Imbatranirea pielii si protectia acesteia

8/16/2019 Imbatranirea pielii si protectia acesteia

1/38

Acesti compusi polifenolici sunt numiti policatechine, cel mai puternic din

acest grup ind numit epigalocatechin-3-galat [ EGCG]. Studiile au

demonstrat abilitatea pielii tratate in prealabil cu EGCG , de a inhiba

actiitatea mielopero!ida"ei, si a in#amatiei care urmea"a dupa iradiatiile cu$%&. 'e asemenea studiile au demonstrat ca pielea iradiata de ra"e u care

a fost tratata in prealabil cu cu polifenoli din ceai erde , arata dpd

histologic o scadere a celulelor proocate de arsuri solare. 'e asemenea

pielea pretratata are si mai putina afectare a A'(ului , lucru eidentiat de

numarul mai mic a diminelor piramidinice de A'( formate, decat in pielea

netratata, un alt polifenol ce diferta de aceea gasiti in ceaiul erde este

procianidinul. )rocianidini sunt radicali iberi foarte puternici care se gasesc

in nr bogat in samburii strugurilor rosii. E!tractul de seminte de struguri este

bogat in polifenoli si studii au raportat ca ar mai bogat in actiitate

antio!idanta chiar si decat itamina c sau e. mai e!act, la soareci, polifenolii

din samburi de struguri au aratat o inhibitie mai mare a lipidelor pero!idante

decat polifenoli din ceaierde. *olul polifenolilor, e ca din ceai erde sau

din seminte d strugure rosu, are o mare importanta si potential in continua

crstere a pietii produselor natural antiimbatrinire. Cu toate inredientele

natural,totusi este important sa strandardi"am metodele de e!tractie dar si

foloasele din actiitatea lor.

+.. seleniul este un element essential antio!idant, anti in#amator si

anticarcinogenic. Ca si un ingredient pt antiimbratranire , capacitatileporetectie ale seleniului stau in rolul sau essential de cofactor in formarea

en"imelor pero!idatice glutationice protectie. )roprietatile antiin#amatorii

ale seleniumului au fost demonstrate prin abilitatea sa de a inhiba citoinele

in#amatorii induse de ra"e u, cu e/ect daunator pielii. Seleniumul ca si un

ingredient topic nu patrunde bine pielea si trebuie folosit in forma sa de

selenometinionina pt a biofunctional

+..0 caroteni"i-sunt un antio!idanti din dieta care incluc licopene, luteina,si

beta caroteni. Sursele acestor compusi 1 cautatori2 naturali de radicali

liberi , includ legumele cu run"e er"i,morcoii si rosiile. Carotenoi"i au auproprietati 1 d cautare2 a radicalilor liberi, si inhiba si lipid-pero!ida"a. Cele

mai multe studii associate cu carotenoi"ii au folosit pe acestia in forma orala.

4otusi, au fost si raportate de efecte fotoprotectie a carotenoi"ilor aplicati

topic. 5n culturile celulare a broblasti din pielea umana, studiile au aratat o

scadere a substantelor tiobarbiturice reactie la acid, prin pretratamentul cu

carotenoi"i. 5n acest studio, carotenoi"i erau lirati spre broblasti prin


2/38

lipo"omi cu +6 de minute inaintea iradieri cu u., iar masuratorile au fost

e/ectuate o ora mai tar"iu. 'esi carotenoi"i lucrea"a cel mai bine in mod

s7nergetic, de unii singuri, licopena a fost cel mai puternic fotoprotector

urmat de lutein si apoi de beta carotene. olosirea acestor compusi in

formule a fost complicate and in edere ca sunt pigmenti si in#uentea"a

culoarea cosmeticelor in borcan dar sip e piele. 4otusi, noi tehnologi se

de"olta si re"ulta carotenoi"i incolori.

+.3. itamina a-retinoi"i. *olul essential al retinoi"ilor in de"oltarea normal si

cheratini"area pielii datea"a din 80+9 cand :olbach si ;o


3/38

nielul -hidro!ila"ei a deenit un marer in biofolosirea si ecacitatea

acestor ingredient. *etinolul este cea mai mare forma de itamina a din

piele, dar este foarte sensibil la limina si aer in formulele de ingri=ire a pieli .

daca retinolul nu este folosit in conditiile corecte, se a o!ide rapid, si a

re"ulta un produs irritant si daunator.

