+ All Categories
Home > Documents > impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a...

impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a...

Date post: 06-Feb-2018
Category:
Upload: trinhkhuong
View: 222 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
32
impact 2000 plus 1 “ FACI FRAZE PENTRU CA NU AI IDEI” MARCHIZUL DE CONDORCET REVISTA ŞCOLII NR. 3 ,,NICOLAE TITULESCU” Anul 18, Numărul 30 / 2010 Mulţumim sponsorilor, persoanelor şi conducerilor unităţilor şi instituţiilor care au susţinut desfăşurarea în condiţii optime a procesului instructiv-educativ din şcoala noastră PRIMĂRIA SECTORULUI 1 dl. Andrei Chiliman dl. Dan Tudorache dl. Diaconescu Andrei dl.Badea Mihai FUNDATIA CRONOS dra Ana Maria Vulcan dl Alexandru Sorescu FICP dna. Alexandra Zugravescu TIMES CONSULTING dl. Paul Diaconu dna. Mihaela Ciocănel dna.Cristina Buga dra.Alina Buga SECTIA 4 POLITIE dl. cms Stan Ionuţ Cristian dl. cms Dinu Adrian dl Adrian Purdel Insp Pr.Aurelian Ciocirlan d-na sub. insp. Valentina Irimia dl. as Sorin Hostiuc A.N. ANTIDROG dna Mariana Sâmbotin BRIGADA DE POLITIE RUTIERA dl. cms sef Marian Moţoc dl. Mihai Buciu dl. Laurenţiu Andrieş COM. CETĂŢENESC DE PĂRINŢI dl. Badea Nicuşor dna. Stoide Crina F.S.L.I. dna. Lecca Doina CRUCEA ROSIE SECT. 1 dl. Tisianu Dumitru dna. Grigore Virginia REMEMBER SRL dl. Mircea Mureşanu AVAC dl. Nedelescu Marian dl. Mihăilă Ioan C.S.S.1 – PAJURA dl. Georgescu Eugen
Transcript
Page 1: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

1

“ FACI FRAZE PENTRU CA NU AI IDEI”

MARCHIZUL DE CONDORCET

REVISTA ŞCOLII NR. 3 ,,NICOLAE TITULESCU”

Anul 18, Num ărul 30 / 2010

Mulţumim sponsorilor, persoanelor şi conducerilor unităţilor şi instituţiilor

care au susţinut desfăşurarea în condiţii optime a procesului instructiv-educativ

din şcoala noastră

PRIMĂRIA SECTORULUI 1 dl. Andrei Chiliman dl. Dan Tudorache dl. Diaconescu Andrei dl.Badea Mihai FUNDATIA CRONOS dra Ana Maria Vulcan dl Alexandru Sorescu

FICP dna. Alexandra Zugravescu TIMES CONSULTING dl. Paul Diaconu

dna. Mihaela Ciocănel dna.Cristina Buga dra.Alina Buga

SECTIA 4 POLITIE dl. cms Stan Ionuţ Cristian dl. cms Dinu Adrian dl Adrian Purdel Insp Pr.Aurelian Ciocirlan d-na sub. insp. Valentina Irimia dl. as Sorin Hostiuc

A.N. ANTIDROG dna Mariana Sâmbotin BRIGADA DE POLITIE RUTIERA dl. cms sef Marian Moţoc

dl. Mihai Buciu dl. Laurenţiu Andrieş COM. CETĂŢENESC DE PĂRINŢI dl. Badea Nicuşor

dna. Stoide Crina F.S.L.I. dna. Lecca Doina CRUCEA ROSIE SECT. 1 dl. Tisianu Dumitru

dna. Grigore Virginia REMEMBER SRL dl. Mircea Mureşanu

AVAC dl. Nedelescu Marian

dl. Mihăilă Ioan C.S.S.1 – PAJURA dl. Georgescu Eugen

Page 2: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

2

COLECTIVUL DE REDACŢIE

Prof. Florian Ghiţă – coordonator

Popteanu Iudita Feieş Andreea Simion Fănica Stoica Alina Dima Patricia Rusu Elena Beruşcă Aurelia Rîureanu Cristiana Bărbat Daniela Mustaţă Elena Şova Mirela Popa Lidia Hostiuc Gabriela Dolcos Georgeta

COLABORATORI:

Andrei Ioniţă Mareş Mihai Teodor Batir Maciopol Ana Maria Alexandra Grecu Poesina Eduard Ghinea Diana Stan Matei Panait Ruxandra Moanţă Victor Smeu Vlad Cristian Cionga Anastasia Pânzaru Cătălina Feieş Alexandru Petru Bălălău

Maria Bianca Şchiopu Ilinca Teodora Scripcaru Rareş Ionescu Stanciu Vlad Daniel Andrei Coman Musledin Selma Chiriţă Iulia Mihăescu Mihai Florin Gocan Alexandra Opriţescu Sara Ioana Almaleh Bera Robert Alexandru Bărbulescu Elena Vlad Bogza

Tehnoredactare computerizată Andreea Feieş

ACEASTĂ REVISTĂ A FOST SPONSORIZATĂ DE CĂTRE

doamna LAURA DIANA SECUREANU ,

CĂREIA ÎI MULŢUMIM ŞI PE ACEASTĂ CALE!

Page 3: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

3

VENEŢIA

Cel mai frumos loc văzut de mine în această vară este oraşul dogilor, Veneţia, oraş istoric, cu clădiri vechi şi străduţe înguste.

A luat naştere datorită fluxului de refugiaţi care au abandonat Câmpia Padană sub ameninţarea invaziei longobarde.

Este un oraş în stil tradiţional, un labirint de canale pe care gondolierii mânuiesc cu pricepere gondolele.

Din vitrinele luminoase ale magazinelor situate de o parte şi alta a străzilor, mă privesc miile de ochi ale măştilor viu colorate.

Anual în Veneţia are loc unul din cele mai frumoase carnavaluri din lume.

După trei ore de mers ajung în Piaţa San -Marco, punctul final al excursiei. Aici, te cuceresc Catedrala şi Bazilica ,, San-Marco”, clopotniţa bazilicii , Palatul Ducal, dar şi alte obiective de interes turistic.

Ostenit, mă aşez pe o bancă şi sunt îndată înconjurat de zeci de porumbei prietenoşi care aşteaptă să-i răsplătesc cu firimituri de pâine, pentru primirea lor.

Drumul de întoarcere în piaţa Roma l-am făcut cu vaporul.

Veneţia este locul unde întotdeauna m-aş întoarce cu plăcere.

Andrei IONIŢĂ Clasa a VII a B

Page 4: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

4

VACANŢA

Vacanţa de vară mi-a oferit ocazia să petrec zile de neuitat în insula Thassos, din Grecia – un colţ de lume minunat unde, după o călătorie interesantă cu maşina, am ajuns cu feribotul. În timp ce acesta plutea lin pe apa azurie, am admirat pescăruşii neastâmpăraţi care încântau cu acrobaţiile lor spectatorii-pasageri.

Pe insulă, am stat în oraşul Potos, unde pretutindeni, de la centrul agitat, plin de restaurante şi magazine şi până la străduţele liniştite, umbrite de măslini seculari sub care leneveau mulţime de pisici, se simţea atmosfera de vacanţă.

Marea limpede, cu valuri ce sclipeau în bătaia razelor arzătoare, înecate în golfurile discrete, îţi umplea ochii de albastru şi verde. Nesfârşirea cerului, ţârâitul răsunător al insectelor potopite de arşiţă, stâncile abrupte şi golaşe iţindu-se din apă, la poalele cărora se ascundeau timizi aricii de mare – toate dădeau acestui loc un farmec aparte.

Dincolo de acestea, în faţa călătorului se îmbinau armonios trecutul glorios al civilizaţiei elene – ruinele unor palate şi drumuri ce au dus faima lumii antice – cu prezentul modern, strălucitor.

MAREŞ MIHAI TEODOR - Clasa a VII – a B

Un loc de neuitat

Anul acesta am fost in Corfu,una dintre cele mai frumoase insule din Grecia.

Am văzut o mulţime de locuri minunate,dar cel mai mult mi-a plăcut fortăreaţa veneţiană.

De cum am păşit înăuntru parcă m-aş fi întors în timp. Zidurile groase s-au păstrat intacte de-a lungul vremii,uluindu-mă cu durabilitatea lor. Fortăreaţa era străbătută de un canal navigabil. Am străbătut diferite tunele înguste şi întunecoase care m-au condus către scările ce dădeau la farul aflat în vârful fortăreţei. Ajunsă în vârf am fost uimită de priveliştea minunată ce se aşternea la picioarele mele. Într-o parte se deschidea marea cu albastrul ei nemărginit,iar in cealaltă parte oraşul vechi cu straduţe înguste,case mici şi albe şi biserici impozante.

Acea zi va rămâne in amintirea mea toată viaţa.

