Important

1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

CENTRUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

SĂNĂTATEA ÎN RELAŢIE CU MEDIUL

Monitorizarea stării de sănătate în relaţie cu factorii exogeni de mediu

(ediţia a II-a)

CHIŞINĂU, 2010

2

Lucrarea a fost aprobată: la Consiliul ştiinţific al Centrului Naţional de Sănătate Publică procesul verbal nr.3 din 23 martie 2010

şi Comisia ştiinţifico-metodică de profil „IGIENA” procesul verbal nr.1 din 25 martie 2010

Colectivul de autori:

V. Pantea,dr.med.,conf.cercet, (responsabil de ediţie) N. Opopol, dr.hab.med., membr.cor. al AŞM prof. univ., I. Bahnarel, dr.hab.med.,conf.univ., Ana Volneanschi, dr.med., Ala Overcenco, Cătălina Croitoru, D.Cernelea

Formarea Bazei de Date: Ala Overcenco, Cătălina Croitoru, D.Cernelea

Au participat cu informaţii: Specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publica (CNSP):

Dm.Sireţeanu, V.Băbălău, Galina Obreja, P.Socoliuc, Mariana Tutunaru, Nina Iziumov, Angela Ciobanu, Andrei Ciburciu

Medicii Centrelor de Sănătate Publica şi IMSP (municipii şi raioane) din componenţa:

Reţelei de Monitoring Socio-Igienic din Republica Moldova

Recenzenţi: Constantin Eţco, dr.hab.med.,prof.univ., USMF „Nicolae Testemiţanu”, Grigore Friptuleac, dr.hab.med.,prof.univ., USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Acest Raport a fost editat graţie suportului financiar acordat de Biroul Regional European al OMS (OMS-Moldova)

3

DESCIFRAREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Sănătatea în relaţie cu mediul: Monitorinzarea stării de sănătate în relaţie cu factorii exogeni de mediu /Ediţia a II-a / V.Pantea, N.Opopol, I.Bahnarel,...; Centrul Naţ. De Sănătate Publică -Ch.:S.n.,2019 (Tipogr.”Sirius” S.R.L). - 147p.: fig.,tab., Bibliogr. p. 141 (58 lit.) ISBN 978-9975-9668-2-5 400 ex. CZU 614: 502/504 S 19

ISBN 978-9975-9697-7-2

4

CUPRINS

Pagina

MULŢUMIRI................................................................................................................................................... 6

CUVÂNT ÎNAINTE ....................................................................................................................................... 7

INTRODUCERE.............................................................................................................................................. 8

SUCCINT ASPECT GEOGRAFIC ................................................................................................................. 10

VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA INDICATORILOR DE SĂNĂTATE. MORBIDITATEA POPULAŢIEI PRIN BOLI NON-TRANSMISIBILE..................................................................................... 12

INDICI DEMOGRAFICI................................................................................................................................. 16

SĂNĂTATEA ÎN RAPORT CU CALITATEA APEI DE BĂUT. ACCESUL LA APĂ DE CALITATE. (CALITATEA APEI DIN SURSE DE SUPRAFAŢĂ)................................................................................... 21

CALITATEA ŞI ACCESUL POPULAŢIEI LA APĂ DIN SONDE ARTIZIENE........................................ 30

SĂNĂTATEA NUTRIŢIONALĂ.................................................................................................................. 33

STAREA DE SĂNĂTATE ÎN RELAŢIE CU GRADUL DE SIGURANŢĂ ALIMENTELOR.................. 37

IGIENA LOCALITĂŢILOR – FUNDAL DE SĂNĂTATE AL POPULAŢIEI............................................ 39

SĂNĂTATEA POPULAŢIEI ÎN RELAŢIE CU CONDIŢIILE HABITUALE............................................. 43

SĂNĂTATEA ELEVILOR ÎN RAPORT CU REGIMUL TERMIC (T°C) DIN ŞCOLI............................. 48

SĂNĂTATEA ELEVILOR DIN ŞCOLILE INTERNAT............................................................................... 51

DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPIILOR DIN ŞCOLILE INTERNAT......................................................... 53

SĂNĂTATEA ŞI MEDIUL OCUPAŢIONAL................................................................................................ 54

SĂNĂTATEA ÎN RAPORT CU UTILIZAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN CONDIŢII DE HABITAT (intoxicaţii acute habituale şi decesele din aceste cauze).............................................................. 62

TRAUMATISMUL CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ.............................................................. 70

MANIFESTĂRILE SCHIMBĂRII CLIMATULUI ŞI HAZARDURILOR NATURALE ........................... 76

CONCLUZII .................................................................................................................................................. 80

RECOMANDĂRI ............................................................................................................................................ 83

LISTA ANEXELOR:

- SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE – nr.1........................................................................................................................... 91

- DISTRIBUŢIA SPAŢIALA A RATELOR DE MORTALITATE GENERALĂ SI INFANTILĂ – nr.2......................................... 91

- INCIDENŢA GENERALĂ LA COPII – nr.3.............................................................................................................................. 92

5

- PREVALENŢA GENERALĂ LA COPII – nr. 4.......................................................................................................................... 93

- INVALIDITATEA COPIILOR PRIN PRISMA REGIUNILOR ECONOMICO-GEOGRAFICE – nr.5................................... 94

- INVALIDITATEA COPIILOR PRIN PRISMA TERITORIILOR ADMINISTRATIVE – nr.6...................................................... 94

- INCIDENŢA RETARDULUI FIZIC LA COPII – nr.7................................................................................................................ 95

- REPARTIZAREA ADOLESCENŢILOR CONFORM INDICILOR FIZIOMETRICI – nr.8....................................................... 96

- REPARTIZAREA ADOLESCENŢILOR DUPĂ STAREA DE DEZVOLTARE FIZICĂ – nr.9.................................................. 96

- PONDEREA ALIMENTELOR NE-CORESPUNZĂTOARE NORMATIVELOR IGIENICE – nr.10.......................................... 97 - REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR DE LABORATOR A PROBELOR DE SARE DE BUCĂTĂRIE LA CONŢINUTUL DE IOD (J2) – -nr.11...................…………………………........................................................................................................... 97

- LISTA SUBREGIUNILOR EPIDEMIOLOGICE CLASIFICATE DE CĂTRE BRE OMS – nr.12.......................................... 98

- POLUAREA AERULUI ATMOSFERIC IN MUNICIPIILE CHIŞINĂU ŞI BĂLŢI – nr.13......................................................... 98

- DATE PRIVIND CALITATEA APEI DE BĂUT DIN SURSELE LOCALE – nr.14................................................................... 99

- DATE PRIVIND CALITATEA APEI DIN SURSELE ARTEZIENE – nr.15............................................................................. 101

- CANTITATEA MEDIE A PRODUSELOR ALIMENTARE FOLOSITE DE UN ELEV ÎN ZI ÎN ŞCOALA INTERNAT – nr.16. 102

- CARACTERISTICA RAŢIEI ALIMENTARE A ELEVILOR DIN ŞCOALA INTERNAT – nr.17................................................. 103

- CARACTERISTICA SĂRII IODATE DESTINATE PENTRU POPULAŢIE – nr.18.................................................................. 104 - PONDEREA PROBELOR DE PRODUSE ALIMENTARE ÎN CARE S-AU DEPISTAT CONTAMINĂRI CU REZIDUURI DE PESTICIDE ŞI NITRAŢI – nr.19 .......................................................................................................................................... 105

- NUMĂRUL LOCUINŢELOR NE-IGIENICE ŞI POPULAŢIA ACESTORA – nr.20................................................................... 106

- DATE DESPRE IGIENA LOCALITĂŢILOR – nr.21................................................................................................................... 108

- DISTRIBUTIA POPULATIEI ASIGURATE CU ACCES DURABIL LA SURSE SIGURE DE APA POTABILA – nr.22...... 110

- DISTRUBUŢÍA SPAÍALĂ A POPULAŢIEI CU ACCES LA SISTEME COLECTIVE DE CANALIZARE – nr.23...................... 111 - DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A POPULAŢIEI ASIGURATE CU COLECTAREA CENTRALIZATĂ A DEŞEURILOR MENAJERE – nr.24..................................................................................................................................................................... 112

- REGIMUL TERMIC (T°C) ÎN ÎNCĂPERILE INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN ŞCOLILE ŢĂRII – nr.25............................... 113 - REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR DE LABORATOR A AERULUI ÎN ZONA DE MUNCĂ LA OBIECTIVELE ECONOMIEI AŢIONALE – nr.26................................................................................................................................................ 115 - PONDEREA PROBELOR DE AER DIN ZONA DE MUNCĂ LA OBIECTIVELE ECONOMIEI NAŢIONALE IDENTIFICATE CU DEPĂŞIRI A CONCENTRAŢIILOR MAXIM ADMISIBILE LA SUBSTANŢELE CHIMICE (TOXICE) – nr.27.............................................................................................................................................................................

117

- NUMĂRUL CAZURILOR DE BOALĂ PRIN UNELE MALADII ŞI STAREA DE DEZVOLTARE FIZICĂ A ELEVILOR DIN ŞCOLILE INTERNAT – nr.28............................................................................................................................................. 118

- NUMĂRUL CAZURILOR DE INTOXICAŢII ACUTE NE-PROFESIONALE DE ETIOLOGIE CHIMICĂ – nr.29................ 120

- RATA INTOXICAŢIILOR ACUTE HABITUALE ŞI A DECESELOR DIN ACESTE MOTIVE –nr.30................................... 122

- NUMĂRUL CAZURILOR DE ACCIDENTE RUTIERE ŞI A PERSOANELOR TRAUMATIZATE ŞI DECEDATE – nr.31.... 124

- CARACTERISTICA ACCIDENTELOR RUTIERE ŞI A PERSOANELOR AFECTATE – nr.32............................................. 125

- UNII INDICATORI PRIVIND TRAUMELE LA COPII, CONFORM LOCULUI DE ANIFESTARE – nr.33....................... 126

LITERATURA DE REFERINŢĂ .................................................................................................................. 127

ABREVIERI .................................................................................................................................................... 132

6

Mulţumiri

Elaborarea prezentei lucrări analitice, de sinteză a datelor şi informaţiilor, privind

indicatorii de sănătate în raport cu unii factori de mediu, a necesitat o colaborare

intersectorială cu mai multe organizaţii şi instituţii statale. În acest context aducem

sincere mulţumiri pentru amabilitatea şi atitudinea profesională de colaborare:

- Biroului Naţional de Statistică;

- Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii;

- Ministerului Afacerilor Interne (Direcţia Politia Rutieră);

- Serviciului Hidrometeorologic de Stat;

- Centrelor de Sănătate Publică teritoriale;

- Instituţiilor Medico-Sanitare Publice teritoriale.

7

Cuvânt înainte

Lucrarea reprezintă rezultatul analizei stării de sănătate în relaţie cu unii factori

prioritari de mediu – ca activitate întru îndeplinirea prevederilor Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova „Despre aprobarea Concepţiei organizării si funcţionarii Monitoringului

socio-igienic în Republica Moldova si Regulamentului privind monitoringul socio-

igienic în Republica Moldova” nr.717 din 07.06.2002, Directivei Biroului Regional

European nr. Eur./05/5059125/6 din 25.04.2005 şi Hotărârii Colegiului Ministerului

Sănătăţii din 17.12.02 (proces-verbal nr.15).

Scopul activităţii în acest domeniu constă în monitorizarea, evidenţa şi analiza

periodică a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii prioritari de mediu,

elaborarea recomandărilor de prevenire a bolilor şi fortificare dirijată a sănătăţii

populaţiei.

OMS a reafirmat, necesitatea implementării de către ţări a unui sistem de

informaţii despre sănătate şi mediu bazat pe indicatori. Progresele în funcţionarea

Sistemului de informare privind mediul şi sănătatea (ENHIS), a constituit baza unei

evaluări a situaţiei actuale a sănătăţii umane şi mediu în ţările care au aderat la acest

sistem, iar rezultatele şi aprecierile la acest capitol au fost examinate în cadrul

Conferinţei a V-ia a miniştrilor de mediu si sănătate (or. Parma, Italia, la 10-12 martie

a.2010) la care au fost trasate direcţiile de dezvoltare şi perfecţionare a acestui sistem.

Lucrarea dată reprezintă sumarul analitic al indicilor de sănătate în relaţie cu calitatea

factorilor mediului de existenţă prin prisma unităţilor administrativ-teritoriale a ţării şi grupe

de vârstă şi gen a populaţiei. Raportul este elaborat în baza datelor acumulate de către

laboratorul Monitoring socio-igienic al Centrului Naţional de Sănătate Publică şi reţeaua de

monitorizare a stării de sănătate în raport cu factorii de mediu (organizată la baza centrelor

de sănătate publică).

De informaţia expusă în lucrare pot beneficia funcţionarii publici ai organelor

administraţiei publice centrale şi locale, specialiştii sistemului de sănătate, conducătorii

instituţiilor medicale, medicii de familie, rezidenţii şi doctoranzii, conducătorii şi managerii

organizaţiilor, întreprinderilor, instituţiilor etc.

8

Autorii

Introducere „...ameliorarea calităţii vieţii şi mediului înconjurător,... reprezintă prioritatea fundamentală... pentru strategia de

dezvoltare durabilă... a ţărilor”.1 Pe măsura dezvoltării ştiinţei şi acumulării cunoştinţelor despre modul de influenţă

a factorilor de mediu asupra sănătăţii, s-a conturat treptat obiectivul şi aria de cercetare,

căile de identificare, prevenire a influenţei nefaste a acestora asupra sănătăţii umane,

şi/sau de eliminare a acestei influenţe. În anii ’80-90 ai secolului trecut şi începutul

mileniului III s-a conturat şi conştientizat, la nivel regional şi global, „complexitatea

domeniului, şi implicit, a necesităţii de colaborare coerentă, coordonată şi unitară la

nivelul politicilor şi programelor comunitare, naţionale şi internaţionale, în vederea

intervenţiei eficiente”2 ....şi integrate pentru prevenirea maladiilor.

„Sănătatea în relaţie cu mediul este o componentă a sănătăţii publice, a cărei scop

este prevenirea îmbolnăvirilor şi promovarea sănătăţii populaţiei în relaţie cu factorii de

mediu”2 – prin abordarea aspectelor teoretice şi practice, de la politici şi până la metode

şi instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea şi combaterea

efectelor factorilor de mediu asupra sănătăţii umane.

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi declaraţiilor

Conferinţelor europene (Budapesta, 2004, 2005, Parma 2010), ţările membre a BRE

OMS au elaborat un şir de măsuri privind îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în

relaţie cu factorii de mediu, inclusiv Planuri Naţionale de Acţiuni Sănătatea în Relaţie cu

Mediul (PNASM). În legătură cu acesta un rol important joacă măsurile de

elaborare/dezvoltare a instrumentelor de aplicare a deciziilor strategice, inclusiv de

dezvoltare a sistemului de informaţii şi indicatori privind sănătatea în relaţie cu mediul –

sistemul „ENHIS”3. Pe parcursul a.a. 2005-2009 în cadrul BRE al OMS ţările – membre

a reţelei informaţionale europene au elaborat indicatorii de monitorizare şi a metodologia

privind colectarea datelor în cadrul sistemului „ENHIS”.

1 DECIZIA 1600/2002/CE - a PARLAMENTULUI EUROPEAN şi A CONSILIULUI din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al şaselea program comunitar de acțiune pentru mediu// Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 15/vol. 8, / http://eur-ex.europa.eu/LexUriServ 2 Cucu A., Lupulescu D. Revista de Igienă şi Sănătate Publică. vol.56, nr.12006, Timişoara, 2006 3 Corvalan C., Kjellstrum T., Smith K.R., Health, Environment and Sustainable Development: Identifying Links and Indicators to Promote Action., 1999,, Epidemiology”, 10:656-660

http://eur-ex.europa.eu/LexUriServ

9

Republica Moldova a aderat la Declaraţia adoptată în acest domeniu şi a susţinut

această iniţiativă, inclusiv prin crearea suportului legal, normativ-metodic al sistemului

(reţelei) de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de mediu –

fapt realizat prin implementarea Concepţiei şi Regulamentului de funcţionare a

Monitoringului Socio-Igienic 4 .

De menţionat este faptul, că societatea conştientizează importanţa problemei şi este

preocupată de starea precară a sănătăţii din ţară, ultima fiind estimată nu numai ca

indicator etic şi socio-uman, dar şi economic, cu impact evident asupra bunăstării şi

calităţii vieţii. Ca urmare, în ultimii ani se întreprind măsuri de proporţie pentru a elimina

sau a reduce riscurile pentru sănătate, de a asigura accesul populaţiei la serviciile de

sănătate. Actualmente, măsurile orientate spre ameliorarea sănătăţii au devenit parte

componentă a celor mai importante decizii statale (SCERS, Planul de Acţiuni UE –

Republica Moldova, Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului, Politica Naţională de

Sănătate, Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate, etc.), consecvent, fiind în

atenţia factorilor de decizie de nivel naţional. Aceste documente de importanţă majoră

prevăd măsuri complexe care se referă la toate domeniile activităţii economice. La

compartimentul dezvoltării resurselor umane, accentul se pune pe consolidarea unei

societăţi sănătoase. În ce priveşte monitorizarea sănătăţii în relaţie cu factorii de mediu,

ea este o parte componentă a procesului de prioritizare şi argumentare a măsurilor de

ameliorare a sănătăţii şi prevenire a maladiilor.

4 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova // Despre aprobarea Concepţiei organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în Republica Moldova şi Regulamentului privind monitoringul socio-igienic în Republica Moldova Nr.717 din 07.06.2002/ Monitorul Oficial al R.Moldova nr.75/813 din 13.06.2002

10

Succint aspect geografic 5 Situată în partea de Sud-Est a Europei, Republica Moldova este limitrofă la Nord,

Est şi Sud cu Ucraina, iar la Vest – cu România. Ocupă o suprafaţă de 33,8 mii km2.

Întinderea teritoriului ţării este de 350 km de la Nord la Sud şi 150 km – de la Vest la Est.

Relieful este prezentat prin dealuri şi câmpii, podişurile ocupând mai ales partea

centrală a teritoriului. Altitudinile reliefului variază între 5 m (Giurgiuleşti) şi 429 m

(Bălăneşti). Din punct de vedere geografic, ţara se împarte în patru zone distincte: Platoul

Moldovei de Nord, Podişul Nistrului, Codrii şi stepele semiaride ale Platoului Podoliei.

Clima Moldovei este temperat-continentală, influenţată de masele de aer atlantice

dinspre Vest, mediteranieene dinspre Sud-Est şi continental-excesive dinspre Nord-Est.

Temperatura medie anuală a aerului constituie 8,7-10,8°C. Precipitaţiile anuale

scad în intensitate de la Nord-Vest la Sud-Est, respectiv, de la 800 mm până la 513 mm,

iar conform informaţiei Comisiei Europene pentru Politica de Mediu (1998), de la 560

mm până la 370 mm.

Moldova este parte a bazinului Mării Negre şi dispune de o reţea densă.

Principalele râuri sunt Nistrul şi Prutul, care izvorăsc din Carpaţi. Pe o porţiune mică la

Sud Dunărea atinge teritoriul Moldovei. Lacurile Moldovei sunt mici. Majoritatea dintre

ele se găsesc în luncile Prutului şi Nistrului.

Pe teritoriul Moldovei, sub influenţa reliefului şi a elementelor pedoclimatice,

predomină 2 tipuri de vegetaţie: de pădure şi de stepă. Fauna este grupată în cinci bioturi

şi este reprezentată prin variate specii. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de

somn, crap, plătică, ş.a..

Resursele naturale sunt puţin variate. Principala bogăţie naturală este solul,

reprezentat prin diferite tipuri de cernoziom. Din alte resurse naturale pe teritoriul

Moldovei se găsesc materialele de construcţie: granit, calcar, argilă, gresie.

Legea privind dezvoltarea regională (Nr. 438 din 28.12.2006) a definit şase regiuni

de dezvoltare funcţională pe teritoriul Republicii Moldova. În calitate de regiuni au fost

specificate Regiunea Nord (cu aproximativ 1010,3 mii de locuitori), Centru (cu

aproximativ 1064,9 mii locuitori), Sud (cu aproximativ 542,2 mii locuitori), UTA

5 BNS. Anuarul statistic, Chişinău , 2006

Gagauzia (cu aproximativ 160 mii locuitori), mun. Chişinău (cu aproximativ 786,3 mii

locuitori) şi Rep.Moldova-partea stângă a r.Nistru (cu aproximativ 580 mii locuitori)6.

Fiecare regiune îşi are specificul său geografic şi socio-economic, cea ce determină şi

anumite particularităţi privind indicatorii medico-demografici, sănătatea populaţiei şi

calitatea vieţii, integral.

Harta Republicii Moldova

116 Biroul Naţional de Statistică. Populaţia – date preliminare la 01.01.2010 //http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2856

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2856

Viziune generală asupra indicatorilor de sănătate. Morbiditatea populaţiei prin boli non-transmisibile.

Incidenţa şi prevalenţa generală în ultimii ani a fost într-o continuă creştere,

marcând 6,6 puncte procentuale (%), faţă de a.2007. Conform calculelor se observă o

creştere a tempoului incidenţei cu 115,9 cazuri de boli la fiecare 10 mii populaţie pe an

(faţă de media multianuală), iar pentru prevalenţă acesta constituie, în perioada a.a.2007-

2009 (MS, CNMS) 233,1 cazuri la 10 mii populaţie pe an. (fig.1). Fenomenul dat indică la

procesul cumulativ al bolilor în populaţie.

12

Fig. 1. Dinamica incidenţei şi prevalenţei generale la populaţia ţării,

6641.1

3486.43232.83254.6

7107.26850.1

y = 115.9x + 3092.8

y = 233,1x + 6400

0

1000

2000

30004000

5000

6000

7000

8000

2007 2008 2009

Incidenta Prevalenta

(la 10 000 populaţie)

Rezultatele analizei cazurilor de maladii (în baza evidenţei statistice medicale),

înregistrate în perioada de referinţă de către instituţiile medică-sanitare publice, denotă

dominarea preponderentă a entităţilor nosologice atribuite la 8 clase de patologii, din cele

21 de denumiri adoptate de OMS prin Clasificaţia Internaţională a Maladiilor (CIM,

revizia a 10-a OMS). Primele trei locuri în incidenţa generală sunt ocupate de bolile

aparatului respirator, leziunile traumatice..., şi bolile aparatului genito-urinar, iar la

prevalenţă în topul patologiilor se plasează respectiv bolile aparatului respirator, bolile

aparatului circulator şi bolile aparatului digestiv, (tab.1). După cum se cunoaşte, statistica

medicală a acestor date este formată pe principiul adresabilităţii populaţiei după servicii

de asistenţă medicală.

13

Tabelul 1.

Valorile incidenţei şi prevalenţei la unele clase prioritare de boli (la 100 mii populaţie)

Denumirea unor clase de maladii

2007 2008 Incidenţa Prevalenţa Incidenţa Prevalenţa

Tumori 37,1 214,3 38,5 222,9

Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism

52,5 285,7 51,1 296,2

Tulburări mentale şi comportament

62,9 445,4 63,9 484,8

Bolile aparatului circulator

197,2 1100,9 169,2 1161,1

- inclusiv boala hipetensivă

129,5 855,3 115,4 911,5

Bolile aparatului respirator

995,8 1119,6 885,5 1113,1

Bolile aparatului digestiv

195,4 806,8 184,6 822,8

Bolile aparatului genito-urinar

203,4 465,5 195,1 471,2

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe

381,1 385,5 454,2 459,2

Total pe ţară (la 10 mii populaţie,

inclusiv alte boli) 3254,6 6641,2 3232,8 6850,1

Anul 2009 (la 10 mii populaţie)

3486,4 7107,2

Cercetările efectuate anterior în ţară (în perioada anilor 1985-1997) au demonstrat,

că nivelul incidenţei stabilite în baza adresării după servicii medicale a pacienţilor,

constituie doar a treia parte din nivelul real al morbidităţii în rândul populaţiei7. Iar,

pentru unele patologii acest decalaj este de câteva ori mai mare. Astfel, trebuie de

subliniat, că diferenţa semnificativă între incidenţă şi prevalenţă prin unele maladii

(fig.2), indică la deficienţe în activitatea de depistare activă a cazurilor de maladii în

rîndul populaţiei, sau lipsa aplicării acestei forme de organizare a asistenţei medicale în

teritorii.

7 Pantea V. „Argumentarea sistemului optimal de asigurare a populaţiei rurale cu asistenţă medicală specializată de staţionar” //Autoreferatul tezei de doctor în medicină, Chisinau, 1997, 28p.

14

2500 1800 1100 400 300 1000 1700 2400

Tumori

Boli endocrine, de nutritie si metabolism

Tulburari mentale si comportament

Bolile aparatului circulator

inclusiv boala hipetensiva-

Bolile aparatului respirator

Bolile aparatului digestiv

Bolile aparatului genito-urinar

Leziuni traumatice,otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe

2007 Incidenţa 2007 Prevalenţa 2008 Incidenţa 2008 Prevalenţa

Fig.2. Raportul comparativ al incidenţei şi prevalenţei în perioada a.a.2007-2008 (la 100 mii populaţie a ţării)

Cunoaştem, că medicul de familie trebuie să fie segmentul primar, cel mai

principal şi informat în stabilirea lăgăturii dintre starea de sănătate a populaţiei şi mediul

de existenţă al acestuia, să prevadă, să întreprindă măsuri coerente pentru a

Fig. 3. Schema fenomenului de “aisberg” în manifestarea procesului de

diagnosticare (identificare) a patologiilor în rândul populaţiei

15

anticipa impactul nociv al mediului (educaţional, ocupaţional, de comportament etc.)

asupra sănătăţii individului, grupului de indivizi, sau populaţiei de la sectorul arondat. În

acest caz depistărea activă ţine nemijlocit de cunoaşterea bună a mediului de trai, muncă,

educţie, nutriţie etc. a populaţiei.

Astfel, cele expuse mai sus indică la existenţa problemei în sectorul de asistenţă

medicală primară la capitolul identificarea, sau depistarea precoce a maladiilor acute, dar

şi celor cronice la stadii incipiente a bolii (fig.3). Concomitent, prevalenţa sporită

reprezintă şi un test privind calitatea procesului curativ administrat pacienţilor. Adresarea

tardivă a pacienţilor şi diagnosticarea târzie a cazurilor de boală – reprezintă fundalul de

dezvoltare a stărilor cronice şi ireversibile la pacienţi, contribuie la sporirea prevalenţei,

dezvoltarea stărilor incurabile, iar în final – sporirea ratei de mortalitate în rândul

populaţiei.

Indicii demografici

În situaţia demografică a ţării pe perioada de referinţă s-a observat o uşoară

tendinţă de ameliorare. Rata mortalităţii pe parcursul a.a.2006-2009 a avut o tendinţă

nesemnificativă de diminuare cu 0,2%0, variind între 12,0 şi 11,8%0. Natalitatea a fost

într-o uşoară creştere de la 10,5 până la 11,4%0 (fig.4.), iar rata mortalităţii infantile a

avut tendinţe nefavorabile – crescând cu 0,3 la 1000 copii născuţi-vii şi stabilind un

indice în limitele de la 11,8 (a.2006) până – la 12,1%0 (a.2009). Cu toate acestea,

indicele sporului natural s-a ameliorat de la (-) 1,5 până la (-) 0,4 la 1000 locuitori8, astfel

cazurile de deces în rândul populaţiei s-au micşorat de la 43137 persoane în a.2006 până

la 42139 în a.2009. Un sporul natural pozitiv se atestă doar în mun. Chişinău şi Bălţi, r-l

Ialoveni şi UTA Gaguzia (r-le Comrat, Ciadîr-Lunga, Vulcăneşti).

11.9112 1211.7 11.63

11.4

10.910.610.5

11.5711.7411.7511.8

11.7

y = 0.26x + 10.21y = -0.06x + 12.02

9.5

10

10.5

11

11.5

12

12.5

2006 2007 2008 2009 20010 2011 2012

Natalitatea Moratalitatea

Fig. 4. Ratele natalităţii şi a mortalităţii la populaţia ţării (la 1000 populaţie)

Trebuie de subliniat că indicii natalităţii actuale sunt atribuiţi generaţiei născute în

anii ’80-90 a secolului trecut, iar în acest caz rata natalităţi „aşteptate” putea fi mai înaltă,

însă condiţiile socio-economice din ţară (criza economică, migraţia, şomajul ş.a.) nu

16

8 MS., CNMS,/ Indicatori preliminari în format prescurtat privind sănătatea populaţiei şi activitatea instituţiilor medico-sanitare pe anii 2008-2009, Chisinau, 2010

contribuie la ameliorarea indicilor demografici în ţară. Cu toate acestea trendul natalităţii

pe parcursul a 4 ani rămâne a fi în creştere, iar mortalitatea – într-o descreştere

nesemnificativă (de 0,05%0 pe an).

Mortalitatea specifică, sau indicii deceselor prin anumite maladii (în a.2009) atestă

valori semnificativ înalte. Astfel, mortalitatea prin boli ale aparatului circulator (cu 662,4

decese la 100 mii populaţiei) se plasează pe primul loc cu o pondere, în structura cauzelor

de decese, egală cu 56,1%, urmată de mortalitatea prin boli cancerigene (cu o rată de

160,3%000) şi o pondere în structură de 13,6%; mortalitatea prin maladii ale aparatului

digestiv – (cu 115,3 %000) iar în structura mortalităţii sumare cu 9,8%; pe ultimul loc

revine mortalităţii prin traume şi otrăviri (cu o rată de 96,9%000) şi o pondere în structură

deceselor egală cu 8,2%. Pe ultimul loc în această ordine, se clasează indicele mortalităţii

populaţiei prin maladii respiratorii cu 64,7 cazuri la 100 mii populaţiei, deţinând o

pondere în structură egală cu 5,5%, (fig.5). Datele comparative a structurii cauzelor de

deces din Republica Moldova şi datele din România, atestă aproape aceeaşi „configuraţie

de structură”, cu excepţia traumatismului, care în Republica Moldova este pe locul 4 cu o

pondere egală cu 8,2%, faţă de România – 5%, unde traumatismul - ca cauză a decesului,

se plasează pe locul 5 după maladiile aparatului digestiv.

6.85.5

8.2

9.8

13.6

56.1

Boli aparatul circulator

Tumori

Boli aparatul digestiv

Leziuni traumatice,intoxicatii si alte...

Boli aparatul respirator

Alte cauze de decese

Fig. 5. Ponderea principalelor cauze de decese

la populaţia ţării, în a.2009 (în %)

17

În structura principalelor cauze de mortalitate a populaţiei, pe parcursul anilor

2006-2009 nu s-au înregistrat schimbări esenţiale, însă în rata mortalităţii ca rezultat a

maladiilor aparatului circulator, respirator, digestiv ş.a. se înregistrează o diminuare. Cu

toate acestea, în rata mortalităţii prin tumori (preponderent prin cele maligne) se atestă o

creştere cu 6,9 cazuri la 100 mii populaţie (fig.6).

