Imunitati Si Privilegii

7/23/2019 Imunitati Si Privilegii

http://slidepdf.com/reader/full/imunitati-si-privilegii 1/23

Imunităţile şi privilegiile privindposturile consulare şi cele diplomatice

1.Istoric şi noţiuni introductive

Imunităţile şi privilegiile consulare sunt de dată mai recentă decât cele diplomatice. Istoric, primele prevederi referitoare la imunităţile consulare se găsesc în convenţia încheiată în februarie1535 de către sultanul uliman al II!lea cu regele "ranţei "rancisc I, convenţie care a fost reînnoităde mai multe ori. #otrivit prevederilor acestei convenţii, care a inaugurat $regimul capitulaţiilor%, persoana consulului este inviolabilă, la fel ca şi locuinţa sa.

&eşi e'istă deosebiri între imunităţile şi privilegiile diplomatice şi imunităţile şi privilegiileconsulare, în sensul că imunităţile şi privilegiile diplomatice sunt mai largi decât cele consulare, cutoate acestea în practica unor ţări, inclusiv în practica (omâniei e'istă o anumită tendinţă deunificare a regimului diplomatic al consulilor şi al diplomaţilor, o tendinţă care are la ba)ă raţiuni deordin practic, pentru a simplifica autorităţilor locale aplicarea regimului respectiv.

Imunităţile consulare sunt, în primul rând, acele drepturi acordate unui oficiu consular şimembrilor acestuia de către statul de reşedinţă în ba)a cărora statul de reşedinţă îi e'ceptea)ă de la *urisdicţia autorităţilor sale *udiciare şi de la constrângerea e'ercitată de autorităţile saleadministrative. +le sunt dublate de o serie de inviolabilităţi care fac efective imunităţile consulare.&in această categorie fac parte inviolabilitatea sediului , a documentelor şi a funcţionarilor consularidar şi altele cum ar fi imunitatea de *urisdicţie penală, imunitatea de *urisdicţie civilă, imunitatea dea depune mărturie, etc. n esenţă, imunităţile consulare înseamnă principiul neaplicării legii statuluiîn care îşi desfăşoară activitatea oficiul consular respectiv, pentru că acesta este considerat în afaracompetenţei statului primitor. -a)a pentru această neaplicare a legii pentru oficiului consular şi a personalului său re)ultă din acordurile *uridice bilaterale încheiate între statul trimiţător şi cel primitor.

Imunitatea consulară mai înseamnă în al doilea rând, faptul că şi în ca)ul în care o lege a fostîncălcată de către un repre)entant consular sau de către oficiul consular, ea nu poate să aducă asupralui obligaţia de a suporta anumite sancţiuni.

#rivilegiile consulare sunt acele avanta*e sau înlesniri *uridice pe care statul de reşedinţă leacordă unui oficiu consular sau personalului acestuia şi care creea)ă un tratament diferit pe careaceşti oficiali îl au în e'ercitarea atribuţiilor lor dar şi în viaţa lor personală. &in această categoriefac parte scutirile de ta'e şi impo)ite, scutirea de ta'e vamale, dreptul de a folosi mi*loace decomunicare speciale, etc.ceste privilegii, facilităţi şi prerogative pe care le au oficiile consulare sunt acele privilegiinecesare oficiilor consulare şi personalului consular pentru a!şi îndeplini funcţiile, obligaţiile lor şi

în consecinţă, ei sunt beneficiarii unui regim special faţă de cel pe care îl au cetăţenii din statul încare ei îşi desfăşoară activitatea.#rivilegiile şi facilităţile sunt legate de anumite avanta*e speciale pe care le au oficiile

consulare şi se referă la/ dreptul de comunicare cifrată, libertatea de mişcare a personalului consular şi alte asemenea privilegii care a*ută la desfăşurarea activităţii respective. n plus, e'istă şi o serie defacilităţi care se referă la obligaţia tuturor statelor de a veni în spri*inul oficiilor consulare prinacordarea de sedii, de locuinţe pentru personalul consular, facilităţi care pot şi ele contribui la bunadesfăşurare a activităţii consulare.

1



n ceea ce priveşte prerogativele oficiilor consulare, putem spune că cea mai importantă prerogativă este dreptul lor de a percepe pe teritoriul altui stat ta'e consulare 0se aplică această prerogativă şi în ca)ul întocmirii actelor de stare civilă, ta'e care nu sunt supuse impo)itării.n practică, fundamentul facilităţilor, privilegiilor şi imunităţilor consulare este repre)entat de prevederile 2onvenţiei de la iena din 143 cu privire la relaţiile consulare, convenţie care dedicăun capitol special 0capitolul II şi un număr semnificativ de articole acestor probleme. #e lângă

prevederile din această convenţie care sunt aplicate de ma*oritatea statelor, inclusiv de (omânia, adoua ba)ă importantă pentru imunităţile şi privilegiile consulare o repre)intă acordurile bilateralecare se încheie pentru deschiderea unui oficiu consular deoarece acestea prevăd şi imunităţile, privilegiile pe care cele două state şi le acordă pe o ba)ă de reciprocitate, inspirate din 2onvenţia dela iena.

2.Enumerarea imunităţilor şi privilegiilor potrivit Convenţiei de la Viena din1963

Imunităţile şi privilegiile consulare sunt acele drepturi, înlesniri şi facilităţi acordate unui post consular şi membrilor acestuia de către statul de reşedinţă în scopul asigurării îndeplinirii

eficiente a funcţiilor lor. &umitru 6a)ilu menţionea)ă, citându!l pe 7.8. 8ac9:ort, că pentru a!şi putea îndeplini atribuţiile, consulii şi ceilalţi membri ai ;ficiului consular se bucură de facilităţi, privilegii şi imunităţi, care $constituie statutul lor consular%.#otrivit prevederilor convenţiei de la iena cu privire la relaţiile consulare din 143, imunităţile şi privilegiile consulare pot fi clasificate în trei grupuri de norme *uridice şi anume/

aînlesniri, privilegii şi imunităţi privind postul consular < art. =>!34? bfacilităţi, privilegii şi imunităţi privind funcţionarii consulari de carieră şi ceilalţi membri ai postului consular < art. @A!5B?cfacilităţile , privilegiile şi imunităţile aplicabile funcţionarilor consulari onorifici şi posturilor consulare conduse de ei < art. 5>!>.

n literatura de specialitate este dată clasificarea şi specificare imunităţilor,inviolabilităţilor, privilegiilor, drepturilor şi facilităţilor consulare.

6embrii personalului oficiilor consulare au un statut internaţional special, fiind e'ceptaţi dela *urisdicţia statelor în conformitate cu dispo)iţiile convenţiei consulare din 143. &eşi beneficia)ăde un statut special recunoscut de state pentru a le facilita e'ercitarea funcţiilor lor, ei trebuie sărespecte permanent legile şi ordinea de drept din statele respective.7eneric, prin sintagma $imunităţi consulare% trebuie să înţelegem, potrivit teoriei şi practiciidreptului internaţional $tratamentul pe care dreptul internaţional îl prevede, pentru a fi acordat,

oficiilor consulare ale statelor străine şi personalului lor în scopul ca acestea să!şi poată îndeplinifuncţiile ce le revin%.2onvenţia de la iena din 143, privind codificarea relaţiilor consulare, i)vor de drept

internaţional ce constituie dreptul comun în materia dreptului consular, a re)ervat întreg2apitolul II materiei înlesnirilor, privilegiilor şi imunităţilor privind posturile consulare, funcţionariiconsulari de carieră şi alţi membri ai unui post consular. (eglementarea acestor probleme s!a reali)atîn două secţiuni distincte/ prima este afectată înlesnirilor, privilegiilor şi imunităţilor ce se acordă postului consular 0art. =>.34, cea de!a doua secţiune cuprinde prevederi referitoare la

=



facilităţile, privilegiile şi imunităţile privind funcţionarii consulari de carieră şi ceilalţi membri ai postului consular 0art. @A!5B.

3. Imunităţile diplomatice

2onvenţia de la iena din 141 stabileşte o sumă de reguli care acordă un statut *uridic

specific atât misiunii diplomatice, cât şi personalului misiunii, cu preci)area că în practica statelor sunt aplicabile şi alte reguli, în funcţie de particularităţile concrete ale imunităţile diplomaticerepre)intă tratamentul pe care statul acreditar îl acordă misiunilor diplomatice şi personaluluiacestora, e'primat prin e'ceptarea de la *urisdicţia penală şi civilă a acestui stat.unt prevă)ute şi enumerate în conţinutul articolelor =4!34 din 2onvenţia de la iena. cesteimunităţile şi privilegiile recunoscute membrilor misiunilor diplomatice, care au ca obiect să permităe'ercitarea funcţiilor lor fără ca autorităţile locale să poată să le aducă îngrădiri. rticolul @1 din2onvenţia de la iena prevede în contrapartidă, obligaţii faţă de statul acreditar. 6embrii misiunilor diplomatice au datoria de a respecta legile şi reglementările statului acreditar şi de a nu se amestecaîn treburile sale interne, iar localurile misiunilor nu trebuie utili)ate în scopuri incompatibile curegulile şi obligaţiile activităţii diplomatice.

&e asemenea, în conformitate cu conţinutul articolului @= al convenţiei, agenţii diplomatici nutrebuie să e'ercite profesii sau alte activităţi remunerate în vederea obţinerii unui câştig personal peteritoriul statului acreditar.&e asemenea, statul acreditar are obligaţii precise stabilite de 2onvenţia de la iena prin articolele=5!=B. #otrivit acestor reglementări el trebuie să acorde misiunii toate facilităţile pentru îndeplinireafuncţiunilor sale. +l trebuie, în mod special, să asigure membrilor misiunii toată libertatea dedeplasare şi de circulaţie. ; re)ervă e'istă totuşi pentru )onele unde accesul este reglementat sauinter)is din raţiuni de securitate naţională. rticolul @B al 2onvenţiei prevede interdicţia unor măsuridiscriminatorii între state. +l admite totuşi ca nediscriminatoriu dreptul statului acreditar de a aplicarestrictiv o dispo)iţie determinată, pentru că ea este în acelaşi mod aplicată misiunii sale de statulacreditant, ca şi practica urmată de unele state de a se face beneficiarele, prim cutumă sau pe cale de

acord, ale unui tratament reciproc mai favorabil decât îl cer dispo)iţiile convenţiei. n fine, statulacreditar trebuie să asigure securitatea localurilor misiunii, să evite ca liniştea acesteia să fietulburată sau să!i fie afectată demnitatea.

(egulile privind privilegiile şi imunităţile sunt preci)ate în mod detaliat de către 2onvenţiade la iena, făcându!se, o distincţie între diversele categorii de personal al misiunilor diplomatice0diplomaţi, personal tehnicoadministrativ şi de serviciu. n conformitate cu art. 1B din convenţieaceste imunităţi sunt recunoscute diplomaţilor şi familiilor lor, dar şi personalului administrativ şi deserviciu.

