IMUNO-PROFILAXIA

ACTIVĂ ÎN

ASISTENŢA

PRIMARĂ

ImunizareaImunizarea reprezintă procesul de reprezintă procesul de

inducere activă sau de conferire artificială a inducere activă sau de conferire artificială a

imunităţii prin administrarea de produse imunităţii prin administrarea de produse

imuno-biologice.imuno-biologice.

În funcţie de modalitatea de inducere, În funcţie de modalitatea de inducere,

imunizarea poate fi imunizarea poate fi activă activă sau sau pasivăpasivă..

Imunizarea activăImunizarea activă apare în urma expunerii apare în urma expunerii organismului la un stimul antigenic capabil organismului la un stimul antigenic capabil să determine un răspuns imun din partea să determine un răspuns imun din partea gazdei prin :gazdei prin :

• infecţie naturală - infecţie clinic-manifestă;infecţie naturală - infecţie clinic-manifestă; - infecţie subclinică;- infecţie subclinică; - infecţie asimptomatică;- infecţie asimptomatică;• administrarea de antigen sub formă de administrarea de antigen sub formă de

vaccin.vaccin.

VACCINARE VACCINARE == IMUNIZARE IMUNIZARE

Imunizarea pasivăImunizarea pasivă se obţine prin transferul se obţine prin transferul temporar de imunitate, prin administrarea de temporar de imunitate, prin administrarea de anticorpi preformaţi.anticorpi preformaţi.

Transferul de anticorpi se poate face:Transferul de anticorpi se poate face:

• pe cale naturală – de la mamă la făt;pe cale naturală – de la mamă la făt;

• pe cale artificială – prin administrare de pe cale artificială – prin administrare de produse biologice care conţin anticorpi produse biologice care conţin anticorpi (seruri şi imunoglobuline).(seruri şi imunoglobuline).

IMUNIZARE PASIVĂ CURATIVIMUNIZARE PASIVĂ CURATIV

IMUNIZARE ACTIVĂ PROFILACTICIMUNIZARE ACTIVĂ PROFILACTIC

Imunizarea activă reprezintă mecanismul Imunizarea activă reprezintă mecanismul

specific de apărare a organismului împotriva specific de apărare a organismului împotriva

agenţilor infecţioşi prin intermediul agenţilor infecţioşi prin intermediul

sistemului imunitar umoral şi/sau celular.sistemului imunitar umoral şi/sau celular.

Acest mecanism nu este complet format la Acest mecanism nu este complet format la

naştere, necesitând un anumit timp pentru naştere, necesitând un anumit timp pentru

dezvoltare sau pentru expunere la un antigen dezvoltare sau pentru expunere la un antigen

sau agent infecţios.sau agent infecţios.

În afara mecanismelor specifice, orga-nismul În afara mecanismelor specifice, orga-nismul dispune şi de mecanisme nespecifice de dispune şi de mecanisme nespecifice de apărare. Acestea sunt funcţionale încă de la apărare. Acestea sunt funcţionale încă de la naştere:naştere:

• bariere fizice: pielea şi mucoasele intacte şi bariere fizice: pielea şi mucoasele intacte şi funcţionale;funcţionale;

• bariere chimice: aciditatea gastrică, bariere chimice: aciditatea gastrică, diferitele secreţii şi enzime;diferitele secreţii şi enzime;

• sistemul fagocitar;sistemul fagocitar;

• diferitele substanţe din componenţa diferitele substanţe din componenţa ţesuturilor.ţesuturilor.

Scăderea spectaculoasă a incidenţei bolilor Scăderea spectaculoasă a incidenţei bolilor

infecţioase grave şi a deceselor cauzate de infecţioase grave şi a deceselor cauzate de

acestea a fost determinată de:acestea a fost determinată de:

• descoperirea şi acceptarea utilizării descoperirea şi acceptarea utilizării

vaccinurilor în mod sistematic în baza unor vaccinurilor în mod sistematic în baza unor

programe naţionale de imunizări;programe naţionale de imunizări;

• evoluţia constantă a calităţii preparatelor evoluţia constantă a calităţii preparatelor

vaccinale.vaccinale.

În 1974, O.M.S. a iniţiat PROGRAMUL În 1974, O.M.S. a iniţiat PROGRAMUL EXTINS DE IMUNIZARE, selectând - în EXTINS DE IMUNIZARE, selectând - în funcţie de gravitatea bolii şi de funcţie de gravitatea bolii şi de disponibilitatea preparatelor vaccinale disponibilitatea preparatelor vaccinale existente - următoarele boli pentru care s-a existente - următoarele boli pentru care s-a propus vaccinarea:propus vaccinarea:• tuberculoza;tuberculoza;• difteria;difteria;• tetanosul nou-născutului;tetanosul nou-născutului;• tusea convulsivă;tusea convulsivă;• poliomielita;poliomielita;• rujeola.rujeola.

Datorită vaccinării sistematice şi susţinute, s-a Datorită vaccinării sistematice şi susţinute, s-a

reuşit eradicarea variolei în 1980 şi s-a reuşit eradicarea variolei în 1980 şi s-a

propus:propus:

• eradicarea globală a poliomielitei până în eradicarea globală a poliomielitei până în

2008;2008;

• eradicarea rujeolei până în 2010;eradicarea rujeolei până în 2010;

• eliminarea sindromului rubeolei congenitale;eliminarea sindromului rubeolei congenitale;

• eliminarea tetanosului la nou-născut.eliminarea tetanosului la nou-născut.

Imunizările colective sunt cele mai Imunizările colective sunt cele mai eficiente intervenţii de sănătate publică eficiente intervenţii de sănătate publică sub raport cost/beneficiu.sub raport cost/beneficiu.

Asistenţa primară reprezintă factorul Asistenţa primară reprezintă factorul esenţial şi singura specialitate medicală esenţial şi singura specialitate medicală care poate asigura protecţia individului care poate asigura protecţia individului în mediul său ambiental, geografic, în mediul său ambiental, geografic, familial, social şi economic. familial, social şi economic.