Alexandra Grecu Clasa a-VII-aB

Page 5: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

5

Locul preferat în vacan ţă

Stând în grădina bunicilor de la Buşteni,aflată chiar la poalele Caraimanului, priveam zilnic Crucea.Mă uimea în zilele senine căci parea ătat de mare! L-am rugat pe tata să urcăm într-o zi până la ea ca s-o pot vedea de aproape.Am ales o zi cu soare şi am urcat pănâ la Babele cu telecabina,iar de acolo am mai mers pe jos preţ de o jumătate de oră.Cu cât ne apropiam de ea deveneam tot mai nerăbdător.Odată ajunşi pe platou am văzut-o cum se înălţa semeaţă către cer.Era atăt de mare!Construită din metal şi aşezată pe un soclu de piatră în vârful muntelui,este o lucrare închinată eroilor neamului jertfiţi pentru patrie în primul război mondial.Totul era atăt de impresionant.În primul rând,locul ales era deosebit.Eram atăt de aproape de cer,iar când priveam în jos şi vedeam localităţiile de la poalele muntelui,totul părea la altă dimensiune, dimensiune conferită de depărtare. Senzaţia de libertate care m-a cuprins a dăinuit mult timp în sufletul meu. Cât am stat la Buşteni o admiram în fiecare seară căci fiind electrificată, lumina pe cer a crucii îmi amintea permanent de jertfa cristică. Poesina Eduard - Clasa a-.VII-a.B

Grădina Ci şmigiu

Grădina Cişmigiu este cel mai încântător colţ al capitalei pe care l-am vizitat în vacanţa aceasta. La intrarea în grădină te întâmpină muzica fanfarei şi porumbeii ce zboară lin, desenând cercuri perfecte pe albastrul senin al cerului. Imediat vei simţi răcoarea bătrânilor copaci ce umbresc graţioasele alei. Râsetele vesele ale copiilor răsună în adierea răcoroasă a frunzelor umplându-ţi sufletul de bucurie. Când ajungi lângă lac, bărcile te îmbie să pluteşti printre nuferi şi broscuţe. După ce treci pe sub sălciile pletoase ce dezmiardă oglinda lacului şi pe sub podul de nuc cu crengi întortochiate, vei zări albinuţele aurite grăbite să culeagă nectarul florilor multicolore şi vrăbiuţele gureşe veşnic în căutarea unui bob de mâncare. Sunt fericită că în oraşul meu există un astfel de loc minunat, o oază de frumuseţe, sănătate şi linişte de care ne putem bucura cu toţii. Ghinea Diana - Clasa a VIII-a C

O vizită la Cetatea Neamt

Vara trecută, în vacanţa, am fost pentru prima dată în viaţă în tabară, în Moldova, la Târgu Neamţ. În cele cinci zile cât a durat această tabără am vizitat

Page 6: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

6

multe locuri interesante. Cel mai mult m-a impresionat Cetatea Neamţului. Un ghid foarte simpatic ne-a povestit istoria acestei cetăţi.

Astfel am aflat ca Cetatea-Neamţ a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de catre domnitorul Petru I Muşat.

Istoria ei este strâns legată de zbuciumatul trecut al Moldovei. În cele şase veacuri de nepătată mândrie, o singură dată şi-a deschis ea porţile fără de luptă dar nu unui cuceritor străin, ci falnicului Domn al tuturor românilor, Mihai Viteazul.

în anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie atacul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, aflat în fruntea unei armate de 200.000 de oameni. Atunci, a murit în luptă un viteaz pârcălab Arbore, cel care din 1471 cârmuise această cetate si întreg ţinutul.

Dupa perioada de glorie a lui Ştefan cel Mare, Cetatea Neamţului a continuat să joace un rol important în sistemul de apărare al Moldovei în timpul domnitorilor Bogdan al III-lea (1504-1517), Ştefăniţă (1517-1527) şi Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546), ţara a fost ocupată fără lupte de catre turci, în urma trădării unor boieri, iar rolul cetăţii a scăzut foarte mult. Pentru a slăbi rezistenţa Moldovei, turcii i-au cerut lui Alexandru Lăpuşneanul în timpul celei de a doua domnii (1564-1568) să distrugă cetăţile acestei ţări. Alexandru Voda le-a ascultat porunca şi a distrus prin foc această măreaţă cetate.

Ieremia Movilă a refăcut Cetatea-Neamţ, care se pare că nu a suferit stricăciuni mari, şi a aşezat în incinta ei o garnizoană militară. Cetatea-Neamţ şi-a deschis porţile în faţa oştenilor lui Mihai Viteazul, care s-a proclamat domn al Moldovei, realizând astfel prima unire a celor trei ţări româneşti, în anul 1600.

În timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), cetatea a fost întărită. Domnul a făcut o serie de amenajări a crea un refugiu sigur pentru familiile şi averile sale. În 1650, când Moldova a fost prădată de tătari, domnitorul Vasile Lupu cu familia sa şi familiile altor boieri s-au refugiat în această cetate.

Page 7: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

7

Între anii 1662 si 1672, sub domnia lui Dabija-Vodă, în cetate a funcţionat o monetărie în care s-au bătut bani de aramă. În anul 1691, plăieşii din Cetatea-Neamţ au rezistat timp de patru zile asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski.

Cetatea a rămas apoi în paragină, fiind distrusă încetul cu încetul de vreme şi de localnicii, care foloseau piatră în construcţii.

începând cu secolul al XIX-lea au existat preocupări pentru conservare a monumentelor istorice. În anul 1834, Departamentul pricinilor dinlăuntrul Moldovei le-a interz luarea pietrei din cetate, iar în 1866 a declarat cetatea monument istoric.

În perioadele 1939-1942 şi 1953-1954, au fost efectuate săpături şi cercetări arheologice, iar în perioada 1962-1970, cetatea a fost consolidată şi restaurată parţial, pentru a putea fi inclusă în circuitul turistic. Lucrări de consolidare a zidurilor au fost de asemenea efectuate în anul 1992 în cadrul programului UNESCO de restaurare şi renovare a monumentelor istorice.

Bătrânele ziduri ale Cetăţii-Neamţ impresionează şi astăzi prin mareţia lor şi prin trecutul lor istoric, plin de glorie şi de legende. Poziţia sa dominantă, pe Culmea Plesului, deasupra Luncii Ozanei, în partea de vest a oraşului Târgu-Neaţt, poate fi comparată cu un cuib de vulturi, care a rezistat timpului de peste sase veacuri şi numeroaselor asedii, rămânând neclintită ca un simbol al neamului nostru.

Stan Matei – Clasa a IV a B Inv.Andreea Fei

Casa Memorial ă Veronica Micle

Casa memorială Veronica Micle se află în oraşul Târgul Neamţ, unde am fost în tabăra de vară. Acolo am văzut casa muzei marelui nostrum poet Eminescu, care a fost construită în anul 1834 de către călugării de la Mănăstirea Neamţ şi cumpărată de mama scriitoarei în anul 1850. Clădirea este construită din lemn şi

Page 8: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

8

cărămidă, în cel mai autentic stil românesc. Poeta Veronica Micle, cu ocazia căsătoriei în anul 1864, cu profesorul Ştefan Micle, a primit această casă de la mama sa, ca zestre de nuntă.

Veronica Micle în cursul vieţii sale (22 aprilie 1850 - 6 august 1889) a venit deseori să locuiască în această mult îndrăgită casă. Spre sfârşitul vieţii, ea se retrage să trăiască la Mănăstirea Văratec iar în anul 1886 donează mănăstirii această viitoare casă memorială cu condiţia ca pe peretele casei să fie afişată o placă de marmură cu inscripţia “Casa Memorială Veronica Micle”. Casa va fi ulterior folosită de către maicile care primeau îngrijire la Spitalul din Târgu Neamţ.

După ce a trecut prin mâinile mai multor proprietari, la iniţiativa lui Constantin Matasa casa a fost declarată monument istoric. Din anul 1982 intră în administrarea Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, fiind restaurată după planul originar şi amenajată drept casă memorială a Veronicăi Micle. A fost deschisă publicului începând cu anul 1984, iar în 1998 sculptorul Popa Damian-Ioan a realizat un bust din bronz al poetei care a fost amplasat în curtea muzeului.

Într-unul din interioarele ei este amenajat locul unde Veronica Micle a scris o parte din poeziile, maximele şi epistolele sale. La ieşirea din această casă memorială, peste drum poate fi admirată “Aleea plopilor fără soţ”, prezenţi în versurile de dragoste ale poetului Mihai Eminescu.

