+ All Categories
Home > Documents > Impactul Pietei de Capital Asupra Functionarii Si Dezvoltari

Impactul Pietei de Capital Asupra Functionarii Si Dezvoltari

Date post: 18-Dec-2015
Category:
Upload: claudiubcg
View: 238 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Impactul Pietei de Capital Asupra Functionarii Si Dezvoltari
29
IMPACTUL PIEŢEI DE CAPITAL ASUPRA FUNCŢIONĂRII ŞI DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEŞTI Piaţa bunurilor şi serviciilor, piaţa muncii şi piaţa financiară, în interacţiunile lor, constituie sistemul de pieţe, în concepţia neoclasică. Piaţa de capital, componentă a pieţei financiare, reprezintă spaţiul economic pe care se întâlnesc oferta de capitaluri exprimată de cei ce economisesc şi cererea de capitaluri suplimentare din partea întreprinzătorilor care au nevoie de finanţare. 1. Premisele legislative şi instituţionale ale formării şi dezvoltării pieţei de capital în România Actul iniţial care a făcut posibila dezvoltarea ulterioara a pieţei de capital româneşti a fost Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Prin intermediul acesteia s-au creat condiţiile pentru dizolvarea cadrului economic socialist si construirea unuia bazat pe societăţile de capitaluri, ca emitenţi de acţiuni si obligaţiuni. Al doilea pas legislativ deosebit de important l-a constituit adoptarea Legii 58/1991 a privatizării societăţilor comerciale, in urma căreia au apărut investitorii instituţionali, sub forma cele cinci fonduri ale proprietăţii private. La sfârşitul anului 1992 s-a constituit Agenţia Naţionala pentru Titluri de Valoare, ca direcţie in Ministerul Finanţelor. Paralel, în Banca Naţionala a României s-a creat Centrul de Proiectare si Implementare a Pieţelor de Capital, acesta constituind embrionul viitoarei Burse de Valori Bucureşti. Ordonanţa Guvernului nr. 18/1993, privind reglementarea tranzacţiilor nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor instituţii de intermediere, a permis înfiinţarea Agenţiei Valorilor Mobiliare (AVM) prin transformarea Agenţiei Naţionale pentru Titlurile de Valoare. Această entitate, constituită ca Direcţie Generală in Ministerul de Finanţe, a creat cadrul de reglementare minim necesar pentru începuturile pieţei de capital din România. Astfel, procedurile prevăzute de Legea 31/1990 de majorare a capitalului social au fost completate si detaliate prin elaborarea Regulamentului privind oferta publică de vânzare de valori mobiliare si a Regulamentului privind autorizarea 1
Transcript

Necesitatea i rolul pieei de capital n buna funcionare

IMPACTUL PIEEI DE CAPITAL ASUPRA FUNCIONRII I DEZVOLTRII ECONOMIEI ROMNETIPiaa bunurilor i serviciilor, piaa muncii i piaa financiar, n interaciunile lor, constituie sistemul de piee, n concepia neoclasic. Piaa de capital, component a pieei financiare, reprezint spaiul economic pe care se ntlnesc oferta de capitaluri exprimat de cei ce economisesc i cererea de capitaluri suplimentare din partea ntreprinztorilor care au nevoie de finanare.1. Premisele legislative i instituionale ale formrii i dezvoltrii pieei de capital n Romnia

Actul iniial care a fcut posibila dezvoltarea ulterioara a pieei de capital romneti a fost Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale. Prin intermediul acesteia s-au creat condiiile pentru dizolvarea cadrului economic socialist si construirea unuia bazat pe societile de capitaluri, ca emiteni de aciuni si obligaiuni. Al doilea pas legislativ deosebit de important l-a constituit adoptarea Legii 58/1991 a privatizrii societilor comerciale, in urma creia au aprut investitorii instituionali, sub forma cele cinci fonduri ale proprietii private. La sfritul anului 1992 s-a constituit Agenia Naionala pentru Titluri de Valoare, ca direcie in Ministerul Finanelor. Paralel, n Banca Naionala a Romniei s-a creat Centrul de Proiectare si Implementare a Pieelor de Capital, acesta constituind embrionul viitoarei Burse de Valori Bucureti.

Ordonana Guvernului nr. 18/1993, privind reglementarea tranzaciilor nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor instituii de intermediere, a permis nfiinarea Ageniei Valorilor Mobiliare (AVM) prin transformarea Ageniei Naionale pentru Titlurile de Valoare. Aceast entitate, constituit ca Direcie General in Ministerul de Finane, a creat cadrul de reglementare minim necesar pentru nceputurile pieei de capital din Romnia. Astfel, procedurile prevzute de Legea 31/1990 de majorare a capitalului social au fost completate si detaliate prin elaborarea Regulamentului privind oferta public de vnzare de valori mobiliare si a Regulamentului privind autorizarea societilor de intermediere de valori mobiliare si a agenilor de valori mobiliare, aprobate prin H.G. 788/1993. Aceasta a permis constituirea intermediarilor autorizai i au fost create premisele apariiei pieelor reglementate: Bursa de Valori Bucureti (BVB) si RASDAQ.

Paii decisivi pentru crearea pieei de capital n Romnia au fost realizai prin Legii nr. 52 / 1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori, prin apariia Bursei de Valori Bucureti, la 21 aprilie 1995, precum si prin formarea pieei extrabursiere RASDAQ, la 27 septembrie 1996.

Procesele de constituire i dezvoltare a unei piee de capital n ara noastr sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a ntreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultur, comer, transporturi, alimentaie public, etc.

Spre deosebire de pieele de occidentale, care erau chemate s finaneze afacerile private, pe criterii de alocare optima a resurselor n economie si de minimizare a riscului investiional, n Romnia piaa de capital a fost chemat, ntr-o prim etap, s catalizeze procesul de ndeplinire a propriilor premise de existen i dezvoltare, si anume: realizarea pluralismului formelor de proprietate i transferul capitalului de la un singur deintor statul roman la numeroi deintori - viitori proprietari acionari. n acest context, pe lng ndeplinirea a doua obiective majore, general valabile in orice economie - asigurarea mobilitii capitalului i finanarea activitii economice, pe criterii de eficienta economica si minimizare a riscului investiional - piaa de capital este ateptat s-i ndeplineasc un rol suplimentar, propriu economiilor de pia emergente, i anume cel de suport i catalizator al procesului de privatizare a economiei.