#ersonalul organi)aţiilor internaţionale beneficia)ă, de asemenea, de imunităţi acordate prin

convenţiile aplicabile acestor organi)aţii. 0;.C.D., 2onsiliul +uropei, 2omunităţile europene etc..rticolele =4!@1 din 2onvenţie fac referire la dispo)iţiile privind imunităţile diplomatice.Imunităţile diplomatice sunt concreti)ate în trei categorii/

a Imunitatea de *urisdicţie? b Inviolabilităţile?c +'ceptarea de la obligaţia de a depune ca martor.

Imunitatea de *urisdicţie, adică scoaterea de sub acţiunea legii penale sau civile a statuluiacreditar a misiunii diplomatice, personalului misiunii şi a membrilor lor de familie.

3



6isiunea diplomatică se bucură de imunitate de *urisdicţie civilă şi administrativă, pentru cănu se poate pune problema răspunderii penale a unei persoane morale 0*uridice. genţii diplomaticise bucură de imunitate absolută de *urisdicţie penală şi de imunitate de *urisdicţie civilă, cu e'cepţiaacţiunilor imobiliare când proprietatea este cu titlu privat, acţiunilor referitoare la succesiune,acţiunilor privind activitatea profesională sau comercială privată a agentului şi faţă de nici o cererereconvenţională direct legată de cererea principală când agentul diplomatic însuşi înaintea)ă o

acţiune civilă 0pentru a asigura egalitatea părţilor în proces. &e asemenea, agenţii diplomatici se bucură de imunitate de e'ecutare, dar la care se poate renunţa e'pres. Imunitatea de *urisdicţie aunui agent diplomatic în statul acreditar nu poate scuti pe acest agent de *urisdicţia statuluiacreditant. #rin urmare, agentul diplomatic nu este scos de sub *urisdicţie totală, ci numai de sub *urisdicţia statului acreditar. Eotuşi, statul acreditant poate renunţa la imunitatea de *urisdicţie aagenţilor diplomatici, dar ea trebuie să fie e'presă. renunţarea la imunitatea de *urisdicţie pentru oacţiune civilă sau administrativă nu determină automat şi înlăturarea imunităţii privind e'ecutareahotărârilor, pentru aceasta fiind necesară o renunţare deosebită.

Privilegiul inviolailităţii

fi inviolabil înseamnă a fi intangibil/ *urământul este inviolabil, ca şi secretul. nconformitate cu &eclaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din = august 1B>4, este inviolabildreptul la proprietate.1

Inviolabilitatea re)ultă din protecţia prin lege sau prin sacralitate. stfel, sunt inviolabile persoaneledemnitarilor şi ale diplomaţilor, sediile lor.6isiunile diplomatice sunt privilegiate întrucât inviolabilitatea lor este un domeniu aparte alasigurării ordinii publice. tatul pe teritoriul căruia misiunile îşi desfăşoară activitatea are obligaţiasă împiedice actele violente cu impact direct asupra activităţii misiunilor diplomatice străine.

3.1.Inviolailitatea localului misiunii diplomatice

ediile în care misiunile diplomatice îşi desfăşoară activitatea beneficia)ă de inviolabilitate.(esponsabilitatea pentru asigurarea acestei inviolabilităţii este a statului pe teritoriul căruia misiuneafuncţionea)ă. #rivilegiul inviolabilităţii sediilor misiunilor diplomatice înseamnă şi că autorităţilestatului pe teritoriul căruia misiunile funcţionea)ă nu pot pătrunde în sedii fără consimţământulşefilor de misiuni şi nu pot dispune perche)iţii, rechi)iţii etc.

Inviolabilitatea localului misiunii diplomatice este o normă foarte veche de drept internaţional,considerată de unii doctrinari chiar principiu al dreptului diplomaticcest privilegiu corespunde cu obligaţia de a de)afecta localurile şi de a retrage bunurile şi arhivelefără întâr)iere ne*ustificată, obligaţia statului acreditar de a nu permite funcţionarilor săi să pătrundăşi să îndeplinească acte de autoritate în localurile misiunii, mi*loace de transport şi terenuri aleacesteia, mai puţin în ca)uri e'cepţionale, cum ar fi legitima apărare. &e preci)at că aceastăinviolabilitate operea)ă chiar şi în timp de conflict armat? localurile misiunii, mobilierul lor şicelelalte obiecte care se găsesc acolo, precum şi mi*loacele de transport ale misiunii, nu pot faceobiectul nici unei perche)iţii, rechi)iţii, sechestru sau măsuri e'ecutorii?

3.2.Inviolailitatea personală a memrului misiunii diplomatice1 &eclaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din = august 1B>4, art. 1B .#roprietatea fiind un drept

inviolabil şi sacru, nimeni nu poate fi privat de acest dreptF

@



&reptul diplomatic şi consular stabileşte pentru membrii misiunii diplomatice privilegiul inviolabilităţii personale, fără admiterea şi aplicarea căruia eficienţa funcţiilor misiunii ar fi mult diminuată sau chiar nulă. Inviolabilitatea persoanei membrului misiunii diplomatice esteconsiderată în doctrină privilegiul fundamental din care decurg toate privilegiile celelalteutorităţile statului străin au, pe de o parte, obligaţia să!i ocrotească pe membrii unei

misiuni diplomatice, împiedicând acţiunile prin care acestora le!ar fi afectată libertatea şidemnitatea. #e de altă parte, autorităţile statului care primeşte o misiune diplomatică nu pot recurge,împotriva membrilor misiunii, în nici un ca), la măsuri de constrângere precum perche)iţia,arestarea, detenţia.

n general, membrii unei misiuni diplomatice au privilegiul de a fi scutiţi de controlul baga*ului personal de către autorităţile statului străin. n dreptul diplomatic nu se preci)ea)ă dacă seadmite controlarea baga*ului personal al membrului misiunii diplomatice şi în situaţia în careacest baga* conţine, printre altele, documente ale misiunii. &reptul diplomatic tace în privinţaeventualităţii în care membrul misiunii diplomatice refu)ă să admită controlarea baga*ului său personal, în ciuda argumentelor formulate şi bănuielilor e'primate de autorităţile statului străin.n toate ca)urile în care se renunţă la aplicarea privilegiilor diplomatice, este de aşteptat castatul ale cărui autorităţi decid să întreprindă măsuri coercitive împotriva unui membru al uneimisiuni diplomatice străine să demonstre)e că persoana în privinţa căruia s!a întrerupt acordarea privilegiului inviolabilităţii este vinovată.

3.3.Inviolailitatea ar!ivelor

;perea)ă asupra tuturor documentelor diplomatice,inclusiv corespondenţa, indiferent delocul unde se află, fiind absolută. rhivele diplomatice se bucură, de asemenea, de aceeaşiinviolabilitate ca şi sediul misiunii şi reşedinţa, chiar în ca)ul ruperii relaţiilor diplomatice. &easemenea, corespondenţa diplomatică, este declarată inviolabilă .&reptul la libera circulaţie avali)elor diplomatice este recunoscut fără re)erve .Imunităţile curierilor sunt recunoscute şi sunt preci)ate în documentele pe care aceştia trebuie să le deţină, precum şi dreptul statelor şi misiunilor diplomatice de a recurge la curieri ad!hoc. tatele au dreptul de a încredinţa curierul diplomaticcomandanţilor de aeronave civile şi de a prelua, direct şi liber, de la aceştia, vali)a diplomatică.ali)ele nu pot conţine decât documente diplomatice şi obiecte destinate u)ului oficial

rticolul =4 al convenţiei de la iena garantea)ă agenţilor diplomatici respectul statului acreditar,care este dator să ia toate măsurile adecvate pentru a împiedica orice atingere ce ar putea fi adusă persoanei, libertăţii sau demnităţii lor.

Inviolabilitatea are ca scop să permită diplomatului de a!şi e'ercita, fără nici un impediment, sarcinasa de repre)entant al unei Gări străine. +a acoperă, deci, toate actele pe care le îndeplineşte pentrurepre)entarea statului trimiţător şi promovarea intereselor acestuia. cest privilegiu începe în )iua încare diplomatul a intrat pe teritoriul Gării unde a fost acreditat, dacă misiunea sa a fost anunţată. +ldurea)ă pe tot timpul misiunii sale, până când va părăsi teritoriul statului de reşedinţă.

Inviolabilitatea persistă şi în situaţia ruperii relaţiilor diplomatice şi chiar a stării de ră)boi. &acădiplomatul înlocuit se stabileşte în Gara în care şi!a e'ercitat funcţiile, el nu poate continua să beneficie)e de inviolabilitate după ce şi!a încheiat misiunea.

5



Inviolabilitatea acoperă toate persoanele care fac parte din personalul oficial sau neoficial almisiunii, sub re)erva articolului 34 paragraful = al convenţiei de la iena.2onvenţia de la iena distinge anumite categorii de personal. Heful misiunii şi personalul săudiplomatic, înţelegând şi membrii de familie ai agenţilor diplomatici 0art. 3B!1, beneficia)ă de toateimunităţile enumerate în articolele =4!3 ale convenţiei. Cumele acestor persoane figurea)ă pe listadiplomatică care este stabilită în fiecare 2apitală, de erviciul de #rotocol pe ba)a indicaţiilor

furni)ate de fiecare misiune. Imunităţi sunt, de asemenea, recunoscute şi altor membri ai misiunii,fie că este vorba de personalul administrativ şi tehnic 0art. 3B!= şi 3>!1, de personalul de serviciucare nu are naţionalitatea statului de reşedinţă 0art.=B!3şi 3>!= sau de personalul de serviciu particular al misiunii 0art. 3B!@ şi 3>!=.ceste imunităţi se e'tind asupra bunurilor personale ale diplomaţilor, reşedinţei,vehiculelor şidocumentelor acestora, corespondenţa lor trebuie să fie liberă şi inviolabilă. tatele acordă, îngeneral, automobilelor diplomaţilor plăci speciale care permit poliţiei să deosebească de ceilalţi posesori de automobile.

