Implementarea Metabolismului Industrial Prin Monitorizarea Atmosferei

7/29/2019 Implementarea Metabolismului Industrial Prin Monitorizarea Atmosferei

1/22

1

Tehnica constituie ansamblul procedeelor i mijloacelormateriale prin care oamenii inzestrai cu cunotine le folosesc pentrua controla, transforma i a crea lucruri sau procese, naturale sausociale, cu scopul practic de a fi utile traiului zilnic al omului.

In mod concret tehnica se exprim prin tehnologie care se

definete ca aplicarea cunotinelor tehnico-tiinifice in scopuripractice.Mai precis, tehnologia este studiul tehnicilor industriale (utilaje,

metode de fabricatie etc.) considerate in ansamblul lor sau intr-unanumit domeniu particular.

Altfel spus, cu ajutorul tehnicii, omul domin natura in scopulmodelrii vieii sale personale sau sociale, eliberrii ei de sub apsareanevoii i transformrii mediului inconjuritor potrivit interesului su.

Conform definiiei de mai sus exist mai multe ramuri aletehnicii cunoscute in prezent. Ele pot fi clasificate aa cum se arat inschema urmtoare.

1. Tehnic material:-Fizic: inginerie mecanic, electric, energetic, civil ;-Chimic: inginerie chimic, chimie industrial ;-Biochimic: biotehnologii enzimatice, farmacologie ;

-Biologic: medicin, agronomie, medicin veterinar, bioinginerie.2.Tehnic social:-Psihologie: psihiatrie pedagogic;-Psihosociologie : psihologii industriale, c omerc iale, de rzboi;-Sociologic: sociologie aplicat i politologie;-Economic: tiina managerial, ingineria resurselor umane.

3. Conceptual : Stiine informaionale.4. General: Teoria sistemelor.


2/22

2

Din acest grup, interesul pentru cursul de protecia mediului serefer doar la grupa l, cu toate c i celelalte ramuri ale tehniciiafecteaz starea mediului ambiant.

Tehnica n societatea modern.Modul in care se prezint natura in urma interveniei tehnicii si

modul cum procedeele tehnice se rsfrng asupra omului, adica felulin care munca si organizarea ei i modificarea ambianei (mediului devia) l transform pe om, constituie o linie fundamental a istorieicivilizaiei.

Rolul cheie pe care il preia tehnica in societate de la revoluiaindustrial incoace, a transformat radical viaa cotidian a omului in

lumea sa inconjurtoare, silind modul de munc i societatea s seindrepte spre noi fgae i anume le-a orientat spre producia de masi transformarea intregii viei intr-un mecanism tehnic perfect, iar aplanetei intr-o unic fabric.

n felul acesta are i a avut loc desprinderea omului de oriceridcini. El pierde continuitatea tradiiei. Spiritul se reduce la insuireade cunotine sumare i la pregtirea in vederea indeplinirii unorfuncii utile.


3/22

3

Morala nu poate fi decat o higiena speciala, care are drept scop dea purifica atmosfera imbacsita de viciile si prejudecatile uneisocietati.

Citat de Vasile Conta


4/22

4

Recentele impacte antropice asupra atmosferei, la o scar globalau atras o atenieconsiderabil pentru oameni de tiin, factorii dedecizie politici publicului larg.

Este conceputpe scar largfaptul ccreterea de diverse

substane chimice eliberate de activitile umane n atmosfer estecauza major anclzirii i distrugerea stratului de ozon.La scriregionale i locale, studii au evideniat, de asemenea,

legturi puternice ntre densitatea i caracteristicile de activitiumane, calitatea aerului, precum i diveri indicatoride sntatepublic.

De cand zonele urbane au densitatea populatie mai mare, iarpoluarea aerului este mai intensiva datorita activitatii, cum ar fitraficul de vehicule, industria, activitile comerciale i interne, atragatentia mai mult decat alte zone. Gsirea acestor relaii ntre calitateaaerului i a activitilorurbane ,aa-numita " respiratie urban ", adevenit att un subiect tiinific cati problema publicului.

Activitatea tehnologica pe glob reprezinta metabolismulindustrial global care include pe de o parte productia distrbutia debunuri si servicii, iar pe de alta parte acumularea de deseuri si poluanticu mare risc pentru biosfera.

Pentru a realiza un metabolism industrial cu efecte ecologicepositive este necesara proiectarea proceselor de productie in sensulreducerii consumului materiilor prime si a consumului de energie,reducerii cantitatii de deseuri.