18

6.9

-8.2

-8.1

-9.0

-7.2

-10 -7.5 -5 -2.5 0 2.5 5 7.5 10

boli ale sistemuluicirculator

tumori

boli ale sistemuluidigestiv

traume si otraviri

boli ale sistemuluirespirator

Fig. 6. Rata comparativă (creştere/descreştere) a indicilor de mortalitate în perioada a.a.2006-2009, prin principalele cauze de deces

(cazuri de decese la 100 mii populaţie)

Una din particularităţile stabilite în rezultatul analizei indicilor de mortalitate a

populaţiei, constă în rata înaltă a deceselor la persoane tinere şi cele în vârsta aptă de

muncă, fapt care se menţine deja o perioadă de 10-15 ani la rând.

Rezultatele unei analize a indicelui Anilor Pierduţi de Viaţă (sau YLL – Years of Life

Lost )9 din cauza a trei, doar, grupuri de maladii larg răspândite, la cei decedaţi în vârstă

aptă de muncă (20-62 ani), se atestă prezenţa unei probleme medico-sociale extrem de

grave (fig.7). Astfel, doar într-un an (a.2008) în vârstă aptă de muncă, au decedat din

cauza bolilor aparatului circulator, respirator şi digestiv (ambele sexe) 7930 persoane,

stabilind un indice (YLL) de cca 181342 ani de viaţă pierduţi pentru întreaga societate.

Luând în consideraţie valoarea PIB-lui/per capita în acest an (a.2008) egal cu 1694 dolari

9 Colin D Mathers, Christopher JL Murray, Alan D Lopez, et.all Estimates of healthy life expectancy for 191 countries in the year 2000: methods and resultsю, / Global Programme on Evidence for Health Policy Discussion Paper No. 38 World Health Organization, -November 2001, 55p.

($USD)10 a fost stabilit că pierderile

(bruto) pentru economia ţării a

constituit 307,2 mln. $USD. Conform

calculelor vârsta de risc pentru

decesele din cauza bolilor aparatului

circulator a fost stabilită pentru acest

an egală cu 55,2±11,3 ani, şi un indice

al YLL de cca 97200 ani de viaţă

pierduţi.

prin boli ale aparatului circulator

0

5000

10000

15000

20000

25000

300000

1-4

5-9

10-1

4

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

445

-49

50-5

4

55-5

9

60-6

4

65-6

9

70-7

4

75-7

9

80-8

4

85+

Barbati Femei

Vârsta aptă de muncă

19

Pentru decesele survenite din cauza

maladiilor aparatului respirator vârsta

de risc a constituit 47,4±10,5 ani, însă

se observă o diferenţă semnificativă a

indicelui YLL. Acest indice (YLL) la

bărbaţi este de 3,5 ori mai înalt decât

la femei, constituind 18690 ani

pierduţi de viaţă pentru bărbaţi şi

5432,4 ani pentru femei, constituind

în total 24032,6 ani pierduţi din cauza

deceselor prin aceste maladii.

prin boli ale aparatului respirator

0500

10001500200025003000350040004500

01-

45-

910

-14

15-1

920

-24

25-2

930

-34

35-3

940

-44

45-4

950

-54

55-5

960

-64

65-6

970

-74

75-7

980

-84

85+

Barbati Femei

Virsta aptă de muncă

prin boli ale aparatului digestiv

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

01-

45-

910

-14

15-1

920

-24

25-2

930

-34

35-3

940

-44

45-4

950

-54

55-5

960

-64

65-6

970

-74

75-7

980

-84

85+

Barbati Femei

Vârsta aptăde muncă Patologia aparatului digestiv, la

populaţia aptă de muncă, a fost cauza

a 60190 ani pierduţi de viaţă,

respectiv la bărbaţi – de 31887 ani şi

Fig. 7. Ani pierduţi de viaţă (YLL) în grupe de vârstă prin decese cauzate de boli a aparatului: circulator, respirator şi digestiv(abs. ani de viaţă pierduţi)11

10 PIB-ul Republicii Moldova, 3% din cel al Romaniei/ Ziarul Financiar/ / http://www.zf.ro/politica/pib-ul-republicii-moldova-3-din-cel-al-romaniei-4182108/ 11 Date primare privind mortalitatea pe grupe de vârstă şi gen (2008), BNS al Republicii Moldova. J:\BAZA_DATE_MSI\DALY_241109\DALY_calculat\YLL_FINAL_16022010.xls

http://www.zf.ro/politica/pib-ul-republicii-moldova-3-din-cel-al-romaniei-4182108/

20

la persoane de gen feminin de 28222,6 ani pierduţi de viaţă. Vârsta de risc la deces prin

această patologie a constituit 52,6±11,2 ani, respectiv pentru bărbaţi 42,6±11,2 ani şi

52,7±7,5 ani pentru femei. Astfel, e necesar să subliniem că, mortalitatea în vârstă aptă

de muncă deţine nu doar un impact nefavorabil medico-demografic, dar prin esenţa sa

are o semnificaţie înaltă de ordin socio-economic, sau este valoarea poverii acestui

fenomen asupra vieţii sociale şi economice a ţării. Prin aceasta, Republica Moldova se

clasează în topul ţărilor cu cel mai înalt indice de mortalitate în vârsta aptă de muncă.

Sănătatea în raport cu calitatea apei de băut. Accesul la apă de calitate Calitatea apei din surse locale de alimentare a populaţiei (fântâni de mină, izvoare, cişmele etc.)

Populaţia Republicii Moldova se alimentează cu apă de băut prioritar din sursele

locale (fântâni de mină, izvoare, cişmele etc.). Calitatea apei din aceste surse din an în an

diminuează, sau se menţine sub nivel, manifestând un potenţial pericol pentru sănătatea

populaţiei. Astfel, ponderea medie a surselor de apă, din cele peste 23903 surse

examinate pe parcursul a.a. 2007-2009, denotă că în 58,9% din surse locale de apa nu

corespunde conform indicatorilor chimici (nitraţi), iar sursele de apă care identifică

poluare microbiană (E.coli) au constituit 26,6% (fig.8).

21

Fig. 8. Ponderea medie a surselor locale de apa, care nu corespund cerinţelor

55.063.8

50.6

80.3

58.951.6

19.526.628.0

23.433.5

34.7

0

15

30

45

60

75

90

mun. Chisinau

RegiuneaNord

Regiunea Centru

Regiunea Sud

UTAGagauzia

Total petara

Poluare chimica (nitrati) Poluare microbiana (E.coli)

igienice (din cele cercetate în perioada a.a.2007-2009, in %) Prin prisma regiunilor socio-economice ale ţării aceşti indicatori variază în limitele

unei contaminări semnificativ-înalte, respectiv pentru contaminarea cu nitraţi de la 51,6%

surse locale de apă din mun. Chişinău şi pînă la 80,3% din sursele de apă din UTA

Gagauzia. Poluarea microbiană a surselor locale de apă s-a constatat de la 19,5% a

surselor locale în regiunea de Nord, pînă la 34,7% a surselor locale de apă în regiunea de

Centru a ţării (mun.Chisinau 33,5% din surse).

Rezultatele monitorizării acestor indicatori pe parcursul ultimilor ani (a.a.2007-

2009) ne indică la o poluare constant-înaltă a surselor locale de apă (fig.9), iar măsurile

care se întreprind pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de băut din sursele locale, nu

confirmă eficienţa acestora. Astfel, rezultatele obţinute ne indică la un grad înalt de

poluare a pânzei de ape freatice în toate localităţile din ţară.12

22

62.9

54.6

61.0

29.1

25.1

26.0

0 10 20 30 40 50 60 70

Poluare chimica (nitrati)

Poluare microbiana (E.coli)





2007

2008

2009

Fig. 9. Ponderea surselor locale de apă, din cele examinate în ţară (n=23903), care nu corespund normelor igienice conform indicatorilor chimici (prin nitraţi)

şi contaminării microbiene (prin E.coli), în %.

Poluarea chimică (cu nitraţi) a apelor din surse locale preponderent domină în

sursele din regiunea de Nord şi cea de Centru (tab.2). Însă, trebuie de subliniat că,

cercetările surselor locale de apă efectuate la acest indicator, pe parcursul perioadei

a.a.2007-2009, de asemenea se atestă un indicator înalt de poluare cu nitraţi a surselor şi

în teritoriile din UTA Gaguzia.

12 Definiţie - Pânză de apă subterană provenită din apa de infiltrație, din care se alimentează izvoarele și fântânile. (http://www.dexonline.ro)

http://www.dexonline.ro/

Tabelul 2. Ponderea surselor locale de apă, care nu corespund cerinţelor

igienice din cele examinate (n=23903 surse) prin prisma regiunilor ţării.

Denumirea regiunii

2007 2008 2009 Media pe tara


Poluare microbiana

(E.coli)


Poluare microbiana

(E.coli)


Poluare microbiana

(E.coli)


Poluare microbiana

(E.coli)

mun. Chisinau 32.7 29.5 76.4 44.6 59.0 27.1 51.6 33.5

Regiunea Nord 71.0 30.7 46.0 12.0 55.3 22.3 55.0 19.5

Regiunea Centru 63.1 28.6 64.4 42.6 64.0 32.3 63.8 34.7

Regiunea Sud 48.5 22.0 46.3 25.9 57.5 21.9 50.6 23.4

UTA Gagauzia 70.6 42.2 86.3 21.3 83.2 21.7 80.3 28.0

Total pe tara 62.9 29.1 54.6 25.1 61.0 26.0 58.9 26.6

Conform rezultatelor de monitorizare a acestor indicatori, a fost stabilit că

populaţia expusă influenţei factorilor poluanţi ai apelor din sursele locale, constituie 1.9

mln. de locuitori din localităţile examinate ale ţării. Din totalul acestui număr de

populaţie, care se alimentează din surse locale de apă neconforme normelor sanitare,

locuitorii din regiunea de Centru şi celei de Nord se plasează pe primele două locuri

constituind o pondere de 72,7% din suma acestora, inclusiv mun. Chişinău cu 3,6%

(fig.10).

23

Fig.10. Distribuţia medie a populaţiei (a.a.2007-2009) aprovizionată cu apa

3.6

30.9

38.2

27.3

Mun.Chişinău Regiunea NordRegiunea Centru Regiunea Sud

din surse locale non-conforme normelor sanitare în localităţile cercetate, (in %)

Folosirea de lungă durată a apei de băut cu un nivel înalt de mineralizare poate

contribui la apariţia diferitor maladii13,14, inclusiv celor calculoase15. Astfel, în perioada

de referinţă a fost identificată o incidenţă relativ înaltă prin boli ale aparatului genito-

urinar, inclusiv litiaza urinara, respectiv: 120,9%ooo cazuri (4328 abs., a.2007),

100,0%ooo (3602 abs., a.2008) şi 139,8%ooo (4933 abs., 2009). O stare analogică poate fi

observată şi în raport cu poluarea microbiană a apei de băut, unde dinamica incidenţei

prin boli diareice acute (BDA)16 pe parcursul a.a. 1998-2009 este mereu în creştere

(fig.11), marcând în a.2009 valori ale incidenţei de cca 465.1 %ooo.

24

0

100

200

300

400

500

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 11. Dinamica incidenţei prin boli diareice acute (la 100 mii populaţie)

Analiza repartizării teritoriale a incidenţei la bolile diareice acute şi a numărului de

surse locale (descentralizate) de apă care nu corespund normelor sanitare, faţă de valorile

medii pe ţară a acestora, divizează teritoriile administrative în 4 grupuri [A, B,C şi D]

(fig.12). Astfel, grupele [B şi D] prezintă teritoriile cu cel mai mare număr de surse locale

de apă care nu corespund normelor sanitare. Iar, teritoriile administrative din grupul [A şi

B] sunt clasate 10 teritorii cu un nivel mai înalt, decât media pe ţară, a incidenţei prin

infecţii intestinale acute.

13 Nelli Goreaceva, Viorica Gladchi, Lidia Romanciuc “Сalitatea apelor freatice în bazinul râului Bbîc”,, - MD 2005, p. 495, http://tiras.vox.md/materials/95-96.pdf. 14 http://www.sanatatea.com/art/igiena-apei/754-mineralizarea-apei-si-maladiile-cardiovasculare.html; 15 Gr. Friptuleac Aspecte igienice ale calităţii apei potabile şi ale sănătăţii populaţiei.// Timpul, Cotidian Naţional Independent – 21.11.2009, nr.211 (1188); 16 BDA – grupul de infecţii intestinale acute: (dizenteria, salmoneloza, enterite, colite, gastroenterite, toxi-infectii alimentare, provocate de agenţi determinaţi; enterite provocate de rotavirusi; infecţii intestinale acute provocate de agenţi patogeni nedeterminaţi);

http://tiras.vox.md/materials/95-96.pdf

http://www.sanatatea.com/art/igiena-apei/754-mineralizarea-apei-si-maladiile-cardiovasculare.html

Este cunoscut, că apa potabilă de calitate proastă poate provoca nu numai infecţii

intestinale acute, dar la o expunere de lungă durată, poate interveni ca factor de risc în

apariţia bolilor cronice de geneză neinfecţioasă ale aparatului digestiv (cum ar fi:

gastritele, duodenitele, ulcerele, colicistitele, hepatite de origine neinfecţioasă ş.a.), bolile

sângelui şi organelor hematopoietice, ş.a.

283.7

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

0 100 200 300 400 500 600

surse locale de apa non-conforme normelor sanitare (abs.)

inci

denţ

a %

ooo

.

BA

C D

Fig. 12. Raportul incidenţei sumare prin boli diareice acute la populaţia ţării (%ooo) şi numărul surselor locale de apă (abs.) non-conforme normelor sanitare.

* Notă - ♦ punct de plasare pe cadran a teritoriului administrativ [A] - Ştefan-Vodă, Şoldăneşti, Nisporeni, Ciadîr-Lunga, mun. Balţi; [B] - Glodeni, mun. Chisinau, Ialoveni, Sîngerei, Floreşti; [C] - Cahul, Edineţ, Anenii Noi, Căuşeni, Leova, Taraclia, Donduşeni, Soroca, Vulcăneşti, Orhei, Criuleni, Drochia, Cimişlia, Cantemir, Rezina, Hînceşti, Basarabeasca; [D] - Călăraşi, Ocniţa, Comrat, Ungheni, Rîşcani, Străşeni, Teleneşti, Făleşti, Briceni

Incidenţa prin boli ale aparatului digestiv, inclusiv şi cele de origine infecţioasă, în

raport cu numărul surselor locale de apă (descentralizate) non-conforme normelor

igienice, este mai înaltă decât media pe ţară în 18 teritorii administrative (50%), fiind

25

cuprinsă între 47,8 %o (mun.Chişinău) şi 154,7 %o (raionul Călăraşi), (fig.13– cadran A

şi B).

Comparând incidenţa din cele două figuri (9 şi 10), observăm că în ambele cazuri

unele teritorii administrative sunt prezente în zonele cu risc sporit pentru sănătate.

46.4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

surse locale de apa non-conforme normelor sanitare (abs.)

inci

dent

a %

o

A B

D C

Fig. 13. Raportul între valorile incidenţei prin boli ale aparatului digestiv (%0) şi numărul surselor locale de apă (abs.), care nu corespund normelor sanitare în

teritorii administrative*.

*)Nota - ♦ punct de plasare pe cadran a teritoriului administrativ; [A] - Basarabeasca, Şoldăneşti, Anenii Noi, Ştefan-Vodă, Criuleni, Vulcăneşti, Cahul, Drochia, Cimişlia, Leova, mun. Balţi; [B] - Călăraşi, Rîşcani, Ocniţa, Ialoveni, Teleneşti, Briceni, mun. Chisinau; [C] - Căuşeni, Taraclia, Rezina, Nisporeni, Ciadîr-Lunga, Orhei, Soroca, Cantemir, Edineţ, Donduşeni, Hînceşti; [D] - Floreşti, Teleneşti, Comrat, Singerei, Ungheni, Făleşti, Glodeni.

Rezultatele analizei statistice a datelor privind raportul între incidenţa prin maladii

ale aparatului digestiv şi numărul mediu de populaţie care revine la o sursă locală de apă

non-conformă normelor igienice, a fost identificată o legătură pozitivă directă. Astfel s-a

stabilit, că pentru populaţia din 20 unităţi teritorial-administrative (sau 55,5% din

teritorii, incidenţa maladiilor aparatului digestiv este direct dependentă de numărul mediu

de populaţie care revine la o sursă locală de apă non-conformă normelor sanitare (fig.14).

26

În acest caz valorile coeficentului de corelaţie (Rxy) a constituit (+) 0,5, indicând la

existenţa unei legături pozitive şi directe între aceste două fenomene.

27

Fig. 14. Incidenţa sumară prin boli ale aparatului digestiv (la 1000 populaţie) şi numărul

mediu de populaţiei raportată la o sursă de apă care nu corespunde normelor igienice

020406080

100120140160180

Ane

nii N

oi

Bas

arab

easc

a

Bric

eni

Cah

ul

Călăr

aşi

Căuşe

ni

Cim

işlia

Criu

leni

Dro

chia

Flor

eşti

Ialo

veni

Leov

a

Ocn

iţa

Rez

ina

Rîş

cani

Străşe

ni

Şoldăn

eşti

Ştef

an-V

odă

Don

duşe

ni

Vul

căneşt

i

Incidenta (totală) prin boli ale organelor sistemului digestiv (%o,o)

Numar mediu populatie / la o sursa de apa non-conformă normelor sanitare (abs.)

Prin analiza regresională a datelor (tab.3), de asemenea confirmă existenţa acestei

legături statistice directe şi pozitive, unde pentru teritoriile administrative din această

grupă, incidenţa se supune legităţii care poate fi exprimată prin ecuaţia liniară de tipul

Y = a + b*X: (I%o)= 52.4 + 0.8*X; - unde: „I%o” = incidenţa; iar „X” = reprezintă

numărul mediu de populaţie care revine la o sursă locală (descentralizată) de apă non-

conformă normelor igienice. Aceasta se confirmă printr-o valoare a lui „p”= 0,0247 al

modelului statistic cu un indice de credibilitate de cca 95% (IC).

În concluzie, analiza datelor confirma (cu IC=95%), că incidenţa prin maladii ale

aparatului digestiv în teritoriile administrative nominalizate, este determinată în 25,0%

cazuri de numărul mediu al populaţiei care revine la o sursă locală (descentralizată) de

apă non-conformă normelor igienice.

28

Tabelul 3. Incidenţa17 prin boli ale aparatului digestiv şi numărul mediu de populaţie, care

revine la o sursa locală de apa non-conformă normelor igienice

Denumirea teritoriilor

Administrative

Incidenţa prin boli ale aparatului digestiv

(%o)

Număr mediu populaţie care revine la o sursa

locală de apa non-conformă normelor

igienice (abs.) 1 2 3

Donduşeni 9.73 6 Floreşti 25.42 13 Rezina 28.35 13 Căuşeni 40.25 25 Drochia 55.15 50 Cahul 56.24 8

Leova 58.45 27 Cimişlia 58.77 24 Briceni 61.82 5 Vulcăneşti 63.91 29 Ialoveni 69.97 16 Străşeni 70.31 27

Criuleni 74.89 17 Ocniţa 76.04 4 Rîşcani 77.12 22 Ştefan-Vodă 85.46 24 Anenii Noi 95.74 15 Şoldăneşti 112.31 8

Basarabeasca 139.66 20 Călăraşi 154.7 105 Rxy = (+ 0,5029)

17 Incidenţa – include bolile aparatului digestiv, inclusiv cele gastro-intestinale de origine infecţioasă;

29

Altfel fiind spus, ecuaţia de mai sus ne atestă faptul, că la creşterea cu o unitate a

numărului de surse de apă non conforme cerinţelor igienice, folosită de către populaţia

din teritoriile nominalizate, nivelul incidenţei sporeşte cu 0,8 %o cazuri.

Concomitent, se confirmă necesitatea efectuării unei cercetări mai profunde pentru

a identifica povara influenţei nemijlocite a altor factori de risc, care se fac responsabili de

apariţia celorlalte 75% din cazuri de boli ale organelor aparatului digestiv.

Calitatea şi accesul populaţiei la apă din sonde arteziene.

Apele de profunzime sau apele din fântâni arteziene reprezintă apele de la

adâncimi mari, calitatea cărora pentru băut şi uz în gospodărie deseori este cu mult mai

acceptabilă din punct de vedere igienic, pe motivul lipsei poluării organice, dar nu şi

conform conţinutului său chimic. Anual din cele peste o mie de surse de apă de

profunzime examinate de către instituţiile serviciului sanitaro-epidemiologic cca 56,4%

nu corespund normelor sanitare în vigoare, conform indicatorilor chimici (fig.15).

60.3

52.355.4

57.2

61.4

44

48

52

56

60

64

2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 15. Ponderea surselor de apă de profunzime care nu corespund normelor igienice (indicatori chimici), din suma celor investigate (în %)

Ne-corespunderea apelor de profunzime normelor sanitare este determinată

preponderent de surplusul conţinutului de fluor care se atestă în cca 67% (a.2009) din

sursele examinate. Extinderea activităţilor antropogene însoţite de diminuarea protecţiei

solului din ariile limitrofe acestor surse de apă, face posibil ca aceasta din urmă să fie

contaminată şi cu nitraţi. Astfel pe parcursul ultimilor ani din sursele de apă de

profunzime examinate cca 10% nu corespund conform conţinutului de nitraţi (fig.16).

67.3

10.8

21.9

reziduu sec nitraţi fluor

Fig.16. Ponderea surselor de apă de profunzime, din cele (n=1116) examinate în ţară, care nu corespund normelor igienice conform conţinutului de substanţe, (în %)

Rezultatele analizei datelor, despre sursele examinate, denotă o răspândire

predominant a celor necorespunzătoare în teritoriile administrative din regiunea de

Centru, urmate de sursele din regiunea de Nord şi Sud (fig.17). O semnificaţie igienică şi

epidemiologică specială a acestor surse de apă constă în faptul, că apa este distribuită

prin apeducte, iar numărul populaţiei aprovizionată pe această cale este cu mult mai

mare, comparativ cu sursele de alimentare prin intermediul fântânilor. 30

35.9

25.4

21.5

15.0

2.2

34.0

28.4

16.0

21.2

0.4

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Regiunea de Centru

Regiunea de Nord

Regiunea de Sud

UTA Gagauzia

Mun. Chişinău

Ponderea populaţiei care consumă apă din sursele care nu corespund normelor igienice

Ponderea surselor de apă de profunzime, care nu corespund normelor igienice din cele examinate.

Fig.17. Ponderea populaţiei care consumă apă din sursele de profunzime neconforme normelor igienice (indici chimici) şi cota acestor surse pe

regiuni (din cele examinate, în %)

Conform rezultatelor stabilite, din totalul surselor de apă din teritorii, doar 7 teritorii

administrative (Cimişlia, Ocniţa, Şoldăneşti, Drochia, Rezina, Ştefan-Vodă şi Chişinău)

deţin surse de apă de profunzime (sonde arteziene) a cărei calitate conform numărului de

necorespunderi este sub 20%. În celelalte teritorii cota parte a surselor variază de la 30-

35% (Ialoveni, Criuleni) - pînă la 94-100% (Sîngerei, Ceadîr-Lunga şi Glodeni - fig.18).

0

20

40

60

80

100

120

Cim

işlia

Ocn

iţaŞo

ldăn

eşti

Dro

chia

Rez

ina

Ştef

an-V

odă

mun

.Chi

sinau

Ialo

veni

Criu

leni

Soro

caC

ante

mir

Rîşc

ani

Bric

eni

Vul

căneşti

Don

duşe

niH

înceşti

Edin

eţSt

răşe

niFl

oreş

tiN

ispor

eni

Com

rat

Ung

heni

Orh

eiTa

racl

iaC

ahul

Tele

neşti

Ane

nii N

oiCăuşe

niB

asar

abea

sca

mun

. Balţi

Leov

aFă

leşti

Călăr

aşi

Cia

dîr-L

unga

Sîng

erei

Glo

deni

Fig. 18. Ponderea surselor de apă (de profunzime) neconforme

normelor sanitare –la indicatorii chimici (%).

31

De asemenea se constată, că pe parcursul ultimilor 5 ani proporţia populaţiei cu

acces durabil la surse sigure de apă potabilă constituie în mediu 46,4%. În dinamică se

atestă o creştere a acestui indice, stabilind în a.2009 cota de 52,0% din numărul total al

populaţiei (fig.19). De fapt, fundalul de asigurare cu apă potabilă a populaţiei cu un

conţinut de mineralizare sporită, reprezintă un factor determinant în menţinerea ratelor

înalte prin boli ale aparatului digestiv şi cel genito-urinar s.a.

39.345.8

01020304050

2005 2006 2007 2008 2009 Media

48.6 51.9 5247.5

60

Fig.19. Ponderea populaţiei cu acces durabil la surse

sigure de apă potabilă în localităţile cercetate (in %, pe ani) O situaţie analogică se atestă şi la apele din sursele de suprafaţă, aici apare

necesitatea efectuării unor cercetări mai aprofundate, care ar identifica aportul şi impactul

specific în apariţia acestor boli, a altor factori de risc.

32

33

Sănătatea nutriţională

Sănătatea şi alimentaţia sunt categorii interdependente de importanţă vitală,

interrelaţie critică la vârsta copilăriei. Un statut nutriţional optim constituie, la nivel

individual şi colectiv, baza necesară pentru o sănătate bună, iar deficienţele în nutriţie pot

influenţa sănătatea prin impact nefast asupra dezvoltării fizice şi mintale şi asupra

rezistenţei organismului la multiplii factori exogeni nefavorabili.

Din aceste considerente, statutul nutriţional al copiilor din Republica Moldova este

monitorizat prin studii periodice. Câteva studii populaţionale au fost realizate la sfîrşitul

secolului trecut,18,19,20 dar şi în ultimii ani21,22. Deficienţe semnificative în alimentaţia din

familie a copiilor de vârsta pînă la 60 luni la nivel naţional, care ar fi putut afecta

dezvoltarea fizică (nivelul de consum, regimul alimentar etc.), nu au fost depistate. Cu

toate acestea, au fost documentate diverse deficienţe în alimentaţia unor grupuri de copii,

în particular, a celor instituţionalizaţi. Rezultatele monitorizării alimentaţiei copiilor

acestui grup de copii denotă deficienţe importante. Astfel, la 15,1% din elevii şcolilor-

internat este depistat deficit a masei corpului, la 9,6% – exces a masei corpului şi doar la

75,3% de elevi masa corpului corespunde vârstei. Cota-parte a elevilor cu devieri a masei

corpului este mai semnificativă în mun.Chişinău, fapt care denotă o alimentaţie evident

neadecvată a copiilor. Importanţă are şi surplusul de consum, care contribuie la apariţia

excesului de masă a corpului, inclusiv a obezităţii. Luând în consideraţie impactul

deosebit al obezităţii asupra copiilor şi consecinţele acesteia, în august 2007 a fost emisă

Hotărîrea medicului şef sanitar de stat (nr.11 din 11 iunie 2007, M.O. al R.M., 2007,

nr.127-130, art.499) prin care a fost interzisă comercializarea produselor alimentare cu

densitate energetică înaltă în instituţiile pentru copii.

Condiţia, care reflectă pentru viitor probleme de sănătate, este obezitatea; 12,6%

din persoanele din grupa de vârsta de 18-24 ani au indicele masei corpului (IMC) mai

18 Studiul Naţional de Nutriţie a mamei şi copilului. Republica Moldova. Raport final. Chişinău, 1996. 19 Studiu al consumului alimentar şi al aportuilor nutriţionale ale familiilor moldovanaşti. Raport final. UNCEF Moldova. Chişinău, 1999. 20 Gutţul A.Contribuţii la evaluarea statusului alimentar al copiilor dun spaţiul rural al Republicii Moldova şi posibilităţi de corijare. Teză de doctor în medicină, Chişinău, 1999. 21 Studiul demografic şi de sănătate, ONG Macro, Claverton, Maryland, SUA, spetemrbie, 2005, 369p. 22 Rezultatele studiului asupra sănătăţii populaţiei în Republica Moldova, Biroul Naţional de Statistică al R.M., Chişinău, 2006

mare de 25,0, iar 4,6% - mai mare de 29,9. La această vârstă IMC sporit se înregistrează

mai frecvent la bărbaţi (17,6% vs 7,8% la femei). În raport cu mediul de reşedinţă, masa

sporită a corpului se înregistrează mai frecvent în mediul rural (15,1% vs 9,5% în urbe).

Problema reducerii obezităţii urmează să constituie unul din obiectivele de bază în

dezvoltarea politicilor agricole, în special acordării suportului pentru producerea,

comercializarea şi consumul mai extins a legumelor. Urmează să fie schimbate accentele

în industria de procesare a producţiei agricole, astfel încât în produsele finale să fie redus

conţinutul de grăsimi (în special, cu conţinut de acizi graşi saturaţi), sare şi zahăr. De

asemenea, urmează a fi revăzută alimentaţia în şcoli, grădiniţe, spitale, la locul de muncă,

accentul fiind pus pe sporirea consumului de fructe şi legume şi reducerea consumului de

produse alimentare cu densitate energetică înaltă.

Anemia este un indicator comun utilizat în determinarea prevalenţei anemiei

fierodeficitare. În Republica Moldova, conform Studiului Demografic şi de Sănătate, o

treime din copiii cuprinşi în vârsta de la 6 până la 59 de luni au unsuferă de anemie,

inclusiv 22% din copii suferă de o formă uşoară de anemie (10,0-10,9 g/dl) şi 10% fac

anemie moderată (7,0-9,9 g/dl), (fig.20). Copii cu anemie severă n-au fost identificaţi.

34

68.0

22.0

10.0

Anemie uşoară (hb 10,0-11,9g/dl)Anemie moderată (Hb 7,0-9,9g/dl)Lipsa anemiei

Fig. 20. Prevalenţa anemiei la copii de la 6-59 luni, după gradul de gravitate, %

O prevalenţă mai sporită a anemiei este caracteristică pentru copiii de vârsta de 6-9

luni (45%), 10-11 luni (60%) şi 12-23 luni (45%). Astfel, perioada de întrerupere a

alăptării la sân, este o perioadă cu un risc sporit pentru apariţia anemiei. Mai des suferă

35

de anemie copii din mediul rural (34,7%), copiii mamelor tinere 20-24 ani (38%) şi fiind

al 4-lea copil sau cu o ordine mai mare (48%).

În Republica Moldova se înregistrează o incidenţă sporită de stări morbide

iodocarenţiale. Deficienţa de iod a fost şi urmează a fi determinată de particularităţile

geochimice locale, în particular, de deficitul de iod în factorii de mediu – sol, apă, aer,

plante. Produsele alimentare domestice, sursele de apă nu asigură organismul uman cu

cantităţi necesare de iod. Studiile efectuate la sfârşitul secolului trecut au constat o

prevalenţă sporită (37%) a guşei palpabile la copiii între 8 şi 10 ani şi o excreţie medie a

iodului cu urina de numai 7,84 µg/l.23 S-a dovedit, că către anul 2002 doar o treime din

gospodării consumau sare adecvat iodată. Sarea consumată era mai frecvent iodată în

partea centrală a republicii – 42% în raport cu 26-27% în alte părţi ale ţării. Numai în

Chişinău a fost înregistrat un procent mai înalt (83%) de gospodării unde foloseau sarea

adecvat iodată.

