IMUNITATEA. SISTEMUL IMUN. IMUNITATEA. SISTEMUL IMUN. CELULELE CELULELE

IMUNOCOMPETENTEIMUNOCOMPETENTE

IMUNITATE – ireceptivitatea – ireceptivitatea organismului la orice agenţi străini din organismului la orice agenţi străini din punct de vedere genetic, inclusiv la mi/o punct de vedere genetic, inclusiv la mi/o şi toxinele lor.şi toxinele lor.

IMUNITATE – capacitatea de apărare – capacitatea de apărare specifică a organismului faţă de agresori specifică a organismului faţă de agresori externi (virusuri, bacterii, fungi, externi (virusuri, bacterii, fungi, protozoare) cât şi faţă de propriile protozoare) cât şi faţă de propriile molecule şi unele celule degradate sau molecule şi unele celule degradate sau modificate.modificate.

Sarcina fundamentală a imunităţii – Sarcina fundamentală a imunităţii – distincţia dintre moleculele şi celulele distincţia dintre moleculele şi celulele proprii (proprii (selfself) şi cele străine () şi cele străine (non-selfnon-self))

TIPURILE DE IMUNITATE

I.I. EreditarăEreditară (naturală, de specie). (naturală, de specie). Intervine imediat, este Ag-independentă Intervine imediat, este Ag-independentă şi nespecifică. Lipsa memoriei şi nespecifică. Lipsa memoriei imunologice. Poate fi absolută (lipsa imunologice. Poate fi absolută (lipsa ţintei) sau relativă.ţintei) sau relativă.

II.II. DobândităDobândită1.1. Naturală - Naturală -

Activă (postinfecţioasă) - Activă (postinfecţioasă) - Pasivă (transplacentară, prin lapte)Pasivă (transplacentară, prin lapte)

2.2. ArtificialăArtificială - Activă (în urma imunizării) - Activă (în urma imunizării)

- Pasivă (administrarea Ac – seruri im.) - Pasivă (administrarea Ac – seruri im.)

Imunitatea dobândităImunitatea dobândită se se caracterizează prin:caracterizează prin:

1.1. Recunoaşterea non-self-uluiRecunoaşterea non-self-ului2.2. Specificitate faţă de AgSpecificitate faţă de Ag3.3. Memorie imunologică Memorie imunologică Imunitatea dobânditâ poate fi: Imunitatea dobânditâ poate fi: III.III. Imunitate antibacteriană, antivirală, Imunitate antibacteriană, antivirală,

antimicotică, antitoxică, antimicotică, antitoxică, antitumorală, etc.antitumorală, etc.

IV.IV. În funcţie de mecanismele reacţiilor imune

- Imunitate umoralăImunitate umorală, asigurată de Ac, asigurată de Ac- Imunitate celularăImunitate celulară, realizată prin , realizată prin

intermediul limfocitelor T citotoxiceintermediul limfocitelor T citotoxiceV.V. În dependenţă de persistenţa mi/o- - Imunitate sterilăImunitate sterilă – se manifestă după – se manifestă după

dispariţia agenţilor din organism dispariţia agenţilor din organism (ex.:rujeolă)(ex.:rujeolă)

- - Imunitate nesterilăImunitate nesterilă – nereceptivitatea se – nereceptivitatea se păstrează doar în perioada aflării mi/o în păstrează doar în perioada aflării mi/o în org (tuberculoză, sifilis).org (tuberculoză, sifilis).

Sistemul ImunSistemul Imun (Sistemul limfoid) (Sistemul limfoid) reprezintă sistemul efector al răspunsului reprezintă sistemul efector al răspunsului imun. SI este un complex de celule şi imun. SI este un complex de celule şi organe distribuite în tot organismul. organe distribuite în tot organismul.

