Imperiul-Otoman1

8/18/2019 Imperiul-Otoman1

1/43

Război, pace și comerț în Imperiul OtomanCurs 1 Istoriografa otomanăSinteze bizantine despre istoria otomană

-

Laonic Chalcocondil ( Chalcocondyles); scrie despre cădereaConstantinopolului- Ducas, Istoria turco- bizantină ( ediție critică de Vasile Grecu)- Critobul din mbros; scrie o istorie a sultanului !ehmed al lea- Sphranzes

Sinteze occidentaleSinteze italiene

- "eodoro Spandu#ino Cantacusino; scrie despre istoria, reli#ia $iobiceiurile turcilor ( opera a apărut %n &'& $i era scrisă %n ranceză)

- *aolo Gio+io- Donado de Lazze- ndrea Cambini- Lui#i -assano- G.. !ena+iono- /rancesco Sanso+ino

Sinteze ranceze

- Guillaume *ostel ( +olumul scris de el a ost publicat %n &'01)- 2#ier Ghiselin de -usbe3uius 4 s5a a6at %n ser+iciul 7abrsbur#ilor

Sinteze #ermane- 8. Leuncla+ius, Annales Sultanorum Ottomanicarum, /ran9urt,&':: (

lucrarea reprezintă de apt o traducere a unor cronici otomane)

Sinteze en#leze

- ichard


2/43

Sinteze de istorie otomană %n secolul ??

- "homas "hornton- 8oseph +on 7ammer5*ur#stall- 8.@A Bin9eisen

Sinteze de istorie otomană %n secolul ??

- icolae or#a- 7alil nalci9, The Ottoman Empire. The lassical A$e. ,-,/- obert !antran, Istoria Imperiului Otoman- Colin mber+ The Ottoman Empire' ,-,01,,- urel Decei, Istoria Imperiului Otoman p2nă #n ,/31- Stanord Sha, History of the Ottoman Empire an" *o"ern Turkey - -arbara 8ela+ich' History of the 4alkans

Război, pace și comerț în lumea otmanăCurs 2 !"!2"1#

Cronistica otomană $e%&ri'(i )l(i OsmanSecolul *+


3/43

- E storiile Casei lui 2smanF sau E storiile Dinastiei 2tomaneF ( de+ăzut Cronici turce$ti pri+ind țările romne) scrise deA 2#uzname,$i9pa$azade, Hruc bin dil, !ehmed e$ri, !ehmed e$ri, "ursun-ey ( Gaza+etname 4 Cronica eIpediției militare; /etihname 4Cronica cuceririi; asuh

- !atra9ci). ceste cronici +or J olosite drept modele de către mariicronicari din sec ?V5 ?V. Cronicile ser+eau drept material depropa#andă

Secolul ?V

- *nă %n secolul ?V, cronicile urmau modelul medie+al. Kn conteItulcuceririi *alestinei, musulmanii intră %n posesia unor centre culturaleimportante ( erusalim, Cairo, !ecca, !edina). De asemenea,sultanul %$i %nsu$e$te titlul de cali, a+nd ne+oie de o >ustiJcareideolo#ică care să %i oere posibilitatea adoptării acestui titlu.CronicariA


4/43

- Deterler ( re#istre de documente otomane)

Documente din cancelaria imperială conțin un tu#ra, ni$an, carereprezenta mono#rama sultanului domnitor $i al tatălui său. Dacă tu#ra sea6a pe document, atunci actul respecti+ este un ori#inal.

Sultanul comunica cu su+eranii străini cu a>utorul Escrisorilor imperialeF,6ame-humayun. 2rdinele sultanului erau transmise prin Hukum, caredesemna o poruncă. Cancelaria imperială mai emitea $i 4erat-i humayun,adică Ediplomă imperialăF, care era olosită pentru a5i numi pe domnii din

Mările omne.*opulația $i uncționarii comunicau cu sultanul prin arz' adică EpetițieF.!arele Vizir era sin#urul care comunica cu sultan prin raport, telhis.Cel mai important +olum de documente este *uhimme 7efterleri(E Condicile aacerilor importanteF, ECondicile pri+ind problemeleimportanteF). Iistă N0= de condici de acest el. *e ln#ă acestea,

importante sunt $i Ecnebi 7e%letler 7efterleri ( ECondicile StatelorStrăineF).

- Condicele tribunalelor reli#ioase (Ser i%e 8icilleri)

- Condici de scrisori imperiale (6ame-i humayun "efterleri). Cuprindscrisori oJciale emise %ntre &0:O5&1:.

- Condici despre capitație (izye 7efteri)

"radițiile islamice

z+oare.- Coranul (al-9uran) este scrierea sntă a musulmanilor, dar este

mai mult dect o simplă Ecarte de reli#ieF. l este concretizează %nlimba arabă cu+ntul lui llah, cu+nt re+elat lui !uhammad.

- "ratate de drept islamic care au ost scrise de a$a5zi$ii >urist5consulți %n perioada sec. V5?. ceste teIte ne oeră inormații de primămnă %n ceea ce pri+e$te relațiile cu nemusulmanii ( războiul,tratatul, străinii etc.). De reținut !uhammad ash5Shaybani cu E!area

carte a #u+ernării statelorF, bu Pusu Pa 9ub cu ECartea impozituluiunciarF, !aerdi cu EStatutele #u+ernăriiF 4 D CQH"".

- Kn perioada otomanăA !olla 7usre+ $i brahim al57alebi

- -et%a . emise de mutii.

-


5/43

- Kncepnd cu secolul ?V, au eIistat mai multe %ncercări de a conturacte+a re#uli ale dreptului internațional

slamul $i dreptul #inților

-

Se pleca de la premisa că %ntre noțiunea de Estat nemusulmanF $islam nu eIista compatibilitate teoretică, astel că apar N ideiA unamoderat ( dreptul internațional musulman) $i una cate#orică( dreptul internațional musulman nu eIistă)

Dreptul islamic al popoarelor

- Reri at cod de comportament pe care orice musulman trebuia să %lrespecte. cest cod nu se conuncă cu reli#ia

- Sursele dreptului islamicA doctrinele preislamice, dreptul cutumiar

arab, obiceiurile speciJce teritoriilor cucerite de arabi. 8uri$tiiconsideră ca eIistă T surse undamentaleA al5


6/43

Război, pace și comerț în Islam Curs /&=115&T1N 4 eIpansiune %n orță; T sultaniA 2sman , 2rhan, !urad $i-ayazid

&T1N5&T&= 4 Criza ( nterre#num); marchează istoria otomană după %nrn#erea de la a9ara %n ața lui "imur Len9; criza se +a termina prinpreluarea puterii de către !ehmed &T&=5&T'& 4 perioadă de redresare $i recuperare; sultanii !ehmed $i!ehmed ; sunt recuparate teritoriile din natolia $i -alcani&T'&5&'&N 4 statul otoman de+ine un imperiu; sultanii !ehmed $i-ayazid ; este instaurată dominația otomană la !area ea#ră $i %n-alcani ( eIclusi+ pnă la -el#rad); de asemenea sunt cucerite $iemiartele anatoliene&'&N5&'N1 4 are loc eIpansiunea %n lumea arabă ; Selim cucere$te

cetățile SJnteA !ecca $i !edina; #iptul a ost cucerit %n &'&O&'N15&'00 4 apo#eul puterii otomaneA Suleyman


7/43

!ehmed /atih ( &T'=5&TO:) 4 titlul de Cuceritor l5a primit %n urma cuceririConstantinopoluluiIpansiunea otomană %n Mările omne. *rimele con6icte au loc %nainte de!ircea cel -ătrn. După icopole, !ircea nu %$i mai poate ține tronul,acesta Jind ocupat de Vlad Hzurpatorul. După ce !urad reu$e$te să

a>un#ă pe tronul statului otoman, M +a plăti tribut ( nu intră total subcontrolul otoman)Subminarea in6uenței Hn#ariei $i Veneției %n -alcani&T'0 4 cucerirea -erl#radului; este subminată in6uența un#ară %n -alcani

- Venețienii dețineau cte+a porturi care era importante pentruotomani ( Durres; Creta, Cipru)

&'N15&'T& ( %n acest an se %ncheie cucerirea Hn#ariei)&'N& 4 cucerirea -el#radului; &'N0 4 Victoria de la !ohacs; &'N 4 asediulVienei; &'T& 4 %nJințrea *a$alcului -udei ( "ransil+ania de+ine pro+incieotomană)= actori care au determinat +ictoriile militareA

- /actori eIterniA descentralizarea prezentă %n cadrul statelor cre$tine;dezbinarea cre$tinătății ( cruciadele nu au a%ut succes, înspecial în ceea ce pri%ește e0ectele pe termen lung, adicăalungarea turcilor din uropa, 0apt datorat dezbinării dincadrul creștinătății; Laonic Chalcocondyles aminte$te dedezbinarea cre$tinătății)

- /actori interniA actorul demo#raJc 5 Statul lui 2sman era unul mic, %nsă beneJcia de un spor demo#raJc ridicat, datorită unui +al deturcomani care +eneau din sia $i care au turcizat natolia ( %nmomentul %n care un teritoriu era capturat, se trecea imediat la unproces de colonizare al acestui teritoriu); actorul social5economic 4poziția a+anta>oasă, la intersecția unor drumuri comerciale; actorulpolitic 4 statul otoman era unul puternic or#anizat, sultanul Jind celcare deținea puterea absolută ( mecanismul militar putea J pus %nuncțiune rapid $i eJcient);

- /actori de %ntmpinareA diplomația abilă ață de inamici ( principiulEdi+ide et imperaF; utilizarea păcilor $i alianțelor temporare;alianțele matrimoniale; metoda cuceririi treptate 4 cucerireaotomană nu a a+ut loc ca o a+alan$ă datorată anatismului reli#ios;atitudinea tolerantă 4 economică, Jnanciară, >uridică $i conesională)

Consecințele eIpansiunii otomaneA

- mediateA %ntr5o primă etapă este +orba de distru#eri materiale $ipierderi umane, iar %ntr5o etapă secundară este +orba de epuizarearesurselor naturale $i ener#iilor umane $i teritoriile cucerite


8/43

- De lun#ă duratăA popoarele supuse otomanilor au %nre#istrat oe+oluție mai lentă %n raport cu popoarele occidentale.

Imperiul OtomanCurs #Organizarea armateis9eri 4 #rup social pri+ile#iat, necesar eIpansiunii $i administrătiiimperiului %n ormare. ce$tia erau p$ătiți direct de către sultan ( totodatăerau scutiți de taIe). cest statut era re#lementat de le#i speciale. Deasemenea acest pri+ile#iu nu era transmisibilStructura armatei %n perioada clasicăA

- rmata de uscatA ca+alerie ( spahii timarioți din pro+inci, spahii de*oartă, a9%n#ii 4 trupe de prădători sau trupe de #raniță), inanterie (ienicerii, #ebe#ii, tunarii $i căruța$ii tunurilor) $i artilerie.

- !arinaA utilizau #alere otomane; apo#eul a ost atins %n sec. ?V

Ca+aleria9%n#ii ( cca. &1.111)

- Ca+aleria u$oară 4 inițial din mediul tribal turcoman, apoi $i din altemedii ( de eIA populația balcanică din "imo95!ora+a).

- /uncțiiA pătrunderea adncă %n teritoriul inamic

"imarioții ( cca. T1.111 oameni)- Ca+alerie u$oară ma>oritatea eecti+elor pro+eneau din rndul

timarioților

- Ca+alerie #rea adusă de marii timarioți

nanteriazabii erau cei mai numero$i, Jind inanteria standard. /olosiți att %nrăzboi ct $i pentru paza ora$elor.eniceri

/ăceau parte din trupele de *oartă, alături de tunari $i ca+aleria spahiilorde *oartă. ce$tia au apărut sub !urad , Jind prizonieri de război


9/43

( pro+eneau din mediu nemusulman). $%9pa$azade este printre primiicronicari care relatează %nJințarea ienicerimii. "oți ienicerii ăceau partedintr5un ordin suJt, -e9ta$i. Din punct de +edere or#anizatoric, ace$tiaerau or#anizați din mai multe corpuri, iar conducătorul suprem al lor era#a. Dotarea ienicerilor era +ariatăA sabii, buzdu#ane, arc, arme de oc./uncțiile ienicerilorA zdrobirea trupelor ianimice, rezistență la atac inamicprin disciplina de Jer $i prin echipament potri+it, păzeau adeseaortărețele. Kn urma acțiunilor, ace$tia erau a+ansați pe linie administrati+ă( pnă la uncția de mare +izir) sau li se acorda un timar.rtilerie2tomanii nu cuno$teau tehnica construitii tunurilor. Speciali$tii #ermanierau chemați pentru echiparea trupelor tereste $i a marinei cu #uri de oc.Kn &T'=, 2rban a primit un timar pentru ser+iciile aduse lui !ehmed ( elle5a construit un tun imens cu care au străpuns zidurileConstantinopolului).!arinara un #rup de +ase care era ancorată la Constantinopol. Knsă pe ln#ăacesta, mai erau 6otele din nordul ricii ( din "unis).