Pentru a spori cantitatea de iod consumată de populaţia republicii, prin hotărîre de

guvern (1998) a fost aprobat Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare,

reactualizat în anul 2007. Conform Programului, precum şi a Politicii Naţionale de

Sănătate, aprobate în anul 2007, combaterea deficienţei de iod urmează să se efectueze

prin utilizarea universală a sării iodate. Greutatea specifică a altor produse, fortificate cu

iod, este nesemnificativă.

Ca rezultat, măsurile întreprinse soldează cu rezultate pozitive. Studiul Demografic

şi de Sănătate a arătat că către anul 2005 cota-parte a gospodăriilor care consumau sare

de bucătărie adecvat iodată a constituit deja 59,8%. Rezultatele obţinute în cadrul

monitoringului socio-igienic confirmă aceste date – către anul 2008 majoritatea probelor

de sare de bucătărie, prelevate în diferite unităţi economice (depozite, unităţi de comerţ şi

alimentaţie publică, instituţii preşcolare, spitale etc.) conţinutul de iod corespunde

cerinţelor în vigoare (tab.4). Din numărul total de probe investigate, 93,8% au avut un

conţinut de iod egal cu 25 mg/kg şi mai mult, 4% – între 10 şi 24 mg/kg şi în celelalte –

mai jos de 9 mg/kg sau lipsea. Asemenea ameliorare se confirmă şi prin faptul, că în ţară

s-au redus cazurile grave de stări iodocarenţiale.

23 Starea de nutriţie în Republica Moldova. Analiza situaţiei şi strategiile de intervenţie. UNICEF:Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, “Ştiinţa”, 2002, 38 pag.

36

Cele enumerate confirmă faptul că este necesar de a fortifica cadrul normativ

naţional în domeniul nutriţiei umane, care ar fi armonizat cu prevederile UE privind

normele de consum pentru fiecare grupă de vârstă.

Se cere şi o continuare a activităţilor de monitorizare şi o evaluare periodică a stării

nutriţionale a populaţiei la nivel naţional, inclusiv a persoanelor de vârsta a treia.

Tabelul 4.

Ponderea probelor la conţinutul de iod în sarea de bucătărie (%) (Rezultatele investigaţiilor de laborator a probelor sării de bucătărie

la conţinut de iod, 2008-2009)

Categoriile

Total probe investigate

(abs.)

inclusiv cu conţinut de iod (în %): 25 mg/kg şi

mai mult Între 10 şi 24

mg/kg 9 mg/kg şi

mai jos Iodul

lipseşte 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009

Depozite „En gros” 388 248 94,1 98,4 5,7 0,8 0,2 0,8 0,0 0,0 Unităţi de comerţ, de alimentaţie publică 2360 2510 95,4 96,1 4,0 2,9 0,1 0,5 0,1 0,4

Instituţii pentru copii şi adolescenţi, instituţii medico-sanitare

1091 1041 96,0 95,9 2,5 2,5 1,2 1,0 0,3 0,7

Altele 305 150 89,5 85,3 3,9 5,3 1,0 4,7 5,6 4,7 Total (abs.) / ponderea 4144 3949 93,8 95,8 4,0 2,8 0,6 0,8 1,5 0,6

Măsurile orientate spre asigurarea unei alimentaţii adecvate a copiilor şi adolescenţilor

instituţionalizaţi trebuie să fie intensificate de către toţi factorii de decizie, inclusiv de

conducătorii instituţiilor preşcolare şi şcolare, autorităţilor publice locale, Serviciului de

Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.

Este necesar de a schimba politica în domeniul producerii industriale a produselor

alimenentare, de a spori cota parte a produselor cu conţinut redus de grăsimi (în special,

grăsimi saturare), sare şi zahăr.

Urmează a fi revăzută alimentaţia în şcoli, grădiniţe, spitale, la locul de muncă,

accentul fiind pus pe sporirea consumului de fructe şi legume şi reducerea consumului de

produse alimentare cu densitate energetică înaltă.

De asemenea, este necesar de a intensifica instruirea pentru sănătate, un accent

deosebit fiind pus pe măsurile de prevenire a obezităţii.

37

Starea de sănătate în relaţie cu gradul de siguranţă a alimentelor

Pentru a asigura şi a proteja sănătatea, produsele alimentare trebuie să posede

proprietăţi organoleptice superioare, dar şi să fie şi inofensive. Caracterizând gradul de

siguranţă a produselor alimentare, este necesar de a menţiona faptul că pe parcursul

ultimilor ani probe de alimente contaminate cu agenţi patogeni nu au fost depistate. Toate

cazurile de necorespundere a normativelor de siguranţă microbiologică se referă la

depăşirea numărului total de microorganisme sau necorespundere a coli-titrului. Din

acest punct de vedere cele mai nesigure grupe de produse alimentare sunt lactatele,

peştele şi produsele din peşte, produsele de patiserie. În ce priveşte indicii fizico-chimici,

majoritatea necorespunderilor ţin de neconformarea alimentelor la indicii fizici

(umiditate, conţinut de principii nutritive etc.). Conţinutul supralimită a elementelor

toxice în alimente (plumb, cadmiu etc.) a fost depistat doar cazuri unice, iar asemenea

elemente toxice ca arsenul şi mercurul nu au fost depistate nici în una din probele

investigate. Ponderea medie a probelor neconforme normativelor igienice prin indicii

fizico-chimici a constituit: 6,4% în anul 2004; 5,7% în anul 2005; 6,4% în anul 2006;

6,5% în anul 2007 şi 5,4% în anul 2008, manifestând o nesemnificativă tendinţă de

scădere. O tendinţă similară se observă şi în privinţa nivelului de contaminare biologică a

alimentelor. Ponderea medie a probelor de produse alimentare ne-conforme normativelor

igienice prin indicii microbiologici a constituit: 8,4% în anul 2004; 8,3% – în anul 2005;

8,1% în anul 2006; 7,4% în anul 2007 şi 7,3% în anul 2008.

Anual în ţară se înregistrează în jurul la 200 cazuri de intoxicaţii alimentare, cu

afectarea a 450-500 persoane. De exemplu, în anul 2007 au fost înregistrate 183 de

cazuri, fiind afectate 490 persoane, iar în anul 2008, respectiv 214 şi 442. Locul

declanşării tooxiinfecţiilor: cazuri unice se înregistrează în unităţile de alimentaţie

publică, unităţile de comerţ, blocurile alimentare a instituţiilor de copii, fiecare caz

soldându-se cu 10-15 afectaţi. În ultimul deceniu cazuri de deces în urma toxiinfecţiilor

nu au fost înregistrate. Se înregistrează şi cazuri de botulism care se produc în condiţii

casnice (anual cîte 5-18 cazuri cu implicarea a cîte 1-2 afectaţi în fiecare caz).

38

Intoxicaţiile de origine ne-microbiană se produc, exclusiv, în condiţii casnice. Pe

primul loc se plasează intoxicaţiile cauzate de consumul plantelor inferioare în

alimentaţie, în particular, a ciupercilor din genul Amanita. De exemplu, în anul 2007 au

fost înregistrate 149 de asemenea cazuri cu 185 de afectaţi, din care 64 copii; în anul

2008 au fost înregistrate 190 cazuri cu 277 de afectaţi, din care 29 copii. Toate aceste

intoxicaţii se caracterizează prin gravitate deosebită, necesitate de intervenţii curative

complexe, consecinţe de lungă durată.

Astfel, starea de sănătate în relaţie cu gradul de siguranţă a produselor alimentare

impune societăţii necesitatea de a întreprinde măsuri profilactice intersectoriale, unele din

care pot fi specificate după cum urmează:

• Fortificarea cadrului legal în domeniul siguranţei alimentelor prin eliminarea

golurilor în supravegherea de stat asupra calităţii şi inofensivităţii pe întregul

circuit al produselor alimentare, aditivelor şi materialelor care vin în contact cu

alimentele;

• Asigurarea supravegherii de stat asupra siguranţei alimentelor de origine

animală pe tot lanţul alimentar şi comunicarea rezultatelor, în particular, a

informaţiei privind conţinutul substanţelor toxice în nutreţuri (reziduurilor de

pesticide, micotoxinelor etc.), conţinutul micotoxinelor în carnea de porcine,

carnea de pasăre, ouă, de asemenea, privind conţinutul preparatelor veterinare

în produsele de origine animală etc.

• Implementarea procedeelor analizei riscurilor prin punctele critice de control la

întreprinderile alimentare.

• Intensificarea măsurilor de instruire pentru sănătate şi orientarea lor spre

prevenirea intoxicaţiilor în condiţiile casnice prin renunţarea la colectarea şi

consumul plantelor otrăvitoare (întâi de toate, a ciupercilor), renunţarea la

tehnologiile imperfecte de conservare a produselor din carne, peşte, ciuperci în

condiţii casnice.

Igiena localităţilor – fundal de sănătate al populaţiei

Conform legislaţiei în vigoare24 mediul de viaţă al populaţiei (mediul înconjurător,

ocupaţional şi de recreaţie) trebuie să corespundă anumitor norme igienice, care creează

condiţii necesare bunei stări de sănătate a populaţiei. Ca exemplu, administraţia publică

locală şi serviciile de aprovizionare cu apa a localităţilor sunt obligate să furnizeze apa

potabila în cantitate suficienta si de calitate corespunzătoare normelor igienice naţionale

prin care sar asigura starea de sănătate a consumatorilor.

Datele obţinute în urma supravegherii igienice a mediului ambiant în perioada de

referinţă în cca 56 localităţi de tip urban şi 1314 de localităţi săteşti din ţară denotă

existenţa anumitor deficienţe la acest capitol, în mare măsură determinate de problemele

economice şi sociale prin care trece actualmente societatea. Populaţia în localităţile

supravegheate pe parcursul perioadei de referinţă, a constituit un eşantion de cca 1,82

mln. locuitori, sau cca 51% din numărul total al populaţiei. De acces durabil la surse

sigure de apă potabilă sau bucurat 67,6% din populaţia localităţilor urbane şi 32,4% din

mediul rural (fig.21).

99.9

56.867.6

60.2 57.0 53.746.343.039.843.2

32.4

0

20

40

60

80

100

mun.Chiş inău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

RegiuneaSud

UTA Gagauzia

Total peţară

urban rural

Fig.21. Ponderea populaţiei asigurată cu acces durabil la surse sigure de apă potabilă, în localităţile cercetate (in %)

39

24 LEGE Nr. 10 din 03.02.2009 „Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice” (Publicat : 03.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 67art Nr : 183)

Ca problemă majoră a sănătăţii publice poate fi considerat accesul insuficient al

populaţiei la sisteme colective de canalizare, starea lucrurilor mai gravă fiind în

localităţile rurale (fig.22).

40

Fig.22. Ponderea populaţiei cu acces la sisteme colective de canalizare în

99.9 98.886.8

75.4

90.7 96.4

13.224.6

1.20.1 3.69.3

0

20

40

60

80

100

mun.Chişinău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

RegiuneaSud

UTA Gagauzia

Total peţară

urban rural

totalul localităţilor cercetate în perioada de referinţă, (în %)

Aceste rezultate în comun cu datele privind nivelul de îndepărtare a apelor uzate şi

a sistemului insuficient organizat de înlăturare a deşeurilor menajere din localităţi

(fig.23), indică un grad înalt de „presiune” antropogenă asupra mediului ambiant, care

ulterior se „resimte” în calitatea proastă a indicatorilor chimici şi microbiologici a apelor

potabile şi apelor din bazinele de suprafaţă, inclusiv a celor destinate pentru recreere.

100.0 98.1

79.166.9

97.1 94.9

20.933.1

5.12.91.9

0

20

40

60

80

100

m un.C hişinău

R egiuneaN ord

R egiuneaC entru

R egiuneaSud

U T A G agauzia

T otal pe ţară

urban rural

Fig.23. Ponderea populaţiei asigurată cu colectarea centralizată a deşeurilor menajere (salubrizarea), în teritoriile cercetate (in %)

Astfel, studiul de laborator a calităţii apei din bazinele acvatice, folosite pentru

scăldat în sezonul estival (a.a. 2007-2008 – cca 500 probe) denotă un nivel sporit de

poluare a apelor de suprafaţă (fig.24). Valorile necorespunderii probelor de apă variază

de la 31% în regiunea de Sud pînă la 67,5% pentru apele bazinelor din zonele de recreere

a mun. Chişinău. Valori de până la 45% din probe cu poluare microbiană excesivă au fost

stabilite în r. Nistru (or.Vadul lui Vodă şi or.Soroca), unde numărul de bacterii coliforme

lactozo-pozitive, stabilit în diferite perioade ale studiului a constituit, cca 20 mii unităţi

(norma fiind de 5000). Este necesar de menţionat, că în apă au fost depistaţi bacteriofagi,

ceea ce indirect mărturiseşte despre o poluare virală. Iar, în mostrele de nisip teritoriul de

agrement a zonelor de recreere (plaje) au fost depistate ouă viabile de helminţi.

Un rol important pentru igiena localităţilor îl deţine planul general de sistematizare

a teritoriului localităţilor, în care prezenţa zonei de odihnă si recreere a populaţiei, este

una obligatorie. Lipsa sau necorespunderea acestora cerinţelor şi normelor sanitare

prezintă anumite riscuri pentru sănătatea populaţiei. Una din cerinţe de faţă de

amplasarea şi organizarea zonei de odihnă si recreere (sau zonei verzi) este autorizarea

acesteia de către serviciul de supraveghere a sănătăţii publice din teritoriul administrativ.

67.5

42.636.6

50.045.7

13.3

60.0

25.031.0 31.531.0

0

20

40

60

80

mun. Chişinău Regiunea Nord Regiunea Centru Regiunea Sud UTA Gagauzia Total pe ţară

urban rural

Fig. 24. Ponderea probelor de apă din bazinele de suprafaţă în zonele de recreere, care nu corespund parametrilor microbiologici, în teritoriile cercetate (în %)

41

În pofida faptului, că Republica Moldova este plasată în zonă cu condiţii

climaterice prielnice pentru agrement, numărul zonelor autorizate destinate odihnei şi

recreerei este limitat, marcând doar 57,1% pentru localităţile urbane şi 42,9% pentru

localităţile rurale (fig.25).

42

80.0

25.0

100.0

33.3

0.0

100.0

57.1

42.9

20.0

66.775.0

0

20

40

60

80

100

mun.Chişinău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

Regiunea Sud UTA Gagauzia

Total pe ţară

urban rural

Fig. 25. Ponderea localităţilor asigurate cu zone autorizate de odihnă şi recreere, în teritoriile cercetate (în %)

Lipsa în multe localităţi ale ţării a zonelor autorizate pentru odihnă şi avertizarea

insuficientă a populaţiei de pericolele agrementului în zonele neautorizate, contribuie la o

incidenţa de leziuni traumatice şi maladii, inclusiv la decese prin înec. Ca exemplu,

decesele copiilor şi adolescenţilor determinate de înec a constituit în a.2008 5,7 la 100

mii copii.

Cele expuse servesc în calitate de argument indiscutabil în necesitatea elaborării şi

realizării măsurilor de protecţie a sănătăţii acestui grup de populaţie.

43

Sănătatea în relaţie cu condiţiile habituale

Un aport aparte în starea de sănătate a populaţiei îl deţine nivelul de igienizare a

locuinţelor, ca parte componentă a mediului de trai. Ultimul criteriu este definit ca

ponderea locuinţelor ne-igienice, care include în sine, conform aprecierilor oficiale (BRE

OMS), prezenţa la examinarea locuinţei măcar a unuia din criteriile enumerate mai jos:

- suprafaţa locativă25 pentru o persoană mai mică de 6 m2, fără servicii sanitare şi

confort necesar;

- starea avariată a locuinţei;

- necorespunderea calităţii mediului interior;

- amplasarea locuinţei în zona de protecţie sanitară a întreprinderilor.

Condiţiile ne-igienice ale mediului din încăperi se soldează cu impact nefast pe

sănătatea locatarilor prin suprimarea rezistenţei imune. Astfel de factori, cum ar fi

umiditatea sporită, supraaglomeraţia încăperilor, lipsa condiţiilor de izolare a unui

membru bolnav al familiei (în caz de o boală contagioasă, inclusiv tuberculoza),

iluminarea artificială insuficientă a incăperilor, lipsa condiţiilor de ventilare a aerului

interior.

Poluarea aerului din interior a fost identificată ca fiind o problemă de mediu

globală26. Poluarea interioară expune concomitent mai multe persoane decât poluarea în

aer liber. Cele mai importante surse care contribuie la o poluare semnificativă cu

substanţe toxice de interior sunt combustibilii fumeganţi care sunt utilizaţi pentru gătit şi

încălzire, dar şi fumul de ţigară. În plus, fumul de ţigară este un factor important deoarece

interacţionează la o scară multiplicativă cu alţi poluanţi din interior. Acesta este cazul

multor ţări din Europa de Sud-Est, inclusiv Moldova, unde rata fumătorilor este în

creştere rapidă. Pe lângă fumul de tutun, poluanţii cei mai importanţi a aerului din

interior includ şi produsele de dezintegrare a radonului, formaldehidei, fibrelor de asbest,

produsele arderii (cum ar fi de NOx, SOx, CO, C02, şi hidrocarburile aromatice

policiclice), precum şi alte substanţe chimice folosite în gospodării.

25) suprafaţa locativă – suprafaţă existentă de-iure (conform normelor), exclusiv condiţiilor „obişnuite” de a dispune de spaţii, dar de a locui într-o singură odaie. 26 Health determinants in the scope of new public health/ Public Health Collaboration in South Eastern Euorope, Authors from WHO European Commission, Sofia 2005, 633p.

Toate acestea , de comun cu lipsa dispozitivelor şi sistemelor sanitare de igienizare

a încăperilor, sunt factorii principali în declanşarea unui şir întreg de patologii

determinate de aceştia din urmă. Printre aceste maladii am putea enumăra alergozele,

astmul bronşic, bronşitele cronice, aceiaşi tuberculoză, pneumoniile, reumatismul, boli

ale organului vizual, ş.a.

Rezultatele supravegherii condiţiilor de trai a populaţiei, conform datelor

administraţiei publice locale şi a serviciului de supraveghere a sănătăţii publice, denotă o

pondere relativ înaltă de locuinţe ne-igienice în ţară (fig.26).

15.6 22.2 26.8 30.1

16.6

36.2

14.231.0

0

10

20

30

40

50

60

70

Mun.Chişinău Regiunea de Nord

Regiunea de Centru

Regiunea de Sud

- Populatia care locuieste in locuinte ne-igienice, in % - Locuinţe ne-igienice, in %

Fig.26. Ponderea locuinţelor ne-igienice şi ponderea populaţiei care locuieşte in aceste

locuinţe, prin prisma regiunilor economice ale ţării în teritoriile cercetate (in %).

Rezultatele analizei datelor la acest capitol denotă că ponderea locuinţelor ne-

igienice în mediul rural constituie cca 25,3%, iar media acestui indicator în spaţiul urban

– 14,8%. Indicele mediu de raport a persoanelor care locuiesc în locuinţe ne-igienice

pentru ambele medii de habitat (rural si urban) constituie 2,6 persoane, variind de la 1,6

(Donduşeni şi Făleşti) până la 4,8 (Vulcăneşti) persoane la o locuinţă ne-igienică. Cu

toate acestea, numărul populaţiei care locuieşte în locuinţe ne-igienice în mediu rural este

de 2,4 ori mai mare faţă de numărul acestora din mediul urban, marcând cifra de 542,5

mii persoane sau 70,4% din numărul total de populaţie care locuieşte in locuinţe ne-

igienice.

44

Din figura 26 se poate observa că ponderea populaţiei din regiunea de Nord si

Centru, depăşeşte semnificativ (mai mult de 2 ori) ponderea populaţiei care locuieşte in

locuinţe ne-igienice din regiunea de Sud si municipiul Chişinău.

Mediul de trai şi starea igienică a locuinţei manifestă o influenţă specifică asupra

stării de sănătate, nu rareori în comun cu alţi factori, contribuind la prevalenţa sporită a

bronşitelor cronice, astmului bronşic, tuberculozei, reumatismului, unor boli de origine

alergică s.a.

Rezultatele analizei statistice (cu utilizarea programului computerizat

„StatGraphics Plus”), obţinute în urma estimării impactului unor factori socio-igienici

asupra indicilor de sănătate cum ar fi „rata locuinţelor ne-igienice” în raport cu

„incidenţa bolilor organelor respiratorii” denotă o legătură strânsă şi directă (pozitivă)

între aceste două fenomene, variaţia medie pe ţară a ultimului deţinând un coeficent de

determinare de 30%. Acest rezultat, indică în primul rând la existenţa influenţei şi a altor

factori care determină această incidenţă (tab.5).

Tabelul 5.

Valorile medii ale incidenţei prin tuberculoză şi bolile organelor respiratorii (în perioada 2005-2008, la 100 mii populaţie)

Teritorii administrative Tuberculoza Boli ale aparatului

respirator 1 2 3 Briceni 56.9 1169.3 Donduşeni 58.6 505.5 Soroca 62.6 882.5 Edineţ 63.7 729.1 Drochia 65.2 452.8 Căuşeni 67.0 962.1 Cimişlia 67.5 832.4 Ştefan-Vodă 68.8 459.4 Comrat 74.1 847.3 Ocniţa 75.3 246.1 Ciadîr-Lunga 75.4 1354.0 UTA Gagauzia 75.9 1142.2 Leova 76.0 380.5 Glodeni 76.6 1152.3 Nisporeni 78.0 558.4 Basarabeasca 78.6 890.2 Cahul 81.1 723.7 Vulcăneşti 82.2 1417.1 Taraclia 87.1 1008.4

45

Ranjarea teritoriilor în ordinea ascendentă a valorilor incidenţei prin tuberculoză

(tab.5) şi, respectiv, a valorilor incidenţei prin boli ale organelor respiratorii în aceste

teritorii, indică la o interdependenţă relativă, stabilită inclusiv prin analiza coeficientului

de corelare Rx,y=+0,3. Compararea tendinţei (trendul, fig.27) de manifestare a

incidenţelor prin prisma teritoriilor, indică la un nivel mai sporit a tuberculozei în

teritoriile cu incidenţa bolilor organelor respiratorii mai înaltă.

1 2 3 Rişcani 90.5 981.1 Cantemir 92.5 768.4 Făleşti 93.2 613.6 Orhei 93.4 702.6 Hinceşti 96.1 860.2 Teleneşti 96.5 1337.5 Floreşti 97.9 612.0 Anenii Noi 101.6 1132.4 Ungheni 103.3 1116.2 Străşeni 104.9 607.0 Călăraşi 105.4 644.7 mun.Chişinau 106.7 1323.9 Bălţi 107.6 1124.3 Rezina 109.7 971.4 Ialoveni 120.4 1174.4 Criuleni 123.5 684.1 Şoldaneşti 130.9 1051.5

yTBC = 1,8*X + 53,7 (la 100 mii)

yBResp= 0,8*X + 71,9 (la 10 mii)

Bric

eni

D

ondu

seni

Sor

oca

Edi

net

Dro

chia

Cau

seni

C

imis

lia S

tefa

n-V

oda

Com

rat

Ocn

ita C

iadi

r-Lun

ga U

TAG

agau

zia

Leo

va

G

lode

ni

Nis

pore

ni B

asar

abea

sca

Cah

ul

Vul

cane

sti

T

arac

lia

R

isca

ni

Can

tem

ir

Fa

lest

i

O

rhei

H

ince

sti

T

elen

esti

F

lore

sti

A

neni

i Noi

Ung

heni

S

trase

ni

C

alar

as m

un.C

hisi

nau

Bal

ti

R

ezin

a

Ial

oven

i

Criu

leni

So

ldan

esti

.- - - - - -. Incidenta prin tuberculoza (la 100 mii popul?ie)

.---------. Incidenta prin boli ale organelor respiratorii (la 10 mii popul?ie)

46

Medie - 87,3 la 10 mii

Fig.27. Trendul comparativ al incidenţei prin tuberculoză şi bolile organelor respiratorii27, examinat prin prisma teritoriilor.

27) E:\BAZA_DATE_MSI\RAPORT MSI\Anual_2008_Total_c.xls

Aceste date, fiind co-raportate la nivelul incidenţei prin tuberculoză, indică la o

frecvenţă mai răspândită în rândul populaţiei din regiunea de Centru – regiune cu cel mai

înalt număr de populaţie care locuieşte în locuinţe ne-igienice. Desigur, manifestarea

tuberculozei – ca maladie care deţine un substrat medico-social, locuinţa ne-igienică este

doar o co-determinantă de rând cu altele, cum ar fi stresul social, starea de nutriţie a

populaţiei, mediul ocupaţional, capacităţile economice de existenţă, modul de viaţă,

migraţia, şomajul ş.a. Mult mai defavorizaţi în această situaţie sunt copii (fig.28).

24.7 21.4Total pe RM

25.7 28.1

30.2 28.5

21.5 8.8

23.5 20.8

0 15 30 45 60

Mun.Chişinău

Regiunea Nord

Regiunea Centru

Regiunea Sud

Urban Rural

Fig.28. Ponderea copiilor care locuiesc în locuinţe ne-igienice, în teritoriile cercetate (media pe 3 ani, în %).

Cota parte a copiilor care locuiesc în locuinţe ne-igienice este mai sporită în

regiunile de Centru şi Sud. Ponderea copiilor din mediul urban prevalează în toate

regiunile. Astfel, luând în consideraţie starea igienică a unei părţi din fondul locativ al

populaţiei, se impune necesitatea ca organele administraţiei publice locale, la etapa

elaborării planurilor de dezvoltare social-economică a localităţilor, să prevadă măsuri de

îmbunătăţire a condiţiilor igienice de trai a populaţiei.

47

Sănătatea elevilor în raport cu regimul termic (t°C) din şcoli Una din strategiile de bază recomandate de organismele internaţionale (OMS,

UNICEF) în domeniul sănătăţii publice constituie atenţia sporită măsurilor de promovare

şi fortificare a sănătăţii generaţiei tinere.

Perioada de criză socio-economică prin care trece astăzi societatea, însoţită de

somaj şi migraţie peste hotare a forţei de muncă, diminuarea capacităţilor economice de

dezvoltare (inclusiv a localităţilor, organizaţiilor şi instituţiilor), creşterea cheltuielilor de

regie ş.a., toate în ansamblu au condus şi conduc la deficienţe în menţinerea capacităţilor

instituţiilor de instruire si educaţie a copiilor, inclusiv pentru crearea unui mediu igienic

adecvat cerinţelor.

Astfel, în baza supravegherii igienice anuale a 1100 instituţii de instruire si

educaţie (număr mediu de şcoli anual examinate, în perioada de referinţă) cu un efectiv

mediu de elevi de cca 333840, s-a stabilit că în 20,0% din şcoli temperatura aerului din

încăperi în perioada rece a fost mai joasă de +150C, variind anual de la 15,3% până la

24,7% din şcoli (fig.29).

0

10

20

30

40

50

60

mun.Chişinău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

RegiuneaSud

UTAGagauzia

Total peţară

2005 2006 2007 2008

Fig. 29. Ponderea medie a şcolilor cu temperatura mai joasă de +15 toC, (din cele cercetate, în 4 ani, în %)

Proporţia şcolilor cu temperaturi mai joase de norma igienică, în structura sumară a

instituţiilor cercetate, denotă că pe primul loc se plasează şcolile din regiunea de Nord a

ţării cu 49,6%, situaţia ar fi mai favorabilă în şcolile din UTA Gagauzia care cuprinde

48

4,4%. Însă, rata elevilor care revine la o instituţie cu temperaturi mai joase de +150C este

mai înaltă anume în regiunea de Sud (inclusiv UTA Gagauzia).

Rata generală a elevilor expuşi unui regim termic neadecvat (sub +150C) în ţară

constituie 177,5%o, şi diferă de la teritoriu la teritoriu şi regiune – analogic numărului de

şcoli cu condiţii non-conforme normelor igienice (fig.30).

Fig. 30. Rata elevilor expuşi regimului termic nefavorabil din şcoli prin prisma regiunilor (la 1000 elevi din şcolile cercetate)

205.6

0

205.8

124.6

266.3

327.9

177.5

050

100150200250300350

Toatalraioane

mun. Chişinău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

RegiuneaSud

UTAGagauzia

Total petara

Rezultatele analizei incidenţei prin bolile respiratorii la copii şi rata celor expuşi

regimului termic nefavorabil din şcoli, nu identifică o legătură corelativă strânsă a acestor

fenomene, însă pentru regiunea de Sud (inclusiv UTA Gaguzia) şi cea de Nord această

dependenţă este slab pozitivă. Astfel, incidenţa bolilor respiratorii la elevii din UTA

Gagauzia constituie 206,8‰, iar la elevii din regiunea de Nord a ţării -149,3‰ (fig.31).

167.

3

156.

5

154.

0 189.

6

166.

8

149.

3

133.

6

141.

2

206.

8

149.

4

0

75

150

225

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

Regiunea Sud UTAGagauzia

Total pe tara

Incidenţa prin boli respiratorii la copii (la 1000 copii)Incidenţa prin boli respiratorii la copii din localităţi rurale (la 1000 copii)

Fig. 31. Incidenţa prin boli respiratorii la copii, în teritoriile cercetate (in ‰)

49

Un alt indicator de sănătate al elevilor, inclus în lista indicatorilor (ENHIS)28

pentru monitorizare, este incidenţa astmului bronşic. Astmul bronşic – ca proces

patologic cronic nu este direct determinat de regimul termic din şcoli, însă acesta din

urmă poate contribui la agravarea stării sănătăţii copiilor prin sporirea sensibilităţii căilor

respiratorii, ca rezultat a temperaturilor joase. Prin acest indicator copii (0-17 ani) din

regiunea de Nord sunt plasaţi pe primul loc, urmaţi de copii din regiunea de Sud (fig.32). 14

4.1

55.3 75

.4

8

113.

2

75100125150175

37.

02550

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

RegiuneaSud

UTAGagauzia

Total petara

Incidenţa prin astmul bronşic la copii (în %ooo)

Fig. 32. Incidenţa prin astmul bronşic la 100 mii copii prin prisma

regiunilor ţării, în teritoriile cercetate (la 100 mii copii)

5028 ) ENHIS-http://www.WHO.int/

51

Sănătatea elevilor din şcolile internat

Şcolile internat, sunt destinate pentru instruirea şi educaţia copiilor din familii

vulnerabile, inclusiv a copiilor orfani. Atât numărul şcolilor, cât şi numărul de elevi în

aceste şcoli reprezintă un indicator indirect al culturii sociale şi potenţialului de

dezvoltare socio-economică al ţării. Existenţa acestor instituţii în societate vorbeşte atât

despre capacitatea acesteia de a organiza educaţia copiilor orfani sau din familii

vulnerabile, cât şi despre nivelul economic al ţării.

