2.Increta. Necesitatea unei nutriţii şi hidratări corespunzătoare

Imagistică rx. abdominală ”pe gol” rx. cu substanţă de contrast

(radioscopie, tranzit baritat) colangiografie i.v., colangiografie percutană transhepatică, colangiopancreatografie retrogradă

endoscopică sau intra- / postoperator scintigrafie hepatică,a glandelor

salivare, pancreasului; ex.dig.cu izotopi radioactivi

ecografie abdminală

CT IRM explorări endoscopice (esofagoscopie,

gastroscopie, rectosigmoidoscopie, colonosco-pie, laparoscopie) + recoltarea de probe

puncţii (paracenteza, lavaj peritoneal, puncţia hepatică) + recoltarea de probe – lichid peritoneal, biopsii

ex. sg. (de la Hb, Ht, GR, TS, TC, ........până la examene toxicologice şi imune: Ag.HBs, Ac-i anti virus C, Ag. oncofetale)

ex. salivei pH-metrie examenul lichidului de vărsătură,

tubaj gastric, ex. sucului gastric tubajul duodenal, ex. secreţiei biliare,

ex. secreţiei pancreatice ex. materiilor fecale

testarea la alergeni alimentari

00082 Management individual eficient al recomandărilor terapeutice 00078 Management individual ineficient al recomandărilor

terapeutice 00080 Management familial ineficient al recomandărilor

terapeutice 00081 Management comunitar ineficient al recomandărilor

terapeutice 00084 Comportament pro-sanogen (specificat) 00099 Menţinere ineficientă a sănătăţii 00162 Interes pentru ameliorarea recomandărilor terapeutice 00163 Interes pentru ameliorarea nutriţiei 00107: Model de alimentaţie inadecvată a sugarului 00103: Deteriorare a înghiţirii 00002: Deteriorare a nutriţiei: mai puţin decât necesarul

organismului 00001: Deteriorare a nutriţiei: mai mult decât necesarul

organismului 00003: Risc de deteriorare a nutriţiei: mai mult decât necesarul

organismului 00027: Deficit al volumului de lichide 00028: Risc pentru deficit de lichide 00026: Exces al volumului de lichide

00025: Risc pentru dezechilibru al volumului de lichide

00160: Interes pentru ameliorarea balanţei de lichide 00102 Deficit de hrănire 00122 Alterarea percepţiei senzoriale (specificarea

tipului: gustativă) 00106 Alăptare eficientă 00104 Alăptare ineficientă 00105 Întreruperea alăptării 00045 Alterarea integrităţii mucoasei orale 00048 Alterarea dentiţiei 00132 Durere acută 00133 Durere cronică 00134 Greaţă 00101 Lipsă de prosperitate a adultului 00111 Întârziere a creşterii şi dezvoltării 00112 Risc pentru întârziere a creşterii şi dezvoltării.

Planul de îngrijire

Necesarul caloric: în funcţie de tipul de activitate:

repaus: 25 cal / kg / 24ore activitate uşoară: 35-40 cal / kg / 24ore activitate medie: 40-45 cal / kg / 24ore activitate intensă: 45-60 cal / kg / 24ore

necesarul pentru satisfacerea metabolismului bazal (BMR = basal metabolic rate) = 1 (bărbaţi) sau 0,9 (femei) cal / kg / oră

pentru activităţi sedentare (munca de birou): se adaugă 50% × BMR

pentru activităţi uşoare (profesor): se adaugă 60% × BMR

pentru cei care desfăşoară o muncă fizică grea: se adaugă 100% × BMR sau mai mult

în anumite stări fiziologice: la finele gravidităţii: + 350 cal / zi alăptare: + 300 cal (I lună), + 450 cal (luna VI)