"eoria statului la otomanicest concept a ost teoretizat %n perioada de declin a mperiului. stel căapare ECercul DreptățiiFA

&. u eIistă autoritatea statală ără autoritate militar ( as9eri)

N. u poate eIista armată ără bo#ăție

=. -o#ăția este reprodusă de supu$i ( eaya 4 acest termen %nseamnăsupu$i)

T. Supu$ii pot prospera doar printr5o #u+ernarea dreaptă

'. 8ustiția asi#ură armonia %n societate

0. 8ustiția este ca o #rădină ale cărei ziduri sunt statul

O. Spri>inul statului este le#ea reli#ioasă ( Reriat5ul)

:. /ără autoritate statlă ( mul9 +e de+let) nu eIistă spri>in pentru $eriatsau Reriat5ul este spriinit de autoritatea sultanului

aportul stat5reli#ie %n islamul otomanStatul otoman a ost unul teocrat, iar %n cadrul lui sultanatul a+ea o uncțieundamentală. Sultanul era un slu>itor al $eriat5ului. ațiunea de stat eraun actor important %n cadrul #u+ernării otomane.deea de stat uni+ersal la otomaniIista la otomani concepția uni+ersalistă, conorm căreia sultanul este

sin#urul conducător ade+ărat, căreia trebuie să se supună ceilalți principi.


10/43

ceastă concepție a a+ut consecințe %n zona politico5militară, >uridică $idiplomatică ( această concepție este impusă doar %n sec. ?V)

"itulatura "itlurile care sunt aplicate %n #eneral sultanilor nu au ost aplicate de la %nceput, ci treptat ( bey, han, sultan, padi$ah etc.). 2sman apărea cu titlul

de bey , iar -ayezid cu titlul de Sultan al-&um. !urad utilizeazăconceptul de han. Cel care une$te aceste titluri este !ehmed , astel că

%n titulatura lui apareA imperator, han, $i sultan. Suleyman


11/43

ameet ( N1.1115. aspri) !i timar ( &1115&. aspri). Kn acestconteIt, relația dintre stat $i timariot era una destul de strnsă.

- Declinul sistemului timariot. Kn sec. ?V, sistemul timariot %ncepe sădecadă. Hna din cauze era transormarea acestui sistem dintr5unul

indi+idual %ntr5unul ereditar. De asemenea, a apărut $i o relațiespecială %ntre re aya $i timariot, o relație unică %n uropa.

nstituțiile otomaneA

- Hlema 4 acestă clasă apare %n epoca umayyadă. ra o #rupare de %n+ățați, de sa+anți %n lumea reli#ioasă. Din cate#oria aceasta ăceauparteA imamii ( Emini$trii rel#iei), mutii( >urisconsult) $i 9adii( >udecătorul). Kn runtea lor se a6a 8eyh ul-Islam, sau !arele !utiu.8eyh ul-Islam ocupa următoarea uncție după !arele Vizir.

- ăzboi, pace $i comerț %n slam

Curs

Război, război s0&nt, 3i'ad

- Cea mai simplă deJniție esteA ăzboiul este un instrumentpolitic ( Clauseitz 4 războiul nu este dect o politică de statcontinuată cu alte mi>loace)

- Dreptul războiului are N semniJcații principaleA este o sumă dere#uli care trebuie urmate %n cazul %n care este purtat un război $i ole#itimare a dreptului la o acțiune armată. Kn slam, problema nu oreprezentat moti+ul pentru care era declan$at războiul, ci de moti+ulpentru care este %ncheiată pacea.

- ăzboiul snt.- oțiunea de Erăzboi reli#iosF, care le#itima cucerirea $i prada

ca Jind realizate %n numele lui Dumnezeu, este la el de +eche canoțiunea de di+initatea la oameni. ăzboiul reli#ios este %ntlnit $i labizantini, dar $i la occidentali ( cruciadele). Kn spatele Jecărui război


12/43

reli#ios se a6a o rațiune politică, socială sau economică. /razeolo#iarăzboaielor sJnte doar coneră le#itimitate acestor con6icte.

- D>ihad- a$terea ideii de d>ihad a a+ut loc %n +remea lui !uhammad, %n

procesul de trecere de la *roetul a+ertizator la *roetul %narmat.

pariția acestei idei +a a+ea loc !edina, din dorința de a5i combatepe cei care nu acceptau slamul.

- "ipolo#ia d>ihadului- D>ihad %nseamnă eort. cest termen era prezent $i %n epoca

arabă preislamică, $i a+ea %nsemnătatea de Eeort susținut spre unscop determinat.

- 3i'adul are mai multe interpretări4 acțiunilecredincioșilor musulmani pentru a(și do%edi credința,e5pediție militară împotri%a arabilor musulmani, războicontra infdelilor, lupta credinciosului pentru

autoper0ecționare morală și religioasă, e0ortul intelectual dindomeniul apologeticii musulmane, munca 3uriștilor încăutarea soluțiilor de drept

- Kn Coran, rădăcina "h.h." nu se reeră cu predilecție la război$i reli#ie, deri+ă %n #eneral de la +erbul Ea depune eortF.

- D>ihad cu inima, prin cu+nt, cu minile $i cu sabia- cestea sunt cele T metode prin care d>ihadul poate J purtat.- Iistă N tipolo#ii ale d>ihaduluiA cel ma>or ( dus %n planul

con$tiinței), Jind compus din d>ihad moral ( indi+idual $i comunitar)$i spiritual ( ascetism, misticism), $i cel minor ( dus %n plan

eIistențial 4 lupta armată) $i este compus din d>ihad intern $i eItern( oensi+ $i deensi+). Se considera că războiul cu sabia era celmai puțin ele%at, iar d3i'adul în cadrul conștiinței era cel maimeritoriu

- 2tomanii $i ideolo#ia războiului snt- slamolo#ii occidentali consideră că ":iha"-ul nu a ost

niciodată un enomen pur reli#ios, ci mai de#rabă o ideolo#ie olosităde clasa politică din statele musulmane, din epoca timpurie aslamului pnă %n zilele noastre.

- deolo#ia politică otomană apare ca o sinteză %ntre tradiția

turcă preotomană ( o#uză $i sel#iuchidă) 4 ideea de dominație alumii, $i tradiția islamică 4 instuararea unui paI islamica. storicii aupus introdus mai multe sinta#me reeritoare la d>ihadA Espirit de#aziF, Emistica de #aziF, Estat de #aziF, Emperiul #azii5lorF.

- 7alil nalci9 considera că Erăzboiul sntF reprezentaprinicipalul ideal al eIpansiunii triburilor turcomane din natolia %nsec. ?. Colin mber considera că nu a eIistat nici o le#ătură %ntreErăzboiul sntF $i eIpansiunea otomană.

- D>ihadul are %n linii mari două etapeA cea oensi+ă ( s. Sec. ?5?V) $i deensi+ă ( sec. ?V5??).

- *entru ca o cucerire să Je le#itimă, era ne+oie ca %nti să Jeproclamat d>ihadul. stel că dacă nu era proclamat războiul snt,


13/43

cuceririle $i populațiile de acolo nu erau le#itime ( nu puteau J %ncadrate %ntr5o cate#orie anume).

- "recerea de la Erăzboi sntF $i Epace sntăF- La un moment dat apare conceputul de pace sntă pentru a

>ustiJca pierderile teritoriale $i a anima spiritul războinic al

otomanilor %n ața atacurilor tot mai puternice ale statelor cre$tinedin uropa. Kn cazul războiului deensi+, toată lumea trebuia săparticipe, Jind +orba de o obli#ația indi+iduală ( spre deosebire ded>ihad5ul oensi+, unde era ne+oie doar de mobilizarea armatei).

- Kncepnd cu secolul ?V %ncepea s Je le#itimată $i paceasntă $i %ntreruperea d>ihad5ului ( pacea de la ihad5ului- Dis>uncțiile undamentale ( mumin-ka;r' muslim-harb#' "ar al-

Islam' "ar al-harb). mportant este D>ihad ca bellum :ustum( le#imitarea războaielor dintre musulmani), trecerea de la d>ihadoensin la deensi+, stimulentele doctrinei $i somația ( "a )a).

- !umin59aJr- Sin#urele discriminări utilizate %n +remea *roetului sunt cele

dintre Ecredincio$iF sau musulmani, $i necredincio$i, saunemusulmani ( politei$tii 5 musrikun $i Eoamenii CărțiiF 4 ahl al-kitab)

- iIstă inJdeli care locuiau %n asa războiului, "ar al-harb, $i ceicare locuiau %n asa IslamuluiU"ar al-Harb.

- !uslim57arbi

- doua dis>uncție eIistă %ntre muslim $i harbi ( un inamicpotențial).- "ermenul de harbi era identiJcat cu inJdelul (ka;r ) care nu

plăte$te tribut (":izye) statului otoman $i trăie$te %n ECasaăzboiuluiF. cest atribut era aplicat locuitorilor, mărurilor,ne#ustorilor etc.

- Dar al5slam $i dar al5harb- Lumea era %mpărțită %ntre aceste două zoneA "ar al-Islam $i "ar

al-harb.- Dar al5slam

- Kn teItele >uridice clasice s5a insistat pe practicarea liberă acultului reli#ios muhamedan, protecția musulmanilor $i conducereade către un su+eran musulman. !oscheea nu era construită dect %ncazul %n care eIista pe teritoriul respecti+ o comunitate musulmană.

- ECaza războiuluiF %n#loba teritoriile %n care 8eriat-ul nu eraurmat.

- /rontiera %ntre cele două zone. +nd %n +edere că %n timpulcaliatului arab Casa slamului trebuia să crească %ncontinuu, astelcă nu puteau eIista rontiere JIe. "eritoriul spaniol, bizantin $i celdin >urul -erl#radului erau numite 7ar al-harb 7:iha" ( Casa

războiului snt).- D>ihad ca bellum >ustum


14/43

- La musulmani sin#urul război >ustiJcabil era d>ihad5ulA unrăzboi dus %n aară %n olosul reli#iei $i comunității musulmane $i unulintern reprezentat %n acțiunile armate de repriamre a rebeliunilor. uera ne+oie de et+a5le pentru a declara d>ihad5ul.

- D>ihad ca obli#ație reli#ioasă

- Conorm doctrinei sunnite, orice indi+id a+ea ' obli#ațiireli#ioaseA proesiunea de credință, ru#ăciunea, dania, postul $ipelerina>ul la !ecca.

- D>ihad5ul era o obli#ație, %nsă nu ăcea parte din cele 'principale reli#ioase. u eIistat totu$i #rupări reli#ioaseundamentaliste care considerau d>ihad5ul ca a $asea obli#ație.

- D>ihad cu sabia- ceasta era o obli#ație colecti+ă, nu una indi+iduală. Cu toate

acestea, ca obli#ație reli#ioasă, ":iha"-ul +iza pe orice musulman.Iistau $ase condiții care limitau participareaA să Je %n deplinătatea

acultăților mintale, să Je de seI masculin, să nu Je rob, să Je ma>or$i să nu Je dator nimănui, să5$i poată %ntreține amilia $i să Jecredincios lui llah $i să plece la război cu un #nd bun. Knsă toateacestea sunt +alabile %n cazul unui război oensi+, astel că atuncicnd +ine +orba de un război deensi+, toate acestea cad.

- Stimulentele Erăzboiului sntF- e#imul prăzilor- *rada reprezentau un element determinant al raziilor

preislamic. Kn timpul unei bătălii, !uhammad prime$te o +iziune carere#lementa problema prăzii. Iistă N tipuri de pradăAmobilă (

$animet )$i imobilă ( fey ). *entru a %mpărții prada imobilă, a rămas %mpărțirea %n '.

- Gazi $i martira>- Hn #azi este intrumentul reli#iei, un ser+itor al lui llah care

curăță pămntul de murdăria politeismului. ste sabia lui llah $iprotectorul credincio$ilor.