rticolul =B al convenţiei de la iena garantea)ă comunicarea liberă a misiunilor prin toatemi*loacele adecvate. +a condiţionea)ă totuşi instalarea de posturi emiţătoare de radio de asentimentul statului acreditar .rt. @A al convenţiei de la iena admite ca un agent diplomatic să beneficie)e de inviolabilitate când traversea)ă o Gară terţă pentru a se pre)enta sau pentru a sereîntoarce de la post < este un act de curtoa)ie din partea statelor al căror teritoriu este traversat.Inviolabilitatea agentului diplomatic îl prote*ea)ă pe acesta în toate circumstanţele. +a este de ordin public şi diplomatul nu poate renunţa la ea.2hiar dacă ar comite acte de natură să le)e)e demnitatea şefului de stat pe lângă care este acreditat,el nu poate fi supus de acest stat la măsuri care ar aduce atingere persoanei sale. cesta din urmă nueste, de altfel, lipsit de mi*loace de apărare. +l poate cere rechemarea diplomatului sau chiar să!iimpună plecarea. Inviolabilitatea prote*ea)ă pe diplomat împotriva atacurilor oricărei persoane,indiferent de unde ar proveni ele. &acă un membru al autorităţilor publice ale statului dereşedinţă, acţionând în calitate oficială, a ofensat un agent diplomatic, guvernul statului acreditar este obligat să acorde reparaţii statului ofensat. &acă sediul misiunii diplomatice sau drapelul careeste arborat fac obiectul unui atentat, guvernul statului acreditar trebuie, dacă nu şi!a îndeplinitîndatoririle de protecţie, să pre)inte scu)e şi, de la ca) la ca), să acorde reparaţiile adecvate.&acă autorul infracţiunii este o persoană particulară, statul trebuie să dispună urmărirea penală şi *udecarea acestuia. reşedinţa diplomatului nu poate constitui obiectul investigaţiilor poliţiei, *ustiţieisau oricărui alt organ administrativ, care nu au dreptul să pătrundă în imobil fără autori)aţia e'presă,după ca), a diplomatului sau a şefului misiunii.rticolul == al convenţiei de la iena garantea)ă, de asemenea, inviolabilitatea localurilor misiuniidiplomatice. e prevede în sarcina statului acreditar obligaţia specială de a lua măsurile pentru aasigura protecţia acestora. e garantea)ă nu numai localurile, ci şi mobilierul acestora, precum şimi*loacele de transport ale misiunii împotriva oricăror măsuri ale autorităţilor statului de reşedinţă.rticolul 1= permite misiunii să deschidă birouri în afara sediului numai pe ba)a consimţământuluie'pres al statului acreditar.rticolul =A permite arborarea drapelului şi emblemei statului acreditant pe localurile misiunii,reşedinţei şi pe mi*loacele de transport ale şefului misiunii. rticolul =1 prevede obligaţia pentrustatul acreditar de a facilita statului acreditant achi)iţionarea sau închirierea de localuri necesaredeschiderii misiunii şi pentru locuinţele membrilor săi.



".Imunitatea de #urisdicţie

n străinătate, membrul misiunii diplomatice se confruntă cu imprevi)ibilitatea străinătăţii,a unui alt regim politic, a unei alte ordini *uridice, a unor alte mentalităţi, a unei comunităţi cualte interese, în întregime sau măcar în parte diferite, dacă nu chiar divergente faţă de cele al statului

şi ale comunităţii proprii. n vederea diminuării nesiguranţei care învăluie acţiunea celui aflat înafara sistemelor *uridic şi *urisdicţional al statului propriu, membrul misiunii diplomatice arenevoie de protecţia constând din privilegiul imunităţii.2onvenţia de la iena, în articolul 31, defineşte imunitatea civilă şi penală a agenţilor diplomatici.diplomaţii nu pot fi chemaţi în *ustiţie decât de guvernul sau de tribunalele ţării lor. ceasta este ogaranţie indispensabilă pentru ca diplomaţii să poată promova în deplină libertate şi independenţăinteresele statului acreditant. ceastă imunitate are ca scop să retragă întreaga competenţă de lamagistraţii locali pentru a o transfera, dacă este ca)ul, la cei ai statului trimiţător. convenţia de laiena, în articolul 3>, limitea)ă imunităţile de *urisdicţie ale membrilor personalului care aunaţionalitatea statului acreditar numai la actele oficiale îndeplinite în e'ercitarea funcţiilor lor.&iplomatul are dreptul şi nu poate renunţa la imunitatea de *urisdicţie penală, întrucât nu are dreptul

de a lăsa să se aducă atingere independenţei statului pe care!l repre)intă. cest gen de imunitate esteacordată agentului diplomatic în interesul guvernului ţării sale, numai acesta din urmă poate sărenunţe la ea.

Dn agent diplomatic trebuie să respecte legislaţia ţării unde este acreditat, dar nu poate fi trasla răspundere decât de autorităţile din propria ţară. ceastă imunitate de *urisdicţie funcţionea)ăchiar dacă agentul diplomatic este vinovat de o infracţiune contra statului pe lângă care esteacreditat. 7uvernul statului acreditar poate, doar să solicite pe cale diplomatică aplicarea pedepsei prevă)ute de lege. tât timp cât agentul diplomatic străin se află pe teritoriul statului pe lângă careeste acreditat, imunitatea de *urisdicţie penală este totală.

Imunitatea de *urisdicţie confirmă şi întăreşte privilegiul inviolabilităţii. Dnele e'cepţii de la

imunitatea de *urisdicţie civilă corespund cu e'cepţiile de la privilegiul scutirii de impo)ite şita'e. &acă diplomatului i se aplică e'igenţele *urisdicţiei civile şi administrative, lui i se păstrea)ănealterate privilegiile diplomatice, îndeosebi cel al inviolabilităţii. ncă pe vremea lui lberico7entili, se aplica regula că ambasadorul este prote*at de imunitate, că el poate circula liber, că, pentru actele civile, este supus *urisdicţiei civile din locul de reşedinţă şi că nu se supune *urisdicţiei penale din locul de reşedinţă, dar poate fi eventual e'pul)at.

n 15>@, . 7entili şi alţi câţiva *urişti consultaţi de britanici cu privire la acu)aţiile0complot vi)ând detronarea şi asasinarea reginei +lisabeth I formulate la adresa ambasadoruluipaniei, 6endo)a, la ondra, au preci)at că nu se poate ca 6endo)a să fie citat în faţa unui tribunalengle) pentru că este prote*at de imunitatea de ambasador. 6endo)a a fost e'pul)at.

entimentul unui agent diplomatic cu e'perienţă profundă este că $mereu vi)ibil, diplomatul trăieştesub un clopot de sticlă < este imun 0F imunitatea înseamnă să te afli sub clopotul de sticlă alimunităţii, incasabil? cel care se fisurea)ă este diplomatul%.=

= 2;D+ &+ 6D(I+, 6aurice, J2ontribuţieK în (omain 7arL, Mcrivain! &iplomate, 2olloNue du = fOvrier=AA=, ministPre des ffaires OtrangPres, ous la direction de 6ireille acotte, 2oorganisation/ nne imon, #aris,=AA3 pag.=B!=>.

B



Imunitatea diplomatică nu înseamnă impunitate. Imunitatea nu ţinteşte răspunderea, ci competenţa *urisdicţională a autorităţilor statului străin.3

tunci când e'ercitarea funcţiilor diplomatice se împleteşte, de pildă, cu acte de imi'tiune înafacerile interne ale statului pe teritoriul căruia misiunea funcţionea)ă, nici misiunea şi nici membriiei nu răspund în faţa legii interne a acestui stat, întrucât beneficia)ă de imunitate de *urisdicţie,dar statul care a constituit misiunea diplomatică nu poate evita răspunderea în conformitate cu

prevederile dreptului internaţional.

@

&e altfel, răspunderea statului acreditant şi răspundereadiplomatului implicat nu se e'clud, sunt, de fapt, inseparabile.Eentativele de disociere fie între răspunderea statului şi aceea a diplomatului, fie între actele dereali)are a funcţiilor diplomatice şi cele private aduc, în loc de rigoare în definirea câmpului deaplicare a privilegiului imunităţii, improvi)aţii subtile prin care se poate evita răspunderea sau privilegierea. #e calea distingerii dintre activităţile oficiale şi cele private ale diplomatului sea*unge, de fapt, la înlăturarea privilegiului. #entru activitatea oficială răspunde statul şi ca urmarenu sunt motive de privilegiere a diplomatului, ci statul are nevoie de imunitate. &acă diplomatuluii s!ar acorda imunitate e'clusiv pentru o asemenea activitate, nu pentru ansamblul faptelor sale, elnu ar beneficia în realitate de nici un privilegiu.5

Imunitatea de *urisdicţie faţă de tribunalele statului acreditar nu înseamnă că diplomatulstrăin este absolvit de răspundere pentru infracţiunile pe care le!ar putea comite, dar acest stat nu!l poate aresta şi nici *udeca prin tribunalele proprii. &acă infracţiunile comise de agentul diplomaticsunt de mică importanţă, este la latitudinea guvernului statului acreditar să facă plângere pe calediplomatică.

+'ceptarea de la obligaţia de a depune ca martor în faţa instanţelor de *udecată şi în procedurile administrative. Imunitatea este absolută, dar diplomatul poate depune ca martor dacăacceptă e'pres.Dn agent diplomatic nu poate fi obligat să compară ca martor în faţa unei instanţe a statuluiacreditar. I se poate cere să!şi trimită mărturia în scris, dar dacă refu)ă, nu e'istă mi*loc de a!lconstrânge în acest sens. ;rganul de anchetă trebuie să se deplase)e la sediul misiunii diplomatice pentru a primi mărturiile.

Imunitatea de *urisdicţie penală se aplică şi personalului administrativ şi tehnic al misiunii şimembrilor lui de familie. convenţia de la iena 0art. 3= prevede că statul acreditant poate renunţa laimunitatea de *urisdicţie a membrilor familiilor agenţilor diplomatici, a membrilor personaluluiadministrativ şi tehnic al misiunilor, precum şi a familiilor lor, a membrilor personalului de serviciu,însă, convenţia preci)ea)ă că această renunţare trebuie să fie întotdeauna e'presă . #ersonalul deserviciu beneficia)ă de imunităţi numai pentru actele îndeplinite în e'ercitarea funcţiilor sale.

n art. 3B al convenţiei de la iena se preci)ea)ă că personalul de serviciu particular almembrilor misiunii care nu sunt resortisanţi ai statului acreditar, sunt scutiţi de impo)ite şi ta'e pesalarii, dar nu beneficia)ă de privilegii şi imunităţi decât în măsura admisă de acesta din urmă.Eotuşi, se prevede că acest stat va trebui să!şi e'ercite *urisdicţia sa de asemenea manieră, încât sănu împiedice în mod e'cesiv îndeplinirea funcţiilor misiunii. &acă misiunea are un agent diplomaticde naţionalitatea statului acreditar sau dacă acesta locuieşte permanent în statul respectiv, el nu beneficia)ă decât de imunitatea de *urisdicţie şi de inviolabilitate pentru actele îndeplinite îne'ercitarea funcţiunilor sale. #entru ceilalţi membri ai personalului misiunilor şi personalul de

3 C78+, Ion 6., &reptul diplomatic. (elaţiile, privilegiile şi imunităţile diplomatice, +ditura Htiinţifică şi+nciclopedică, -ucureşti, 14>@ pag.5AB!5A>.@ Idem, pag.5A.5 Idem, pag.5=3.

>



serviciu particular care se găsesc în aceleaşi raporturi faţă de statul acreditar, ei nu beneficia)ă decâtde privilegiile şi imunităţile care le sunt recunoscute de statul respectiv. nsă se preci)ea)ă că acestanu va e'ercita asupra lor *urisdicţia sa, decât de o asemenea manieră încât să nu împiedice în mode'cesiv îndeplinirea funcţiilor misiunii.n ca)ul unui accident de automobil, indiferent dacă diplomatul este conducător sau proprietar alunui autovehicul în urma căruia s!ar putea anga*a responsabilitatea civilă, trebuie avute în vedere

următoarele/ < să invoce imunităţile sale diplomatice la care el nu poate renunţa fără autori)area e'presă a statuluiacreditant? < în timpul anchetei el nu trebuie să împiedice mersul *ustiţiei, punând la dispo)iţie informaţiilecerute în legătură cu circumstanţele accidentului? < imunitatea de *urisdicţie nu permite eludarea plăţii despăgubirilor datorate victimelor accidentului.