Veronica Micle şi Mihai Eminescu s-au născut în acelaşi an 1850, şi s-au stins din viaţă amândoi în acelaşi an, 1889. N-au fost căsătoriţi, dar dragostea lor a fost mare şi profundă, dincolo de răutăţile unor semeni care i-au dorit despărţiţi. Fată minunată, Veronica termină excelent gimnaziul, în iunie 1863. La examen, asista rectorul Universităţii din Iaşi, ardeleanul Ştefan Micle. O ceru în căsătorie, deşi cu 30 de ani mai în vârstă decât ea devenind "doamna Micle" la 14 ani. Au avut două fete: Valeria şi Virginia. Cunoscând-o la Viena în anul 1872, Eminescu îi dedică versuri eminente, iar poetesa modestă, imitându-l dulceag, îi dedică stihuri grupate apoi în volumul

Page 9: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

9

"Poesii" apărute în 1887. În 1879, se stinge la Iaşi soţul ei, Ştefan Micle, lăsând-o săracă, fără sprijin material. Veronica vine la Bucureşti. Pe stradă Eminescu o prezintă amicilor drept logodnică. Se gândesc să se căsătorească cu ea, însă Maiorescu şi junimiştii socoteau că, dacă poetul se însoară, "nu va mai plânge aşa frumos". În mai 1880, rodul iubirii lor, copilul lui Eminescu şi al Veronicăi se naşte mort.

După stingerea Luceafărului poeziei româneşti,( 15 iunie 1889.) regretele o copleşesc pe Veronica. Pleacă la Mănăstirea Văratec. Tulburată, văzându-l parcă pe Eminescu în oglinda pârâului de munte Veronica înghite un flacon de arsenic, dorind să se ducă dincolo. E înhumată lângă bisericuţa Sf. Ioan din Văratec. Prin moartea ei, e logodită cu Eminescu pentru veşnicie.

Aflând toate aceste lucruri care m-au impresionat m-am gândit să le aştern pe hârtie socotind că marită a fi cunoscute şi de colegii mei care sigur le vor gasi interesante.

Panait Ruxandra – Clasa a IV a B

Fiordul misterios din Norvegia

În vacanţa de vară am călătorit în multe locuri, dar cel care m-a impresionat

cel mai mult a fost fiordul din SV Norvegiei, cel mai adânc fiord din lume. Am ajuns

acolo cu autocarul, străbătând munţii stâncoşi ai Norvegiei şi prin tunelele sale care

uneori inspiră teamă.

În final, ajuns la fiord, unde am făcut timp de două ore o călătorie cu feribotul

care mi-a prilejuit una dintre cele mai interesante experienţe din viaţa mea. Am fost

uimit de măreţia acestui loc, care îţi arată cât de măreaţă este natura şi te face să ai

un profund respect pentru creaţiile ei.

Peste tot vedeam numai cascade, ce cădeau de la zeci de metri de pe

crestele munţilor pietroşi care străjuiau fiordul. În prima parte a călătoriei a fost frig şi

înnorat, stropii picăturilor de apă se simţeau ca nişte cristale reci înţepătoare. Totul

se oglindea în apa cristalină şi singurul zgomot care îl însoţea era cel al vaporaşului.

După ridicarea ceţii şi ivirea soarelui mi-a fost dat să văd şi nişte aşezări omeneşti.

Spre sfârşitul călătoriei, uitându-mă la un alt vas ce venea spre noi am zărit

Page 10: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

10

zăpadă pe unele piscuri şi mi-am dat seama cât de rece este clima în nord, deşi

eram în luna august.

În final, călătoria s-a terminat. Mi-a părut rău, dar am fost impresionat de

misterul şi măreţia fiordului.

Smeu Vlad Cristian- Clasa a VIII-a C

Prima tab ără din via ţa mea

Acum, când scriu, îmi amintesc de zilele însorite ale vacanţei, pe care le visasem mult timp. În prima zi după sfârşitul anului şcolar nu eram decisă ce să fac. Să mă apuc de teme nu prea îmi venea, dar să ies în parc? Asta parcă mai mergea şi mai ales, eram nerăbdătoare să îmi fac bagajul urmând să plec cu doamna învăţătoare şi cu colegii mei de clasă în tabără. Pe la sfârşitul lui iunie, a venit şi clipa. Ne-am adunat în faţa şcolii, Doamna ne-a numărat apoi ne-am luat la revedere de la părinţi şi am urcat în autocar. Ne agitam, vorbeam, ne întrebam cum o să fie, dar nimeni nu bănuia ce tabără frumoasă ne aştepta. ,,Primul obiectiv va fi Mausoleul Mărăşeşti” ne-a anunţat Doamna învăţătoare. Am coborât şi ne-am dus să-l vizităm, mai exact să îl privim pe dinafară, mai mult nu puteam face, deoarece de era în renovare! Am fost trişti că nu-l puteam vedea, dar am primit şi vestea bună: mergeam la Iaşi, ca să vedem bojdeuca lui Ion Creangă. Mă sunase deja mătuşa mea, ca să mă întrebe unde suntem, dacă am ajuns la Iaşi, căci ea, unchiul Adi şi verişorii mei locuiesc chiar acolo, în Capitala Moldovei.

După un timp am ajuns la bojdeuca în care trăise şi scrisese Ion Creangă şi care m-a impresionat prin dimensiunile ei modeste. Tot în Iaşi am vizitat parcul Copou, unde am încercat sa-mi imaginez pe ce pietre au călcat paşii bunului prieten al lui Creangă, marele Eminescu, şi a cărui statuie domină parcul. După acestea ne-am dus direct la locul de cazare, ,,Hanul Urşilor”. Ne-am luat camerele în primire şi

Page 11: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

11

ne-am bucurat să fim împreună Ada, Busi, Ruxi şi cu mine. Seara, pe la şapte şi jumătate, încep să bubuie pereţii. Ieşim pe hol şi ne întrebăm ce se întâmplă? Ada mai curajoasă, îşi îndreaptă paşii spre o uşă deschisă. Vede lumini colorate, strălucitoare. Aude muzică dată tare, boxe, canapele, mese şi, în cele din urmă un glob de discotecă. - Aţi descoperit şi discoteca, văd! ne luă doamna învăţătoare prin surprindere! - Putem să mergem? am întrebat toţi cu vădită nerăbdare.

Răspunsul era decisiv pentru a ne simţi mari şi importanţi, spre bucuria noastră a fost pozitiv. Am alergat în camere de unde ne-am luat cele mai frumoase haine aduse, după care ţup! la dans! Experienţa aceasta ne-a încântat vreo două seri la rând, după care ne-am plictisit . Am uitat să menţionez că, încă de la sosire, admiraserăm pe geamul camerei zidurile vechi şi tocite ale Cetăţii Neamţului, care văzuseră atâta amar de întâmplări de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi până astăzi. A doua zi de dimineaţă, am pornit spre această cetate. A trebuit să urcăm mult, de aceea am ajuns foarte obosiţi. Afară era urât şi ploua. Ghidul ne explica pe îndelete, în dulcele grai moldovenesc, că atunci când în vestul Europei se construiau castele aurite, noi a trebuit să ridicăm cetăţi de apărare în stâncă, ocrotind întreaga lume creştină . Mai toată ziua am vizitat cetatea. La întoarcere eram răpuşi de oboseală şi ne-am aruncat direct în paturi, uitând de cină, visând doar că a treia zi urma să vizităm Casa Memorială Mihail Sadoveanu.

Ceea ce mi s-a părut aici deosebit a fost că, în viaţă, scriitorul a avut mai multe pasiuni în afară de scris. Atmosfera casei şi împrejurimile păstrau farmecul acela dulce al povestirilor sale, cu descrieri de locuri fabuloase, în care pare că nu se întâmplă nimic... Ieşind în curte, am văzut o mică trăsură, iar lângă ea o cuşcă, din care a ţâşnit un mic teckel roşcat. Avea o plăcuţă pe care scria Patroclina, ceea ce m-a dus cu gândul la una din lecturile preferate ale copilăriei mele, pe care mama, atunci când mi-o citea, nu-şi putea stăpâni o lacrimă de dragul Lizucăi şi al

Page 12: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

12

bunicilor ei iubitori dintr-o livadă de basm. Cu regret am plecat apoi spre glorioasa Cetate a Sucevei.

Aveau să urmeze alte şi alte aventuri până la sfârşitul taberei, cu locuri pitoreşti, cu glume şi jocuri pe care care nu le vom uita niciodată…Am vizitat mănăstirile din Neamţ şi pe cele din Bucovina şi ne-am dat seama de ce Albastrul de Voroneţ este vestit în întreaga lume: pare că pictorul şi-a înmuiat penelul direct în slava cerului! Ne-am apropiat încă o dată de marele Eminescu când am vizitat casa în care a trăit Veronica Micle. Am băut apă minerală la Borsec , am făcut întreceri sportive, ne-am amuzat jucând mima şi telefonul fără fir în serile petrecute la han…Toate acestea şi multe altele au făcut din prima tabără din viaţa mea mi-a oferit un prilej de trăiri despre care abia aşteptam să scriu aici!

Cionga Anastasia – Clasa a IV a B

Pe mare

Vaporul înainta…Plaja nu se mai zărea. Spuma se rostogolea pe crestele valurilor, contopindu-se în depărtare cu norii scămoşi, aruncând spre punte reţeaua zdrenţuită şi albă care se topea repede .