- !artira>ul 4 cei care mor pe calea lui llah de+in martiri.Iistau N tipuri de martirA ci+il sau militar.

Război, pace și comerț

Curs 6 21"/2"1#Războaiele dintre musulmani


15/43

"ot potențialul militar trebuia %ndreptat %mpotri+a inJdelilor, astel căera interzis orice luptă %mpotri+a musulmanilor, iar doctrina nu puteapercepe ca un #rup de credincio$i să +erse sn#ele unor musulmani.Hnitatea musulmană s5a rupt la mi>locul sec. V, apo#eul Jind atins deproclamarea caliatelor independente de -a#dad %n sec. ?

*entru $i ițiA le#itimarea luptelor dintre musulmani a ost ooperațiunei simplă, astel că cei care respin#eau %n+ățătura $iită eraucaliJcați drept EinJdeliF. *e ln#ă dar5al5slam $i dar5al5harb, mai apre $idar5al5imam, adică zona %n care domină ade+ărata credință, $iismul.Lumea sunnită era resposanbilă pentru represiunile %ndreptatea %mpotri+aadepților lui li. Sunniții erau inclu$i %n cate#oria dizidenților interni.

*entru sunnițiA pentru ei , problema era reprezentată de deJnirea >ihadu5ului, care trebuia %ndreptat doar %mpotri+a inJdelilor. Va apăreaideea de >ihad coerciti+, care a+ea drept scop >ustiJcarea acțiunilorrepresi+e ale autrității de drept, %nsă luptele %mpotri+a musulmanilor nuerau numite ":iha", ci doar luptă. ( #n lumea musulmană era 0 !coliteolo$ice< sa;tă' hane;tă ). ShaJ itul al5!aard% considerăcă eIistă = tipuri de războaieA %mpotri+a apostaților, rebelilor $irăuăcătorilor.

postațiiA 5 musulmanul care $i5a rene#at redința, dar $i cel care %$izice musulman $i admite anumite do#me de+iate de la credințapropo+ăduită de !uhammad. "otodată, apostații erau cei care l5au insultatpe *roet, pe %nsoțitorii săi sau pe cei patru caliJ ortodoc$i, dar $ischismaticii $i suJ$tii, alături de eItremi$ti. Kn 8ery at , apostazia sepedepsea cu moartea.

!usulmanii putea %$i putea rene#a reli#ia prin ne#area publică,reuzul de a achita impozite sau de a se supune a#enților puterii centrale.titudinea comunității musulmanilor ață de apostați eraA să %ncerce să %icon+in#ă să re+ină la slam, $i %i omoare, iar delcararea ":iha"-ului

%mpotri+a inJdelilor putea J amnat pnă era rezol+ate problemele internecauzate de apostați.

ăzboiul %mpotri+a apostaților nu %ncepea imdeidat, mai %nti Jindne+oie ca ace$tia să Je a+ertizați. *edeapsa cu moartea era aplicatăpentru musulmanii ma>ori care se a6au %n depline acultăți mintale $itotodată apostatului i se oerea un ră#az de = zile %n care putea re+eni laslam.

ebeliiA 5 ace$tia erau deJniți care Jind Ecei care se răscoală contraautoritățții su+eranului, care rezistă la ordinele sale sau care atacăposesiunile sale cu mna %narmatăF. Cu rebelii nu se ne#ocia, astel că eraoarte probabil ca %mpotri+a acestora să Je pornit un război.Le#itimarea războaielor dintre otomani $i alți principi musulmani

Kn practica otomană, aceste războaie erau purtate %mpotri+aprincipilor anatolieni din sec. ?V5?V, mamelucilor $i $ahilor persani. Knceea ce %i pri+e$te pe principii anatolieni se atacau reciproc pentru

%ncălcau pre+edereile sJnte.*rincipalele ar#umente utilizate de otomani pentru a le#itima

războiul snt %mpotri+a musulmanilorA acuzarea de trădare a Erăzboiului


16/43

sntF, adirmarea primordialității %n lumea islamică $i a calității demo$tenitori ai sel#iucizilor, caliJcarea saa+izilor drept Enecredincio$iF (ka;rler ) $i Eeretici ( mulhi"ler ).cuzarea de trădarea a Erăzboiului sntF

- u se reerea la aptul că principii respecti+i nu participaseră larăzboiul snt, ci la subminarea acestuia, sau spri>inirea inamicilorslamului.

- Kn sec. ?V, cronicarii otomani au desemnat acțiunile %mpotri+a emiriloranatolieni ca Jind deensi+e

- Kn timpul lui !urad apare ar#umentul conorm căreia dinastiaotomană a+ea descndenți pnă la 2#uz 7an, Jind ade+ărațiimo$tenitori ai o#uzilor.

ăzboaiele %mpotri+a saa+izilor.La %nceputul sec. ?V, $ahul smail proclamă $iismul ca reli#ie oJcială

a statului său $i %ncerca să %l eItindă. *roblema otomanilor era acea că %nnatolia tot mai mulți musulmani se co+erteau la $iism. Kncepnd cu Selim, sultanii +or cere !eyh ul-Islam ca să le#itimieze declan$area ostilităților

%mpotri+a unui #rup de musulmani, respecti+ a ranului $ahilor saa+izi.

Somația ( da a)ste primul pas către pace, Jind considerată ":iha"-ul cel mai

merituos, deoarece războiul era dus cu cu+intele. Iistau două elementeA

notiJcarea pretențiilor $i declarația de război. Sunt N tipuri de somațiiAreli#ioasă ( inamicii erau chemați să se con+ertească) $i politică ( inamiciisunt somați să accepte să se supună slamului). 8uri$tii musulmani ăceaudierența %ntre harb# care useseră chemați la slam, sau nu. Cu toateacestea, rațiunea de stat prima %n ața le#ilor reli#ioase.

Kn practica otomană, eIista o cutumă de a5l %n$tiința pe inamic %nainte să declan$eze războiul. Kn sec. ?V5??, ":iha"-ul era declarat cua>utorul fet%alelor .*acea %n slam

*aI 2ttomanica 4 este o noțiune ce este %măpărțită %n NA Epace

conesionalăF ( adică toleranță reli#ioasă, %n conteItul %n care slamul eradeJnit ca o Elume a păcii 4 "ar el-salam) $i Epace imperailăF ( adică stareastructurală ideală, %n conteItul %n care ":iha"-ul a+ea drept scopinstaurarea unui Imperium mun"i mahomedan, iar construirea pcii Jnale aost cauza acțiunilor războinice ale musulmanilor). eeritor la dreptulmusulmanilor de a %ncheia pace, eIistau două situațiiA dacă necredincio$iiacceptau condițiile stabilie %n teItele >uridico5reli#ioase, adică con+ertireasau supunuea la slam, aceasta era o pace ermă $i durabilă; dacănemusulmanii nu acceptau ordinea mperiului islamic, musulmanii a+eaudoar permisiunea de a %ntrerupe războiul snt, acțiune condiționată $i ea,de eIistența unui a+anta> pentru slam, astel că se %ncheie o pacetemporară.


17/43

*acea permanentă

- Con+ertirea la slam $i supunerea la slam

*acea temporară

- Kn practica musulmană erau trei situații %n care se putea %ncheia pacetemporarăA %n momentul %n care era soperior, pentru a e+ita alte luptearmate $i ,e+entual, pentru a5$i %ntări propriile orțe; %n stare deechilibru, pentru a %ncerca rezol+area ne%nțele#erilor pe cale pa$nică, %ncondițiile %n care nici una din părți nu5$i putea impune supremația; %nstare de inerioritate, pentru a obține prin ne#ocieri ceea ce nu sec$ti#ase prin lută, cu scopul de a e+ita distru#erea totală sau de ac$ti#a timp %n scopul %mprospătării orței armate.


18/43

Război, pace și comerțCurs 7 26"/2"1#Starea de superioritate

bu 7ania considera că nu este ne+oie ca un armistițiu cunecredincio$ii să Je %ncheiat, dacă musulmanii a+eau mai multe orțedect inamicii lor.ăscumpărarea păcii

sh5Shaybani considera că merita ca un armistițiu să Je %ncheiat %ntre musulmani $i necredincio$i, doar dacă %n acest conteIt era mai binepentru un musulman să procedeze a$a.

Kn sec. ?V, tătarii atacau teritoriile poloneze, iar %n acest conteIt,polonezii au plătit o anumită sumă de bani otomanilor, pentru ca ace$tiasă nu le atace teritoriile.buzul terminolo#ic

Kn teItele mai puțin istorice, %n special %n cele propa#andistice, uniitermeni erau olosiți %ntr5un mod #re$it. De eIemplu, "hizya sau zimmierau olosiți %n cazul su+eranilor bizantini, deoarece ace$tia plăteauanumite sume de bani către musulmani, %nsă %n realitate, #recii nu plăteautribut, $i nici nu erau pri+iți ca zimmi. De asemenea, accea$i termeni suntolosiți $i %n cazul domnitorilor romni.

Starea de echilibruKn uncție de interesul musulmanilor, putea J acceptate chiar tratatede pace conormă cărora necredincio$ii nu plăteau tribut ( a$a aJrmă sh5Shaybani). stel de situații pot J %ntlnite %n cazul tratatelor semnate %nsec. ?V dintre otomani $i ma#hiari, acestea re6ectnd aptul că %ntre celedouă state eIista un raport de echilibru.Starea de inerioritate

ceasta este +alabilă cnd musulmanii plăteau tribut inamicilor. Knperioada slamului clasic, eIistă cazuri %n care liderii musulmani au plătitcătre cre$tini, cum a ost cazul caliului bd al5!ali9, care i5a plătit tribut

lui ustinian . Situația aceasta era destul de #reu de %ntlnită %n cazul unuisultan, %nsă era destul de răspndită %n conteItul lupterlor locale pentru oanumită cetate. stel că musulmanii dintr5o cetate asediată puteau săplăteasă tribut asediatorilor dacă ace$tia erau de acord.

9hisari considera că E %n timpul con6icterlor nimic nu este maipreerabil păciiF, F cea mai mare +ină de care se poate ace cine+a +ino+ateste a porni un război %mpotri+a cui+a care cere paceF. cestea idei apar %nconteItul %n care %n sec. ?V mperiul 2toman se a6a %n deza+anta>.

Iistau = modalități de %ncheiere a păcii temporareA

- !usulmanii primeau %n schimbul %ntreruperii ostilităților o sumă de

bani drept răscumărare a păcii


19/43

- !usulmanii acceptau %ncheierea unei păci cu inJdeli ără ca +re5unuldin ei să plătească tribut

- !usulmanii %ncheiau pace plătind ei tribut inamicilor

DiJnirea zonelor %n care se %ncheia paceaDar al5mu+ada a

Dacă se %ncheiau aceste tratate de pace, atunci statele respecti+eintrau %n "ar al-*u%a"a, adică asa reconcilierii' asa armisti5iului. Knsăaceastă casă a armistițiului ăcea parte din Casa ăzboiului.Dar al5dhimma ( dar uz5zimmet)

DeJnea un teritoriul care era tributar su+eranului musulman, %nsăcare se #u+erna după propriile le#i $i obiceiuri, nu după !eriat .