Imunitatea de *urisdicţie în materie civilă este recunoscută diplomaţilor străini. rticolul 31al convenţiei de la iena prevede că agenţii diplomatici beneficia)ă de imunitatea de *urisdicţie înmaterie civilă şi administrativă, cu e'cepţia ca)urilor când este vorba despre/

1 o acţiune reală care se referă la un imobil particular situat pe teritoriul statului acreditar, dacăagentul diplomtic nu!l posedă în contul statului acreditant pentru reali)area scopurilor misiunii?= o acţiune privind o succesiune în care agentul diplomatic figurea)ă cu titlu particular şi nu înnumele statului acreditant?3 o acţiune privind o activitate profesională sau comercială e'ercitată de agentul diplomatic înstatul acreditar şi în afara funcţiilor sale oficiale.

n aceste ca)uri pot fi luate unele măsuri de e'ecutare faţă de diplomat, cu condiţia să nu se aducăatingere inviolabilităţii persoanei sau locuinţei sale. &iplomatul care devine reclamant în faţa uneiinstanţe locale nu mai poate invoca imunitatea de *urisdicţie în ceea ce priveşte orice cererereconvenţională legată direct de acţiunea principală. Eotuşi, renunţarea la imunitatea de *urisdicţie pentru o acţiune civilă sau administrativă nu este considerată ca implicând renunţarea la măsurile dee'ecutare a hotărârii, care nu poate fi aplicată nici asupra persoanei, nici asupra bunurilor sale, orenunţare distinctă din partea sa fiind necesară.

$.Privilegiile diplomatice

#rivilegiile diplomatice repre)intă tot un tratament acordat de statul acreditar misiunii diplomatice şi personalului acesteia, prin care li se fac unele înlesniri e'cepţionale.

$.1.Privilegiul protecţiei %mpotriva atentatelor la securitate

n cadrul preocupării legate de nerespectarea inviolabilităţii misiunilor diplomatice, seacordă atenţie specială actelor de violenţă comise împotriva membrilor lor.;CD a condamnat întotdeauna energic actele de violenţă comise împotriva misiunilor diplomatice şia repre)entanţilor diplomatici şi consulari şi a subliniat datoria statelor de a întreprinde toţi paşii adecvaţi pentru prote*area sediilor misiunilor diplomatice şi consulare şi pentru prevenireaoricărui atac împotriva repre)entanţilor diplomatici şi consulari. n cadrul ;CD a fost, în repetaterânduri, recunoscută necesitatea de a se garanta protecţia, securitatea şi apărarea misiunilor şirepre)entanţilor la organi)aţiile internaţionale interguvernamentale ca şi ale funcţionarilor unor asemenea organi)aţii. fost manifestată preocuparea adâncă faţă de numărul din ce în ce mai mare

4



de violări ale misiunilor diplomatice şi consulare şi ale repre)entanţilor diplomatici şi consulari şi lis!a cerut statelor să respecte şi să aplice urgent principiile şi regulile dreptului internaţionalreferitoare la relaţiile diplomatice şi consulare şi îndeosebi să întreprindă toate măsurile necesare,în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale de a garanta efectiv protecţia, securitatea şi apărareatuturor misiunilor diplomatice şi consulare şi repre)entanţilor care se află oficial pe teritoriul de sub *urisdicţia lor, inclu)ând măsuri practice de inter)icere pe teritoriile lor a activităţilor ilegale ale

persoanelor, grupurilor şi organi)aţiilor care încura*ea)ă, provoacă, organi)ea)ă acte împotrivasecurităţii unor asemenea misiuni şi repre)entanţi şi se anga*ea)ă în comiterea lor. ;CD arecomandat statelor să coopere)e strâns în domeniul prote*ării, apărării şi siguranţei misiunilor diplomatice şi consulare şi a chemat statele ca, în ca)ul apariţiei unei dispute în legătură cu violarea principiilor şi regulilor de drept internaţional privind inviolabilitatea misiunilor diplomatice şiconsulare şi a repre)entanţilor diplomatici şi consulari, să recurgă la mi*loacele paşnice desoluţionare a disputelor, inclusiv la bunele oficii ale secretarului general al ;CD. #otrivit dunării7enerale a ;CD, actele de violenţă împotriva misiunilor diplomatic nu se pot *ustifica niciodată.;CD le!a recomandat totodată statelor să coopere)e strâns cu statul pe teritoriul căruia s!au comisabu)uri, să facă schimb de informaţii şi să acorde asistenţa autorităţilor *udiciare. a ;CD a fostinstituită procedura de e'aminare a încălcărilor grave ale dreptului internaţional în privinţasecurităţii misiunilor diplomatice.

$.2.Privilegiul liertăţii de comunicare

2omunicarea este acţiunea de punere în comun, de transmitere de mesa*e, de informare, deconstruire şi de întreţinere a relaţiilor dintre persoane şi comunităţi.+ficienţa misiunilor diplomatice depinde de libertatea comunicării cu instituţiile statului care leconstituie, îndeosebi cu elementele componente ale serviciului public de diplomaţie. ceastăcomunicare este liberă dacă se află e'clusiv sub controlul celor care participă la ea, ca emiţători sauca receptori de mesa*e.

n conformitate cu dreptul diplomatic, statului pe teritoriul căruia misiunea diplomaticăfuncţionea)ă îi revine obligaţia de a privilegia comunicarea oficială a misiunii, permiţândcomunicarea, prote*ând!o, fără a o controla. 2omunicarea misiunii diplomatice cu instituţiile statului propriu se desfăşoară prin transmiterea de mesa*e grafice sau verbale pe căile cele mai diverse, înspecial prin curier diplomatic, cu vali)a diplomatică şi cu utili)area cifrului. 2urier diplomaticcurent este funcţionarul care însoţeşte vali)a diplomatică şi căruia statul străin îi datorea)ă ocrotire,asigurându!i privilegiul inviolabilităţii. 6isiunea diplomatică are dreptul să comunice liber cuguvernul său, cu celelalte misiuni şi consulate ale statului acreditant, putând să folosească toatemi*loacele de comunicaţie potrivite. ceasta presupune obligaţia statului acreditar de a oferifacilităţi pentru corespondenţă şi de a respecta secretul corespondenţei. #entru comunicare, misiuneadiplomatică poate utili)a numai mi*loace legale, fie publice 0poştă, telefon, fa' etc., fie specifice, precum curierul diplomatic şi vali)a diplomatică, toate acestea beneficiind de inviolabilitate. nultimii ani, în cadrul ;CD s!au manifestat preocupări pentru codificarea statutului curieruluidiplomatic şi al vali)ei diplomatice. stfel, în anul 1441, dunarea 7enerală a hotărât să includă peordinea de )i a celei de!a @B!a sesiuni, #roiectul de articole asupra statutului curierului diplomatic şivali)ei diplomatice neînsoţite de un curier diplomatic, precum şi protocoalele adiţionale facultative

2onvenţia cu privire la prevenirea şi pedepsirea crimelor împotriva persoanelor prote*ate pe plan internaţional,inclusiv a agenţilor diplomatici, (e)oluţiile 35Q1> din 15 decembrie 14>A şi 3Q33 din 13 noiembrie 14>1 aledunării 7enerale a ;CD privind evaluarea măsurilor efective de sporire a protecţiei, securităţii şi apărării misiunilor diplomatice şi consulare şi repre)entanţilor diplomatici şi consulari, precum şi (e)oluţia 53Q4B din =A ianuarie 1444 privind e'aminarea măsurilor eficiente vi)ând prote*area şi securitatea misiunilor diplomatice şi consulare şi arepre)entanţilor diplomatici şi consulari.

1A



la acest statut, proiect adoptat de 2omisia de &rept Internaţional la sesiunea sa din anul 14>4.6i*loacele de radio!emisie pot fi utili)ate numai cu autori)aţia statului acreditar. 2oletele carecompun vali)a diplomatică trebuie să poarte semne e'terioare vi)ibile ale caracterului lor şi nu potcuprinde decât documente diplomatice sau obiecte de u) oficial. &e asemenea, curierul diplomatictrebuie să poarte un document oficial care să!i ateste calitatea şi să preci)e)e numărul de colete careconstituie vali)a diplomatică, el bucurându!se de inviolabilitatea persoanei sale, neputând fi arestat

sau reţinut. e pot folosi şi curieri diplomatici ad!hoc. &e asemenea, vali)a diplomatică poate fiîncredinţată comandantului unei aeronave comerciale, acesta trebuind să poarte un document oficialcare să indice numărul coletelor care alcătuiesc vali)a diplomatică, dar el nu are calitatea de curier diplomatic.

$.3.Privilegiul liertăţii de deplasare şi de circulaţie

+ste dreptul agentului diplomatic de a circula liber pe teritoriul statului acreditar, cu posibilitatea acestuia de a declara anumite )one inter)ise, din motive de securitate a agentuluidiplomatic sau a statului acreditar?

6embrii misiunii diplomatice au libertatea să circule pe teritoriul statului străin undeîşi desfăşoară activitatea, dar se poate ca accesul lor în anumite )one să fie inter)is sau limitat dinmotive de securitate naţională.tatul pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea misiunea diplomatică are obligaţia de a le asiguramembrilor misiunii libertatea de circulaţie chiar şi în situaţia în care relaţiile internaţionale s!ar deteriora într!atât încât s!ar a*unge la conflict armat. Erebuie ca membrilor misiunii diplomatice şifamiliilor lor să li se dea posibilitatea, inclusiv mi*loace de transport, să părăsească, laolaltă cu bunurile lor, fără întâr)iere, locul unde membrii misiunii nu îşi mai pot desfăşura în siguranţăactivitatea.

