Date post: | 05-Feb-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | trinhduong |
View: | 217 times |
Download: | 0 times |
IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE
MODUL V.
Pag
ina 2
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
CERTIFICĂRI
Ghidul pentru Implementare si monitorizare este un produs al proiectului Management Europa urbană-25. Proiectul a fost
parţial finanţat de Comisia Europeană, DG Mediu. Proiectul a fost coordonat de Uniunea Oraşelor Baltice (UBC) şi
Secretariatul pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă şi face parte din Agenda 21 UBC, Program de Acţiune 2004-2009 - Foaia
de parcurs pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor baltice. Grupul de coordonare al proiectului a constat din administraţiile
locale pentru durabilitate (ICLEI), UNEP / Grid-Arendal, Stiftung Bodensee şi Universitatea de Vest din Anglia.
Publicaţia reflectă opiniile autorului şi nu poate fi considerată ca reflectând poziţia Comisiei Europene.
Grupul editorial: AnnikaClaesson, LindaTalve,Kasia Bogucka,ChristinaGarzillo,Marion Hammerl,Claudia
Heberlein,Daniela Paas,AndreaPhilipp şiHolgerRobrecht.
© Comisia pentru Mediu aUniunii OraşelorBaltice (EnvCom). Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu
poate fi reprodusă sau copiată în scop comercial, sub nicio formă sau în nicio situaţie, fără permisiunea în scris a UBC
EnvCom, acţionând şi în interesul partenerilor proiectului MUE-25.
Illustraţii©Comisia pentru Mediu aUniunii OraşelorBaltice (EnvCom)
Copiile tipărite pot fi comandate la www.localmanagement.eu
Editorial board: Annika Claesson and Linda Talve with the support of Cristina
Garzillo, Marion Hammerl, Claudia Heberlein, Daniela Paas, Andrea Philipp and
Holger Robrecht
Illustrations: © Pauliina Borgelin, layout: Sari Bowie
Fundatia de perfectionare profesionala in administratia publica Sibiu -Romania Lucrarea a fost realizata in cadrul parteneriatului European - CHAMP cu Hub Sibiu, Romania, traducerea, adaptarea si completarea in limba romana a fost realizata de autorii cercetator stiintific gr I dr. Mihai Baltador, masterand Ciobanu Oana Iulia, dr. Tatu Angela si drd. Radu Baltador
Web site: https://sites.google.com/site/perfectproff/ e-mail: [email protected] Sibiu B-dul Victoriei nr.2-4 Romania tel: 004(0)746665891 tel: 004(0)722958131
Illustraţii © Comisia pentru Mediu aUniunii OraşelorBaltice (EnvCom)
Pag
ina 3
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
CUPRINS
1. INTRODUCERE_____________________________________4
2. EFICIENȚA PLANULUI DE ACȚIUNE_________________5
3. MONITORIZARE___________________________________6
4. COLECTAREA DATELOR___________________________8
5. „CONSTRANGERI – SITUAȚIE EXISTENTĂ –
IMPACT – RĂSPUNS”_________________________________9
6. COLECTAREA SISTEMATICĂ A DATELOR__________10
7. MĂSURI CORECTIVE______________________________ 11
8. COMUNICARE ȘI PARTICIPARE____________________12
9. LISTA DE VERIFICARE_____________________________13
10. SURSE/BIBLIOGRAFIE____________________________18
11. ANEXE __________________________________________19
Pag
ina 4
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
1. INTRODUCERE
Odată cu monitorizarea implementarii realizarea obiectivelor „strategiei de dezvoltare
sustenabila” si monitorizarea implementarii planului anual de actiune, ciclul de management
ajunge la esenta sa: toate precedentele evaluari si planificări au ca obiectiv general
îmbunătățirea modului în care comunitatea functionează in cadrul conceptului de dezvoltare
sustenabilă. Monitorizarea implementarii este o sarcină solicitantă în ceea ce privește
organizarea și coordonarea tuturor acțiunilor paralele care vor avea loc. O condiție esențială
este o comunicare solidă și o abordare prealabila a implicării și configurarii organizationale.
Cooperarea cu/și între diverși actori economico-sociali implicați, asigură ca diferiții
participanți sa înțeleaga procesul de implementare-monitorizare. Prin urmare, monitorizarea
implementarii se bazează pe „fundația”, care constituie o combinație intre planul de acțiune,
si configurarea organizaționala. Dar mai presus de toate presupun comunicare și implicare.
Abordarea planului anual de acțiune de către Consiliul Local poate fi un factor de succes, de
stabilire,prioritizare si legitimare a acțiunilor.
În paralel, și în scopul de a fi capabil să măsoare și să raporteze rezultatele,
monitorizarea implementarii strategiei de dezvoltare și a planului anual de acțiune trebuie să
fie urmarita în mod corespunzător si raportata periodic decidentilor. Astfel se poate vedea
dacă acțiunile sunt implementate cu rezultate bune. Altfel, aceasta nu ar putea permite luarea
măsurilor de corectie la timp si in momentul in care implementarea este în desfășurare.
Pentru a putea să se implice în monitorizre, acțiunile trebuie să fie evaluate si sa se bazeze pe
obiective cuantificabile, prin indicatorii care sunt definiți în strategia de dezvoltare si preluati
in planul anual de actiune.