Knțele#erile de paceman

Stă la baza %ncheierii unei %nțele#eri de pace dintre cre$tini $iotomani. man %nseamnă EiertareF, Esi#uranțăF, Esal+5conductF, iar acestebeneJcii puteau J acordate unui nemusulman. cesta putea J acordat attde un sultan, ct $i de un simplu musulman pe cmpul de luptă. care nudorea să %i ia +iața unui răboinic inJndel.

ra mai multe tipuri de amanA pe timp de pace, de război, indi+idual$i colecti+.

manul acordat %n timp eIpedițiilor militare era acordat ca drept de

protecție a +ieții, libertății, a+utului, cultului reli#ios sau chiar entitateastatală. cordarea unui aman era o ormă sacră de protecție, deoareceaceste nu putea J %ncălcat.

manul acordat %n timp de pace era un permis de liberă trecere( sal+5conduct) acordat harb#-ilor care dorea să treacă prin "ar al-Islam.manul oerea protecția asupra +ieții, libertății $i mărurilor acestora, pe odurată speciJcată. "reptat, această protecție +a e+olua către capitulație.man 5 ahd 5 hdname 4 practica otomană

hdname5aua reprezenta acordarea unui aman colecti+, Jind aplicat$i %n cazul statelor romne.

hd ( le#ămnt)rau două tipuri de le#ămntA cel de Eprotecție tributarăF ( zimmet

ah"i) $i cel de EcoeIistență pa$nică temporarăF ( mu%a"a "a' mutaraka).zimmet ahdi ( ah" uz zimmet )

se rezuma la obli#ația nemusulmanului de a se supune su+eranuluimusulman plătind tributcapitație, %n timp ce musulmanul %$i luaan#a>amentul să %i oere protecție. cest tip de re#im aplicat zimmi-ilor este de #ăsit %n perioada otomană ca Jind acordat unor di+erse mănăstiride pe cuprinsul mperiului 2toman.rmistiții ( hudna, sulh, mu+ada a)


20/43

cestea erau noțiuni abstracte care implică o idee de calm, de paretemporară, care urniza totodată condiții prealabile %ncheierii unei păcipermanente %n musulmani $i nemusulmanihdname ( capitulații 4 cărți de le#ămnt)

eprezenta documentul %n care se consemna eIistența unui

Econtract5le#ămntF ( ah"' ak"' ak"-i) %ntre sultan sau marele +izir $i unindi+id, o comunitate, un stat. hdname erau olosite pentru a numi %nuncție un %nal demnitar, desemnarea unui succeor de către sultan,re#lementarea statului unor comunități reli#ioase nemusulmane,desemnarea %nțele#erilor de pace $i comerț %ncheiate de otomani cuprincipii străini, Je ei musulmani sau nemusulmani, J eie tributari sau nu.Capitulațiile

rau diplome medie+ale europene care conțineau mai multecapitole. Capitulațiile reprezentau ansamblul pri+ile#iilor comerciale $iimunităților >uridice care deJneau re#imul străinilor %n statele musulmane,

%n #eneral, $i %n mperiul 2toman, %n special. 2tomanii le5au numitimtiy2z2t ecnebi, adică pri+ile#ii pentru străini, iar ulterior +or adoptatermenul europena kapitulasyonlari ( ah"name-i humayun = Imperialeapitaulzione).hdname 4 %ntre unilateral $i bilateral

*nă %n sec. ?V, acestea a+eau un caracter unilaterală, %n conteItul %n care documentul a+ea ata$ată tu$ra-ua sultanului, prezentndu5se cacel mai puternic su+eran. nstrumentele unilaterale, conorm lui l5


21/43

cestea au apărut %n a doua >umătate a sec. ?V $i erau %ncheiat petimpul +ieții sultanului, %nsă de data aceasta teItul de+ine +alabil $i pentrusuccesorii acestuia.

Război, pace și comerțCurs 1" #"#2"1#

$ipologia regimurilor 3uridice aplicate străinilorComerțul 4 Eruct al păciiFKn &':1, en#lezii au primit prima capiulație din partea otomanilor.

Knsă %n realitate, ne#ustorii en#lezi pătrunseseră pe teritoriul otoman, iarcapitulația punea %n scris această situație. Knaintea en#lezilor, rancezii $i+enețienii au obținut $i capitulații, %nsă erau nemulțumiți că ne#ustorii dinteritoriul en#lez a+ea pri+ile#ii asemănătoare, astel că %ncercau pe maimulte căi să anuleze aceste capitulații.

8uste min ( locuitorii casei războiului care intrau să acă comerț %nmperiul 2toman)

E 2rice harb# care intră cu aman %n teritoriul nostru 4 statua brahimal57aleb% 4 este numit muste minF. Iistă mai mulți termeni care %idesemnează pe cae$ti ne#ustoriA ;renk ( sec ?V 4 racul care nu esteplătitor de tribut; %n sec. ?V5?V 4 necredincio$i care +in din Casaăzboiului).

2ri#inea sistemului capitularcest subiect reprezintă una dintre problemele discutate %n literatura

de specialitate. Dintre opiniile eIprimate se desprindA atitudineaintolerantă a lumii islamice ață de străini ( atitudine care ar J ostadoptată $i de otomani); atitudinea ne#ati+ă a musulmanilor, ață de

comerți %n #eneral, iar %n special ață de comerțul cu inJdelii ( cauzat Je decaracterul războinic al turcilor, Je de reli#ia islamică, care nu ar J %ncura>atne#oțul); adoptarea $i de către otomani a principiului medie+al alpersonalității le#ilor, principiu aplicat de>a %n lumea mediteraneană ață destrăini.

2ri#inea >uridică a Esistemului capitularF2ri#inea acestui sistem se re#ăsea %n principiul medie+al al

personalității le#ilor. Knsă treptat, %n sec ?V, occidentalii abandoneazăacest principiu %n a+oarea celui al teritorialității le#ilor. Kn mperiul 2tomanprincipiul personalității le#ilor a ost aplicat pentru o perioadă destul de

lun#ă.!odele diplomatice pentru capitulațiile otomane


22/43

Iistau mai multe modeleA cre$tine ( bizantine, cruciat ) saumusulmane ( nord5arican, mameluc, anatolian). *e ln#ă acestea, eIistă$i modele imediate, elaborate %n cancelaria otomanăA cel +enețian $irancez. Kn procesul de structurare a teItelor, trebuie luați %n seamnă NactoriA eIperiența Veneției ( ne#ustorii +enețieni obțin pri+ile#iicomerciale de la bizantini, cruciați, nord5aricani, mameluci, anatolieni,astel că %n cancelariile +enețiene au ost elaborate mai multe astel deteIte) $i practica cutumiară ( practica era transpusă %n scris, %nsă %nrealitate, aceasta era de mai mult timp, %nsă +arianta scrisă era maiputernică dect cea cutumiară).

"iplo#ia re#imurilor aplicate străinilorCondiția >uridică a străinilor a+ea mai multe ormeA

- e#im național ( conorm căruia străinul se bucura %n principiu deacelea$i drepturi cu cetățenii )

- e#imul reciprocității

- e#imul clauzei a+orizate

e#imul reciprocității are o anumită tradiție, cum ar J cele dinah"name-lele dintre mperiul 2toman $i Veneția. Se considera că acestecapitulații erau unilaterale, %nsă %n realitate erau bilateraleA +enețieniia+eau dreptul de a ace comerț %n mperiul 2toman, %nsă $i ne#ustorii turciputeau %ntreprinde acti+ități comerciale %n teritoriile +enețiene. Deasemnea, eIistau $i tratate un#aro5otomane care conțineau această

pre+edere , dar $i otomano5polone. Ri %n cazul habsbur#ilor era aplicat unre#im de reciprocitate

e#imul Eclauzei națiunii celei mai a+orizateF "ermenul nu apare ca atare %n teIte, %nsă a$a apare %n literatura de

specialitate. deea acestui re#im era că $i celelalte state primeau pri+ile#iiasemănătoare națiunii celei mai a+orizate ( rancezii cereau să primeascăacelea$i drepturi ca $i +enețienii; ulterior, $i en#lezii au emis pretențiiasemănătoare reeritoare la beneJciile +enețiene $i ranceze).

Regimul capitulațiilorceste re#im nu este +alabil doar pentru otomani, ci $i pentru

chinezi sau >aponezi. Iistă mai multe clauze %n ah"name-le, dar $idrepturi $i obli#ații.

"raJculLibertatea de a intra,a ie$i $i a circula 4 pentru a putea intra %n

teritoriile otomane, străinul trebuia să primească permisiunea *orții. Kncadrul zonelor controlae de otomani, ne#ustorul a+ea $i dreptul de acircula $i, oarte important, de a ie$i. Străinul era prote>at att timp ctera +alabilul aman-ul, conorm !eri at-ului. Aman-ul putea eIpira $i cnd sedeclan$a un război, astel că inJdelii trebuiau să părăsească teritoriileotomane.

Kn cadrul acestor capitulații, se hotăra ca %n cazul %n care izbucnea unrăzboi, ambele părți trebuiau să asi#ure protecția ne#ustorilor. De multe


23/43

ori, sultanul trimite porunci +oie+ozilor romni ce le interziceau acestorasă nu >euiască cara+anele ce treceau prin teritoriile lor.

a+i#ațiaIistau numeroase clauze care ăceau reerire la na+i#ație. Ak 7eniz

( !area !editerană) $i 9ara 7eniz ( !area ea#ră) erau cele mai in+ocate

%n capitulații. *rincipalele componente ale unui aman maritim erauA#arantarea drepturilor de na+i#are %n zonele controlate de otomani;a>utorul acordat %n caz de pericol $i naura#iu; dreptul de ancora> $iapro+izionare; interzicerea >euirii corăbiilor străine; protecție comunăcontra piraților; eIceptarea corăbiilor $i a echipa>elor de a J rechiziționatede autoritățile otomane. Kn !editerana era practică de T mari #rupuriAnord5aricanii ( cu sediul la l#er, unde se a6au $i oarte mulți rene#ați),scocii, maltezii $i nord5europenii ( %n special en#lezii).

aura#iu*rin capitulații, este eliminată o cutumă medie+ală conorm căreia

mara $i oamenii care supra+iețuiseră aparțineau celui care %i #ăsea.Viața, libertatea, mărurileConorm !eriat-ului, aman-ul acordat unui harb# era echi+lanet cu

protecția temporară a +ieții, libertății $i a+utului acstuia, att timp ct sea6a %n ECasa slamuluiF.

!o$tenireaConorm !eriat-ului, atunci cnd un muste min murea %n ECasa

slamuluiF, aman-ul acordat rămnea %n +i#oare pentru a+utul său. Ah"name-lele interziceau conJscarea bunurilor după moarteaproprietarului, urmnd ca acestea să a>un#ă la mo$tenitorii săi.

ezidențaKn +irtutea dreptului haneJt, muste min-ii nu beneJciau dect de oprotecție temporară din partea su+eranului musulman. 8eriat-ul consideracă dacă un străin rezida mai mult de un an %n teritoriile otomane, acestaa>un#ea să Je zimmi. Kn conteItul %n care ne#ustorii rezidau %n di+erseleora$e otomane, treptat %n ah"name-le nu mai apărea clauza reeritoare laperioada %n care ace$tia trebuiau să stea %n mperiu.

Comerțul "ratatele de drept otoman nu au impus restricții drastice tranzacțiilor

comerciale. Iistau unele măruri care nu puteau J scoase din 7ar al-

Islam. De asemenea, otomanii puteau J acordate anumite pri+ile#iireeritoare unele măruri speciale, cum ar J #ru, piele sau bumbac, astelcă acestea puteau J eIportate dacă ne#ustorul deținea un astel depri+ile#iu.

"aIe comerciale ( $umruk resmi 4 impozit pur Jscal)Kn !eriat , această taIă era dierențiată %n uncție de statutul

ne#ustorilorA un harb# plătea &1W, un "himmi plătea 'W, iar musulmanulN,'W. Clauzele care apar %n ah"name-le sunt rezultatul unor poruncimusulmane ce a+eau drept rol combaterea unor inracțiuni %ndreptateasupra ne#ustorilor.

Liti#iile


24/43

Iistau N mari problemeA ce le#e i se +a aplica străinulX $i cine +aaplica le#eaX. Iistau două tipuri de liti#iiA %ntre conaționali $i %ntre cre$tini$i musulmani.

Kn cazul liti#iilor dintre cre$tini $i musulmani, instanțele de >udecatătrebuiau să hotărască #ra+itatea acuzațiilor. De asemenea, era ne+oie să

Je prezentate do+ezi necesare. Kn unele cazuri era prezent $i un traslator.ra oarte important ca să Je e+itați martorii mincino$i.

esponsabilitatea indi+idualăesponsabilitatea colecti+ă este %nlocuită cu cea indi+iduală.Liti#iile %ntre străinii conaționaliKn acest caz, cel care >udeca era consulul, iar le#ea aplicată era cea

din țările lor de pro+eniență.Război, pace și comerțCurs 11 12"#2"1# 9 $'e nc:clopaedia o0 Islam;locul sec. ?V, Mara omnească $i

!oldo+a au constituit unul din obiecti+ele politicii otomane de eIpansiune.stel că %n această zonă au a+ut loc %n mod permament incursiuni de >a ale ac%n#iilor, iar periodic erau or#anizate mari eIpediți militare subconducerea directă a sultanilor.