Organele centrale (primare) ale SIOrganele centrale (primare) ale SI (organele limfoide) – (organele limfoide) – măduva osoasămăduva osoasă şi şi timusultimusul la vertebrate, bursa Fabricius la la vertebrate, bursa Fabricius la păsări. Apar primele în timpul vieţii păsări. Apar primele în timpul vieţii embrionare. Rolul – sursa celulelor-suşă, embrionare. Rolul – sursa celulelor-suşă, instruirea şi maturizarea celulelor instruirea şi maturizarea celulelor imunocompetente (limfocitele T şi B).imunocompetente (limfocitele T şi B).

În măduva osoasă se află celulele-suşe, În măduva osoasă se află celulele-suşe, precursori ai T şi B-limfocitelor. Pre-T precursori ai T şi B-limfocitelor. Pre-T migrează ulterior în timus, unde va avea lor migrează ulterior în timus, unde va avea lor instruirea şi maturizareainstruirea şi maturizarea lor, devenind lor, devenind celule imunocompetente, capabile să celule imunocompetente, capabile să recunoască specific un singur Ag (prin recunoască specific un singur Ag (prin achiziţionarea unor receptori specifici). achiziţionarea unor receptori specifici). Instruirea B-limfocitelor are loc în măduva Instruirea B-limfocitelor are loc în măduva osoasă.osoasă.

Aceste procese sunt independente de orice Aceste procese sunt independente de orice stimulare antigenică a organismului.stimulare antigenică a organismului.

După părăsirea organelor centrale După părăsirea organelor centrale limfocitele nu mai revin aici, ele circulă prin limfocitele nu mai revin aici, ele circulă prin sânge, limfă şi organele limfoide secundare.sânge, limfă şi organele limfoide secundare.

Organele periferice (secundare) Organele periferice (secundare) ale SI ale SI

- Ganglionii limfaticiGanglionii limfatici- SplinaSplina- Formaţiunile limfoide ale mucoaselor Formaţiunile limfoide ale mucoaselor

digestive şi respiratorii (amigdale, plăci digestive şi respiratorii (amigdale, plăci Peyer, apendice)Peyer, apendice)

În ele se realizează contactul dintre Ag În ele se realizează contactul dintre Ag şi celulele imuno-competente, ce duce şi celulele imuno-competente, ce duce la expansiunea clonală şi diferenţierea la expansiunea clonală şi diferenţierea limfocitelor T şi B. limfocitelor T şi B.

Ariile Ariile timo-independentetimo-independente (populate de (populate de limfocite B) ale organelor limfoide limfocite B) ale organelor limfoide secundare sunt: secundare sunt: foliculii cortexului foliculii cortexului externextern din ganglionii limfatici, foliculii din ganglionii limfatici, foliculii din plãcile Peyer şi foliculii zonei din plãcile Peyer şi foliculii zonei periferice din pulpa albã a splinei. periferice din pulpa albã a splinei.

Ariile Ariile timo-dependentetimo-dependente (populate de (populate de limfocite T) sunt: limfocite T) sunt: cortexul profund al cortexul profund al ganglionilorganglionilor (paracortex), (paracortex), manşonul manşonul limfoid periarteriolar al pulpei albe a limfoid periarteriolar al pulpei albe a splinei şi zonele interfoliculare ale splinei şi zonele interfoliculare ale plãcilor Peyer. plãcilor Peyer.   

CELULELE IMUNO-COMPETENTECELULELE IMUNO-COMPETENTE (CIC) sunt (CIC) sunt reprezentate de limfocitele T şi Breprezentate de limfocitele T şi B

Maturizarea limfocitelor B are loc în măduva osoasă Maturizarea limfocitelor B are loc în măduva osoasă prin intermediul interacţiunii directe cu celulele prin intermediul interacţiunii directe cu celulele stromei, iar în stadiile tardive sub acţiunea stromei, iar în stadiile tardive sub acţiunea citokinelor secretate de celulele stromale (în special citokinelor secretate de celulele stromale (în special IL-7).IL-7).

LB mature se caracterizează prin prezenţa următorilor LB mature se caracterizează prin prezenţa următorilor receptori de suprafaţă:receptori de suprafaţă:

- Receptorul pentru Ag (BCR). Este reprezentat de Receptorul pentru Ag (BCR). Este reprezentat de molecule de Ig M şi Ig D. molecule de Ig M şi Ig D.