în funcţie de vârstă: se scade 10-15% pt. vârstnici sugari: 100-120 cal / kg / zi (120 cal / kg / zi la 1 – 3 luni, 110 cal / kg /

zi la 3 – 6 luni şi 100 cal / kg / zi la 6 – 12 luni); limita superioara a aportului caloric la nou-nascut este de 165 – 180 kcal/kg

necesarul energetic (kcal/kg) pentru prematurul alimentat enteral se deduce din sumarea urmatoarelor componente: metabolismul bazal + activitate musculara minima + stres ocazionat de scaderea temperaturii ambiante + pierderi fecale + cresterea (inclusiv termogeneza)

1-2ani: 90 cal / kg / zi 2-6ani: 70 - 80 cal / kg / zi în funcţie de temperatura mediului, starea de tensiune nervoasă

adult▪ glucide: 5-8 g / kg / 24ore▪ proteine: 1 g / kg / 24ore▪ lipide: 0,5-1 g / kg / 24ore

sugar▪ glucide: 12 (10-15) g / kg / zi (15 g / kg / zi la sugarii

alimentaţi artificial)▪ proteine: 2-2,2 g / kg / zi (3 g / kg / zi la sugarii

alimentaţi artificial)▪ lipide: 5-5,5 g / kg / zi (5 g / kg / zi la sugarii alimentaţi

artificial)

Omega-3 – implicaţi în prevenirea şi tratarea afecţiunilor cardio-vasculare hipercolesterolemiei HTA Bolii Crohn durerii, inflamaţiei din artritele reumatoide reacţiilor imune exacerbate (tip alergic sau autoimun) îmbătrânirii celulare şi malignizării afecţiunilor psihice (depresii, neurastenie, violenţă,

tulburare bipolară sau sindromul maniaco-depresiv, schizofrenie, autism) – Se pare că creierul uman funcţionează cel mai bine la proporţie omega-3 / omega-6 = 1 / 1

unele acţiuni antagonice faţă de omega-3 (implicaţi in declanşarea reacţiilor inflamatorii, în mediaţia durerii, în creşterea tumorilor maligne, precum şi în exacerbarea răspunsului imun la unii alergeni).

Sugarii Ideală – alimentaţia naturală (laptele

matern) – măcar în primele 3 luni de viaţă!

Absenţa alimentaţiei naturale la nou-născut expune copilul la risc de intoleranţe alimentare (fenomene de tip alergic).

Copiii

Indispensabilă în perioada de creştere a copilului este alimentaţia care conţine toţi nutrienţii esenţiali (aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, vitamine şi minerale).

Această perioadă are cerinţele cele mai mari din punct de vedere nutriţional, din viaţa unui individ, iar carenţele din alimentaţie pot să aibă efecte negative ireversibile asupra dezvoltării organismului.

Proteinele → din carne, ouă, lactate (proteine cu aminoacizi esenţiali = „materiale de construcţie” pentru organismul în dezvoltare).

Glucidele → din pâine, orez, paste, cereale, cartofi, fructe. Trebuie limitat consumul de glucide concentrate (zahăr,

dulciuri) → consumul lor în exces poate duce la obezitate, la carii dentare.

Lipidele → să predomine grăsimile nesaturate, care conţin acizi graşi esenţiali omega 3 şi omega 6 → determinanţi pentru dezvoltarea fizică şi psihică a copilului. Alimentele care oferă acest tip de grăsimi sunt: peştele şi uleiul de peşte, uleiurile vegetale (de măsline, de floarea soarelui, de rapiţă), alunele, nucile.

Calciul şi Vitamina D → dezvoltarea normală a oaselor.

Alimente care furnizează calciu şi vitamina D sunt: lactatele (iaurt, brânză, lapte), margarina, untul.

Sursă naturală de vitamina D: uleiul de peşte. + Rolul expunerii la soare ! Atenţie la orele de expunere în cazul copiilor şi protecţia prin creme la razele UV!

Femeile Mai mult decât bărbaţii, femeile au nevoie de un aport

suplimentar de fier (pierderi lunare de sânge), calciu şi vitamina D (riscul osteoporozei la menopauză).