Bazele vaccino-profilaxiei au fost puse de Bazele vaccino-profilaxiei au fost puse de

Louis Pasteur care, în 1885, a obţinut Louis Pasteur care, în 1885, a obţinut

primul vaccin (antirabic) şi care a introdus primul vaccin (antirabic) şi care a introdus

şi termenii “vaccin” şi “vaccinare”.şi termenii “vaccin” şi “vaccinare”.

Primul vaccin utilizat a fost cel împotriva Primul vaccin utilizat a fost cel împotriva

virusului virusului vaccinei vacilor (variolei)vaccinei vacilor (variolei), în anul , în anul

1798, de către Edward Jenner.1798, de către Edward Jenner.

În lipsa imunizării, se estimează că:În lipsa imunizării, se estimează că:• 3% dintre sugari vor muri de 3% dintre sugari vor muri de

rujeolă;rujeolă;• 2% dintre sugari vor muri de tuse 2% dintre sugari vor muri de tuse

convulsivă;convulsivă;• 1% dintre sugari vor muri de 1% dintre sugari vor muri de

tetanos;tetanos;• 0,5% dintre sugari vor suferi de 0,5% dintre sugari vor suferi de

poliomielită.poliomielită. În România, înaintea introducerii vacci-În România, înaintea introducerii vacci-

nării antirujeolice, se înregistrau anual nării antirujeolice, se înregistrau anual peste 100.000 de cazuri de îmbolnăviri, din peste 100.000 de cazuri de îmbolnăviri, din care 200-300 decese.care 200-300 decese.

Imunizările reprezintă urgenţe profilactice şi Imunizările reprezintă urgenţe profilactice şi

trebuie efectuate în primul an de viaţă, trebuie efectuate în primul an de viaţă,

deoarece, înainte de împlinirea vârstei de un deoarece, înainte de împlinirea vârstei de un

an, survin:an, survin:

• mai mult de 1/2 din îmbolnăvirile de tuse mai mult de 1/2 din îmbolnăvirile de tuse

convulsivă;convulsivă;

• 1/3 din îmbolnăvirile de poliomielită;1/3 din îmbolnăvirile de poliomielită;

• 1/4 din îmbolnăvirile de rujeolă.1/4 din îmbolnăvirile de rujeolă.

În lipsa imunizării, orice copil este susceptibil În lipsa imunizării, orice copil este susceptibil de a ajunge subnutrit, infirm şi/sau să moară, de a ajunge subnutrit, infirm şi/sau să moară, datorită rujeolei, tusei convulsive, tetanosului datorită rujeolei, tusei convulsive, tetanosului sau poliomielitei.sau poliomielitei.

Rujeola poate determina malnutriţie, retardare Rujeola poate determina malnutriţie, retardare mintală şi /sau orbire.mintală şi /sau orbire.

Paralizia infantilă apare la 1 din 200 de cazuri Paralizia infantilă apare la 1 din 200 de cazuri infectate, dar infecţia naturală este practic infectate, dar infecţia naturală este practic inevitabilă.inevitabilă.

1 din 100 de nou-născuţi, ai căror mame nu au 1 din 100 de nou-născuţi, ai căror mame nu au fost imunizate antitetanic şi la care naşterea se fost imunizate antitetanic şi la care naşterea se produce în condiţii neigienice, se pot îmbol-produce în condiţii neigienice, se pot îmbol-năvi de tetanos.năvi de tetanos.

În România, prin PROGRAMUL NAŢIONAL În România, prin PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI, se asigură protecţie prin DE IMUNIZĂRI, se asigură protecţie prin vaccinare împotriva:vaccinare împotriva:

• tuberculozei;tuberculozei;

• hepatitei virale B;hepatitei virale B;

• poliomielitei;poliomielitei;

• difteriei;difteriei;

• tetanosului;tetanosului;

• tusei convulsive;tusei convulsive;

• rujeolei.rujeolei.

Ce sunt vaccinurile?Ce sunt vaccinurile?

Vaccinurile sunt preperate biologice care se Vaccinurile sunt preperate biologice care se administrează cu scopul de a induce un administrează cu scopul de a induce un răspuns imun protector şi care conţin:răspuns imun protector şi care conţin:

• Suspensii de virusuri sau bacterii vii Suspensii de virusuri sau bacterii vii atenuate;atenuate;

• Suspensii de virusuri sau bacterii Suspensii de virusuri sau bacterii inactivate;inactivate;

• Fracţiuni de virusuri sau bacterii; Fracţiuni de virusuri sau bacterii;

Deosebiri dintre vaccinuri şi medicamenteDeosebiri dintre vaccinuri şi medicamente VaccinurileVaccinurile: : • se administrează persoanelor sănătoase.se administrează persoanelor sănătoase.• numărul de doze este redus.numărul de doze este redus.• intervalul dintre administrări este relativ intervalul dintre administrări este relativ

mare.mare.• se administrează unei populaţii ţintă.se administrează unei populaţii ţintă.

MedicamenteleMedicamentele::• se adminstrează prsoanelor bolnave;se adminstrează prsoanelor bolnave;• numărul de doze este mare;numărul de doze este mare;• intervalul dintre administrări este redus.intervalul dintre administrări este redus.

Beneficiile vaccinăriiBeneficiile vaccinării Beneficii la nivel de individ:Beneficii la nivel de individ:

• protecţie faţă de infecţie;protecţie faţă de infecţie;

• protecţie faţă de boala manifestă clinic;protecţie faţă de boala manifestă clinic;

• prevenirea complicaţiilor;prevenirea complicaţiilor;

• prevenirea deceselor.prevenirea deceselor.

Beneficii la nivel de societate:Beneficii la nivel de societate:

• Asigură imunitatea de grup;Asigură imunitatea de grup;

• Previne apariţia epidemiilor;Previne apariţia epidemiilor;

• Scade costul îngrjirilor.Scade costul îngrjirilor.

Trebuie subliniat că sunt posibile şi reacţii Trebuie subliniat că sunt posibile şi reacţii adverse post-vaccinale.adverse post-vaccinale.