- Receptorul pentru Fc al IgGReceptorul pentru Fc al IgG- Receptor pentru fracţiunea C3b a complementuluiReceptor pentru fracţiunea C3b a complementului- Receptori pentru interleukineReceptori pentru interleukine- Proteine ale CMHProteine ale CMH- Receptori pentru mitogeni (PHA, Pokeweed mitogen)Receptori pentru mitogeni (PHA, Pokeweed mitogen)- Alte proteine specifice – CD79, CD19 – asociate BCR Alte proteine specifice – CD79, CD19 – asociate BCR

LB stimulate de Ag se multiplică şi se LB stimulate de Ag se multiplică şi se diferenţiază în plasmocite secretoare diferenţiază în plasmocite secretoare de Ig şi în celule B-memorie.de Ig şi în celule B-memorie.

Precursorii limfocitelor T migrează înn Precursorii limfocitelor T migrează înn timus, unde sub influenţa celulelor timus, unde sub influenţa celulelor stromale şi a corpusculilor Hassal se stromale şi a corpusculilor Hassal se diferenţiază în limfocite T mature. diferenţiază în limfocite T mature. Migraţia TL din cortex spre medulara Migraţia TL din cortex spre medulara timică este însoţită de achiziţia unor timică este însoţită de achiziţia unor glicoproteine de suprafaţă specifice glicoproteine de suprafaţă specifice (receptori). (receptori).

Dezvoltarea TL în timus este caracterizată Dezvoltarea TL în timus este caracterizată printr-o printr-o selecţie pozitivăselecţie pozitivă (supravieţuiesc (supravieţuiesc TL care recunosc Ag proprii în asociaţie cu TL care recunosc Ag proprii în asociaţie cu CMH propriu şi se leagă cu afinitate CMH propriu şi se leagă cu afinitate slabă). Alte TL care nu recunosc CMH slabă). Alte TL care nu recunosc CMH propriu sau care îl recunosc şi se combină propriu sau care îl recunosc şi se combină cu el cu afinitate înaltă suportă o cu el cu afinitate înaltă suportă o selecţie selecţie negativănegativă (moarte programată prin (moarte programată prin apoptoză). apoptoză). Selecţia constã în eliminarea Selecţia constã în eliminarea clonelor de limfocite potenţial clonelor de limfocite potenţial autoreactive (potenţial reactive faţã de autoreactive (potenţial reactive faţã de moleculele proprii)moleculele proprii)..Von Boehmer a spus: Von Boehmer a spus: Timusul selecţionează utilul, ignoră Timusul selecţionează utilul, ignoră inutilul şi distruge nocivul.inutilul şi distruge nocivul.

Receptorii TL:Receptorii TL:- Receptorul pentru Ag - - Receptorul pentru Ag - TCR,TCR, format din format din

2 catene polipeptidice 2 catene polipeptidice αα şi şi ββ (90%) sau (90%) sau γγ şi şi δδ. TCR poate recunoaşte peptide . TCR poate recunoaşte peptide antigenice asociate cu proteine ale antigenice asociate cu proteine ale CMH. CMH.

- CD3CD3 (cluster differentiation 3)(cluster differentiation 3) – asociat – asociat TCTCRR, ajută la transmiterea în celulă a , ajută la transmiterea în celulă a semnalului de recunoaştere a Ag semnalului de recunoaştere a Ag

- CD2CD2– prezent la toate TL, fixează – prezent la toate TL, fixează hematii, poate fi determinat prin testul hematii, poate fi determinat prin testul de formare a rozetelor.de formare a rozetelor.