Pag
ina 5
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
2. EFICIENȚA PLANULUI ANUAL DE ACȚIUNE
Un pas important în vederea îmbunătățirii performanței de sustenabilitate reprezintă
aprobarea „strategiei de dezvoltare sustenabila” și a planului anual de acțiune,de către
Consiliul Local. Planul anual de acțiune constituie baza pentru monitorizarea implementarii
strategiei de dezvoltare, dar trebuie analizat in permanenta. Pe baza obiectivelor generale,
obiectivelor,strategiilor si tacticilor desprinse din strategia de dezvoltare se vor concretiza
măsurile si proiectele care urmează să fie realizate de către serviciile competente și
subiecți/părți interesate/implicate in anul respectiv. În scopul de a servi ca bază sigură pentru
munca de zi cu zi, asigurați-vă că planul anual de acțiune răspunde la următoarele cerințe:
- Ce este de făcut? (titlu, descriere scurtă a măsurii)
- Cine este responsabil? (persoană, departament sau subiecții/părțile interesate, detalii
de contact)
- Cine ar trebui să sprijine implementarea și cum? (persoană, departament, detalii de
contact)
- In cat timp măsurile ar trebui să fie realizate? (calendar, data de realizare)
- Care personal și ce resurse financiare sunt alocate? (personal, buget)
- Informarea publicului este necesară? (Care informații? Pentru cine? Prin ce
instrumente? Când? Cât de des?)
- Sunt proceduri de achiziție publice ecologice în vigoare, în cazul unui apel de oferte
sau achiziționarea de către administrația publică locală? (da / nu / în curs de
dezvoltare)
Pentru majoritatea măsurilor, implicarea părților/subiecților interesați va fi necesară
pentru realizarea acestora. Acest lucru necesită acorduri substanțiale și formale cu părțile
interesate. Descrieți măsurile luate de către părțile/subiecții interesați, în același mod ca și
acțiunile elaborate de departamentele municipale.
Măsurile concrete ar putea include, de asemenea, formarea continua a personalului în
domenii specifice si/sau reglementari noi. Mai multe informații cu privire la formarea
personalului – de exemplu, responsabilitățile pentru instruire și o analiză a nevoilor de
formare – este mentionata în secțiunea „Structura organizațională”.
Sefii departamentului/structurii organizatorice și părțile/subiecții interesati implicati
sunt responsabili pentru implementare-monitorizarea măsurilor cuprinse in planul anual de
actiune. Coordonatorul este responsabil pentru documentarea cu informatii privind
sustenabilitatea măsurilor ce urmeaza a se realiza și sustinerea lor pentru cuprinderea acestora
in planul anual de acțiune propus.
Departamentul de resort pe baza documentatiilor, completează planul anual de acțiune
propus și îl pune la dispoziție tuturor actoriilor implicați. Pe acesta bază se planifica si
Pag
ina 6
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
activitatea de monitorizare care se realizeaza in paralel cu procesul de implementare.
Monitorizarea activitățiilor se realizeaza prin intermediul coordonatorului fiecariu proiect in
parte și a persoanelor responsabile.
3. MONITORIZAREA
Bunele practici de management includ monitorizarea permanenta atât a obiectivelor pe
termen lung cât și a obiectivelor pe termen scurt. Un proces eficient de monitorizare, în curs
de desfășurare,furnizează informații sistematice pentru consolidarea implementării
proiectului.
Procesul de monitorizare oferă oportunitatea de a:
a) compara eforturile de implementare a obictivelor inițiale cu obiectivele planificate.
b) stabilește dacă progresele sunt suficiente pentru atingerea rezultatelor preconizate.
c) determina dacă intervalul de timp este respectat.
Monitorizarea nu este un „eveniment” care apare la sfârșitul unui ciclu de
management, ci mai degrabă este un proces continuu care ajută factorii de decizie să înțeleagă
mai bine eficiența acțiuniilor sau a sistemului. O monitorizare eficientă și o evaluare a
programului necesită colectarea și analizarea datelor importante în mod permanent pe tot
parcursul ciclului de management al implementarii proiectului. Acest proces implică adesea
colectarea datelor de referință privind condițiile existente, raportarea privind progresele
înregistrate în îmbunătățirea mediului / sustenabilității, stabilind conexiuni între acțiunile și
rezultatele preconizate, precum și efectuarea modificărilor pe tot parcursul implementarii
proiectului.
O monitorizare eficientă și un sistem de management al datelor, înregistrează
performanța tuturor instituțiilor in procesul de implementare, oferind posibilitatea
responsabililor de a decide corectiile necesare. Aceasta prevede un sistem de atentionare
pentru toate părțile responsabile indicand cât de bine sunt realizate obiectivele și țintele
prestabilite în S.I.M. Responsabilitatea în aplicarea corespunzătoare a sistemului de
management constă, ca persoanele responsabile / organizații / autoritățile implicate pentru
această activitate să respecte obligațiile de raportare așa cum au fost menționate în modulul
„Structura organizatorica”.