Gaza%at otomane la nord de Dunăre "oate eIpedițiile or#anizate de otomani %mpotri+a +oie+ozilor romni

%n sec. ?V5?V erau considerate $2z2%at ( eIpediții sJnte)A -ayazid

( &=T5'), !ehmed ( &T&O,&T&), !ehmed ( &T0N,&TO0), -ayezid ( &T:T) $i Suleyman


25/43

%nrn#ere; %ncheierea unei %nțele#eri de pare %ntre cele două părți; plataunei sume de bani considerat de otomani %n mod in+ariabil tribut ( numiteJe ":izye, Je khar2":); acordarea protecției de către sultan; conJrmareadomniei $i acrdarea unor %nsemne de %n+estitură +oie+odului sau trimisuluiacestuia.

z+oarele do+edesc cu prisosință că acceptarea tributului $i aEsupuenriiF, %ncheierea unor Ele#ăminteF nu sunt speciJce numai unuimoment anume.

Valahia ( &T&O,&T0N,&'N)Sunt cronici otomane care +orbesc de aptul că Valahia era tributară

otomanilor %nainte de o+ine. La &T&O, Ru9rullah a consemnat că %n urmaunei demonstrații de orță a sultanului, au a+ut loc ne#ocieri %ntre domnul+alah $i sultan, astel că !ircea a acceptat să plătească haraciul, să trimităostatici $i să %l %nsoțească pe sultan %n eIpediții militare. Kn cele din urme aost %ncheiat $i un >urămnt, care era +alabil pe durata +ieții lui !ircea

( era o pace temporară).*rocesul %nchinării a %nceput %ncă din +remea lui !ircea cel -ărtnr $i

s5a %ncheiat cu %ntronarea lui adul cel /rumos %n &T0N. Kn comparație cucelelalte E%nchinăriF, %n &T0N a+ea loc, %n +iziunea lui !ehmed esri, oE%nchinare colecti+ăF. EKnchinareaF din &T0N este identiJcată la otomani cuEsupunerea deplinăF, cucerirea țării etc.

Kntre &'N&5&'N au a+ut loc o serie de lupte puternice %n zonă, iarmomentul &'N0 a marcat ambele Mări romne$ti. Kn cele din urmă, Valahiaa a>uns să acă parte din teritoriile otomane.

!oldo+a ( &T''5'0, &T:0, &'=:)

&T''5'0 4 acest moment marchează %nceputul plății tributului ( Gri#oreHreche).&T:0 4 pacea dintre Rtean $i -ayazid . 2tomanii au cucerit Chilia $iCetatea lbă&'=: 4 eIpediția lui Suleyman Le#iuitorul %n !oldo+a, %n conteItul %n care*etru are$ a+ea %n +edere %ncălcarea %nțele#erilor anterioare %ncheiate cuotomanii. Sultanul a acordat aman %ntre#ii țări, astel că nu au ost

%ntreprinse acțiuni de >a sau de acest el pe teritoriul moldo+ean.

"ransil+aniaKn &'N:, %n urma celei de5a doua eIpediții a lui Suleyman


26/43

Kn cronicile otomane $i documente, se +orbe$te de "reptul sabiei ( 9ilicha99i) $i se +orbea despre aptul că un teritoriu aparținea sultanului $i aost cucerit de acesta.

Kn ceea ce pri+e$te Valahia, termenul de cucerire se olose$te dup&T0N, %nsă nu eIistă o unanimitate %n cronici. ceasta apare după +remea

lui Suleyman Le#iuitorul.Cnd +ine +orba de !oldo+a, anul &'=: reprezintă un moment de

cotitură, %n contestul %n care Suleyman a+ea dreptul să hotărească asupradestinului !oldo+ei.

Kn cronistica romnească, mai ales după Dimitrie Cantemir, se acanumite dierențieri %ntre !oldo+a $i Valahia. Cantermir este de acord cupatul că Valahia a ost cucerită pe calea armelor, %nsă nea#ă aptul căaceastă metodă ar J ost aplicată $i %n cazul moldo+enilor ( ace$tia sesupuseseră de bună5+oie).

Kn timp a apărut ormula E de la cucerirea hăneascăF ( termenul

serbestiyyet ace reerire la libertate %n cronicile otomane. cest cu+nteste le#at de sinta#ma E de la cucerirea hăneascăF. Kn acest conteIt,termenul desemna statutul unui teritoriu cu un anumit #rad de autonomie,a unei posesiuni unciare scutită de impozite). ceastă sinta#mă nu esteutilizată doar de sultan, ci urmează un arz al +oie+odului care reclama unabuz al trupelor de la #raniță $i atacau supus$ii moldo+eni sau +alahi. Knacest conteIt, domnii din Mara omnească $i !oldo+a introduceauaceastă sinta#mă pentru a demonstra că a+eau o anumită autonomie dela cucerirea lui Suleymna urăminte. ceastă practică se menține $i %n sec. ?V5?V, Jind

+izibile %n ah"-name-le. Kn teIte pot J #ăsite $i elementele pe care se >uraApe llah $i pe !uhammad ( dacă >urămntul era %ntre principi musulmani),Coran, proeți sau$i sabia sultanului, reli#ia, su6etul $i +iața tatălui $i acopiilor tatălui. $oate aceste 3urăminte a%eau un caracter temporar .*utea J scrise sau +erbale $i a+eau o anumită +alabilitate.

Dacă nu mai eIistau tratate pentru a J re#lementat statutul țărilorromne. Hneori, cutuma era mai puternică dect le#ea. Iistau cutumeinternaționale, care au ost acceptate $i %n cadrul relațiilor dintre sutan $i+oie+ozii romniA plata tributului %n schimbul protecției, a>uotrul militar datde +asal suzeranului său, alinierea acțiunilor eIterne cu cele ale

partenerului de alianță etc.


27/43

*e ln#ă acesta, mai era păstrate $i cutume bilaterale. Kntre turci $i+alahimoldo+enitransil+ăneni eIistau astel de cutumeA pentru a apăraautonomia, pentru a amarca serie de practici otomane instituiție $i %nrelațiile dintre sultan $i +oie+ozi, pentru a sublinia anumite obli#ațiipolitice. *e ln#ă plata unor anumite sume, participarea la război alăturide sultani reprezintă un alt obicei.

De la cutume s5a a>uns ca %n sec. ?V5?V să se a>un#ă lacapitulații.Război, pace și comerț în Islam Rezumat>g112(1#!octrina djihâd-ului minoris3uncțiile 0undamentale Casa Islamului %s Casa Războiului !uslim +s 9Jr

Kn tradiția musulmană ce a>un#e pnă la !uhammad, lumea este %mpărțită %n două zoneA 7ar al-Islam > asa Islamului? $i 7ar al-Harb > asa

&ăzboiului? 4 se pare că această concepție era prezentă din epocamedineză. !uhammad ace o distincție clară %ntre două cate#orii deoameni, criteriul %mpărțirii Jind de natură reli#ioasăA credincio$i( musulmani) $i necredincio$i ( nemusulmani). ecredincio$ii erau di+izațila rndul lor %nA politei$ti $i oamenii ăr5ii ( %n primul rnd cre$tini $i e+rei).Cea de5a doua cate#orie era numită astel, deoarece aceste popoarea+eau cte o cartea sntă ( +an#helia, "ora etc.) $i care credeau %nanumiți *roeți, %nsă nu $i %n alții. Cei care se %ncadrau %n această cate#orieprimeau denumirea de inJdeli ( $i sabeeni $i zoroastrienii intrau %n acestăcate#orie). 2dată cu islamizarea, $i turcii au preluat acest model reeritor

la %mpărțiea oamenilor %n aceste cate#orii. "ermenul de k2;r era utilizatpentru a5i desemna pe cei care a+eau o altă credință dect ceamusulmană. Chiar dacă musulmanii considerau că necredincio$ii ormau ocomunitate, %n realitate ace$tia erau %mpărțiți %n două cate#oriiAnecredincio$ii din 7ar al-Islam $i cei din 7ar al-Harb.!uslim +s. 7arb%

Harb# era termenul atribuit tuturor locuitorilor asei &ăzboiului, dar$i rebelilor sau musulmanilor apostați, ale căror teritorii de+eneau "ar al-harb %n urma rebeliunii. Casa ăzboiului trebuia să se diminueze pro#resi+,

%n a+oarea Casei slamului, astel că termenul de harb# era asociat cu

inamicul potențial al musulmanilor. Kn concepția haneJților, harb# erau attsupu$ii statelor cre$tine care nu %ncheiaseră tratate de pace $i comerț cuotomanii, ct $i supu$ii unui principe ce a+eal le#ămnt cu sultanul. cestatribut nu era atribuit doar persoanelor, ci $i bunurilor ( măruri, corăbii) $iteritoriilor. ( >uri$tii unor alte $coli >uridice %i desemneau harb# doar penecredincio$ii cu care musulmanii nu %ncheiaseră le#ămnt sau care nua+eau aman).Dar al5slam $i Dar al5harb

/undamentul războiului snt $i a dreptului islamic al popoarelor aost reprezenta de distincția dintre cele două părți care ormau lumeaA "ar

al-Islam $i "ar al-harb. ceastă separare este realizată pe principiulsu+eranității $i nu se re#ăse$te %n Coran, ci a ost elaborată %n sec. V5?.


28/43

ade+ărat, eIistă cte+a cu+inte care desemnează sera necredincio$ilor,astel că >uri$tii otomani au dedus că eIistă %n acest conteIt $i o zonăopusă celei a necredincio$ilor. Cele două concepte eIprimau o realitateistoricăA transormarea su+ernită %n urma eIpasiuni arabe. Cele douănoțiuni sunt complementare $i nu se poate +orbi despre una prineIcluderea celeilalte.

7ar al-Isl2mKn teItele >uridice clasice, asa Islamului era asociată cu zona %n care

era liberă practicarea cultului musulman, adepții slamului Jind $i prote>ați( al5Shaybn% considera că aceasta reprezenta zona %n care #u+erna le#eamusulmană $i %n care musulmanii se simțeau %n si#uranță ). Conorm uneideJniții recente, asa Islamului reprezenta zona %n care reli#ia islamică erapracticată $i prote>ată de un conducător musulman. Locuitorii acestei aseerau ormați din musulmani $i supu$ii nemusulmani ( "himm# ). !ai eIista osinta#mă care desemna teritoriile a6ate sub suzeranitatea sultanului, attstatele tributare ct $i cele ce erau administrate direct de acesta, $ianumeA *emalik-i mahrusa 4 EMările bine păziteF.

7ar al-harbasa războiului %n#loba teritoriile %n care nu era urmat !eri at-ul,

adică teritoriile ce nu se a6au sub dominația musulmană. stel că aicierau incluse teritoriile ce nu intraseră sub stăpnirea mperiului!uhammedan sau statele care nu %ncheiaseră +re5un tratat de pace cuacesta. *entru haneJți, Casa războiului se identiJca cu tot ceea ce nuăcea parte din Casa slamului, iar %n teItele >uridico5reli#ioase otomane,"ar al-harb era ormula cu care se ăcea reerire la teritoriile a6at subustăpnire unui principe cre$tin. Hlterior, din eIpresia "ar al-harb au apărutunele deri+ații precum "iyar-i harbiyye ( Ecătre ținuturile du$maneF), iar %nunele ah"name-le apare ormula harb# %il2yet , ce desemna țări cu care nuse %ncheiaseră tratate de pace.

Iistă o anumită problemă %n ceea ce pri+e$te deJnirea zonei dintre"ar al-Islam $i "ar al-harb, adică munții, apele etc. Din punctul de +edereal si#uranței musulmanilor, era recomandat ca acest teritoriu să Je pri+itca ăcnd parte din "ar al-harb, iar zonele marcate puternic de con6ictepermanente dintre musulmani $i nemusulmani primeau atributul de "ar al-":iha" ( Casa războiului snt) 4 după cum a ost %n cazul -el#radului,a+nd %n +edere că acolo a+eau loc con6icte repetate.

Kn ceea ce pri+e$te mările, teItele >uridice musulmane operau cudisticția dintre Emările eIterioareF, adică cele care sunt controlate att demusulmani, ct $i de harb%, $i Emările interioareF, ce erau %ncon>urate doarde teritorii musulmane. Kn consecință, Emările eIterioareF nu ăceau partenici din "ar al-Islam $i nici din "ar al-harb. Dacă !area !editerană nuăcea parte nici din Casa slamului $i nici din Casa ăzboiului, atunci !areaea#ră ace parte din "ar al-Islam după ce sunt cucerite Chilia $i Cetatealbă %n &T:T.