Întrucât Întrucât vaccinulvaccinul se administrează persoa- se administrează persoa-nelor sănătoase, la nivel de individ este mai nelor sănătoase, la nivel de individ este mai dificilă scoaterea în evidenţă a beneficiilor, dificilă scoaterea în evidenţă a beneficiilor, dar reacţiile adverse sunt urmărite şi sunt dar reacţiile adverse sunt urmărite şi sunt uşor evidenţiabile.uşor evidenţiabile.

MedicamenteleMedicamentele se administrează persoanelor se administrează persoanelor bolnave cu scopul de a combate anumite bolnave cu scopul de a combate anumite simptome, motiv pentru care efectul benefic simptome, motiv pentru care efectul benefic este imediat evident, iar reacţiile adverse se este imediat evident, iar reacţiile adverse se confundă uneori cu simptomele bolii de bază.confundă uneori cu simptomele bolii de bază.

Componenţa vaccinuluiComponenţa vaccinuluiAntigenul vaccinal;Antigenul vaccinal;Adjuvanţi;Adjuvanţi;Prezervanţi;Prezervanţi;Antibiotice;Antibiotice;Stabilizatori;Stabilizatori;Indicatori de culoare;Indicatori de culoare;Diferite substanţe rezultate din procesul de Diferite substanţe rezultate din procesul de fabricare.fabricare.

Este importantă cunoaşterea conţinutului Este importantă cunoaşterea conţinutului vaccinului, întrucât unele componente pot vaccinului, întrucât unele componente pot produce reacţii post-vaccinale.produce reacţii post-vaccinale.

Antigenul vaccinalAntigenul vaccinal, este reprezentat de agen-tul , este reprezentat de agen-tul patogen specific sau de un derivat al acestuia patogen specific sau de un derivat al acestuia capabil să inducă, la un subiect receptiv, un capabil să inducă, la un subiect receptiv, un răspuns imun specific.răspuns imun specific.• Subiectul receptivSubiectul receptiv este orice persoană care nu este orice persoană care nu

are o apărare eficientă, nespecifică sau are o apărare eficientă, nespecifică sau specifică, şi care poate face boala dacă specifică, şi care poate face boala dacă primeşte o doză infectantă diseminată de la o primeşte o doză infectantă diseminată de la o sursă de agent patogen.sursă de agent patogen.• Răspunsul imunRăspunsul imun reprezintă totalitatea reprezintă totalitatea

modificărilor apărute la nivelul sistemului modificărilor apărute la nivelul sistemului imunitar, în urma contactului dintre organism imunitar, în urma contactului dintre organism şi antigen. Modificările survenite sunt şi antigen. Modificările survenite sunt orientate către neuralizarea şi/sau eliminarea orientate către neuralizarea şi/sau eliminarea antigenului respectiv prin producerea de antigenului respectiv prin producerea de anticorpi şi/sau prin acţiunea unor celule anticorpi şi/sau prin acţiunea unor celule specializate.specializate.

AdjuvanţiiAdjuvanţii sunt utilizaţi în special în cazul sunt utilizaţi în special în cazul vaccinurilor care conţin anatoxină sau antigene vaccinurilor care conţin anatoxină sau antigene incomplete şi sunt substanţe încorporate în incomplete şi sunt substanţe încorporate în vaccin cu scopul de a creşte capacitatea vaccin cu scopul de a creşte capacitatea imunogenă a antigenului vaccinal. Prin folosirea imunogenă a antigenului vaccinal. Prin folosirea substanţelor adjuvante se realizează o reducere a substanţelor adjuvante se realizează o reducere a cantităţii de antigen folosit, dar se obţine un cantităţii de antigen folosit, dar se obţine un nivel crescut de anticorpi.nivel crescut de anticorpi.

AnatoxinaAnatoxina reprezintă o exotoxină bacteriană, reprezintă o exotoxină bacteriană, parţial detoxifiată prin diferite procedee, dar parţial detoxifiată prin diferite procedee, dar care îşi păstrează imunogenitatea. Anatoxina care îşi păstrează imunogenitatea. Anatoxina nativă, obţinută direct după detoxifiere, este nativă, obţinută direct după detoxifiere, este înlocuită cu anatoxină purificată şi absorbită pe înlocuită cu anatoxină purificată şi absorbită pe adjuvanţi imunologici (fosfatul şi sulfatul de adjuvanţi imunologici (fosfatul şi sulfatul de aluminiu).aluminiu).

PrezervanţiiPrezervanţii sunt substanţe care reduc riscul sunt substanţe care reduc riscul contaminării, în special când vaccinul este contaminării, în special când vaccinul este condiţionat în flacoane multi-doză.condiţionat în flacoane multi-doză.

AntibioticeleAntibioticele sunt utilizate în cazul vaccinurilor sunt utilizate în cazul vaccinurilor virale pentru a împiedica multiplicarea bacteriană. virale pentru a împiedica multiplicarea bacteriană. Sunt mai des folosite kanamicina şi neomicina.Sunt mai des folosite kanamicina şi neomicina.

StabilizatoriiStabilizatorii se folosesc pentru a mări rezis-tenţa se folosesc pentru a mări rezis-tenţa antigenului la temperaturi crescute (clorura de antigenului la temperaturi crescute (clorura de magneziu şi sucroza - VPO).magneziu şi sucroza - VPO).

Indicatorii de culoareIndicatorii de culoare (fenolul – VPO) ajută la (fenolul – VPO) ajută la diferenţierea tipurilor de vaccin.diferenţierea tipurilor de vaccin.

Substanţele rezultate din procesul de fabricaţie Substanţele rezultate din procesul de fabricaţie (drojdia de bere, tiomersolul – vacc. Hep. B; (drojdia de bere, tiomersolul – vacc. Hep. B; proteine din ou – vacc. gripal) e bine să fie proteine din ou – vacc. gripal) e bine să fie cunoscute pentru prevenirea reacţiilor adverse.cunoscute pentru prevenirea reacţiilor adverse.