Legănarea era schimbătoare. Vaporul se lăsa când într-o parte când în alta înfruntând valurile. În spatele lui, apa se împrăştia într-un bogat evantai de stropi multicolori, ca o coadă de păun. Era uimitoare imesitatea apei şi a cerului care se contopeau în învolburarea albicioasă. Din înalt se auzeau pescăruşii care însoţeau nava. Uneori se apropiau mult, coborau cu o abilitate uimitoare, străluceau în bătaia luminii ca nişte săgeţi de argint şi reuşeau să apuce din mâinile întinse ale călătorilor câte o mică pradă; se avântau apoi către mare urmând chemarea răsunătoare a valurilor.

Cobor privirea spre verdele-albăstrui înspumat şi zăresc spinările lucioase ale unor delfini. Par nişte năluci ce-şi unduiesc trupurile prin învolburarea înfiorătoare a mării. Spre ce ţintă se îndreaptă, spre ce zări îndepărtate îşi poartă povestea numai de ei ştiută ? Privirile încremenite de uimire şi încântare îi urmăresc până când cel din fruntea grupului se mistuie in stralucirea de argint de pe coama valurilor. Ramane o dara abia perceptibila, ca un semn de ramas bun insotit de glasul ascutit, prevestitor de furtuna, al pescarusilor.

Ana Maria Batir Maciopol – Clasa a VII a B

Paradisul bunicilor Ca de fiecare dată în vacanţa de vară, merg cu familia la bunici .Ei locuiesc într- un sat de pe malul râului Ialomiţa, râu cu unde repezi asemeni unui şarpe ce străluceşte în asfinţit, iar soarele urcă încet scările cerului cu paşi de diamant. Aici se află un loc magic, cald şi liniştit cu o căsuţă mică acoperită cu draniţa de brad, construită pe ulita acoperită de bolta plopilor înalţi, de-ţi cade pălăria din cap uitându-te la vârfurile lor. De pe prispa casei se vede livada de meri şi caişi, grădina de trandafiri şi lalele, unde razele soarelui ca nişte dungi roşii luminează pământul

Page 13: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

13

făcându-l să pară un glob auriu.Nopţile sunt înfricoşătoare şi răcoroase, dar îmi place să stau de vorbă cu regina lor luna. Aceasta este lumea de care nu vreau să mă despart niciodată. În apusul soarelui îmi depăn gândurile trăite de-a lungul vacanţei şi le aştern pe hârtie ca să rămână amintiri în paginile copilăriei mele. Pânzaru Cătălina, clasa a VIII-a C

ÎN VIZITĂ LA ,,TEMPLUL SPIRITULUI,,

Mulţi poate se întreabă, acest titlul, ce mi-am propus eu să scriu sau despre ce. Am vrut să le împărtăşesc colegilor mei care nu au mers cu mine în excursie ce am descoperit. Am descoperit un castel pe cât de interesant pe atât de înfricoşător.Este Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina. Cine face un drum pe Valea Prahovei e păcat să nu treacă să-ll viziteze.

Pentru cei care nu ştiu vă pot spune că scriitorul şi istoricul român Bogdan Petriceicu Hasdeu a construit între 1893 şi 1896 palatul pe care l-a dedicat memoriei fiicei sale, Iulia Haşdeu. Dacă vă întrebaţi prin ce a fost deosebită această copilă ca să i se ridice post mortem un castel m-am întrebat şi eu. Am aflat apoi de la ghidul castelului că viaţa Iuliei Hasdeu a fost, încă din primii ani, una extraordinară. „La vârsta de 2 ani şi jumătate ştia deja puţină franceză şi germană”. La 4 ani învăţase să scrie şi să citească, iar la 8 ani neîmpliniţi a absolvit şcoala primară. Tot din această perioadă datează şi primele scrieri literare ale Iuliei. Ca şi cum acest lucru ar fi fost normal pentru vârsta ei, la 11 ani Iulia Hasdeu a absolvit gimnaziul Sf. Sava

Page 14: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

14

din Bucureşti, precum şi Conservatorul, secţia Pian şi Canto. Un an mai târziu, Iulia va pleca la Paris împreună cu mama sa. Despărţiţi de distanţă, B.P. Hasdeu şi fiica sa vor fi aproape unul de celălalt prin intermediul scrisorilor. Tatăl îşi îndeamnă fiica să studieze asiduu şi, rămas în ţară, depune mari eforturi pentru a-i asigura condiţiile de studiu. În 1886, Iulia se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii Sorbona din Paris. Îşi stabileşte chiar şi tema lucrării de doctorat, pe care plănuia să o susţină la vârsta de 20 de ani, şi anume „Filosofia populară la Români“.

La începutul anului 1888 sănătatea Iuliei este marcată de primele semne ale unei necruţătoare boli, ftizia. Disperat, cărturarul începe o goană nebună în sudul Franţei, în Italia şi în Elveţia, ducându-şi fiica la aer curat, pentru a o salva. Toate încercările sale sunt însă zadarnice. În vara anului 1888, Hasdeu îşi aduce fiica bolnavă înapoi în ţară. După o scurtă perioadă în care i-a vizitat pe toţi doctorii Capitalei, Iulia Hasdeu este dusă la Mânăstirea Agapia. În luna august a aceluiaşi an, nefericitul tată îşi aduce copila acasă, ultimele speranţe ale acestuia îndreptându-se către divinitate. Dar minunea

pe care o aştepta Hasdeu nu soseşte, iar pe 29 septembrie 1889, la vârsta de abia de 19 ani, Iulia se stinge din viaţă.

După dispariţia prematură a preaiubitei sale fiice, marele cărturar îşi va

canaliza întreaga energie într-o singură direcţie: spiritismul. Ani buni după moartea

Iuliei, cei doi, tatăl şi fiica, se vor întâlni regulat în castelul de la Câmpina în timpul

şedinţelor de spiritism. De altfel însăşi alcătuirea acestui castel construit de Hasdeu,

gândit ca un templu închinat fiicei sale, a fost înălţat întocmai

după planurile transmise de Iulia din lumea de dincolo. O

însemnare a cărturarului pe un manuscris spiritist, scrisă cu

cerneală neagră şi păstrat nealterat peste timp stă mărturie

acestui fapt: „Acest castel s-a zidit între anii 1894 şi 1896,

planul fiind dat de spiritul Iuliei [...]“.

Am putut admira fascinat mobilierul, obiectele familiei Haşdeu,

fotografii şi documente originale, manuscrise, cărţile savantului, colecţii de

reviste conduse de marele filolog , tablouri semnate de Nicolae Grigorescu,

Sava Hentia, G. D. Mirea, Diogene Maillart, păpuşa cu cap de porţelan a

Iuliei Haşdeu şi un loc între două oglinzi dintre două uşi care dacă stau

parallel una cu cealaltă te fac să te vezi până la infinit.

Page 15: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

15

A fost ceva deosbit şi mulţi dintre noi, mai ales fetele, s-au speriat în camera

în care se făcea spiritism şi în care am putut observa pozele pe care B.P. Haşdeu le-

a făcut spiritului Iuliei.

M-am bucurat să descopăr toate aceste lucruri. Le puteţi descoperi şi voi

când treceţi prin oraşul Câmpina unde sunt sigur că ghidul vă va aştepta ca şi pe noi

şi vă va purta în fabuluasa lume a castelului, acest templu al spiritului.

Feieş Alexandru – Clasa a IV a C- Inv Dima Patricia

Gând de toamn ă

Toamna rodnică - a venit Şi prin livezi s-a grăbit. Fructe bune să ne dea, Ca să ne-amintim de ea. Vântul, iată, bate tare ! Frunzele cad pe trotuare. Ne dorim să fie soare, Ca să ieşim la plimbare. Păsările călătoare Sunt iar gata de plecare. Pleacă-n stoluri şi-s grăbite Spre alte ţări încălzite. Petru Bălălău - Clasa a III-a B

Doamna înv ăţătoare Dimineaţa, la intrare, Stă doamna învăţătoare. Tuturor ea ne zâmbeşte. O salutăm şcolăreşte. Lucruri magice ne-nvaţă Şi cu glume ne răsfaţă. Poezii, poveşti ne spune Şi ne pune note bune. Acum însă ne lipseşte, Dar noi ştim că ne iubeşte. Toţi la dânsa ne gândim Şi cu toţii o-ndrăgim.

Maria Bianca Schiopu – clasa a IV a D

LA BUNICA

Astăzi am trecut pe la bunica.

- Sărut mâna,bunico! - Bună! zice ea. - Ce mai faci? - Bine! răspunde ea. - Cum te mai simţi? - Mă simt excelent! - Bine, atunci să te ajut să desfacem bagajele.

Şi am început să desfacem bagajele şi să punem lucrurile la locul lor.

Aveam şi o surpriză …

Page 16: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

16

- Bunico, aveam o surpriză pentru tine! - Unde e? - Cred că am pierdut-o! - Să o căutăm! zice bunica.