În toate timpurile de crize sociale şi economice copii au fost acea parte a societăţii,

care cel mai mult a avut de suferit în rezultatul influenţei acestor fenomene. În condiţiile

existente, determinate de criza economică, de migraţia sporită a populaţiei pentru un loc

de muncă, nivel relativ înalt a păturii sărace în rândul populaţiei ş.a., – toate în ansamblu

reprezintă motivul principal pentru care statul este obligat şi îşi asumă responsabilitatea

de a organiza educaţia copiilor în instituţii şcolare de tip internat.

Supravegherea sănătăţii elevilor şi a condiţiilor din mediul educaţional şi de

instruire, din aceste instituţii, este un deziderat indispensabil a ministerelor de resort.

Starea sănătăţii copiilor, anual este evaluată în baza datelor despre înregistrarea cazurilor

de maladii şi a indicilor de dezvoltare a acestora. Sub o evidenţă continuă sunt supuse

cazurile de îmbolnăviri prin boli ale organelor digestive, anemii feriprive, boli respiratorii

şi indicatorii de dezvoltare fizică a copiilor. Ultimii cuprind datele privind înregistrarea

copiilor cu deficit sau exces de masă corporală şi numărul celor cu retard fizic - date care,

de regulă se obţin în rezultatul examenelor medicale. Eşantionul general de monitorizare

a stării de sănătate a copiilor (a.a.2005-2008) a cuprins în medie cca 7975 elevi din toate

şcolile internat din ţară.

Incidenţa cazurilor de boli înregistrate la elevii şcolilor internat, denotă valori

relativ înalte de cca 159,8 cazuri la 100 elevi, sau în medie cca 1,6 cazuri de boală per

elev pe an (tab.6). Incidenţa înaltă în aceste colective este determinată de bolile

aparatului respirator în 65% - unde, frecvenţa cazurilor de îmbolnăviri mai des de 3 ori pe

an au constituit 22,2 cazuri la 100 elevi.

52

De asemenea, cu rate relativ înalte sunt depistate şi bolile aparatului digestiv – 28,2 la

100 elevi, variind în regiunile rurale de la 7,0 la 100 copii – in UTA Gagauzia, până la

14,1 la 100 elevii din regiunea de Sud (în r-le Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni,

Cimişlia, Leova, Ştefan-Vodă şi Taraclia), iar incidenţa la acest grup de copii în mun.

Chişinău este de 2,3 ori mai sporită decât media pe ţară.

Tabelul 6. Incidenţa maladiilor la elevii din şcolile internat,

(cazuri de boală la 100 elevi, media pe 4 ani)

Teritoriul administrativ

Incidenţa generală

inclusiv prin: Cazuri prin: bo

li a

apar

atul

ui

dige

stiv

anem

ii fe

ripriv

e

imbolnăviri ale aparatului

respirator, mai dese de 3 pe

parcursul anului

defic

it de

m

asă

exce

s de

masă

Ret

ard

fizic

Mun.Chişinău 142.1 63.9 0.8 53.3 2.0 24.0 13.4

Regiunea Nord 117.3 8.9 4.7 7.7 3.7 1.0 4.7

Regiunea Centru 199.4 6.8 7.4 10.4 6.7 0.5 9.8

Regiunea Sud 189.6 14.1 9.2 3.1 8.8 3.1 12.3

UTA Gagauzia 171.4 7.0 4.0 3.9 9.7 0.5 13.0

Total pe ţară 159.8 28.2 4.7 22.2 4.9 9.2 10.5

Iar acest fapt, poate fi explicat, în primul rând prin accesul mai înalt la serviciile

medicale, dar şi prin faptul că în mun.Chişinău sunt concentrate mai multe scoli internat,

inclusiv din cele cu profil special, dar şi pentru copii cu dezabilităţi.

Incidenţa prin anemii feriprive la elevii din şcolile internat din ţară a constituit 4,7

cazuri la 100 elevi, marcând o rată mai sporită în şcolile internat din regiunea de Sud

egală cu 9,2 cazuri la 100 elevi. E necesar de subliniat, totuşi, că anemiile feriprive sunt

dominant mai răspândite în şcolile internat din teritoriile rurale.

Dezvoltarea fizică a copiilor din şcolile internat

În procesul de supraveghere pe parcursul perioadei de referinţă (fig.33), a indicilor

de dezvoltare fizică a elevilor au fost identificate valori a deficitului de masă corporală în

4,9 cazuri la 100 elevi, cu exces de masă corporală au fost depistate 9,2 cazuri la 100

elevi, iar retardul fizic a fost stabilit în 10,5 cazuri la o sută de elevi. Trebuie de subliniat,

că retardul fizic a fost identificat 2 ori mai înalt la elevii şcolilor din regiunea de Sud a

ţării şi cea de Centru, faţă de nivelul stabilit la elevii din şcolile internat din regiunea de

Nord. Totodată, rata excesului de masă corporală la copiii din şcolile internat din mun.

Chişinău, depăşeşte media pe ţară de 2,6 ori.

02468

10121416

Deficit de masacorporală

Exces de masacorporală

Retard fizic

2005 2006 2007 2008 2009

Fig.33. Ponderea copiilor din şcolile internat cu devieri în dezvoltarea fizică în teritoriile cercetate (în %)

Cele relatate mai sus indică la neajunsuri în asigurarea protecţiei sănătăţii copiilor

instituţionalizaţi, sau care se consideră sub tutela statului. Rezultatele analizei datelor

medii pe 4 ani au stabilit, că fiecare al 3-lea elev din şcolile internat pe parcursul unui an

face o maladie a aparatului digestiv, fiecare al 5-lea elev face de 3 şi mai multe ori pe an o

maladie a aparatului respirator. La elevii din şcolile internat din spaţiul rural se constată o

frecvenţă mai înaltă a anemiilor feriprive, fiind mai larg răspândite în regiunea de Sud şi de

Centru a ţării. Rezultatele examenelor medicale efectuate cu scop profilactic în aceste

instituţii, denotă abateri semnificative în nivelul de dezvoltare fizică al copiilor, manifestate

prin valori relativ înalte a indicilor deficitului de masă corporală şi retardului fizic.

53

54

Sănătatea şi mediul ocupaţional

Economia naţională în condiţiile actuale de dezvoltare a ţării cuprinde 16 ramuri

principale dintre care agricultura, industria uşoară, transportul, industria alimentară,

industria materialelor de construcţie, ocrotirea sănătăţii, ş.a., deţine domenii de activitate

în care sunt prezenţi factori capabili de a influenţa starea de sănătate a angajaţilor.

Astfel, starea sănătăţii angajaţilor caracterizată prin morbiditatea cu incapacitate

temporară de muncă (MITM) a salariaţilor, pe parcursul perioadei de referinţă, atestă o

micşorare nesemnificativă a numărului de cazuri de la 58,9 până la 58,7 la o sută salariaţi

şi o majorare a numărului de zile de la 903,2 până la 918,3 la sută. Printre femei aceşti

indici are aceeaşi tendinţă –60,4 cazuri (a.2007 – 61,7) şi cu o micşorare a numărului de

zile până la 911,7 la 100 femei angajate (a.2007 – 919,8).

Analiza indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă prin prisma unor

teritorii administrative denotă nivele mult mai înalte decât media pe ţară, stabilind valori:

în mun. Bălţi – 80,5 cazuri şi 1319,8 zile; r-nul Ciadîr-Lunga – 81,4 cazuri şi 1246,1 zile;

r-nul Ialoveni – 78,9 cazuri şi 1306,4 zile; r-nul Ungheni – 71,5 cazuri şi 1143,3 zile;

r-nul Edineţ – 62,5 cazuri şi 1130,9 zile; r-nul Basarabeasca – 61,5 cazuri şi 923,1 zile.

În structura entităţilor nozologice cea mai mare pondere o deţin, respectiv:

infecţiile acute ale căilor respiratorii – 11,4% (a.2007 – 13,1%); bolile sistemului

osteoarticular – 11,6% (a.2007 – 11,1%); bolile sistemului nervos periferic – 7,3%

(a.2007 – 7,0%); boala hipertensivă – 7,2% (a.2007 – 6,9%); leziuni traumatice şi otrăviri

în condiţii casnice – 7,2% (a.2007 – 6,6%) şi alte boli – 12,8% (a.2007 – 12,3%).

Factorii mediului ocupaţional, care determină în multe cazuri nivelul incidenţei

prin anumite maladii, sunt estimaţi inclusiv în baza cercetărilor de laborator sanitaro-

chimice şi prin aplicarea metodelor instrumentale de măsurare. Astfel, unul din factori

care este evaluat în zona de muncă a angajaţilor este aerul, calitatea şi conţinutul

substanţelor în el denotă concentraţii sporite de substanţe nocive care depăşesc

concentraţiile medii admisibile conform normelor sanitare (CMA). În special au fost

identificate depăşiri a CMA în probele de aer la: acizii organici şi neorganici – în 2,6%

din probele examinate la aceste substanţe; aldehida formică – cu 1,1%; dioxid de sulf,

azot – 2,4%; aerosoli la sudare (manganul, dioxid de azot, anhidrida de Cr, CO) – 2,3%;

amoniac – 8,6%; solvenţi organici – 7,1%; metale grele (Pb, Cr, Cd, Zn, Hg) – 21,3%; şi

pulberi în 11,8% din probele investigate la respectivele substanţe chimice (fig.34).

2.6

7.1

21.3

2.3

8.6

2.41.1

11.8

3.4 2.7

7.3

0

5

10

15

20

25

Aci

zi n

eorg

anic

i şi o

rgan

ici (

abs)

Solv

enţi

orga

nici

Met

ale

toxi

ce

Aer

ozol

la su

dare

(CO

, CrM

n, N

O2,

O3)

Am

onia

c

Dox

id d

e su

lf

Ald

ehid

a fo

rmică

Pulb

eri

Feno

l

Alte

Tota

l pe ţa

ră

Fig.34. Ponderea probelor de aer în zona de muncă cu depăşiri a CMA la substanţele chimice toxice din suma probelor investigate la aceste substanţe chimice (în %)

În structura probelor de laborator investigate la substanţele chimice toxice cu depăşiri a

CMA din zona de muncă, pe primul loc sau plasat probele cu depăşiri la metalele toxice

şi compuşii lor (în 30%), identificate la obiectivele din gospodăria comunală, agricultură,

industria de prelucrare a produselor agricole, fabricarea mobilei şi prelucrarea lemnului,

industria constructoare de maşini, industria uşoară (de confecţii, încălţăminte etc),

industria materialelor de construcţie si lucrări în construcţie ş.a. Pe locul doi cu depăşiri a

CMA, sau clasat probele respectiv la pulberi (17%), amoniac (12%), solvenţii organici

(10%) ş.a. Probele de aer cu depăşiri la solvenţii organici preponderent au fost identificaţi

la obiectivele din tutunărit, industria uşoară, energetică, fabricarea mobilei ş.a.

55

Amoniacul preponderent a fost identificat în probele cercetate la obiectivele din

gospodăria comunală, industria de prelucrare a produselor agricole şi industria

constructoare de maşini ş.a. puberele, ca factor nociv în zona de muncă a angajaţilor, a

fost identificat la majoritatea obiectivelor din ramurile economiei naţionale, dar mai

răspândit s-a constatat în probele de la obiectivele din gospodăria comunală, gospodăria

silvică, tutunărit şi industria materialelor de construcţie si la lucrări în construcţie ş.a.

(fig.35).

Metaale toxice şi compuşii lor 32%

Alte substanţe

5%

Media pe ţară10%

Pulberi18%

Amoniac13%

Solvenţi organici

10%

Aldehida formică

2%

Acizi neorganici şi

organici4%

Aerosol la sudare (CO, CrMn, NO2,

O3)3%

Dioxid de sulf3%

Fig. 35. Proporţia probelor de aer cu depăşiri a CMA la substanţele toxice din

mediul zonei de muncă al angajaţilor, (în %).

Astfel, obiectivele care necesită o atenţie deosebită, la capitolul stării condiţiilor

din zona de muncă, sunt cele din ramura: (a) gospodăria comunală; (b) agricultură; (c)

gospodăria silvică; (d) tutunărit; (e) industria alimentară; (f) industria materialelor de

construcţie si lucrări de construcţie; (g) fabricarea mobilei şi prelucrarea lemnului; şi

obiectivele din (h) energetică, resurse energetice şi combustibil (fig.36).

În perioada de referinţă la majoritatea întreprinderilor şi organizaţiilor din ţară se

atestă o înrăutăţire semnificativă a condiţiilor de muncă ale salariaţilor. Aceste aspecte

incontestabil deţin partea sa de influenţă asupra sănătăţii angajaţilor. Ca rezultat,

morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor, prin prisma unor ramuri

ale economiei naţionale cu mult depăşesc media acestora pe ţară, constituind: în industria

56

uşoară – 93,3 cazuri şi 1321,1 zile (a.2007 – 85,0 cazuri şi 1233,8 zile); în industria

constructoare de maşini, aparate, utilaje tehnologice – 91,9 cazuri şi 1464,8 zile (a.2007 –

83,6 cazuri şi 1255,4 zile); gospodăria comunală – 89,9 cazuri şi 1287,8 zile (a.2007 –

55,3 cazuri şi 997,0 zile); în industria alimentară – 78,4 cazuri şi 1280,6 zile (a.2007 –

81,2 cazuri şi 1145,4 zile) la 100 salariaţi.

0.0 1.7 2.1

2.3 3.3 3.6 6.

4 7.2

7.3 8.6 11

.1 12.3

12.6 13.7 14.8

28.6

35.1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Tran

spor

t fer

ovia

r

Com

unic

aţii şi

info

rmat

ica

Tran

spor

t aut

o, st

aţii

de d

eser

vire

tehn

ică

Educ

aţie

, Ştii

nţa.

Indu

stria

con

stru

ctoa

re d

e m

aşin

i

Ocr

otire

a să

nătăţii

Indi

ustri

a uş

oară

(con

fecţ

ii, în

călţă

min

te...

)

Uni

tăţil

e co

oper

aţie

i de

cons

um şi

com

erţ

Tota

l pe

tara

Ener

getic

a, re

surs

e en

erge

tice,

com

bust

ibil

Fabr

icar

ea m

obile

i şi p

relu

crar

ea le

mnu

lui

Indu

stria

mat

eria

lelo

r de

cons

trucţ

ie si

lucrăr

i...

Indu

stria

de

prel

ucra

re a

pro

duse

lor a

gric

ole

Agr

icul

tură

...

Tutu

nărit

...

Gos

podă

riile

silv

ice

Gos

poda

ria c

omun

ală

Fig.36. Ponderea probelor cu depăşiri a CMA la substanţele chimice toxice (din suma probelor investigate) la obiectivele din ramura economiei naţionale (în %)

Un alt indicator, prin care este estimată starea de sănătate a angajaţilor este

înregistrarea cazurilor de maladii şi intoxicaţii profesionale (tab.7).

Pe parcursul a.2008 în ţară au fost total înregistrate 33 cazuri de maladii şi

intoxicaţii profesionale, care variază la număr prin prisma ramurilor economiei naţionale

şi teritorii. Majoritatea cazurilor de maladii şi intoxicaţii profesionale au fost înregistrate

în agricultură (19 cazuri) şi ocrotirea sănătăţii (6 cazuri), în celelalte ramuri fiind

înregistrate câte 1-3 cazuri (fig.37).

57

58

Tabelul 7 Maladii şi intoxicaţii profesionale înregistrate în ramurile

economiei naţionale, a.2008 (abs.)

Ramura economiei naţionale

Cazuri acute Cazuri cronice

(număr afectaţi depistaţi prima dată)

Tota

l mal

adii şi

into

xicaţii

pr

ofes

iona

le (s

umar

)

Număr de

cazuri, total

incl

usiv

în g

rup

(mai

m

ult d

e 2

pers

oane

) Număr afectaţi

Numărde cazuri, total

inclusiv:

cu p

ierd

erea

ca

paci

taţii

de

mun

că

fără

pie

rder

ea

capa

citaţii

de

mun

că

cu p

ierd

erea

ca

paci

taţii

de

mun

că

fără

pie

rder

ea

capa

citaţii

de

mun

că

Agricultură (gospodării agricole, CAP, AGŢ, SRL)

1 1 19 19 20

Industria de prelucrare a produselor agricole

1 1 1 1

Industria constructoare de maşini, aparate, utilaje tehnologice etc

1 1 1

Ocrotirea sănătăţii (lucrătorii medicali) 1 6 5 1 7

Transport auto, staţii de deservire tehnică, etc.

1 1 1

Gospodăria comunală 1 1 1

Industria materialelor de construcţie, lucrări in construcţie

2 2 2

Toate ramurile economice 3 1 1 1 30 28 2 33

Maladiile şi intoxicaţiile profesionale au fost înregistrate în 16 teritorii

administrative, preponderent cu răspândire în teritoriile rurale.

6%3%

3%

21%

3%

3%

60.6%

Agricultură (gospodării agricole...)

Industria alimentară

Industria constructoare de maşini,aparate, utilaje tehnologice etcOcrotirea sănătăţii

Transport auto; Staţii de deserviretehnică, etc. Gospodăria comunală

Industria materialelor de construcţie,lucrări in construcţie

Fig. 37. Ponderea cazurilor de maladii şi intoxicaţii profesionale înregistrate prin prisma ramurilor economiei naţionale (în %)

Majoritatea din cazuri (14) au fost inregistrate în regiunea de Centru (tab. 8) şi 11

în regiunea de Sud şi UTA Gagauzia. Compararea indicilor intensivi a cazurilor de

maladii şi intoxicaţii profesionale (a morbidităţii) indicate mai sus denotă, că nivelul

morbidităţii profesionale în raioanele din regiunea de Sud a ţării este comparativ mai

înaltă (2,2%ooo), decât în regiunea de Centru (1,7%ooo).

Astfel, indicele morbidităţii profesionale la 10000 angajaţi a constituit – 3,8%oo,

comparativ cu 3,7 %oo (a.2007). Numărul de afectaţi în dependenţă de factorii de risc din

mediul de producere care au provocat aceste maladii s-au repartizat după cum urmează:

vibraţiile – 17 (a.2007 – 15); factorii biologici – 6 (a.2007 – 5); pulberii – 1 (a.2007 – 1);

substanţele chimice toxice – 2 (a.2007 – 1 caz); pesticidele – 6 (a.2007 – 4); altele – 1

(a.2007 – 6).

Rezultatele supravegherii sănătăţii salariaţilor, în raport cu factorii mediului

ocupaţional, au permis a identifica cauzele principale care au contribuit, direct sau

indirect, la sporirea morbidităţii la angajaţii din ramurile economiei naţionale.

59

60

Tabelul 8. Repartizarea cazurilor de maladii şi intoxicaţii profesionale înregistrate

prin prisma teritoriilor administrative, a.2008 (abs.)*

Teritoriile administrative, în

care sau înregistrat maladii

Maladii şi intoxicaţii profesionale acute Maladii şi intoxicaţii profesionale cronice (număr afectaţi depistaţi

prima dată)

Numărul de

cazuri, total

inclusiv în grup

(mai mult de 2 persoane)

Număr afectaţi Numărul

de cazuri, total

inclusiv: cu

pierderea capacitaţii de muncă

Fără pierderea capacitaţii de muncă

cu pierderea capacitaţii de muncă

fără pierderea capacitaţii de muncă

mun. Chisinau 1 1 1 3 3 Căuşeni 1 1 Criuleni 2 2 Donduşeni 1 1 Hînceşti 2 2 Ialoveni 2 1 1 Nisporeni 1 1 Ocniţa 1 1 Orhei 1 1 Rezina 2 2 Soroca 1 1 Străşeni 3 3 Ştefan-Vodă 3 3 Taraclia 1 1 Teleneşti 1 1 1 Ciadîr-Lunga 6 6 Total municipii 1 1 1 3 3 Total raioane 2 1 27 25 2 Total pe ţară 3 1 1 1 30 28 2 * Sunt incluse doar teritoriile în care au fost înregistrate cazuri de maladii.

În rândul cauzelor principale care contribuie la sporirea morbidităţii au fost

stabilite, următoarele:

a) lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada

rece a anului;

b) parametrii microclimatici nefavorabili;

c) prezenţa curenţilor de aer rece;

d) lipsa sau funcţionarea neefectivă a sistemelor de ventilaţie;

e) prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă;

f) influenţa factorilor fizici, biologici, nivelul cărora deseori depăşeşte limitele

maximal admisibile (CMA);

61

g) locuri de muncă imperfecte;

h) nerespectarea regimurilor de muncă, odihnă şi a cerinţelor securităţii şi sănătăţii

la locul de muncă;

i) insuficientă asigurării angajaţilor cu echipament special şi mijloace individuale

de protecţie;

j) lipsa în multe cazuri a alimentaţiei calde;

k) lipsa asistenţei medicale la locul de muncă ş.a.;

Cele expuse mai sus confirmă faptul existenţei unei legături dintre condiţiile de

muncă, factorii de risc (de origine chimică, fizică, biologică, psiho-emoţională ş.a.) din

mediul de producere şi starea de sănătate a lucrătorilor, manifestându-se prin nivel sporit

al indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă la salariaţii din ramurile de

bază ale economiei naţionale, dar în unele cazuri şi ca fundal de dezvoltare a

intoxicaţiilor şi maladiilor profesionale.

62

Sănătatea în raport cu utilizarea substanţelor chimice în condiţii de habitat (Intoxicaţii acute habituale şi decesele din aceste cauze)

Nivelul dezvoltării societăţii şi tehnologiilor moderne, de rând cu beneficiile la

care pot contribui în rezultatul implementării lor, pot avea o influenţă negativă asupra

sănătăţii populaţiei.

Produsele industriei chimice şi celei farmaceutice moderne sunt indivizibile de

activitatea cotidiană a populaţiei. Gradul de accesibilitate a substanţelor chimice (toxice)

determină nivelul de utilizare a acestora. În situaţii de neglijenţă a cunoaşterii formelor şi

metodelor de utilizare a substanţelor, cît şi a măsurilor de protecţie privind impactul lor

asupra organismului, deseori provoacă intoxicaţia (otrăvire) organismului. De gradul de

intoxicare si nivelul de afectare a organelor vitale ale organismului, depinde pronosticul

stării de sănătate a individului, care în anumite situaţii este incompatibil cu viaţa.

Actualmente ca problemă semnificativă de sănătate publică, în ce priveşte intoxicaţiile,

tot mai accentuat se manifestă prin cazurile de utilizare a alcoolului şi a substanţelor

stupefiante (narcoticelor).

Rezultatele analizei datelor despre intoxicaţii, bazată pe evidenţa cazurilor

efectuată de către serviciul de asistenţă medicală primară şi cel de urgenţă, denotă

înregistrarea a 3271 cazuri de intoxicaţii habitule pe parcursul a.2008, iar în a.2009,

marcând o creştere de 1,2% (sau 3308 cazuri). Aceste fenomene s-au soldat cu 266 cazuri

de decese în a.2008 vis-a-vis de 230 cazuri în a.2009, prezentând o diminuare cu 13,5% a

cazurilor de decese.

Incidenţa intoxicaţiilor acute habituale a fost mai înaltă, preponderent, prin cazurile

provocate de folosirea alcoolului, medicamentelor şi altor substanţe (tab.9). Incidenţa

intoxicaţiilor în condiţii habituale constituie 92,6 %ooo. Pe primul loc se plasează cei

afectaţi din aria urbană (118%ooo), îndeosebi cei din mun.Chişinău (cu 103,9%ooo), urmaţi

de persoanele din teritoriile regiunii de Nord a ţării (110,3%ooo). În ambele arii

teritoriale, intoxicaţiile provocate de „alte substanţe toxice” şi cei care au utilizat

cantităţi excesive de alcool, se plasează în topul acestui fenomen.

63

Tabelul 9 Incidenţa prin intoxicaţii acute habituale (la 100 mii populaţie)

Regiuni teritoriale

Incidenţa (%ooo)

inclusiv prin:

Alcool Pesticide Medicamente Gaze Alte substanţe toxice

Total pe municipii (Chisinau; Balţi) 118,8 41,9 20,5 7,3 1,7 47,4

Total pe raioane 83,0 26,0 3,1 24,2 5,9 23,8 mun.Chişinău 103,9 34,9 23,7 1,9 0,4 43,0 Regiunea Nord 110,3 40,7 2,9 28,4 4,9 33,3 Regiunea Centru 78,6 17,3 3,6 24,0 7,6 26,1 Regiunea Sud 80,8 33,7 3,1 22,1 5,3 16,6 UTA Gagauzia 55,7 13,1 1,9 17,5 6,3 16,9 Total pe tara 92,6 30,3 7,7 19,8 4,8 30,1

Intoxicaţiile habituale înregistrate pe parcursul perioadei de referinţă, mai frecvent

au fost avizate în regiunea de Nord, urmate de cei afectaţi din regiunea de Sud şi de

Centru. În regiunea de Nord a ţării incidenţa intoxicaţiilor cu alcool sunt pe locul întâi (cu

40,7%ooo). Rate înalte prin intoxicaţii cu alcool au fost înregistrate, de asemenea, în

regiunea de Sud (33,7%ooo) şi mun. Chişinău (34,9%ooo). Tot regiunea de Nord se află în

topul intoxicaţiilor cu medicamente, stabilind o incidenţă egală cu 28,4%ooo. Trebuie de

subliniat faptul, că intoxicaţiile cu medicamente, din cele cca 700 cazuri înregistrate, au

avut loc de 3,3 ori mai frecvent în teritoriile rurale faţă de cele urbane. În structură

intoxicaţiile variază cât prin prisma regiunilor economico-geografice, atât şi în

dependenţă cauzele care le-au provocat (fig. 38 şi 39).

În cele mai frecvente cazuri intoxicaţiile cu medicamente, pesticide şi gaze sunt

accidente determinate de factorul neglijenţei, necunoaşterii sau aşa numite – situaţii

neintenţionate. Contrariul acestor situaţii sunt intoxicaţiile habituale acute provocate de

alcool şi substanţele stupefiante, manifestate prin alcoolism sau narcomanie. Aici,

factorul principal îl constituie nivelul scăzut sau degradat al educaţiei sanitare la indivizi

sau lipsa cunoştinţelor şi deprinderilor de a urma un mod sănătos de viaţă.

25.6

68.4

2.1 1.831.8

38.6

10.7

41.3 29.4

31.8

16.713.6

35.445.9

25.3

17.16.3

17.2 17.18.5

1.12.0 4.0 5.9 2.5

0

20

40

60

80

100

120

Alcool Pesticide Medicamente Gaze Alte substanţetoxice

mun.Chişinău Regiunea Nord Regiunea CentruRegiunea Sud UTA Gagauzia

Fig.38. Distribuţia intoxicaţiilor habituale prin prisma cauzelor care au provocat

intoxicaţia (în %).

Însă, modul sănătos de viaţă nu este un reflex necondiţionat care s-ar transmite

prin ereditate, acesta ţine de procesul educaţional (în familie, colectiv, societate), necesar

a fi aplicat din cea mai fragedă copilărie. Acesta trebuie să fie un proces de educaţie şi

formare a modului sănătos de viaţă, devenind necesitate vitală şi manifestându-se ca un

„reflex condiţionat”.

33.6 36.9 22.0 41.7 23.6 32.7

22.82.6

4.63.9

3.48.3

1.8 25.830.5

27.331.5 21.3

0.4 4.5 9.66.6

11.2 5.2

41.4 30.2 33.3 20.5 30.3 32.5

0

20

40

60

80

100

120

mun. Chişinău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

Regiunea Sud

UTAGagauzia

Total peţară

Alcool PesticideMedicamente GazeAlte substanţe toxice

Fig.39. Proporţia intoxicaţiilor habituale prin prisma regiunilor teritoriale (în %)

64

Din cele 6579 intoxicaţii habituale, înregistrate doar în timp de 2 ani (în 2008 şi

2009), 496 (7,5%) cazuri s-au soldat cu decese (fig.40).

36.5

21.4

3.0

29.3

9.8

41.7

6.51.7

37.8

12.2

0

10

20

30

40

50

Alcool Pesticide Medicamente Gaze Altesubstanţe

toxice

2008 2009

Fig. 40. Ponderea deceselor în rezultatul intoxicaţiilor habituale, (a.a.2008-2009, în %)

Din numărul total de decese 38,9% sunt provocate de intoxicaţiile prin alcool.

Astfel, conform ratei deceselor, din cauza intoxicaţiilor habituale, cele mai frecvente au

fost înregistrate decesele determinate de intoxicaţiile cu alcool şi gaze, respectiv 2,7 şi

2,2, la 100 mii populaţie (tab.10).

Tabelul 10.

Rata deceselor în urma intoxicaţiilor acute habituale de etiologie chimică, (la 100 mii populaţie)

Regiuni teritoriale

Rata deceselor

(%ooo)

inclusiv prin:

Alcool Pesticide Medicamente Gaze Alte substanţe toxice

Total pe municipii: (Chişinău, Balţi) 9.3 1.7 5.1 0.4 1.4 0.6

Total pe raioane 6.9 3.1 0.3 0.2 2.5 0.8

Mun.Chişinău 9.5 1.9 6.1 0.5 0.3 0.8

Regiunea Nord 5.9 2.1 0.2 0.1 2.8 0.7

Regiunea Centru 8.4 3.1 0.5 0.2 3.8 1.0

Regiunea Sud 7.5 5.0 0.4 0.2 1.7 0.4

UTA Gagauzia 1.9 1.3 0.0 0.0 0.0 0.6

Total pe ţară 7.5 2.7 1.6 0.2 2.2 0.7

65

Cele mai frecvente decese din cauza intoxicaţiilor cu alcool au fost înregistrate în

regiunea de Sud (5,0%ooo) şi Centru (3,1%ooo), iar decese prin intoxicaţii cu gaze au fost

înregistrate mai frecvent în regiunea de Centru (3,8%ooo) şi cea de Nord (2,8%ooo).

Rezultatul analizei ratei prin decese din cauza intoxicaţiilor habituale nu indică la

careva legături stricte între nivelul intoxicaţiilor şi rata deceselor (fig. 41). Probabil în

aceste cazuri decesele sunt determinate de gravitatea lor şi accesul persoanelor la servicii

de asistenţă medicală (primară sau de urgenţă).