Monitorizarea implementarii arată cât de important este să lucrezi cu indicatori și
obiective SMART încă de la începutul implementării sistemului/proiectului. Utilizarea de
indicatori și date măsurabile trebuie să înceapă din momentul efectuarii analizei de bază.
Datele cheie bazate pe indicatori trebuie indexate, de asemenea, pentru a analiza și a
recunoaște indicatorii lipsă, cu ocazia procesului de revizuire a analizei situatiei existente.
Pag
ina 7
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
În următoarea etapă a sistemului, aceste date și indicatori sunt folosite pentru a
formula obiectivele SMART în cadrul strategiei de dezvoltare sustenabila și ca urmare va
forma baza pentru planul anual de acțiune și, prin urmare, constituie baza procesele de
punere în aplicare a masurilor stabilite. În cele din urmă, implementarea poate fi controlată și
monitorizată în continuare, referindu-se la indicatorii clar definiți, și de asemenea, la
obiectivele SMART. O monitorizare eficientă depinde de asemenea de o recunoaștere a
sistemului de referință și de indicatorii selectați.
Este important de a arunca o privire asupra situației actuale de monitorizare pentru a
adapta sistemul de monitorizare cât de mult posibil pentru structurile locale și pentru a evita
suprapunerea eforturilor. Mai mult, legislaţia de bază europeana necesită o monitorizare (de
exemplu, Evaluarea Strategică a Mediului, Directiva Aerului Curat, etc.). Foarte des,
activitățile de monitorizare sunt foarte dispersate și nu sunt corelate între ele. Ar fi, totuși,
foarte util dacă organizatiile ar putea utiliza datele colectate dintr-o altă entitate. Ca un
exemplu, rezultatele de monitorizare ale departamentului de control al traficului ar putea oferi
perspective utile în ceea ce privește departamentul de sănătate. S.I.M .oferă o platformă
pentru a conecta diverse surse de date.
O monitorizare eficientă și un sistem de raportare ideal includ următoarele elemente:
1. Obiective clar articulate și un set de indicatori de măsurare a performanței;
2. Un program și un set de orientări pentru toate părțile responsabile, pentru a se
informa și raporta reciproc;
3. O oportunitate pentru părțile responsabile și părțile interesate de a se întâlni periodic
pentru a coordona acțiunile și pentru a-și revizui reciproc performanțele
4. O legătură între rapoartele de evaluare și reglementările relevante a ciclurilor de
planificare ale instituției, cum ar fi planificarea bugetului anual și a fonduri disponibile,
astfel ca instituția să poată ajusta planurile sale bazate pe acțiunile întreprinse de către
alte sectoare.
Pag
ina 8
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
4. COLECTAREA DATELOR
În pregătirea de configurare a monitorizării, este bine să verificați următoarele
întrebări:
- Pentru ce indicatori sunt în prezent colectate datele?
- Care sunt principalele surse de informare? Sunt reprezentanți de la aceste surse de
informații deja implicați în procesul S.I.M.?
- Cât de valide și de corecte sunt datele?
- Sunt datele ușor accesibile și disponibile?
- Sunt afișate costurile asociate cu achiziționarea de date?
- Pentru acei indicatori unde nu există în prezent date, ce măsuri ar trebui luate
pentru a colecta date noi? Cât de scump ar fi un nou efort de colectare a datelor?
În mod ideal, cele mai multe procese de monitorizare includ colectarea datelor atât
cantitativ, cât și calitativ.
Datele cantitative sunt informații care pot fi luate în considerare și măsurate. Datele
cantitative de mediu se concentrează pe îmbunătățirea mediului, cum ar fi cantitatea
deșeurilor redusă sau energia salvată. Mecanismele de colectare a datelor cantitative de
mediu sunt, de obicei, programe specifice, cum ar fi utilizarea metrilor de apă pentru
măsurarea consumului real de apă.
Datele calitative sunt măsuri mai dificile ale programului de succes. Acestea includ
evaluări ale problemelor întâmpinate, satisfacția părților interesate, și beneficii
neprevăzute. Datele calitative pot oferi o înțelegere reală a impactului actual al acțiunilor
făcute asupra vieții oamenilor. Acestea, sunt de obicei, colectate prin intermediul unor
instrumente, cum ar fi anchete și interviuri cu caracter personal. În vederea unei bune
înțelegeri a succesului și provocărilor, este recomandat să se colecteze ambele tipuri de
date. De exemplu, pentru abordarea deficitului persistent de apă, un oraș poate decide
implementarea unui program pilot de conservare a apei pentru instalarea unui flux redus al
dușurilor din reședințe. Efortul de colectare al datelor cantitative se va concentra pe cât de
multă apă a fost de fapt salvată, în timp ce datele calitative vor dezvălui cât de mulți consumatori au fost cu performanța de a folosi dușul. Ambele tipuri de informații sunt
imperative pentru a determina dacă programul a fost de succes.
