
Evaluarea mesajului transmis prin vestimentaie n afaceri
n cadrul interaciunilor sociale, vestimentaia unei personae ofer
observatorilor informaii accesibile ce permit formarea impresiilor
despre ceilali, ceea ce psihosociologii denumesc efectul primei
impresii ( primarcy effect), adic influena exercitat preponderent
de primele informaii primite, comparativ cu cele ultwrioare,
datorti procesrii mesajului n funcie de acestea[34]
Valoarea pozitiv sau negativ atribuit vstimentaiei unei pesoane
se extinde i se generalizeaz i asupra altor aspecte, de exemplu
asupra competenelor, asupra personalitii i asupra reuitei n
afaceri.
Pentru vestimentaia profesional unitatea de msur este adecvarea
la ocazie i partenerii de discuie. Factorii care dau msura acestei
adecvri sunt stilul, codul vestimentar, culorile i accesoriile.
Stilul vestimentar este un element foarte personal i internalizat,
o semntur personal.
De pild, o femeie care se regsete n stilul casual va purta un
minimum de accesorii i se va mbrca mai curnd ntr-un costum cu
pantalon i probabil va fi tuns scurt sau va avea prul aranjat cu
naturalee; n schimb, o femeie care prefer un stil clasic, va opta
pentru un set asortat de cercei i colier, purtai la un taior sobru,
cu prul strns ntr-un coc, spune Markovits. Fiind o reflexie a
personalitii i gusturilor stilul vestimentar d partenerilor de
discuii indicii despre temperamentul sau stilul de via al persoanei
respective prin factori att de mruni precum texturile, culorile sau
imprimeurile alese, tipul de accesorii i felul n care acestea sunt
purtate.
Chiar dac tindem s fim de acord cu expresia important este cum
gndim i nu cum ne mbrcm", n viaa de zi cu zi vestimentaia joac un
rol important n percepia persoanelor. Un renumit consultant n
domeniul managementului i dezvoltrii resurselor personale, Richard
Denny, susinea ntr-o lucrare a sa c, dei oamenii au dreptul sa
adopte orice forma de imbracaminte doresc, ei trebuie totusi sa
faca distinctia intre munca si distractie si sa-si adapteze
vestimentatia atmosferei de afaceri create de patronul lor".
[35]
Cuvintele care caracterizeaza costumul de afaceri ideal sunt
aceleasi ca si cele care descriu o afacere reusita: seriozitate,
simplitate, impact maxim.
Principii de baz a vestimentaiei n ruita afacerii:
O inut sobr, formal, conservatoare; la locul de munc, att pentru
brbai ct i pentru femei, stilul clasic i convenional rmne
ntotdeauna cel mai potrivit, fiind recomandat i n domeniul
afacerilor, n special n activitatea financiar-bancar:
Pentru brbat, inuta sobr, un stil clasic i convenional
presupune:
cma alb, cu cravat simpl (culori sobre, neiptoare, n dungi i
modele simple) sau cma cu dungi fine i o cravat cu imprimeu
simplu;
hain la un rnd (care d o inut zvelt i care poate s stea i
descheiat) sau hain la dou rnduri, care este adecvat pentru
persoane nalte i nu prea solide, care trebuie s stea totdeauna
ncheiat;
inuta oficial, respectiv costum cu vest, din materiale nchise la
culoare, care creeaz impresia de suplee, sau n imprimeuri mrunte;
la costum este indicat cmaa cu mnec lung; cmaa cu mnec scurt se
poart fr hain, cnd este foarte cald, n afara orelor de
serviciu;
nclmintea, de preferin clasic, cu ireturi, trebuie s fie bine
ntreinut; ciorapii vor fi de culoare nchis (negri, bleumarin sau
gri nchis), atunci cnd costumul este de culoare sobr; la costum
maro sau kaki se poart ciorapi maro;
cravata se va asorta cu costumul i cmaa; un brbat nalt va purta
cravate lungi, n timp ce unul scund va purta cravate scurte
potrivit taliei; atunci cnd este purtat n permanen, papionul devine
o caracteristic a individului;
bijuteriile brbteti vor fi ntotdeauna sobre, discrete, lipsite
de extravagan, de
bun calitate.