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Cah

ulEd

ineţ

Ocn

iţaC

omra

tD

onduşe

niŞt

efan

-Vodă

Hîn

ceşt

iLe

ova

Nis

pore

niTa

racl

iaCălăr

aşi

Bas

arab

easc

aSî

nger

eiO

rhei

UTA

Gag

auzi

aA

neni

i Noi

Străşe

niR

eg.C

entru

Reg

.Sud

Terit

orii

rura

leV

ulcă

neşt

iC

imiş

liaG

lode

niTo

tal p

e ţa

răU

nghe

niTe

leneşt

iB

ricen

iCăuşe

niC

hişi

nău

Cia

dîr-

Lung

aR

îşca

niR

egiu

nea

Nor

dFă

leşt

iŞo

ldăn

eşti

Mun

icip

iiC

riule

niIa

love

niSo

roca

Rez

ina

Dro

chia

Flor

eşti

mun

. Balţi

Can

tem

ir

Decese după intoxicatii (la 100 mii populatie) Intoxicatii la 100 mii populatie

Fig. 41. Incidenţa sumară a intoxicaţiilor habituale acute şi rata deceselor prin prisma teritoriilor administrative şi regiuni geografice, (în %000).

66

Rezultatele analizei cazurilor de intoxicaţii cu alcool, prin prisma teritoriilor

administrative, a permis a delimita 4 grupe de teritorii care diferă după nivelul incidenţei

şi rata deceselor. Astfel, prima grupă de teritorii include raioanele: Hînceşti,

Basarabeasca, Vulcăneşti, Străşeni, Briceni şi Orhei – cu valori ale incidenţei

intoxicaţiilor relativ joase, cuprinse între 3,2%ooo şi 9,5%ooo, înregistrând în această grupă

cel mai înalt nivel de decese în raionul Hânceşti – 8,9%ooo. Gupa a doua include

teritoriile: Călăraşi, Sîngerei, Nisporeni, UTAGagauzia, Taraclia, Ungheni şi Anenii-Noi

cu o incidenţă (relativ medie) a intoxicaţiilor, cuprinsă între 10,1 şi 17,3%ooo şi cu cel mai

înalt nivel al deceselor în raionul Ungheni – 8,5%ooo. Grupa a treia cu o incidenţă (mai

sus de medie) care include teritoriile: Leova, Teleneşti, Glodeni, Ciadîr-Lunga, Căuşeni,

Ialoveni, Şoldăneşti, Criuleni, mun.Chişinău şi Cimişlia cu incidenţa intoxicaţiilor de la

20,4 pînă la 30,7%ooo, înregistrând cea mai înaltă rată a deceselor în această grupă în

raioanele Glodeni-14,4%ooo şi Cimişlia 24,0%ooo. În grupa a patra de teritorii, cu cea

mai înaltă incidenţă a intoxicaţiilor cu alcool, include teritoriile: Rezina, Rîşcani, Făleşti,

Soroca, Drochia, mun.Balţi, Floreşti şi raionul Cantemir, cu valori ale incidenţei cuprinse

între 40,7%ooo şi 175,6%ooo. Rata deceselor în aceast grupă nu depăşeşte 11,1%ooo

(fig.42).

8,9 8,

5

11,1

14,4 24

,0

2,7

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Cah

ulD

onduşe

niEd

ineţ

Ocn

iţaŞt

efan

-Vodă

Com

rat

Hîn

ceşt

iB

asar

abea

sca

Vul

căneşt

iSt

răşe

niB

ricen

iO

rhei

Călăr

aşi

Sîng

erei

Nis

pore

niU

TAG

agau

zia

Tara

clia

Ung

heni

Ane

nii N

oire

g.C

entru

Leov

aTe

leneşt

iTe

ritor

ii ru

rale

Glo

deni

Tota

l pe ţa

răC

iadî

r-Lun

gaCăuşe

niIa

love

nire

g.Su

dŞo

ldăn

eşti

Criu

leni

Chişi

nău

Cim

işlia

reg.

Nor

dR

ezin

aM

unic

ipii

Rîş

cani

Făleşt

iSo

roca

Dro

chia

mun

.Balţi

Flor

eşti

Can

tem

ir

Decese determinate de intoxica�ii cu alcool (la 100 mii populatie)

Intoxicatii cu alcool (la 100 mii populatie)

Fig. 42. Incidenţa intoxicaţiilor cu alcool şi rata deceselor prin prisma teritoriilor administrative şi regiuni geografice, (în %000).

În structura deceselor de pe urma intoxicaţiilor acute habituale, decesele

determinate de intoxicaţiile cu gaze se plasează pe locul doi după intoxicaţiile cu alcool.

Datele înregistrate de către instituţiile de asistenţă medicală primară şi cele de urgenţă, pe

parcursul aa.a.2008-2009 denotă, că în această perioadă au fost înregistrate sumar cca

489 cazuri de intoxicaţii cu gaze (sau 13,8%ooo) în urmă cărora au decedat 165 persoane

(sau 4,7%ooo, 78 cazuri de decese în a.2008 şi 87 cazuri în a.2009). În topul teritoriilor cu

cele mai multe cazuri de decese cu gaze au fost (în a.2008) înregistrate în mun.Bălţi 11

cazuri, Hînceşti – 9 cazuri, Anenii-Noi – 8 cazuri, Briceni – 7, Cimişlia cu 6 czuri, iar în

a.2009 – Rîşcani – 11 cazuri, Hînceşti – 10, Drochia – 9, Cahul – 8 şi Criuleni cu 7 67

decese. Unul din cele mai dese motive ale intoxicaţiilor cu gaze, în condiţii habituale,

sunt intoxicaţiile cu oxidul de carbon (CO). De obicei acesta este produsul arderii

incomplete a materialelor solide – cărbunilor, lemnelor ş.a., care sunt utilizate ca sursă

pentru încălzirea încăperilor în perioada rece a anului.

Cu toate că, în ultimii ani a crescut numărul caselor particulare, care sunt conectate

la reţele de gaz natural pentru încălzirea domiciliului, totuşi în spaţiul rural ponderea

celor care folosesc cărbunele şi lemnul, pentru încălzirea încăperilor, este destul de înaltă.

Iar aici, problema principală nu este atât faptul – ce se utilizează ca sursă pentru agentul

termic, cât condiţiile şi regimul de exploatare a construcţiilor, mijloacelor (sobelor,

cuptoarelor ş.a.) folosite pentru încălzire în raport cu capacităţile de ventilare a

încăperilor. Ultimele, în casele particulare sunt neglijate sau lipsesc, iar de cele mai dese

ori în aceste situaţii sunt afectaţi copii (fig.43).

Rep. Moldova

Fig. 43. (Exemplu) Plasamentul ţării în spaţiul european, prin ponderea copiilor care locuiesc în case cu agent termic solid (cărbunele sau lemnul etc., în %)29

68

29 Health and Environment in Europe: Progress Assessment. //Fifth Ministerial Conference on Environment and Health Parma, Italy, 10-12 March, 2010 (BD-1), 133p.

69

Rezultatele estimărilor efectuate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)

denotă că cca 2,7% din povara globală a maladiilor se atribuie poluării mediului din

încăperi, care la rândul său este responsabil de 1,6 mln. cazuri de decese anual prin

pneumonii, boli cronice respiratorii şi cancer pulmonar (sau decesul unui om fiecare 20

secunde).30

Astfel, impactul substanţelor chimice în condiţii de habitat, cu neglijarea

posibilelor efecte asupra sănătăţii, confirmă oportunitatea implementării unor măsuri de

prevenire a impactului acestor accidente, inclusiv de diseminare şi popularizare cât a

efectelor substanţelor toxice, atât şi a măsurilor care ar preveni apariţia fenomenelor

nefaste.

30 Загрязнение воздуха внутри помещений и здоровьею // http://www.who.int/mediacentre/f actsheets/fs292/ru/

http://www.who.int/mediacentre/f%20actsheets/fs292/ru/

70

Traumatismul ca problemă de sănătate publică

Perioada contemporană deseori este numită epoca noilor tehnologii şi marilor

viteze, epoca marilor descoperiri, atât a lumii de nivel atomar, cît şi celei de macro-nivel,

sau nivel cosmic. Toate aceste repurtări sociale sunt obţinute şi produse cu scopuri

nobile, întru dezvoltarea umană şi binele oamenilor. Concomitent, atât în procesul

obţinerii (producerii) acestor bunuri, cît şi în folosirea acestora, oamenii sunt supuşi

numeroaselor riscuri care în anumite condiţii, pot avea un impact nefavorabil pe sănătate.

Am spune că calea succesului în activitatea umană este bazată pe echilibrul cunoaşterii

multilaterale a caracteristicilor sau proprietăţilor proceselor şi produselor finite – pe de o

parte şi capacitatea perceperii, însuşirii sau folosirii acestor produse, evitând conştient

influenţa riscurilor – pe de altă parte. Dezechilibrul acestui raport sau ignorarea

acestuia, foarte des are repercusiunile sale în defavoarea omului, producându-i suferinţe

sau accidente nefaste.

În acest context, experienţa vieţii ne confirmă, că actualmente este mai puţin

riscant pentru sănătate de a „zbura în cosmos”, decât a activa cu neglijenţă la un şantier

de construcţie, a merge la volanul unui automobil sau a efectua unele activităţi casnice,

inclusiv a practica un mod ne-sănătos de viaţă etc. În baza acestei afirmaţii stau

multiplele dovezi despre abaterile care se întâlnesc în procesul activităţii umane, în

modul de viaţă pe care unii indivizi îl practică – raportate la impactul pe sănătate a

acestora, la acele rezultate nefaste care survin.

Incidenţa traumatismelor în rândul populaţiei este unul din indicatorii de sănătate,

care odată cu dezvoltarea progresului tehnic, industrial, se manifestă în ultimii ani tot mai

des cu rate sporite, preluând caracteristice de epidemie. Cele mai frecvente cauze ale

acestui fenomen sunt determinate de accidentele rutiere, căderi de la înălţimi, incendii,

submersiuni, violenţe ş.a., care de fapt confirmă prezenţa „dezechilibrului” între

organismul uman şi factorii de mediu. Comparativ cu cauzele traumelor, determinate de

fenomenele naturale (seisme, furtuni, inundaţii etc. – mai rar întâlnite), toate celelalte

tipuri de traumatisme sunt provocate pe fundalul influenţei aşa numitului „factor uman”.

În ţară, conform datelor statistice ale sistemului de sănătate (media pe 5 ani), au loc zilnic

cca 140 traume şi otrăviri, (fig.44).

În ultimii doi ani leziunile traumatice şi intoxicaţiile au sporit, fapt care impune

necesitatea studierii mai profunde a premiselor acestui fenomen. O parte din acestea pot

fi explicate prin sporul traumelor pe contul accidentelor rutiere, intoxicaţiilor şi leziunilor

neintenţionate (înec, incendii, căderi de la înălţimi, cazuri de suicid ş.a.).

42014060

3860

4590

4064

34003600380040004200440046004800

2005 2006 2007 2008 2009

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte cauze... (prevalenţa, în %ooo) Fig.44. Dinamica leziunilor traumatice, otrăviri şi alte cauze consecinţe ale cauzelor

externe în ţară (cifrul S00-S99;T00-T98 - la 100 mii populaţie) 31,32

Între cele enumerate rezultatele analizei denotă, că traumatismele habituale constituie de

la 33,2 pînă la 39,9% din suma totală a leziunilor traumatice, otrăviri şi alte (fig. 45).

910.

0 1985

.0

2098

.8

1654

.5

2634

.1

1759

.0

583.7600.5

744.4600.1

1136.2

225.8

0500

1000150020002500300035004000

mun. Chişinău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

Regiunea Sud

UTAGagauzia

Total pe tara

Total traume inclusiv habituale

Fig. 45. Media incidenţei (pe 5 ani) a traumelor, inclusiv habituale (la 100 mii populaţie)

31 Conform rapoartelor statistice anuale (a.a. 2005,2009), CNMS al MS. 32 Biroul Naþional de Statisticã al Republicii Moldova.// Anuarul statistic al Republicii Moldova, Chisinau 2009, http://www.ms.gov.md/_files/5220-Rom.pdf , 576 p.

71

http://www.ms.gov.md/_files/5220-Rom.pdf

Astfel, conform rezultatelor analizei, bazate pe statistica cazurilor documentate,

incidenţa medie a traumatismelor, ca rezultat a accidentelor rutiere, constituie 96,7%ooo şi

o rată a deceselor de 12,9%ooo. În ierarhia rangurilor, municipiul Chişinău conform

incidenţei traumelor rutiere se plasează pe primul loc cu 191,4%ooo, urmat de regiunea de

Centru cu (84,5%ooo). Incidenţa sporită, în această perioadă, a deceselor în accidente de

trafic rutier, au fost înregistrate în regiunea de Centru şi UTA Gagauzia – cu 15,6%ooo,

urmată de regiunea de Sud – cu 13,8%ooo, (fig.46).

72

167.4

71.154.2

84.569.3 72.2

96.7

11.5 13.3 11.9 9.915.6 13.8 15.6 12.9

0

50

100

150

Municipii Teritoriirurale

Chişinău RegiuneaNord

RegiuneaCentru

RegiuneaSud

UTAGagauzia

Total peţară

191.4200

250

Incidenţa traumelor în accidente rutiere (%ooo)Incidenţa deceselor în rezultatul accidentelor rutiere (%ooo)

Fig. 46. Ratele traumatismelor şi deceselor în accidente rutiere

(media a.a.2005/2009, la 100 mii populaţie)

Analiza comparativă a incidenţei traumatismelor cauzate de trafic şi a ratei

deceselor se observă, că la un nivel al traumatismelor destul de înalt (191,4%ooo) in mun.

Chişinău, nivelul cazurilor de decese în această localitate (11,9%ooo) este mai jos decât

media pe ţară (12,9%ooo), fapt evident influenţat de nivelul şi calitatea serviciilor de

asistenţă medicală. Cele relatate reflectă nivelul grav al accidentelor de trafic din regiuni,

care este mai înalt decât în municipii.

Astfel, pe lângă faptul creşterii cu 10,1% a numărului de accidente rutiere în

a.2009 (comparativ cu a.2008) tot cu aceeaşi pondere (10,1%) a diminuat numărul celor

traumatizaţi în a.2009 (anexa). Însă, a crescut de 1,6 ori numărul copiilor implicaţi în

accidentele rutiere. Gravitatea traumatismelor, definite prin decese în urma accidentelor

rutiere, se menţine la un nivel relativ înalt - de 13,5%, prin numărul celor traumatizaţi

(alcătuind 0,4% faţă de a.2008). Proporţia copiilor din numărul decedaţilor a constituit

8,7% şi sunt cu 2,1% mai mulţi copii decedaţi decât în a.2008 (fig.47).

02468

101214161820

mun. Chișinău

RegiuneaNord

RegiuneaCentru

Regiunea Sud

UTAGaguzia

Ponderea copiilortraumatizati a.2008

Ponderea copiilordecedați a.2008

Ponderea copiilortraumatizati a.2009

Ponderea copiilordecedați a.2009

Fig. 47. Ponderea copiilor traumatizaţi şi decedaţi în rezultatul accidentelor rutiere, prin prisma ariei teritoriale (în %)

Rata de proporţie a copiilor cu traumatisme în accidentele rutiere şi celor decedaţi,

prin prisma regiunilor teritoriale, manifestă o creştere în cea de Centru şi Nord, iar prin

cazuri de deces în regiunea de Sud şi UTA Gagauzia. Motivele acestor fenomene,

analogic altor aspecte de sănătate a copiilor necesită un studiu mai aprofundat. Unul din

aceste motive, studiat de cercetătorii AŞM (Diana Corcodel, 2007), este determinat de

bunăstarea socio-psihologică din familie, mai bine zis de responsabilitatea şi educaţia

sanitară joasă a celor adulţi şi/sau lipsa supravegherii copiilor din partea unei tutele.

Gravitatea accidentelor estimată prin indicatorul de raport a cazurilor de decese la

100 accidente rutiere confirmă faptul prin care cele mai grave accidente au avut loc în

a.2008 în UTA Gaguzia, regiunea de Sud şi cea de Centru, fiind repetată această situaţie

în a.2009, dar la unele valori mai joase (fig.48).

73

8.1

23.6

18.3

25.5 26.3 27.4

16.3

7.4

13.7

20.5

8.4

17.0 18.015.4

20.4

7.7

0

5

10

15

20

25

30

Municipii Teritoriirurale

Chişinău RegiuneaNord

RegiuneaCentru

RegiuneaSud

UTAGagauzia

Total peţară

Persoane decedate / la 100 accidente a.2008Persoane decedate / la 100 accidente a.2009

Fig.48. Numărul deceselor (abs.) la 100 de accidente rutiere.

Analiza structurii tipologice a leziunilor traumatice (sumare) la copii, conform ariei

lor de manifestare, se constată că cca 80 la sută din aceste fenomene sunt provocate în

condiţii habituale (fig.49).

6.9

4.1

2.5 2.15.4

79.1

- habituale

- de stradă, cu excepţiaaccidentelor rutiere - în instituţii - instruire,educaţie (şcolare)

- sportive

- prin accidente rutiere

- altele

Fig. 49. Indicele mediu al leziunilor traumatice neintenţionate la copiii 0-17 ani (a.a

2004-2008, în %)33

7433 Ministerului Sănătăţii / CNMS, date statistice /a.a. 2004-2008

75

Marea majoritate a traumatismelor s-a produs la domiciliu, cu aproximativ 37 mii

de cazuri anual. Din această cauză, supravegherea părintească este un punct esenţial

pentru intervenţii. De asemenea, este alarmant faptul că 1600 de cazuri de traumatismelor

se întâmplă în şcoală, care indică necesitatea unei supravegheri mai bune în aceste

instituţii.

De notat este faptul, că în medie 130 de cazuri de traumatism au loc la locul de

muncă, la începutul activităţii tinerilor, mai ales în agricultură, ceea ce indică la lipsa

protecţiei în mediul ocupaţional şi lipsa instruirii în domeniul securităţii muncii.34 În

ultimii cinci ani 226 de copii au decedat prin înec sau submersiune. Majoritatea cazurilor

au fost înregistrate în timp de vară şi în mediul rural, unde copiii ne-supravegheaţi

practică scăldatul în lacurile din jurul localităţilor care nu dispun de amenajări speciale şi

supraveghere. Această situaţie ar putea fi uşor prevenită fără costuri majore, prin crearea

unor facilităţi mai sigure lângă lacuri.

Deşi accidentările constituie cea mai mare povară asupra sistemului de sănătate şi

sunt cauza principală a decesului copiilor şi adolescenţilor, nu există programe naţionale

specifice de prevenire a accidentelor şi se face foarte puţin pentru a asigura medii sigure

pentru copii şi adolescenţi şi pentru dezvoltarea aptitudinilor parentale.35

Astfel putem concluziona, că nivelul şi structura traumatismului în rândul

populaţiei indirect demonstrează necesitatea elaborării şi implementării unei strategii

sociale cu intervenţii de ordin politic, economic, intersectorial şi organizaţional, orientate

spre diminuarea (sau eliminarea) influenţei factorilor care alimentează fenomenul

traumatismului.

34Idem. 35 WHO datebase// “Европейский доклад о состоянии безопасности дорожного движенияю / За безопасные дороги и более здоровые транспортные альтернативы, DK–2100 Copenhagen, 2009б 173 pag.

76

Manifestările schimbării climatului şi hazardurilor naturale

Calamităţile sunt situaţii excepţionale care pot nu rareori pot avea un impact direct

sau indirect asupra sănătăţii umane, manifestat prin stări de morbiditate, sau mortalitate

excesivă în rândurile populaţiei şi pot afecta considerabil mediul ambiant. Posibilităţile

apariţiei calamităţilor există pretutindeni, atât în oraşele mari, cît şi în localităţile rurale.

Ele pot fi condiţionate de cutremure de pămînt, alunecări de teren, ploi torenţiale

abundente (inundaţii, revărsări, grindină), secetă, incendii de proporţie, accidente rutiere

etc. În ultimele decenii lista calamităţilor naturale este suplimentată cu fenomenele

generate de schimbarea climatului.

Condiţiile sanitaro-igienice în zonele afectate de calamităţi determină o agravare

bruscă a stării sanitaro-epidemiologice. Sunt distruse sau avariate sistemele de asigurare a

vitalităţii localităţilor, inclusiv de aprovizionare cu apă, de evacuare a deşeurilor solide,

de evacuare a apelor reziduale, apelor meteorice etc. Caracterul şi gradul de

exprimare a complicaţiilor sanitaro-epidemiologice depinde de factorul care a provocat

catastrofa şi de particularităţile locale.

Actualmente s-a ajuns la un consens ştiinţific global, că are loc procesul de

schimbare a climatului. De exemplu, în vara anului 2003 douăsprezece ţări europene au

raportat peste 70 mii cazuri adiţionale de decese în comparaţie cu media pe aceeaşi

perioada a celor cinci ani precedenţi.36 Deşi de proporţii mai reduse, asemenea accident a

fost observat în vara anului 2007 şi în mun.Chişinău, cînd au fost înregistrate 189 de

cazuri adiţionale de deces în comparaţie cu media a perioadei calde a şase ani

precedenţi.37 Dacă tendinţele de încălzire globală se vor menţine, vor deveni mai

frecvente şi mai exprimate fenomenele extremale ale climatului – valurile de căldură,

furtunele, secetele, inundaţiile etc. Acestea, la rîndul său, vor determina deficienţe

drastice de alimente şi apă potabilă, afectatea spaţiilor locative şi a mediului de trai şi

dispariţia multor specii de plante şi animale.

36 Robine J-M at al. Death toll exceeded 70000 in Europe during the summer 2003. Comptes Rendus Bioogies, 2008, 331(2):171-178. 37 Opopol N., Corobov R. Heatwave in Moldova - 2007: impact on public health. NCAR 2009 Summer Workshop on Climate and Heath. 13-17July 2009. NCAR Boulder, Colorado. SUA. (În curs de publicare).

77

Grupul internaţional de experţi a ONU în problema schimbării climatului (IPCC)38

a concluzionat că în plan global starea sănătăţii a milioane de populaţie va fi afectată de

apariţia foametei, frecvente boli, traumatisme şi decese condiţionate de diverse urgenţe

de sănătate publică.

Calamităţile naturale, în particular şi cele determinate de fenomenele climatreice

extremale, pot servi sau, când nu se iau măsuri adecvate, servesc drept catalizator/

mecanism de declanşare a celor mai diverse complicaţii, mai frecvent complicaţii

epidemiologice. Căile prin care se activează procesele epidemice sunt diverse. Republica

Moldova este una din ţările Europei Centrale, care este tot mai frecvent afectată de

calamităţi naturale.

Nou-născuţii şi copiii prezintă cel mai vulnerabil grup de populaţie, deoarece ei

sunt sensibili la toate dezastrele, fie ele naturale sau antropogene. Întîi de toate, la vârsta

infantilă mecanismele responsabile de termoreglare sunt încă imperfecte, ceea ce impune

necesitatea de a asigura copilului o microclimă care s-ar înscrie în anumite valori de

temperatură, umiditate, mişcare a aerului etc. La ei este încă imperfect şi sistemul imun,

fiind impuşi pericolului de a face o oarecare infecţie, intestinală, respiratorie sau de altă

origine. Important este şi faptul că copiii la această vârstă sunt dependenţi, ei totalmente

depind de îngrijirea cuiva. În perioada manifestării fenomenelor extremale ale schimbării

climatului sau alte dizastre acest fapt poate deveni decesiv.

Ca exemplu al impactului dezastrelor asupra sănătăţii copiilor pot servi rezultatele

studiilor efectuate în mai mulţi ani în Republica Moldova.39 Cu excepţia dizenteriei şi

hepatitei virale A, se denotă o corelare directă şi strînsă a incidenţei infecţiilor intestinale

la copii cu valoarea medie lunară a temperaturii şi o corelare modestă – cu valoarea

medie lunară a precipitaţiilor (tab.11).

38 Summary for Policymakers. In: Climate change 2007: Impacts, adaptation and vulnarability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental panel on Climate Change, Cambridge University Press, 2007. 39 Опополь Н., Николенко А. Изменение климата и здоровье человека: влияние, последствия, адаптация и предупреждение. В кн. Климат Молдовы в XXI веке. Проекции изменений, воздействий, откликов. Под ред. Р.Коробова. Кишинэу, 2004, с.254-283.

78

Tabelul 11.

Corelaţia între morbiditatea prin boli infecţioase a copiilor şi parametrii climatului

Starea morbidă

Temperatura medie lunară Precipitaţiile lunare

r Creşterea morbidităţii la sporirea tº cu 1ºC r

Creşterea morbidităţii la sporirea 1

precipitaţiilor cu 1mm Abs. % Abs. %

Enteritele, colitele, gastroenteritele, toxiinfecţiile alimentare provocate de agenţi determinaţi

0,648*** 0,06 2,5 0,239* 0,001 0,4

Infecţiile intestinale acute provocate de agenţi nedeterminaţi

0,489*** 0,009 2,4 0,200* 0,001 0,3

Dizenteria 0,152 0,002 1,6 0,104 0,4 0,3

Salmonelozele 0,559*** 0,002 3,9 0,202* 0,2 0,4

Hepatita virală A -0,302*** -0,009 3,0 -0,037 -0,3 -0,1

Notă: *** ≤p 0,001; ** 0,001>p≥0,01; * 0,01>p≤0,05

În ce priveşte hepatita virală A, corelarea negativă se lămureşte prin faptul că

perioada de incubaţie a ei este extinsă, adesea depăşind o lună de zile. Cross-corelarea

denotă în acest caz un coeficient autentic de corelare cu temperatura medie din luna

precedentă (r = -0,724).

Pronosticurile incluse în cel de al treilea Raport al Grupului internaţional de experţi

al ONU în problema schimbării climatului indică faptul că odată cu schimbarea

componenţei atmosferei, temperatura globală medie va spori şi, în legătură cu aceasta vor

urma schimbări şi în alţi parametri a climatului. Vor deveni mai frecvente urgenţele de

sănătate publică, inclusiv şi pentru copii şi adolescenţi.

Reieşind din constatările EuroHEAT project,40 stările de sănătate şi decesele

generate de fenomenele extremale ale schimbării climatului sunt prevenibile. În termen

lung, cea mai importantă măsură este de a elabora şi a aproba un plan naţional în acest

domeniu, elemente cheie ale cărui ar fi: 40 http://www.euro.who.int/document/e91347.pdf

http://www.euro.who.int/document/e91347.pdf

http://www.euro.who.int/document/e91347.pdf

79

• Crearea unei structuri la nivel de stat pentru coordonarea tuturor activităţilor;

• Monitorizarea stării de sănătate în relaţie cu calitatea factorilor de mediu;

• Comunicarea largă a rezultatelor monitorizării;

• Elaborarea pragurilor impactului pe sănătate, aprobarea şi implementarea unui

sistem de alertă timpurie;

• Asigurarea comunităţilor cu alimente sigure, surse de apă potabilă de calitate

garantată, sisteme de salubrizare;

• Instruirea populaţiei în ce priveşte asigurarea din timp la domiciliu a unui

microclimat acceptabil pentru copii şi alte grupuri vulnerabile de persoane etc.

80

CONCLUZII

Analiza indicatorilor rezultanţi, expuşi prin rate de incidenţă şi prevalenţă,

natalitate şi mortalitate, denotă menţinerea în continuare a valorilor acestora la cote

defavorabile pentru dezvoltarea durabilă a ţării, clasând în continuare Republica Moldova

în grupa Euro-C a ţărilor din regiune cu mortalitate a copiilor joasă şi mortalitate a

adulţilor sporită.

Indicii demografici:

• Continuă să se înregistreze rate înalte a mortalităţii, îndeosebi a mortalităţii în

vârsta aptă de muncă. Se menţine la valori relativ înalte mortalitatea copiilor de

0-4 ani (14,5 la 1000 născuţii vii) şi mortalitatea maternă (38,4 decese materne

la 100000 născuţi, a.2008). Mortalitatea copiilor la vârsta de 0-4 ani în UTA

Gaguzia si regiunea de Sud depăşeşte media pe ţară respectiv de 1,6 şi 1,3 ori.

• Mortalitatea populaţiei este semnificativ mai înaltă în spaţiul rural, iar în

dependenţă de gen – este mai înaltă în rândul bărbaţilor; se urmăreşte o creştere

a deceselor prin bolile aparatului circulator şi tumori.

• Se menţine o repartizare teritorială neuniformă a mortalităţii prin bolile

aparatului digestiv (cu indici mai sporiţi în regiunea de Centru) şi a tumorilor

(cu indici mai sporiţi în regiunea de Nord);

Concomitent, se urmăresc tendinţe de ameliorare a unor indicatori medico-demografici,

respectiv:

• A crescut uşor speranţa de viaţă la naştere, atingând 69,4 ani, respectiv 65,6 ani

pentru bărbaţi şi 72,3 ani pentru femei;

• Într-o creştere relativ uşoară este rata natalităţii, marcând pe perioada a.a.2006-

2009 un spor de 0,9 la o mie populaţie;

• A diminuat nesemnificativ morbiditatea prin bolile aparatului respirator

(111,4‰ faţă de 120,9 în a.2006) şi bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat

(24,4‰ faţă de 27,3‰)

81

Morbiditatea:

• Prevalenţa maladiilor în rândul populaţiei atesta rate înalte, depăşind incidenţa

generală pe ţară de 2,04 ori, iar sporul anual al prevalenţei constituie 233,1 cazuri

per an (la 10 mii populaţie), faţă de media multianuală.

• Continuă să se înregistreze o prevalenţa sporită, cu repartizare neomogenă în

teritoriul ţării, a hepatitelor cronice şi cirozelor hepatice (cu indici mai sporiţi în

regiunea de Centru, UTA Gaguzia şi Sud), a litiazelor rinichiului şi ureterului (în

regiunea de Centru şi Sud), a malformaţiilor congenitale etc.;

• Se atestă o rată înaltă a unor boli cronice (boli ale aparatului digestiv, aparatului

respirator, boli endocrine, de nutriţie şi metabolism, boli ale aparatului genito-

urinar etc.) diagnosticate la o vârstă tânără, în multe cazuri – la vârsta de

adolescenţă şi copilărie (imunodeficienţe achiziţionate, anemii feriprive, stări

iodocarenţiale, etc.);

• Ca rezultat a creşterii numărului cazurilor de leziuni traumatice, malformaţiilor

congenitale şi a unor boli cronice la vârsta copilăriei şi adolescenţei – sporeşte

continuu şi invaliditatea copiilor, marcând în a.2009 rata de 21,0 cazuri la 1000

copii (faţă de 18,5 în a.2006).

Factorii de risc exogeni:

Rezultatele monitorizării stării de sănătate în raport cu unii factori de mediu nu

atestă schimbări esenţiale în structura factorilor de risc şi gradul lor de influenţă asupra

sănătăţii. Mulţi din indicatorii rezultanţi ai sistemului de sănătate (inclusiv cei

recomandaţi de BRE OMS), în raport cu factorii de mediu nu atestă progrese

semnificative. Analogic perioadei a.a.2002-2005, rezultatele analizei denotă:

• Prezenţa în unele regiuni ale ţării a factorilor exogeni, care condiţionează

diferenţierea indicilor mortalităţii şi morbidităţii în teritoriu. În asemenea

circumstanţe declanşarea proceselor patologice este rezultatul acţiunii factorilor

de mediu.