Pag
ina 9
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
5. CONSTRANGERI–SITUAȚIE EXISTENTĂ–IMPACT–RĂSPUNS
Când se aplică cadrul logic analitic de monitorizare, „constrângeri – situație existentă
– impact – răspuns”, devine evident faptul că toate cele patru domenii trebuie să fie
monitorizate. În mod ideal, acest lucru a fost deja luat în considerare când au fost
aleși/stabiliti indicatorii. Altfel, indicatorii pot fi si sortați in acest punct, potrivit schemei
pentru a facilita analiza situatie existente:
Luând un exemplu concret, dacă doriți să monitorizați eficiența unei acțiuni, de
exemplu zidul de protecție al zgomotului, aveți nevoie să măsurați:
- Dacă peretele a fost ridicat (răspuns),
- Dacă nivelul de zgomot a fost redus, ca rezultat al peretelui (stare),
- Sau în cazul în care sursa de zgomot a scăzut (independent al acestei acțiuni, poate
ca urmare a măsurilor legate de planul de acțiune) (presiune),
- Și, în final, dacă locuitorii de acolo sunt în prezent, mai puțin deranjați (impact).
În colectarea datelor, este de asemenea important să se facă distincție între
monitorizarea conformității și monitorizarea eficienței – ambele tipuri de monitorizare sunt
importante. Măsurile de monitorizare ale conformității, dacă instituția de implementare a
făcut ceea ce a spus că va face (de exemplu, instalarea a 5000 de dușuri cu debit scăzut, sau
folosind exemplul de mai sus, zidurile de protecție ale zgomotului au fost instalate), în timp
ce măsurile de monitorizare ale eficienței, dacă acțiunile au fost realizate, au ca rezultat ceea
ce și-au propus (de exemplu, reducerea consumului de apă cu 20 % pentru fiecare gospodărie,
sau dacă decibelii din spatele peretelui au un rating mai mic). Desigur, măsura reală a
succesului este eficientă, de exemplu, cum au fost îmbunătățite condițiile. Cu toate acestea,
monitorizarea conformității este o piesă esențială a procesului de evaluare pentru a determina
dacă instituțiile de implementare și-au îndeplinit obiectivele lor, și ii ajută să analizeze
motivul pentru care unele obiective nu au fost atinse, acolo unde este cazul.
Pag
ina 1
0
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
6. COLECTAREA SISTEMATICĂ A DATELOR
Acest sistem poate fi la fel de simplu ca utilizarea formularelor standard de raportare
pentru a facilita colectarea și compilarea datelor până la sistemul computerizat al schimbului
de date. Cu toate acestea, ceea ce contează, nu este nivelul de înaltă tehnologie
aplicat,software-ul care este instalat pentru a gestiona datele. Dacă indicatorii aleși și
elementele de monitorizare reflecta cu acuratete progresele înregistrate privind implementarea
proiectului si permit o analiză a abaterilor de la obiectivele si scopurilor propuse atunci
monitorizarea va fi un proces de succes.
Managementul de date
ObservăCrearea unui sistem și instrumente
care permit urmărirea modificărilor
(pe baza indicatorilor și obiectivelor,
având în vedere PSIR).
Setarea intervalelor de timp pentru
monitorizare.
Raportează Organizarea modului de a stoca datele în
mod logic.
Asigurați-vă să colectați date cu privire la indicatori înainte de implementarea
strategiei de dezvoltare. În mod ideal, ați folosit deja același set de indicatori pentru
colectarea datelor pentru revizuirea de bază, la care efectele implementării acțiunilor selectate
vor fi măsurate.
În termeni practici, colectarea datelor este mai puțin problematică în cazul în care
preluarea acestora este organizată sistematic și într-un mod repetabil, de exemplu,
- Stabilirea unor prezentări generale ale surselor de date existente sub formă de
inventare și baze de date/metadate;
- Pregătiți fornulare standard si orientări privind prelucrarea datelor, documentatia
tehnică, a datelor și metodele de analiză utilizate;
- Pentru fiecare set de date și indicatori (diagrame, tabele și hărți), menținerea unui
suport de hârtie sau electronic privind fișa cu descrierea sursei de date, calitatea
datelor, metodele de prelucrarea a datelor, precum și alte informații relevante
- proiectul grafic – de regula graficul GRANT
Pag
ina 1
1
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
De regula fiecare instituție transmite informații coordonatorului responsabil, care este
obligat sa asigurare functionarea sistemului și sa prelucreze aceste informații intocmind un
raport. Mai precis, coordonatorul formulează ceea ce el / ea așteaptă de la diferite
departamente de monitorizare, astfel va fi mai ușor pentru a stoca sistematic informatiile și
mai târziu de a prelua aceste informații, pentru a le face accesibile pentru un public mai larg,
de regula prin elaborarea unui raport menit de a evalua rezultatele obtinute.
Exemplu: O formă de monitorizare pentru o acțiune specifică (Anexa 1)
O bună monitorizare și un proces de evaluare implică toate părțile interesate și este
util pentru cei care în cele din urmă sunt responsabili pentru îmbunătățirea proiectului.
Evaluarea este, de asemenea, o conștientizare publică importantă și un instrument
educațional.
Obiectivul este de a folosi sinergii, pentru a evita munca dublă și pentru a efectua un
raport cât mai eficient. Vă rugăm consultați secțiunea „structura organizațională”, care are
informații suplimentare privind raportarea rutinelor.
Este mai ușor de a monitoriza realizarea acțiunilor în conformitate cu planul de
acțiune decât monitorizarea efectelor acestora. Coordonatorul are nevoie de a primi feedback
de la persoanele responsabile în ceea ce privește
- Realizarea activității – da / nu?