$.".Privilegiul scutirii de prestaţii personale& de servicii pulice& de impo'ite şi de ta(e

(epre)intă dreptul misiunii şi a diplomaţilor de a fi scutiţi de ta'e şi impo)ite, cu e'cepţiaimpo)itelor indirecte sau a celor aplicabile bunurilor imobile particulare, veniturilor particulare şita'elor corespun)ătoare dreptului de succesiune? 2onstau în scutirea de ta'ele vamale care se percepcu oca)ia importurilor de bunuri şi vi)ea)ă bunurile destinate u)ului oficial şi chiar personal almisiunii, al diplomaţilor şi membrilor familiilor acestora. +ste inclusă în acest privilegiu şi scutireade la controlul baga*elor, cu e'cepţia ca)ului când e'istă motive serioase să se creadă că acesteaconţin obiecte care nu beneficia)ă de scutiri vamale sau al căror import sau e'port este inter)is. ntr!un asemenea ca), controlul se va face numai în pre)enţa agentului diplomatic sau a repre)entantuluisău autori)at. 6embrul misiunii diplomatice este scutit de obligaţiile stabilite de legea statului peteritoriul căruia misiunea sa diplomatică funcţionea)ă, dacă aceste obligaţii sunt incompatibile cusituaţia sa de cetăţean al altui stat. 6embrii familiilor diplomaţilor, personalul administrativ şi tehnicşi personalul de serviciu beneficia)ă de aceleaşi privilegii fiscale ca şi diplomaţii. n materie desuccesiuni, articolul 34 preci)ea)ă la paragraful @ că, în ca) de deces al unui membru al misiunii saual unui membru al familiei sale, care nu este cetăţean al statului acreditar sau nu are reşedinţa permanentă în acesta, statul acreditar va permite recuperarea bunurilor mobile ale defunctului, cue'cepţia celor care au fost achi)iţionate în ţară şi care fac obiectul unei interdicţii de e'port. Cu sevor percepe ta'e de succesiune asupra bunurilor mobile a căror pre)enţă în statul acreditar nu sedatora decât funcţiei defunctului. n materie vamală, articolul 3 acordă scutirea de ta'e vamale şi

11



alte drepturi cone'e, în conformitate cu dispo)iţiile legislative şi reglementările statului acreditar,asupra obiectelor destinate u)ului oficial şi obiectelor destinate u)ului personal al agentuluidiplomatic sau al membrilor familiei sale, care fac parte din gospodăria sa, inclusiv efecteledestinate instalării sale. cest privilegiu este menit să prevină aplicarea prevederilor legale care ar putea stân*eni funcţiile misiunii diplomatice.

&reptul de a arbora drapelul naţional şi stema naţională, pe localul misiunii diplomatice, lareşedinţa şefului misiunii şi pe mi*loacele de transport ale acestuia.

"acilităţi de şedere ! sunt concreti)ate în dreptul agentului diplomatic de a fi scutit de laobligaţiile de a obţine permis de şedere pe teritoriul statului acreditar şi de a anunţa organele de poliţie locale despre pre)enţa sa. cutirea de prestaţii personale, precum serviciul militar, rechi)iţiimilitare etc. cutirea de la obligaţiile privind asigurările sociale, pentru ca)uri de accident, boală,deces etc., ceea ce nu e'clude posibilitatea diplomatului de a participa voluntar la asemenea sistemede protecţie.

6.)acilităţile diplomaticeunt posibilităţi ale misiunii diplomatice şi ale personalului diplomatic de a li se înlesni de

către statul acreditar desfăşurarea activităţilor lor specifice. #rintre acestea, menţionăm obligaţiastatului acreditar de a înlesni obţinerea de localuri pentru misiunea diplomatică, de a acorda a*utor laobţinerea de locuinţe pentru membrii misiunii, de a pune la dispo)iţia acestora mi*loacele detransport necesare părăsirii teritoriului statului acreditar. #ersoanele care beneficia)ă de imunităţile, privilegiile şi facilităţile diplomatice încep să se bucure de acestea la intrarea pe teritoriul statuluiacreditar pentru a!şi lua în primire postul, sau, dacă se află de*a pe acest teritoriu, de îndată cenumirea sa a fost comunicată ministerului afacerilor e'terne.

#rivilegiile şi imunităţile încetea)ă după încetarea funcţiilor diplomatice ale persoanei,

respectiv în momentul în care persoana părăseşte teritoriul statului acreditar sau la e'pirarea unuitermen raţional care i!a fost dat în acest scop, chiar şi în timp de conflict armat. Eotuşi, imunitatea de *urisdicţie continuă în ceea ce priveşte actele îndeplinite de către această persoană în e'ercitareafuncţiilor sale ca membru al misiunii. n ca) de deces al unui membru al misiunii, membrii familieisale continuă să se bucure de privilegiile şi imunităţile respective până la părăsirea statului acreditar,într!un termen potrivit care să le permită aceasta.

Erebuie preci)at că toate persoanele care beneficia)ă de aceste privilegii şi imunităţi suntobligate să respecte legile şi regulamentele statului acreditar şi să nu se amestece în treburile interneale acestui stat. &e asemenea, localurile misiunii nu vor fi utili)ate în alte scopuri, incompatibile cufuncţiile misiunii.

*.Imunităţile şi privilegiile consulare

+numerate şi reglementate de convenţia din 143, aceste imunităţi şi privilegii au fostclasificate şi amplu anali)ate în literatura de specialitate.#otrivit dreptului consular, statul de reşedinţă are obligaţia de a acorda postului consular $orice%înlesnire.=>3

1=



"uncţionarii consulari au, tocmai în condiţiile de funcţionare în străinătate, privilegiul de anu se supune decât *urisdicţiei statului trimiţător. n acelaşi timp, ei au obligaţia de a respecta legilestatului acreditar, condiţia esenţială a privilegiilor consulare de care beneficia)ă=>@.

n doctrină s!au dat mai multe definiţii imunităţilor consulare. n opinia unui autor român,imunităţile consulare sunt $acele drepturi acordate unui oficiu consular şi membrilor acestuia de

către statul de reşedinţă, potrivit cărora aceştia sunt e'ceptaţi de la *urisdicţia autorităţilor *udiciaresau de la constrângerea e'ercitată de autorităţile administrative ale acestui stat%. lt autor considerăcă imunităţile consulare sunt $drepturi acordate unui post consular şi membrilor acestuia de statul dereşedinţă, potrivit cărora aceştia sunt e'ceptaţi de la *urisdicţia locală%.unt doctrinari care consideră că privilegiile consulare au provenit în sfera normelor cutumiare şi încodurile consulare dintre regulile de curtoa)ie internaţională, fiind, de la origine, derogări de la *urisdicţia statului de reşedinţă.B

#rivilegiile consulare corespund aplicării principiului de drept diplomatic ne impediatur officium,iau în considerare calitatea de trimişi oficiali ai unui stat străin, aplică principiul egalităţii suveranea statelor şi ţin seama de interesul statelor de a coopera şi de a avea relaţii amicale durabile.>

n privinţa privilegiilor de acordat postului consular şi funcţionarului consular, dreptul consular seaseamănă, dar numai parţial, cu dreptul diplomatic. +'istă în dreptul consular restricţii pe caredreptul diplomatic nu le conţine.4

tatul de reşedinţă îi asigură postului consular e'ercitarea funcţiei de repre)entare,acordându!i dreptul de a utili)a în activitate drapelul şi stema statului trimiţător. #ostul consular beneficia)ă de acest privilegiu în limitele stabilite de reglementările din statul de reşedinţă.1A #rinacordarea acestui privilegiu se facilitea)ă identificarea postului consular atât de către organele deordine locale, cât şi de către conaţionalii funcţionarului consular, întrucât se poate ca postulconsular să fie marcat vi)ibil cu însemne solemne.

2onvenţia de la iena din 143 afirmă în art. @3, intitulat $Imunitatea de *urisdicţie%, că/

1. "uncţionarii consulari nu pot fi chemaţi în faţa autorităţilor *udiciare şi administrative ale statuluide reşedinţă pentru actele săvârşite în e'ercitarea funcţiilor consulare.=. Eotuşi, prevederile paragrafului 1 din pre)entul articol nu se aplică în ca) de acţiune civilă/ a care re)ultă din încheierea unui contract de către un funcţionar consular sau un anga*at consular, pe care acesta nu l!a încheiat în mod e'pres sau implicit în calitatea sa de mandatar al statuluitrimiţător? b intentată de un terţ pentru o pagubă re)ultând dintr!un accident cau)at în statul de reşedinţă de unvehicul, o navă sau de un avion.%vând în vedere cele menţionate mai sus, putem defini imunitatea de *urisdicţie ca fiind beneficiulacordat unor categorii de personal al oficiilor consulare în temeiul reglementărilor internaţionale şicare constă în e'ceptarea acestora de la *urisdicţia statului de reşedinţă.

B C78+, Ion 6., &reptul diplomatic. &iplomaţia ad!hoc şi diplomaţia multilaterală, +ditura Htiinţifică şi+nciclopedică, -ucureşti, 14>B pag. 3=@.> Idem,pag. 333.4 28+-++D, Eraian, &reptul diplomatic şi consular, +ditura Dniversităţii din ;radea, =AAA pag. >5.1A2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in6onitorul ;ficial, #artea Inr. @=5 din =QAQ=AAB art.=4. "olosirea drapelului şi a stemei naţionale.

13

http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=1350






&eşi unii autori tratea)ă inviolabilitatea ca făcând parte din conţinutul imunităţii, în privinţaoficiilor consulare, aşa cum re)ultă din convenţie, se prevede doar inviolabilitatea localurilor acestora ! art. 310 şi nu imunitatea lor.&in interpretarea prevederilor art. @3 din convenţia de la iena din 143 re)ultă că trei sunt formelede imunitate de *urisdicţie/

! imunitatea de *urisdicţie penală?! imunitatea de *urisdicţie civilă?! imunitatea de *urisdicţie administrativă.

*.1.Imunitatea de #urisdicţie penală

"uncţionarii şi anga*aţii consulari nu pot fi chemaţi în faţa autorităţilor *udiciare şiadministrative pentru $actele săvârşite în e'ercitarea funcţiilor consulare%. n legătură cu e'presiasubliniată se cuvine să facem unele preci)ări, având în vedere că, aşa cum a fost formulată în art. @3din convenţie, ar putea crea confu)ii. stfel, pentru ca un act să aibă caracterul de act îndeplinit îne'ercitarea funcţiilor consulare el trebuie să fie legitim şi legal, să re)ulte e'clusiv din e'ercitareafuncţiilor consulare? mai este necesar, apoi, ca actul să fie calificat ca atare atât de statul trimiţător,cât şi de statul de reşedinţă.

*.2.Imunitatea de #urisdicţie civilă

2onvenţia de la iena din 143 e'clude din categoria actelor îndeplinite în e'ercitareafuncţiilor consulare încheierea unui contract de către un funcţionar consular sau un anga*at consular, pe care acesta nu l!a încheiat în mod e'pres sau implicit în calitatea sa de mandatar al statuluitrimiţător, în ca) de acţiune civilă? de asemenea, prevederile paragrafului 1 al art. @3 nu se vor aplicanici în ca)ul unei acţiuni civile introduse de un terţ pentru o pagubă re)ultând dintr!un accidentcau)at în statul de reşedinţă de un vehicul, o navă sau aeronavă.şadar, instanţele civile ale statului de reşedinţă nu au competenţa de a *udeca acţiunile civilere)ultate din contracte ce au fost încheiate de funcţionarii consulari şi de anga*aţi consulari,în mod e'pres sau implicit, în calitatea lor de mandatari ai statului trimiţător.