+.@ itaminele b- pantenolul [proit b9] este un analod stabil al acidului

pantotenic care a fost folosit in ingriirea oueluu, a unghiilor si mai ales a

produselor pt par, pt beneciile lui intense de catifelare si hidratare . acidul

pantotenic credte ite"a de indcare a ranilor prin proliferare celulara si

sinte"a de protein si prin penetrarea rapida a pielii.stiut pt proprietatile de

hidratare si de catifelare, poate =uca un rol in produsele antiimbatranire prin

proliferarea crescuta celulara si prin abilitatile de indecare. (icotinamida

este alta it b care a intrat in "ona produselor de ingri=ire a pielii. Cele mai

multe studii ale acestei itamina s-au a!at pe proprietatill antiin#amatiare si

beneciile in tratarea acneei. *olul acesteia ca un potential ingredient anti

imbratranire inca nu a fost complet e!plorat, dar unul din posibilele roluri

este acela de biosinte"a a ceramidelor si a altor lipide din stratul cornos.

+.. Alfa-hidro!i aci"i[ ahas] B cam cu +9 de ani inainte can acidul glicoic sa

isi faca intrarea dramatica pe piata produselor pt piele la inceputul anilor 06,

acidul lactic a fost descries ca si parte a factorului ( al pielii si a fost

folosit cu mult success in crDme hidratante. 'e asemenea, drs .%an Scott si

u, au escris ecacitatea acidului lactic in tratarea ictio"elor si a bolilor de

cheratini"are. Combinarea folosirii topice a retinoi"ilor, dar si a aciduluiglicoic ca si ingredient in ingri=irea cosmetic a pielii, si pt produsele de

e!foliere, a reolutionat piata de produse anti imbatranire. Efectele A;As

sunt determinate de catre phul si lor si nielurile de concentratie. 'esi acesti

aci"i ce se gasesc si in mod natural, sunt des referiti ca si aci"i din fructe

deoarece se gasesc in multe fructe commune cum ar citricele[ acid citric] ,

merele [acid malic], si strugurii [acid tartric], cele mai folosite A;As-uri nu

sunt compusi de fructe. Acidul glicoic este un deriate din "ahar, iar acidul

lactic din lapte. E!ista un nr de benecii de infrumusetare associate cu

folosirea ahas in ingri=irea pielii, care au abilitatea de a reduce coe"iuea

cornocitelor moarte in piele, ceea ce da pielii un aspect mai n,cu mai putinriduri. Este ideal sa cuplam acesti produsi cu retinoi"i topicali si cu agentii de

iluminare pt a creste aceste benecii. Ecacitatea ahas in refacerea

semnelor de imbatrnire, au fost associate cu problem de intepare, ardoare si

iritatie , care sunt in general associate cu un ph mai mic de 3,9.


4/38

+. polihidro!iaci"i[phas] B sunt urmatoarea generatie de ahas. Ei au

proprietatile antiimbatrnire , de catifelare a pielii ca si ahas, dar fara efectul

irritator si ar"ator si intepator al ahas. )has include glucono-lactone, si acid

lactobionic, care sunt sturnctural mai mari decat moleculele de ahas,

pemintand pielii o penetrare mai lenta si imlicit mai putin efecte aderse. 5n

completarea beneciilor e!foliante ala ahas, phas adduce un beneciu

additional,de o crestere a functiei de bariera si de hidratare a stratului

cornos, cu propiretati hidratante. Aceasta face o compatibilitate pt piele, si

folosire pt mai multe tipuri de piele, inclusie pielea sensibila. )has sunt de

asemenea protectie aand 5n edere ca ma=oritatea contin proprietati

antio!idatie.