- CD4CD4 – exprimat pe 60% din TL, care posedă – exprimat pe 60% din TL, care posedă situsuri de interacţiune cu moleculele situsuri de interacţiune cu moleculele clasei II a CMH şi un loc de fixare a clasei II a CMH şi un loc de fixare a virusului HIV. Limfocitele TCD4 au funcţia virusului HIV. Limfocitele TCD4 au funcţia de coordonator central al răspunsului imun de coordonator central al răspunsului imun şi reprezintă subpopulaţia de Thelper (şi reprezintă subpopulaţia de Thelper (ThTh). ). În funcţie de profilul de citokine elaborate În funcţie de profilul de citokine elaborate se disting 2 grupe de Th. se disting 2 grupe de Th. Th1Th1 secretă TNF secretă TNF şi IFN-şi IFN-γγ şi favorizează răspunsul imun şi favorizează răspunsul imun celular, celular, Th2Th2 secretă IL-4, IL-5, Il-10 şi IL-13 secretă IL-4, IL-5, Il-10 şi IL-13 şi stimulează producerea Ac de către BL şi stimulează producerea Ac de către BL (imunitatea umorală).(imunitatea umorală).

- CD8CD8 – exprimat pe 40% TL, care poate – exprimat pe 40% TL, care poate interacţiona cu moleculele de clasa I ale interacţiona cu moleculele de clasa I ale CMH. CMH.

Limfocitele Tcitotoxice (Limfocitele Tcitotoxice (TcTc) şi Tsupresoare ) şi Tsupresoare ((TsTs) sunt CD8+. ) sunt CD8+.

TcTc distrug celulele infectate cu virus, distrug celulele infectate cu virus, bacterii intracelulare sau celulele bacterii intracelulare sau celulele canceroase, intervin în respingerea canceroase, intervin în respingerea grefelor (imunitatea celulară). grefelor (imunitatea celulară).

TsTs suprimă răspunsul imun, responsabile suprimă răspunsul imun, responsabile de toleranţa imunologică.de toleranţa imunologică.

T-memorieT-memorie asigură memoria imunologică asigură memoria imunologică

BL reprezintă 10-15% din populaţia BL reprezintă 10-15% din populaţia limfocitară, cu o durată de viaţă scurtă, de limfocitară, cu o durată de viaţă scurtă, de 3-5 zile, iar TL constituie 70% cu o durată 3-5 zile, iar TL constituie 70% cu o durată de viaţă lungă (luni, ani).de viaţă lungă (luni, ani).

Alte celule limfocitare (nule, neimuno-Alte celule limfocitare (nule, neimuno-competente) –competente) – 15% 15%

- Celule NKCelule NK, capabile să distrugă spontan , capabile să distrugă spontan celule canceroase şi celule infectate cu celule canceroase şi celule infectate cu virusvirus

- Celule KCelule K, posedă pe membrana lor , posedă pe membrana lor receptori pentru Fc al Ig. Distrug celulele-receptori pentru Fc al Ig. Distrug celulele-ţintă acoperite cu Ac (Ig) – fenomen de ţintă acoperite cu Ac (Ig) – fenomen de citotoxicitate Ac-dependentă.citotoxicitate Ac-dependentă.

COMPLEXUL MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE

Moleculele CMH reprezintă un ansamblu Moleculele CMH reprezintă un ansamblu unic de glicoproteine exprimate pe unic de glicoproteine exprimate pe suprafaţa celulelor organismului, care suprafaţa celulelor organismului, care sunt veritabili markeri de identitate a sunt veritabili markeri de identitate a fiecărui individ. fiecărui individ.

Rolul moleculelor CMH:- Responsabilitate în respingerea grefelorResponsabilitate în respingerea grefelor- Participă în prezentarea peptidelor Participă în prezentarea peptidelor

antigenice limfocitelor Tantigenice limfocitelor T

CMH este transmis genetic. Genele CMH CMH este transmis genetic. Genele CMH sunt situate pe cromozomul 6 la om, sunt situate pe cromozomul 6 la om, locus numit HLA (locus numit HLA (Human Leukocyte Human Leukocyte AntigenAntigen). ).

Moleculele CMH sunt formate din 2 Moleculele CMH sunt formate din 2 catene polipeptidice, constituite din catene polipeptidice, constituite din domenii extracelulare, un fragment domenii extracelulare, un fragment transmembranar şi o regiune transmembranar şi o regiune intracitoplasmatică. Structura intracitoplasmatică. Structura tridimensională a moleculei duce la tridimensională a moleculei duce la formarea une cavităţi, la fundul căreia se formarea une cavităţi, la fundul căreia se situează receptorii care vor interacţiona situează receptorii care vor interacţiona cu peptide antigenice proprii sau străine.cu peptide antigenice proprii sau străine.