O căutăm, o căutăm, o căutăm, dar nu o gasim.

- Bunico, am găsit-o! Era în camera mea, pe televizor!

- Poftim!

- O! Ce frumos! Un semn de carte,făcut de tine!

- Mulţumesc, Ilinca!

ILINCA TEODORA SCRIPCARU - CLASA a II-a D

Despre lectur ă şi magie

Andrei şi Maria, fraţi gemeni, îndrăgostiţi de lectură, hotărăsc să scrie o poveste.

- Ce-ar fi să ne inspirăm din lumea minunată a poveştilor şi a desenelor animate? spune Maria. Dar propunerea ta care este ?

- M-am gândit la acelaşi lucru. Dar vreau ca în povestea noastră să apară şi întâmplări din lumea reală.

- Buna idee ! Hai să începem ! - Povestea noastră se va numi « Magia palatului », spune Andrei. - Şi personajele principale vom fi chiar noi, adaugă Maria. - Vom spune că mama noastră este regina, iar noi prinţ şi prinţesă, ce zici ?

întreabă Andrei. - De acord ! spune Maria zâmbind.

Cei doi fraţi se apucă de treabă şi crează o poveste minunată.

Rareş Ionescu – Clasa a II a D - Învăţător Elena Mustaţă

MUZEUL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

O ISTORIE CE TREBUIE CUNOSCUTĂ

Fiecare dintre noi a trecut măcar o dată pe lângă impozanta clădire de pe Calea Victoriei care în trecut a fost Palatul Poştelor iar în prezent adăposteşte Muzeul de Istorie al României. Aici sunt expuse tezaurul României şi o copie în mărime natură a celebrului monument „Columna lui Traian” din Roma.

Page 17: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

17

Piatra de temelie a palatului a fost pusă la 24 octombrie 1894 de Regele Carol I, iar inaugurarea lui a avut loc în toamna anului 1900.

Până în anul 1972 palatul a găzduit sediul central al Poştei din Bucureşti. La nivelul anilor '60, Oficiul PTTR Bucureşti asigura o serie de servicii printe care: corespondenţă, mesagerii, mandate poştale, telegrame, abonamente radiofonice, convorbiri telefonice naţionale şi internaţionale, operaţiuni CEC, presă, filatelie. În interiorul palatului funcţiona şi un birou de voiaj al CFR. Astăzi în cadrul muzeului se află o aripă ce adăposteşte Muzeul Filatelic pe care noi am avut onoarea să -l vizităm.

Începând cu anul 1972 în cadrul palatului a fost amenajat Muzeul Naţional de Istorie.

La 22 octombrie 2010 am păşit şi noi, clasa a IV a B, în muzeu, pentru a descoperi, aşa cum o definesc cercetătorii, primul film din istorie, Columna lui Traian.Pe bună dreptate se crede un astfel de lucru, ţinând seamă de forma ei aidoma sulului desfăşurat al unei cărţi antice formată din 155 de scene care prezintă 2500 de figuri pe lungimea ei de 200 de m.

Page 18: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

18

Copiii au fost fascinaţi încă de la intrare şi copleşiţi totodată de măreţia clădirii în care păşeau. Ghidul i-a pus pe copii faţă în faţă cu o copie deosebita a minunatei columne a lui Traian. Columna originală a fost inaugurat la 12 mai 113 în forul roman din frumoasa Romă, capitala Imperiului Roman şi a fost realizată de, renumitul Apollodor din Damasc care a fost şi arhitectul podului de peste Dunăre de la Drobeta.

În anii 1934-1939 un merit de necontestat în realizarea copiei Columnei, care se află astăzi în Muzeul Naţional de Istorie, îl are arheologul Emil Panaitescu, pe atunci directorul Şcolii Române din Roma. Acesta, în urma unor memorii adresate Academiei, Ministerului Instrucţiunii Publice, Ministerului de Finanţe şi Parlamentului, obţine finanţarea. Lucrările de reproducere a coloanei s-au făcut în timp de război de meşteri de la Vatican sub supravegherea lui Francesco Mercatalli. Început în anul 1939, fusul a fost terminat în 1940, iar soclul în 1943.

Toţi exegeţii Columnei au remarcat că din imagini transpare o compasiune şi chiar admiraţie pentru cei învinşi. Istoricul german W. Froehner scria: " Cu excepţia dacilor, nici unul din numeroasele popoare absorbite de imperiu nu se poate lăuda că a văzut înălţându-se un monument mai demn şi mai durabil închinat dragostei sale pentru neatârnare". Cum este şi firesc, predomină scenele de luptă, asociate cu cele în care dacii se supun, soldaţi care construiesc, scene în care împăratul face sacrificii în calitate de mare preot, sau cele în care se adresează soldaţilor.

Copiii au trecut curioşi prin faţa scenelor grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102, de pacea dintre cele două ţări, când s-a construit podul de la Drobeta şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani), descoperind imaginea stămoşilor lor, a două neamuri de oameni puternici şi viteji de care nu poţi să nu fi impresionat. Cei mici au descoperit personajul principal al Columnei care este desigur împăratul Traian dar şi pe Decebal, conducătorul poporului dac.

Deşi nu au putut fi impresionaţi de cei 40 de metri pe care Columna îi are în mărime naturală în forul roman, totuşi ei s-au văzut mici pe lângă baza Columnei

Page 19: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

19

făcându-i să îşi imagineze măreţia monumentului. Au descoperit aici o parte a istoriei poporului roman pe care o vor regăsi şi consolida la orele de istorie.

Vă invităm să vă consolidaţi cunoştinţele sau să descoperiţi o parte importantă din istoria originii noaste ca popor vizitând Muzeul Naţional de Istorie a României.

Înv. Andreea Feieş

Toamna

A sosit toamna cea îmbelşugată. Zâna cu părul de aramă şi ochi de lacuri a scos pe piaţa legumele şi fructele gustoase.

Frunzele îngălbenesc, devin apoi roşcate. În nopţile în care bate vântul şi cerul plouă, ele cad din copaci aşternând covor auriu şcolarilor.

Soarele încălzeşte tot mai puţin. Zilele sunt mai scurte, iar nopţile mai lungi. Somnul nu ne mai ajunge.

Păsările călătoare pleacă spre ţările calde şi lasă în urmă cuiburi goale şi reci.

În grădină se coc legumele, iar florile de toamnă colorează pământul în culorile toamnei.

S-au copt fructele în livezi! Mere, pere, piersici, nuci umplu coşurile şi cămările de bunătăţi.

Mama fierbe de zor dulceţuri şi zacuscă. Toamna este anotimpul belşugului! Bunicul culege strugurii şi umple butoiul cu must dulce-acrişor.

Oamenii se pregătesc pentru iarnă şi fac provizii ca furnicile.

Toamna înseamnă şi începutul şcolii. Vacanţa s-a încheiat. De acum ne rămân doar amintirile verii.

Iubesc toamna! Îmi plac culorile ei şi belşugul fructelor. Mi-aş dori să pot picta toamna!

Maria-Bianca Schiopu

clasa. a- IV- a D- Înv. Stoica Alina

Page 20: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

20

TOAMNA

După o vară lungă şi arzătoare a venit toamna cea bogată în roade şi mai răcoroasă. Toamna este ca un imens ciorchine bogat în boabe dulci şi aromate.

Copacii îşi leapădă frunzele îngălbenite şi uscate, vremea se răceşte întrucât soarele stă mai puţin pe bolta cerească, iar zilele se scurtează şi nopţile cresc. Animalele încep să-şi facă provizii pentru iarnă şi se retrag în adăposturile lor. Păsările călătoare pleacă spre ţările calde de unde se vor întorce primăvara.

Oamenii se străduiesc să culeagă toate aceste roade minunate pe care ni le oferă toamna. Gospodarii încep să culeagă legumele din grădini, din câmp se adună recolte bogate, din livezi se culeg fructe mari, colorate şi parfumate. Tot acum se culeg strugurii pentru must şi vin. Ei adună provizii pentru iarnă şi îşi mai repară casele.

La mijlocul lunii septembrie şcolarii reîncep cursurile. Se întâlnesc cu vechii lor colegi, cu profesorii, cu noile manuale.

Toamna este un anotimp minunat pentru că are multe lucruri bune de dat. Unele zile de toamnă sunt superbe, cu un soare cald şi covor de frunze multicolore. Acest anotimp mă impresionează în mod deosebit.

VICTOR MOANŢĂ Clasa a- IV-a Inv Alina stoica

TOAMNA – ANOTIMPUL ROADELOR BOGATE

Toamna vine în caleaşca ei aurie şi împrăştie un covor de frunze multicolore. Aduce o nouă culoare frunzelor şi miresme uluitoare. Copacii rămân golaşi şi păsările călătoare pleacă în căutarea unui loc mai cald.

Page 21: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

21

Toamna se coc mere,pere,struguri,prune şi alte fructe delicioase. Oamenii se pregătesc să culeagă strugurii pentru a face must.