Procesul privatizrii a fost iniiat n Romnia nc din 1990, prin adoptarea succesiv a unor legi i acte normative menite s creeze cadrul legislativ i instituional pentru realizarea transferului proprietii dinspre ntreprinderile de stat nspre sectorul privat. Privatizarea este un proces cu determinaii i implicaii politice, sociale, economice i ideologice, ea are impact profund n societate, prin crearea unui nou mecanism funcional al economiei, care se bazeaz pe deciziile ntreprinztorilor, motivai de criteriul maximizrii profitului, n condiiile pe care le impune piaa, ca principal factor de reglare a vieii economice.

n aceste condiii, punerea n funciune a pieei de capital este cu att mai necesar cu ct privatizarea n economiile emergente nseamn n egal msur o privatizare la scar naional, ct i o privatizare care se aplic unor mari ntreprinderi de stat. Numai prin implicarea pieei de capital pot fi depite o serie de probleme pe care le implic procesul marii privatizri: caracterul operativ al procesului n contextul asigurrii condiiilor de eficien economic i de echitate social; privatizarea n mas fr frmiarea proprietii i erodarea capacitii de gestiune i control n firmele privatizate; corelarea msurilor de privatizare cu cele de stabilizare economic i ajustare structural.

Strategia privatizrii n Romnia a mbrcat dou direcii fundamentale: privatizarea imediat, prin vnzarea de active i respectiv de aciuni i privatizarea de mas, prin distribuirea de certificate de proprietate. Privatizarea de mas prin distribuirea de certificate de proprietate s-a aplicat pentru prima dat n fosta Cehoslovacie, pentru ca apoi s fie aplicat de Romnia, Rusia, Polonia i Ungaria.

In primul rnd a fost modificat statutul legal al ntreprinderilor de stat, prin ceea ce s-a numit corporatizare. In baza Legii 15/1990 acestea s-au transformat n societi comerciale cu capital de stat, reglementate de legea 31/1990 i regii autonome, respectiv entiti autonome create (dup model francez) n domenii strategice (aprare, energie, minerit, transporturi etc.).

In al doilea rnd s-a procedat la crearea unui cadru instituional adecvat : a fost creata Agenia Naional de Privatizare (ANP) si au aprut cele cinci Fonduri ale Proprietii Private (FPP) deintoare a 30% din aciunile societilor comerciale in privatizare, si Fondului Proprietii de Stat (FPS), acionar principal in numele statului, deinnd 70% din aciunile societilor respective. Ca atare, s-a produs o modificare a structurii acionariatului, FPS si FPP devenind acionarii fostelor societi comerciale din sectorul de stat, in timp ce gestiunea societilor respective era asigurata de manageri. Legea Privatizrii prevedea totodat transformarea F.P.P. n fonduri mutuale, n cazul n care, la expirarea termenului prevzut de Legea nr. 58/1991 pentru finalizarea procesului de privatizare, portofoliul de aciuni gestionat de ctre acestea nu a fost integral nstrinat. In anul 1996 Fondurile Proprietii Private au fost transformate n Societi de Investiii Financiare (S.I.F.).

n al treilea rnd, procesul de privatizare a fost conceput pe doua componente:

- privatizarea cu titlu gratuit, adic transferul aciunilor de la FPP- uri ctre masa populaiei (ceteni eligibili), in cadrul a ceea ce a fost denumit Programul de Privatizare de Masa (PPM). Prin acest mecanism se ncerca trecerea rapida a proprietii asupra activelor economie de la stat ctre sectorul privat, la scara de masa i n condiii de egalitate de anse;

- privatizarea prin vnzare, ce urma s fie realizata prin aducerea pe pia a aciunilor deinute de FPS.

Interesant este i faptul c dei au fost distribuite practic gratuit i s-a prelungit perioada de alocare a certificatelor (distribuirea certificatelor trebuia efectuat n perioada iunie 27 noiembrie 1992, termenul limit a fost ulterior prelungit pn la 31 decembrie 1992), peste un milion din aceste titluri nu au fost ridicate de cei n drept, ele trebuind s fie anulate. ntreg programul viza reversibilitatea unui proces care a marcat destinul economic al tarilor ex-comuniste si care a fost impus politic i iniial prin naionalizare.

In al patrulea rnd, procesul privatizrii a fost conceput in legtur cu formarea si dezvoltarea pieei de capital. Legea 58/1991 preconiza ca ntr-un interval de 6 luni de la promulgarea acestui act normativ sa fie creat n Romnia o bursa de valori.

O nereuit majora a Programului Privatizrii n Mas a reprezentat-o lipsa de corelare intre evoluia procesului de privatizare si formarea pieei de capital. Lansarea n 1995 a Bursei de Valori de la Bucureti s-a fcut cu o ntrziere de circa 4 ani fata de termenul preconizat prin lege, ceea ce a perturbat realizarea schemei de privatizare. Odat distribuite, n lipsa unei piee secundare organizate, certificatele de proprietate care aveau un caracter negociabil, n mod inevitabil au format o pia spontan, neorganizat, o pia neagr. Pe aceast pia valoarea certificatelor a oscilat ntre 5.000 -15.000 lei; n iulie 1993 se nregistrau circa 9.000 lei ROL, n timp ce valoarea oficial a certificatelor era de 141.000 lei ROL .

In paralel, n 1996 a fost deschisa piaa extrabursier RASDAQ, destinat tranzaciilor cu aciunile firmelor aflate in privatizare. In octombrie 1996 primele tranzacii cu aciunile a 4 firme dintre cele 4000 incluse in PPM au fost realizate pe RASDAQ; la 18 aprilie 1997 erau deja 2740 de societi listate, din care 490 erau tranzacionate; la 24 august 1997 erau listate 3267 societi, numrul record de societi listate ajungnd la aproximativ 5500 n perioada 1999-2000, la 5942 de-a lungul timpului si scznd in prezent (iulie 2007) la 2255, n urma unui amplu proces de primenire a pieei.

Din octombrie 1995 pn n martie 1996 cetenii au putut folosi cupoanele si certificatele pentru a solicita aciuni (a subscrie"), fie la o societate comerciala, fie la unul din FPP-uri. Se pare ca modalitatea de mediatizare a acestei aciunii si de informare a emergentului public investitor (15.166.266 de ceteni), fr experien in acest domeniu a fost sub nivelul necesar. Cu excepia ctorva anunuri izolate privind excesul de cerere (supra-subscriere"), cetenii nu au avut informaii n legtura cu deciziile celorlali participani la program. Dup ce perioada de subscriere s-a ncheiat, valoarea cererilor a fost nsumata pentru fiecare societate n parte, iar situaiile de cerere excesiva au fost rezolvate printr-o alocare proporionala. Rezultatul a fost ca pentru aproape o treime (30,1%) din societi, cererea de aciuni a depit oferta, ceea ce a nsemnat ca pentru majoritatea companiilor a existat un exces de oferta, obiectivul de transfer neputndu-se realiza complet.

