+ All Categories
Home > Documents > Important A Activitatilor Practice in Dezvoltarea Copilului Prescolar

Important A Activitatilor Practice in Dezvoltarea Copilului Prescolar

Date post: 19-Jul-2015
Category:
Upload: gradinita-paradisul-copiilor
View: 1,047 times
Download: 10 times
Share this document with a friend

of 19

Transcript

Importanta activitatilor practice in dezvoltarea copilului prescolar

CuprinsCap. I: Obiectivul Metodicii predarii activitatilor practice in gradinita de copii Importanta , scopul si continutul metodicii activit. practice in gradinita de copii Importanta activitatilor practice pentru dezvoltarea multilaterala a copiilor 1) Rolul activitatilor practice in dezvoltarea psiho-motorie 2) Rolul activitatilor practice in dezvoltarea intelectuala 3) Rolul activitatilor practice in dezvoltarea morala a copilului 4) Activitatile practice- mijloc de formare si dezvoltare a simtului critic si estetic

Cap.II: Scopul, Sarcinile si Continuturile activitatilor practice in gradinita de copii: *formarea unor priceperi si deprinderi practice de munca * insusirea cunostintelor elementare despre proprietatile materialelor, despre folosirea uneltelor, procedee de lucru in : 1) Activitati de constructie 2) Activitati de aplicatie 3) Activitati de confectii

CAPITOLUL I: Obiectivul Metodicii predarii activitatilor practice in gradinita de copiiActivitatea desfasurata cu copii , atat in cadru organizat, al activitatilor pe domenii experientiale cat si in afara acestora, trebuie sa aiba un caracter sistematic. Acest lucru presupune cunoasterea de catre educatoare a problemelor teoretice si practice care fac obiectul activitatii sale si in special a bezelor psihologice si pedagogice ale procesului de predare a activitatilor practice. Metodica predarii activitatilor practice in gradinita de copii stabileste cerintele de care educatoarea trebuie sa tina cont in planificarea, pregatirea , organizarea si buna desfasurare a activitatilor obligatorii practice. Cerintele care trebuiesc avute in vedere sunt stabilite ca urmare a imbinarii experietei anterioare cu ultimele noutati ale stiintei pedagogice si psihologice, si propun cunoasterea si analizarea urmatoarelor probleme: 1) Volumul de cunostine, priceperi, deprinderi ce trebuie predate copiilor in raport cu particularitatile psiho-fizice 2) Sarcinile urmarite in cadrul fiecarei activitati 3) Metodele si procedeele folosite in functie de posibilitatile copiilor, in scopul realizarii acestor sarcini. Obiectivul metodicii il constituie studierea modului de predare in gradinita a activitatilor practice de constructii, aplicatii si confectii, asigurand un caracter stiintific procesului de formare a priceperilor si deprinderilor de munca si constituind pentru educatoare un indreptar pretios.

Importanta , scopul si continutul metodicii activitatilor practice in gradinita de copiiIn cadrul activitatilor practice copiii isi insusesc cunostinte de executarea actiunilor simple necesare pentru confectionarea unor imagini sau jucarii ce reproduc obiecte din mediul inconjurator. Astfel copiii fac primii pasi in pregatirea pentru munca productiva de mai tarziu executand diferite operatii ca: analiza, sinteza, comparatia, se da posibilitatea copilului sa si dezvolte simtul orientarii. De asemenea se obisnuieste cu un anumit effort, i se dezvolta indemanarea si precizia in miscari. Activitatea desfasurata provoaca trairi intense afective, influenteaza desafsurarea spiritului activ si stimuleaza comportarea civilizata. Contributia complexa si multilaterala a activitatilor practice la preagatirea psihica si fizica a copiilor pentru participarea la munca de mai tarziu, determina importanta metodicii activitatilor practice.

Importanta activitatilor practice pentru dezvoltarea multilaterala a copiilorRespectand cerintele pedagogice generale in dezvoltarea si desfasurarea activitatilor practice, precizand clar scopul didactic, stabilind legatura organica intre sarcinile instructive si cele educative, alegand minutios continutul si metodele corespunzatoare fiecarei parti a activitatii si imbinandu-se munca in echipe cu cea individuala, prin toate aceste lucruri activitatile practice, contribuie la dezvoltarea multilaterala a copiilor. Caracterul practic al activitatilor practice permite imbinarea muncii fizice cu cea intelectuala, fapt care determina atat dezvoltarea capacitatilor fizice ale copiilor cat sia celor intelectuale. Contributia pe care activitatile practice o au la dezvoltarea psiho-fizica, intelectuala, morala si estetica a copilului, denota importanta pe carea acestea o au.