82

• Se confirmă particularitatea dedusă anterior (a.2005-2006) prin care bărbaţii sunt

expuşi riscurilor exogene pentru sănătate mai frecvent şi mai exprimat, în

comparaţie cu femeile, în particular – prin decese premature determinate de bolile

aparatului respirator, bolile aparatului circulator, sau a fi accidentaţi, intoxicaţi,

traumatizaţi;

• Acţiunea riscurilor exogene este amplificată de comportamentul riscant şi de unii

factori socio-economici nefavorabili (sărăcia, şomajul, ş.a.), mai frecvenţi şi mai

influenţi în mediul rural. Astfel, se confirmă prin rezultatele analizei statistice

regresionale că incidenţa prin tuberculoză este mai înaltă în rândul păturilor social-

vulnerabile (inclusiv şomeri), marcând valori a coeficientului de corelare

Rxy=0,892; ID=79.64% cu un IC=99%; Iar p≤ 0,0000 (pst ≤0,004).

• Valorile indicatorilor monitorizaţi în perioada de referinţă, (calitatea apei potabile,

nivelul de contaminare a factorilor de mediu cu compuşi toxici, condiţiile la locul

de muncă, de instruire şi educaţie a copiilor şi adolescenţilor, de alimentaţie etc.)

nu atestă îmbunătăţiri semnificative. Măsurile întreprinse (în a.a.2006-2009) în

domeniul ameliorării calităţii factorilor de mediu şi diminuarea impactului lor

asupra sănătăţii nu s-au soldat cu rezultate pozitive.

Astfel, datele prezentate denotă faptul că majoritatea riscurilor pentru sănătate, cu

excepţia celor endogene (ereditate, deficienţe genetice), sunt plasate în afara sistemului

sanitar şi a competenţei personalului medical, în măsura decisivă fiind determinate de

factori exogeni: factorii socio-economici, calitatea factorilor mediului înconjurător,

ocupaţional şi habitual, modul de trai, comportamentul individual etc.

83

Recomandări Fortificarea sănătăţii populaţiei şi ameliorarea indicilor care o caracterizează, poate

fi realizată prin activităţi coordonate, multisectoriale şi interramurale la nivel de stat cu

intervenţii continue, consecvente şi sistemice şi obligator cu acoperire materială a

acestora.

În acest context rămân a fi actuale şi prioritare în continuare, recomandările expuse

în prima ediţie „Sănătatea în relaţie cu mediul de existenţă” şi anume:

1. Reflectarea măsurilor ameliorării condiţiilor de existenţă a omului cu politicile

tuturor ramurilor economiei naţionale. Sarcinile orientate spre ocrotirea şi fortificarea

sănătăţii trebuie să fie reflectate în strategiile de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei

naţionale, un accent deosebit fiind pus pe măsurile de eliminare sau de reducere a

inechităţilor sociale. Inclusiv, trebuie să fie implementate mecanisme de protecţie

economică şi socială a tuturor membrilor societăţii, în special al grupurilor socialmente

vulnerabile.

2. Crearea suportului legal benefic sănătăţii populaţiei. Suportul legal este condiţia

absolut necesară în asigurarea eficacităţii semnificative a măsurilor de reducere a povarei

mortalităţii, morbidităţii şi invalidităţii cauzate de bolile cronice necontagioase.

Prevederile ce ţin de promovarea şi ocrotirea sănătăţii populaţiei trebuie să devină parte

componentă a tuturor actelor decizionale a statului (la toate nivelele) în măsura în care

ele includ componente relevante sănătăţii, ultimele fiind raportate la Politica Naţională în

Sănătate.

3. Promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor cronice necontagioase. Acest

domeniu trebuie să devină prioritar. Povara deceselor premature, morbidităţii şi

mortalităţii cauzate de bolile cronice necontagioase poate fi diminuată numai prin

intermediul acţiunilor complexe intersectoriale, consecvente şi continue de eliminare sau

reducere a factorilor de risc şi de ameliorare a determinantelor social-economice. În acest

84

domeniu necesită a fi elaborat, adoptat şi implementat un Plan de Acţiuni privind

realizarea prevederilor Politicii Naţionale de Sănătate şi a Strategiei Naţionale de

supraveghere, profilaxie şi control a bolilor non-transmisibile, care ar prevedea

executarea anumitor măsuri eşalonate, pentru:

Profilaxia medicală primară

3.1. Asigurarea unui mediu salubru pentru o sănătate mai bună. Asanarea

mediului înconjurător poate fi asigurată prin:

- lichidarea stocurilor de pesticide neutilizabile şi dezactivarea remanenţelor de

poluanţi persistenţi de mediu (pesticide organoclorurate, bifeniluri policlorurate etc.);

- revitalizarea şi fortificarea sistemelor de salubrizare ale centrelor populate,

reducerea poluării aerului atmosferic în oraşe şi a.m.d.;

- asigurarea accesului la surse sigure şi calitative de apă potabilă pentru toate

grupurile de populaţie;

- crearea serviciilor specializate pentru deservirea sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare în localităţile rurale;

- crearea condiţiilor igienice, inclusiv asigurarea unui regim termic adecvat în

perioada rece a anului, la locurile de muncă, instruire şi educare;

- intensificarea măsurilor de ocrotire a sănătăţii prin optimizarea raportului

transport – mediu – sănătate;

- stimularea acţiunilor orientate spre extinderea suprafeţelor de păduri şi a spaţiilor

verzi în centrele populate;

- implementarea sistemului de măsuri privind prevenirea, diminuarea sau

eliminarea cazurilor de intoxicaţii, accidente şi traumatisme habituale în teritoriile

arondate;

- prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale prin formarea unei

culturi de prevenire a riscurilor profesionale şi securitate a sănătăţii.

3.2. Alimentarea raţională şi activitatea fizică adecvată. Acest scop poate fi atins

prin realizarea următoarelor acţiuni:

85

- susţinerea şi promovarea măsurilor orientate spre sporirea productivităţii agricole

şi a calităţii materiei prime şi produselor (inclusiv autohtone);

- elaborarea şi implementarea mecanismelor sociale şi legale de asigurare a

accesului grupelor socialmente vulnerabile de populaţie la produse alimentare de prima

necesitate;

- formarea culturii din copilărie, pentru o alimentaţie raţională şi ecologic pură;

- informarea populaţiei despre principiile alimentaţiei raţionale, despre riscurile

consumului excesiv de alimente şi despre riscurile determinate de consumul alimentelor

nesalubre, potenţial toxice, comercializate şi consumate în condiţii neigienice;

- implementarea tehnologiilor noi de fortificare a unor produse alimentare cu

nutrimente deficitare (fier, iod, acid folic etc.);

- asigurarea cu alimentaţie adecvată a grupelor instituţionalizate de populaţie

(preşcolarilor din grădiniţe de copii, elevilor, militarilor, persoanelor din alienate etc.);

- promovarea consumului de fructe şi legume şi alte produse alimentare

indispensabile alimentaţiei sănătoase;

- asigurarea inofensivităţii tehnologiilor de cultivare, transportare, păstrare a

materiei prime alimentare, vegetale şi animale;

- sporirea responsabilităţii producătorilor pentru calitatea şi inofensivitatea

produselor alimentare fabricate;

- direcţionarea activităţilor societăţii spre combaterea obezităţii şi sporirea

activităţii fizice;

- acţiunile orientate spre reducerea adinamiei să fie adresate tuturor grupurilor de

populaţie, întâi de toate celor implicaţi în activităţi sedentare sau procese cu cheltuieli

fizice nesemnificative;

- promovarea culturii fizice prin programe de studii şi prin stimularea şi susţinerea

activităţilor sportive în colectivităţi şi în grupele de populaţie de toate vârstele.

3.3. Promovarea sănătăţii, educarea pentru sănătate, reducerea incidenţei

deprinderilor dăunătoare sănătăţii.. Urmăreşte scopul de a preveni şi a reduce fumatul,

86

consumul abuziv de alcool şi consumul ilicit de droguri – trei factori comportamentali de

risc sporit pentru sănătate. Acţiunile întreprinse de societate trebuie să includă:

- promovarea unei politici de preţuri la produsele de tutungerie care nu va contribui

şi nu va stimula sporirea incidenţei tabacismului;

- interzicerea publicităţii de orice tip a articolelor de tutun – vizuală, la radio,

televiziune, cu excepţia localurilor unde se comercializează ele;

- protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun la locul de muncă, în mijloacele

de transport public şi în incinta localurilor publice;

- avertizările plasate în mod obligatoriu pe ambalajele articolelor de tutun ajustate

la prevederile Convenţiei-cadru a OMS privind controlul tutunului;

- interzicerea necondiţionată a comercializării articolelor de tutun minorilor şi a

băuturilor alcoolice persoanelor sub vârsta de 18 ani;

- motivarea şi susţinerea intenţiilor de abandonare a fumatului, consumului excesiv

de alcool, consumul drogurilor prin diverse mecanisme din partea patronilor, sindicatelor,

confesiilor, ONG etc.;

- informarea corectă şi imparţială a populaţiei cu privire la dauna drogării, dauna

fumatului, specificul consumului inofensiv de alcool şi la impactul asupra sănătăţii,

familiei şi societăţii a abuzului de alcool etc.

3.4. Reducerea incidenţei leziunilor corporale şi crearea unei societăţi fără

violenţă şi traume. Realizarea acestui scop se va solda cu salvarea unui număr mare de

vieţi omeneşti şi cu beneficii economice semnificative. Activităţile în acest domeniu se

vor baza pe principiile respectării drepturilor omului (şi copiilor), a demnităţii umane şi

vor include:

- stabilirea egalităţii sociale şi de gender;

- educarea populaţiei în vederea creării în cadrul familiilor a unor relaţii

armonioase, bazate pe respect şi încredere;

- informarea largă a populaţiei privind răspândirea violenţei în societate şi

consecinţele ei;

87

- profilaxia primară a violenţei şi traumelor (în condiţii casnice, la locul de muncă,

în stradă etc.) şi acordarea suportului victimelor etc.

Profilaxia medicală secundară şi terţiară:

3.5. Intensificarea măsurilor curativ-profilactice. Aceste măsuri constituie esenţa

profilaxiei secundare şi trebuie să fie întreprinse integral la nivelul de asistenţă medicală

primară. Măsurile vor purta caracter individual, fiind specificate la nivele funcţionale,

după cum urmează: -

3.6. Asistenţa medicală primară:

Medicii de familie, (La Centrul de Sănătate) în cadrul activităţii medicale zilnice:

- se vor conduce de recomandările şi indicatorii prezentaţi de specialiştii

Serviciului de Supraveghere de stat a Sănătăţii Publice, privind factorii de risc la nivel

teritorial pentru a prevedea şi interveni în cazul eventualelor depistări a stărilor pre-

morbide sau morbide asociate factorilor de mediu;

- vor asigura monitorizarea bolilor cronice prin supraveghere medicală activă

pentru cele mai frecvente boli cronice, prescripţii de tratament medicamentos şi / sau

igienico-dietetic, coordonarea evaluărilor periodice efectuate de către medicii de altă

specialitate, decât cea de medicină de familie, ca şi servicii medicale preventive de

depistare medicală activă la adulţi şi copii asimptomatici cu risc ridicat, pe grupe de

vârstă şi sex.

- vor organiza si efectua controlul calităţii masurilor profilactice, curativ-

diagnostice si recuperare, efectuate la nivel de asistenta medicala primara, inclusiv:

- lucrul profilactic de ocrotire antenatală a fătului, si îngrijirea postnatală

a lăuzelor; supraveghere a gravidelor;

- de planificare a familiei si protejării sănătăţii reproducerii;

supravegherii copilului sănătos;

- controlul alimentaţiei raţionale a copiilor;

- efectuarea imunizărilor conform Programului Naţional de imunizări;

- promovarea modului sănătos de viaţă, educaţia pentru sănătate în scoli, familie,

comunitate;

88

- organizarea si supravegherea efectuării examenelor profilactice: depistarea

starilor precanceroase, examenul oncoprofilactic, tonometria oculara, masurarea

tensiunii arteriale etc.;

- selectarea grupelor de risc si efectuarea: glicemiei, analiza sputei la BAAR si

microradiofotografiei, testarea HIV/SIDA, MRS etc.

- organizarea examenului medical profilactic şi obligator al prescolarilor, elevilor

şi tinerilor de vârstă premilitară;

- supravegherea calităţii şi eficacitatii dispanserizării copiilor cu patologii cronice

depistate;

- analiza, evidenta si supravegherea patologiilor cronice la copii şi maturi, în

scopul prevenirii invaliditatii si altor complicatii.

3.7. Asistenţa medicală comunitară (socială)

Acordarea de asistenţă medicală pentru anumite categorii de persoane, inclusiv

persoanelor cu boli aflate în stadii decompensatorii şi persoanelor de vârsta a III-a, având

ca scop prevenirea complicaţiilor şi stărilor de urgenţă.

3.8. Asistenţa medicală primară va include:

- Măsurile de promovare a sănătăţii si prevenirea bolilor;

- Ocrotirea sănătăţii mamei si copilului;

- Prevenirea şi controlul maladiilor transmisibile;

- Prevenirea si combaterea bolilor care genereaza 50% din anii potentiali de viata

pierduti, precum si incapacităţi severe (traumatisme, accidente, otraviri, boli

pulmonare, cardiovasculare, cancerogene, afectiuni psihice, boli ale aparatului

locomotor), sau bolilor nontransmisibile prioritare;

- Promovarea modului sanatos de viata pentru prevenirea maladiilor,

complicatiilor si fortificarea sanatatii, recomanda măsuri de diminuare a acţiunii

factorilor de risc;

- Organizarea, efectuarea masurilor de profilaxie si preventie în conformitate cu

normele stabilite;

89

- Organizarea si coordonarea procesului curativ-diagnostic si masurilor de

supraveghere si reabilitare a pacientilor;

- Asigurarea accesibilităţii şi succesivităţii în acordarea asistentei medicale

primare, specializate si de urgenta.

3.9. Asistenţa spitalicească.

Spitalul va acorda servicii medicale de profilaxie secundară şi terţiară (preventive),

curative şi de recuperare, va participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei. De

asemenea, va fi necesar a institui structuri spitaliceşti pentru bolnavii cu afecţiuni cronice

- bolnavi care datorită specificului patologiei au nevoie de o durată de spitalizare

îndelungată.

4. Asigurarea Medicală obligatorie:

Persoanele care beneficiază de servicii fără plata contribuţiei de asigurări

medicale obligatorii de sănătate sunt persoanele cu afecţiuni incluse în programele

naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, pentru tratamentul respectivelor

afecţiuni. În cadrul prevederilor legale şi derulare a programelor naţionale, MS şi

CNAM-ul trebuie să organizeze licitaţii şi alte proceduri de achiziţii publice pentru

procurarea medicamentelor şi materialelor specifice necesare consumului în spitale şi

ambulatorii cu destinaţie pentru realizarea programelor naţionale curative de sănătate.

Pentru persoanele care deţin poliţe de asigurare medicală obligatorie au dreptul

şi trebuie periodic să urmeze controale profilactice, servicii de asistenţă medicală

preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor. În

cadrul serviciilor medicale profilactice suportate de Fondul CNAM, trebuie să fie incluse

controalele periodice pentru depistarea bolilor care pot avea consecinţe majore în

morbiditate şi mortalitate.

5. Profilaxia şi controlul maladiilor contagioase.

Luând în consideraţie faptul, că numărul prioritar de maladii contagioase este sub

control în acea măsură în care sunt întreprinse activităţi antiepidemice, sistemul de

90

supraveghere şi control a lor capătă o importanţă deosebită. De aceea se pune sarcina de a

fortifica sistemul de supraveghere şi control al maladiilor contagioase, cu integrarea

acestuia (cu toate funcţiile atribuite lui) în sistemul european. Accent deosebit trebuie pus

pe programele naţionale, adoptate de guvern, de asigurare a controlului asupra celor mai

actuale infecţii – tuberculoza, HIV/SIDA/ITS, difteria etc.

În plan populaţional, măsurile trebuie să fie orientate sănătăţii diferitor grupuri de

vârstă - mamei şi copilului (asigurarea unui început sănătos de viaţă), sănătăţii tinerei

generaţii, sănătăţii vârstnicilor sau persoanelor de vârsta a treia.

Măsurile enumerate urmează a fi concretizate şi realizate la nivel teritorial,

specificându-le în dependenţă de particularităţile locale.

6. Abordarea sistemică şi interramurală în realizarea politicilor de sănătate:

În acest aspect pe lângă MS (nivel naţional), dar şi pe lângă autorităţile publice

locale, trebuie să fie instituite Consilii interramurale (intersectoriale) pentru Coordonarea

şi supravegherea activităţilor de sănătate publică în scopul protecţiei sănătăţii şi

prevenirii îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc prezenţi în mediul ambiant -

obiective aliniate la realizarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, Politicii Naţionale de

Sănătate şi Regulamentului cu privire la Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii

Publice.

****

Ca sarcină pe termen mediu, trebuie să fie considerate activităţile orientate spre

dezvoltarea şi perfectarea sistemului de monitorizare şi supraveghere a stării de sănătate a

populaţiei în relaţie cu mediul de existenţă. Implementarea tehnologiilor informaţionale

moderne va facilita procesul de analiză şi elaborare a propunerilor orientate spre

ameliorarea sănătăţii. Fortificarea sistemului de monitoring socio-igienic va influenţa

pozitiv procesele decizionale şi v-a crea condiţii obiective de abordare sistemică şi

intervenţii continue şi consecvente în ameliorarea indicatorilor de sănătate a populaţiei.

91

ANEXE Anexa nr.1

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE, ani

Anexa nr.2

DISTRIBUTIA SPATIALĂ A RATELOR DE MORTALITATE GENERALĂ SI INFANTILĂ

Sursa: Anuarul Statistic R.Moldova 2009, www.statistica.md

date lipsesc

Chisinau

Balti

Anenii Noi

Basarabeasca

Briceni

Cahul

Cantemir

Calarasi

Causeni

Cimislia

Criuleni

Donduseni

Drochia

Edinet

Falesti

Floresti

Glodeni

Hincesti

Ialoveni

Leova

Nisporeni

Ocnita

Orhei

Rezina

Riscani

Singerei

Soroca

Straseni

Soldanesti

Stefan-Voda

Taraclia

Telenesti

Ungheni

Comrat

Ciadir-Lunga

Vulcanesti

1200 - 1400 > 1400

Mortalitatea generală în 2008 (la 100 mii locuitori)

Chisinau

Balti

Anenii Noi

Basarabeasca

Briceni

Cahul

Cantemir

Calarasi

Causeni

Cimislia

Criuleni

Donduseni

Drochia

Edinet

Falesti

Floresti

Glodeni

Hincesti

Ialoveni

Leova

Nisporeni

Ocnita

Orhei

Rezina

Riscani

Singerei

Soroca

Straseni

Soldanesti

Stefan-Voda

Taraclia

Telenesti

Ungheni

Comrat

Ciadir-Lunga

Vulcanesti

10 - 15 > 15

Mortalitatea infantilă în 2008 (la 1000 născuţi-vii)

date lipsesc

69.4

66.468.4

65.8 65.6

63.164.4

65.5

61.8

73.2

69.5

72.272.3

69.7

56

58

60

62

64

66

68

70

72

74

76

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 199319941995 19961997 19981999 200020012002 20032004 20052006 2007 2008 2009

Toată populaţia Bărbaţi Femei

http://www.statistica.md/

92

Anexa nr.3

INCIDENŢA GENERALĂ LA COPII (0-17 ani 11 luni 29 zile, la 10 mii copii)

Denumirea maladiilor 2004 2005 2006 2007 2008

Toate maladiile 5452,9 5692,5 5553,6 5478,0 5298,3 Bolile infecţioase şi parazitare 641,0 723,2 669,4 724,6 897,3 Tumori 6,8 9,3 5,0 3,9 5,0 Bolile sângelui, organelor hematopoietice şi unele tulburări ale mecanismului imunitar 188,4 206,8 200,9 225,1 212,8

Bolile endocrine, de nutriţie şi metabolism 81,8 78,8 64,4 66,0 56,0 Tulburări mentale şi de comportament 84,2 73,9 74,1 77,9 69,5 Bolile sistemului nervos 130,5 118,8 112,1 108,1 83,7 Bolile ochiului şi anexelor sale 172,3 149,2 134,7 136,3 140,8 Bolile urechii şi apofizei mastoide 162,2 167,6 142,0 138,1 122,8 Bolile aparatului circulator 34,1 35,5 37,1 28,5 26,7 Bolile aparatului respirator 2334,7 2540,7 2599,4 2460,5 2203,6 Bolile aparatului digestiv 261,3 273,5 259,2 277,3 241,4 Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat 498,0 485,3 432,2 437,9 372,7 Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv 66,4 68,7 69,7 67,1 57,6 Bolile aparatului genito-urinar 137,8 129,6 114,3 103,2 98,8 Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale 37,6 43,8 42,4 35,6 32,6 Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 514,3 486,1 501,1 489,1 598,3

93

Anexa nr.4

PREVALENŢA GENERALĂ LA COPII (0-17 ani 11 luni 29 zile, la 10 mii copii)

Denumirea maladiilor 2004 2005 2006 2007 2008 Toate maladiile 7350,0 7519,2 7401,3 7350,5 7075,4 Bolile infecţioase şi parazitare 704,4 753,2 704,0 760,1 930,6 Tumori 13,7 19,0 11,2 11,3 12,7 Bolile sângelui, organelor hematopoietice şi unele tulburări ale mecanismului imunitar 353,0 391,2 397,3 425,8 411,0

Bolile endocrine, de nutriţie şi metabolism 171,1 172,6 165,5 168,7 143,4 Tulburări mentale şi de comportament 285,7 274,2 276,3 271,8 266,0 Bolile sistemului nervos 283,4 273,2 262,5 265,3 231,4 Bolile ochiului şi anexelor sale 328,3 302,8 282,7 272,8 264,6 Bolile urechii şi apofizei mastoide 192,5 199,5 171,3 167,9 147,1 Bolile aparatului circulator 88,1 95,8 100,9 89,0 85,8 Bolile aparatului respirator 2578,8 2746,0 2788,7 2671,9 2468,3 Bolile aparatului digestiv 611,8 617,1 596,5 622,6 544,9 Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat 565,7 510,7 476,1 471,1 398,6

Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv 100,4 106,9 115,4 118,5 101,1

Bolile aparatului genito-urinar 322,3 325,7 307,3 297,7 265,2 Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale 103,4 114,9 119,3 117,3 112,9

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 518,7 490,5 506,1 493,1 602,6

94

Anexa nr.5

INVALIDITATEA COPIILOR PRIN PRISMA REGIUNILOR

ECONOMICO-GEOGRAFICE (0-17 ani 11 luni 29 zile, la 10 mii copii)

Anexa nr.6

INVALIDITATEA COPIILOR PRIN PRISMA TERITORIILOR ADMINISTRATIVE (0-17 ani 11 luni 29 zile, la 10 mii copii)

0

5

10

15

20

25

30

35

Bric

eni

Căuşe

ni

Hîn

ceşti

m

un.C

hişin

ău

Nisp

oren

i U

nghe

ni

Cah

ul

Glo

deni

A

neni

i Noi

C

imişl

ia

Leo

va

Călăr

aşi

Sîn

gere

i Ş

tefa

n-V

odă

Făl

eşti

F

loreşti

D

ubăs

ari

mun

.Bălţi

Sor

oca

R

ezin

a

Şol

dăneşti

V

ulcă

neşti

C

omra

t C

ante

mir

S

trăşe

ni

Criu

leni

R

îşcan

i O

cniţa

D

roch

ia

Ialo

veni

T

arac

lia

Orh

ei

Tel

eneş

ti B

asar

abea

sca

E

dineţ

Cea

dîr-

Lung

a

Media – 20.7

15.9 20

.35

20.6

20.7 23

.4

20.7

15.9 20

.4

20.9

21.1

5

21.7

21.1

5

0

5

10

15

20

25

Mun. Chişinău

Regiunea Nord

Regiunea Centru

Regiunea Sud

UTA Gagauzia

Total pe tara

a.2008 a.2009

95

Anexa nr.7

INCIDENŢA RETARDULUI FIZIC LA COPII X (în ‰) (dezvoltarea fizică)

Mediul de reşedinţă 2004 2005 2006 2007 2008 Media

Mediul urban 7,7 6,0 4,9 5,7 3,6 5,6

Mediul rural 16,8 16,8 15,2 14,5 13,3 15,3

Media pe ţară 14,8 14,4 13,0 12,5 11,1 13,2

X Retardul fizic este o stare moderat răspândită, care în dependenţă de an variază în medie de la 11,1 până la 14,8‰.1 Această stare este proprie prioritar elevilor din mediul rural. Cum se vede din tabel incidenţa medie pe cinci ani a retardului fizic a copiilor din municipii este de 5,6‰, în mediul rural – 15,3‰, în ambele medii de reşedinţă manifestând cu timpul o tendinţă de reducere. Rezultate comparabile au fost obţinute şi în cadrul Programului pe ţară de cooperare între UNCEF şi guvernul Republicii Moldova.2 La vârsta de adolescenţă majoritatea (81,1%) au o dezvoltare fizică armonioasă, manifestându-se doar o tendinţă de sporire cu vârsta a cotei adolescenţilor cu dezvoltare fizică dezarmonioasă cu deficit de masă a corpului (de la 12,1% la vârsta de 15 ani până la 14,8% la vârsta de 18 ani).

1 Date prezentate de Centrul Naţional de Management în Sănătate, 2009. 2 Sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor. Programul pe ţară de cooperare între UNCEF şi Guvernul Republicii Moldova 2007-2011. Evaluare la mijloc de termen. MS al RM/UNICEF, Chişinău, 2009.

96

Anexa nr. 8

REPARTIZAREA ADOLESCENŢILOR CONFORM INDICILOR FIZIOMETRICI (în %)

(dezvoltarea fizică) Valorile indicilor fiziometrici Vârsta,

ani sub valoarea medie valoarea medie peste valoarea medieForţa musculară a mâinii drepte

15 33,9±3,1 17,0±2,5 49,1±3,3 16 39,5±3,7 27,3±3,4 33,2±3,6 17 36,0±4,8 36,0±4,8 28,0±4,5 18 30,5±3,7 33,7±3,8 35,8±3,9

15-18 34,9±3,2 26,5±3,4 38,6±3,1 Rezistenţa musculară a mâinii drepte

15 15,8±3,6 76,3±4,2 7,9±2,7 16 13,8±3,2 81,9±3,6 4,3±1,9 17 23,5±3,9 70,6±4,2 5,9±2,2 18 24,8±4,1 72,6±4,2 2,6±1,5

15-18 19,6±4,2 75,3±2,3 5,1±4,6 Capacitatea vitală pulmonară

15 17,0±2,6 78,2±2,9 4,8±1,5 16 20,7±3,4 75,0±3,7 4,3±1,7 17 16,3±3,2 80,7±3,4 3,0±1,5 18 18,0±3,4 75,8±3,8 6,2±2,1

15-18 17,9±3,7 77,5±1,9 4,6±3,9

Anexa nr.9

REPARTIZAREA ADOLESCENŢILOR DUPĂ STAREA DE DEZVOLTARE

FIZICĂ (în %)

Vârsta, ani Nivelul dezvoltării fizice 15 16 17 18

Media

Armonioasă 82,4 80,8 79,7 81,4 81,1

Dezarmonioasă cu deficit de masă corporală 12,1 14,4 14,4 14,8 13,9

Dezarmonioasă cu surplus de masă corporală 5,4 1,7 5,9 3,6 4,2

Retard fizic (talia joasă) 0,1 3,1 - 0,2 0,8

97

Anexa nr.10

PONDEREA ALIMENTELOR NECORESPUNZĂTOARE NORMATIVELOR

IGIENICE (în %)

Anul total carne lapte peşte panificaţie patiserie altele

prin indicii microbiologici

2005 8,3 7,8 11,3 10,3 4,3 10,3 10,9

2006 8,1 6,4 14,0 10,1 7,2 9,45 5,8

2007 7,4 6,2 10,8 9,4 4,5 7,9 9,0

2008 7,3 6,5 8,8 8,9 2,5 12,7 7,8

prin indicii fizico-chimici

2005 5,7 4,4 1,9 2,1 5,6 2,9 17,1

2006 6,4 3,9 2,0 2,6 11,2 2,8 17,6

2007 6,5 4,7 2,4 2,8 12,7 3,4 13,5

2008 5,4 5,6 1,3 2,9 8,9 6,0 11,5

Anexa nr.11

REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR DE LABORATOR A PROBELOR DE SARE

DE BUCĂTĂRIE LA CONŢINUT DE IOD (abs. şi %) Total probe investigate

(abs.)

25 mg/kg şi mai mult (%)

Între 10 şi 24 mg/kg, (%)

9 mg/kg şi mai jos, (%)

Iodul lipseşte(%) Categorii de

obiective cercetate 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009

Depozite „En gros” 388 248 94,1 98,4 5,7 0,8 0,2 0,8 0,0 0,0 Unităţi de comerţ, de alimentaţie publică

2360 2510 95,4 96,1 4,0 2,9 0,1 0,5 0,1 0,4

Instituţii pentru copii şi adolescenţi, instituţii medico-sanitare

1091 1041 96,0 95,9 2,5 2,5 1,2 1,0 0,3 0,7

Altele 305 150 89,5 85,3 3,9 5,3 1,0 4,7 5,6 4,7

Total pe ţară 4144 3949 93,8 95,8 4,0 2,8 0,6 0,8 1,5 0,6

98

Anexa nr.12

LISTA SUBREGIUNILOR EPIDEMIOLOGICE CLASIFICATE DE CĂTRE BRE OMS3

Anexa nr.13

POLUAREA AERULUI ATMOSFERIC IN MUNICIPIILE CHIŞINĂU ŞI BĂLŢI

(emisii în tone; concentraţii în mg/m3)

Emisii de substanţe poluante (tone/an)

Concentraţiile medii anuale de substanţe poluante, mg/m3 (în

punctele de observaţii permanente) Teritoriul

administrativ SO2 pulberi NO2 CO SO2 pulberi NO2 CO

mun. Chisinau 246,8 0,0 1184,0 1341,2 0,00 0,10 0,04 1,10 mun. Bălţi 12,9 69,6 508,2 23,9 0,50 0,54 0,09 4,80 Total pe municipii 259,6 69,6 1692,3 1365,1 0,50 0,32 0,06 2,95

3 Children’s Health and the Environment in Europe: a Baseline Assessment//Txt.editor by Rosemary Bohr, ISBN: 978 92 890 7297 7, 125p.