Importana constituirii unei piee reglementate n economiile n tranziie este n afara oricrei discuii, iar experiena rilor care au fcut pai mai avansai pe calea reformei o demonstreaz cu prisosin. Rolul esenial al acestei piee este acela de mecanism principal al transferului dinspre sectorul de stat ctre ntreprinztorii privai. Programul marii privatizri impune existena i funcionarea n egal msur a unei piee primare riguros definite i a unei piee secundare organizate.

Piaa secundar este suportul existenei i funcionrii pieei primare, ndeplinind, alturi de aceasta, rolul de plac turnant a circuitului capitalului n economie. Tranzaciile bursiere vnzarea, cumprarea, schimbul de valori mobiliare apar inevitabil de ndat ce n economie au fost emise i distribuite titluri financiare.2. Consolidarea i sporirea rolului pieei de capital n dezvoltarea economiei romneti

n peisajul reformei economiei naionale ndreptat spre transformarea ei din economie de comand n economie de pia, recrearea pieei de capital a reprezentat un element esenial in buna funcionare a economiei, constituind o punte intre ntreprinztori i investitori, prin intermediul ei putndu-se atrage importante fonduri pentru investiiile din economie, contribuindu-se astfel (cu excepia tranzaciilor speculative) la prosperitatea acesteia. Daca n rile dezvoltate, piaa de capital este cea care contribuie la creterea economic, n rile cu piee de capital n formare, dimpotriv, creterea economic este cea care face de regul viabil piaa de capital i d dinamism bursei. Pieele de capital in formare presupun i impun o nou cultur economic, o nou mentalitate i, n acelai timp, o supraveghere foarte strict, din partea autoritilor specifice, a funcionrii instituiilor pieei pentru a le face stabile, deci credibile.

Romnia se situeaz cu mult n urma altor ri din Europa de Est, datorit decalajului dintre gradul de dezvoltare a sectorului bancar i evoluia pieei de capital, n sensul c formarea pieei de capital a demarat practic abia in 1995. Acest lucru poate fi explicat prin absena pieei de capital n perioada comunist n timp ce sistemul bancar la nceputul anilor 1990 dispunea de o infrastructur deja construit i de personal instruit. Totodat, procesul de privatizare a ntreprinderilor statului nu a fost corelat cu cel de creare a pieei de capital ceea ce a avut efecte negative asupra dezvoltrii ulterioare a pieei de capital.

Piaa de capital din Romnia se afl ntr-un amplu proces de consolidare. O mare parte din condiiile externe i cele interne au fost adeseori nefavorabile dezvoltrii acestei piee. Dintre evenimentele financiare externe care au avut un impact negativ asupra pieei de capital din Romnia pot fi amintite: criza asiatic, declanat la sfritul anului 1997, precum i prbuirea pieelor financiare din Rusia, care s-a produs n anul 1998. Condiiile interne care au afectat dezvoltarea pieei de capital n perioada anilor 1995 2003 sunt:

- recesiunea economic, care afectat ritmul investiiilor i a diminuat capacitatea investiional a agenilor economici;

- ratele ridicate ale inflaiei care au redus interesul populaiei pentru investiii pe aceast pia (n anul 1995 nivelul inflaiei era de 32,30%, crescnd vertiginos n perioada urmtoare astfel nct n anul 1997 se ajunge la 154,80% dup care n anul urmtor scade la 59,10 %, atingnd nivelul de 15,3% n 2003);

- ratele ridicate ale dobnzii, inclusiv n ceea ce privete emisiunile de titluri de stat, ceea ce a reorientat o bun parte din interesul populaiei ctre plasamente mai profitabile i cu un grad de risc redus;

- profitabilitatea sczut a mediului economic, ceea ce a redus potenialul de cretere a valorii nominale a aciunilor altfel dect prin operaiuni speculative i a redus interesul populaiei n a-i angaja plasamentele pe termen lung pe piaa de capital;

- ritmul lent al privatizrii.

Factorii mai sus enumerai care i au pus amprenta asupra evoluiei pieei de capital romneti sunt de factur economic i subliniaz relaia strns de interdependen dintre piaa de capital i economia romneasc. Piaa de capital reprezint o alternativ la creditul bancar, prin intermediul ei putndu-se finana economia, n general sau unele proiecte de investiii punctuale, n special. O burs puternic, prin negocierea, contractarea i executarea tranzaciilor i prin faptul c furnizeaz informaii n timp real depete sistemul bancar n ceea ce privete aportul de capital.

n Romnia, n perioada 2000-2006, PIB, creditele acordate societilor nefinanciare, capitalizarea BVB - piaa reglementat, precum i capitalizarea BVB - piaa RASDAQ au nregistrat nivelurile prezentate n tabelul de mai jos:Tabel nr. 1

Evoluia PIB, a creditelor acordate societilor nefinanciare i a capitalizrii bursiere, 2000-2006

AnulProdusul Intern Brut-milioane RON preuri curente-Credite acordatesocietilor nefinanciare-milioane RON la sfritul perioadei-Capitalizare bursiera -BVB-piaa reglementata-milioane RON-Capitalizare bursier -BVB-piaa RASDAQ-milioane RON-

200080,377.316,847.791,072.852,078.30

2001116,768.7010,687.413,857.303,368.30

2002151,475.0914,972.059,158.006,107.40

2003197,564.8120,878.6612,186.607,919.50

2004246,469.0026,363.0034,147.407,993.30

2005288,048.0034,837.5056,065.608,207.10

2006342,418.0049,831.4073,341.8010,707.44

Sursa: Buletinele lunare ale BNR, Anuarele statistice INS 2000-2006Tabelul de mai sus prezint evoluia produsul intern brut , a creditelor acordate societilor nefinanciare precum i a capitalizrii bursiere n perioada 2000-2006. Se remarca o tendin ascendent a PIB pe fondul unei creterii economice susinute att de sectorul bancar ct i de cel bursier. Am ales pentru ilustrarea acestei tendine sectorul societilor nefinanciare deoarece acestea reprezint partea cea mai numeroas dintre participanii la viaa economic i la crearea PIB.

n conformitate cu Norma nr. 13 / 2006 privind raportarea statistic a datelor pentru elaborarea bilanului monetar, societile nefinanciare sunt reprezentate de unitile cu personalitate juridic a cror activitate principal const n producerea de bunuri i servicii nefinanciare pentru pia. Acest sector instituional cuprinde: regii autonome, companii naionale, societi naionale, societi comerciale cu capital public sau privat, societi cooperatiste, societi agricole, instituii fr scop lucrativ aflate n serviciul societilor nefinanciare (asociaii patronale, ale meteugarilor) i alte asemenea.