Odată cu plecarea păsărilor, în pădure se face o linişte deplină. Odată cu venirea toamnei încep şi ploile, care nu sunt plăcute pentru oameni dar ajută la pregătirea recoltelor viitoare.

Toamna ziua este mai scurtă şi noaptea mai lungă.

Copiii s-au bucurat de vacanţa de vară, iar toamna le va aduce un nou an şcolar. Le va fi dor de cântecul păsărilor călătoare. Pe holuri,sunetul clopoţelului se aude ca o chemare la învăţătură.

Toamna se culeg recoltele pentru iarnă.

Stanciu Vlad Daniel - Clasa a III a B Profesor Hostiuc Gabriela

Vis de toamn ă

Vine toamna, ziua scade, Bate vântul, frunza cade, Și rămânem singurei Doar cu nişte porumbei. Urşii vor să hiberneze, Păsările, să migreze. Veverițele de-afară Adună ghinde-n cămară. Curând iarna va veni, Cu jocuri pentru copii Și pe derdeluş grămadă Toţi fac oameni de zăpadă.

Andrei COMAN – Clasa a III a B

Septembrie

Pic, pic! Plouă. A venit toamna. Prea devreme!

Frunza stă pe iarba udată de ploaie. E tristă. Se gândeşte că va fi călcată de oameni. O să fie luată de vânt şi dusă cine ştie unde. Fiorosul vânt cutreieră lumea iar generosul soare a slăbit de mult. Păsările au plecat spre ţările calde, iar cele care au rămas stau zgribulite pe sub streşini sau pe crengi dezgolite. Natura întreagă şi-a pierdut podoaba. A venit toamna cu veşmânt de ploaie şi cu miros de gutui coapte, cu glasuri vesele de copii care intră pe poarta şcolii..

Musledin Selma – Clasa a III a B Profesor Hostiuc Gabriela

Page 22: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

22

Marele turneu

Corul rândunelelor şi frunzele, dansatoarele, se pregătesc pentru marele turneu unde vor sta acolo până la primăvară. Frunzele, frumos îmbrăcate în rochiţe verzui, cărămizii, galbene şi maro, îşi iau rămas bun de la împrejurimi. - Şi de mine nu-i pasă nimănui? spuse necăjit codrul. - Ne pare rău, codrule! Nu putem sta tot anul cu tine! - Vă rog, vă rog, rămâneţi aici până la iarnă căci eu stau singur şi înfrunt vântul, ploaia şi ninsoarea! - Trebuie să plecăm în marele turneu, codrule drag! Ţările calde ne aşteaptă! Limuzina condusă de vânt le aşteaptă pe artiste... - Suntem toate? întrebă Sprintenica, lidera stolului. - Lipseşte Melody, fiica mea! spuse cu îngrijorare una dintre rândunele. Între timp, Melody stătea tristă în hambarul în care avea cuib. - Îmi va fi dor de voi, şoricelule Cici, văcuţă Joiana, ţapule Petrică şi calule Stelică! spuse rândunica cu glasul tremurând. - Şi tu ne vei lipsi, dar nu vrei să îngheţi şi să ratezi turneul! Aşa au zis toate rândunelele care au stat în hambar, socotindu-se că e bine să plece - Deci nu ne vom mai revedea niciodată? spuse Melody. - Ce zici acolo?! Ne vom vedea la primăvară, răspunseră animalele. Ultima dintre rândunele işi făcu şi ea curaj şi se alătură celorlalte artiste. Porniră împreună, purtate de vânt, spre a oferi şi altor meleaguri frumoasele lor spectacole.

Chiriţă Iulia - Clasa a III-a B

Bun venit la noi acasa !

Toamna,frunze ingalbenite

Toamna,roade imbelsugate.

Ploaie,vant sau soate bland

Se revarsa pe pamant !

Strugurii s-au copt in vii,

Bruma cade pe campii.

Mere,pere,nuci,de toate

Noi avem pe saturate.

Pasarile calatoare

Se tot duc spre larga zare.

Si se vor intoarce iara,

Tocmai pe la primavara.

Noi te asteptam sa vii

Cu belsug si bucurii.

Toamna dulce si frumoasa

Bun venit la noi acasa !

Mihaescu Mihai – Clasa a III a B

Page 23: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

23

Doamna Toamn ă

Doamna Toamnă a venit,

Cu decor îngălbenit.

Şcoala este pregătită

Şi ne-aşteaptă înnoită.

Pasările călătoare,

S-au pierdut în depărtare

Peste câmpul, acum pustiu

Cerul este plumburiu.

Roadele sunt adunate

În cămara aşezate.

Mere, pere şi gutui

Să ajungă orişicui.

Florile sunt speriate,

Căci prin sate apropiate

Se tot zvoneşte întruna,

C-o să vină şi bruma.

FLORIN GOCAN - Clasa a III a B

Profesor HOSTIUC GABRIELA

Mănăstirea Vorone ţ

Când am fost în tabără cu doamna Andreea Feieş, am vizitat multe mănăstiri minunate.Frumuseţea lor m-a îndemnat să vă povestesc despre preferata mea,:mănăstirea Voroneţ. Ea se află la numai 4 kilometri de Gura Humorului, încât cei de acolo o pot vizita foarte des. Ea a fost construită de Ştefan cel Mare în anul 1488,fiind ridicată în numai 4 luni şi jumătate.Pictura interioară a bisericii datează cea mai mare parte din timpul lui Ştefan cel Mare. În exterior este pictată în exterior cu o nuanţă de albastru fermecator.În registrul al patrulea, pe mijloc, apare cumpăna care cântăreşte faptele bune şi pe cele rele, lupta dintre îngeri şi demoni pentru suflete. În partea de nord e raiul, iar în partea de sud iadul. Locuitorii din satul Voroneţ se pot mândri cu un asemenea monument istoric.

Alexandra Opriţescu – Clasa a IV a D

Tom şi Jerry

Într-un sat de munte cocoţată pe un deal se află căsuţa bunicii. Curtea ei era plină de flori dar şi de multe animale. Cel mai simpatic era Tom. El era cu labuţe albe, cu ochii gălbui şi cu vârful codiţei tot alb. În rest era gri şi foarte jucăuş.

De la un timp pe bunica o deranja un şoricel ascuns în cămara ei. Ronţăia tot ce-i cădea la îndemână : biscuiţi, fructe uscate, mere, nuci , pâine dar cel mai mult îi plăcea caşcavalul.

- Tom , prinde şoricelul ! spuse bunica. Lui Tom îi revenea o sarcină grea căci şoricelul era chiar prietenul lui. De multe

ori făceau pozne împreună prin casă, dar asta fără să ştie bunica.Tom s-a gândit să o asculte pe bunica deoarece ea l-a înghrijit de mic, îi dădea de mâncare, l-a ajutat

Page 24: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

24

când a fost bolnav şi mai mult de toate l-a ţinut la ea în casă, la căldură. Aşa că Tom a început să-l vâneze pe micuţul şoricel. Sătul de atâtea probleme şoricelul şi-a luat traista şi a plecat departe de la casa bunicii şi de la Tom.

SARA-IOANA ALMALEH Clasa aII-a D

POVESTEA OLARITULUI

Într-una din zile, împreună cu colegii de clasă şi doamna învăţătoare am fost la un atelier de olărit din Argeş unde am avut bucuria să vedem şi să înţelegem cum se realizează vasele de lut.

Olăritul este o ocupaţie ce se practică încă din cele mai vechi timpuri.Vasele de lut sunt create cu mare dibacie şi pricepere de mesteri olari, în special bărbaţi, olăritul fiind o muncă obositoare, necesitând forţă şi îndemânare. Lutul este un

pământ moale, de diferite culori: alb, cenuşiu, brun, roşu. Barbaţii îl scot din locuri speciale, îl aduc în gospodărie, îl stropesc cu apa, îl fărâmiţează cu sapa, îl împart în grămezi uşor de modelat şi îl frământă cu mâinile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn. Pasta astfel obţinută se modelează apoi la roată.

Roata e formată din două discuri, unul mai mic sus unde se pune bulgarele de pământ şi unul mai mare în partea de jos care este mişcat de olar cu piciorul. Prin învârtirea roţii se obţin diferite forme de vase: căni de apă, laptare, oale de sarmale,

oale cu mănuşă, strachini, urcioare.

Mesterii olari, aceşti oameni care dau viaţă vaselor de lut, modelează cu măestrie forma vaselor, având grijă ca acestea să aibă siluete cât mai frumoase. Le fac apoi gura, le conturează cu grijă buzele, le subţiază mijlocul pe care se vor odihni braţele toartele, le împodobesc chiar făcându-le să te privească din transparenţa smalţului.

După modelare, vasele se lasă la uscat câteva zile şi apoi se ard în cuptoare speciale după ce au fost ornamentate şi smălţuite.