Pentru femei la locul de munc, inuta sobr i de bun gust
nseamn:
taioare, fuste clasice sau rochii cu croial clasic, simpl; o
femeie este atrgtoare la birou atunci cnd este mbrcat n rochie
potrivit, n bluze moi, feminine, fuste i pulovere de diverse
combinaii i atunci cnd i supravegheaz atent, discret, aspectul
exterior;
nclmintea va fi aleas cu mult grij: pantofi de bun calitate,
asortai cu geanta, ntotdeauna curai, bine lustruii cu tocuri nu
prea nalte i n foarte bun stare; la locul de munc, la coal nu este
deloc recomandat s se foloseasc nclminte excentric; ciorapii vor fi
de culoarea pielii, fr modele, nedantelai, nebrodai cu flori sau cu
alte figuri, deoarece vor iei n eviden i vor atrage, n permanen
atenia; dresul va fi bine ntins pe picior, avnd grij s nu fac
cute;
accesoriile purtate vor fi ntotdeauna discrete, ele neavnd rolul
de a atrage vdit atenia asupra fizicului; poeta ntotdeauna n stare
bun, trebuie bine organizat, pentru a evita scotocitul prin
interiorul ei, aspect ce d o imagine cu totul neprofesional; poeta
nu va fi inut la vedere, nu va fi expus i mai ales nu va fi lsat pe
mas pe birou pe scaun, atunci cnd se prsete ncperea;
bijuteriile purtate vor fi n general simple, silenioase;
bijuteriile zgomotoase sunt nu numai iritante, dar distrag atenia;
n nici un caz nu se amestec bijuteriile de aur cu cele de argint;
este recomandabil s se poarte un singur inel, mai deosebit, sau dou
piese mici: un colier de perle i o pereche de cercei vor crea o
inut adecvat unui cadru sobru, de afaceri;
machiajul va fi cu totul discret, sprncenele vor fi permanent
aranjate, ngrijite;
inuta femeii aflat la tribun nu va fi n nici un caz strident,
iptoare, dimpotriv, va fi una simpl, care nu necesit micarea
permanent a gtului pentru a-i aranja accesoriile pe care le
poart;
ntr-o asemenea situaie, se recomand o fust bine croit, o bluz de
culoare pastelat, eventual cu un papion, purtat la un taior ce va
crea un efect favorabil persoanei n cauz.
Ca regul general, trebuie evitat, pe ct posibil, s se poarte
hainele strmte; la birou nu trebuie purtate veminte care se
potrivesc numai pentru ocazii i din materiale pretenioase: satin,
brocard, catifea, lam etc.
Companiile de asigurri tratau cu mare seriozitate codul
vestimentar, culorile admise de acestea fiind numai negru,
bleumarin i gri inchis. Maneta camii trebuia s ias din mneca hainei
de la costum nu mai mult de doi centimetri, parfumul trebuia s fie
puin sau neutru, machiajul discret, fr decolteu sau fust scurt, fr
inclri decupate, nici mcar vara.
Cercetrile asupra percepiilor umane arat cum anumite reguli
vestimentare transmit mesaje care sunt decodate drept profesionale.
Putem fi percepui ca profesioniti prin simpla prezen i alegere
vestimentar. In mod evident, este nevoie s completm aceast impresie
printr-un comportament potrivit situaiei in care ne aflm.
Adesea este nevoie de numai jumatate de minut pentru formarea
unei prime impresii despre un om. Si totul depinde de imaginea sa.
In viata profesional aceste 30 de secunde capat o importan capital
atunci cnd de ele atrn semnarea unui contract. Orict de superficial
ar parea, aceasta lege nescris din lumea businessului poate fie s
te ridice pe culmile gloriei, fie s aduc "falimentul
profesional".