- Calendarul convenit
- Resursele alocate
- Modificări
Cu aceste informaţii, coordonatorul este capabil de a controla conformitatea procesului
de implementare al planului de acţiune şi de a elabora o parte din raportul intermediar sau al
raportului auditului intern.
7. MĂSURI CORECTIVE
Un sistem bine organizat de monitorizare este capabil să detecteze prompt abaterile de
la setul de indicatori de referință. Neconformitatea poate fi analizată imediat, măsurile
corective luate cât mai repede posibil, și daunele sau pierderile reduse la minimum.
Pag
ina 1
2
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
8. COMUNICARE SI PARTICIPARE
Eficiența implementării depinde foarte mult de parteneriatele dezvoltate și de
implicarea și cooperarea diverselor părți/subiecți interesați. Acesta este actualul pas al
acțiunii, care creează o mulțime de provocări, în principal din cauza faptului că este necesară
cooperarea diverselor grupuri cu interese și obiective diferite. Planificarea este de obicei mai
puțin complicată decât implementarea efectivă a planului de acțiune.
În această etapă apar întrebările legate de cooperarea trans-sectorială, precum și cele
despre multi-implicarea părților/subiectilor interesati.
Configurarea organizațională este destul de trans-sectorială?
Cei care lucrează împreună sunt pentru implementarea valorilor comune Obiectivele
comune sunt clar sustenabile?
Departamentele cooperează între ele și pentru stabilirea părților/subiecților relevanți
implicați?
Calendarul este realist?
În scopul de a face aceste lucruri realizabile, adresați aceste probleme în conformitate
cu dezvoltarea sistemului integrat de management al comunitații.
Cetățenii trebuie să știe ce este în curs de desfășurare. Informarea publicului cu privire
la implementarea planului de acțiune poate juca un rol decisiv cu privire la implementare,
dacă va fi de succes sau nu. Adesea eficiența implementării depinde de implicarea și
participarea cetățenilor. În acest caz, combinați informațiile cu privire la procesele
implementării în curs de desfășurare, cu cerințele cooperării și implicării. Exemplele sunt
variate: separarea deșeurilor, utilizarea rațională a energiei (scăderea consumului de energie
în gospodării) sau măsuri pentru econimisirea apei.
Pentru a afla mai multe, vă rugăm să citiți secțiunea/modulul de comunicare și
implicare.
Pag
ina 1
3
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
9. LISTA DE VERIFICARE
Obiective
Procedurile pentru verificarea și corectarea activităților sunt esențiale în orice sistem
de management – de asemenea, și în cadrul Sistemului Integrat de Management.
O cerință minimă, este auditul anual intern, efectuat de coordonator sau de echipa de
coordonare și de auditorul intern. Acest auditor intern trebuie să fie independent față de
echipa de coordonare și ar trebui să fie o persoană dintr-un alt departament strategic, o
municipalitate (vecină) sau un consultant extern sau verificator. De o importanță generală este
ca auditorul sau echipa de audit să aibă o pregătire profesională solidă în „cunoștințe de
specialitate”, necesare pentru efectuarea auditului managementului integrat și sustenabilitatea
aspectelor.
Auditul intern:
- Determină dacă problemele directe sau indirecte legate de mediu / sustenabilitate /
schimbările climatice sunt evaluate la zi
- Stabilește dacă strategia de dezvoltare este actualizată
- Compară situația actuală și realizarea / implementarea obiectivelor din planul de
acțiune
- Compară situația actuală și progresul înregistrat cu privire la realizarea
obiectivelor de mediu / sustenabilitate / atenuare și adaptare
- Verifică dacă legile și reglementările relevante pentru mediu / sustenabilitate și
schimbările climatice au fost actualizate și respectate
- Verifică funcțiile sistemului de management (organizare, documentare,
implementare , comunicare internă și externă, monitorizare și raportare)
- Verifică actualizarea, respectarea și implementarea planului de formare
profesională continuă a angajaților.
Următoarea listă de verificare pune accentul pe primul audit intern și include, de
asemenea, întrebări legate de implementarea sistemului integrat de management, care nu sunt
relevante după realizarea primului ciclu.
Rețineți faptul că lista de verificare pentru Implementare și Monitorizare este aceeași
cu lista pentru Evaluare și Raportare, ocupându-se cu monitorizarea și evaluarea sistemului.
Pag
ina 1
4
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
Aspecte privind procesul de stabilire al sistemului de monitorizare
1.
Cerințe privind datele identificate
da nu în așteptare Observații:
2.
Sursele de date pentru toți indicatorii
identificați
da nu în așteptare Observații:
3.
Meta-date (informații despre date)
disponibile
da nu în așteptare Observații:
4.
Persoane de contact pentru toate sursele
de date contactate și informații cu
privire la sarcinile lor.
Structura de monitorizare și rolurile
descrise în configurarea organizatorică
(a se vedea punctele 14 și 15 din Lista
de verificare a structurii organizatorice)
da nu în așteptare Observații:
5.
Informații detaliate ale autorităților care
dețin diferite date, funcții publice și servicii disponibile
da nu în așteptare Observații:
6.