Produsul intern brut (PIB) exprim mrimea valorii adugate brute a bunurilor materiale i a serviciilor finale create n decursul unei perioade de timp, de regul ntr-un an, de ctre agenii economici care i desfoar activitatea n interiorul rii. El este principalul agregat macroeconomic al contabilitii naionale a fiecrei ri.Capitalizarea este un indicator al potenialului unei burse, reprezentnd valoarea de pia a societilor listate, determinata ca suma a produselor dintre numrul de aciuni emise de fiecare societate listata si preul de pia corespunztoare acesteia. Capitalizarea bursiera se calculeaz pentru toate societile listate in cadrul bursei.

Pentru orice pia bursier naional, valoarea capitalizrii bursiere totale i ponderea pe care o deine n PIB sunt indicatorii cei mai relevani pentru importana pe care piaa de capital o are n cadrul sistemului economic i financiar al unei ri. Pentru a putea face o comparaie ntre finanarea economiei pe baza creditelor bancare acordate societilor nefinanciare i finanarea economiei pe baza pieei de capital am calculat ponderile deinute de creditele acordate societilor nefinaciare, de capitalizarea bursier n cadrul PIB n perioada 2000 - 2006, rezultnd astfel urmtoarele date:Tabel nr. 2

Ponderea n PIB a capitalizrii pieei reglementate, a pieei RASDAQ i a creditelor acordate societilor nefinanciare

AnulPonderea capitalizarii pietei reglementate BVB in PIB (%)Ponderea capitalizarii pietei RASDAQ in PIB

(%)Ponderea creditelor acordate societatilor nefinanciare in PIB (%)

20001.332.598.52

20013.302.889.15

20026.054.039.88

20036.174.0110.57

200413.853.2410.70

200519.462.8512.09

200621.423.1314.55

Evoluia ponderilor capitalizrii pieei reglementate, pieei RASDAQ si a creditelor acordate societilor nefinanciare in PIB sunt urmtoarele:

Analiznd graficul de mai sus se observ ca in perioada anilor 2000-2003, acoperirea necesitilor financiare ale economiei se realiza cu predilecie prin intermediul creditelor bancare i intr-o msur mai mic prin intermediul pieei de capital. Se remarc n perioada anilor 2000 - 2001, un nivel mai mare al sumelor investite pe piaa RASDAQ fa de sumele investite pe piaa reglementat a BVB ceea ce semnific existena pe piaa RASDAQ a unor companii mai mici dar cu potenial de cretere. Ulterior n perioada 2002 2006, interesul investitorilor pentru piaa reglementat a BVB a nregistrat ritmuri de cretere ridicat, depind cu mult ritmul de cretere al pieei RASDAQ (ponderea capitalizrii pieei reglementate a BVB in PIB in anul 2006 a fost de 21,42 % fa de 3,13 % ct reprezint ponderea capitalizrii pieei RASDAQ in PIB). Nivelul ponderea capitalizrii pieei RASDAQ in PIB a stagnat n perioada 2002-2003, dup care a sczut in 2004-2005 , pentru ca n 2006 s creasc.

Dezvoltarea semnificativ a pieei de capital n perioada 2004-2006, aa cum rezult din graficul de mai sus, a fost favorizat att de reducerea continu a nivelului dobnzilor in sistemul bancar ct i de apariia unor noi societi cotate pe pia. Un sistem financiar dezvoltat, indispensabil unei economii performante nu poate funciona fr a avea o pia de capital solid, aa cum a nceput s devin piaa bancar romneasca din ultimii ani.

n economiile de pia moderne, piaa de capital ca si celelalte componente ale pieei financiare (piaa monetar, piaa valutar, piaa asigurrilor) joac un rol de seam i prezint un interes macroeconomic major prin faptul c:

- asigur legtura ntre oferta de capitaluri (disponibile) i nevoile (cererea) de fonduri pentru finanarea activitii ntreprinderilor pe termen lung;

mrete mobilitatea capitalurilor i lrgete paleta oportunitilor pentru investitorii pe aceast pia, care au posibilitatea s schimbe mai uor plasamentele prin vnzarea titlurilor deinute;

contribuie la mai buna gestionare a riscului pentru investitorii pe aceast pia. Pe de o parte, pentru c reglementrile specifice acestei piee impun anumite obligaii celor care emit valori mobiliare pe piaa de capital. Pe de alt parte, prin formele diverse de investire pe care le promoveaz piaa de capital i celelalte piee financiare, cei care economisesc i urmresc fructificarea optim a economiilor lor, i reduc riscul prin diversificarea activelor achiziionate i deinute, potrivit regulii activele compozite sunt mai puin riscante dect componentele individuale.

n calitatea sa de component a sistemului financiar, piaa de capital prezint unele trsturi specifice.

n primul rnd, ea este deschis accesului tuturor celor care dispun de fonduri / economii mobilizabile, dar pe aceast pia acioneaz profesioniti, ageni specializai, organizaii ale acestora i instituii specializate.

n al doilea rnd, piaa de capital opereaz cu active financiare pe termen mediu i lung, spre deosebire de piaa monetar care ofer soluii de finanare prin capitaluri atrase pe termen scurt i mediu. Aceste active financiare au un grad ridicat de standardizare, un coninut i caracteristici bine definite i recunoscute (negociabilitatea preului i transferabilitatea imediat fr costuri de tranzacionare relevante), fiind destinate afacerilor pe scar larg, derulate de profesioniti.

n al treilea rnd, piaa de capital este o pia public, deschis i transparent, caracterizat prin concuren liber n sensul c oricine poate fi participant pe aceast pia, fr s existe bariere notabile de intrare sau de ieire, tranzaciile avnd un caracter public.

n al patrulea rnd, piaa de capital este o pia organizat, n sensul c tranzaciile se realizeaz conform unor principii, norme i reguli cunoscute i acceptate de participani. Aceasta nu nseamn c piaa este administrat ci c este reglementat n scopul de a crea i de a veghea asupra condiiilor pentru desfurarea concurenei libere.

n al cincilea rnd, piaa de capital se caracterizeaz prin divizibilitate (atomicitate) ceea ce nseamn c activele sunt reprezentate de un numr mare de aciuni care pot fi cumprate pentru sume diferite. n consecin, un activ poate fi deinut n proporii diferite de un anumit numr de investitori i invers, un investitor poate repartiza banii si n mai multe tipuri de aciuni.

n al aselea rnd, piaa de capital se caracterizeaz prin lichiditate, adic un investitor poate imediat, fr costuri prea mari, s schimbe anumite aciuni cu altele. Aceasta implic faptul c orice investitor poate s-i constituie, n orice moment, portofoliul dup cum i convine n acel moment n funcie de interesul pe care l prezint evoluia diferitele companii care acioneaz n principalele sectoare ale economiei.

n al aptelea rnd, o pia de capital dezvoltat se caracterizeaz prin eficien n sensul c cursul de astzi constituie o bun aproximare a cursului de mine. Conform teoriei pieelor eficiente elaborat de Eugene Fama, preurile aciunilor nu pot fi previzionate ntruct piaa este prea eficient. Pe o pia eficient, n momentul n care o informaie devine disponibil, un numr mare de investitori inteligeni aplic agresiv aceast informaie ntr-un anumit mod care atrage ajustarea instantanee a preurilor. Prin urmare, prognoze cu privire la evoluia viitoare nu pot fi nfptuite pe o pia eficient deoarece preurile aciunilor se ajusteaz prea rapid.

n Romnia, piaa primar de capital trebuie mai bine exploatat, n sensul sporirii emisiunii de aciuni ale firmelor, lansrii de mprumuturi obligatare , pentru a direciona fondurile disponibile ale publicului spre scopuri productive pentru un orizont de timp mai ndelungat dat fiind interdependena dintre piaa primar i piaa secundar.