7:ih2" ca bellum :ustum. Con6ictele dintre musulmaniDacă pentru occidentali, problema bellum :ustum era destul de

acută, musulmanii nu se conruntau cu astel de piedici %n ceea ce pri+e$te


29/43

proclamarea unui război, deoarece %n teoria >uridică, sin#urul război >ustiJcabil era ":iha"5ul , adică războiul dus %n olosul reli#iei $i acomunității musulmane ( aici intra $i reprimarea rebelilor). *rin urmare, nuputea J purtat alt război %n aara ":i:a"-ului, acesta Jind el %nsu$i unbellum :ustum. 2dată ce un război era declarat ca Jind Eeort pe calea luillahF, atunci pri+ile#iile le#ate de purtarea acestui război apăreauautomatA titlul de $az# pentru participanți, calitatea de martiri pentru ceiuci$i %n luptă, Edreptul sabieiF asupra teritoriilor cucerite etc.

Scopul Jnal al ":iha"-ului era reprezentat de impunerea !eri at 5ului %n Casa războiului. *rin urmare, războiul snt era orientat numai %mpotri+acomunităților nemusulmane, iar %n sec. ?V5?V, otomanii nu a+eau ne+oiesă >ustiJce acest război %n ața comunității musulmane ( ulterior, cu ctentuziasmul pentru ":iha" a scăzut, a ost trebuit să se acă apel la seyhul-Islam, care le#itima declan$area războaielor $i mobilizarea trupelorotomane). stel că orice +ictorie sau %nrn#ere era pusă pe seama+oinței lui llah ( doar un război drept putea aduce +ictoria).

Le#itimarea războaielor dintre musulmani %n slamul preotomanLuptele %ntre musulmani erau interzise, deoarece tot eortul militar

trebuia concentrat asupra ":iha"5ului. Knsă %n conteItul %n care unitateamusulmană se destramă %n sec. V, iar %n sec. ? sunt proclamate caliateri+ale ață de cel din -a#dad, moti+ul acestor războaie Jind le#itimitatea.tt shi iții ct $i sunniții au ost ne+oiți să %$i le#itimeze acțiunile

%mpotri+a ri+alului reli#ios.*entru shi iți, cei care respin#eau %n+ățătura acestora erau

considerați a J EinJdeliF. ce$tia introduc un nou concept, "ar al-imam,adică zona %n care era practicată ade+ărata credință ( Shi ismul), iar "ar al-Islam era ormat din teritoriile %n care era practicat slamul, %nsă %n ormaunor alte doctrine dect cea shi ită.

*entru sunniți, deJnirea con6ictelor dintre musulmani ca Jind ":iha"a constituit o ade+ărată problemă. deea era ca inamicilor reli#io$i să le Jeaplicat caliJcati+ul de EinJdeliF. Cu toate că ace$tia nu era %mpotri+arăzboiului coerciti+, răboaiele %mpotri+a musulmanilor erau deJnite dreptkit2l, adică lupte. l5!a+erd% a declarat că %n aara ":iha"5ului eIistau treitipuri de războaieA %mpotri+a apostaților, %mpotri+a rebelilor $i %mpotri+arăuăcătorilor. postați erau considerați cei care musulmani Jind renunțaula reli#ia lor din dierite moti+e. ce$tia a+ea două +arianteA re+eneau laslam sau erau pedepsiți cu moartea ( se $tia că %n perioada lui bu -a9rau ost duse războaie %mpotri+a apostaților). titudinea comunitățiimusulmane ață de ace$tia se asemăna cu cea a pe care au a+ut5o la

%nceput asupra arabilor idolatri. Hn musulman ma>or $i %n deplinătateaacultăților mintale era pedepsit cu moartea dacă rene#a credințamusulmană. "imp de = zile, acesta a+ea dreptul de a se re%ntoarce laslam, iar dacă nu ăcea acest lucru %n termenul celor = zile, atunci erapedepsit. Kn cazul unor comunități, era +alabilă aceea$i re#ulă ( cu

eIcepția aptului că dacă ace$tia re+eneau la credința musulmană %naintede +enirea trupelor ce a+eau drept scopt aplicarea represaliilor, atunci


30/43

rămneau liberi doar bărbații, nu $i emeile $i copii). Kn slamul timpuriu,apostazia s5a maniestat prin reuzul de a plăti impozitul prescris de !eriat , %n special zakat-ul. ebelii erau deJniți ca persoanele care se re+oltă

%mpotri+a su+eranului, nu se supun ordinelor sale sau care atacăposesiunile sale. Cei care %$i rene#au credința musulmană sau se re+oltauin+ocau ar#umente din Coran, considernd că autoritatea centrală a trădat

%nsemnele reli#iei musulmane.Le#itimarea războaielor dintre otomani $i alți principi musulmaniăzboaiele otomanilor din sec. ?V5?V, cele %mpotri+a mamelucilor $i

cele %mpotri+a saa+izilor a+eau ne+oie de o >ustiJcare. Kn #eneral, toțimusulmanii erau con$tienți că războiul %mpotri+a coreli#ionarilor eracontrar !eri at 5ului. *rin urmare, de multe ori principii anatolieni i5auacuzat pe otomani că %ncălcau !eri at 5ul. *rincipalele ar#umente olosite deotomani pentru a5$i >ustiJca aceste acțiuni erau următoareleA &)acuzareade trădarea a războiului snt de către ace$ti musulmani; N)aJrmareaprimoridalității %n lumea islamică $i a calității de mo$tenitori alsel#iuchizilor $i =) caliJcarea saa+izilor drept necrediincio$i ( k2;rler ) $ieretici ( mulhi"ler ).

&) 2tomanii considerau că doar ei purtau războiul snt %mpotri+adu$manilor slamului. stel că atunci cnd se a6au %n con6ict cu alțiemiri musulmani, turcii lansau prin fet%a5le acuzații de trădarea laadresa >ihadului, datorită aptului că %i %mpiedicau să poarte ":iha".*rin urmare, lupta %mpotri+a musulmanilor care %mpiedicau

desă$urarea războiului snt era consacrată >uridico5reli#ios $ide+enea o obli#ație ( Ru9rullah considera că dacă $aza5ua eraobli#ația colecti+ă a musulmanilor, atunci lupta %mpotri+acoreli#ionarilor care prin acțiunile lor %mpiedicau desă$urarearăzboiului snt era una din responsabilitățile sultanului. "reptat,$aza5ua %mpotri+a emirilor anatolieni se transormă %n sec. ?V dintr5un război oensi+ %ntr5unul deensi+, %n conteItul %n care otomanii nu

%i puteau ataca pe cre$tini, dacă sptaele lor nu era asi#urat ( cazulluptelor %mpotri+a emirului din


31/43

=) po#eul luptei %mpotri+a coreli#ionarilor care se %mpotri+eaotomanilor a ost atins %n timpul con6ictului cu saa+izii. Kn timpul luisma %l, %ntemeietorul dinastiei saa+ide, reli#ia shi ită este ridicată larand oJcial, astel că inte#ritatea mperiului 2toman este pusă la

%ndoială, a+nd %n +edere că turcii erau sunniți. !utii din ambelestate au emis fet%a5le prin care era eIprimată ostilitatea +irulentădintre otomani $i saa+izi. !erită amintita ulema-uau uru5d%n7amza, care >ustiJcă printr5o fet%2 uciderea a T1.111 de k#z#lba!i,adepți ai saa+izilor din natolia, $i ulterior este >ustiJcat $i războiul

%mpotri+a lui sma %l. uru5d%n i5a declarat pe shi iți ca Jind eretici $ichiar necredincio$i, astel că pedeapsa ce trebuia aplicată %mpotri+aacestora era pedeapsa capitală. bussud endi declară printr5ofet%2 că dacă e+reii $i cre$tinii mai puteau spera să de+ină bunimusulmani prin con+ertire, persanii nu mai a+eau acest beneJciu.Dimitrie Cantemir amintea că dacă un turc este ucis de un saa+idsau %l omoară pe acesta, atunci +a primi o răsplată de O1 de ori maimare dect %n cazul %n care inamicul ar J ost un k2;r .

D>ihad, de la obli#ație colecti+ă la obli#ație indi+idualăConorm doctrinei sunnite, orice musulman trebuie să %ndeplinească

cele ' olib#ații ale credinței islamice ( acestea mai sunt cunoscute dreptcei ' stlpi ai slamului)A proesiunea de credință, ru#ăciunile, dania, postul$i pelerina>ul la !ecca. 8uri$tii musulmani au stabilit că ":iha"5ul era oobli#ație colecti+ă, care nu ăcea parte din cei ' stlpi ai credinței. Knsă

%n+ățații considerau că ":iha"5ul este unul din elementele care constituiecredința islamică. *rin urmare, ":iha"5ul ăcea parte din acel EcultdisciplinatF, pus %n practică de ade+ăratul credincios prin ser+iciul săudedicat di+inității. Ca Eeort pe calea lui llahF, ce presupunea propa#areacu+ntului di+in cu inima, prin cu+nt sau cu minile, ":iha"5ul era oobli#ație a Jecărui musulman ( comparația cu războaiele sJnte europene 4

%n slam, oricine putea participa la ":iha", chiar $i prin aptul că se ocupade apro+izionarea trupelor sau %ndeplinea acti+ități care a>utau la purtarearăzboiului snt). Kn slam nu eIista monahism, acesta Jind %nlocuit de

":iha".ra imposibil ca ":iha"5ul să Je purtat de toți musulmanii. Caoensi+ă armată, războiul %mpotri+a inJdelilor de+enea o Eobli#ație desuJciențăF. !uhammad nu a plecat niciodată la luptă ără a lăsa pe cine+a

%n spatele lui. Kn conteItul %n care erau destui oameni care să poarterăzboiul snt oensi+, ":iha"5ul %$i pierdea din caracterul de obli#ațiereli#ioasă, de+enind %n momentele de superioritate oensi+ă a slamului, oEobli#ație de suJciențăF. Ca obli#ație rei#ioasă, ":iha"5ul +iza pe oricemusulman care %ndeplinea anumite criteriiA psiholo#ice ( nu trebuia să Jenebun), Jzice ( să Je de seI masculin $i sănătos), >uridice ( să Je ma>or $i

să nu Je dator nimănui), sociale ( să nu Je rob), economice ( să %$i poată %ntreține sin#ur amilia $i să %$i poată procura sin#ur echipamentul necesar


32/43

eIpediției), reli#ioasă ( să plece la război cu #ndul de a propo+ăduislamul).

"ransormarea ":iha"5ului dintr5o obli#ație colecti+ă %ntr5unaindi+iduală a apărut %n momentele de criză ale samului, cum ar J cele dinperioada cruciadelor. ceastă dierențiere %ntre obli#ație colecti+ă $i

indi+iduală este eIplicată cel mai bine de as(Sulamî, care afrmă cădjihad (ul este o obligație colecti%ă atunci c&nd este colecti% și setrans0ormă într(o obligație indi%iduală atunci c&nd este de0ensi%Kn cazul %n care trupele mobilizate pentru un război oensi+ nu mai sunt %nstare să susțină con6ictul, atunci ":iha"5ul de+enea indi+idual. Kn cazulunui ":iha" deensi+, cate#orii care erau eIceptate %n #eneral de la război (copii, emeile, scla+ii, inJrmii $i chiar supu$ii nemusulmani, puteauparticipa la război.

Stimulentele ":iha"5uluiA pradă, #az% $i martira>*rada $i martira>ul ocupau locul stimulentelor, acestea urmnd să %i

determine pe războinicii musulmani să Elupte pe calea lui llahF.Kn perioada preislamică, prada reprezenta un element determinant al

războaielor, astel că !uhammad nu a putut %nlătura această partecomponentă a războiului. Kn consecință, re#imul prăzilor a căptat un locaparte %n cadrul %n tratatele de drept islamic al poparelor.

Kn practică, obiecti+ul războaielor purtate %mpotri+a necredincio$ilorera reprezentat de obținerea unui surplus de bunuri materiale, cu toate călupta era proclamată ca Jind ":iha". Caracterul proJtabil al $aza5lelor de la

%nceputul istoriei statului otoman este destul de cunoscut, mai ales %n ceeace pri+e$te capturarea robilor ( pentru mercenari $i săraci, preda

reprezenta principala țintă atunci cnd era +orba de implicare %ntr5unrăzboi). *rada +a reprezenta un element utilizat pe scară lar#ă de sultanipentru a5i determina pe musulmani să se mobilizeze, oerindu5li5sesoldaților posibilitatea de a >eui un ora$ inamic dacă acesta nucapitulează. Cu toate că unii >uri$it considerau că teritoriul inamic nutrebuia distrus, conducătorul armatei musulmane a+ea autoritatea săacționeze %n acest sens a$a cum considera de cu+iință. *rin urmare, >aulera le#itimat, iar bunurile care nu putea J transportate de soldațiimusulmani, erau distruse.