Structuri existente de monitorizare și evaluare (la nivel local și între nivelul
local și regional) analizate și lacunele
identificate
da nu în așteptare Observații:
7.
Intervalul de timp și periodicitatea
pentru toate obiectivele și indicatorii
da nu în așteptare Observații:
Pag
ina 1
5
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
definiți
8.
Datele cheie și indicatorii sunt
disponibili pe termen lung
da nu în așteptare Observații:
9.
Valorile de referință existente (anul de
bază)
da nu în așteptare Observații:
10.
Planul viitor pentru includerea de noi
date – disponibile, date cheie /
indicatori existenți
da nu în așteptare Observații:
11.
Procesul de manipulare al datelor
documentate (șablon sau orientări): de
depozitare și format de documentație,
de rezervă, actualizare, acces.
da nu în așteptare Observații:
12.
Administrarea datelor / evaluarea noilor
nevoi identificate
da nu în așteptare Observații:
13.
Verificarea datelor și validarea lor
da nu în așteptare Observații:
14.
Legături electronice și online la alte
site-uri, baze de date, sisteme de
monitorizare incluse?
da nu în așteptare Observații:
15.
Resursele alocate sunt adecvate sub
aspectul numarului de salariați și a
fondurilor.
da nu în așteptare Observații:
Pag
ina 1
6
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
16.
Raport/format standard pentru transferul
de date disponibile și distribuite (foaie
de calcul, șablon de raportare cu meta-
informații)
da nu în așteptare Observații:
17.
Urmărirea utilizatorilor pentru feedback
și posibile statistici
da nu în așteptare
Caracteristicile sistemului de monitorizare și evaluare
18.
Tendințele sunt urmărite și evaluate?
(direcția de dezvoltare)
da nu în așteptare
19.
Conformitatea cu cerințele legale poate
fi urmărită mereu, unde este cazul.
da nu în așteptare
20.
Există vreun mecanism de declanșare
rapidă a sistemului de monitorizare
da nu în așteptare
Comunicarea și implicarea în procesul de monitorizare și evaluare
21.
Toate părțile implicate sunt informate
cu privire la procesul în curs de
desfășurare
da nu în așteptare
Observații:
22.
Datele adecvate de monitorizare sunt
disponibile pentru public:
Permanente în timp real
Actualizate periodic
da nu în așteptare
da nu în așteptare
Observații:
Pag
ina 1
7
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
RAPORTUL DE AUDIT INTERN: IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE
Evaluare de ansamblu:
Puncte tari:
Puncte slabe:
Recomandări pentru îmbunătățire:
Pag
ina 1
8
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
SURSE/BIBLIOGRAFIE
-Centrul Regional de Mediu (REC): „Ghidul implementării programelor locale
cu privire la acțiunea asupra mediului în Europa Centrală și de Est” (Autor:
Paul Markowitz, 2000)
Declaraţia de la Rio http://www.un.org/documents/ga/conf151/aconf15126-1annex1.htm
Agenda 21 http://www.un.org/esa/sustdev/documents/agenda21/english/agenda21toc.htm
Vești bune și rele Mass-media, Responsabilitatesocială şi dezvoltare sustenabilă
Spațiul de
oportunitate
Este un ghid global pentru agenţiile de comunicaţii cu privire la modul de a
promova o de dezvoltare. Subtitrat modul în care agenţii de comunicaţii pot
transforma responsabilitatea socială corporativă, este cea mai nouă provocare a
industriei, în afaceri se recomandă utilizarea a10 reguli pentru a realiza acest
lucru. Ghidul este publicat de EACA (Asociaţia Europeană a Agenţiilor de
Comunicare), Sustenabilitate şi
UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu).