Clasificarea vaccinurilorClasificarea vaccinurilor În funcţie de natura antigenului şi a În funcţie de natura antigenului şi a modalităţii de preparare: modalităţii de preparare: * vaccinuri corpusculare vii atenuate sau * vaccinuri corpusculare vii atenuate sau supraatenuate;supraatenuate;* vaccinuri corpusculare inactivate;* vaccinuri corpusculare inactivate;* anatoxine bacteriene;* anatoxine bacteriene;* vaccinuri subunitare, antigenice;* vaccinuri subunitare, antigenice;* vaccinuri antiidiotip;* vaccinuri antiidiotip;* vaccinuri conţinând mutante apatogene * vaccinuri conţinând mutante apatogene stabile;stabile;* vaccinuri ADN.* vaccinuri ADN.

Vacccinurile corpusculare vii Vacccinurile corpusculare vii atenuate sau supraatenuateatenuate sau supraatenuate

Conţin microorganisme întregi cu virulenţă Conţin microorganisme întregi cu virulenţă scăzută prin pasaje succesive pe medii de scăzută prin pasaje succesive pe medii de cultură.cultură.

Prin cultivarea pe medii noi mai puţin Prin cultivarea pe medii noi mai puţin favorabile, se obţine atenuarea virulenţei, favorabile, se obţine atenuarea virulenţei, fără a modifica componenta imunogenăfără a modifica componenta imunogenă..

Pot fi vaccinuri: Pot fi vaccinuri: bacterienebacteriene sau sau viralevirale..

Vaccinuri bacteriene: BCG; antidizenteric.Vaccinuri bacteriene: BCG; antidizenteric. Vaccinuri virale: polio-oral, rujeolic, rabic, Vaccinuri virale: polio-oral, rujeolic, rabic,

urlian, varicelos şi amaril.urlian, varicelos şi amaril. Avantaje: - imunogenitate foarte bună; Avantaje: - imunogenitate foarte bună; - protecţie persistentă.- protecţie persistentă. Dezavantaje: - posibilă reversie a virulenţei;Dezavantaje: - posibilă reversie a virulenţei; - condiţii speciale de păstrare şi - condiţii speciale de păstrare şi

manipulare. manipulare. De regulă, o singură doză de vaccin De regulă, o singură doză de vaccin

administrată la vârsta recomandată asigură administrată la vârsta recomandată asigură imunitate pentru 90-95% dintre persoanele imunitate pentru 90-95% dintre persoanele vaccinate în maxim 2 săptămânivaccinate în maxim 2 săptămâni. .

Vaccinurile corpusculare inactivateVaccinurile corpusculare inactivate

Conţin microorganisme inactivate prin diverse Conţin microorganisme inactivate prin diverse procedee fizice şi / sau chimice.procedee fizice şi / sau chimice.

Pt fi: vaccinuri corpusculare bacteriene: Pt fi: vaccinuri corpusculare bacteriene: holericholeric

Vaccinuri corpusculare virale: polio, rabic, Vaccinuri corpusculare virale: polio, rabic, hepatita A. hepatita A.

Avantaje: sunt vaccinuri sigure, nu produc Avantaje: sunt vaccinuri sigure, nu produc boală sau infecţie se păstrează şi se boală sau infecţie se păstrează şi se manipulează uşor.manipulează uşor.

Dezavantaje: necesită doze repetate pentru a Dezavantaje: necesită doze repetate pentru a obţine un răspunsimun adecvat.obţine un răspunsimun adecvat.

Anatoxinele bacterieneAnatoxinele bacteriene Vaccinurile conţinând anatoxină bacteriană Vaccinurile conţinând anatoxină bacteriană

sunt folosite în profilaxia bolilor în care toxina sunt folosite în profilaxia bolilor în care toxina bacteriană deţine rolul principal în patogeneza bacteriană deţine rolul principal în patogeneza bolii ( tetanos, difterie).bolii ( tetanos, difterie).

Anatoxinele se obţin din exotoxinele Anatoxinele se obţin din exotoxinele microorganismelor prin tratare cu căldură şi microorganismelor prin tratare cu căldură şi formol ( anatoxină nativă).formol ( anatoxină nativă).

Anatoxina nativă este înlocuită cu anatoxina Anatoxina nativă este înlocuită cu anatoxina purificată şi absorbită care are avantajul unei purificată şi absorbită care are avantajul unei imunogenităţi crescute prin favorizarea imunogenităţi crescute prin favorizarea absorbţiei lente şi stimulării prelungite a absorbţiei lente şi stimulării prelungite a sistemului imun.sistemului imun.

Vaccinurile subunitareVaccinurile subunitare Conţin antigeni sau fracţiuni antigenice cu rol Conţin antigeni sau fracţiuni antigenice cu rol

principal în patogeneză şi imunogenitate. principal în patogeneză şi imunogenitate. Debarasarea de componentele proteice celulare Debarasarea de componentele proteice celulare

sau acizii nucleici determină reactogenitate sau acizii nucleici determină reactogenitate scăzută. scăzută.

Vaccinurile subunitare virale: hepatita B, Vaccinurile subunitare virale: hepatita B, gripal.gripal.

Vaccinurile conţinând componente polizaha-Vaccinurile conţinând componente polizaha-ridice bacteriene: meningococic, pneumococic, ridice bacteriene: meningococic, pneumococic, hemophilus, influenzae tip B, tifoidic.hemophilus, influenzae tip B, tifoidic.

Vaccinurile antigenice s-au obţinut prin Vaccinurile antigenice s-au obţinut prin

separarea chimică a determinantului antige-separarea chimică a determinantului antige-nic din microorganismul parenteral prin: nic din microorganismul parenteral prin:

* recombinare moleculară prin biotehnologie * recombinare moleculară prin biotehnologie – vaccinul antihepatita B prin clonarea – vaccinul antihepatita B prin clonarea genelor ce codifică antigenul HBs în drojdia genelor ce codifică antigenul HBs în drojdia de bere şi sinteza acestor celule; de bere şi sinteza acestor celule;

* utilizarea de vectori vii – virusul vaccinia în * utilizarea de vectori vii – virusul vaccinia în care se insera una sau mai multe gene care care se insera una sau mai multe gene care codifică determinantul antigenic.codifică determinantul antigenic.