Pentru cele mai obisnuite cai prin care tehnologia poate fiaplicata pt a putea reduce impactul asupra mediului mentionam:1. Utilizarea controlului computerizarii pt a obtine maximum deeficienta, maximum de utilizare a materiilor prime si minimum deproductie de poluanti;2. Utilizarea de material care pot reduce poluarea;


5/22

5

3. Aplicarea proceselor si materialelor care permit maximum dereciclare a acestora;4. Aplicarea biotehnologiilor avansate;5. Utilizarea catalizatorilor pt sinteze eficiente;6. Utilizarea laserului a tehnologiilor electrochimice pt prelucrari alesupraf spre a reduce producerea de deseuri.

Atmosfera este un strat protector care intretine viata pe pamant sio protejeaza de mediul ostil al spatiului cosmic. Este o sursa de CO2necesar fotosintezei si a oxigenului pentru respiratie.

Ca parte integranta a ciclului hidrologic, atmosfera transportamasele de apa sub forma de vapori din oceane pe pamant solid.

Absoarbe cea mai amre parte a radiatiilor electromagnetice ce

vin de la soare.Atmosfera stabilizeaza temperature pamantului prevenind

variatiile bruste si extreme ale temperaturii.Poluantii atmosferei

1.Poluarea termicaS-a constatat faptul c, concentratia cea mai mare a CO2 din

atmosfera terestr ( 296 Vpm-volume per milion) s-a nregistrat acum134 000 ani la apogeul unei perioade interglaciare, iar cea mai sczuta

acum (178 Vpm) acum 42 000 n timpul umeia dintre cele mai reciperioade glaciare.

Variatia Temperaturii in aceste perioade preistorice este legatde activitatea vulcanic.

Mecanismul nclzirii este urmtorul: atmosfera, transparenta laradiatiile vizibile este practic opac la radiatiile infrarosii (IR)reflectate de suprafata Terrei, datorit faptului c gazele din atmosfer,CO2, CH4, NOX, absorb aceste radiaii ceea ce are ca efect nclzirea

atmosferei, provocnd efectul de ser.2.Poluarea chimica

Poluarea de fond a atmosferei reprezint poluarea atmosferei nzonele ndeprtate de sursele de poluare. Aerul este poluat atunci cndconine poluani n concentraii cu efect nociv asupra organismelor vii.Principalii poluani ai atmosferei:Monoxidul de carbonIn condiii normale, CO de gseste n atmosfer n cantiti foarte mici

de max 0.2 V.p.m.Monoxidul de carbon se poate forma accidental si n anumite locuri de


6/22

6

munc: Sudura oxiacetilenic a metalelor; Arderea incomplet a conbustibililor n sobe cu randament

sczut produce poluarea indoor. Explozia gazului grizu n mine; In timpul incendiilor, prin arderea mocnit n prezena unei

cantiti insuficiente de aer.Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, mai usordect aerul deci se acumuleaz n prile superioare ale ncperilor.

Dioxidul de carbonConcentraia normal in atmosfer este 0.038% si provine n principaldin erupii vulcanice, arderea combustibililor, expiraia vietuitoerelor.Concentraia sa n troposfer se pstreaz relativ constant datoritproceselor clorofiliene si transformrii n carbonai si bicarbonai napa mrilor si oceanelor.

ApaApa provine n principal din evaporarea apelor terestre. Apa absoarbesi ea radiaiile infrarosii si contribuie la efectul de ser. Apa gazoascontribuie la formarea radiacalilor hidroxil, reacioneaz cu poluaniiproducnd aerosoli, smog si ploi acide.

HidrocarburiPrincipala surs de hidrocarburi este arderea incomplet acombustibililor lichizi sau evaporarea acestora din rezervoare. In urmacombustiei se obin alturi de gazele de ardere CO2 si H2O sihidrocarburi nesaturate.

Alcoolii si fenoliiMetanolul sau spirtul de lemn este foarte toxic; consumul su produce

orbire si moartea. Inhalarea vaporilor provoac leziuni ocularedistruge nervul optic si retina provocnd moartea. O categorieimportant de poluanti organici formeaza asa numitii Compusiorganici volatili (COV) care contribuie la formarea smoguluifotochimic. Sursa acestora sunt o serie de procese industriale cum suntindustria de lacuri si vopsele inclusiv activitatile de finisare asuprafetelor.


7/22

7

Bioxidul de sulfPrincipalele surse ale SO2 din atmosfer sunt: vulcanismul, ardereacombustibililor si industria chimic. In ultimile dou deceniiconinutul de SO2 din atmosfer a crescut foarte mult.