99

Anexa nr.14

DATE PRIVIND CALITATEA APEI DE BĂUT DIN SURSELE LOCALE (cifre abs.) Număr de surse, care nu corespund la conţinutul

de: Teritoriul administrativ

Numărul total de surse (publice) de apă in localităţile

cercetate

Numărul de surse

examinate

Numărul de surse în care apa nu

corespunde cerinţelor igienice reziduu sec nitraţi duritate

totală E.coli

Numărul de populaţie aprovizionată cu apă

din sursele care nu corespund cerinţelor igienice

mun. Chisinau 1638 144 144 34 85 70 39 6048 mun. Bălţi 1392 59 54 21 39 23 39 12971 Anenii Noi 1040 152 151 94 130 111 57 2574 Basarabeasca 642 84 83 2 80 67 46 1680 Briceni 3797 102 94 8 93 19 8 463 Cahul 789 46 40 27 19 30 37 562 Cantemir 616 107 90 48 75 72 30 15730 Călăraşi 3860 420 349 173 318 327 60 48120 Căuşeni 2406 103 74 56 72 67 16 1620 Cimişlia 2920 155 155 73 135 0 42 3500 Criuleni 370 148 47 8 35 42 37 1204 Donduşeni 520 333 205 0 113 72 70 966 Drochia 128 60 55 17 52 22 20 5812 Edineţ 60 12 12 5 11 12 11 3149 Făleşti 2370 133 128 80 107 89 24 3991 Floreşti 5993 330 280 102 200 147 75 4204 Glodeni 3660 172 156 47 104 73 17 8500 Hînceşti 3254 205 141 69 90 67 77 5640 Ialoveni 1514 97 83 4 80 19 71 1328 Leova 1270 288 230 148 80 205 0 2975 Nisporeni 1760 151 95 40 95 36 50 13110 Ocniţa 6350 234 70 0 70 39 49 1420 Orhei 2065 133 111 44 83 79 31 3674 Rezina 120 120 86 7 78 1 50 3625 Rîşcani 624 255 126 20 126 100 4 2512

100

Sîngerei 375 142 142 18 115 89 27 29782 Soroca 207 175 103 9 79 0 103 3644 Străşeni 2951 193 137 53 104 98 0 6850 Şoldăneşti 286 286 165 8 162 61 123 1367 Ştefan-Vodă 1385 103 77 21 50 50 33 1250 Taraclia 469 203 129 48 115 87 35 7000 Teleneşti 1175 40 37 27 31 28 8 1867 Ungheni 1874 172 159 72 149 0 119 3419 Comrat 1632 315 315 315 291 315 76 35268 Ciadîr-Lunga 106 79 76 36 39 31 16 30948 Vulcăneşti 168 29 24 21 22 22 0 1250 Total pe municipii 3030 203 198 55 124 93 78 19019 Total pe raioane 56756 5577 4225 1700 3403 2477 1422 259004 Regiunea Nord 25476 2007 1425 327 1109 685 447 77414 Regiunea Centru 20269 2117 1561 599 1355 869 683 92778 Regiunea Sud 10497 1089 878 423 626 578 239 34317 UTA Gagauzia 1906 423 415 372 352 368 92 67466 Total pe ţară 59786 5780 4423 1755 3527 2570 1500 278023

101

Anexa nr.15

DATE PRIVIND CALITATEA APEI DIN SURSELE ARTEZIENE, (abs.) Număr surse care apă

nu corespunde conţinutul de: Teritoriul

administrativ

Nr. total de surse (in

localităţile examinate)

Numărul de surse

examinate

Nr. surse care apa nu corespund cerinţelor igienice

reziduu sec nitraţi fluor

Nr. populaţie asigurată cu apă din sursele care nu corespund

cerinţelor mun. Chisinau 124 101 20 0 0 0 2930mun. Bălţi 56 3 3 2 0 1 24551Anenii Noi 93 87 87 0 0 39 41646Basarabeasca 32 22 3 0 0 3 7350Briceni 31 19 12 0 1 1 25353Cahul 107 27 12 1 1 0 1044Cantemir 31 18 15 5 0 0 13854Călăraşi 38 12 12 1 0 11 17920Căuşeni 61 59 57 1 0 31 44500Cimişlia 97 60 39 0 0 0 31105Criuleni 88 61 7 3 7 0 816Donduşeni 40 16 15 0 1 0 3807Drochia 36 10 10 0 0 0 25839Edineţ 22 21 19 0 0 0 1550Făleşti 86 39 37 10 3 20 12706Floreşti 50 22 10 4 3 3 16770Glodeni 30 18 18 4 0 17 8600Hînceşti 58 49 40 6 3 9 14700Ialoveni 47 25 12 1 0 3 3848Leova 45 21 21 10 1 1 1672Nisporeni 24 24 16 1 5 10 15150Ocniţa 8 8 0 0 0 0 0Orhei 133 82 17 1 0 16 4750Rezina 6 6 0 0 0 0 0Rîşcani 33 29 23 3 0 23 18792Sîngerei 137 18 18 0 0 2 24710Soroca 4 4 0 0 0 0 0Străşeni 122 44 14 5 4 4 2250Şoldăneşti 33 6 0 0 0 0 0Ştefan-Vodă 71 27 0 0 0 0 0Taraclia 92 41 23 6 25 7 12000Teleneşti 78 48 47 8 3 3 28745Ungheni 33 14 11 7 5 4 2691Comrat 62 36 20 6 0 9 27130Ciadîr-Lunga 92 61 61 0 0 13 50220Vulcăneşti 28 21 13 0 0 0 11000Total pe municipii 180 104 23 2 0 1 27481Total pe raioane 1948 1055 689 83 62 229 470518Regiunea Nord 533 207 165 23 8 67 162678Regiunea Centru 753 458 263 33 27 99 132516Regiunea Sud 536 275 170 23 27 42 111525UTA Gagauzia 182 118 94 6 0 22 88350Total pe ţară 2128 1159 712 85 62 230 497999

102

Anexa nr.16

CANTITATEA MEDIE A PRODUSELOR ALIMENTARE FOLOSITE DE UN ELEV ÎN ZI - ÎN ŞCOALA INTERNAT (date medii, abs)


Pâin

e, g

r

Făină

de g

râu,

gr

Cru

pe, păs

tăio

ase,

m

acar

oane

, gr

Suc,

ml

Car

tofi,

gr

Leg

ume,

gr

Fruc

te p

roas

pete

, gr

Fruc

te u

scat

e, g

r

Dul

ciur

i, gr

Zahăr

, gr

Unt

, gr

Ule

i veg

etal

, ml

Ouă

, buc

Lap

te, m

l

Brâ

nză,

gr

Smân

tână

, gr

Caş

cava

l, gr

Car

ne, g

r

Peşt

e, g

r

Sala

m, g

r

Sare

, gr

Num

ărul

de

cop

ii:

mun. Chişinău 272,5 54,0 84,3 159,3 173,3 154,5 140,5 1,5 37,8 46,0 30,0 18,3 1,0 125,3 24,0 6,3 16,8 72,8 46,3 25,0 6,8 2433

Regiunea Nord 407,5 44,0 122,4 103,9 320,0 292,6 180,9 17,1 33,0 63,0 35,3 28,9 0,8 334,1 25,1 13,9 13,5 102,5 70,6 35,1 10,5 1381

Regiunea Centru 390,0 45,0 128,4 131,3 226,5 326,5 164,8 0,0 57,6 63,8 30,4 30,6 0,6 282,4 26,1 15,0 6,5 92,8 53,9 16,1 11,6 1316

Regiunea Sud 434,8 27,0 142,4 155,6 368,6 327,2 128,0 6,2 40,0 64,4 30,6 33,2 0,9 391,0 30,2 9,8 4,8 98,0 55,4 16,8 8,8 1102

UTA Gagauzia 460,0 51,5 87,0 87,0 375,0 298,0 121,5 11,0 38,5 65,5 31,5 19,5 0,7 341,0 30,0 8,0 7,0 117,5 23,5 32,5 12,0 458

Total pe municipii 338,8 34,5 77,1 89,6 291,6 237,3 102,8 8,3 26,4 58,0 39,0 19,1 0,8 287,6 36,0 12,1 13,4 86,4 73,1 30,0 8,4 2813

Total pe raioane 412,0 42,6 128,0 126,8 298,9 311,2 163,7 8,3 44,3 63,5 31,7 30,0 0,7 324,1 26,0 12,7 8,8 99,5 56,1 24,3 10,7 3877

Total pe ţară 406,1 41,9 123,9 123,8 298,3 305,3 158,8 8,3 42,9 63,1 32,3 29,1 0,7 321,1 26,8 12,7 9,1 98,5 57,5 24,8 10,5 6690

103

Anexa nr.17

CARACTERISTICA RAŢIEI ALIMENTARE A ELEVILOR DIN ŞCOLILE INTERNAT

Cantitatea stabilită de: Teritoriul

administrativ

Frecvenţa alimentaţiei

(mese în zi - 3 sau 4)

Proteine (g) Lipide (g) Glucide (g)

P:L:G

Valoarea energetică

(Kcal)

mun. Chisinau 4 72.0 74.3 362.9 1:1:5 2,455.7mun. Bălţi 4 120.0 88.0 550.0 1:0.7:4.6 3,490.0Anenii Noi 4 125.4 89.9 491.1 1:0.7:3.9 3,271.1Basarabeasca Briceni Cahul 4 95.9 113.9 535.0 1:1.2:5.6 3,548.8Cantemir Călăraşi Căuşeni 4 104.3 100.0 517.1 1:1:5 3,516.9Cimişlia Criuleni Donduşeni Drochia 3 88.5 129.9 598.8 1:1.5:6.8 3,745.0Edineţ 3 95.5 112.8 462.2 1:1.2:4.8 3,119.0Făleşti 4 78.5 67.0 455.0 1:0.9:5.8 2,616.0Floreşti 4 95.6 86.0 463.8 1:0.9:4.9 3,063.1Glodeni Hînceşti 4 112.0 100.0 549.0 1:0.9:4.9 3,740.0Ialoveni Leova 4 92.3 73.9 468.9 1:0.8:5.1 3,012.1Nisporeni 4 108.0 102.0 453.0 1:0.9:4.2 3,128.0Ocniţa 4 131.9 162.3 562.0 1:1.2:4.3 4,135.7Orhei 4 88.6 79.9 540.9 1:0.9:6.1 3,194.5Rezina 4 102.0 132.0 481.0 1:1.3:4.7 3,559.0Rîşcani 4 104.7 136.5 421.9 1:1.3:4 3,807.3Sîngerei 4 109.0 87.0 501.0 1:0.8:4.6 3,504.0Soroca 4 83.0 62.0 424.0 1:0.7:5.1 2,472.0Străşeni 3 87.1 101.0 562.0 1:1.2:6.5 3,707.0Şoldăneşti Ştefan-Vodă 4 95.2 86.6 545.2 1:0.9:5.7 3,100.2Taraclia 4 94.2 50.2 281.3 1:0.5:3 2,076.5Teleneşti 4 96.0 65.0 481.0 1:0.7:5 2,871.0Ungheni 4 94.0 74.3 396.4 1:0.8:4.2 2,945.4Comrat 4 81.6 92.3 321.7 1:1.1:3.9 2,434.1Ciadîr-Lunga 4 61.1 117.8 394.5 1:1.9:6.5 2,838.8Vulcăneşti Total pe municipii 4 96.0 81.2 456.5 1:0.8:4.8 2,972.9Total pe raioane 4 96.7 96.6 474.2 1:1:4.9 3,191.5Regiunea Nord 4 100.7 103.5 493.2 1:1:4.9 3,328.0Regiunea Centru 4 101.6 93.0 494.3 1:0.9:4.9 3,302.0Regiunea Sud 4 96.4 84.9 469.5 1:0.9:4.9 3,050.9UTA Gagauzia 4 71.4 105.1 358.1 1:1.5:5 2,636.4Total pe ţară 4 96.7 95.4 472.8 1:1:4.9 3,174.0 raioane, în care nu sunt şcoli internat

104

Anexa nr.18

CARACTERISTICA SĂRII IODATE DESTINATE PENTRU POPULAŢIE (cifre abs.) Total obiective din ele cu conţinutul în iod de: Teritoriul

administrativ Total probe investigate 25 mg/kg şi

mai mult Între 10 şi 24

mg/kg 9 mg/kg şi

mai jos Iodul

lipseşte mun. Chisinau 392 390 2 0 0mun. Bălţi 100 100 0 0 0Anenii Noi 40 33 6 1 0Basarabeasca 98 96 2 0 0Briceni 131 131 0 0 0Cahul 83 82 0 1 0Cantemir 47 40 6 0 1Călăraşi 154 149 0 2 3Căuşeni 93 92 0 0 1Cimişlia 309 262 30 7 10Criuleni 134 133 1 0 0Donduşeni 120 119 1 0 0Drochia 122 122 0 0 0Edineţ 99 98 0 0 1Făleşti 78 78 0 0 0Floreşti 156 154 2 0 0Glodeni 63 63 0 0 0Hînceşti 193 193 0 0 0Ialoveni 130 125 2 3 0Leova 72 61 11 0 0Nisporeni 65 29 22 10 4Ocniţa 136 136 0 0 0Orhei 103 100 1 1 1Rezina 30 29 0 0 1Rîşcani 26 25 1 0 0Sîngerei 80 79 1 0 0Soroca 75 74 1 0 0Străşeni 89 88 1 0 0Şoldăneşti 50 50 0 0 0Ştefan-Vodă 79 67 11 0 1Taraclia 118 118 0 0 0Teleneşti 52 52 0 0 0Ungheni 154 154 0 0 0Comrat 141 140 1 0 0Ciadîr-Lunga 130 114 7 7 2Vulcăneşti 7 7 0 0 0Total pe municipii 492 490 2 0 0Total pe raioane 3457 3293 107 32 25Regiunea Nord 1186 1179 6 0 1Regiunea Centru 1194 1135 33 17 9Regiunea Sud 899 818 60 8 13UTA Gagauzia 278 261 8 7 2Total pe ţară 3949 3783 109 32 25

105

Anexa nr.19

PONDEREA PROBELOR DE PRODUSE ALIMENTARE ÎN CARE S-AU DEPISTAT CONTAMINĂRI CU REZIDUURI DE PESTICIDE ŞI NITRAŢI (cifre abs.)

din ele nu corespund conform: Teritoriul administrativ

Total probe investigate reziduurilor de

pesticide nitraţi

mun. Chisinau 1558 0 38 mun. Bălţi 141 0 19 Anenii Noi 178 0 5 Basarabeasca 160 0 4 Briceni 0 0 0 Cahul 276 0 29 Cantemir 0 0 0 Călăraşi 319 0 3 Căuşeni 479 0 34 Cimişlia 663 0 23 Criuleni 281 0 0 Donduşeni 250 0 35 Drochia 117 0 0 Edineţ 825 0 23 Făleşti 390 0 56 Floreşti 206 0 3 Glodeni 190 0 0 Hînceşti 832 0 35 Ialoveni 0 0 0 Leova 317 0 0 Nisporeni 11 0 0 Ocniţa 176 0 2 Orhei 610 0 1 Rezina 63 0 1 Rîşcani 0 0 0 Sîngerei 97 0 5 Soroca 823 6 36 Străşeni 376 1 19 Şoldăneşti 34 0 4 Ştefan-Vodă 355 0 9 Taraclia 142 0 0 Teleneşti 0 0 0 Ungheni 349 0 38 Comrat 396 1 4 Ciadîr-Lunga 286 2 12 Vulcăneşti 0 0 0 Total pe municipii 1699 0 57 Total pe raioane 9201 10 381 Regiunea Nord 3215 6 179 Regiunea Centru 3053 1 106 Regiunea Sud 2392 0 99 UTA Gagauzia 682 3 16 Total pe ţară 10900 10 438

106

Anexa nr.20 NUMĂRUL LOCUINŢELOR NE-IGIENICE ŞI POPULAŢIA ACESTORA

(cifre abs.)

Urban Rural Număr populaţie care locuieşte în locuinţe

neigienice

Număr populaţie care locuieşte în locuinţe

neigienice


Număr total de locuinţe

în localitatea examinată

inclusiv: număr

locuinţe neigienice Total inclusiv copii

Număr total de locuinţe în localitatea examinată

inclusiv: număr locuinţe

neigienice Total inclusiv copii mun. Chisinau 214860 23380 102314 31408 37580 3040 9856 2114 mun. Bălţi 69510 5914 14772 5621 1639 178 529 109 Anenii Noi 1753 436 1808 493 21631 9401 37820 13520 Basarabeasca 5470 210 470 135 4790 3550 12800 3600 Briceni 5351 389 1167 471 17665 2523 10096 5173 Cahul 9827 201 235 26 26508 916 1066 49 Cantemir 1322 121 1510 307 10784 2577 3811 1118 Călăraşi 7040 43 72 30 22288 1130 3559 905 Căuşeni 8161 4212 11794 2696 24901 20928 55459 13812 Cimişlia 4127 11 32 0 18142 1907 2952 281 Criuleni 2816 86 332 128 22283 1334 5036 2016 Donduşeni 7270 5 16 1 19800 90 130 12 Drochia 4125 325 1260 587 32538 895 4225 1225 Edineţ 6355 67 182 16 33580 128 384 42 Făleşti 7251 2235 10050 392 73361 28858 38325 1485 Floreşti 7590 1587 4735 1305 27878 12647 39271 1993 Glodeni 5126 20 56 15 18070 160 325 73 Hînceşti 7129 630 1890 710 34663 3125 7425 1318 Ialoveni 6678 2014 5608 890 24586 11305 42959 7730

107

Leova 5062 138 427 54 12396 9072 19005 7192 Nisporeni 1290 320 1022 616 6130 236 685 412 Ocniţa 6040 1810 5450 320 19500 15260 30400 1240 Orhei 10076 3232 25143 8381 30115 29542 86675 28557 Rezina 124 0 0 0 12402 375 785 126 Rîşcani 6298 76 160 17 4003 145 188 12 Sîngerei 6894 14194 1956 194 128302 1200 3012 461 Soroca 7488 33 102 22 21852 508 1395 307 Străşeni 6008 140 450 60 21178 350 1200 200 Şoldăneşti 2675 690 1711 287 15634 3410 5520 380 Ştefan-Vodă 2635 125 250 45 27500 761 1400 450 Taraclia 4121 16 18 3 9398 133 137 28 Teleneşti 3721 31 156 93 14523 403 1432 621 Ungheni 7529 290 690 216 27194 4000 11917 3646 Comrat 7825 163 3851 1112 14558 280 489 206 Ciadîr-Lunga 5710 2 7 1 1110 8 25 15 Vulcăneşti 1060 252 1150 1000 1650 500 2100 750 Total pe municipii 284370 29294 117086 37029 39219 3218 10385 2223 Total pe raioane 181947 34104 83760 20623 800913 167657 432008 98955 Regiunea Nord 139298 26655 39906 8961 398188 62592 128280 12132 Regiunea Centru 56839 7912 38882 11904 252627 64611 205013 59431 Regiunea Sud 40725 5034 14736 3266 134419 39844 96630 26530 UTA Gagauzia 14595 417 5008 2113 17318 788 2614 971

Total pe ţară 466317 63398 200846 57652 840132 170875 442393 101178

108

Anexa nr.21 DATE DESPRE STAREA IGIENICA A LOCALITĂŢILOR (cifre abs.)

inclusiv in ele:

Numar total de localităţi supuse

supravegherii igienice

număr populaţie asigurată cu acces

durabil la surse sigure de apă

potabilă

număr populaţie cu

acces la sisteme colective de canalizare

numărul populaţie

asigurată cu colectarea

centralizată a deşeurilor menajere

număr localităţi care dispun de zone de odihnă şi recreere autorizate

Număr probe de apă cercetate la

parametrii microbiologici, din bazinele de

suprafaţă a zonelor de recreere

din ele nu corespund cerintelor igienice


urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural mun. Chisinau 7 26 634408 17540 413830 5814 541346 5230 0 0 68 0 28 0 mun. Balţi 1 2 111039 621 94302 621 125142 808 0 0 21 0 14 0 Anenii Noi 1 44 8358 44959 5020 10277 4800 10891 0 0 0 0 0 0 Basarabeasca 1 9 11200 6400 2500 136 3500 1900 0 0 0 0 0 0 Briceni 2 15 6920 14950 5730 0 4890 0 0 0 37 1 0 0 Cahul 1 54 36700 35788 26804 11167 24385 10033 1 0 2 0 0 0 Cantemir 1 42 4418 7350 3598 820 3720 1570 1 0 8 3 0 0 Călăraşi 1 44 9014 39455 5870 242 8147 1132 0 0 0 0 0 0 Căuşeni 2 34 17700 34200 9240 1900 9800 0 0 0 0 1 0 0 Cimişlia 1 38 5832 13920 1280 0 3120 750 0 0 0 0 0 0 Criuleni 1 39 6870 12673 3650 907 4048 2819 0 1 40 3 9 1 Donduşeni 1 25 4100 200 3500 120 4200 0 0 0 14 0 5 0 Drochia 1 31 18000 65000 11189 0 13245 0 0 0 0 0 0 0 Edineţ 2 43 17010 15000 9968 230 20300 1000 0 0 14 0 6 0 Făleşti 3 73 16800 45300 5088 0 10992 0 1 0 9 0 1 0 Floreşti 3 74 18127 12157 11243 81 17011 1875 1 0 7 0 0 0 Glodeni 1 33 5440 2000 5045 0 2853 0 0 0 0 0 0 0 Hînceşti 1 62 7250 12246 6641 1500 7078 9183 0 0 18 29 12 15

109

Ialoveni 1 25 10239 23348 4936 580 10381 260 0 0 0 0 0 0 Leova 2 37 10928 281 4725 0 6992 0 0 0 0 0 0 0 Nisporeni 1 14 3150 16120 3150 0 3320 0 0 0 0 0 0 0 Ocniţa 3 27 8635 1600 6381 0 8635 0 0 0 13 0 2 0 Orhei 1 74 35172 47172 25299 1775 29374 2258 1 0 27 0 23 0 Rezina 1 14 11180 5112 7890 0 11340 0 0 0 0 0 0 0 Rîşcani 2 15 12581 10495 5582 770 5600 3040 0 0 10 0 3 0 Sîngerei 2 76 20160 80690 10040 0 14100 0 1 1 7 9 0 0 Soroca 1 67 9415 887 6231 0 23000 0 1 0 10 0 8 0 Străşeni 2 37 7920 11260 6669 2121 2700 3218 1 5 1 5 0 5 Şoldăneşti 1 29 2300 495 1500 0 1500 0 0 0 0 0 0 0 Ştefan-Vodă 1 25 7500 6600 4400 0 3500 0 0 0 0 0 0 0 Taraclia 1 26 6095 10200 1738 3050 4673 6500 0 0 3 10 0 1 Teleneşti 1 41 7342 26271 4131 0 4133 0 0 0 0 0 0 0 Ungheni 2 71 28850 7134 18090 55 22690 5160 0 0 45 18 9 1 Comrat 1 10 21130 34477 9130 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ciadîr-Lunga 1 8 18650 2760 6500 2450 19835 0 0 0 10 0 8 0 Vulcăneşti 1 5 12350 2700 8090 0 6000 1100 1 2 4 4 0 1 Total pe municipii 8 28 745447 18161 508132 6435 666488 6038 0 0 89 0 42 0 Total pe raioane 48 1261 427336 649200 250848 38181 319862 62689 9 9 279 83 86 24 Regiunea Nord 22 481 248227 248900 174299 1822 249968 6723 4 1 142 10 39 0 Regiunea Centru 14 459 140487 207686 92846 17457 109511 34921 2 6 131 55 53 22 Regiunea Sud 10 265 100373 114739 54285 17073 59690 20753 2 0 13 14 0 1 UTA Gagauzia 3 23 52130 39937 23720 2450 25835 1100 1 2 14 4 8 1 Total pe ţară 56 1289 1172783 667361 758980 44616 986350 68727 9 9 368 83 128 24

110

Anexa nr. 22

DISTRIBUTIA POPULATIEI ASIGURATE CU ACCES DURABIL LA SURSE SIGURE DE APA POTABILA, (în %)

111

Anexa nr.23 DISTRUBUŢÍA SPAŢÍALĂ A POPULAŢIEI CU ACCES LA SISTEME COLECTIVE DE CANALIZARE (în %)

112

Anexa nr.24

DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A POPULAŢIEI ASIGURATE CU COLECTAREA CENTRALIZATĂ A DEŞEURILOR MENAJERE, (în %)

113

Anexa nr.25

REGIMUL TERMIC (T°C) ÎN ÎNCĂPERILE INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN ŞCOLILE ŢĂRII (cifre abs.)

Număr de şcoli cercetate

Număr de şcoli în care s-a

măsurat t°C

Numărul de scoli în care temperatura aerului este mai joasă de 15°C

Număr încăperi instructiv-educative în şcoli, în care s-a măsurat temperatura aerului (se va cerceta nu mai puţin

de 50% din încăperi)

inclusiv din ele cu t°C aerului mai joasă de 15°C

inclusiv


Total în ele

numărul de elevi

Total în ele

numărul de elevi

Total cercetate

în ele numărul de elevi

Total săli sportive ateliere total săli

sportive ateliere

mun. Chisinau 168 80403 18 9452 0 0 67 13 2 0 0 0 mun. Bălţi 2 380 2 380 0 0 20 2 2 0 0 0 Anenii Noi 35 9532 17 5028 2 65 121 14 12 9 1 0 Basarabeasca 11 3483 11 3483 2 479 126 6 3 3 2 1 Briceni 34 8733 34 8733 7 1243 529 24 9 1 1 0 Cahul 59 14868 38 11792 5 1637 758 28 12 5 5 0 Cantemir 38 7686 27 5460 3 404 211 13 7 3 1 2 Călăraşi 14 3220 14 3220 5 492 137 14 13 2 2 0 Căuşeni 35 11376 35 11376 0 0 1099 96 87 0 0 0 Cimişlia 34 7631 20 6900 15 4700 202 20 10 154 15 8 Criuleni 14 5195 14 5195 0 0 186 11 6 0 0 0 Donduşeni 26 4536 26 4536 3 327 225 23 20 22 3 1 Drochia 41 1057 25 7031 0 0 780 19 12 0 0 0 Edineţ 43 9107 43 9107 7 970 312 34 25 18 7 11 Făleşti 52 11574 20 4130 15 2930 240 7 7 22 6 7 Floreşti 53 10294 24 5763 6 1072 179 18 9 8 5 3 Glodeni 28 7636 18 4574 2 598 175 15 14 6 1 5 Hînceşti 51 14800 43 9066 16 4824 265 24 17 25 8 12 Ialoveni 36 12470 8 3871 1 144 67 3 1 0 0 0

114

Leova 35 6561 20 3565 5 366 156 8 20 8 6 2 Nisporeni 16 3780 16 3780 4 1020 125 5 7 6 4 2 Ocniţa 30 5006 30 5006 2 326 190 12 10 18 1 6 Orhei 9 2752 9 2752 5 1051 262 8 2 15 4 0 Rezina 33 6252 33 6252 0 0 207 16 18 0 0 0 Rîşcani 40 7408 28 6249 23 638 243 23 17 55 23 16 Sîngerei 53 11751 20 5110 0 0 80 12 8 0 0 0 Soroca 60 10778 19 6409 3 280 236 16 10 30 3 2 Străşeni 39 11184 39 11184 10 1436 904 24 26 12 2 10 Şoldăneşti 31 5645 12 2283 2 236 105 6 10 2 0 2 Ştefan-Vodă 29 9257 15 4260 5 1320 110 15 11 20 2 2 Taraclia 20 4971 13 4231 2 548 132 8 8 103 2 2 Teleneşti 43 9776 29 6240 9 3093 320 19 16 37 2 2 Ungheni 61 14945 13 6891 2 1302 283 9 7 2 1 1 Comrat 21 9484 21 9484 0 0 174 21 21 0 0 0 Ciadîr-Lunga 17 7791 2 1361 0 0 0 0 0 0 0 0 Vulcăneşti 8 2660 8 2660 1 321 87 4 0 4 1 0 Total pe municipii 170 80783 20 9832 0 0 87 15 4 0 0 0 Total pe raioane 1149 273199 744 196982 162 31822 9226 575 455 590 108 97 Regiunea Nord 462 88260 289 67028 68 8384 3209 205 143 180 50 51 Regiunea Centru 382 99551 247 65762 56 13663 2982 153 135 110 24 29 Regiunea Sud 261 65833 179 51067 37 9454 2794 194 158 296 33 17 UTA Gagauzia 46 19935 31 13505 1 321 261 25 21 4 1 0 Total pe ţară 1319 353982 764 206814 162 31822 9313 590 459 590 108 97

115

Anexa nr.26 REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR DE LABORATOR A AERULUI ÎN ZONA DE MUNCĂ

LA OBIECTIVELE ECONOMIEI NAŢIONALE (cifre abs.)

Substanţe chimice (toxice) din aerul zonei de muncă, cu depăşire a CMA (la obiectivele din economia naţională)

Acizi neorganici şi organici (abs)

Solvenţi organici Metale toxice

Aerozol la sudare (CO,

CrMn, NO2, O3)Amoniac Dioxid de sulf Teritoriul

administrativ

Total probe

Număr probe >CMA

Total probe

Număr probe >CMA

Total probe

Număr probe >CMA

Total probe

Număr probe >CMA

Total probe

Număr probe >CMA

Total probe

Număr probe >CMA

mun. Chisinau 324 6 606 12 123 0 864 40 36 3 21 0 mun. Bălţi 81 0 264 25 57 18 728 57 3 0 33 0 Anenii Noi 0 0 2 0 6 0 35 0 9 0 2 0 Basarabeasca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Briceni 0 0 9 0 0 0 72 0 0 0 24 0 Cahul 0 0 0 0 21 4 0 0 0 0 6 0 Cantemir 0 0 0 0 3 0 12 0 9 0 9 3 Călăraşi 3 0 0 0 0 0 18 0 0 0 3 0 Căuşeni 5 0 2 0 0 0 0 0 2 0 0 0 Cimişlia 30 0 102 0 0 0 44 5 15 0 84 3 Criuleni 9 0 0 0 0 0 30 0 33 0 0 0 Donduşeni 0 0 0 0 12 0 48 0 36 1 24 5 Drochia 0 0 0 0 0 0 18 3 0 0 0 0 Edineţ 21 0 6 0 24 0 165 0 15 0 3 0 Făleşti 0 0 0 0 0 0 24 5 0 0 0 0 Floreşti 3 0 0 0 0 0 5 0 6 6 0 0 Glodeni 18 0 24 0 6 0 96 0 45 0 0 0 Hînceşti 5 0 132 5 6 0 18 0 12 0 24 0

116

Ialoveni 16 0 24 1 0 0 9 2 0 0 9 0 Leova 5 0 0 0 0 0 224 0 0 0 0 0 Nisporeni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ocniţa 12 0 18 0 0 0 108 0 0 0 0 0 Orhei 85 12 66 9 40 0 64 0 135 16 6 0 Rezina 0 0 0 0 0 0 36 0 0 0 0 0 Rîşcani 8 0 26 0 17 1 77 0 9 0 0 0 Sîngerei 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Soroca 30 0 120 12 3 0 177 8 72 0 0 0 Străşeni 6 0 15 0 0 0 45 16 9 0 0 0 Şoldăneşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ştefan-Vodă 0 0 0 0 0 0 0 0 18 0 0 0 Taraclia 3 0 9 0 9 0 6 0 3 0 9 0 Teleneşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ungheni 0 0 45 0 0 0 0 0 360 0 0 0 Comrat 0 0 42 7 9 2 12 1 12 0 0 0 Ciadîr-Lunga 12 0 39 0 0 0 18 0 0 0 18 0 Vulcăneşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Total pe municipii 405 6 870 37 180 18 1592 97 39 3 54 0 Total pe raioane 274 12 681 34 156 7 1361 40 800 23 221 11 Regiunea Nord 176 0 467 37 119 19 1518 73 186 7 84 5 Regiunea Centru 124 12 284 15 52 0 255 18 558 16 44 0 Regiunea Sud 43 0 113 0 33 4 286 5 47 0 108 6 UTA Gagauzia 12 0 81 7 9 2 30 1 12 0 18 0 Total pe ţară 679 18 1551 71 336 25 2953 137 839 26 275 11

117

Anexa nr.27

PONDEREA PROBELOR DE AER DIN ZONA DE MUNCĂ LA OBIECTIVELE ECONOMIEI NAŢIONALE IDENTIFICATE CU DEPĂŞIRI A CONCENTRAŢIILOR MAXIM ADMISIBILE LA SUBSTANŢELE CHIMICE (în %)

Substanţe chimice

Agr

icul

tură

(gos

podă

rii

agri

cole

,CA

P,A

GŢ

,SR

L)

Tut

unăr

it (c

ultiv

area

şi

prel

ucra

rea

post

reco

ltară

a

tutu

nulu

i)

Indu

stri

a de

pre

lucr

are

a pr

odus

elor

agr

icol

e

Fabr

icar

ea m

obile

i şi

prel

ucra

rea

lem

nulu

i

Indu

stri

a co

nstr

ucto

are

de

maş

ini,

apar

ate,

util

aje

tehn

olog

ice

etc.