Rolul activitatilor practice in dezvoltarea psiho-motorieExercitiile pe care copiii le desfasoara organizat in activitatile practice de aplicatii , constructii si confectii stimuleaza activitatea analitico-sintetica a scoartei cerebrale, marind functiunea ei de reglare a centrilor subcorticali in zona motorie. Astfel copilul reuseste sa sa diferentieze miscarile, sa elimine miscarile involuntare si inutile. Mai tarziu ajunge in stadiul precizarii si coordonarii miscarilor, aceste devenind mai corecte, mai sigure si mai fine. Supletea si perfectionarea miscarilor sunt conditionate de dezvoltarea muschilor mici ai mainii. Mana are o deosebita importanta pentru intreaga dezvoltare a copilului, avand cea mai intinsa arie corticala de proiectie. Manuirea materialelor si a obiectelor in diferite actiuni practice influenteaza axactitatea si profunzimea perceptiilor si reprezentarilor copiilor. Participarea mainii in procesul de cunoastere determina o percepere mai clara si o cunoastere mai temeinica a realitatii inconjuratoare.

Rolul activitatilor practice in dezvoltarea intelectualaDesfasurand o variata paleta de activitati in cadrul proiectelor desfasurate in gradinita , copiiiisi largesc treptat cercul de reprezentari si participa in mod activ la viata ce I inconjoara. In activitatile prcatice toate cunostintele dobandite aanterior sau in cadrul celorlalte activitati, se completeaza si se adancesc. In procesul intuirii modelului si al demonstrarii procedeelor de lucru, educatoarea reactualizeza cunostintele privind obiectul ce urmeaza a fi executat. In continuarea prin reproducere, copilul are posibilitatea sa aplice si sa verifice direct cunostintele insusite. El separa, compara si unifica partile componenete ale intregului dezvoltandu-se astfel atentia, imaginatia reproductiva. Actionand asupra materialelor si obiectelor copilulcompra, analizeaza, sintetizeaza si generalizeaza, dezvaltandu-se astfel bazele gandirii situationale, caracteristica prescolarilor. Reactualizandu- se cunostintele despre partile plantelor ( de exemplu), marimea, forma, culoarea acestora, nu se realizeaza doar consolidarea, copii isi imbogatesc de asemenea, cunostintele despre proprietatile materialelor din natura si invata noi procedee de lucru. Prin activitatile practice copiii constata direct cum se pot aplica in practica anumite cunostinte insusite, acestea fiind si posibilitati de fixare, sistematizare si verificare practica a cunostintelor.

Rolul activitatilor practice in dezvoltarea morala a copiluluiMotivatia pe care educatoarea o prezinta copilului il determina sa inteleaga necesitatea eforului prelungit in executarea actiunilor de reproducere. Copiluleste stimulat si interesat sa finalizeze lucrarea cunoscand destinatia obiectului pe care il realizeaza. In acest scop el isi concentreaza atentia, devine perseverent, invata sa se stapaneasca, si sa invinga greutatile ivite in timpul efectuarii operatiunilor necesare. Astfel actionand individuale el isi dezvolta trasaturile pozitive ale vointei sale. situatiile create in cadrul activitatilor practice, influenteaza in mod pozitiveducarea copiilor in spiritul dragostei pentru munca, al respectului pentru bunuriel create de ei si de altii. Fiind pus in situatia de a realiza ceva prin propriile lui forte contribuie si la formarea independentei sale. Desfasurandu-se in mod organizat, in etape de lucru, faptul ca ei trebuie sa aranjeze materialul intr- o anumita ordine, sa lucreze curat, sa stranga apoi materialul ramas, arata ca activitatile practice contribuie la educarea simtului ordinii si al curateniei. Prin sentimentele de satisfactie si bucurie pe care copiii le au in cadrul activitatilor practice acestea contribuie s la imbogatirea vietii afective a copiilor.

Activitatile practice- mijloc de formare si dezvoltare a simtului critic si esteticIn activitatea practica copiii vin in contact cu bogatia de culori si forme a obiectelor pe care le au de executat , ei sunt pusi in situatia de a le reproduce. Astfel in activitatile practice copiii analizeaza dupa posibilitati frumosul si-si formeaza in acelasi timp si o serie de priceperi si deprinderi artistice. la finalul activitatii, in momentul de incheiere, copilul amalizeaza atat lucrarea sa cat si a celorlalti. Apreciaza realizarea estetica a temei in functie de respectarea conditiilor artistice stabilite in analiza modelului prezentat de educatoare. Cu timpul, copiii reusesc sa manifeste un spirit critic foarte dezvoltat , reusind sa selectioneze din mai multe obiecte pe cele care au evidente calitati artistice.