*.3.Imunitatea de #urisdicţie civilă

"uncţionarii consulari şi anga*aţii consulari se bucură în statul de reşedinţă de imunitate de *urisdicţie administrativă, aceasta însemnând că autorităţile *udiciare sau administrative ale acestuistat nu au competenţa de a constata şi sancţiona faptele de natură contravenţională. +i nu beneficia)ă da această imunitate într!un stat terţ .11

Imunitatea de *urisdicţie nu este absolută în ce!i priveşte pe funcţionarii consulari şi peanga*aţii consulari 0precum în ca)ul diplomaţilor, ci are un caracter funcţional, ea e'istând numaicu privire la actele săvârşite în e'ercitarea funcţiilor consulare. Cu toţi membrii postului consular beneficia)ă de imunitate de *urisdicţie, ci, după cum prevede art.@3, doar funcţionarii consulari şi anga*aţii consulari. (e)ultă că vor fi e'cluşi de la imunitatea de *urisdicţie membrii personalului de serviciu.

"ăcând parte din ceea ce un autor numea $un comple' de tratament favorabil%, imunităţileconsulare, în general, şi imunitatea de *urisdicţie, în special, alături de celelalte privilegii, drepturi şi11 2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in 6onitorul ;ficial, #artea Inr. @=5 din =QAQ=AAB art. 5@ .;bligaţiile statelor terţe.

1@








diferite înlesniri, vin să contribuie la îndeplinirea în bune condiţiuni de către consuli şi ceilalţimembri ai oficiilor consulare a atribuţiunilor ce le revin. Erebuie să menţionăm, însă, că statutulconsular cuprinde, de asemenea, anumite obligaţii ce incumbă consulului şi pe care trebuie să leîndeplinească faţă de statul de reşedinţă .1=

Inviolabilităţile consulare sunt totalitatea drepturilor acordate unui post consular şi

personalului acestuia de normele dreptului internaţional, potrivit cărora statul de reşedinţă trebuie săinter)ică autorităţilor sale de a dispune, în situaţii anume determinate, luarea măsurilor deconstrângere faţă de sediul postului consular sau faţă de personalul consular, care ar afectafuncţionalitatea postului sau libertatea personală a funcţionarilor consulari sau care ar aduce atingeredrepturilor personale, necesare îndeplinirii oficiale a funcţiilor.

a Inviolabilitatea personală a funcţionarului consular constă în faptul, că în ca)urile când nu beneficia)ă de imunitatea de *urisdicţie, el nu poate fi pus în stare de arest sau detenţiune preventivă,doar decât în ca) de crimă gravă şi în urma unei hotărâri a autorităţii *udiciare competente 0art. @1.nga*aţii consulari nu beneficia)ă de inviolabilitate, întrucât convenţia de la iena recunoaşteinviolabilitatea doar funcţionarului consular? b Inviolabilitatea curierului consular este absolută. 2onform prevederilor convenţiei de la iena0art. 35 p.5 el nu poate fi supus nici unei forme de arest sau detenţiune chiar în ca)ul săvârşirii uneiRcrime graveR, sau luării unei hotărâri definitive a autorităţii *udiciare competente. 2urierul consular nu se bucură de imunitate de *urisdicţie.c Inviolabilitatea sediului postului consular. ocalurile consulare, noţiune care includeclădirile sau părţile de clădiri şi terenul aferent, indiferent în a cărui proprietate se află, dar care suntfolosite e'clusiv pentru postul consular, sunt inviolabile 0art. 31. pre deosebire de locuinţa particulară a agentului diplomatic, care se bucură de aceeaşiocrotire şi de aceeaşi inviolabilitate ca şi localurile misiunii diplomatice, reşedinţa şefului de postconsular şi locuinţele anga*aţilor consulari nu sunt inviolabile.d Inviolabilitatea bunurilor postului consular. 6obilierul, bunurile şi mi*loacele de transport ale postului consular nu pot fi rechi)iţionate.0art. 31, p.@?e Inviolabilitatea arhivelor şi documentelor consulare este absolută. +le sunt inviolabile în oricemoment şi în orice loc s!ar găsi 0art. 33. rhiva cuprinde toate hârtiile, documentele,corespondenţa, cărţile, filmele, ben)ile de magnetofon, registrele postului consular, cifrul, fişierele şimobilierul destinat să le prote*e)e sau să le păstre)e.f Inviolabilitatea vali)ei consulare. ali)a consulară nu trebuie să fie nici deschisă şi nici reţinută0art. 35, p. 3. Eotuşi, dacă autorităţile competente ale statului de reşedinţă au motive serioase săcreadă că vali)a conţine alte obiecte decât corespondenţa, ele pot cere ca vali)a să fie deschisă în pre)enta lor de către un repre)entant autori)at al statului trimiţător. &acă autorităţile statuluitrimiţător refu)ă să satisfacă cererea, vali)a este înapoiată la locul de origine.

#rivilegiile consulare sunt înlesnirile sau avanta*ele *uridice acordate de statul de reşedinţăunui post consular sau personalului acestuia şi constau în posibilitatea *uridică de a se bucura deanumite beneficii şi de a primi anumite onoruri. n categoria privilegiilor se încadrea)ă scutirea deta'e şi impo)ite, scutirea de ta'e vamale, dreptul de a folosi comunicarea prin cifru, dreptul de a seservi de curieri speciali şi de vali)a consulară etc.

*.".Privilegiul liertăţii de comunicare

1=2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in 6onitorul ;ficial, #artea Inr. @=5 din =QAQ=AAB art.55. (espectarea legilor si regulamentelor statului de reşedinţa.

15



n conformitate cu dreptul consular, statului de reşedinţă îi revine obligaţia de a privilegia comunicarea oficială a postului consular, permiţând comunicarea, prote*ând!o, fără a ocontrola.2omunicarea postului consular cu instituţiile statului trimiţător se desfăşoară pe căi diverse, înspecial prin curier consular, cu vali)a consulară şi cu utili)area cifrului.2urier consular curent este funcţionarul care însoţeşte vali)a consulară şi căruia statul străin îi

datorea)ă ocrotire, asigurându!i privilegiul inviolabilităţii. &reptul consular nu permite ca vali)aconsulară să fie deschisă şi nici reţinută de autorităţile statului de reşedinţă. +'istă posibilitateaca autorităţile statului de reşedinţă să ceară deschiderea vali)ei consulare, dacă bănuieşte că ar conţine şi altceva decât corespondenţă oficială şi obiecte de u) oficial ale serviciului public dediplomaţie de provenienţă. 2onvenţia stabileşte că trebuie ca vali)a consulară să fie returnată dacănu se acceptă deschiderea ei.13

*.$.Privilegiul postului consular de a comunica lier cu cetăţenii statului trimiţător

#ostul consular beneficia)ă de privilegiul de a comunica liber cu cetăţenii statului trimiţător.tatului de reşedinţă îi revine obligaţia corelativă de a le acorda libertatea de comunicare cu postulconsular cetăţenilor statului trimiţător. #rivilegiul se concreti)ea)ă în libertatea funcţionarilor consulari de a intra în legătură directă cu aceşti cetăţeni. 1@ cest privilegiu asigură e'ercitarea funcţiilor consulare privind eliberarea de documente decălătorie, acordarea de a*utor şi asistenţă, actele notariale şi de stare civilă, apărarea intereselor însuccesiuni, apărarea intereselor minorilor şi ale celor lipsiţi de capacitate, repre)entarea *uridică,acordarea de asistenţă navelor şi aeronavelor, precum şi echipa*elor lor, primirea declaraţiilor asupracurselor acestor nave, e'aminarea şi avi)area documentelor de bord şi efectuarea de anchete privindincidentele survenite în cursul călătoriei şi reglementarea divergenţelor de orice natură între căpitan,ofiţeri şi marinari.utorităţile statului de reşedinţă sunt obligate să aducă, fără întâr)iere, la cunoştinţa oficiuluiconsular întreprinderea de măsuri de privare de libertate împotriva cetăţenilor statului trimiţător.2orelativ, autorităţile statului de reşedinţă au şi obligaţia de a!l informa pe străinul privat delibertate în legătură cu dreptul lui de a comunica liber cu oficiul consular.15

#rivilegiul consular al comunicării libere cu cetăţenii statului trimiţător se concreti)ea)ă, înacest ca), prin vi)itarea celui privat de libertate, corespondenţa cu acesta, măsuri în vederearepre)entării lui în *ustiţie.

cest privilegiu al funcţionarului consular corespunde cu dreptul cetăţenilor din statul trimiţător aflaţi în străinătate de a comunica, în orice moment, cu funcţionarul consular prin vi)ite directe la postul consular, dacă nu sunt arestaţi sau deţinuţi. celaşi privilegiu corespunde cu obligaţiaautorităţilor statului de reşedinţă de a!l informa fără întâr)iere pe funcţionarul consular atunci

13 2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in 6onitorul ;ficial, #artea Inr. @=5 din =QAQ=AAB art. 35. ibertatea de comunicare

1@ Idem, art.5@. 0F 3. tatele terţe vor acorda corespondenţei oficiale şi celorlalte comunicări oficiale aflate în tran)it,inclusiv mesa*elor în cod sau cifrate, aceeaşi libertate şi aceeaşi protecţie pe care statul de reşedinţă este obligat să leacorde în virtutea acestei convenţii. +le vor acorda curierilor consulari cărora le!a fost eliberată vi)ă, dacă aceasta estenecesară, precum şi vali)elor consulare aflate în tran)it aceeaşi inviolabilitate şi aceeaşi protecţie pe care statul dereşedinţă este obligat să le acorde pe ba)a acestei convenţii.@. ;bligaţiile statelor terţe 0F se aplică şi 0F când pre)enţa lor pe teritoriul statului terţ se datorea)ă unui ca) de forţăma*oră.15 Idem, art.3. 2omunicarea cu cetăţenii statului trimiţător art.3B . Informaţii în ca) de deces, tutelă sau curatelă, denaufragiu şi accident aerian art.3> . 2omunicarea cu autorităţile statului de reşedinţă.

1








când, în circumscripţia consulară, aceste autorităţi au întreprins în privinţa unui cetăţean al statuluitrimiţător măsuri de privare de libertate. plicând reglementările statului de reşedinţă şi dacă acestea permit reali)area deplină a comunicării dintre funcţionarul consular şi cetăţeanul statuluitrimiţător arestat sau deţinut, autorităţile statului de reşedinţă au obligaţia de a transmite fărăîntâr)iere toate mesa*ele componente ale comunicării dintre funcţionarul consular şi cetăţeanulstatului trimiţător arestat sau deţinut fără a fi în situaţia e'ecutării unei sentinţe sau a unei hotărâri

administrative definitive.