Vaccinurile antiidiotipVaccinurile antiidiotip Sunt formate din anticorpi faţă de imuno-Sunt formate din anticorpi faţă de imuno-

globuline specifice unui determinant globuline specifice unui determinant antigenic.antigenic.

Pot avea rol în vaccinare datorită Pot avea rol în vaccinare datorită conformaţiei lor similare cu determinantul conformaţiei lor similare cu determinantul antigenic iniţial.antigenic iniţial.

Sunt vaccinuri în curs de evaluare şi Sunt vaccinuri în curs de evaluare şi prezintă avantajul că nu conţin componente prezintă avantajul că nu conţin componente ale microorganismelor.ale microorganismelor.

Exemplu: vaccinul anti HIV 1.Exemplu: vaccinul anti HIV 1.

Vaccinurile conţinând mutante Vaccinurile conţinând mutante apatogene stabileapatogene stabile

Sunt vaccinuri noi, în curs de evaluare.Sunt vaccinuri noi, în curs de evaluare. Vor înlocui vaccinurile corpusculare vii, Vor înlocui vaccinurile corpusculare vii,

producătoare de reacţii adverse şi cu calităţi producătoare de reacţii adverse şi cu calităţi imunogene modeste. Exemplu: vaccinul imunogene modeste. Exemplu: vaccinul antitifoidic apatogen, va servi ca vehicul şi antitifoidic apatogen, va servi ca vehicul şi pentru alţi determinanţi antigenici oferind pentru alţi determinanţi antigenici oferind un răspuns imunoprotector în boli în care un răspuns imunoprotector în boli în care apărarea imună mediată celular este apărarea imună mediată celular este esenţială. esenţială.

Vaccinurile ADNVaccinurile ADN Sunt vaccinuri în studiu, care asigură Sunt vaccinuri în studiu, care asigură

stimularea imunităţii celulare prin inserarea stimularea imunităţii celulare prin inserarea unui ADN stăin în genomul celulei gazdă.unui ADN stăin în genomul celulei gazdă.

Aceste vaccinuri vor putea fi folosite în Aceste vaccinuri vor putea fi folosite în profilaxia şi tratamentul bolilor virale profilaxia şi tratamentul bolilor virale cronice (hepatita C) sau a unor boli cronice (hepatita C) sau a unor boli determinate de virusuri variabile antigenic determinate de virusuri variabile antigenic

( HIV si gripă).( HIV si gripă).

Clasificarea vaccinurilor după Clasificarea vaccinurilor după numărul de componente antigenicenumărul de componente antigenice

Monovaccinurile conţin antigen provenind Monovaccinurile conţin antigen provenind de la o singură specie microbiană: de la o singură specie microbiană:

* monovalente – conţin o singură componentă * monovalente – conţin o singură componentă ( rujeolic );( rujeolic );

* polivalente – conţin mai multe componente * polivalente – conţin mai multe componente ale aceleiaşi specii ( polio oral – 3 tipuri ale aceleiaşi specii ( polio oral – 3 tipuri antigenice ale virusului poliomielitic; gripal)antigenice ale virusului poliomielitic; gripal)

Vaccinuri asociate sau combinateVaccinuri asociate sau combinate: : conţin conţin

amestecuri antigenice. amestecuri antigenice. În funcţie de numărul combinaţiilor În funcţie de numărul combinaţiilor

antigenice acestea pot fi: antigenice acestea pot fi:

* bivalente - DT; dT; RR; Hep A – Hep B; * bivalente - DT; dT; RR; Hep A – Hep B;

* trivalente – DTP; ROR; * trivalente – DTP; ROR;

* tetravalente: DTP – VPI; DTP – Hep B;* tetravalente: DTP – VPI; DTP – Hep B;

* polivalente: DTP – VPI – Hib;* polivalente: DTP – VPI – Hib;

* hexavalente: DTP – VPI – Hib – Hep B* hexavalente: DTP – VPI – Hib – Hep B

Mecanismul de acţiune al Mecanismul de acţiune al vaccinurilor vaccinurilor

Administarea vaccinurilor determină Administarea vaccinurilor determină producerea de anticorpi după o perioadă de producerea de anticorpi după o perioadă de latenţă.latenţă.

La o nouă administrare a aceluiaşi antigen, La o nouă administrare a aceluiaşi antigen, răspunsul este mai rapid şi mai intens.ârăspunsul este mai rapid şi mai intens.â

Răspunsul imun depinde de: Răspunsul imun depinde de: * cantitatea de anticorpi produsă;* cantitatea de anticorpi produsă;* caliatea anticorpilor. * caliatea anticorpilor.

Schema de vaccinareSchema de vaccinare Reprezintă rezultatul aplicării multiplelor Reprezintă rezultatul aplicării multiplelor

cunoştinţe fundamentale de imunologie.cunoştinţe fundamentale de imunologie. Este rezultatul studiilor clinice şi a experienţei Este rezultatul studiilor clinice şi a experienţei

acumulate după introducerea vaccinărilor.acumulate după introducerea vaccinărilor. Prin schemă se înţelege: Prin schemă se înţelege: * modul de administrare;* modul de administrare;* calea de administrare;* calea de administrare;* numărul şi mărimea dozelor; * numărul şi mărimea dozelor; * ritmul inoculărilor;* ritmul inoculărilor;* intervalul dintre doze.* intervalul dintre doze.

Modul de administrareModul de administrare

Reflectă cele două etape prin care se Reflectă cele două etape prin care se realizează procesul natural de imunizare: realizează procesul natural de imunizare:

* primoinfecţia;* primoinfecţia;

* reinfecţiile oculte, inaparente – ce au loc la * reinfecţiile oculte, inaparente – ce au loc la întâlnirile ulterioare ale unui organism cu întâlnirile ulterioare ale unui organism cu acelaşi agent patogen.acelaşi agent patogen.