Se disting molecule (antigene) CMH Se disting molecule (antigene) CMH de clasa I şi de clasa II.de clasa I şi de clasa II.

- Moleculele - Moleculele CMH de clasa ICMH de clasa I sunt sunt exprimate pe toate celulele nucleate exprimate pe toate celulele nucleate ale organismului, cu excepţia ale organismului, cu excepţia eritrocitelor. Ele pot prezenta peptide eritrocitelor. Ele pot prezenta peptide scurte (9 AA) obţinute în cursul scurte (9 AA) obţinute în cursul degradării intracelulare a moleculelor degradării intracelulare a moleculelor proprii sau a proteinelor virale proprii sau a proteinelor virale (antigene endogene), interacţionează (antigene endogene), interacţionează cu moleculele CD8 exprimate pe cu moleculele CD8 exprimate pe limfocitele Tc.limfocitele Tc.

- Moleculele Moleculele CMH de clasa IICMH de clasa II sunt sunt exprimate pe celulele specializate în exprimate pe celulele specializate în prezentarea Ag limfocitelor TCD4+: prezentarea Ag limfocitelor TCD4+: limfocite B, celule dendritice, monocite, limfocite B, celule dendritice, monocite, macrofage. Ele pot prezenta peptide macrofage. Ele pot prezenta peptide derivate din degradarea proteinelor derivate din degradarea proteinelor endocitate prin suprafaţa celulei (Ag endocitate prin suprafaţa celulei (Ag externe). Acest complex peptid-CMH externe). Acest complex peptid-CMH interacţionează cu limfocite T CD4+.interacţionează cu limfocite T CD4+.

Recunoaşterea Ag de către receptorii Recunoaşterea Ag de către receptorii TL (TCR) este limitată de moleculele TL (TCR) este limitată de moleculele CMH (restricţie CMH). CMH (restricţie CMH).

ANTIGENELEANTIGENELE – substanţe străine (non-self) – substanţe străine (non-self) împotriva cărora organismul declanşează împotriva cărora organismul declanşează un răspuns imun (umoral, celular, un răspuns imun (umoral, celular, toleranţă imunologică, memorie toleranţă imunologică, memorie imunologică, paralizie imunologică).imunologică, paralizie imunologică).

Proprietăţile de bază ale Ag:Proprietăţile de bază ale Ag:1.1. ImunogenitateaImunogenitatea – capacitatea Ag de a – capacitatea Ag de a

induce răspuns imun specificinduce răspuns imun specific2.2. Antigenitatea (specificitatea)Antigenitatea (specificitatea) – –

capacitatea Ag de a interacţiona specific capacitatea Ag de a interacţiona specific cu Ac sau cu receptori ai limfocitelor cu Ac sau cu receptori ai limfocitelor sensibilizate sensibilizate

Antigenele care posedă ambele caractere Antigenele care posedă ambele caractere sunt sunt Ag completeAg complete. .

Cerinţele faţă de Ag complete:Cerinţele faţă de Ag complete:- Să fie substanţe străine - Să fie substanţe străine - Să fie formate din gruparea carrier (purtător) - Să fie formate din gruparea carrier (purtător)

şi epitopi (determinante antigenice)şi epitopi (determinante antigenice)- Să aibă o greutate moleculară peste 10 kDaSă aibă o greutate moleculară peste 10 kDa- Să aibă structură chimică complexă Să aibă structură chimică complexă

(proteine, polizaharide, LPZ, etc)(proteine, polizaharide, LPZ, etc)- Să aibă o conformaţie spaţială stabilăSă aibă o conformaţie spaţială stabilă Antigenele incomplete (haptenele)Antigenele incomplete (haptenele)

posedă antigenitate dar sunt lipsite de posedă antigenitate dar sunt lipsite de imunogenitate. imunogenitate.