Dac vitalitatea economiei este strns legat de piaa primar, piaa secundar este cea care confer credibilitate i atractivitate pentru deintori de fonduri prin lichiditatea titlurilor i recuperarea fr disfuncionaliti a fondurilor investite. Populaia trebuie instruit i atras spre jocul la burs, asumndu-i riscul inerent i acceptnd eventuala manipulare a pieei, pentru ca larga difuzare a titlurilor financiare duce, prin raportul cerere-ofert la formare unor preuri corecte i echitabile pentru titluri i obinerea de dividende.

La rndul ei, bursa reorienteaz fondurile bneti spre sectoarele unde se nregistreaz cele mai nalte performane ale societilor comerciale care se dezvolt. n aceste condiii, faptul c firmele neviabile dispar pn la urm demonstreaz participarea pieei de capital la restructurarea economiei pe criterii de pia. The impact of the capital market upon functioning and development of the Romanian economy(Abstract)Alongside the goods market, labour market and the currency market, the capital market makes up the market economy system in the neo-classic conception.

Unlike western capital markets, Romanian capital market was first of all created for implementing the pluralism of the property forms and the capital transfer from one single holder- the Romanian state- to numerous holders- future stock holder owners, thus creating its own existing and functioning premises. In this context, the Romanian capital market has fulfilled a supplementary role, suitable to the developing market economies, namely the one of support of the economy privatization process.

The main objectives of the capital market, general valid in any economy are: securing the capitals mobility and financing the economic activity on the economic efficiency criteria and minimization of the investments risk.

If in the developed countries, the capital market is the one which contributes to the economic growth, in the countries with forming capital markets from the contrary: the economic growth is the one which makes the capital market viable and it gives dynamism to the stock exchange.

For illustrating the role of the capital market in the good function of the economy we have made a comparison between financing the economy based on banking credits granted to non-financial companies and financing the economy based on the capital market, calculating the percentage possessed by the credits granted to non-financial companies as well as the stock exchange capitalization within GDP (Growth Domestic Product) during 2000-2006.

From the research resulted the fact that during 2000-2003, the financial requirements covering the economy have been accomplished more with the help of the banking credits and less through the capital market. Later on, the situation was reversed in the 2004-2006 period, on the ground of the continuous reduction of the interests rates in the banking system and the establishment of some new companies quoted on the capital market.

The capital market is the one which orientates the funds towards the most attractive economic sectors, so that the weak companies eventually disappear. In this way the capital market participates to the reconstruction of the economy on the market based criteria.

BURSA DE VALORI N ECONOMIA ROMNEASC

Doctorand Dorina Nicoleta PTRU-MIC (MNESCU)

Bursa de valori reprezint inima organismului economic i financiar al unei ri. Ea joac un rol important n economia fiecrei ri deoarece completeaz circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile pe piaa de capital s poat ajunge n zonele productive, la societile emitente de titluri, care le pot utiliza astfel n mod eficient.

Rolul bursei de valori, ca instituie central a pieii secundare de capital, este complex. Bursa asigur circulaie liber i intens a valorilor mobiliare la un curs care reflect interesul publicului pentru deinerea anumitor valori mobiliare, interes motivat de gradul de competitivitate economic i financiar a emitentului, precum i de valoarea de pia a titlului respectiv.

Activitatea principal a bursei de valori o constituie aadar efectuarea de tranzacii cu instrumente financiare emise de societi comerciale i autoriti publice i plasate de intermediari, acestea putnd fi comercializate datorit caracterului lor negociabil. Din punctul de vedere al emitentului de valori mobiliare, bursa permite accesul la capitaluri proprii i mprumutate, a cror administrare influeneaz n viitor interesul publicului pentru respectivul emitent i implicit poziia pe pia a acestuia. Din punctul de vedere al investitorilor i deintorilor de valori mobiliare, bursa ofer o mare mobilitate n obinerea de lichiditi.

Activitatea pe piaa bursier este urmrit prin intermediul cursului valorilor mobiliare, al indicilor bursieri, precum i a altor indicatori specifici evoluiei bursei. Aceti indicatori sunt adevrate barometre ale strii economice i politice a rii respective. Bursa nsi reprezint un barometru al activitii economice i financiare la nivel naional, precum i un indicator sensibil al evoluiei i perspectivei lumii afacerilor la nivel internaional. Fiind o pia organizat dup anumite norme legale, bursa de valori asigur tranzacionarea titlurilor financiare n condiii de transparen i corectitudine. Clienii bursei au acces permanent att la realizarea operaiunilor bursiere, prin intermediul ageniilor de burs, ct i la obinerea de informaii cu caracter public, specifice domeniului pieelor de capital.

Bursei de Valori Bucureti principala instituie a pieei capitalului din Romnia este o pia organizat pentru tranzacionarea valorilor mobiliare, prin care se asigur creterea lichiditii valorilor mobiliare, formarea unor preuri care s reflecte n mod corespunztor relaia cerere-oferta i diseminarea acestor preuri ctre public.

Principiile care guverneaz Bursa de Valori Bucureti, ca pia organizat de valori mobiliare sunt: accesibilitatea, informarea, etica funcionrii pieei de valori mobiliare i neutralitatea bursei n relaia cu toi participanii la pia, precum i cu alte instituii sau organizaii care supravegheaz sau opereaz n piaa de capital.

Pentru a-i ndeplini rolul su, B.V.B. adopt norme juridice prin regulamente i proceduri de punere n aplicare a acestora, dispune de autonomie financiar i funcioneaz pe baz de gestiune economic proprie, elaboreaz informaii de interes public privind reglementrile, cotaiile, precum i volumul tranzacionat, poate stabili relaii de asociere bilateral cu burse din alte ri i se poate afilia la forurile internaionale care reunesc instituiile specifice pieelor reglementate, poate elabora, negocia i ncheia convenii, protocoale i nelegeri cu instituii care acioneaz pe pieele reglementate, inclusiv cu organisme i organizaii internaionale, poate s fie acionar la entiti participante n piaa romneasc de capital.