Este preferabil ca alimentele să fie gătite prin fierbere, la grătar sau la cuptor şi să se evite mâncărurile prăjite (riscul sporit de estrogeni la litiază biliară).

Consumul de zahăr trebuie redus pe cât posibil.

Calciu: laptefier: ficat,ouSodiu: sarePotasiu: fructe Iod: fructe de mare, sareFluor: apaMagneziu: vegetale verziSeleniu: pesteZinc: peste, lapte

Emfizem pulmonar: alimente uşor digerabile, bogate în proteine, şi aport crescut de calorii - după caz

Tuberculoză: ingestie crescută de proteine, calciu, vitamina A şi aport caloric crescut

Insuficienţă cardiacă: restricţie de sodiu, calorică

Afecţiuni coronariene: restricţia ingestiei de grăsimi animale, calorică

Hipertensiunea arterială: restricţie sodată, de grăsimi animale şi eventual reducerea greutăţii corporale

Ciroza Hepatică: restricţie sodată, aport crescut de proteine Insuficienţă Renală Cronică: restricţie de sodiu, potasiu,

proteine Litiază renourinară: aport crescut de lichide / zi, restricţii

alimentare în funcţie de tipul litiazei Anemie feriprivă: aport crescut de Fe (concomitent cu vit. C,

care îi favorizează absorbţia) Arsuri: necesar caloric crescut, ingestie crescută de proteine,

vitamina C şi complex B Postoperator: necesar proteic crescut

Se va insista pe formarea unor deprinderi alimentare sănătoase în privinţa conţinutului alimentelor în principii, orarului meselor:

Echilibru adecvat proteine / lipide / glucide

Aport adecvat de vitamine Aport de fibre (fructe, legume, cereale

integrale) Evitarea excesului caloric Evitarea excesului de glucide rafinate, se

vor prefera glucidele din fructe

Limitarea aportului de grăsimi (lapte degresat), preferabil ingestie de carne de pui şi peşte şi grăsimi de origine vegetală

Evitarea alimentelor cu conservanţi Limitarea aportului de sare Învăţarea modului de conservare şi

păstrare al alimentelor (prevenirea toxiinfecţiilor alimentare)

Formarea unui orar regulat al meselor, fără suplimente între ele

adult: 1-2 l / zi; suplimentare în cazul temperaturii ambientale crescute, în caz de febră, litiază renală, etc.

nou-născut: 100 – 150 ml/kg zi; sugar: 150-160 ml / kg / zi

copil: primele 10 kg: 100 ml / kg / zi următoarele 10 kg: se adaugă pentru fiecare kg peste 10

câte 50 ml / kg / zi peste 20 kg: se adaugă pentru fiecare kg peste 20 câte 25 ml

/ kg / zi se adaugă câte 4 ml / kg / zi în caz de febră, stres operator,

etc.

Fowler / semiFowler (dispnee prin ascită, vărsături),

decubit dorsal cu relaxarea musculaturii abdominale – semi Fowler cu flexia coapselor pe abdomen - (durere acută abdominală),

PLS (pacient comatos cu vărsături – ex.: insuficienţă hepatică, uremie, come hiperglicemice)

igienă orală strictă, badijonaj bucal

alimentaţie semilichidă (eventual cu paiul; se schimbă paiul după fiecare masă)

poziţionare în fotoliu sau poziţie Fowler în pat, cu gâtul uşor flectat

alimentaţie semilichidă perioade de odihnă între mese înghiţituri mici, verificarea deglutiţiei bolului anterior stimuli externi reduşi la minim (se evită distragerea

atenţiei) se vor da instrucţiuni simple de tipul: „mestecaţi,

înghiţiţi” afectarea unui timp suficient mesei pacientului aplicarea manevrelor de dezobstrucţie a CAS la nevoie