CAPITOLUL II: Scopul, Sarcinile si Continuturile activitatilor practice in gradinita de copii:Prin continutul bogat , activitatile practice contribuie la formarea personalitatii copiilor si in special la dezvoltarea lor intelectuala si morala. scopul activitatilor practice este subordonat atat scopului general al educatiei- dezvoltarea multilaterala a personalitatiicopiilor cat si unor sarcini specifice gradinitei: formarea unor deprinderi practice lementare , utile in viata si necesare pentru dezvoltarea motricitatii copilului la aceasta varsta, pregatirea pentru scoala, educarea interesului pentru munca. Sarcinile specifice care se realizeaza in cadrul activitatilor practice sunt: Formarea unor priceperi si deprinderi de munca practica Insusirea unor cunostinte elementare despre particularitatile materialelor,despre folosirea celor mai simple unelte si procedee de lucru Educarea dragostei fata de lucru

Formarea unor priceperi si deprinderi practice de muncaDeprinderile sunt componenete automatizate ale activitatii constiente. Ele reprezinta mijloace si procedee de executare a unei activitati oarecare. Deprinderile sunt insusie prin invatare si automatizate prin exercitii. In acest sens foarte important este cunoasterea procesului de formare a deprinderilor de activitate practica si factorii care determina insusirea lor. In procesul de elaborare a oricarei deprinderi,distingem mai multe etape: etapa familiarizarii subiectului cu actiunea etapa organizarii si sitematizarii etapa automatizarilor etapa superioara, a perfectarii si a desavarsirii in practica

La inceputul oricarei actiuni, in urma explicatiilor si a demonstratiilor, copiii incep sa execute fiecare miscare. Chiar daca se concentreaza asupra fiecarei operatii, miscarile sunt greoaie, necoordonate, imprecise. Prin exercitii repetate, miscarile efectuate de copil capata mai multa siguranta , el ajunge sa-si coordoneze actiunile, sa le elimine pe cele inutile, sa-si analizeze in mod constient calitatea operatiunilor efectuate. Organizarea exercitiilor in cadrul activitatilor practice determina automatizarea miscarilor componente ale actiunii. In aceasta etapa se inlatura incordarea, se imbunatateste calitatea operatiunilor deoarece atentia copilului incepe sa se indrepte nu numai spre rezultatul actiunii ci si spre modul de executie a miscarilor. Toate acestea ducand la descresterea efortului depus de copil prin degajarea relativa a atentiei si a gandirii.

Conditiile formarii deprinderilor de munca practicaToate deprinderile de munca practica sunt un rezultat al procesului de invatare care respecta mai multe conditii: Orice deprindere se constituie initial ca o activitate constienta indreptata spre un anumit scop. Acest lucru implica necesitatea cunoasterii de catre copil a scopului si a conditiilor si mijloacelor prin care se realizeaza. Scopul si motivarea necesitatii deprinderii stimuleaza interesul copiilor pentru deprinderea noua, uaurand procesul formarii ei. Demonstrarea si apoi dirijarea adecvata reprezinta o conditie necesara in perceperea si intelegerea etapelor de lucru a oricarei lucrari, a folosirii materialelor si uneltelor de lucru. Explicatiile trebuiesc facute cu rabdare iar demonstratia trebuie sa fie accesibila intelegerii tuturor copiilor. In formarea unei deprinderi exercitiul reprezinta conditia fundamentala. Prin organizarea unor exericitii in care se reiau treptat si in mod selectiv componentele actiunii, insistandu-se asupra corectitudinii lor se formeaza in final deprinderile practice. In cadrul activitatilor practice se fac numeroase exerictii pentru formarea aceleiasi deprinderi, in cadrul temelor diferite oferite de programa. Cu trecerea copiilor de la o grupa la alta, pe masura ce se imbogateste continutul , in exercitiile efectuate se introduc elemente noi. De exemplu: Pentru formarea deprinderii de a decupa, in primele activitati se fac exercitii introductive, in care se cere copiilor sa execute taieri simple, pe linii drepte. In cadrul altei activitati copiii executa un obiect care are la baza tot decupajul , dar intr-o activitate mai complexa (decuparea fructelor dupa contur) Printr-o integrare succesiva a unor operatii mai simple, in urma unor exercitii corespunzatoare ca: asezarea si lipirea , decupaj si indoitura sau indoitura si lipire, se formeaza deprinderea mai complexa confectionarea jucariilor .

a)

b)

c)

Cunoasterea rezultatelor si analiza constienta a greselilor savarsite constituie o alta conditie importanta in perfectarea oricarei deprinderi. Dirijand in permanenta activitatea copiilor, controlandu-i, educatoarea elimina la timp greselile comise de acestia. Acest control presupune o apreciere verbala prin care se releva atat calitatile cat si defectele executiei. Treptat prin aceasta analiza efectuata de educatoare ,copilul capata experienta in sesizarea greselilor si in felul acesta controlul extern se transpune pe plan intern in forma autocontrolului.