1

&acă autorităţile statului de reşedinţă iau cunoştinţă despre un cetăţean al statului trimiţător căruia i se cuvine aplicarea regimului de tutelă sau de curatelă, trebuie ca ele să!l informe)e pefuncţionarul consular, care, în ceea ce îl priveşte, are datoria de a le transmite autorităţilor statului dereşedinţă informaţii din acelaşi domeniu.1B

utorităţile statului de reşedinţă au obligaţia de a!l informa pe funcţionarul consular imediat după ceau aflat despre decesul unui cetăţean al statului trimiţător şi despre deschiderea unei succesiuni înlegătură cu care funcţionarul consular ar putea avea dreptul de a repre)enta interese alecetăţenilor din statul trimiţător. Eotodată, funcţionarului consular îi revine obligaţia de a informaautorităţile statului de reşedinţă dacă află înaintea lor despre decesul unui cetăţean al statuluitrimiţător şi despre deschiderea unei succesiuni.

n ca)ul $#araguaL contra D%, în faţa 2urţii Internaţionale de Sustiţie, D au admis căau încălcat prevederea dreptului consular conform căreia funcţionarii consulari au dreptul să!lvi)ite)e pe cetăţeanul statului trimiţător încarcerat, aflat în detenţie preventivă sau reţinut în oricealtă formă de detenţie, să discute şi să coresponde)e cu el, dar au refu)at să amâne pedepsireacu moartea a unui cetăţean paraguaLan. n =AA1, 2urtea a constatat, în ca)ul $a7rand%, că D aucomis o încălcare similară a dreptului consular, au refu)at să aplice deci)ia 2urţii şi au permise'ecutarea unui cetăţean german.

a => februarie =AA@, 2urtea Internaţională de Sustiţie a dat, cu privire la ca)ul $D împotriva6e'icului < vena şi alţi cetăţeni me'icani%, o sentinţă prin care a permis ca 51 de me'icanicondamnaţi la moarte să fie audiaţi din nou. n martie =AA@, 2urtea a confirmat că, în relaţiileconsulare, statul care a întreprins măsuri de privare de libertate şi condamnare a unui cetăţean străineste obligat să!l informe)e fără întâr)iere pe funcţionarul consular din statul acestui cetăţean. &upăaceste deci)ii ale 2urţii, D s!au retras dintre semnatarii #rotocolului opţional al 2onvenţiei de laiena privind relaţiile consulare, conform unei scrisori datateB martie =AA5 şi transmise secretarului general ;CD, Tofi nnan, de secretarul american de stat,2ondolee))a (ice. cest protocol a fost propus chiar de tatele Dnite, în 143, şi a fost ratificat de

1 2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in 6onitorul ;ficial, #artea Inr. @=5 din =QAQ=AAB, art.5. 2etăţenii statului trimiţător au permanent dreptul să comunice cu funcţionarii consularicompetenţi 0F şi, dacă nu sunt arestaţi sau deţinuţi, să se pre)inte la postul consular, 1. "uncţionarul consular esteinformat fără întâr)iere de autorităţile competente ale statului de reşedinţă când, în limitele circumscripţiei sale, un

cetăţean al statului trimiţător este obiectul unei măsuri privative de libertate din partea autorităţilor menţionate.utorităţile competente transmit fără întâr)iere orice comunicare între funcţionarul consular şi cetăţeanul statuluitrimiţător arestat sau deţinut, care nu e'ecută o sentinţă sau o deci)ie administrativă definitivă. "uncţionarul consular aredreptul să!l vi)ite)e pe cetăţean şi să discute cu el. ceste drepturi se e'ercită conform legilor şi reglementărilor dinstatul de reşedinţă, cu condiţia însă ca aceste legi şi reglementări să permită reaşe)area deplină a scopurilor pentrucare au fost acordate 0.... 1B Idem, 0F 3. &acă autorităţile locale competente ale statului de reşedinţă află că un cetăţean al statului trimiţător,căruia trebuie săi se aplice un regim de tutelă sau curatelă, se află în statul de reşedinţă, ele îl vor informa pefuncţionarul consular interesat. a rândul lui, acest funcţionar va informa autorităţile menţionate dacă deţineinformaţii în materie dintr!o altă sursă.

1B









D şi de celelalte state semnatare ale 2onvenţiei de la iena în 144. #rotocolul le cere statelor semnatare să recunoască *urisdicţia 2urţii Internaţionale de Sustiţie în ca)ul străinilor deţinuţişi care pretind că le!a fost încălcat dreptul de a se întâlni cu funcţionarii consulari ai statelor lor întimp ce sunt privaţi de libertate într!un stat străin. D au invocat acest protocol în faţa 2urţiiInternaţionale de Sustiţie, în ca)ul $D contra Iran% privindu!i pe cei 5= de cetăţeni americani luaţiostatici la Eeheran,

în 14B4.&in relatările mass!media re)ultă că numeroase state au recurs la acest protocol pentru a!şi prote*acetăţenii condamnaţi la moarte în D, dar funcţionarilor lor consulari nu li s!a permis să ia legăturacu aceşti cetăţeni. 2omentatorii prin mass!media ai deci)iei americane au remarcat că D dorescsă contracare)e presiunile internaţionale privind aplicarea pedepsei cu moartea.

Dn purtător de cuvânt al &epartamentului de tat al D a e'plicat/ $2urtea Internaţională deSustiţie a interpretat 2onvenţia de la iena cu privire la relaţiilor consulare într!un mod pe care nu l!am anticipat şi care se referă la anchetele penale ale statului şi la pedeapsa cu moartea, ceea ce presupune efectiv supervi)area sistemului nostru penal intern. &enunţarea protocolului este omodalitate de autoprotecţie în faţa viitoarelor deci)ii ale 2urţii Internaţionale de Sustiţie care ar interpreta în mod similar convenţia consulară sau ar afecta sistemul nostru penal în moduri pe carenu le!am anticipat când am ratificat documentul.% celaşi purtător de cuvânt a menţionat că mai puţin de 3A la sută dintre semnatarii 2onvenţiei de la iena 01 de ţări au acceptat şi protocolulopţional, adăugând că printre cei care nu au semnat protocolul se numără pania, -ra)ilia şi 2anada.

*.6.Privilegiul liertăţii de deplasare şi de circulaţie

"uncţionarii consulari au libertatea de a circula pe teritoriul statului de reşedinţă. Eotuşi,statul de reşedinţă poate să reglemente)e sau să inter)ică, din motive de securitate naţională, accesulfuncţionarilor consulari în anumite )one.1> e poate inter)ice sau limita, prin reglementări speciale,accesul într!o )onă precum cea de frontieră, din prea*ma unei fabrici de armament sau a unui terenfolosit pentru teste şi e'erciţii militare, în localităţi unde au loc conflicte sociale care pot afectasecuritatea străinilor. #entru restrângerea posibilităţii de deplasare, se invocă şi motive legate de poluare sau de opţiunea unor comunităţi etnice sau religioase, care nu acceptă periodic sau permanent vi)ite ale străinilor. n ca)urile în care nu este inter)is, ci doar reglementat, accesul este posibil dacă postul consular notifică deplasarea şi autorităţile statului de reşedinţă o acceptă.

*.*.Privilegiul scutirii de orice prestaţie personală& de orice serviciu pulic şi de sarcinilemilitare ca rec!i'iţii& contriuţii şi %ncartiruiri militare

a #rivilegiile fiscale sunt e'primate sub formă de scutiri de impo)ite şi ta'e. -eneficia)ă de aceste privilegii atât localurile consulare, cât şi funcţionarii consulari şi anga*aţii consulari 0art. 3=. b #rivilegiile vamale sunt desemnate sub forma scutirii de control şi ta'e vamale. &e aceste privilegii beneficia)ă postul consular şi funcţionarii consulari. nga*aţii consulari nu sunt scutiţi deta'e şi control vamal, decât cu oca)ia primei instalări 0art. 5A.

1>2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in 6onitorul ;ficial, #artea Inr. @=5 din =QAQ=AAB, art 3@. ibertatea de deplasare. ub re)erva legilor şi a regulamentelor referitoare la )onele încare accesul este inter)is sau reglementat din motive de securitate naţională, statul de reşedinţă le asigură tuturor membrilor postului consular libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul său.

1>







c cutirea de înmatriculare a străinilor şi de permisul de şedere este un privilegiu de care se bucurăfuncţionarii consulari şi anga*aţii consulari 0art. @. cutirea de înmatriculare nu înseamnă scutireade obligaţia de a obţine vi)a, în statele unde e'istă această procedură, şi nici dreptul de a rămâne peteritoriul statului de reşedinţă fără a fi notificaţi ministerului afacerilor e'terne al statului dereşedinţă. "uncţionarilor consulari şi anga*aţilor consulari li se eliberea)ă, de regulă, carte deidentitate care identifică statutul lor şi dau dreptul de şedere în Gara de reşedinţă.

d cutirea de permise de muncă este un privilegiu acordat tuturor membrilor postului consular.cest privilegiu nu înseamnă altceva decât faptul, că nu este necesar de a obţine autori)aţie pentru adesfăşura activitate la postul consular.Dnele state eliberea)ă permise de muncă membrilor familiei funcţionarilor consulari şi anga*aţilor consulari, în ca) dacă aceştia doresc să lucre)e pe teritoriul statului de reşedinţă. n aceste ca)uri, persoanele care au primit permise de muncă nu beneficia)ă de imunitatea de *urisdicţie civilă şiadministrativă.e cutirea de prestaţii personale şi de orice serviciu de interes public 0art. 5= şi de obligaţia deasigurare socială 0art. @>.

&repturile consulare sunt permisiuni *uridice acordate de statul de reşedinţă unui postconsular sau personalului consular, care constau în garantarea e'ercitării unor acţiuni, prevă)ute delegea statului trimiţător, dar care produc efecte *uridice fie în statul de reşedinţă, fie în statultrimiţător.

a &reptul la arborarea drapelului naţional şi aşe)area scutului cu stema de stat pe clădirea ocupatăde către postul consular şi pe mi*loacele de transport ale postului consular, atunci când acestea suntfolosite în interes de serviciu 0art. =4? b &reptul de a încasa ta'e consulare stabilite de către statul trimiţător 0art. 34?c &reptul de a e'porta fără ta'e bunurile succesorale, în ca) de deces al unui membru al postuluiconsular 0art. 51.

"acilităţile consulare sunt acele garanţii şi obligaţiuni generale pe care le acordă statul dereşedinţă posturilor consulare şi personalului consular în scopul susţinerii şi înlesniriidesfăşurării activităţii care le este proprie în condiţii cât mai bune.n categoria facilităţilor se încadrea)ă obligaţiunea statului de reşedinţă de a facilita postuluiconsular dobândirea de terenuri sau clădiri sau procurarea lor în alt mod 14

+.,ene-iciari imunităţilor şi privilegiilor consulare

2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare din 143 determină beneficiarii privilegiilor şi imunităţilor consulare.

#ostul consular este principalul beneficiar al imunităţilor şi privilegiilor consulare, indiferentde rangul acestuia/ consulat general, consulat, viceconsulat, agenţie consulară.Heful de post consular nu are imunităţi şi privilegii speciale. +l beneficia)ă doar de două privilegii/adreptul de precădere în cadrul corpului consular?

14 2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in6onitorul ;ficial, #artea Inr. @=5 din =QAQ=AAB art.3A ocalurile. 1. tatul de reşedinţa trebuie fie sa facilite)e dobândirea pe teritoriul sau, incadrul legilor si regulamentelor sale, de către statul trimiţător, a localurilor necesare postului consular, fie sa a*ute statultrimiţător sa!si procure localuri in alt mod.=. +l trebuie, de asemenea, daca acest lucru este necesar, sa a*ute postul consular sa obţină locuinţe convenabile pentrumembrii săi.