AmoniaculEste un gaz toxic, iritant al mucoaselor putnd produce ulceraii; deasemenea are aciune sufocant prin micsorarea capacitii sngelui dea-si restabili valoarea constant a pH-lui (7,35).

ClorulGaz sufocant provocnd edem pulmonar si blocnd gruprile NH2 dinproteine cu eliberare de HCl; a fost utilizat n timpul primului rzboimondial ca gaz de lupt.

FosgenulCOCl2 este mai periculos dect clorul pentru c atac mai rapidgruprile NH2 din proteine.

Distrugerea stratului de ozonPe linga reactia catalizata de oxizii de azot sunt si alti poluanti cuacelasi rol negativ si anume clorul format prin descompunereafotochimica a freonilor substante volatile si stabile in troposfera. Instratosfera sub actiunea radiatiilor ultraviolete se descompun si pun inlibertate atomi de clor. Reglementrile severe privind mbuntireacalitii aerului impun metode de control strict al polurii. De departecele mai eficiente metode de reinere a emisiilor poluante din gazelede esapament sunt cele catalitice, dar se pot utiliza si alte metodedintre care:

Convertorii catalitici pentru automobile (metale nobile Pd, Pt)depuse

pe suport ceramic monolitic cu structur de fagure; Pentru autovehicule cu motor Diesel, utilizarea catalizatorilor

specificisi a filtrelor pentru reinerea particulelor solide si a oxizilor de azot.

Oxidarea catalitic a compusilor organici volatili cu coninut declor;

Utilizarea unor benzine oxidate si reformate, ceea ce presupunemodificarea fluxului tehnologic de obinere a benzinei, mai ales n

instalaiile de cataliz.


8/22

8

Rul nu poate scoate pietrele din vad, dar, rbdtor, le

impinge la vale.

Valeriu Butulescu (1953)
http://www.rightwords.ro/citate/detalii-citat/13646/raul-nu-poate-scoate-pietrele-din-vad-dar-...http://www.rightwords.ro/citate/detalii-citat/13646/raul-nu-poate-scoate-pietrele-din-vad-dar-...http://www.rightwords.ro/citate/autor/valeriu-butulescu--948http://www.rightwords.ro/citate/autor/valeriu-butulescu--948http://www.rightwords.ro/citate/detalii-citat/13646/raul-nu-poate-scoate-pietrele-din-vad-dar-...http://www.rightwords.ro/citate/detalii-citat/13646/raul-nu-poate-scoate-pietrele-din-vad-dar-...


9/22

9

Apa are o foarte mare raspndire in natura sub toate cele treiforme de agregare- gazoas, lichid si solid. Volumul de apa de pePmnt este 13,7 miliarde , din care 98 % constituie mri si

oceane (70% din suprafaa planetei)Apele curgtoare se incadreaz in circuitul hidrologic al apeidupa schema:

evaporarecondensareprecipitaiicurgeriinfiltraiicolectareevaporare

Sursele de apa se intlnesc in cele cinci prti ale circuituluihidrologic:

1)Apa oceanelor;2)Nori;3)Apa solid din gheari;4)Ape de suprafa (ruri, lacuri, rezervoare);5)Ape subterane din straturile freatice.

Proprietaile apeiIn toata istoria omenirii, calitatea si cantitatea apei a fost unfactor vital pentru determinarea unei viei confortabile.Orice considerare asupra calitatii apei necesit o cunoatere a

surselor, transportului, proprietaile fizice si a compoziiei apei.Reaciile care au loc in ap, precum si speciile chimice care se

gsesc in ea influeneaz puternic mediul in care se gsete apa.-Apa este un excelent solventTransportul nutrienilor i al deeurilorfcnd posibil procesul biologic

-Cea mai mare constant dielectric a unui lichid Solubilitate nalta substanelor ionice si ionizarea in soluie


10/22

10

-Tensiune superficial maxim fa de orice alt lichid factor decontrol in fiziologie, guverneaz formarea stropilor si toatefenomenele de suprafa.-Transparena in vizibil si ultravioletul apropiat lipsa culorii, permite

luminii sa treac prin ea uurand fotosinteza la adancimi convenabilein apa-Densitatea maxima la 4Cformarea ghetii la suprafata apei.-Cea mai mare caldura de evaporare dintre toate corpurile 585 cal/g la20C determina transferul de caldura si molecule de apa intreatmosfera si masele de apa-Caldura latent de topire stabilizarea temperaturii la punctual desolidificare a apei.