"Regulamentul
jocului"
http://www.partnerships.org.uk/guide/howto.htm
Metoda participativă a
instrumentelor
Un practicant manual, o publicaţie comună a Fundaţiei King Baudouin şi
Institutul Flamand pentru Ştiinţă şiTehnologie de evaluare (viWTA), disponibil
pe http://www.kbs-frb.be
planificarea
comunității
http://www.communityplanning.netsiteutil, cu principiile,metodele,
scenariişistudii de caz, template-uri, resurse, filme, etc
Perspectivele grupului www.theperspectivesgroup.com
Asociația
Internațională pentru
participarea publică
http://iap2.org
Convenția de la
Aarhus: Ghidul
Implementării
Convenţia de la Aarhus: Un ghid de implementare, a Organizaţiei Naţiunilor
Unite, New York şi Geneva, 2000
Institutul de guvernare http://www.iog.ca/boardgovernance/html/gov_wha.html
Noţiuni de bază a
etapei
Angajarea şi implicarea părţilor interesate înWatersheddvs., TetraTech,
Inc/EPA.,
http://www.epa.gov/owow/watershed/outreach/documents/stakeholderguide.pdf
Canada Instrument de
Sănătate pentru
Politica de implicare a
publicului în luarea
deciziilor
Consultare a Secretariatului Corporate, politica de sănătate şi Sucursala de
comunicare, Disponibil de la 2000http://www.hc-sc.gc.ca/ahc-
asc/pubs/publicconsult/2000decision/index-e.html
Instrumente pentru
Sustineti și efectuarea
Deciziei Participativă
Urbană
ONU/Habitat, disponibilde la2001http://www.unhabitat.org
Tehnici de implicare
ale părţilor interesate
OECD 2004, NEA Nr. 5418
Pag
ina 1
9
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
1. Studiu privind determinarea necesităţilor de formare continuă pentru administraţie publică locală în judeţele
2. Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Vâlcea pentru perioada 2000-2003 şi prognoza până în 2010,
3. Studiu privind reorganizarea instituţională a aparatului propriu al Consiliului Local al municipiului Sibiu,
4. Managementul calităţii în administraţia publică, 5. Paralelă între administraţiile publice din Germania şi România, 6. Administraţia publică locală în faţa exigenţelor integrării europene, 7. Managementul documentelor în administraţia publică locală, (evidenţa, circulaţia păstrarea
actelor şi crearea unităţilor arhivistice), Ediţia I, 8. Culegere de hotărâri ale Consiliului Local a municipiului Sibiu. 9. Administraţia publică, consilierul şi cetăţeanul, 10. Managementul formării profesionale în administraţia publică locală din România şi Germania, 11. Legea nr. 215 privind administraţia publică locală, Ediţie bilingvă (româno-germană) 12. Teze privind Codul de Procedură Administrativă a României - forma iniţială (trimisă spre
consultare), 13. Teze privind Codul de Procedură Administrativă a României - forma finală, 14. Codul de Procedura Administrativa a Romaniei 15. Codul Administrativ al României - proiect, 16. Managementul documentelor în administraţia publică, 17. Ghidul sibianului pentru obţinerea izaţiei de construire/desfiinţare, 18. Ghidul sibianului pentru obţinerea izaţiei de construire/desfiinţare - zona centrului istoric 19. Managementul dezvoltării durabile în administraţia publică locală, 20. Fundamentarea sociologică a dezvoltării durabile, 21. Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Tg. Jiu, 22. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj 23. Proiectul de lege privind codul de procedură administrativă (aflat în faza de avizare) 24. Ghidul de dezvoltare a municipiului Sibiu în limba română 25. Managementul colectivităţilor locale Vol. 1 şi 2 26. Un trecut pentru viitor – Sibiu Capitala Culturala 2007 - CD, 27. Managementul capitalului uman în administraţia publică din România şi Germania 28. Dezvoltarea resurselor financiare locale, suport de curs CD 29. Viziune managerială a dezvoltării durabile în organizaţiile administraţiei publice, suport de curs
CD 30. Managementul dezvoltării capacităţii administrative în administraţia publică locală, suport de
curs CD 31. Managementul capacităţii administrative în administraţia publică locală Volumul I şi II - 2005 32. Managementul proiectului – 2006 33. Cultura administrativă în România/Administrative Culture in Romania - 2007
34. Managementul riscului – 2009,
35. Poster pentru Congresul Mondial al Primarilor : „Resilient Cities 2011”-Bonn
36. 2007 – a III-a Conferinţă Internaţională „Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale”, 37. 2008 – a IV-a Conferinţă Internaţională „Creşterea capacităţii administrative a autoriităţilor
publice locale” 38. 2009 – a V-a Conferinţă Internaţională „Managementul proiectelor cu finanţare internaţională
în administraţia publică” 39. Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Tg. Jiu, *
Pag
ina 2
0
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
40. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj, * 41. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Mândra, (lb. română/engleză) – 2008,* 42. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Şinca Nouă (lb. română/engleză) – 2008,* 43. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Şinca (lb. română/engleză) – 2008, * 44. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Şercaia (lb. română/engleză) – 2008, * 45. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Comăna (lb. română/engleză) – 2008, * 46. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Părău (lb. română/engleză) – 2008, * 47. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Recea (lb. română/engleză) – 2009, * 48. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Lisa (lb. română/engleză) – 2009, * 49. Strategia de dezvoltare integrată a comunelor Recea, Lisa, Hărseni şi Voila (lb.