14







bdreptul de a arbora drapelul naţional al statului trimiţător pe clădirea reşedinţei sale şi pemi*loacele de transport cu oca)ia folosirii lor oficial. Eoate categoriile de personal consular beneficia)ă de următoarele imunităţi şi privilegii/a imunitatea de a depune mărturie, care este legată de faptele oficiale? b scutirea de permise de muncă?

c scutirea de regimul de securitate socială?d scutirea de prestaţii personale.

"uncţionarii consulari beneficia)ă în plus de inviolabilitate. "uncţionarii consulari şi anga*aţiiconsulari mai beneficia)ă de/ a imunităţile de *urisdicţie? b scutirea de înmatriculare a străinilor şi de permis de şedere?c scutiri fiscale?d scutirea de ta'e vamale şi de control vamal.

nga*aţii consulari beneficia)ă în plus de scutirea de ta'e vamale şi de control vamal numai cuoca)ia primei lor instalări. 6embrii de familie, care locuiesc împreună cu funcţionarii consulari beneficia)ă numai de privilegiile următoare/

a scutirea de impo)ite şi ta'e fiscale? b scutirea de ta'e vamale şi control vamal?c scutirea de regimul de securitate socială?d scutirea de prestaţii sociale?e scutirea de înmatriculare a străinilor şi de permisele de şedere.

6embrii de familie care e'ercită în statul de reşedinţă o activitate particulară cu caracter lucrativ, precum şi titularii care e'ercită ei însăşi în statul de reşedinţă o asemenea activitate, nu vor beneficiade privilegii şi imunităţi.#ersoanele folosite e'clusiv în serviciul particular al unui membru al postului consular, în ca)dacă el nu este cetăţean al statului de reşedinţă, beneficia)ă de/

a scutirea de permis de munca? b scutirea de obligaţiile privind asigurarea securităţii sociale.

6embrii misiunilor diplomatice în ca)ul e'ercitării funcţiilor consulare ale misiunii îşi păstrea)ă statutul lor, iar privilegiile şi imunităţile continuă să fie determinate de regulile dreptuluiinternaţional privind relaţiile diplomatice.n ca)ul când un membru al personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului trimiţător înstatul de reşedinţă este numit gerant interimar, el continuă să se bucure de privilegiile şi imunităţilediplomatice, dacă statul de reşedinţă nu se opune la aceasta. 7erantului interimar, numit în funcţiedintre funcţionarii consulari, îi sunt aplicabile dispo)iţiile convenţiei de la iena din 143 cu privirela relaţiile consulare în aceeaşi măsură ca şi şefului de post consular în cau)ă.

Eotuşi, în convenţie se preci)ea)ă/ Rtatul de reşedinţă nu este obligat să acorde unui gerantinterimar înlesnirile, privilegiile şi imunităţile de care şeful de post consular se bucura numai în ba)aunor condiţii pe care gerantul interimar nu le îndeplineşteR 0art. 15, pct. 3.#ostul consular condus de un funcţionar consular onorific beneficia)ă de următoarele înlesniri, privilegii şi imunităţi, de care se bucură şi posturile consulare de carieră/

=A



a înlesniri acordate postului consular pentru activitatea sa 0art. =>? b folosirea drapelului şi stemei naţionale 0art.=4?c obţinerea de localuri 0art. 3A?d libertatea de deplasare 0art. 3@?e libertatea de comunicare 0art.35?

f comunicarea cu cetăţenii statului trimiţător 0art. 3?g accesul la informaţii în ca) de deces, tutelă sau curatelă, de naufragiu şi de accident aerian 0art.3B?h comunicarea cu autorităţile statului de reşedinţă 03>?i perceperea de drepturi şi ta'e consulare 0art. 34?9 libertatea mi*loacelor de comunicare, inclusiv a curierilor speciali şi a cifrului0art.5@?

#osturile consulare conduse de funcţionari consulari onorifici beneficia)ă în plus de/

a dreptul la protecţie pentru localurile consulare 0art. 54? b scutirea fiscală a localurilor consulare 0art. A?c inviolabilitatea arhivelor 0art.1?d scutiri vamale 0art. =?

"uncţionarii consulari onorifici se bucură de înlesniri, privilegii şi imunităţi de care beneficia)ă şifuncţionarii consulari de carieră/

a notificarea ca)urilor de arestare, detenţiune sau urmărire 0art. @=? b imunitatea funcţională de *urisdicţie 0art. @3?c imunitatea de a depune ca martor 0art. @@?d renunţarea la privilegii şi imunităţi 0art. @5? "uncţionarii consulari onorifici beneficia)ă în plusde/ a protecţia din partea statului de reşedinţă 0art. @? b scutirea de înmatriculare a străinilor şi de permis de şedere 0art. 5?c scutiri fiscale 0art. ?d scutirea de prestaţii personale 0art. B.

"uncţionarii consulari onorifici sunt obligaţi să respecte legile şi regulamentele statului dereşedinţă 0art. 55.#otrivit prevederilor convenţiei de la iena cu privire la relaţiile consulare din 143, pentru ca o persoana să nu fie e'clusă din beneficiul privilegiilor şi imunităţilor consulare, trebuie săîndeplinească următoarele condiţii/

1. să aibă calitatea de cetăţean al statului trimiţător?=. să nu aibă domiciliu pe teritoriul statului de reşedinţă?3. să nu e'ercite o ocupaţie privată cu caracter lucrativ în statul de reşedinţă?@. să nu fie consul onorific.

9.ncetarea imunităţilor şi privilegiilor consulare

2onform art. 53 al convenţiei de la iena cu privire la relaţiile consulare din 143, oricemembru al postului consular beneficia)ă de privilegiile şi imunităţile respective de la intrarea sa peteritoriul statului de reşedinţă pentru a a*unge la post sau, dacă se găseşte de*a pe acest teritoriu, dinmomentul intrării sale în funcţie la postul consular.

=1



6embrii familiei unui membru al postului consular care locuiesc împreună cu el, precum şi membrii personalului său particular, beneficia)ă de privilegiile şi imunităţile respective, începând cu una dindatele următoare/! aceea de când membrul respectiv al postului consular se bucură de privilegiile şi imunităţile prevă)ute de convenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare?! aceea a intrării lor pe teritoriul statului de reşedinţă?

! aceea la care ei au devenit membri ai acestei familii sau ai personalului particular respectiv.Imunităţile şi privilegiile încetea)ă în momentul în care persoana în cau)ă părăseşte teritoriul

statului de reşedinţă sau, după ca), din momentul încetării calităţii de membru al familiei.ctele oficiale, săvârşite de un funcţionar consular sau un anga*at consular în e'ercitarea funcţiilor sale, se bucură de imunitatea de *urisdicţie fără limită de timp.

n ca)ul declarării unui funcţionar consular persona non grata sau ca persoana inacceptabilăsau în ca) de conflict armat, statul de reşedinţă acordă un termen re)onabil, la finele căruia încetea)ă privilegiile şi imunităţile =A

n ca) de deces al unui membru al postului consular, membrii familiei sale care locuiauîmpreună cu el continuă să se bucure de privilegiile şi imunităţile de care beneficia)ă, până la primadin datele următoare/ aceea la care ei părăsesc teritoriul statului de reşedinţă? la e'pirarea unuitermen re)onabil care le va fi fost acordat în acest scop.

#otrivit prevederilor art.53 al convenţiei de la iena din anul 143, privilegiile şi imunităţilemembrilor oficiului consular se nasc din momentul intrării lor pe teritoriul statului de reşedinţă? dacăse află pe acest teritoriu, din momentul intrării în funcţie. Imunităţile şi privilegiile încetea)ă la părăsirea teritoriului statului de reşedinţă sau, după ca), la încetarea calităţii de membru al familiei.

,I,/I0)IE

=A 2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in6onitorul ;ficial, #arteaI nr. @=5 din =QAQ=AAB art.=31.tatul de reşedinţa poate in orice moment sa informe)e statul trimiţător ca un funcţionar consular este persona nongrata sau ca orice alt membru al personalului consular nu este acceptabil. In acest ca), statul trimiţător va rechema persoana in cau)a sau va pune capăt funcţiilor sale in cadrul acestui post consular, după ca).=. &aca statul trimiţător refu)a sa îndeplinească sau nu îndeplineşte intr!un termen re)onabil obligaţiile care ii revinconform paragrafului 1 al pre)entului articol, statul de reşedinţa poate, după ca), sa retragă e'eNuaturul persoanei incau)a sau sa încete)e de a o considera ca membru al personalului consular.3. ; persoana numita membru al unui post consular poate fi declarata inacceptabila înainte de a a*unge pe teritoriulstatului de reşedinţa sau, daca se găseşte de*a acolo, înainte de a intra in funcţie la postul consular. tatul trimiţător trebuie, in acest ca), sa retragă numirea.@. In ca)urile menţionate la paragrafele 1 si 3 din pre)entul articol, statul de reşedinţa nu este obligat sa comunicestatului trimiţător motivele hotărârii sale.

==







1. 2onvenţia de la iena cu privire la relaţiile consulare, convenţie din =@QA@Q143 publicat in

6onitorul ;ficial, #artea I nr. @=5 din =QAQ=AAB

=. &eclaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din = august 1B>4

3. (e)oluţiile 35Q1> din 15 decembrie 14>A şi 3Q33 din 13 noiembrie 14>1 ale dunării

7enerale a ;CD privind evaluarea măsurilor efective de sporire a protecţiei, securităţii şi

apărării misiunilor diplomatice şi consulare şi repre)entanţilor diplomatici şi consulari

@. (e)oluţia 53Q4B din =A ianuarie 1444 privind e'aminarea măsurilor eficiente vi)ând

prote*area şi securitatea misiunilor diplomatice şi consulare şi a repre)entanţilor diplomatici

şi consulari.

5. C78+, Ion 6., &reptul diplomatic. &iplomaţia ad!hoc şi diplomaţia multilaterală,

+ditura Htiinţifică şi +nciclopedică, -ucureşti, 14>B

. C78+, Ion 6., &reptul diplomatic. (elaţiile, privilegiile şi imunităţile diplomatice,+ditura Htiinţifică şi +nciclopedică, -ucureşti, 14>@

B. 28+-++D, Eraian, &reptul diplomatic şi consular, +ditura Dniversităţii din ;radea, =AAA

>. 2;D+ &+ 6D(I+, 6aurice, J2ontribuţieK în (omain 7arL, Mcrivain! &iplomate,

2olloNue du = fOvrier =AA=, ministPre des ffaires OtrangPres, ous la direction de 6ireille

acotte, 2oorganisation/ nne imon, #aris,=AA3

4. 6UID, &umitru, &iplomaţia. &rept diplomatic şi consular, +ditura umina e',

-ucureşti, =AA3

1A. 6UID, &umitru, Eratat privind teoria şi practica negocierilor, umina e', -ucureşti,

=AA=

11. CVE+, &an, &rept diplomatic şi consular, +ditura "undaţiei (omânia de mâine

-ucureşti, =AA

Date post:	18-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	preda-alexandra
View:	216 times
Download:	0 times

Imunitati Si Privilegii

Documents