Antigenele incomplete (haptenele):- Au masă moleculară micăAu masă moleculară mică- Pot deveni imunogene combinându-se cu Pot deveni imunogene combinându-se cu

macromolecule purtătoare (proteine sau macromolecule purtătoare (proteine sau polizaharide)polizaharide)

Exemple de hapteneExemple de haptene: săruri ale metalelor grele : săruri ale metalelor grele (Cr, Ni), substanţe de origine vegetală, (Cr, Ni), substanţe de origine vegetală, medicamente, coloranţi, oligonucleotide.medicamente, coloranţi, oligonucleotide.

Superantigene – molecule proteice particulare – molecule proteice particulare (enterotoxinele stafilococice, toxina şocului toxic, (enterotoxinele stafilococice, toxina şocului toxic, toxina exfoliativă a stafilococilor, nucleocapsida toxina exfoliativă a stafilococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile să stimuleze un număr virusului rabic), capabile să stimuleze un număr mare de limfocite T (10-40%). N – 0.01%. SAg mare de limfocite T (10-40%). N – 0.01%. SAg provoacă reacţii imunopatologice.provoacă reacţii imunopatologice.

Se disting arbitrar:Se disting arbitrar:- Ag solubileAg solubile: proteine plasmatice, : proteine plasmatice,

enzime, hormoni, etcenzime, hormoni, etc- Ag figurateAg figurate (celulare): celule, bacterii, (celulare): celule, bacterii,

paraziţi, etc.paraziţi, etc.În funcţie de provenienţă se deosebesc:În funcţie de provenienţă se deosebesc:- - Ag heterofileAg heterofile – Ag comune mai multor – Ag comune mai multor

specii animale. Ex.: Ag polizaharidice specii animale. Ex.: Ag polizaharidice Forssman, prezent în hematiile de cal, Forssman, prezent în hematiile de cal, câine, oaie, cobai; sistemul Rh al câine, oaie, cobai; sistemul Rh al eritrocitelor se întâlneşte la om şi eritrocitelor se întâlneşte la om şi maimuţele Macacus rhesus, etc maimuţele Macacus rhesus, etc

- Ag heterologe (xeno-Ag, hetero-Ag)Ag heterologe (xeno-Ag, hetero-Ag) – Ag – Ag provenite din organismul altei speciiprovenite din organismul altei specii

- Izo-Ag (alo-Ag)Izo-Ag (alo-Ag) – Ag de grup în cadrul – Ag de grup în cadrul unei specii (sistemul ABO şi Rh)unei specii (sistemul ABO şi Rh)

- IdioantigeneIdioantigene – antigenele specifice unui – antigenele specifice unui individ. Corespund moleculelor CMHindivid. Corespund moleculelor CMH

- AutoantigeneAutoantigene – Ag proprii unui organism, – Ag proprii unui organism, devenite imunogene în anumite condiţii devenite imunogene în anumite condiţii (spermatozoizii, tiroglobulina, insulina, (spermatozoizii, tiroglobulina, insulina, cristalinul, ţesutul nervos, etc)cristalinul, ţesutul nervos, etc)

Structura antigenică a celulei Structura antigenică a celulei bacterienebacteriene

I. I. Ag structuraleAg structurale ( (Ag O/RAg O/R – somatice, LPZ, – somatice, LPZ, termostabile; termostabile; Ag HAg H – flagelar, proteic, – flagelar, proteic, TL; TL; Ag KAg K – capsular, TL sau TS; – capsular, TL sau TS; Ag FAg F – – fimbrial)fimbrial)

II. II. Ag solubileAg solubile (enzime de patogenitate, (enzime de patogenitate, exotoxine)exotoxine)

Antigene virale: proteine/GP proteine/GP capsidale, supercapsidale, enzimecapsidale, supercapsidale, enzime

Determinanţii antigenici (epitopii)Determinanţii antigenici (epitopii)Imunogenitatea este o caracteristică a Imunogenitatea este o caracteristică a

întregii macromolecule Ag. întregii macromolecule Ag. Antigenitatea (specificitatea) este Antigenitatea (specificitatea) este

determinată de anumite secvenţe ale determinată de anumite secvenţe ale Ag.Ag.