Vasele de lut sunt ornamentate folosindu-se un corn de vită având în vârf o pană de gâscă. Prin corn se scurge culoarea care dă viaţă diverselor modele: spirale, flori, cloşti cu pui, cocoşi, şerpi, broaşte. Decorurile fine se pot obţine folosind un beţişor din fire de par de porc mistreţ.Toate culorile folosite sunt naturale

Page 25: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

25

Roşul se obţine dintr-un pământ numit ruşeală. Acesta se usucă, se toacă mărunt, se râjneşte şi se înmoaie în apă. Se obţine astfel un lichid vâscos care se strecoară prin pânză sau sită obţinîndu-se o substanţă lucioasă.

Negrul se obţine dintr-un pământ găsit după ploaie.

Albul se obţine din var amestecat cu piatră albă de munte, arsă şi pisată. Galbenul este obţinut din humă amestecată cu ruşeală.

Vasele astfel obţinute se folosesc în gospodarie pentru păstrarea alimentelor dar şi la decorarea locuinţelor ţărăneşti. Am rămas plăcut impresionat de arta olăritului şi mă bucur că am avut ocazia să modelez cu mâinile mele o farfurioară la care ţin foarte mult.

Bera Robert Alexandru Clasa a-II-a D

Prima competi ţie din cadrul Proiectului SFINTI CRESTINI –MODELE DE VIATA s-a desfasurat cu succes!

Echipe participante: Creatorilor 1 - din clasa a III-a B, institutor Gabriela Hostiuc Artizanilor - din clasa a IV-a C, institutor Patricia Dima Actorilor 1 - din clasa a IV-a B, institutor Andreea Feieş Cântăreţilor - din clasa a IV-a E, institutor Marga Pisalaca Actorilor 2 - din clasa a VI-a C, diriginte Monica Stroia Desenatorilor - din clasa a III-a D, institutor Gabriela Toma Designerilor - din clasa a VI-a A, diriginte Mirela Şova Actorilor 3 şi Regizorilor, din clasa a V-a C, diriginte Dana Ilcenco Creatorilor 2 - din clasa a IV-a D, institutor Alina Stoica Surpriză - din clasa a VII-a B, diriginte Monica Popa

Echipa Actorilor 1 - din clasa a IV-a B, institutor Andreea Feieş

Page 26: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

26

Cele 11 echipe din Şcoala nr. 3 Nicolae Titulescu, participante la proiectul educaţional internaţional „Sfinţi Creştini – Modele de Viaţă”, iniţiat de şcoala noastră în parteneriat cu Asociaţia non-profit şi non-guvernamentală Lăcaşuri Ortodoxe (cu reclamă pe platforma Agenţiei de Ştiri Lăcaşuri Ortodoxe: www.lacasuriortodoxe.ro), s-au prezentat joi, 28 octombrie, la competiţie, desfăşurându-şi activitatea în sala de festivităţi a şcolii.

Dintre toate, s-a ales un câştigător unic, potrivit regulamentului competiţiei, afişat pe site-ul alocat proiectului: www.sfinticrestini.ro, şi anume clasa a III-a B, institutor d-na Gabriela Hostiuc. Din această clasă face parte echipa creatorilor, alcătuită din grupul animatorilor - care au prezentat o scenetă religioasă despre Sfinţii Ciprian şi Iustina, pomeniţi la 2 octombrie, şi o reprezentaţie de teatru cu marionete -, şi grupul creatorilor propriu-zişi. Cei din urmă au citit creaţiile personale pe tema Sfinţilor lunii octombrie, Ciprian şi Iustina. Redăm mai jos una din aceste creaţii, al cărei autor este eleva Musledin Selma:

Elevii clasei a III-a B (CÂŞTIGĂTORII), Echipa Creatorilor, instit. Gabriela Hostiuc (ambele poze)

Page 27: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

27

Sfântul Ciprian şi Sfânta Iustina

Din părinţi păgâni Ciprian s-a născut, La zei ei se închinau demult, Voiau ca el să ştie magie Şi-a învăţat vrăjitorie. Iustina era o frumoasă păgână, Ce auzind poveşti cu Dumnezeu, A ales să devină creştină, Pe El slăvindu-l mereu. Un om bogat, numit Aglaid, Îndrăgostit de Iustina fiind, La Ciprian s-a dus, Să-i facă o vrajă, i-a spus. Cum vraja nu i-a reuşit, Ciprian s-a-ntrebat ce a fost greşit. Necuratul i-a spus că fata aceea e curată, De Dumnezeu ajutată. El auzind aceste spuse, L-a părăsit pe necurat, Şi a plecat pe calea bună, Devenind sfânt cu-adevărat.

Aplaudaţi la scenă deschisă, bine pregătiţi, cu repetiţii şi scenarii compuse doar de ei, fără sprijin şi cu o minimă ghidare din partea cadrelor didactice implicate, elevii clasei a III-a B au primit diploma de câştigător şi premii, bucurându-se foarte mult de această primă reuşită! Celelalte echipe s-au motivat, pe această cale, pentru următoarele competiţii – toate vor să câştige, măcar o dată, spre a se califica în competiţia finală, între

Prof. Religie Mirela Şova, coordonator proiect la nivel de şcoală

LA PLANETARIUL DIN SUCEAVA

Era o zi frumoasă de iunie. Mai mulţi elevi ai şcolii am plecat în tabără.

Ne-am strâns în faţa şcolii la 6 dimineaţa şi am plecat spre Vânători Neamţ. Am ajuns seara şi ne-am cazat. A doua zi am fost la Planetariul din Suceava.Doamna ne-a povestit că Planetariul din Suceava a fost inaugurat în anul 1982 fiind al treilea Planetariu din ţară în ordinea deschiderii şi cel mai mare din ţară în ceea ce priveşte capacitatea salii şi a diametrului cupolei fiind destinat proiectării cerului din ziua respectivă, a celui din emisfera sudică şi nordică, a sistemului solar,

Page 28: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

28

a planetelor vizibile sau invizibile cu ochiul liber a sateliţilor galieni… Într-un cuvânt, al Spaţiului Cosmic!

În sala Planetariu, de formă circulară, cu o capacitate de 80 de locuri, e montat un proiector complex top ZKP 2, cu ajutorul căruia se proiectează Soarele, Luna, planetele şi stelele.

Ajunşi acolo ne-am aşezat pe primele două rânduri. Gazda noastră, înainte de a proiecta imaginile i-a mutat pe toţi cei de pe primul rând, pe al doilea rând. Numai eu şi Matei am rămas locului.M-am întrebat atunci de ce tocmai noi doi şi de ce nu şi ceilalţi? Nu ştiam atunci, dar urma să aflu!

Ni s-a povestit despre soare, zodii, luna şi stele ... Am ajuns la punctele cardinale! Care sunt oare? Aaaa, da, ştiam: Nord, Sud, Est şi Vest!

La un moment dat, ghidul a invitat în faţă cei doi copii de pe primul rând. Oare la cine se referea? Era vorba despre noi... Am păsşit timizi spre acel domn bătrân cu barbă sură şi cu ochelari. Ne-a întrebat cum ne cheamă, pe fiecare în parte. Colegul meu a spus cu un fel de sfială în glas numele lui, iar eu am rostit foarte scurt: Ada. Apoi ne-a pus la o activitate practică.”Mergeam la pădure.Unul venea din Est şi unul din vest.Am cules fragi şi mure,dar apoi ne-am rătăcit.Cum ajungem acasă? ”Răspunsul a venit de la Steaua Nordului! Ne-am ghidat după ea şi am ajuns “acasă”. Bărbulescu Elena – Clasa a IV a B

Page 29: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

29

CHEIA FERMECATĂ

Acum multă vreme în Oraşul Interzis din China, era o cheie care deschidea un cufăr cu o domniţă.

Domniţa avea ochii ca de rouă, buzele de rubin iar părul ca abanosul.

Împăratul era neliniştit fiindcă aceea era fiica lui. Într-o zi a venit la el, la curtea palatului, un voinic. Era pus pe treabă. Când auzise despre domniţă, îşi scuturase privirea şi a început să caute un indiciu legat de cufăr. Merse ce merse până când găsi încăperea fetei. Acolo era o carte despre vrăjitorii.

- Ce este asta? Cine are nevoie de vrăjitoriii în acest oraş?

A luat cartea şi s-a dus la palatul regelui. Domnul a fost surprins. Neavând timp de pierdut, s-a uitat şi a găsit un cod în română „Cei şapte dragoni păzesc sanctuarul harpelor. Vei găsi pictograma învăluită în rumeguşul ţepos şi veninos. Codul nedreptăţii aruncă puterea rea şi o transformă într-o vrăjitoare rea, urâtă. Învinge vrăjitoarea şi deschide seiful.

- Ce ciudat! Nu am mai văzut aşa ceva în viaţa mea! Şi de ce este acoperită ultima propoziţie? Trebuie să îl chem pe Alejandro să vadă şi el asta. Dacă reuşim să găsim cufărul o să îl luăm cu noi. Dar împăratul se va supăra foarte-foarte tare.