Vestimentatia business se adapteaz cu fiecare sezon, iar oamenii
de afacerii i managerii de pretutindeni incearc i ei s in pasul.
Imaginea are o importan din ce in ce mai mare, mai ales in lumea
business.
"Prima si cea mai important regul in vestimentaie este c haina
il face pe om. Cel puin in mediul de business i cel politic. Atunci
cnd ne intalnim cu cineva, 90% din informaie este transmis de
vestimentaie i doar restul de discursul persoanei in cauz", spune
Oana Tatu, brand manager al magazinului de articole vestimentare
Dinasty.
[1] Eco,Umberto, (2003), O teorie a semioticii, Editura
Meridiane, Bucureti, p.15
[2] Floch, Jean Marie, (1990), Smiotique, marketing et
communication, n HYPERLINK
"http://www.librarie.net/autor/7440/daniela-roventa-frumusani" \o
"carti Daniela Roventa-Frumusani" Daniela Roventa-Frumusani (1999),
HYPERLINK
"http://www.librarie.net/carti/62655/Semiotica-societate-cultura-Daniela-Roventa-Frumusani"
\o "Semiotica societate cultura" Semiotica, societate, cultura,
Editura HYPERLINK
"http://www.librarie.net/editura/Institutul%20European" \o "Carti
editura Institutul European" Institutul European Bucureti,
p.133
[3] Gerbner, G., Toward a general model of communication, cf.
Borum D., T. Bora, (2007), Semiotica vizualului, Editura Tehnica,
Bucureti, p. 7
[4] Frte, Ghe., I., (2004), Teoria comunicrii,, Editura
Universitii Alexandru Ioan Cuza, Iai p.80
[5] Marinescu, V., (2003), Introducere n teoria comunicrii,
Edit. Tritonic, Bucureti, p.140
[6] Idem, p.142
[7] Jaques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane,
Bucureti, 1991.
[8] Haines, I., (1988), Introducere in teoria comunicarii,
Bucureti, Editura Fundaiei Romnia de Mine, pag.9
[9] Pu, V., A., (2006), Comunicare i resurse umane, Editura
Polirom, Iai, p.63
[10] Marinescu, V., (2003), Introducere n teoria comunicrii.
Principii, modele, aplicaii, Editura Tritonic, Bucureti, p. 115
[11] Idem, p.68
[12] Idem, p.72
[13] Duduciuc, A. (2004). Vestimentaia i valorile sociale, n
Septimiu Chelcea (coord.). Comunicarea nonverbal n spaiul public,
Editura Tritonic, Bucureti, p. 199
[14] Marinescu, V.,op.cit., p. 72
[15] Richard, Denny, Cum s comunici ca s ctigi, Iai, Editura
Polirom, 2003, p. 75
[16] Chelcea, S. i Chelcea Adina (2005). Mesajele corpului uman:
cercetri experimentale i stereotipuri sociale. Editura
Comunicare.ro. Bucureti, p. 53
[17] Charles U. Larson, (2003), Persuasiunea. Receptare i
responsabilitate, Editura Polirom, Iai, p. 287
[18] Chiru, Irena, (2003),Comunicarea Interpersonal, Editura
Tritonic, Bucureti, p.128
[19] HYPERLINK
"http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=2&ved=0CCAQFjAB&url=http%3A%2F%2Fsociologie.webgarden.com%2Fmenu%2Fcomunicarea-nonverbal&ei=jVfCTdjPLo3dsgbz0vCUAQ&usg=AFQjCNEzCva-5_-elMdwq3zWhgXg50Zp6g"
Comunicarea nonvebal, - sociologia si psihologia muncii,
sociologie, webgarden.com/menu/comunicarea-nonverbala
20 Limbajul culorii, www.informatiiprofesionale.ro
[21] Rolul vestimentatiei in comunicarea organizationala,
blog.ses.ro/.../rolul-vestimentatiei-in-comunicarea-organizationala/
, accesat la 13.05.2011