Poluanii apeiOrice apa naturala- apa de ploaie, apa de suprafata, apa freatica-

contine substante dizolvate. Aceste material sunt dizolvate din rocapeste care trece apa naturala sau pot fi dizolvate din roca peste caretrece apa naturala sau pot fi dizolvate in apa naturala prin activitatea

Agricola sau industrial a omului.Multe dintre aceste substante pot avea un character toxic sau potfi daunatoare organismele vii din biosfera. In acest caz, se spune caapa este nepotabila.

Viteza de desfasurare a unui ciclu se determina cu ajutorul unuiparametru denumit timp de rezidenta, care se defineste ca raportuldintre capacitatea rezervorului de a pastra poluantul si viteza de influxal acestuia:

Timp de rezidenta=

Poluantul este reprezentat de: un element chimic , o suprafata, un

organism sau microorganism, sau chiar de un transfer de energie.Numarul de elemente poluante din apa este nelimitat: substanteminerale, organice, sintetice, radioactive, etc.

Clasificarea poluanilor apelorse poate face astfel:-substante chimice-substante organice, resturi biologice


11/22

11

-suspensii-bacterii, virusuri si alte organisme-substante radioactive.

Cea mai autorizata clasificare, care a obtinut sufragiile

specialistilor, este cea care enumara urmatoarele categorii:1.Poluarea bacteriana, virotica si parazitara care a crescut de-a lungul

raurilor si tarmurilor in legatura cu amploarea centrelor populate.2.Popularea chimica datorata multitudinii de substante chimice

rezultate din procesele tehnologice industriale;3.Poluarea fizica caracterizata prin cresterea temperaturii si

dezechilibre biologice4.Poluarea radioactive datorata industriei atomice si altor utilizari de

substante radioactive.

Sursele de poluare a apelorSunt organizate si difuze, au character continuu sau discontinuu.Cele mai importante din punct de vedere cantitativ sunt sursele

organizate care, dupa caracteristici, se pot imparti in doua categorii:

1.Apele menajere si orasanesti. Sunt apele reziduale evacuate dincentrele populate prin sisteme de canalizare, cu un ritm de producercorespunzator activitatii colectivitatii respective. Au continut bogat demicroorganism.2.Apele reziduale industrial. Provin direct din procesele tehnologice,

unde apa este utilizata cel mai frecvent ca agent de transport alreziduurilor.

Tratamentul chimic al apeiDupa natura apei si dupa modul ei de utilizare se disting trei

tipuri de tratament fizico-chimic:1.Tratamentul apei municipale potabile si de uz menajer2.Tratametul apei industrial cu utilizari specifice3.Tratamentul apei uzute.


12/22

12

Tratamentul apelor municipalApa folosita in zonele urbane provine in mod essential din rauri

sau lacuri. Aceasta apa de suprafata bruta are nevoie de o serie detratamente prealabile utilizarii, tratamente ce depend in mod esentialde destinatia de utilizare a apei.

Etapele de tratare sunt urmatoarele:-Precipitare-Coagulareaflocularea cu sulfat de aluminiu si polielectroliti-Limpezirea-Filtrarea finala

-Apa potabila

Tratamentele de baza ale apei municipalDatorita duritatii sale, sau din motive tehnologice si economice

sau din cauza corosivitatii si prezentei florei si faunei, in toate tariledezvoltate apele municipal sunt supuse unui tratament de bazasuplimentar tratamentului prealabil mentionat mai sus.

Pentru eliminarea depunerilor minerale de carbonat se aplicatratamente de decarbonatare dupa cum urmeaza:

a)Decarbonatare cu hidroxil de calciu, care in general, se utilizeazapentru tratarea apelor potabile si apelor din circuite industriale ce auduritate temporara ridicata.

In practica precipitarea si clarificarea se fac fie:-Prin operatia de decarbonatare catalitica;-Prin operatia de decarbonatare-floculare.

b)Decarbonatarea pe rasini schimbatoare de ioni este aplicata pentruapa de incalzire- rasina este regenerate cu o solutie de acid sulfuric sauclorhidric. Apa tratata are o duritate temporara nula.

Conditionarea apeiReprezinta tratamentul final care se aplica apei pentru a proteja

instalatiile si retelele de termoficare contra depunerilor minerale,contra coroziunii, precum si contra depunerilor biologice.


13/22

13

Conditionarea apei de incalzire are la baza protectia contradepunerii de tartru si reducerea coroziunii.