română/engleză) – 2009,* 50. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Hârseni (lb. română/engleză) – 2009,* 51. Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpulung în context european (lb. română/engleză) –
2009/2010, * 52. Proiect privind viaţa social culturală din municipiul Sibiu, Contract nr. 91/2002 (2002-2004)
53. Proiect „Ghid de dezvoltare durabilă a municipiului Sibiu”, Contract nr. 280/2003
54. Proiectul „Susţinerea administraţiei orăşeneşti şi a CRFCAPL Sibiu - Hermannstadt”, susţinut de Ministerul pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare şi Societatea pentru Cooperare Tehnică GTZ din Germania încheiat sub nr. P.N. 95.48.08.2/1999 finanţat de partea germană. Proiectul este în derulare şi a fost prelungit în anul 2004 până în anul 2007
55. Contract de cooperare între Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţie Publică Locală Sibiu şi Centrul European de Informare Berlin Jean-Monnet-Haus (Casa Jean - Monnet) încheiat la Sibiu în prezenţa ministrului federal de interne al Germaniei şi ministrul administraţiei şi internelor România (2004-2007)
56. Proiectul de cooperare între C.R.F.C.A.P.L. Sibiu şi Fundaţia Hanns Seidel
57. Proiect „Fundamentele culturii administrative în Europa” Strasbourg, France (octombrie 2006)
58. Proiectul din programul Leonardo Da Vinci „Knowledge Bridge” (2006-2009)
59. Proiectul WACOM – Water Competences Model Transfer – proiect nr.: DE/09/LLP-LdV/TOI/147230
60. Proiectul “COMPetency Assessment and Training for the uptake of eGOVernment services by public authorities (COMPAT. eGOV.de) 2011- 2012
61. Proiectul Q-Cert-VET : Transfer and Acceleration of Quality Certification for Vocational Education Training – Leonardo da Vinci project 2011- 2012
62. Dezvoltare sustenabila in Romania, ICLEI – Europa ,Napoli 2011
63. Sistem integrat de management – o posibila solutie pentru aplatizarea crizei economice, ICLEI – Europa , Londra 2012
64. Brosura – “Sase argument pentru implementarea sistemului integrat al sustenabilitatii romana/engleza/poloneza” Bodensee, Germania- 2012
*aceste lucrari au fost realizate in colaborare cu Institutul de Cercetari Economice din cadrul Academiei Romane (INCE) si Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu
- Managementul proiectelor – dr. Mihai Baltador
- Managementul riscului – dr. Mihai Baltador
Pag
ina 2
1
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
ANEXA 1 : MODEL DE FORMULAR DE MONITORIZARE PENTRU O ACȚIUNE
SPECIFICĂ
Model de formular de monitorizare pentru o acțiune specifică
Titlul acțiunii, numărul în planul de acțiune
Rezumatul și rezultatele acțiunii
Descrierea obiectivului
Rezumatul extras dintr-o parte relevantă a
strategiei de dezvoltare
Descrierea acțiunii
Rezumatul extras dintr-o parte relevantă a
planului de acțiune
Colectarea informațiilor de date
Indicatori, cerințe de raportare, metode de
colectare a datelor
Rezultate
Impact calitate și cantitate
Dificultăți întâmpinate
Descrierea problemelor întâlnite atât interne,
cât și externe și modul în care aceste
probleme au fost tratate/rezolvate
Lecții învățate
Ce cunoștințe ați câștigat?
Recomandări pentru adaptarea obiectivelor și
/ sau acțiunilor
Ce recomandare este dată în continuarea
efortului de implementare?
Pag
ina 2
2
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
ANEXA 2 : STRUCTURA MODELULUI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII
PROIECTULUI
1. Ciclul proiectului si utilizarea indicatorilor de evaluare/monitorizare
1.1 Planificarea procesului
1.2 Ciclul proiectului
1.3 Scopul monitorizarii si evaluarii
2. Managementul proiectului pe parcursul fazei de implementare
2.1 Documentatia proiectului
2.2 Planificarea anuala a activitatii si a cheltuielilor bugetare
2.3 Responsabilitatile managerului de proiect
2.4 Aprobarea structurii logice a activitatiilor proiectului (programare neuro-lingvistica)
2.5 Delegarea de competenta la nivelul managerului de proiect
3. Proceduri de monitorizare
3.1 Reanalizarea contractului cu finantatorul
3.2 Elaborarea planului operational al implementarii proiectului
3.3 Elaborarea planului anual al implementarii proiectului
3.4 Extragerea datelor din bugetul proiectului
3.5 Elaborarea planului de monitorizare a implementarii proiectului
3.5.1 Stabilirea si definirea indicatorilor de performanta
3.5.2 Baza de date
3.5.3 Obiectivele indicatorilor de performanta
3.5.4 Importanta verificarii si sursele de data
3.5.5 Metode de colectare a datelor
3.5.6 Frecventa si calendarul de colectare a datelor
3.5.7 Responsabilitatea privind veridicitatea datelor furnizate
3.5.8 Planul de analizare a datelor
3.5.9 Identificarea necesitatilor pentru furnizarea datelor utilizate la evaluare
3.6.0 Planul de comunicare si utilizare a informatilor obtinute ca urmare a monitorizarii
4. Analizare rezultatelor monitorizarii
5. Propuneri pentru adoptarea decizlor de corectie
6. Raportul anual/rapoarte pentru inregistratea progreselor realizate in implementare
7. Concluzii si remarci privind etapa de monitorizarea implementarii
7.1. Aprobarea preliminara
7.2 Utilizarea rezultatelor la nivelul managerial
8. Propuneri generale rezultate din desfasurarea periodica a planului de monitorizare si
furnizarea elementelor de baza pentru agregarea indicatorii de evaluare si raportare
Pag
ina 2
3
Ghidul pentru Implementare si Monitorizare
FUNDAŢIA DE PERFECŢIONARE PROFESIONALA
ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICA
Sibiu, Bulevardul Victoriei nr. 2-4, cod 550024
tel. 0040 – 726 - 19 61 51, fax 0040 - 269 - 23 22 78
Cod fiscal 13375347, Cont CEC RO42CECESB0143RON0696547
site: https://sites.google.com/site/perfectproff/
e-mail: perfectproff@ gmail.com
Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu
ISBN – 978-606-12-0306-2
Dr. Mihai Baltador
SIBIU - ROMANIA - 2012