(Heimlich) eventual: alimentare pe sondă gastrică sau parenterală

protejarea lenjeriei cu muşama, aleză poziţionarea pacientului (Fowler / semiFowler) sprijinirea pacientului în timpul vărsăturilor educaţie (confort psihic, inspir profund) reducerea sau oprirea aportului oral, alimentaţie

parenterală medicaţie antiemetică (injectabil) eventual recoltarea lichidului de vărsătură pt. teste

(toxicologice) informarea şi educarea pacientului asupra alimentelor

nerecomandate aprecierea caracterului vărsăturilor şi informarea

medicului

Scop: punerea în repaus şi cruţarea unor organe,

aparate şi sisteme (regimul din hepatita acută) echilibrarea unor funcţii deficitare sau exagerate

ale organismului (constipaţie, diaree) compensarea unor tulburări rezultate din

disfuncţiile unor glande endocrine (DZ) sau organe (I Ren.Cron.)

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului (supliment proteic la pacienţii postoperatori, cu arsuri, supliment caloric la femeile care alăptează)

îndepărtarea unor produşi patologici de pe pereţii intestinali (regimul de morcov fiert în diaree)

hidric hidrozaharat hipoproteic hiposodat diabet comun (adulţi / copii) pentru ulcer pentru rectocolită ulcerohemoragică Hipocaloric (600 / 1000 calorii) hipercaloric (suplimente)

alimentaţie variată, cu aport caloric adecvat menţinerii greutăţii corporale în limite normale

va fi încurajat consumul de: fructe, legume, germeni de cereale, pâine integrală, produse cu conţinut redus de grăsimi, peşte, carne slabă

se recomandă consumul de ulei de peşte şi acizi omega 3

aportul de grăsimi va reprezenta < 30% din totalul caloriilor, iar grăsimile saturate < 1/3 din grăsimile totale din alimentaţie; reducerea consumului de colesterol sub 300 mg / zi

grăsimile saturate vor fi înlocuite parţial de carbohidraţi, în rest de grăsimi mononesaturate şi polinesaturate din vegetale şi animale marine

se recomandă consumul moderat de alcool (un pahar de vin roşu pe zi) → cresc TG şi HDL-colesterolul

cafeaua – se preferă prepararea la filtru (la prepararea prin fierbere directă efectul de creştere a colesterolului total e mai accentuat)

se recomandă consumul de antioxidanţi (vitamina E, C, beta-caroten, Se, Mg, grăsimi mononesaturate)

se recomandă creşterea aportului de calciu pentru femeile post-menopauză → prevenirea osteoporozei dar şi efect de reducere a lipidelor sangvine.

supravegherea pacientului (orarul meselor, regimul, greutatea corporală)

climat confortabil, cadru estetic adecvat regim corespunzător (anorexie selectivă) educaţia pentru sănătate - explicaţii în

privinţa afecţiunii cauzatoare a anorexiei şi a semnelor care determină necesitatea reevaluării medicale

reluarea treptată a alimentaţiei, mese la intervale mici

administrarea de lichide cu valoare nutritivă

ingestie de lichide reci, acidifiate cu lămâie

eventual alimentaţie pe sondă gastrică / parenterală

administrarea medicaţiei recomandate (în funcţie de afecţiunea cauzatoare)

anorexia nervoasă: climat confortabil, psihoterapie

învăţarea pacientului să-şi exprime sentimentele, emoţiile

metode de relaxare cadru estetic adecvat administrarea medicaţiei recomandate educaţie: explicarea necesarului

caloric şi de nutrienţi terapie ocupaţională conştientizarea pacientului asupra

importanţei activităţii fizice

pregătirea pacientului pentru manevre diagnostice (diagnosticarea cauzelor obezităţii şi patologiei asociate)

supraveghere educaţie (valoarea energetică a

alimentelor, obiceiuri alimentare sănătoase, diete sărace în calorii)

regim individualizat (medicul nutriţionist) program de activitate fizică încurajarea pacientului, eventual

psihoterapie adresarea acestuia către grupuri de suport

evaluarea tipului de deficitevaluarea cauzelor (dezechilibru

alimentar, ingestie redusă, sindrom de malabsorbţie, cauze socioeconomice) – anamneză,

tratament specific (tratamentul medical recomandat, plan de recuperare cu regim alimentar specific afecţiunii)