Indu

stri

a uş

oară

(f-c

i de

conf

ecţii

, încălţă

min

te e

tc.)

Tra

nspo

rt a

uto,

staţ

ii de

de

serv

ire

tehn

ică

Gos

podă

ria

com

unală

Ene

rget

ica,

res

urse

en

erge

tice,

com

bust

ibil,

et

c.

Gos

podă

ria

silv

ică

Uni

tăţi

a co

oper

aţie

i co

nsum

, com

erţ

Indu

stri

a m

ater

iale

co

nstr

ucţie

, luc

rări

in

cons

trucţie

Acizi neorganici şi organici 13,4 8,7 52,2 26,9

Solvenţi organici 2,2 5,7 13,4 21,1 25,4 27,5 4,3 1,4

Metale toxice 4,1 4,1 1,7 29,8 8,3 2,7 4,1 5,0 5,8 7,4

Aerozol la sudare (CO, CrMn, NO2, O3) 1,4 45,7 22,9 2,9 1,0 17,1

Amoniac 38,5 1,3 23,8 28,3

Doxid de sulf 2,0 6,0 2,0

Aldehida formică 25,0 58,3 16,7

Pulberi 1,9 4,4 9,2 22,9 5,8 16,8 1,7 5,5 1,0 4,3 0,3 16,6

Fenol 1,0

Alte 28,6 26,8 7,1 1,7 9,8 17,0

118

Anexa nr.28 NUMĂRUL CAZURILOR DE BOALĂ PRIN UNELE MALADII ŞI STAREA DE DEZVOLTARE FIZICĂ

A ELEVILOR DIN ŞCOLILE INTERNAT (abs.)

Cazuri de boală Număr de elevi


Număr cazuri de boală (în

cazuri, abs.)

Anemii feriprive (în cazuri, abs.)

Boli a sistemului digestiv (în cazuri, abs.)

care des se îmbolnăvesc: (de 3 şi mai multe ori cu maladii ale sistemului

respirator, inclusiv acutizarea celor cronice)

cu deficit

de masă

cu exces de masă

cu reţinere în dezvoltarea

fizică

Număr mediu de elevi care au

frecventat şcoala în timpul anului de

studii

mun. Chisinau 3449 17 107 22 111 18 74 2433 mun. Bălţi 336 45 92 24 32 10 42 430 Anenii Noi 311 14 11 27 0 1 0 133 Basarabeasca Briceni Cahul 867 9 10 34 33 11 33 268 Cantemir Călăraşi Căuşeni 425 37 59 30 1 1 7 85 Cimişlia Criuleni Donduşeni Drochia 71 0 4 9 0 1 5 90 Edineţ 53 6 0 6 0 0 0 47 Făleşti 410 0 2 12 1 0 2 130 Floreşti 338 9 112 33 0 0 6 335 Glodeni Hînceşti 1227 13 39 31 15 1 105 372 Ialoveni Leova 174 2 9 21 0 0 14 399 Nisporeni 269 1 42 60 7 4 2 82

119

Ocniţa 318 2 46 57 7 1 9 116 Orhei 113 5 3 6 2 0 5 229 Rezina 342 12 14 25 6 0 5 182 Rîşcani 307 4 16 28 12 0 12 105 Sîngerei 30 1 2 5 1 0 1 361 Soroca 228 12 13 16 35 0 38 103 Străşeni 438 0 10 20 0 0 0 88 Şoldăneşti Ştefan-Vodă 108 1 1 10 1 0 3 159 Taraclia 130 0 4 5 1 0 2 105 Teleneşti 82 3 2 5 1 0 1 98 Ungheni 187 5 4 6 19 0 19 150 Comrat 34 0 15 9 22 1 27 139 Ciadîr-Lunga 551 5 23 7 10 0 10 185 Vulcăneşti Total pe municipii 3785 62 199 46 143 28 116 2863 Total pe raioane 7013 141 441 462 174 21 306 3961 Regiunea Nord 2091 79 287 190 88 12 115 1717 Regiunea Centru 1755 53 125 180 50 6 137 1334 Regiunea Sud 1704 49 83 100 36 12 59 1016 UTA Gagauzia 585 5 38 16 32 1 37 324 Total pe ţară 10798 203 640 508 317 49 422 6824 raioane, în care nu sunt şcoli internat

120

Anexa nr.29

NUMĂRUL CAZURILOR DE INTOXICAŢII ACUTE NE-PROFESIONALE DE ETIOLOGIE CHIMICĂ (cifre abs.)

Numărul cazurilor intoxicaţii acute neprofesionale Numărul cazurilor de decese ca urmare a intoxicaţiilor acute neprofesionale

inclusiv cu: inclusiv cu: Teritoriul administrativ Total

Alcool Pesticide Medicamente GazeAlte

substanţe toxice

TotalAlcool Pesticide Medicamente Gaze

Alte substanţe

toxice mun. Chisinau 692 274 13 270 50 85 11 3 0 2 0 6 mun. Bălţi 242 136 0 63 10 33 0 0 0 0 0 0 Anenii Noi 81 13 11 19 18 20 8 2 3 0 3 0 Basarabeasca 25 4 2 12 3 4 4 1 1 0 2 0 Briceni 28 6 0 13 0 9 0 0 0 0 0 0 Cahul 99 20 2 27 31 19 22 12 1 0 8 1 Cantemir 86 39 12 17 5 13 6 4 0 0 2 0 Călăraşi 65 16 4 26 0 19 2 1 0 0 0 1 Căuşeni 91 20 16 31 20 4 2 1 1 0 0 0 Cimişlia 46 22 5 6 5 8 14 10 0 0 3 1 Criuleni 78 32 10 16 12 8 14 4 1 0 7 2 Donduşeni 26 7 4 10 0 5 2 0 1 0 0 1 Drochia 124 35 0 24 30 35 16 7 0 0 9 0 Edineţ 17 9 0 0 8 0 17 9 0 0 8 0 Făleşti 107 44 4 26 6 27 3 2 0 0 0 1 Floreşti 184 109 4 32 9 30 2 0 1 0 1 0 Glodeni 52 24 0 7 4 17 8 4 0 0 4 0 Hînceşti 79 16 0 7 10 46 28 14 0 0 10 4 Ialoveni 163 27 4 80 8 44 20 8 2 0 5 5 Leova 24 8 0 8 5 3 2 0 0 0 2 0

121

Nisporeni 39 11 11 11 2 4 0 0 0 0 0 0 Ocniţa 39 9 0 30 0 0 0 0 0 0 0 0 Orhei 90 14 16 54 2 4 0 0 0 0 0 0 Rezina 132 38 3 15 5 71 9 1 0 0 5 3 Rîşcani 87 38 2 11 16 20 21 8 1 0 11 1 Sîngerei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Soroca 111 35 1 37 0 38 2 0 1 1 0 0 Străşeni 76 16 3 30 8 19 4 3 0 0 0 1 Şoldăneşti 72 24 0 34 1 13 2 0 0 1 1 0 Ştefan-Vodă 10 2 1 4 3 0 1 0 1 0 0 0 Taraclia 60 10 3 11 26 10 0 0 0 0 0 0 Teleneşti 98 5 5 10 4 74 6 1 1 0 4 0 Ungheni 80 12 1 37 4 26 0 0 0 0 0 0 Comrat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ciadîr-Lunga 87 34 0 12 13 28 4 1 0 0 2 1 Vulcăneşti 18 1 1 6 1 9 0 0 0 0 0 0 Total pe municipii 934 410 13 333 60 118 11 3 0 2 0 6 Total pe raioane 2374 700 125 663 259 627 219 93 15 2 87 22 Regiunea Nord 1017 452 15 253 83 214 71 30 4 1 33 3 Regiunea Centru 1053 224 68 339 74 348 93 34 7 1 35 16 Regiunea Sud 441 125 41 116 98 61 51 28 4 0 17 2 UTA Gagauzia 105 35 1 18 14 37 4 1 0 0 2 1 Total pe ţară 3308 1110 138 996 319 745 230 96 15 4 87 28

122

Anexa nr.30 RATA INTOXICAŢIILOR ACUTE HABITUALE ŞI A DECESELOR DIN ACESTE MOTIVE (la 100 mii populaţie)

Cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale Cazuri de decese ca urmare a intoxicaţiilor acute neprofesionale

inclusiv cu: inclusiv cu:

Teritoriul administrativ Total

Alcool Pesticide

Med

icam

ente

Gaze Alte

substanţe toxice

TotalAlcool Pesticide

Med

icam

ente

Gaze Alte

substanţe toxice

mun. Chisinau 103,9 34,9 23,7 1,9 0,4 43,0 9,5 1,9 6,1 0,5 0,3 0,8 mun. Bălţi 197,8 79,0 3,4 35,8 8,8 70,9 8,1 0,7 0,0 0,0 7,4 0,0 Anenii Noi 62,6 15,6 3,6 9,6 18,1 15,6 15,6 4,8 0,0 0,0 9,6 1,2 Basarabeasca 47,5 3,4 0,0 16,9 13,6 13,6 13,6 3,4 0,0 0,0 10,2 0,0 Briceni 98,4 7,9 0,0 80,1 9,2 1,3 18,4 7,9 0,0 0,0 9,2 1,3 Cahul 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Cantemir 386,1 175,6 19,0 82,3 11,1 98,1 12,7 11,1 1,6 0,0 0,0 0,0 Călăraşi 44,1 10,1 2,5 21,4 2,5 7,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Căuşeni 99,2 33,4 3,2 34,5 10,8 17,3 5,4 4,3 1,1 0,0 0,0 0,0 Cimişlia 86,3 36,7 1,6 35,1 9,6 3,2 35,1 24,0 0,0 0,0 9,6 1,6 Criuleni 120,9 34,3 12,4 35,7 6,9 31,6 13,7 2,7 1,4 1,4 5,5 2,7 Donduşeni 4,4 0,0 4,4 0,0 0,0 0,0 4,4 0,0 4,4 0,0 0,0 0,0 Drochia 150,5 50,5 3,3 29,7 7,7 59,3 11,0 5,5 0,0 0,0 4,4 1,1 Edineţ 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Făleşti 118,2 44,0 3,2 24,7 3,2 43,0 1,1 0,0 0,0 0,0 0,0 1,1 Floreşti 196,7 106,6 0,0 45,1 3,3 41,8 2,2 0,0 0,0 1,1 1,1 0,0 Glodeni 86,4 28,8 0,0 0,0 8,0 49,6 25,6 14,4 0,0 0,0 8,0 3,2 Hînceşti 21,9 3,2 0,0 0,0 13,8 4,9 17,0 8,9 0,0 0,0 7,3 0,8 Ialoveni 143,4 33,6 10,2 50,9 10,2 38,7 9,2 1,0 1,0 1,0 6,1 1,0 Leova 22,3 20,4 0,0 1,9 0,0 0,0 3,7 0,0 0,0 1,9 0,0 1,9

123

Nisporeni 25,3 11,9 7,4 3,0 0,0 3,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Ocniţa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Orhei 54,1 9,5 2,4 28,6 4,0 9,5 0,8 0,0 0,8 0,0 0,0 0,0 Rezina 147,2 41,5 0,0 43,4 9,4 52,8 15,1 1,9 0,0 0,0 11,3 1,9 Rîşcani 105,8 42,3 4,2 31,0 2,8 25,4 2,8 0,0 0,0 0,0 0,0 2,8 Sîngerei 49,0 10,7 2,1 22,4 5,3 8,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Soroca 145,4 47,5 10,9 39,6 4,9 42,5 1,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Străşeni 76,5 6,6 2,2 28,4 12,0 27,3 5,5 0,0 2,2 0,0 1,1 2,2 Şoldăneşti 118,7 34,2 6,8 36,5 0,0 41,1 6,8 4,6 0,0 0,0 0,0 2,3 Ştefan-Vodă 9,7 0,0 1,4 8,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Taraclia 36,0 13,5 0,0 4,5 4,5 13,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Teleneşti 95,0 21,4 0,0 4,0 6,7 62,9 8,0 1,3 0,0 0,0 6,7 0,0 Ungheni 93,9 13,7 0,0 34,1 2,6 43,5 9,4 8,5 0,0 0,0 0,0 0,9 Comrat 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Ciadîr-Lunga 104,4 30,7 1,5 30,7 9,2 32,2 4,6 3,1 0,0 0,0 0,0 1,5 Vulcăneşti 84,1 4,0 8,0 32,0 16,0 24,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total pe municipii 118,8 41,9 20,5 7,3 1,7 47,4 9,3 1,7 5,1 0,4 1,4 0,6 Total pe raioane 83,0 26,0 3,1 24,2 5,9 23,8 6,9 3,1 0,3 0,2 2,5 0,8 Regiunea Nord 110,3 40,7 2,9 28,4 4,9 33,3 5,9 2,1 0,2 0,1 2,8 0,7 Regiunea Centru 78,6 17,3 3,6 24,0 7,6 26,1 8,4 3,1 0,5 0,2 3,8 1,0 Regiunea Sud 80,8 33,7 3,1 22,1 5,3 16,6 7,5 5,0 0,4 0,2 1,7 0,4 UTA Gagauzia 55,7 13,1 1,9 17,5 6,3 16,9 1,9 1,3 0,0 0,0 0,0 0,6 Total pe ţară 92,6 30,3 7,7 19,8 4,8 30,1 7,5 2,7 1,6 0,2 2,2 0,7

124

Anexa nr.31 NUMĂRUL CAZURILOR DE ACCIDENTE RUTIERE ŞI A PERSOANELOR

TRAUMATIZATE ŞI DECEDATE (cifre abs) inclusiv în aceste accidente:

Număr de persoane traumatizate în rezultatul

accidentelor rutiere

Număr de persoane decedate în rezultatul accidentelor

rutiere


Număr, total

accidente rutiere

Total inclusiv copii 0-17 ani Total inclusiv copii 0-17 animun. Chisinau 1187 1415 235 91 6 mun. Balţi 58 60 6 14 1 Anenii Noi 197 79 24 16 2 Basarabeasca 37 17 2 6 2 Briceni 35 35 8 3 1 Cahul 86 91 30 20 4 Cantemir 38 45 4 7 0 Călăraşi 41 55 4 11 0 Căuşeni 66 83 12 12 0 Cimişlia 37 37 2 11 2 Criuleni 49 61 7 11 0 Donduşeni 21 27 2 4 0 Drochia 24 24 3 6 2 Edineţ 54 70 14 13 0 Făleşti 132 53 6 13 0 Floreşti 49 57 16 13 2 Glodeni 22 24 4 7 0 Hînceşti 72 96 38 17 2 Ialoveni 112 154 18 6 0 Leova 8 14 1 0 0 Nisporeni 22 25 3 5 0 Ocniţa 80 26 1 2 0 Orhei 294 119 30 27 3 Rezina 20 33 4 2 0 Rîşcani 41 48 8 15 0 Sîngerei 51 62 9 11 1 Soroca 37 40 8 8 0 Străşeni 73 96 3 22 2 Şoldăneşti 14 27 5 6 0 Ştefan-Vodă 50 59 6 8 1 Taraclia 17 26 5 5 2 Teleneşti 38 42 8 12 1 Ungheni 43 42 8 15 3 Comrat 44 57 7 12 1 Ciadîr-Lunga 29 25 4 6 0 Vulcăneşti 15 9 0 0 0 Total pe municipii 1245 1475 241 105 7 Total pe raioane 1948 1758 304 332 31 Regiunea Nord 604 526 85 109 7 Regiunea Centru 975 829 152 150 13 Regiunea Sud 339 372 62 69 11 UTA Gagauzia 88 91 11 18 1 Total pe ţară 3193 3233 545 437 38

125

Anexa nr.32

CARACTERISTICA ACCIDENTELOR RUTIERE ŞI A PERSOANELOR AFECTATE a.a.2008/2009

Persoane traumate / per

accident

Persoane decedate / la 100 accidente

Ponderea persoanelor traumatizate

Proporţia copiilor între

cei traumatizaţi

Ponderea persoanelor

decedate

Proporţia copiilor între

cei decdaţi

Ponderea copiilor decedaţi Area teritorială

(regiuni)

2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009

Regiunea Nord 1.1 0.9 18.3 18.0 15.9 16.3 11.2 16.2 19.5 24.9 4.3 6.4 12.9 18.4

Regiunea Centru 1.4 0.9 25.5 15.4 25.3 25.6 14.4 18.3 36.2 34.3 6.4 8.7 35.5 34.2

Regiunea Sud 1.2 1.1 26.3 20.4 10.6 11.5 14.4 16.7 17.2 15.8 6.2 15.9 16.1 28.9

UTA Gagauzia 1.2 1.0 27.4 20.5 3.9 2.8 14.3 12.1 6.8 4.1 15.6 5.6 16.1 2.6

Municipii 1.2 1.2 8.1 8.4 45.9 45.6 4.9 16.3 23.3 24.0 6.4 6.7 22.6 18.4

Teritorii rurale 1.3 0.9 23.6 17.0 54.1 54.4 13.6 17.3 76.7 76.0 6.6 9.3 77.4 81.6

Total pe ţară 1.2 1.0 16.3 13.7 100.0 100.0 9.6 16.9 100.0 100.0 6.6 8.7 100.0 100.0

126

Anexa nr.33

UNII INDICATORI PRIVIND TRAUMELE LA COPII, CONFORM LOCULUI DE MANIFESTARE (pe perioada a.a. 2004-2008)

Dinamica pe ani Tipul traumelor, conform locului de manifestare 2004 2005 2006 2007 2008

Media caz.abs. pe ani

Rata medie, la 10 mii copii

Structura tramelor (in %)

Accidente rutiere 745 1634 735 551 586 850.2 10.5 2.1

De stradă, cu excepţia accidentelor rutiere 2993 4318 2467 2156 2060 2799 34.6 6.9

Şcolare 1568 1266 1698 2065 1617 1643 20.3 4.1

Sportive 1073 1057 1068 928 840 993 12.3 2.5

Habituale 35211 29227 29593 24858 40614 31901 394.1 79.1

Altele 1731 2433 4186 1217 1233 2160 26.7 5.4

TOTAL 43321 39935 39747 31775 46950 40346 498.5 100.0

127

Literatura de referinţă:

(1) LEGE Nr. 10 din 03.02.2009 „Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii

publice” (Publicat: 03.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 67 art Nr: 183) (2) Politica Naţională de Sănătate; Hotărârea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007,.

Monitorul Oficial nr.127-130/931 din 17 august 2007 (3) Air Quality Guidelines, World Health Organization, Regional Office for Europe,

Sacond Edition, ISBN 92 890 1358 3, Copenhagen, 2000, 273 p. (4) Bahnarel I., N. Opopol, Eţco C., Pantea V. Contribuţii la edificarea conceptului de

sănătate publică, Rev., Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, 2004. Nr.4. pag. 8-9.

(5) Anuarul statistic al Republicii Moldova, Biroul Naţional de Statisticã al Republicii

Moldova, Chisinau 2009, 576 p. http://www.ms.gov.md/_files/5220-Rom.pdf (6) Date primare privind mortalitatea pe grupe de vârstă şi gen, Biroul Naţional de

Statisticã al Republicii Moldova, 2008 (7) Anuarul statistic, Biroul Naţional de Statisticã al Republicii Moldova, Chişinău ,

2006 (8) Biroul Naţional de Statisticã al Republicii Moldova, Populaţia – date preliminare la

01.01.2010 , Chsinau 2010, http://www.statistica.md (9) Gîlcă Boris „Femeile după 60 ani: specte demografice, sociale şi medicale”,

Autoreferatul tezei de doctor în medicină, Chisinau, 2006, 22 p. (10) Building the field, Alliance Health Poliicy System Research, WHO, Anual Report

2008, 48 p. (11) Children’s Health and the Environment in Europe: a Baseline Assessment,

Txt.editor by Rosemary Bohr, ISBN:978 92 890 7297 7, 125p. (12) Cheverşan A., Friptuleac G., Pantea V. „Familia şi consumul de alcool şi droguri”//

Journal of Hygiene and Public Health, vol.58 nr.4/2008, pag73-83. (13) Petrescu Cristina „Noi aspecte privind Medicina mediului ambiant şi medicina

şcolară”, Editura EUROBIT, ISBN (10) 973-620-217-8, Timişoara, 2006, 253p. (14) Colin D Mathers, Christopher JL Murray, Alan D Lopez, et.all Estimates of healthy

life expectancy for 191 countries in the year 2000: methods and results., Global

128

Programme on Evidence for Health Policy Discussion Paper No. 38 World Health Organization, -November 2001, 55p.

(15) Corvalan C., Kjellstrum T., Smith K.R., Health, Environment and Sustainable

Development: Identifying Links and Indicators to Promote Action., 1999,, Epidemiology”,10:656-660

(16) Cucu A., Lupulescu D. Revista de Igienă şi Sănătate Publică. vol.56, nr.12006,

Timişoara, 2006 (17) Don de Savigny and Taghreed Adam.”SYSTEMS THINKING for Health Systems

Strengthening”, Alliance Health Poliicy System Research, WHO, ISBN 978 92 4 156389 5, WHO.,2009, 105 p.

(18) Corcodel Diana, „Aspecte medico-sociale şi psihologice ale sănătăţii copiilor de

vîrstă preşcolară din familiile monoparentale în mediul rural”; Autoreferatul tezei de doctor în medicină, Chişinău, 2007, 25 p.

(19) Decizia 1600/2002/ce - a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie,2002

de stabilire a celui de-al Şaselea Program Comunitar de Acțiune pentru Mediu; Journal ENHIS - http://www.who.int/

(20) Environmental Health Report 2009-Extended summary// Sweden, Karolinska

Institute, Institute of Environmental Medicine, Stockholm (21) Tcaci Eudochia „Aspecte igienice ale impactului gradului de mineralizare a apei

potabile asupra stării de sănătate a populaţiei”; Autoreferatul tezei de doctor în medicină., Chişinău, 2003, 21 p.

(22) Friptuleac Gr. Meşina V. Hygienic considerations on chemical pollution of the

occupational environment of the winery factories; Materialele Conferinţei a 3-a “Chimie Ecologica – 2005” - Chişinau 20-21 mai 2005,

(23) Dahlgren Goran, Margaret Whitehead, „European strategies for tackling social

inequities in health”; Leveling up part 2, WHO Collaborating Centre for Policy on Social Determinants of Health, Copenhagen, Denmark, 2007, 137 p.

(24) Friptuleac Gr. Aspecte igienice ale calităţii apei potabile şi ale sănătăţii populaţiei.;

Timpul, Cotidian Naţional Independent – 21.11.2009, nr.211 (1188) (25) Gutţul A. Contribuţii la evaluarea statusului alimentar al copiilor din spaţiul rural al

Republicii Moldova şi posibilităţi de corijare. Teză de doctor în medicină, Chişinău, 1999.

(26) Health and Environment in Europe: Progress Assessment. //Fifth Ministerial

129

Conference on Environment and Health Parma, Italy, 10-12 March, 2010 (BD-1), 133p.

(27) Health determinants in the scope of new public health; Public Health Collaboration

in South Eastern Europe, Authors from WHO European Commission, Sofia 2005, 633p.

(28) HEAT–HEALTH ACTION PLANS / Edited by: Franziska Matthies, Graham

Bickler, Neus Cardeñosa Marín, Simon Hales, World Health Organization 2008, World Health Organization 2008, ISBN 978 92 890 7191 8, 58 p. (http://www.euro.who.int/document/e91347.pdf )

(29) Health Ricks of Persistent Organic Pollutants form Long-Range Transboundary Air

Pollution./Joint WHO/Convetion Task Force on the Health Aspects of Air Pollution/WHO Regional Office for Europe, Copenhagen, 2003, 252p.

(30) Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, „Despre aprobarea Concepţiei

organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în Republica Moldova şi Regulamentului privind monitoringul socio-igienic în Republica Moldova”, Nr.717 din 07.06.2002/ Monitorul Oficial al R.Moldova nr.75/813 din 13.06.2002

(31) IGIENA RADIAŢIILOR. (Manual), sub red. Gh. Ostrofeţ, dr.hab.med.prof.univ.,

Chisinau, 2009, 399 p. (32) IGIENA, Material. Congresului VI al igieniştilor, epidemiologilor şi

microbiologilor din Republica Moldova, redactor şef – N.Opopol, dr.hab.med. MC al ASM, prof.univ., vol.1.,Chisinau-2008, 291 p.

(33) Iziumov N. Evaluarea complexă a stării de sănătate a adolescenţilor de 15-18 ani din

Republica Moldova. Teza de doctor în medicină, Chişinău, 2009. (34) Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova; CNMS, date statistice/2004-2008 (35) Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova., CNMS, Indicatori preliminari în format

prescurtat privind sănătatea populaţiei şi activitatea instituţiilor medico-sanitare pe anii 2008-2009, Chisinau, 2010

(36) Opopol N., Bahnarel I., Pantea V. Sănătatea populaţiei – scop primar al dezvoltării

durabile; Culegere., Medicina preventivă – strategie oportună a sistemului de sănătate; ISBN 9975-9833-6-7, Chişinău, 2005,-376p.

(37) Goreaceva N., Gladchi V., Romanciuc L. “Сalitatea apelor freatice în bazinul râului

Bîc” - MD 2005, p. 495, http://tiras.vox.md/materials/95-96.pdf. (38) Oficial al Uniunii Europene 15/vol. 8; http://eur-ex.europa.eu/LexUriServ

130

(39) Opopol N., Corobov R. Heatwave in Moldova - 2007: impact on public health.

NCAR 2009 Summer,Workshop on Climate and Heath. 13-17 July 2009. NCAR Boulder, Colorado. SUA.

(40) Probleme actuale în igiena radiaţiilor, radioprotecţie şi radiobiologie; Materialele

Conferinţei Naţionale, MS al Republicii Moldova, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, red.resp. N.Opopol, dr.hab.med.,MC al AŞM, prof.univ., Chisinau 2009, 157 p.

(41) Pantea V. „Argumentarea sistemului optimal de asigurare a populaţiei rurale cu

asistenţă medicală specializată de staţionar”; Autoreferatul tezei de doctor în medicină, Chisinau, 1997, 28p.

(42) PIB-ul Republicii Moldova, 3% din cel al Romaniei/ Ziarul Financiar;

http://www.zf.ro/politica/pib-ul-republicii-moldova-3-din-cel-al-romaniei-4182108/ (43) Rezultatele studiului asupra sănătăţii populaţiei în Republica Moldova, Biroul

Naţional de Statistică al R.M., Chişinău, 2006 (44) Robine JM et al. Death toll exceeded 70000 in Europe during the summer 2003.

Comptes Rendus Biogies, 2008, 331(2):171-178. (45) Schimbările Climatice în Republica Moldova – Impactul socio-economic şi

opţiunile de politici pentru adaptare; Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2009/2010, UNDP Moldova, Chişinău 2009, 228 p.

(46) Starea de nutriţie în Republica Moldova. Analiza situaţiei şi strategiile de

intervenţie. UNICEF, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, “Ştiinţa”, 2002, 38 p.

(47) Studiu al consumului alimentar şi al aporturilor nutriţionale ale familiilor

moldoveneşti. Raport final. UNCEF Moldova. Chişinău, 1999. (48) Studiul demografic şi de sănătate, ONG Macro, Claverton, Maryland, SUA, 2005,

369p. (49) Studiul Naţional de Nutriţie a mamei şi copilului. Republica Moldova. Raport final.

Chişinău, 1996. (50) Summary for Policymakers. In: Climate change 2007: Impacts, adaptation and

vulnarability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental panel on Climate Change, Cambridge, University Press, 2007.

131

(51) Tuţă-Sas I., Şerban C., Vlaicu B. „Fruit and vegetables – their importance for

weight loss”, Journal of Hygiene and Public Health, vol.59, nr2/2009, ISSN 1221-2520, pag .95-101

(52) Popovici Vera, „Mineralizarea apei si maladiile cardiovasculare”,

http://www.sanatatea.com/art/igiena-apei/754-mineralizarea-apei-si-maladiile-cardiovasculare.html

(53) WHO datebase “Европейский доклад о состоянии безопасности дорожного

движения. За безопасные дороги и более здоровые транспортные альтернативы”, DK–2100 Copenhagen, 2009, 173 pag.

(54) Загрязнение воздуха внутри помещений и здоровье; веб-сайт ВОЗ –

http://www.who.int/mediacentre/f actsheets/fs292/ru/ (55) Опополь Н., Николенко А. Изменение климата и здоровье человека: влияние,

последствия, адаптация и предупреждение. В кн. Климат Молдовы в XXI веке. Проекции изменений, воздействий, откликов. Под ред. Р.Коробова. Кишинэу, 2004, с.254-283.

(56) World Health Statistics 2008, WHO, ISBN 978 92 4 156359 8, 110 p. (57) Zepca V., Petrescu C., Iziumov N., „The consumption of toxic substances in pupils

from vocational school in the Republic of Moldova”; Journal of Hygiene and Public Health, (România), vol.59, nr2/2009, ISSN 1221-2520, pag 65-72.

(58) Vlaicu B., Pantea V. „Aprecierea stării de sănătate la elevii din Timişoara cu

ajutorul antropometriei nutriţionale”; Journal of Hygiene and Public Health, (România), vol.58 nr.4/2008, pag. 30-39.

Date post:	01-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	elena-tirsina
View:	31 times
Download:	2 times

Important

Documents