Suprafeţe limitate din macromolecula Suprafeţe limitate din macromolecula Ag apte să se combine cu Ac specifici Ag apte să se combine cu Ac specifici sau cu receptorii de pe limfocitele sau cu receptorii de pe limfocitele sensibilizate se numesc sensibilizate se numesc determinanţi determinanţi antigeniciantigenici sau sau epitopi.epitopi.

La glucideLa glucide epitopul este format din 4-6 epitopul este format din 4-6 monozaharide. Polizaharidele sunt formate monozaharide. Polizaharidele sunt formate dintr-un epitop repetat sau dintr-un număr dintr-un epitop repetat sau dintr-un număr redus de epitopi. redus de epitopi. Polizaharidele sunt Ag T-Polizaharidele sunt Ag T-independente, pot induce sinteza Ac fără independente, pot induce sinteza Ac fără intervenţia TL.intervenţia TL.

Epitopul proteicEpitopul proteic este constituit din câţiva este constituit din câţiva AA.AA.

- Epitopii secvenţiali (lineari)Epitopii secvenţiali (lineari) sunt determinaţi sunt determinaţi de structura primară a AA (8-9 AA)de structura primară a AA (8-9 AA)

- Epitopii conformaţionaliEpitopii conformaţionali sunt determinaţi de sunt determinaţi de structura secundară sau terţiară a moleculeistructura secundară sau terţiară a moleculei

Fiecare moleculă proteică reprezintă Fiecare moleculă proteică reprezintă un mozaic de epitopi, fie diferiţi, fie un mozaic de epitopi, fie diferiţi, fie identici.identici.

Proteinele sunt Ag T-dependente, Proteinele sunt Ag T-dependente, deoarece ele induc sinteza Ac prin deoarece ele induc sinteza Ac prin cooperarea T şi B limfocitelor.cooperarea T şi B limfocitelor.

Numărul de epitopi de pe o moleculă Numărul de epitopi de pe o moleculă imunogenă reprezintă imunogenă reprezintă valenţa Ag.valenţa Ag.

Celule Prezentatoare de Antigen Celule Prezentatoare de Antigen (CPA)(CPA)

BL recunosc direct prin intermediul BCR BL recunosc direct prin intermediul BCR epitopi conformaţionali de pe Ag solubile epitopi conformaţionali de pe Ag solubile sau figurate. sau figurate. TL pot recunoaşte numai TL pot recunoaşte numai epitopi lineari expuşi pe suprafaţa unor epitopi lineari expuşi pe suprafaţa unor celule specializate – celule specializate – CPACPA.. CPA captează CPA captează Ag proteic, îl fragmentează (processing) şi Ag proteic, îl fragmentează (processing) şi expune pe suprafaţa sa peptide asociate expune pe suprafaţa sa peptide asociate cu moleculele CMH. Acest complex CMH-cu moleculele CMH. Acest complex CMH-peptid declanşează activarea TL şi peptid declanşează activarea TL şi demarează răspunsul imun. Activarea TL demarează răspunsul imun. Activarea TL este amplificată de secreţia unor citokine este amplificată de secreţia unor citokine de către CPA.de către CPA.

Prezentarea Ag limfocitelor TCD8+ Prezentarea Ag limfocitelor TCD8+ este asigurată de toate celulele este asigurată de toate celulele organismului care exprimă moleculele organismului care exprimă moleculele de clasa I ale CMHde clasa I ale CMH

Prezentarea Ag limfocitelor TCD4+ Prezentarea Ag limfocitelor TCD4+ este asigurată de macrofagi, celule este asigurată de macrofagi, celule dendritice (celulele Langerhans din dendritice (celulele Langerhans din epidermă, celulele interdigitale din epidermă, celulele interdigitale din ganglionii limfatici), limfocite B ganglionii limfatici), limfocite B activate. Aceste celule exprimă activate. Aceste celule exprimă molecule de clasa II ale CMHmolecule de clasa II ale CMH