Protectia contra tartrului are in vedere ca toata duritatea adusade apa de alimentare trebuie sa fie transformata intr-o forma netartanta

sau trebuie sa contina un exces de reactivi pentru a precipita ocantitate suplimentara de duritate care ar putea sa apara accidental.

Pentru a evita depunerea de tartru se folosesc pentru conditionarefosfati (mono- sau polifosfati) se mai folosesc chelanti sausechestranti de tip saruri.

a)Dedurizarea cu fosfat de sodiu. Fosfatii reactioneaza cu toticonstituentii duritatii apei formand fosfati de solubilitate practic nula.b)Tratament de indulcire- se aplica pentru eliminarea duritatii apei

potabile sau industriale cand aceasta depune straturi groase de tartru.c)Tratament de baza contra coroziunii. Eliminarea oxigenului se

aplica pentru ape destinate alimentarii sistemelor de incalzire sau insistemele energetice.

Indepartarea solidelorSe face prin sedimentare in bazine si filtrari diverse. Indepartareasolidelor coloide necesita coagulare. Coagularea este urmata de

filtrare.

Tratarea apelor industrialeApa este folosita pe scara larga in industrie deoarece reprezinta

material prima fundamental pentru orice activitate industrial.

Principiile fundamentale care stau la baza utilizarii apeiindustrial sunt:

1.Evaluarea cu precizie a cantitatii si calitatii apei folosite inprocese;

2.Utilizarea secventiala a apei;3.Reciclarea apei in intreg sistemul industrial;4.Respectarea standardelor de efuent.


14/22

14

Pentru a obtine o apa industrial cu calitati corespunzatoarenecesitatilor specific, sunt folosite de obicei doua tipuri de tratamentechimice si anume:

1.Tratamentul extern care este identic cu cel folosit in cazul apelor

municipale;2.Tratamentul intern prin care se realizeaza o tratare speciala in

vederea obtinerii unei ape cu proprietati speciale de utilizare.

Producerea apei ultrapureApa de inalta puritate, necesara diverselor procese tehnologice,

necesita in prealabil un pretratament al apei brute municipal. Sefolosesc urmatoarele tehnologii:a)Procese de filtrare prin paturi de filtrare din nisip;

b)Filtrele cu carbon activat sunt folosite pentru a indeparta o gamalarga de cotaminanti ai apei brute. Depinzand de naturacontaminantilor se foloseste o gama larga de sorturi de carbon active,obtinut din coji de nuca de cocos, turba sau carbine de lemn, etc.

c)Se pot folosi pentru pretratamentul apei brute si alte metode care

pot indeparta din apa bruta particule in suspensie, coloizi sausubstante dizolvate, sau pot schimba natura chimica a contaminatilor.Sistemul de pretratament este determinat de natura si calitatea apeibrute disponibile ,precum si de procesul particular folosit pentruobtinerea apei de inalta puritate.

Deionizarea cu rasini schimbatoare de ioniDeionizarea este principala tehnica schimbatoare de ioni

industrial folosita pentru obtinerea apei demineralizate.In acest process de deionizare rasinile schimbatoare de ioni de

tip cationic elibereaza ionii de hidrogen in schimbul cationilor pe careii retine, iar rasinile anionice elibereaza ionii hidroxil pentru a retineanionii. Ionii se combina pentru a forma apa, iar cationii si anionii saridizolvate sunt retinute de rasina schimbatoare de ioni.


15/22

15

Tehnologiile cu membranaAu characteristic faptul ca elementul principal folosit la

purificarea apei este o membrane semipermeabila care permitesepararea moleculelor de apa de orice alta impuritate dizolvata sau insuspensie. Principalele tehnologii care folosesc membrane sunt:osmoza inversa, dializa si electodializa, ultrafiltrarea si microfiltrarea.

Osmoza inversaApa ce se purifica este pompata sub presiune printr-un modul ce

contine membrana semipermeabila. Mecanismul osmozei inverseconsta in procesul de adsorbtie a moleculelor de apa la suprafatamembrane care este un film cu porozitate riguros controlata.

Osmoza inversa este una dintre metodele cele mai eficiente depurificare avansata a apei, datorita performantelor deosebite alemembranelor de diferite generatii celulozice, fibre asimetrice simembrane compozite.