A doua zi a venit Alejandro. Voinicul i-a zis tot iar băiatul rămase uimit. Căutară sala harpelor dar nu au găsit-o

- Nu are rost, am căutat chiar şi în ultimul colţişor din oraş. Hai să plecăm!

- Vai, eşti aşa de laş încât mai ai puţin şi plângi! Haide, ne-au mai rămas doar două cabane. Tu o iei pe cea din dreapta iar eu pe cea din stânga. Vom avea destul timp şi poate găsim ceva.

Au căutat. Cabana din dreapta ascundea un buton care deschidea o trapă. Te ducea la sala secretă pe care o căutau iar cea din stânga ascundea cheia care deschidea lada. Ambele au fost descoperite. Când au căzut prin trapă, acolo erau şapte dragoni, exact cum scria biletul. Fiecare dintre ei avea în nas o bucată de opal. În spatele lor erau şapte găuri. Aveau aceeaşi formă ca şi pietrele animalelor mitice care acum erau reale. Au aruncat cu foc prin toată camera. Alejandro s-a strecurat pe la spatele lor. Şi-a scos sabia şi a doborât patru în timp ce Răzvan (voinicul) a doborat trei. A luat bucăţile şi le-a pus la locul lor, dar nimic nu s-a întâmplat. S-au

Page 30: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

30

gândit ce s-au gândit până când amândoi s-au împiedicat de o harpă. Roca, cu cele şapte pietre de opal le-a unit şi o făcut o piatră preţioasă. Pe ea era lipit un bilet pe care scria: „Piatra aceasta e de la colierul domniţei”. Brusc, s-a cutremurat pământul. A iesit o vrăjitoare urâtă. A început să îi vrăjească pe cei doi voinici. O credeau nebună, dar ei erau legaţi cu o sfoară invizibilă. Alejandro aruncă o bombă spre zgripţuroaică. Ea căzu la pământ şi pieri. A apărut apoi un seif. Pe cheie era scris un cod. L-a format şi uşa s-a deschis. Un cufăr era acolo. L-a deschis şi înauntru era fata cea frumoasă. Răzvan era îndrăgostit de ea, însă fata nu il iubea. Ea îl iubea pe Alejandro. Au dus-o la rege care era fericit. A lăsat-o să se mărite cu amândoi. S-a făcut nunta iar toată lumea era fericită. VLAD BOGZA - Clasa a IV-a D- Inv. Alina Stoica

Câteva clase de numere iraţionale

Numerele iraţionale se caracterizează prin faptul că nu se pot scrie sub

formă de fracţie n

m (în cele ce urmează vom folosi notaţia m/n pentru fracţii cu

0,, ≠Ζ∈ nnm şi vom considera că numerele m şi n sunt prime între ele ,(m,n) =1).

Numerele iraţionale se prezintă sub diverse forme cum sunt radicalii de diferite ordine, constante din matematică (π = 3,14159265.... ≅ 3,14; e=2,711829.... ≅ 2,7), numere zecimale care au o infinitate de zecimale care nu se repetă periodic: 0,010010001...... şi multe altele.

În cele ce urmează vom prezenta câteva clase de numere iraţionale.

Sunt iraţionale numerele care satisfac una din condiţiile următoare:

I. Numerele de forma a , a>0 care scrise sub forma m/n, cu

1),(,0,, =≠∈ nmnNnm , conduc prin raţionamente simple la contradicţii.

Să demonstrăm, de exemplu iraţionalitatea lui 7 . Demonstraţia se face

prin metoda reducerii la absurd (m.r.a.). Presupunem Q∈7 şi fie

,/7 nm= 1),(,0,, =≠∈ nmnNnm . Ridicând la puterea a doua obţinem

Nkkmmmnmnm ∈=⇒⇒⇒=⇒= ,7/7/77(*)/7 22222 şi înlocuind în (*) avem

,,77777:497 22222 Nllnnnknkn ∈=⇒⇒⇒=⇒= absurd deoarece contrazice

afirmaţia din ipoteză care spune că m şi n sunt prime între ele. În consecinţă,

presupunerea este falsă deci Q∉7 .

Page 31: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

31

Această metodă simplă şi uşor de aplicat serveşte la demonstrarea faptului

că multe numere şi expresii sunt iraţionale, ca de exemplu ,12,10,6,5 etc.

Să demonstrăm faptul că Q∉28 . Presupunem prin m.r.a. că 28 este

raţional ,/28 nm=⇒ m, n naturale 0≠n şi m, n prime între ele,

nmnm 2/7/72 =⇒=⇒ . Datorită faptului că QnmQR ∈∈ 2/,/7 iar cele două

mulţimi sunt disjuncte am ajuns la o contradicţie, deci Q∉28 .

În general, pentru QRa \∈ şi Qr ∈ , numerele ,, arar ⋅± ar / sunt

iraţionale . Să demonstrăm că Qar ∉/ . Presupunem că

nrmarnmarQar //1/1/// =⇒⋅=⇒∈ . Inversând, avem mnra /=

contradicţie deoarece ,\ QRa ∈ Qmnr ∈/ iar R\Q şi Q sunt mulţimi disjuncte. Vă

propunem spre rezolvare iraţionalitatea numerelor: 2/)51(,53,75 ++ .

II. Se ştie că pătratul unui număr natural se termină cu una din cifrele 0; 1; 4;

5; 6; 9 (verificaţi). În consecinţă, numerele a unde ultima cifră a lui a, u(a), este una din cifrele 2; 3; 7 sau 8 sunt iraţionale deoarece astfel de numere nu sunt

pătrate perfecte. Astfel numerele 18,27,22,13 sunt iraţionale.

Să demonstrăm că Qnn ∉++ 755 2 . Deoarece )755( 2 ++ nnu =

u[5n(n+1)+7] = u[5n(n+1)] + u(7) = 0 + 7 = 7 755 2 ++⇒ nn nu este pătrat perfect

Qnn ∉++⇒ 755 2 . De asemenea expresii de forma

25,352,26,16,35,25 ++⋅++++ nnnnnnn sunt iraţionale. Verificaţi.

III. Dacă numărul a este natural şi există numărul natural n astfel încât 22 )1( +<< nan atunci Qa ∉ .

Altfel spus ,dacă un număr natural a poate fi încadrat strict între două

numere naturale pătrate perfecte consecutive, atunci a este raţional. De exemplu,

9 <14 <16 Q∉⇒<<⇔ 144143 22 .

Să demonstrăm că NnQnn ∈∀∉++ ,642 . Deoarece

2)2(24464 222 ++=+++=++ nnnnn şi

Qnnnnn ∉++⇒+<++<+ 64)3(2)2()2( 2222 fiind cuprins între pătratele a două

numere naturale consecutive. Propunem să demonstraţi prin această metodă că

13,26,22,19 2 ++ nn sunt iraţionale.

Page 32: impact 2000 plus - · PDF fileîn anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare, cetatea a respins cu vitejie ... cerut lui Alexandru L ăpu şneanul în timpul celei de a doua domnii

impact 2000 plus

32

IV. Fie numărul natural a. Dacă există un număr natural p astfel încât p

divide a dar 2p nu divide a atunci Qa ∉ . De exemplu Q∉15 deoarece există un

număr, 3 care divide pe 15 dar 23 nu divide pe 15 deci Q∉15 .

Să se demonstreze că dacă a, b sunt numere naturale impare atunci 22 ba + este iraţional.

Demonstraţie. Fie a = 2n + 1 141)1(4144 222 +=++=++=⇒ knnna , şi în

mod analog b = 2m + 1 142 +=⇒ lb . În continuare

242)(4141422 +=++=+++=+ hlklkba . Observăm că 2 divide 4h + 2 dar 22 nu

divide 4h + 2 deci Qbah ∉+=+ 2224 . În descompunerea numărului a în factori

primi, această condiţie de iraţionalitate a numărului a revine la a găsi printre factorii primi din descompunerea lui a, cel puţin un factor cu exponent impar. Astfel

15 = 3 · 5, ,5220 2 ⋅= ,3272 23 ⋅= nu sunt pătrate perfecte deci 72,20,15 sunt

iraţionale.

Numărul Q∉⋅⋅⋅⋅⋅⋅ 10099...4321 deoarece factorul prim 97 apare la puterea

1 sau factorul prim 31 apare la puterea a treia.

V. În ceea ce priveşte paritatea şi imparitatea, pătratele numerelor naturale vis-a-vis de împărţirea la 4, sunt de forma 4k pentru numere pare şi de forma 4k + 1 pentru numere impare. De aici rezultă că numerele de forma 4k + 2 sau 4k + 3 nu pot fi pătrate perfecte, deci rădăcinile lor pătrate sunt numere iraţionale.

Deoarece 2422 +=+ hba (vezi demonstraţia la IV) rezultă imediat că

Qba ∉+ 22 .

Prof. Ghiţă Florian

Prof. Popteanu Iudita


Recommended