Iistau două tipuri de pradăA $animet , prada obținută %n urma luptei,$i fey , cea obținută cu a>utorul unor metode diplomatice ( aici intrau :izya$i khara":5ul). *rada ce era capturată urma să Je %mpărțită %ntreparticipanți după ce bunurile erau aduse pe teritoriul musulman. eeritorla cum era %mpărțită prada, eIistau ni$te re#uli oarte clar deJniteA &' dinpradă re+enea sultanului, iar restul de T' erau %mpărțite luptătorilor ( %nsăluptătorii nu primeau toți aceea$i cantintate de pradăA un ca+aler, al căruirol %n luptă era oarte important, primea două sau chiar trei părți de pradă,

%n timp ce un inanterist, al cărui rol era mai scăzut dect al ca+alerului, ise oerea doar o parte). e#ula %mpărțirii prăzii nu a putut J aplicată $iteritoriilor cucerite, acestea aparținnd sultanului sau $eului @mmei. Kn


33/43

unele cazuri, teoria >udiciară reeritoare la această problemă era dublatăde unele practici cutumiare turce$ti $i mon#ole.

Cu termenul de $az# erau desemnați musulmanii care participau laeIpediția sntă, $aza. "urcii musulmani +eniți din sia Centrală $i trimi$isă lupte %mpotri+a bizantinilor, au purtat titlul de $az# , iar din sec. ?V5?V,

titlul de $az# +a J atribuit tuturor participanților la eIpedițiile sJnte. cesttitlul era aplicat $i sultanilor, %n conteItul %n care una din sarcinileprincipale ale lor era conducerea Erăzboiului sntF. Cu toate că titlul de$az# era destul de răspndit %n lumea turco5musulmană, acesta +a căpătastrălucirea maIimă %n perioada otomană.

!artira>ul reprezenta o altă recompensă pe care putea să oprimească participantul la o $aza. Conorm teItelor >uridice, pentru o$teniimusulmani, unul din principalele scopuri era c$ti#area recompenseidi+ine pe care llah $i !uhammad le5a promiteau celor care luptau pentrucauza lui Dumnezeu. brahim al57aleb% deJniea maritar>ul %n elul următorAEmartiri sunt acei credincio$i care nu mor de moarte naturală, ci care oprimesc din mna altuiaF. !ourad#ea d 2hsson %mpărțea martirii %n douăcate#oriiA martiri militari $i ci+ili. Cei militari erau reprezentanți de cei caremureau Jind uci$i pe calea lui llah ( adică pe calea ":iha"5ului), iar ceici+ili erau musulmanii care %$i pierdeau +iața din cauza unor rebeli, tlharisau chiar a unor alți musulmani. Kn conteItul conruntărilor dintre otomani$i cre$tini, mulți musulmani murea de5a lun#ul cursului Dunării, moti+pentru care 6u+iul a primit denumirea de EDunărea %nsn#eratăF sauFDunărea apă de #aziiF.

SomațiaSomația ocupă un loc aparte %n tratatele de drept islamic al

popoarelor. Kn perioada clasică, somația era considerată a J E":iha"5ul celmai merituosF. *ractic, somația reprezenta primul pas către e+itarearăzboiului $i statua situația dintre musulmani $i nemusulmani pe calepa$nică.

Somația trebuia să Je ormată din două părțiA notiJcarea pretențiilor$i declarația de război. stel că %nti, musulmanii trebuiau să prezintecondițiile care, dacă erau %ndeplinite de necredincio$i, putea duce la orezol+are pa$nică a unui con6ict. Somațiile erau adresate inJdelilor, careerau %mpărțiți %n două cate#oriiA Earabii idolatriF 4 nu a+eau dect două+arianteA con+ertirea la slam sau moartea ( %n această cate#orie intrau $iapostații), $i Eoamenii CărțiiF 4 cre$tinii $i e+reii, care dacă reuzau să secon+ertească la slam, puteau plăti o taIă, ":izya ( bine%nțeles, că dacăreuzau una din cele două oerte, atunci musulmanii porneau un război

%mpotri+a lor.*rima Ein+itațieF era reprezentată de chemarea la slam. ceastă

chemare era %nsoțită de o serie de drepturi $i obli#ații reciproceA cei carese con+erteau trebuiau să se supună, să celebreze slu>bele reli#ioase, săachite zakat 5ul, să cedeze cincimea din pradă etc., %nsă era prote>at dellah ( politei$tilor arabi care treceau la slam le erau recunoscuteposesiunile). Somația reli#ioasă era +alabilă timp de = zile.


34/43

patra zi, sosea somația politică, $i anume supunerea ață de slam.Dacă reuzau con+ertirea la slam, atunci nemusulmanii ( doar popoareleCărții) erau in+itate să plătească ":izya. Somația politică era consemnată$i %n Coran, unde se aJrmă că musulmanii trebuiau să lupte %mpotri+a celorcare nu cred %n llah, E pnă ce +or plăti d>izya direct cu minile lor $i +or JumilițiF. Kn documentele reeritoare la slamul timpuriu, plata ":izye5i era adoua constiție esențială pentru e+itarea războiului $i %ncheierea păcii( eIemplul somației transmise lui 7eraclius).

Iistă opinii di+er#ente reeritoare la ideea conorm căreia somațiaar J putut J o obli#ație >uridică. unațele reeritoare la această doctrinăsunt destul de numeroase. !uhammad sublinia că du$manul trebuiaa+ertizat, %nsă au ost dăți cnd chiar *roetul nu a respectat aceatăprocedură. 8urisconsulți se %mpărțeau %n trei cate#oriiA cei care consideraucă somația era obli#atorie, alții care credeau că somația reprezenta ore#ulă dezirabilă, $i ultimii care considerau că este o acțiune niciobli#atorie, nici recomandabilă. !ai ales %n cazul %n care +ecinii a+eaucuno$tiință de slam $i care %n acest conteIt nu mai trebuiau să Je somați.Dimitrie Cantemir declara că oricum turcii nu respectau aceste re#uli, ciacționau după cum considerau că era necesar.

Kn practica otomană, declararea ":iha"5ului %n ața comunitățiimusulmane nu era considerată a J o necesitate %n sec. ?V5?V. Knsăulterior, +or apărea fet%25le $i declarații de război ( un astel de caz a a+utloc %n cadrul războiului ruso5turc din &O:O, &:N:5N). Knsă au eIistat $ieIcepții, cun este cazul %n care Camenița este atacată ără a ca locuitoriisă Je a+ertizați ( &0ON). Kn ceea ce pri+e$te somația, aceasta presupuneain+itarea nemusulmanilor de a se supune sultanului $i a de a plăti tribut.Hn astel de caz are loc după &T'=, cnd sultanul !ehmed le adreseazăca+alerilor din odos o astel de somație, prin care le cere să se supună,iar %n cazul %n care nu ac acest lucru, nu o să beneJcieze de prieteniasultanului ( adică o să %i Je inamici; aceste practici au ost +alabile $i %nzona -alcanilor).Seminarii

Seminar Istoria Otomană -oo9zz.or#-iblio#raJeA

- obert !antran (coord.),Istoria Imperiului Otoman

Knceputurile statului otomanIistă mai multe teorii reeritoare la statul otoman. "eoria clasică aJrmă căunul dintre anii undamentali ai istoriei otomane este &=1N, cnd bey5ul2sman %nrn#e o armată bizantină la -aphaeon, astel că ceilalți bey auacceptat să se supună lui 2sman ( teoria este promo+ată de 7alil nalci9).Cel mai probabil că ceilalți bey au +ăzut %n 2sman un posibil susținător alluptelor, astel că acesta poate J un moti+ pentru care s5au supus bey5ului.

"eritoriul lui 2sman se a6a %ntre in6uența bizantină, sel#iucidă $i mon#olă,


35/43

astel că era semiindependent. *rincipala ocupație a locuitorilor dinteritoriul stăpnit de 2sman era >aul $i păstoritul. ste posibil ca unii beysă se J alăturat tribului lui 2sman Je din proprie dorintă, Je orțați. Knsă unpilon principal l5a reprezentat islamul (E "eoria #aziF a lui *aul @itte9). !ulttimp, istorio#raJa turcă a susținut ideea conorm căreia coeziunea statuluimusulman a ost asi#urată de populația turcă, statul turc era ormat doardin turci. ceastă teză este #re$ită, deoarece statul condus de 2sman eraormat att de turci musulmani ct $i de turci cre$tini.

"urcii pătrund %n uropa unde+a la >umătatea sec ?V ( &='T, cu ocazialuptei pentru cetatea Gallipoli). *nă %n &=ON, otomanii securizaserăaproIimati+ intrea#a zonă a -alcanilor.

"eza #azi susține că eIpansiunea otomanilor a ost susținută de dorința dea răspndi islamul. @itte9 s5a bazat pe N surseA un poem din sec. ?V alpoemului hmedi, numit Es9endermameF, 2sman alături de ceilalțiconducători musulmani primind titlul de Gazi; cea de5a doua sursă estereprezentată de inscripția de pe moscheea din -ursa ( &==T) $i care+orbea despre sultanii otomani ca $i Gazii. ceastă teză are cte+ascăpăriA populația turcă nu reprezenta &11W din populația statului otoman;de asemenea, elita turcă nu era turcită deplin. "răsăturile elitei erauapartenența la sultan $i Jdelitatea ață de sultan ( %ndeplinirea datorieiață de sultan).*entru sultanii otomani, pe ln#ă moti+ațiile reli#ioase, cele economice $ipolitice sunt la el de importante, dacă nu chiar uneori trec pe primul loc.Sultanii otomani nu au %ntreprins niciodată con+ertiri orțate, %n masă.cestea au eIistat datorită unor probleme interne, cum era cazul inlbania sau -osnia. Kn lbania cre$tinii catolici se a6au %n con6ict cuortodoc$ii, ace$tia din urmă %ncercnd să %i con+ertească la ortodoIie,astel că albanezii se hotărăsc să se de+ină musulmani, obținnd anumitea+anta>e. Kn -osnia, elita se +a con+erti la islam, urmnd să determine $irestul populație să acă acest lucru. tt timp ct supu$ii nemusulmaniascultau de sultan, reli#ia era tolerată.mperiul 2toman este o denumire pe care occidentul a impus5o acestuispatiu euro5asiatic. 2tomanii se numeau pe ei EStatul Casei lui 2smanF( De+let5 i ali 2sman), sau E Knaltul StatF (De+let 4 i aliye). lementulundamental al statului otoman era dinastia lui 2sman.Din sec ? pnă la sr$itul sec ?V, statul otoman ar trebui numit -PL


36/43

orientali. Sub presiunea mon#olă, turcii occidentali se deplasează cătreoccident.

z+oarele istoriei otomaneA

-

z+oare de cancelarie A 5 condicile aacerilor importante( documentele care se reeră la relațiile dintre sultan $i dierițidre#ători din imperiu sau alți conducători europeni) 5 iz+oarele trezoreriei otomane de cheltuieli$i +enituri zilnice ( sunt trecute toate +eniturile $i cheltuielile alestatului otoman) 5 condicile de ceremonial ( sunt consemnate

%n scris $i detaliate toate darurile $i toți participanții la acesteceremonii)

5 z+oarele >uridiceA 5 condicile de le#i ( 9anunname)

5 re#istrele tribunalelor otomane 5 z+oare narati+e A 5 cronicile otomane 5 z+oare numismaticeA 5 sultanimul 5 astrulRăzboi, pace și comerț în IslamSeminar !?ibliografe4

- !ihai !aIim, cap. N,T,' ( p#'1501. 0:5::); cap. O,&N,&=,&T;

- ăzboi, pace $i comerț %n slamA p#.'5&11; p#.&1&5&&1.