ElectrodializaCampul electric este aplicat intre un catod si un anod asezati la

extremitatile celulelor de electrodializa; ca urmare a aplicarii acestuicampelectric sub forma unei tensiuni electrice, intre catod si anod vatrece un current continuu care consta din fluxul de ioni pozitivi care sevor deplasa spre catod si fluxul de ioni negative care se vor deplasa

spre anod.Cantitatea de sare indepartata din apa va depinde de viteza decurgere prin spatiile dintre membrane, numarul de spatii folosite si demarimea curentului ce trece intre anodul si catodul sistemului filtrupresa.


16/22

16

Ultrafiltrarea.Este un procedeu cu membrane care functioneaza la presiune

scazuta si este folosit pentru indepartarea impuritatilor sub forma de:particule, bacterii si coloizi.

MicrofiltrareaMicrofiltrele sunt in mod essential site ultrafine capabile sa

retina impuritatile sub forma de particule cu diametrul mai mare decatmicroporii membrane.

Tratamentul apelor uzatePentru purificarea apelor uzate este necesara o caracterizare

complete cu privire la continutul impuritatilor prezente de naturaanorganica, organica si biologica.

Tratament primarProcedeele chimice sunt incluse in asa numitul tratament primar

al apelor uzate. Tot in cazul tratamentului primar de precipitare pot fifolosite si reactiile de precipitare sau reactiile de electrodepunere.

Reactii de precipitare se folosesc in mod special pentrueliminarea cationilor din apa uzata.

Reactii de electrodepunere - indepartarea produsilor are loc prinfiltrare sau sedimentare

Tratamentul secundar al apelor uzateConsta in utilizarea microorganismelor care distrug poluantii

organici prin procese de fermentatie enzimatica.Tratamentul secundar se desfasoara in doua etape:

In prima etapa apa uzata este trecuta peste filtre de picurare.Etapa a doua de desfasurare a tratamentului secundar privind

biodegradarea apelor uzate este asa numitul tratament cu namolactivat.


17/22

17

Ferm eolian de 40 MW n larg


18/22

18

Este energia vntului, o form deenergie regenerabil. Lanceput energia vntului era transformat n energie mecanic. Ea afost folosit de la nceputurile umanitii ca mijloc de propulsie pe appentru diverseambarcaiuniiar ceva mai trziu ca energie pentrumorile de vnt. Morile de vnt au fost folosite ncepnd cu sec al 7-lea.Hr deperipentru mcinarea grunelor. Morile de vnt europene,

construite ncepnd cu sec al 12-lea n Anglia i Frana, au fostfolosite att pentru mcinarea de boabe ct i pentru tierea butenilor,mrunireatutunului, confecionareahrtiei, presarea seminelor deinpentru ulei i mcinarea de piatr pentruvopselele de pictat. Ele auevoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul1988), devenind n acelai timp i loc de depozitare a materialelorprelucrate. Morile de vnt americane pentru ferme erau ideale pentrupomparea de ap de la mare adncime.Turbinele eoliene moderne

transform energia vntului n energie electricproducnd ntre 50-60KW (diametre de elice ncepnd cu 1m)-2-3MW putere (diametre de60-100m), cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Putereavntului este folosit i n activiti recreative precum windsurfing-ul.La sfritul anului 2010, capacitatea mondial a generatoarelor eolieneera de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430Terawaior/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie.Industria vntului implic o circulaie a mrfurilor de 40 miliarde euro

i lucreaz n ea 670 000 persoane n ntreaga lume.rile cu cea mai mare capacitate instalat n ferme eoliene suntChina, Statele Unite, Germania iSpania. La nceputul anului 2011,ponderea energiei eoliene, n totalul consumului intern era de 24% nDanemarca, 14% n Spania iPortugalia, circa 10% n Irlanda iGermania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% n Romnia lanceputul anului 2012. La aceeai dat n Romnia existau peste o miede turbine eoliene, jumtate dintre ele fiind nDobrogea.

Vnturile se formeaz deorecesoarele nu nclzete Pmntuluniform, fapt care creeaz micri de aer. Energia cineticdin vnt
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_mecanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_mecanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ambarca%C8%9Biunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ambarca%C8%9Biunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ambarca%C8%9Biunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moar%C4%83_de_v%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Per%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Per%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Per%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uleihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vopseahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vopseahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vopseahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uleihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Per%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moar%C4%83_de_v%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ambarca%C8%9Biunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_mecanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energia


19/22

19

poate fi folosit pentru a roti niteturbine, care sunt capabile de agenera electricitate.