Acestor etape le corespund: primovaccinarea Acestor etape le corespund: primovaccinarea şi respectiv rapelurile. şi respectiv rapelurile.

Primovaccinarea imită primoinfecţia, iar pe Primovaccinarea imită primoinfecţia, iar pe plan imunologic se traduce printr-un plan imunologic se traduce printr-un răspuns imun primar.răspuns imun primar.

Revaccinarea sau rapelurile reprezintă Revaccinarea sau rapelurile reprezintă administrarea unui vaccin la un anumit administrarea unui vaccin la un anumit interval de la primovaccinare. Reproduce interval de la primovaccinare. Reproduce infecţiile oculte ulterioare ale procesului infecţiile oculte ulterioare ale procesului natural de imunizare, iar imunologic se natural de imunizare, iar imunologic se traduce prin răspuns imun de tip secundar.traduce prin răspuns imun de tip secundar.

Răspunsul imun primarRăspunsul imun primar Apare după prima administrare şi are trei etape: Apare după prima administrare şi are trei etape: * perioada de latenţă ( intre 24 de ore-2 săpămâni), * perioada de latenţă ( intre 24 de ore-2 săpămâni),

cuprinde perioada de la administrarea vaccinului cuprinde perioada de la administrarea vaccinului până la apariţia primilor anticorpi;până la apariţia primilor anticorpi;

* perioada de ascensiuneatinge nivelul maxim în decurs * perioada de ascensiuneatinge nivelul maxim în decurs de 4zile până la 4 săptămânide 4zile până la 4 săptămâni

* perioada de declin, când cantitatea de anticorpi începe * perioada de declin, când cantitatea de anticorpi începe să scadă, inţial rapid, apoi lent.să scadă, inţial rapid, apoi lent.

IgM au rol principal în răspunsul imunitar primarIgM au rol principal în răspunsul imunitar primar

Răspunsul imunitar secundarRăspunsul imunitar secundar

Se declanşsează la un contact nou cu Se declanşsează la un contact nou cu antigenul;antigenul;

Mecanismele imunitare răspund mai rapid;Mecanismele imunitare răspund mai rapid; Cu mai mare cantitate de anticorpi;Cu mai mare cantitate de anticorpi; Anticorpii persistă timp îndelungat;Anticorpii persistă timp îndelungat; IgG au ro principal în răspunsul imunitar IgG au ro principal în răspunsul imunitar

secundar.secundar.

Calea de administrareCalea de administrare Condiţionează în mod ditrect eficienţa Condiţionează în mod ditrect eficienţa

răspunsului imun;răspunsului imun; Calea de inoculare cea mai eficientă din punct Calea de inoculare cea mai eficientă din punct

de vedere imunologic este cea similară căii de vedere imunologic este cea similară căii naturale de pătrundere a agentului patogen în naturale de pătrundere a agentului patogen în organism, când produce îmbolnăvirea;organism, când produce îmbolnăvirea;

Poate fi: orală ( VPO, dizenteric, holeric), Poate fi: orală ( VPO, dizenteric, holeric), intradermică ( BCG), subcutanată ( rujeolic), intradermică ( BCG), subcutanată ( rujeolic), intramusculară ( VPI, HepB Hep A)intramusculară ( VPI, HepB Hep A)

Administrarea orală ( VPO), stimulează pe Administrarea orală ( VPO), stimulează pe lângă imunitatea umorală şi imunitate locală lângă imunitatea umorală şi imunitate locală intestinală, realzând protecţie faţă de reinfecţie.intestinală, realzând protecţie faţă de reinfecţie.

Administrarea intradermică, se preferă când se Administrarea intradermică, se preferă când se urmăreşte stimularea imunităţii mediată urmăreşte stimularea imunităţii mediată celular (BCG).celular (BCG).

Administrarea intramusculară, se realizează Administrarea intramusculară, se realizează când se urmăreşte stimularea imunităţii când se urmăreşte stimularea imunităţii umorale. În imunitatea umorală răsăpunsul umorale. În imunitatea umorală răsăpunsul imun este mediat de anticorpi ( limfocite B).imun este mediat de anticorpi ( limfocite B).

În cazul imunităţii umorale, răspunsul imun În cazul imunităţii umorale, răspunsul imun este de mică amploare, titrul de anticorpi scade este de mică amploare, titrul de anticorpi scade după un anumit interval, este necesară repetare după un anumit interval, este necesară repetare administrării pentru susţinerea răspunsului administrării pentru susţinerea răspunsului imun.imun.

În imunitatea celulară, răspunsul este mediat În imunitatea celulară, răspunsul este mediat de limfocitele T; administrarea preparatelor de limfocitele T; administrarea preparatelor care determină răspuns imun celular se face o care determină răspuns imun celular se face o singruă dată sau a intervale mari de timp, singruă dată sau a intervale mari de timp, memoria imunologică fiind păstrată teoretic memoria imunologică fiind păstrată teoretic toată viaţatoată viaţa

Vaccinările se organizează în baza unui Vaccinările se organizează în baza unui program susţinut de acţiuni generalizate şi program susţinut de acţiuni generalizate şi obligatorii aplicate întregii populaţii conform obligatorii aplicate întregii populaţii conform calendarului de vaccinări stabilit anual prin calendarului de vaccinări stabilit anual prin ordin M.S., care stabileşte eşalonarea ordin M.S., care stabileşte eşalonarea vaccinărilor obligatorii în decursul unui an vaccinărilor obligatorii în decursul unui an calendaristic şi pe toată viaţa. calendaristic şi pe toată viaţa.

În afara vaccinărilor stabilite de calendarul de În afara vaccinărilor stabilite de calendarul de vaccnări există şi vaccinări care se aplică în vaccnări există şi vaccinări care se aplică în condiţii de risc epidemiologic sau pe risc condiţii de risc epidemiologic sau pe risc individual crescut. individual crescut.