Bursei de Valori Bucureti rspunde la trei tipuri de nevoi, apropriate una de cealalt, dar totui diferite: nevoi macroeconomice (pentru economia unei ri), nevoi microeconomice ( pentru companii) i nevoi individuale (pentru acionari i pentru cei care dispun de bani pentru investiii). Pornind de la aceste nevoi, funciile bursei sunt: macroeconomice, microeconomice i funcii individuale.

Funciile macroeconomice ale Bursei de Valori Bucureti sunt:

asigurarea unui circuit mai scurt i mai eficient ntre economiile pe termen lung (ale persoanelor private) i nevoile de finanare ale ntreprinztorilor i colectivitilor publice. Astfel c bursa a devenit un competitor puternic al sistemului bancar, fiind o alternativ a creditului bancar n finanarea economiei. Emitenii de aciuni sau obligaiuni nu ezit n a folosi simultan ambele metode de finanare (prin burs sau bnci). Apelul la ambele metode de finanare este o soluie potrivit pentru Romnia care trebuie s gseasc fondurile necesare pentru realizarea unor proiecte importante, precum autostrzile, modernizarea reelelor de cale ferat i telecomunicaii, porturi, aeroporturi, construirea i retehnologizarea unor mari capaciti de producie;

asigurarea lichiditilor necesare ntr-o economie datorit faptului c este deschis n toate zilele lucrtoare ale sptmnii astfel nct cei ce dein valori mobiliare pot uor i cu costuri reduse s le schimbe n bani;

publicarea de informaii sub forma cotaiilor bursiere ale valorilor mobiliare care reprezint de fapt baza practic pentru evaluarea valorii de pia a capitalului (capitalizarea bursier). Trebuie menionat ca informaiile bursiere pot fi sau nu n concordan cu valoarea real ( valoarea intrinsec) a oricrei companii listate la burs;

asigurarea suportului i instrumentelor necesare pentru reorganizarea unor importante sectoare ale economiei. Prin instrumentele pe care le pune la dispoziia participanilor la operaiunile bursiere (oferta public de cumprare, vnzare, preluare), bursa faciliteaz pentru companiile listate posibilitatea dea tranzaciona valori mobiliare n ambele sensuri (vnzare, cumprare) avnd drept consecin modificri ale acionariatului, uneori notabile i de bun augur. Mobilitatea capitalurile creeaz oportuniti de gsire a celor mai bune investiii ale momentului. Colectarea capitalurilor disponibile, insuficient sau ineficient angajate, i investirea lor n cele mai active sectoare ale vieii economice, este una dintre cele mai importante funcii ale bursei de valori.

Funciile microeconomice ale Bursei de Valori Bucureti se refer la faptul c:

bursa faciliteaz creterea sau micorarea notorietii firmelor cotate i, prin aceasta, influeneaz motivaia principal a ntreprinztorilor care se prezint pe pia pentru a vinde sau a cumpra (confirmarea sau infirmnd analizele proprii asupra cursului diferitelor aciuni);

prin intermediul bursei, companiile i pot crete fondurile proprii prin emisiunea de noi aciuni care vor fi ulterior vndute ctre cei interesai;

bursa stimuleaz un management mai bun al ntreprinderii, n scopul creterii valorii activelor ceea ce va genera o cretere a profiturilor acionarilor.

Funciile individuale ale Bursei de Valori Bucureti constau n faptul c:

bursa permite obinerea de lichiditi de ctre acionari i permite o evaluare a averii personale pe baza cotaiilor bursiere. Acionarii pot n orice moment s vnd total sau parial valorile mobiliare pe care le dein n schimbul unui pre de pia acceptabil. Aceast mobilitate ridicat permite acionarilor minoritari s-i lichideze titlurile fr s perturbe continuarea activitii companiei;

bursa ofer informaii deintorilor de titluri n orice moment cu privire la nivelul la care sunt cotate oficial titlurile n care au investit.

Bursa de valori este indispensabil legat de economia de pia, dar existena economiei de pia este doar una din condiiile necesare pentru dezvoltarea burselor. Pe lng aceasta este necesar o structur bancar dezvoltat, un sistem modern de comunicaii, precum i o moned convertibil care s fie suficient de credibil pentru a atrage investiii strine.

Romnia este o ar cu o economie de pia emergent care i pune amprenta i asupra modului n care Bursa de Valori Bucureti i ndeplinete funciile sale.

Funcia de asigurare a lichiditii i mobilitii capitalurilor pe piaa bursier romneasc este realizat parial. Gradul de asigurare a lichiditii i mobilitii capitalurilor este insuficient de rapid datorit unor cauze binecunoscute precum: inflaia, fiscalitatea mare, corupia aparatului administrativ, legislaia instabil i necorespunztoare nc situaiei de consolidare a economiei naionale. Acestea sunt condiiile n care i desfoar activitatea B.V.B. obinnd frecvent n ultimii ani realizri mai importante. Astfel introducerea la cota bursei a celor cinci societi de servicii de investiii financiare n 1999 s-a presupus c va produce un reviriment la nivelul tranzaciilor, dar caracterul ndoielnic al formulelor de calcul ale activului net, supraimpozitarea SIF-urilor (care pltesc impozit pe profit i pe dividende, dei societile din portofoliul lor au mai pltit odat aceste impozite, iar celelalte fonduri de investiii nu sunt obligate la plata lor) au inut departe investitorii puternici i serioi. Acest reviriment a aprut abia n august 2005, odat cu majorarea la 1% a pragului de deinere a aciunilor SIF-urilor, ceea ce a determinat creterea lichiditii pieii i a cursului titlurilor emise de SIF-uri;

Funcia de tranzacionare public a valorilor mobiliare n strict conformitate cu ordinele i cu normele de reglementare ale pieei bursiere este corespunztor ndeplinit, piaa de capital din Romnia dispunnd de o legislaie modern i adaptat cerinelor Uniunii Europene. Experiena Bursei de Valori Bucureti arat c nu elementele de procedur sunt responsabile pentru creterea insuficient a activitii sale, ntruct acestea, dac exist, sunt de obicei reglementate corespunztor, dei cu binecunoscuta ntrziere specific ntregului cadru legislativ.

Funcia de supraveghere a cursului valorilor mobiliare cotate i de definire a situaiei economice pe o anumit perioad nu conduce ntotdeauna la cele mai bune interpretri ale evoluiei pieei bursiere i implicit ale economiei naionale. Se tie c analiza variaiilor de curs ale aciunilor furnizeaz informaii despre valoarea de pia a emitenilor.