Turbinele eoliene pot fi mprite arbitrar n trei clase: mici,medii i mari. Turbinele eoliene mici sunt capabile de generarea a 50-

60 KW putere i folosesc rotoare cu diametru ntre 1-15 m. Sefolosesc n principal n zone ndeprtate, unde exist un necesar deenergie electric dar sursele tradiionale de electricitate sunt scumpesau nesigure.Unele mici turbine sunt aa compacte nct pot fi craten locaii ndeprtate pe spatelecalului.

Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiunemedie. Acestea folosesc rotoare care au diametre ntre 15-60 m i au ocapacitate ntre 50-1500 KW. Cele mai multe turbine comerciale

genereaz o capacitate ntre 500KW-1500KW.Turbinele eoliene mari au rotoare care msoar diametre ntre

60-100 m i sunt capabile de a genera 2-3 MW putere. S-a dovedit npractic c aceste turbine mastodont sunt maipuin economice i maipuin sigure n raport cu cele de dimensiune medie. Turbinele eolienemari produc pn la 1,8 MW i pot avea o palet de peste 40 m, elefiind plasate pe turnuri de 80 m.

Unele turbinepot produce 5 MW, dei aceasta necesit o vitez a

vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe or. Puinezone pe pmnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternicese pot gsi la altitudini mai mari i n zone oceanice.

Energia eolian este o energie curat i regenerabil dar esteintermitent, avnd variaii n timpul zilei i al anotimpului, i chiar dela un an la altul. Turbinele eoliene opereaz cam cam 60% din an nregiunile mcu vnt. Prin comparaie, uzinele de crbune opereaz lacirca 75-85% din ntreaga capacitate.

Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp, acestprocent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.

n cazurile n care turbinele eoliene sunt conectate la mari reelede electricitate, caracterul intermitent al energiei eoliene nu afecteazconsumatorii. Zilele fr vnt sunt compensate prin alte surse deenergie cum ar fi uzinele de crbune sau uzinele hidroelectrice caresunt conectate la reea.

Oamenii care locuiesc n locuri ndeprtate i care folosesc

electricitatea de la turbinele eoliene utilizeaz adesea baterii sau
http://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Calhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83


20/22

20

generatoare de rezerv pentru asigurarea energiei n timpulperioadelor fr suficient vnt.

Cele mai multe turbine eoliene comerciale sunt offline (pentruntreinere sau reparaii) mai puin de 3% din timp, fiind, aadar, la fel

de sigure ca i uzinele convenionale de energie.Turbinele eoliene au reputaia de a fi longevive. Multe turbine

produc energie de la nceputul anilor 80. Multe mori de vnt de fermamericane sunt folosite de generaii ntregi. Unele mori de vnttradiionale europene ating venerabila vrst de 300 de ani.

REPERE CRONOLOGICE

Morile de vnt persaneMorile de vnt persane aveau palete fcute din mnunchiuri de

trestie, care se nvrteau n jurul unei axe verticale i erau folosite lamcinarea grunelor. Ele au nceput s fie folosite de peri din secolulal VII-lea .Hr.

Morile de vnt medievale europenePrimele mori de vnt din Europa au fost construite n sec al 12-lea

n nordulFraneii n sudulAngliei, ele s-au rspndit apoi nBelgia,Germania iDanemarca. n Olanda ele au fost folosite pentru a drena(asana) zonele mltinoase pentru a le face locuibile de ctreJanLeegwateri inginerii danezi care i-au urmat.

Morile de vnt europene erau folosite att la mcinarea grunelorct i la tierea butenilor, mrunireatutunului, confecionareahrtiei,presareaseminelorde inpentru ulei i mcinarea de piatr pentruvopselele de pictat.

Europenii au dezvoltat mori de vnt cu rotoare care se nvrteau njurul unor axe orizontale, spre deosebire de peri care mergeau peprincipiul unor axe verticale.

Morile de vnt europene tipice aveau patru palete, unele aveaucinci i ocazional mai existau i cu ase. Treptat multe din aceste mori
http://ro.wikipedia.org/wiki/Trestiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Trestiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anglieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anglieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jan_Leegwater&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jan_Leegwater&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jan_Leegwater&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C3%A2n%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C3%A2n%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C3%A2n%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Inhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uleihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vopseahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rotorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rotorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vopseahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uleihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C3%A2n%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jan_Leegwater&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jan_Leegwater&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anglieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Trestie


21/22

21

de vnt europene au ajuns s aib dou sau trei nivele interioare undebunurile (grunele, vopseaua, tutunul) puteau fi stocate.