Intervalul minim recomandat între Intervalul minim recomandat între dozedoze

Două sau mai multe vaccinuri inactivate: Două sau mai multe vaccinuri inactivate: * nici unul * nici unul * pot fi administrate simultan sau la orice interval * pot fi administrate simultan sau la orice interval

între doze;între doze; Vaccin viu şi vaccin inactivat:Vaccin viu şi vaccin inactivat:* nici unul* nici unul* pot fi administrate simultan sau la orice interval * pot fi administrate simultan sau la orice interval

între doze;între doze; Două sau mai multe vaccinuri vii administrate Două sau mai multe vaccinuri vii administrate

parenteral: parenteral: * 4 săptamâni dacă nu sunt administrate simultan.* 4 săptamâni dacă nu sunt administrate simultan.

Contraindicaţii adevărateContraindicaţii adevărate Antecedente anafilactice;Antecedente anafilactice; Boli acute cu evoluţie clinică moderată sau Boli acute cu evoluţie clinică moderată sau

severă;severă; Tratamente imunosupresive, chimio şi/sau Tratamente imunosupresive, chimio şi/sau

radioterapie, corticoterapia ( 2 mg/kg sau peste radioterapie, corticoterapia ( 2 mg/kg sau peste 20 mg/zi timp de 2 săptămâni = amână 20 mg/zi timp de 2 săptămâni = amână vaccinarea 3 luni.vaccinarea 3 luni.

Encefalopatia dezvoltată în primele 7 zile după Encefalopatia dezvoltată în primele 7 zile după administrarea DTP, contraindică administrarea DTP, contraindică administrarea componentei pertussis.administrarea componentei pertussis.

Precauţiuni la vaccinarePrecauţiuni la vaccinare Hiperpirexie ( 40,5) în primele 48 de ore;Hiperpirexie ( 40,5) în primele 48 de ore; Colaps sau şoc în primele 48 de ore;Colaps sau şoc în primele 48 de ore; Plâns necontrolat peste 3 ore în primele 48 de Plâns necontrolat peste 3 ore în primele 48 de

ore;ore; Convulsii febrile sau afebrile în primele 3 zile; Convulsii febrile sau afebrile în primele 3 zile; Status hipoton areactiv în primele 48 de ore;Status hipoton areactiv în primele 48 de ore; Vaccinul antirujeolicnu se administrează la copii Vaccinul antirujeolicnu se administrează la copii

cu reacţie anafilactică la ou şi se administrează cu reacţie anafilactică la ou şi se administrează cu precauşie la persoanele care au primit cu precauşie la persoanele care au primit imunoglobuline recente.imunoglobuline recente.

VPO nu se administrează la copiii VPO nu se administrează la copiii imunosupresaţi. imunosupresaţi.

False contraindicaţiiFalse contraindicaţii Reacţii locale uşoare sau moderate ( eritem, Reacţii locale uşoare sau moderate ( eritem,

tumefacţie, diaree);tumefacţie, diaree); Boli acute cu evoluţie cinică uşoară cu sau fără febră;Boli acute cu evoluţie cinică uşoară cu sau fără febră; Tratament curent antimicrobian. Tratament curent antimicrobian. Convalescenţă boli acute;Convalescenţă boli acute; Născut înainte de termen;Născut înainte de termen; Expunere recentă la o boală infecţioasă;Expunere recentă la o boală infecţioasă; Alergie la penicilină sau alte alergii nespecifice sau Alergie la penicilină sau alte alergii nespecifice sau

antecedente familiale alergice;antecedente familiale alergice; Febra sub 40,5.Febra sub 40,5.

Înregistrarea vaccnărilorÎnregistrarea vaccnărilor Evidenţa imunizării se ţine individual în fişa Evidenţa imunizării se ţine individual în fişa

medicală;medicală; Înregistrarea în registrul de vaccinări şi revaccinări;Înregistrarea în registrul de vaccinări şi revaccinări; Raportarea se face conform sistemului informaţional Raportarea se face conform sistemului informaţional

sanitar;sanitar; În carnetul de vaccnări se consemnează eventualele În carnetul de vaccnări se consemnează eventualele

reacţii adverse postvaccinale;reacţii adverse postvaccinale; Lunar se raportează la A.J.S.P numărul de copii Lunar se raportează la A.J.S.P numărul de copii

vaccinţi pe tipuri de vaccin şi reacţii adverse vaccinţi pe tipuri de vaccin şi reacţii adverse înregistrateînregistrate

Eficienţa vaccinărilorEficienţa vaccinărilor Depinde de:Depinde de:* natura, calitatea antigenului utilizat, calea de * natura, calitatea antigenului utilizat, calea de

administrare, doza de antigen utilizat, modul de administrare, doza de antigen utilizat, modul de administrare al vaccinului;administrare al vaccinului;

* particularităţile imunologice ale persoanelor vaccinate * particularităţile imunologice ale persoanelor vaccinate legate de vârstă, nutriţie, stress, infecţii şi deficite legate de vârstă, nutriţie, stress, infecţii şi deficite imunitare congenitale sau câştigate;imunitare congenitale sau câştigate;

* competenţa celui care efectuează vaccinarea * competenţa celui care efectuează vaccinarea

Eficienţă si grad de utilizareEficienţă si grad de utilizare Vaccinuri de largă utilizare, principala măsură Vaccinuri de largă utilizare, principala măsură

de prevenire a bolii ( polio, difteric, tetanic, de prevenire a bolii ( polio, difteric, tetanic, rujeolic);rujeolic);

Vaccinuri de importanţă crescută în profilaxia Vaccinuri de importanţă crescută în profilaxia unor boli ( BCG, gripal);unor boli ( BCG, gripal);

Vaccinuri cu importanţă regională sau pentru Vaccinuri cu importanţă regională sau pentru grupe populaţionale cu risc ( profesional, grupe populaţionale cu risc ( profesional, individual, călatorii);individual, călatorii);