Bursa de Valori Bucureti a nregistrat n anul 2007 urmtorii indicatori economici aa cum rezult din tabelul de mai jos comparativ cu perioada 1995 2006:

Tabelul nr.1

Indicatori ai evoluiei Bursei de Valori Bucureti in perioada 1995-2007

AnNr. TranzaciiNr. actiuni tranzacionate / volum ( buc.)Valoare ( RON)Capitalizare (RON)Mrimea tranzaciei medii (ac./tranz.)Valoarea medie a tranzaciei (lei/tranz.)

1995379.0042,761.00250,000.0025,900,000.00112.83659.63

199617,768.001,141,648.001,520,000.0023,100,000.0064.2585.55

1997609,651.00593,893,605.00194,590,000.00505,600,000.00974.15319.18

1998512,705.00986,804,827.00184,650,000.00392,200,000.001,924.70360.15

1999415,045.001,057,558,616.00138,915,000.00572,500,000.002,548.06334.70

2000496,887.001,806,587,265.00184,292,000.001,072,800,000.003,635.81370.89

2001357,577.002,277,454,017.00381,277,000.003,857,300,000.006,369.131,066.28

2002689,184.004,085,123,289.00709,800,000.009,158,000,000.005,927.481,029.91

2003440,084.004,106,381,895.001,006,271,130.0012,186,600,000.009,330.902,286.54

2004644,839.0013,007,587,776.002,415,043,850.0034,147,400,000.0020,171.843,745.19

20051,159,060.0016,934,865,957.007,809,734,451.6056,065,586,984.7614,610.866,737.99

20061,444,398.0013,677,505,261.009,894,294,096.7273,341,789,545.869,469.356,850.12

20071,544,891.0014,234,962,355.0013,802,680,643.7785,962,389,148.609,214.228,934.40

Sursa: www.bvb.ro

Evoluia rezultatelor nregistrate n perioada 1995-2007 este prezentat sugestiv n figurile 1,2,3,4.

Figura nr.1 ilustreaz evoluia numrului de tranzacii n paralel cu numrul de aciuni tranzacionate n perioada 1995 2007. Se observ c la nceputul acestei perioade numrul anual de aciuni tranzacionate n cadrul tranzaciilor anuale era redus pentru ca apoi s nceap s fie tranzacionate pachete de aciuni din ce n ce mai mari n cadrul tranzaciilor care se derulau n principal sub forma tranzaciilor speciale i a ofertelor publice. Mult vreme numrul de tranzacii precum i numrul de aciuni tranzacionate la B.V.B. a fost redus.

Figura nr. 1

n mod constant, ani la rnd pn n 2000 s-a putut constata existena unui numr mare de societi netranzacionate ca urmare a lipsei de cerere i ofert. Singura raiune pentru care aceste societi au fost meninute pe o pia a elitelor aa cum este prin definiie bursa de valori a constat n dorina oficialitilor de a ncasa n continuare comisionul de meninere la cot precum i lipsa de decizie n a hotr delistarea acestora. Creterea numrului de aciuni tranzacionate n perioada 1995-2000 a fost determinat n principal de creterea numrului de societi cotate i ntr-o msur redus de interesul investitorilor . Reluarea creterii economice ncepnd cu anul 2000 precum i stabilizarea principalilor indicatori macroeconomici au determinat creterea cu 70,83% a numrului de aciuni tranzacionate n 2000 fa de 1999, trend care s-a meninut n cretere pn n 2007, maximul istoric fiind atins n anul 2004 cnd creterea nregistrat a fost de 316,76% fa de anul 2003. Creterea pronunat a numrului de tranzacii precum i a numrului de aciuni tranzacionate dup anul 2000 este determinat de reorientarea unei pri importante din fondurile investitorilor ctre piaa de capital ca urmare a sporirii gradului de ncredere n mecanismele i instituiile pieei de capital.

Figura nr.2 prezint corelaia dintre numrul de aciuni tranzacionate i valoarea tranzaciilor cu aciuni care crete treptat pn n 1997 ajungnd la 194.590.000 lei RON pentru ca apoi s scad n perioada 1998 1999, dup care s se nscrie pe o tendin cresctoare pn n 2007 ca urmare a rentabilitii cresctoare oferit de burs n comparaie cu alte oportuniti de investiii.

Figura nr.2

Figura nr.3. prezint evoluia valorii tranzaciilor i a capitalizrii bursiere n perioada 1995-2007. Cadrul economic defavorabil a afectat negativ piaa de capital pn n anul 2000, nregistrndu-se niveluri sczute ale capitalizrii bursiere i ale valorii tranzaciilor, datorit orientrii economiilor i a fondurilor disponibile din economie ctre sistemul bancar i ctre titlurile de stat care ofereau n aceast perioad randamente superioare celor oferite de piaa de capital.

Figura nr. 3

ncepnd cu anul 2001, valoarea tranzaciilor a crescut cu 206,89% fa de anul 2000 n timp ce capitalizarea bursier a crescut cu 359,56% fa de anul 2000. Anul 2002 a evideniat c piaa de capital din Romnia prezint interes nu numai pentru investitori sau analiti financiari, ci i pentru publicul larg, mass-media acordndu-i spaii din ce n ce mai largi comentrii evoluiilor nregistrate pe piaa bursier. n aceast tendin se remarc articolul dedicat pieei de capital din Romnia i intitulat Rising star defies global gravity, aprut n numrul din 9 ianuarie 2003 al publicaiei Financial Times, n care Bursa de Valori Bucureti este prezentat ca piaa bursier care a nregistrat n anul 2002 cea mai mare cretere dintre primele 57 de burse de valori din lume.

n ultimii ani capitalizarea pieei bursiere a crescut pe seama creterii preurilor aciunilor, n timp ce creterea volumului tranzaciilor s-a datorat ratelor de rentabilitate ridicate oferite de piaa de capital. Evoluiile macroeconomice pozitive din perioada 2002-2007 au determinat creteri semnificative pe piaa aciunilor cotate din Romnia, care sunt susinute de sporirea profitabilitii societilor listate i a valorii intrinsece a acestora precum i de aciunile investitorilor strini pe piaa de capital.

Figura nr. 4

Figura nr. 4 ilustreaz evoluia mrimii tranzaciei medii i a valorii medii a tranzaciei n perioada 1995-2007. Se remarc o cretere mrimii tranzaciei medii care atinge maximul istoric n anul 2004 cnd se nregistreaz n medie 20.171,84 aciuni pe o tranzacie la o valoare medie tranzaciei de 3.745,19 lei. n perioada 2005 2007 mrimea tranzaciei medii scade n timp ce valoarea medie a tranzaciei crete ceea ce demonstreaz faptul c s-a trecut de la dezvoltarea extensiv a pieei bursiere la dezvoltarea intensiv, determinat i de reducerea numrului de societi cotate la B.V.B.