La nceput morile de vnt europene erau capabile de a produce 25-30 kW de putere mecanic dar la momentul de vrf al evoluiei lor,

sfritul sec al 19-lea, ele au ajuns s produc aproximativ 1500 MW.Acest nivel nu a fost depit pn n 1998.

Morile de vnt americane pentru fermeMorile de vnt americane pentru ferme se foloseau pentru

pomparea de ap de la mare adncime, fiind folosite n agriculturaamerican n vestul Statelor Unite.

Eficiena rotorului s-a dublat graie mbuntirilor paletelor- acumdin metal- realizate de inginerul american Thomas Perry

, la sfritulanilor 1800. Omul de afaceri american La Verne Noyes a construit ceamai de succes moar de vnt pentru ferme, Aermotorul, graie unorpalete de metal foarte speciale. Aceasta s-a dovedit aa eficient ncta revoluionat morile de vnt pentru ferme i se folosete i n zilelenoastre.

Morile de vnt americane au rmas memorabile prin sigurana ieficiena lor n capacitatea de a pompa ap de la mare adncime.Totui ele produc aproximativ o zecime din puterea uneiturbineeoliene echivalente ca mrime. Astfel ele nu sunt potrivite pentrugenerarea de electricitate.

Morile de vnt pentru ferme au fost n vog n prima parte a sec. al20-lea. Mai mult de 1 milion de asemenea mori sunt nc n funciunen lume.

ntre 1850- 1970 au fost construite peste 6 milioane n StateleUnite.

Turbinele eoliene moderneDorina de electrificare a gospodriilor de-a lungul Great Plains din

anii 30 a impulsionat dezvoltarea de turbine eoliene battery-charging.Aa-numitele windchargers au premers turbinelor eoliene cu cu 2 sautrei palete actuale, folosite pentru furnizarea de electricitate pentrureedinele ndeprtate i pentru a asigura electricitate satelor din rilen curs de dezvoltare.

Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentrupreocuprile de valorificare a energie eoliene ca o surs verde,
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Perry&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Perry&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=La_Verne_Noyes&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=La_Verne_Noyes&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Perry&action=edit&redlink=1


22/22

22

alternativ de electricitate. Turbinele de vnt uzuale modernegenereaz ntre 250-300KW putere, aproape de 10 ori mai mult caturbinele tradiionale europene de aceeai mrime.

Turbine MaglevTurbinele Maglev folosesc o tehnologie inventat de savantul

Nicholas Tesla i perfecionat de cercettorii americani, presupunndutilizareamagneilorpermaneni pentru rotirea paleilor morii de vnt.Americanii au precizat c, n principiu, este vorba de un sistem similarfuncionrii celebrelor trenuri Maglev care merg pe pern magnetic.Este o tehnologie unic n lume care are foarte multe avantaje iaproape niciun dezavantaj. Eficiena este de 95%, centrala produce de

la o vitez a vntului de 1,5 m/s pn la viteze foarte mari de 40 m/s,iar noi garantm o cantitate constant de energie produs lunar. Plus ogaranie de 25 de ani pe instalaie n care vom repara orice problemar putea s apar, a declarat Milorad Savkovik, reprezentantul pentruBalcani al companiei americane Strong Sales. Un MW instalat alturbinelor Maglev va costa aproximativ la fel ca un MW al uneieoliene clasice1,7 milioane de euro. Un prototip de 5 MWfuncioneaz n statulNew York. Mai exist ns i o central de 100de MW fcut pentruPentagon, dar Armata American pstreazsecretul asupra rezultatelor ei. Potrivit estimrilor fcute deAutoritatea pentru Energie din SUA, n urmtorii 10 ani o cincime dinenergia Americii va fi produs n centrale Maglev. Principiul dupcare se ghideaz centrala este levitaia magneticcare face ca paleiiagregatului eolian s pluteasc n aer, fr rulmeni. Turbinelefuncioneaz datoritfluxului magnetic permanent. Aceti magneipermaneni sunt compui dintr-un metal rar denumit "neodimium",care nu-i pierde energia prin frecare, fiind utilizat pentru rezonanamagnetic i de ctre NASA n anumite zboruri spaiale n spaiu.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikola_Teslahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_Yorkhttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_Yorkhttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_Yorkhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pentagonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pentagonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Levita%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Levita%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rulmenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rulmenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rulmenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Levita%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pentagonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_Yorkhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nikola_Tesla

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	niculescu-andreea
View:	228 times
Download:	0 times

Implementarea Metabolismului Industrial Prin Monitorizarea Atmosferei

Documents