Alimentarea activă : în sala de mese, la pat, la pat în decubit lateral stâng

Alimentarea pasivă asistarea pacientului cu paralizie a

membrelor superioare / tulburări de coordonare ale mişcărilor / fracturi ale oaselor membrelor superioare sau centurii scapulare

asistarea pacientului cu afecţiuni neurologice sau psihiatrice

!Atenţie! Verifică: temperatura alimentelor dimensiunile bucăţilor alimentare oferite înghiţirea bolului anterior oferit

pe cale enterală sonda gastrică sau duodenală gastrostomă (!Îngrijirea pacientului cu gastrostomă!)

pe cale parenterală Indicaţii postoperator come (eventual asociat cu alimentaţia pe sondă

gastrică) arsuri severe radioterapie obstrucţie esofagiană (când nu are gastrostomă) lipsa reflexului de deglutiţie (afecţiuni

neurologice) fistula esofagiană pregătirea preoperatorie în malnutriţie

Se administreazăsol. G5%, G10%sol. aminoacizi perfuzabileemulsii lipidice perfuzabileelectroliţivitamine

Preoperator reechilibrare hidroelectrolitică intervenţii pe intestinul gros

▪ 4-6 zile regim nefermentabil▪ cu 24 ore înainte: regim hidric▪ purgative▪ clismă evacuatoare înaltă▪ dezinfecţie intestinală cu chimioterapice (AB)

intervenţii pe stomac, duoden, apendice, colecist▪ 24 ore regim hidric▪ ultimele12 ore preoperator: post total▪ în seara şi dimineaţa operaţiei: clisme evacuatoare▪ în caz de stenoză pilorică: în ultimele 3-4 zile

preoperator: lavaj gastric repetat fistule biliare

▪ aseptizarea tegumentelor de vecinătate ▪ pansamente protectoare 2-3 zile înaintea

intervenţiei

poziţia: decubit dorsal mobilizare precoce: iniţial pasiv, apoi activ

(prevenţia tromboemboliilor) reluarea alimentaţiei

▪ chirurgia esofagului alimentat exclusiv parenteral câteva zile apoi regim hidric, ulterior semiconsistent alimentaţie completă abia după 14 zile

intervenţii pe stomac▪ 48 ore alimentat exclusiv parenteral▪ următoarele 24 ore: ceai cu linguriţa la 1-2 ore▪ următoarele 24ore: creşte cantitatea de ceai + supă

strecurată▪ a 5-a zi: brânză, ou fiert moale, iaurt▪ după 7 zile: alimentaţie completă

colecistectomie: similar intervenţiilor pe stomac, cu excluderea grăsimilor

intervenţii pe intestinul subţire sau apendicectomie▪ 24 ore alimentaţie parenterală▪ apoi regim hidric, hidrozaharat, lactat▪ din a 5-a zi: alimentaţie completă

intervenţii pe intestinul gros▪ o săptămână dietă hidrică, fără reziduuri alimentare (ceai,

supă strecurată)▪ apoi semisolide

orice altă intervenţie chirurgicală efectuată cu anestezie generală cu intubaţie: reluarea alimentaţiei p.o. se face doar după remiterea parezei intestinale (mai întâi alimentaţie lichidă, apoi semisolide şi revenirea treptată la o alimentaţie normală)

în general: se evită alimentele flatulente (mazăre, fasole, cartof, varză) şi băuturile carbogazoase

în caz de vărsături: aspiraţie gastrică + antiemetice i.v.

în caz de meteorism: tub de gaze