Analiza valorii tranzacionate i a capitalizrii bursiere n decembrie 2007 ne arat diversitatea sectoarelor de activitate sectoarelor de activitate n care se nscriu societile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucureti aa cum rezult din tabelul de mai jos.

Tabelul nr.2

Nivelul i ponderea deinut de capitalizarea bursier i de valoarea tranzacionat pe principalele sectoare ale economiei

Sector de activitateCapitalizare bursier (RON)Valoare tranzacionat(RON)Ponderea deinutn total capitalizare bursierPonderea deinut n total valoaretranzacionat

Farmaceutice2,041,131,359.2725,686,800.002.362.98

Energie31,026,350,943.0766,587,440.8735.817.73

Materii prime i materiale7,066,358,745.488,077,856.768.160.94

Echipamente3,497,501,134.5243,500,876.944.045.05

Bunuri de larg consum635,979,864.08988,436.280.730.11

Servicii997,683,499.614,792,280.171.150.56

Bnci i servicii financiare37,067,616,560.23691,084,593.3042.7980.24

IT268,772,253.80607,924.600.310.07

Utiliti - Electricitate i Gaze2,932,125,680.008,017,697.303.380.93

Chimice1,102,661,643.9611,958,212.961.271.39

Total86,636,181,684.02861,302,119.18100.00100.00

Sursa: Buletinul lunar al B.V.B. decembrie 2007

Structura capitalizrii bursiere i a valorii tranzacionate pe principalele sectoare ale economiei romneti este prezentat sugestiv n figurile nr.5 i 6

Figura nr.5Din figura nr. 5 reiese faptul c ponderea cea mai important n capitalizarea bursier o reprezint sectorul bnci i servicii financiare (42,79%) urmat de sectorul energetic (35,81%) precum i de sectorul materii prime i materiale (8,16%). Celelalte sectoare de activitate nregistreaz ponderi sub 5% n capitalizarea pieei bursiere O caracteristic negativ a economiei romneti o reprezint subevaluarea pieei de capital din Romnia din punct de vedere al capitalizrii i al lichiditii, care se afl la un nivel sczut comparativ cu alte piee din regiune.

Din figura nr.6 se remarc faptul c cele mai mari valori tranzacionate se deruleaz cu aciuni ale sectorului financiar (80,24%), dup care urmeaz la o diferen considerabil sectorul energetic (7,73%).

Figura nr.6

Din analiza indicatorilor evoluiei Bursei de Valori Bucureti n perioada 1995-2007 se remarc faptul c acetia au crescut n perioada de expansiune a economiei i au sczut n perioada de recesiune a economiei demonstrnd astfel faptul c bursa de valori este un adevrat barometru al economiei romneti, care a reuit s-i surprind toate aspectele pozitive i negative legate de funcionarea sa.The stock exchange in the Romanian economy(Abstract)The Stock Exchange represents the heart of the financial and economic organism of a country. It plays an important role in the each countrys economy because it completes the necessary circuits so that the financial resources available on the capital market to end up in the productive areas, to the titles emitting companies, who can thus utilize efficiently.

The Stock Exchanges role as a central institution of the secondary capital market is a complex one, the stock exchange ensuring the free and intense circulation of the transferable securities at a rate which reflects the publics interest for detaining some transferable securities, the interest being motivated by the emittents degree of economic and financial competitiveness, as well as the market value of the respective title.

Establishing the role of the Bucharest Stock Exchange must be done in close connection with the principles which governs it as well as with the functions which this fulfills in the Romanian economy. Regarding the needs on which it covers, the Bucharest Stock Exchange fulfills three main groups of functions: macro economical, micro economical and individual.

Romania is a country with an emergent economy which leaves its print over the way in which the Bucharest Stock Exchange fulfills its functions. For this were followed the effective accomplishments recorded by the B.V.B. regarding the ideal of best functioning within the plan of fulfilling its main functions.

The Stock Exchange is sensitive to all the economical, political, social, monetary, financial events. It puts into light the random state of economy in which frame the respective stock exchange is functioning.

The stock exchange activity is followed through the course of the transferable securities, of the stock exchange indexes as well as of others specific indicators of the stock exchanges evolution. These indicators are true barometers of the economic and political state of the respective country. The stock itself represents a barometer of the financial and economic activity at the national level as well as a sensitive indicator of the evolution and perspective of the business world at the international level.

For catching the evolution of the Bucharest Stock Exchange we calculated, represented and graphically compared the trends recorded by a series of indicators of the stock exchange market during 1995-2007 as follows: the transaction numbers, the number/volume of transacting stocks, the value of transactions, the capitalizing of the stocks regulated market, the size of the average transaction, the average value of the transaction. Also for illustrating the diversity of the sectors of activity in which are enlisted the companies quoted at the Bucharest Stock Exchange we have made an analysis of the structure of the transacting value and of the stocks capitalizing in December 2007.

From the analysis of the indicators of the evolution of Bucharest Stock Exchange as well as their structure on the sectors of economic activity during 1995-2007 it is noticed the fact that these rose in the period of economys expansion and fell during the recession thus proving the fact that the stock exchange is a true barometer of the Romanians economy, which succeeded in catching all positive and negative aspects connected of its functioning.

Stanciu Nicuor Burse internaionale, Editura MJM, Craiova, 1999, pag. 61.

Galiceanu Mihaela, Ionescu Eduard, Stoica Victor - Piee de capital i burse de valori, Editura Economic, Bucureti, 2001, pag. 179.

Vosganian Varujan - Reforma pieelor financiare din Romnia, editura Polirom, Iai, 1999, pag. 38.

Fota Constantin Managementul portofoliului de titluri, Editura Sitech, Craiova , 2004, pag.119

Leonardo Badea, Florina Mocanu, Piee de capital Analiza i gestiunea plasamentelor financiare, Editura Economic, Bucureti, 2007, pagina 132.

HYPERLINK "http://www.bvb.ro" www.bvb.ro ( pagina Bursei de Valori Bucureti).

Leonardo Badea, Florina Mocanu, Piee de capital Analiza i gestiunea plasamentelor financiare, Editura Economic, Bucureti, 2007, pagina 143.

Dumitru G. Badea, Piaa de capital i restructurarea economic, Editura Economic, Bucureti, 2000, pagina 59.

Victor Stoica, Mihaela Galiceanu, Eduard Ionescu, Piee de capital i burse de valori, Editura Economic, Bucureti, 2001, pagina 47.

Raportul Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2002, pag. 38.

PAGE 1


Recommended