Vaccinuri în curs de evaluare ( anti HIV, Vaccinuri în curs de evaluare ( anti HIV, anticitomegalic, antimalaric)anticitomegalic, antimalaric)

Eficienţa acţiunilor de vaccinareEficienţa acţiunilor de vaccinare

Se veridică prin:Se veridică prin:* criteriul epidemiologic, care studiază * criteriul epidemiologic, care studiază

morbiditatea multianuală, urmăreşte morbiditatea multianuală, urmăreşte scăderea incidenţei şi gravităţii bolii, scăderea incidenţei şi gravităţii bolii, pierderea caracterul sezonier la cei vaccinaţi pierderea caracterul sezonier la cei vaccinaţi faţă de cei nevaccinaţi. Uneori se urmăreşte şi faţă de cei nevaccinaţi. Uneori se urmăreşte şi excluderea circulaţiei agentului infecţios excluderea circulaţiei agentului infecţios sălbatic ( polio).sălbatic ( polio).

criteriul imunologic, care necesită:criteriul imunologic, care necesită:

* titrarea anticorpilor specifici la cei vaccinaţi, cu * titrarea anticorpilor specifici la cei vaccinaţi, cu stabilirea frecvenţei seroconversiei şi a stabilirea frecvenţei seroconversiei şi a nivelului mediu atins de titrul anticorpi, nivelului mediu atins de titrul anticorpi, sondajele serologice reprezentând metoda de sondajele serologice reprezentând metoda de supraveghere metodologică;supraveghere metodologică;

* testarea stării de alergie postvaccinală ( PPD);* testarea stării de alergie postvaccinală ( PPD);

* urmărirea reacţiilor postvaccinale la cei * urmărirea reacţiilor postvaccinale la cei vaccinaţi ( cicatricea după BCG).vaccinaţi ( cicatricea după BCG).

Reacţii adverse postvaccinaleReacţii adverse postvaccinale Administrarea de vaccin poate fi urmată de Administrarea de vaccin poate fi urmată de

apariţia unor reacţii postvaccinale;apariţia unor reacţii postvaccinale; Reactiile pot fi locale sau sistemice;Reactiile pot fi locale sau sistemice; Pot fi determinate de vaccin, de erori în modul Pot fi determinate de vaccin, de erori în modul

de administrare, sau alte cauze fără nici o de administrare, sau alte cauze fără nici o cauză cu vaccinarea; cauză cu vaccinarea;

Supreavegherea reacţiilor posatvaccinale, este Supreavegherea reacţiilor posatvaccinale, este activitate componentă a Programului Naţional activitate componentă a Programului Naţional de Imunizăride Imunizări

Orice reacţie postvaccinală, trebuie Orice reacţie postvaccinală, trebuie consemnată în documentele medicale.consemnată în documentele medicale.

Reacţii adverse indezirabileReacţii adverse indezirabile

Limfadenita după administrarea BCG; Limfadenita după administrarea BCG; Abccesele apărute la locul injectării Abccesele apărute la locul injectării

vaccinului;vaccinului; Cazuri de deces legate de vaccinare;Cazuri de deces legate de vaccinare; Cazuri de spitalizare legate de vaccinare;Cazuri de spitalizare legate de vaccinare; Alte cauze severe sau neobişnuite cu debut în Alte cauze severe sau neobişnuite cu debut în

primele 30 de zile după vaccinare.primele 30 de zile după vaccinare.

Alte reacţii adverseAlte reacţii adverse Eritem sau/şi tumefacţie la locul injectării care Eritem sau/şi tumefacţie la locul injectării care

durează peste trei zile sau necesită spitalizare;durează peste trei zile sau necesită spitalizare; Paralizia flască cu debut la 4-30 de zile după Paralizia flască cu debut la 4-30 de zile după

administrarea vaccinului poliooral;administrarea vaccinului poliooral; Sindromul Guillain – Barre ( paralizie flască Sindromul Guillain – Barre ( paralizie flască

simetrică, rapid progresivă, ascendentă, fără febră la simetrică, rapid progresivă, ascendentă, fără febră la debut, însoţită de pierderea sensibilităţii, LCR, relevă debut, însoţită de pierderea sensibilităţii, LCR, relevă disociaţia albumino-citologică);disociaţia albumino-citologică);

Encefalopatia cu debut în prime 72 de ore de la Encefalopatia cu debut în prime 72 de ore de la vaccinare;vaccinare;

Encefalita apărută la 1-4 săptămâni de la imunizare;Encefalita apărută la 1-4 săptămâni de la imunizare; Meningita;Meningita; Convulsii febrile sau afebrile;Convulsii febrile sau afebrile; Şoc anafilactic,Şoc anafilactic, Artralgii persistente ( peste 10 zile) sau pasagere ( sub Artralgii persistente ( peste 10 zile) sau pasagere ( sub

10 zile)10 zile) Febră înaltă;Febră înaltă; Colaps;Colaps; Plâns persistent;Plâns persistent; Speticemie;Speticemie; Şoc toxico-septic cu debut la câteva ore de la Şoc toxico-septic cu debut la câteva ore de la

imunizare;imunizare; Alte reacţii grave apărute în mai puţin de o lună.Alte reacţii grave apărute în mai puţin de o lună.

Encefalita apărută la 1-4 săptămâni de la Encefalita apărută la 1-4 săptămâni de la imunizare;imunizare;

Meningita;Meningita; Convulsii febrile sau afebrile;Convulsii febrile sau afebrile; Şoc anafilactic,Şoc anafilactic, Artralgii persistente ( peste 10 zile) sau Artralgii persistente ( peste 10 zile) sau

pasagere ( sub 10 zile)pasagere ( sub 10 zile) Febră înaltă;Febră înaltă; Colaps;Colaps; Plâns persistent;Plâns persistent; Speticemie;Speticemie; Şoc toxico-septic cu debut la câteva ore de la Şoc toxico-septic cu debut la câteva ore de la

imunizare;imunizare; Alte reacţii grave apărute în mai puţin de o Alte reacţii grave apărute în mai puţin de o

lună.lună.