Insusirea cunostintelor elementare despre proprietatile materialelor, despre folosirea uneltelor, procedee de lucru in :1) Activitati de constructie: Se organizeza la grupele de 3-4 ani si 4-5 ani. Specifica acestor activitati este faptul ca redarea imaginilor obiectelor simple din mediul inconjurator se face printr-o singura operatiune- asezarea. Grupa copiilor de 3-4 ani: - Deprinderea de a aseza se realizeaza prin activitati obligatorii , prin sarcini gradate in mod progresiv: Prin teme ca: ,,trenul, bratara, floarea se realizeaza urmatoarele sarcini: - asezare in linie dreapta a unui material de aceeasi forma si culoare; - alternarea a doua forme si a culorilor in functie de tema indicata de educatoare - asezarea pe benzi de hartie a materialului pregatit de educatoare

Grupa copiilor de 4-5 ani: In aceasta grupa in activitatea de constructii se reia deprinderea de a aseza, in vedera fixarii si consolidarii ei. De la tema la alta asezarea materialului se complica solicitand copiilor un mai mare efort de gandire, mai multa precizie in alternarea simetriei, a lternarii formelor si culorilor. 2) Activitati de aplicatie: Se organizeaza la toate cele trei grupe de varsta. Operatiunile specifice acestor activitati sunt lipirea si decupajul. Grupa copiilor de 3-4 ani: La acest nivel, deprinderea de a lipi este in faza de formare, accentul fiind pe familiarizarea copiilor cu materialul si pe cunoasterea miscarilor pe care trebuie sa le execute in vederea lipirii unor forme simple: - lipirea a doua forme identice la capatul unei benzi de hartie - lipirea de forme identice de culori diferite - lipirea a doua forme diferite, de culori diferite Grupa copiilor de 4-5 ani: La aceasta grupa se reia deprinderea de a lipi in vederea consolidarii ei. Lucrarile propuse au un continut mai greu si solicita o mai mare precizie si corectitudine in efectiarea operatiunii de lipire. Astfel se prevad sarcini cum sunt:

- consolidarea deprinderii de a lipi curat, folosind corect palicanolul, betisorul, carpa si bucata de hartie, in activitati cu tema: mingea sau steguletul - respectarea simetriei prin alternarea unor forme si lipirea lor - asamblarea prin lipire a partilor componente ale unor obiecte, in vederea radarii caracteristicilor acestora. - redarea caracteristicilor unor obiecte prin folosirea unui material mai variat ca: betisoare de chibrit, scobitori, etc. Grupa copiilor de 5-6 ani: La aceasta grupa se consolideaza deprinderea de a lipi curat si ordonat , de a folosi corect materialul. De asemenea la acest nivel de varsta, materialul necesar activitatii sunt pregatite de ei prin operatiunea de decupare, spre deosebire de grupele anterioare cand elementele temei erau pregatite de educatoare. Accentul se pune acum pe formarea si consolidarea deprinderii de a decupa, fiecare etapa a acestei deprinderi realizandu-se in activitati diferite si in mod treptat.

3) Activitati de confectie: Sunt comune celor trei grupe de copii si au un continut mai complex, datorita multiplelor operatiuni prin care copiii pot reproduce jucariile din mediul inconjurator. Grupa copiilor de 3-4 ani: Copiii din aceasta grupa confectioneaza obiecte prin operatiuni de indoire, insirare si asamblare prin intrepatrunderea partilor componente pregatite de educatoare. Sarcini: - confectionarea unui obiect prin indoirea hartiei in doua, in patru, in linie dreapta si pe diagonala - confectionarea unui obiect prin operatiunea de insirare - confectionarea unor jucarii asambland partile componente prin intrepatrundere. Grupa copiilor de 4-5 ani: La aceasta grupa se reiau pentru a fi consolidate operatiunile de: indoire, insirare si confectionare de jucarii prin intrepatrunderea elementelor in sectiunile executate de educatoare. Se confectioneaza de asemenea obiecte prin operatiunea de snuruire.

Grupa copiilor de 5-6 ani: La aceasta grupa se reiau spre a fi perfectionate deprinderile de a indoi, insira, snurui si asambla partile componente prin intrepatrundere si lipire. In activitatae copiilor se introduce o operatiune noua: cusutul pe muchie de carton perforat de educatoare. De asemenea copiii trebuie sa confectioneze jucarii care necesita doua, trei operatiuni: indoire, snuruire, decupare.


Recommended