- Glosar $i biblio#raJeA as9eri ( oamenii sabiei 4 clasa militară astatului otoman; ace$ti oameni ăceau parte din armată $iadministraței), re aya ( supus al sultanului otoman 4 populațiadeidcată comerțului, me$te$u#urilor etc.), d>ihad cihad, cizye( tribut, răscumpărarea a netrecerii la slam 4 d>izye), harac ( 9harad>4 impozit unciar plătit pentru olosința pămntului), et+a( consultație >uridică pe care o oeră un mutiu; se poate solicita unastel de acord %n cazul tratatelor), $eih ul5 slam ( marele mutiu),

#aza#azi ( eIpediție sntă luptător %ntr5o astel de eIpediție),harac#uzar ( plătitor de tribut), 9anun ( le#e ci+ilă emisă desultan;orice 9anun respectă Coranul $i tradiția musulmană),9anunname ( cod de le#i), $eri at,(sharia 4 le#ea sntă tradițiamusulmană), millet ( comunități de nemusulmani a6ate pe teritoriulmusulman), muste mim ( străin pe teritoriul musulman), zimm% ( supus nemusulman al sultanului) siyar ( lucrări de drept musulmancare tratează subiectul relației dintre comunitatea nemusulmană $icea musulmană), timar ( recompensă monetară primită de la sultanca urmare a ser+iciului militar; nu era transmisibil), 9ul ( rob alsultanului)


37/43

- !ihai !aIim, ristalizarea institu5iei sultanale #n Imperiul Otoman #nsec IB-BI' %n S nr.'O5':.; 7eclinul institu5ional al ImperiuluiOtoman, %n Ca$ini "e IstorieU+ol , -ucure$ti &1.

- !artrantA cap. O,:,&N,&T

- ăzboi, pace $i comert %n slamA p#. &&N5&'=, &'T5&:=, &:T5N&1,=N5=OO, =5T'N.

- Diplomația 2ccidentală $i Glosar

&'T1 4 *annonia trece sub stăpnire otomană. *erioada celor N sultani,Selim $i Suleyman


38/43

%ncep să nu mai Je educați %n spirit militar, ace$tia Jind ținuți %nperioada %n care erau tineri $i nu ocupau uncția de sultan %n palat,nea+nd dreptul de a comanda armata. ceastă practică a ostadoptată deoarece un posibil mo$tenitor al tronului alături de o

armată reprezenta o amenințare puternică la adresa sultanatului. Deasemenea, $i rolul ienicerilor a crescut, astel că s5a a>uns ca 2sman să Je măcelărit de ace$tia. nstituția sultanală a %nceput să de+inădin ce %n ce mai ra#ilă pentru că atribuțiile sultanului eraudistribuite către alte persoane, cum ar J %ali"e sultan ( sultanele5mame).

- u eIistat $i momente %n care mperiul $i5a re+enit, deoarece a ost#u+ernat de sultani care au $tiut să %$i eIercite puterea. *rima

>umătate a sec ?V a ost marcată de


39/43

musulmane ( se aplică $i pentru pa"i!ah, care +ine pe Jlieră arabo5iraniană). Kn timp, titlul de bey a de+enit onoriJc, iar acest titlu mai eraperceput ca $e de trib, de amiliea, rate mai mare. "itlul de emir intră %n+ocabularul turco5osman pe Jlieră arabă, unde %nseman conducător almusulmanilor ( amir al-*uminin). nițial, re+endicarea titlului de emirpresupunea $i re+endicarea comandamentului spiritual al lumii otomane,caliul ( comandamentul spiritual al lumii islamice). "itlul de sultandesemnează aceea$i calitate, de comandant militar. mir +a de+eni untitlu onoriJc, care +a J oerit unor personae cu ran# din administrațiaotomană.

Kn sec. ?, %n lumea arabă a ost teoretizat un concept care la noi aa>uns sub ormula ercul "reptă5ii, $i eIplică rolul pe care conducătorulotoman arab trebuia să %l >oace. Conorm acestei teorii, centrul puteriieste sultanul, a cărui putere se bazează pe armată ( Askeri 4 cate#oriamilitară a statului otoman). *entru a uncționa, armata are ne+oie de bani,care pro+in din taIe $i impozite, iar acestea la rndul lor sunt plătite ceidin cea de5a doua cate#orie, adică supu$ii ( re aya). Ca re aya-ua să Jemulțumită pentru a putea asi#ura de resursele militare necesareimperiului, aceasta are ne+oie de si#uranță $i dreptate, astel că Sultanultrebuie să se poarte cu dreptate. +nd %n +edere că ercul "reptă5ii eraoarte important pentru otomani, %n spațiul romnesc era in+ocat %n cazulmazilirii domnului, iar cea mai %ntlnită acuzație %ndreptată %mpotri+a unuidomn era aptul că acesta nu se purta cu dreptate cu supu$ii, abuznd deputere. omnii erau +ăzuți ca Jind o re aya, astel că sultanul a+ea

dreptul de a se implica %n politica internă. Knsă care era %n realitate statutulromnilor %n cadrul mperiuluiX Se pare că este +orba de o neclaritatedatorată olosirii termenilor. +nd %n +edere că era plătit tributul, domniitrebuiau să se alăturie campaniilor otomane, cu toate că o persoană careplăte$te hara": nu trebuia să %ndeplinească o astel de acțiune.

Centrul puterii sultanale este palatul, a cărui construcție a ost %ncepută %n &T0: de !erhme . *alatul poate J %mpărțit %n două ariiA spațiulpri+at ( En"erun), %n care sultanul $i amilia sultanală %$i duc +iața de zi cuzi, $i spațiul public ( 4irun), care este sediul central al puterii,administrației.

Viața pri+ată sultanului $i a amiliei sultanale este re#lementată %ncadrul unei insituții, care poartă denumirea de Harem. ceasta este oinstituție pri+ată, nu doar o aacere personală a sultanului. umărulemeilor care ăceau partea din harem putea să +arieze, &115=11 depersoane. supra lor conducerea nu o are sultanul, ci Bali"e sultan( sultana mamă 4 mama sultanului). Din harem ac partea emeile casei lui2sman, iar celelalte emei pro+in din dierite surse. Kn #eneral, erau emeicare erau dăruite sultanului de alți principi, care useseră luate %n timpulcampaniilor militare, sau putea J cumpărate direct din pițele de scla+i.7aremul reprezintă un %ntre# proces de instruire pentru acestea doamne.

De asemenea, ascensiunea pe treptele mai %nalte alte ierarhiei din cadrulharemului, se ace %n momentul %n care o persoană are merite, Jzice $i


40/43

intelectuale. Ca $i %n cazul băieților care urmau să de+ină ieniceri, acesteete urmau să treacă printr5o $coală a palatului. Cele care era no+ice, eraunumite Acemi. După care de+eneau %nsoțitoare $i abia %n momentul %n carede+eneau maestre, @sta, putea intra %n atenția sultanului. Dintre usta-le,sultanul ale#ea sau i se ale#eau iubitele pasa#ere, sau cele care de+eneauconcubinele propriu5zise ( kass o"alik ), care a+eau $i ele o ierarhie. Dintreacestea emei, doar T erau ka"#n-e, iar dintre acestea, cea mai %naltă %nran# era ba!ka"#n, adică cea care %i oerea sultanului un băiat. supraacestui harem +e#heau, pentru menținerea ordinii $i respectarea ierarhiei,eunucii ne#rii ( eunucii albi se ocupau de palatul eIterior, iar cei ne#ri seocupau de palatul interior). Reul acestora putea de+eni mai puternic dect!arele Vizir. Kn momentul %n care din armata permanentă a *orții a+eau locpernsionări ale unor soldați, de obicei $i din harem se or#anizau pensionăria unor soldați ai sultanului $i ete din harem. Soldatul care era pensionat,de+enea timar $i primea din partea sultanului o soție din harem dreptrăsplată pentru aptele sale.

*alatul eIterior este un con#lomerat cu mii de persoane caredeser+es autoritatea central $i cu enorm de multe uncții. Cea maiimportană instituție care se reunea %n palatul eIterior era di+anul, %nsă maieIistă $i seri+ici de curier, bucătăriile, arhitecții, #rădinari, cei care seocupau de harna$emente, armurieri, seri+iciul de pază. "oate erauor#anizate %n uncție de persoana pe urmau să o slu>ească ( bucătăriilea+eau di+erse ran#uri %n uncție de persoana pe care o deser+eau). oart#reu de estimat cte mii de oameni lucrau %n această zonă a palatului, %n

care se desă$ura acti+itatea publică a sultanatului.Di+anul este insituția cea mai importantă după di+an. ceasta a+eatradiție att %n lumea musulmană arabă, ct $i turcomană. Caracterul ințialera cel de Curte de 8ustiție, dar pe ln#ă această uncție >uridică, di+anulera $i locul %n care se luau decizii politice, militare sau administrati+e, saua+eau loc ceremoniile de primire a unor dele#ații străine, de %ncheiere aunor acorduri internaționale. Kn componența di+anului intrau cei mai %nalțidemnitari ai statului, ei %nsu$i Jind reprezentați ai unor instituții %n sineA celmai de +ază membru al di+anului, adică al doilea om %n stat, era !arelaVizir, care a+ea %n #ri>ă si#iliile, era al doilea om la comanda imperiului $i

se ocupat de toate treburile de zi cu zi ale adminsitrației. *are că putereasa este amenințător de mare, %nsă la otomani au eIistat $i elemente de %n#rădire a puterii !arelui Vizir, adicăA acesta nu a+ea nici o autoritate %nharem, asta doar dacă nu de+enea #inere sau cumnat al sultanului; nupoate lua nici o decizie %n ceea ce pri+e$te +iața pri+ată a +ieții sultanului;nu poate lua nici o măsură de ordin Jnanciar dacă nu se consultă cu"efter"ar-ul ( un uncționar care are %n #ri>ă Jnanțele); %n mod normal nupoate comanda ienicerii. Hn alt persona> important %n ansamblulimperiului, %nsă care %n di+an are rol de in+itat, este !arele !utiu. Dinpunct de +edere al ceremonialului, marele mutiu se a6a pe acela$i ran#

cu !arele Vizir. Di+anul %l putea in+ita pe acesta să %$i prezinte ideilereeritoare la probleme >uridico5reli#ioase. Din di+an mai ăceau parte N5=


41/43

+iziri ai cupolei. "eoretic, ace$tia trebuiau să %l a>ute pe !arele Vizir,prelund o parte din atribuțiile acestuia. Kn momentul %n care se schimba!arele Vizir, cel care urma să ocupe această uncție, trebuia să acă partedin ace$ti N5= +iziri ( dacă sultanul trecea peste această re#ulă, decizia saera pri+ită ca un aront la instituția +izirilor). *e ln#ă ei, persona>ele oarteimportante erau deterdarii, care erau %n număr de NA unul se ocupa deumelia, iar celălalt de natolia, prima pro+incie Jind mai importantădect a doua, moti+ul Jind unul ideolo#ic, deoarece mperiul %$i plasacentrul %n uropa. mportanți mai erau $i N ka"# askeri ( >udecători aiarmatei) unul pentru umelia, iar unul pentru natolia $i erau consultați cupri+ire la anumite decizii >uridice. Capul marinei era parte a di+anuluiimperial. Hn alt persona> important era $eul cancelariei, ni!anci ( de lani!an sau tu$ra), care a+ea #ri>ă ca mono#rama sultanului să Je pedocumentele oJciale. *rezența mono#ramei pe un act asi#ura +aliditateadocumentului. 6i!anci-ul trebuia să se asi#ure că Jecare document emisera copiat. Kn ața di+anului se putea prezenta orice locuitor al imperiuluicare ăcea o pln#ere denumită arz . Di+anul este ultima instanță căreia ise putea adresa. cesta se %ntrunea de T ori pe săptămnă $i eIista otradiție pe care !ehmed a impus5o $i pe care ceilalți sultani aucontinuat5o, aceea ce pre+edea ca di+anul să Je condus de !arele Vizir,iar după Jecare sesiune, acesta să se prezinte %n ața sultanului $i să %iprezinte discuțiile $i hotărrile luate %n cadrul di+anului. Kn cadrul palatului

"op9ap%, la *oarta /ericirii eIista o ereastră, denumită a "reptă5ii, princare sultanul putea obser+a la $edințele di+anului, iar această po+este are

un rol ideolo#ic, deoarece desemnează aptul că sultanul este prezent %n+iața tuturor uncționarilor.2tomanii au un sistem care pentru noi este destul de complicat de

%nțeles. 2 mare parte a administrației centrale s5a bazat pe ceea ce %nliteratura de specialitate sunt numiți E robi ai sultanuluiF ( kul). ce$tia nuerau oameni care lucrau cu orța sau erau ținuți %n lanțuri, ci de mari +izirisau

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	alex-bogdan
View:	216 times
Download:	0 times

Imperiul-Otoman1

Documents