+.0 betahiro!iaci"i [ bhas] B cel mai des foosit bhas este acidul silicilic. Este

gasit in ma=oritatea tratamentelor fara prescriptie , si a fost folosit primar in

tratarea acneei. )arte din ecacitatea sa ca si tratament al acneei poate

proen de la solubilitatea lipidica si capacitatea de a penetra sebumul. ai

recent, acidul salic7lic, a fost folosit in tratarea la cabinet a fotoimbatranirii

cu e!folieri +6-36F. Acestea pot a=uta mult pacientii care sunt pot tolera

Ahas , aand in edere ca efectele iritatie sunt mai mic cu acidul salic7lic. 5n

completare, poate folositor sa se combine sau sa se alterne"e Ahas cu

&has , aand in edere ca mecanismul de functionare difera.

+.86 B beta-glucan, beta glucanii au fost descrisi prima datain 808 si

apartineau unei clase de compusi cunoscuta ca si modicatori de raspuns

biologic. 'esi i"olati din diferite surse cum ar oa"ul,graul, sau ciupercile,cei mai actie biologic au fost isolate din membrane celulare de dro=die

alimentara. Abilitatea lor de a stimuli si de a actie macrfagele , a re"ultat in

multiple aplicatii, inclusie in tratarea ranilor , a bolilor infectioase, a

cancerului, si in problem dermatologice. 5n epidermita, unde celulele

deriate din macrophage include si eratocite, si cellule lagerhans,

betaglucani actionea"a pt a stimuli calitatile protectie a acestor cellule, ca

si prima linie de aparare a organismului. &etaglucanii topici , pot accelera

indcarea ranilor sis a creasca re"istenta la infectii prin cresterea fagocito"ei

mediate de macrophage. Studiile au demonstrate ca betaglucanii au

proprietati fotoprotectie similar cu cele ale itaminei e, prin capacitatea lorde a sustine niele reduse de glutationa in piele, dupa e!punerea la u.

&etaglucanii sunt e!tremi de calmanti pt piele prin refacerea macrofagelor

pielii, ce au implicatie in minimali"area potentialei iritatii data de produse.

)otetiala folosire a beta glucanilor in derma este mare. 5n produsele de

ingri=ire personala pentru barbierit unde taieturile,arsurile si "garieturile,

iritatiile si foliculitele sunt o problema, efctele antiiritatie ale acestora pot


5/38

de a=utor. Efectul fotoprotecti al acestora, dar si capacitatea lor de hidratare

si de prote=are a pielii de la potentiale iritatii care pot aparea in folosirea

altor tratamente, le face chiar folositoare in regimul anti imbatrnire.

+.88 factori respiratori ai pielii[ srf] de asemenea numiti factori resp ai

teustului [trf] au fost folositi in cosmetic pt abilitatea lor de a regenera si areitali"e pielea. Aceste ingredient reitali"ea"a metabolismul cellular prin

stimularea respiaratiei celulare. Abilitatea unui ingredient de a stimuli

respiratie celulara si metabolismul cellular, poate determinate prin metoda

:arburg, care masoara o!igenul primit de celulele ii. Cum respiratia

celulara si metabolismul cellular cresc, creste si energia celulara, asta ind

eidentiat de niele masurate crescute de A4) in suspensiile celulare. 'esi

nu numar de ingrdiente botanice cu capacitatea de a creste respiratie

celulara au fost i"olata, cea mai abundenta sursa este dro=dia. 4otusi, spre

deosebire de betaglucani, care sunt i"olati din din peretii celulari, ai dro=diei,

compusii care stimulea"a respratia, sunt e!trasi din citoplasma. Aceste

elemente citoplasmatice in general contin component mitocondriale ale

celulei ceea ce poate mari energia celulara. data cu imbatranirea pielii, se

eidentia"a un niel de oboseala "iologica care este dat de stresul

o!idatie si de factori de mediu. boseala care creste cu arsta, este

paralali"ata de procesul de scadere progresia a energiei celulare, si a

metabolismului, dar si o scadere a functiilor celulare. Adaugarea de

ingredient in crDme anti imbatranire, ce contin elemente mitoondriale

citoplasmatice din dro=die, poate re"ulta in stimularea respiratiei celulare ,

rumata de cresterea metabolismului celular, italitate si reinoirea celuleor.

+.8+- cuprul. )rodusele ce contin cupru au castigat popularitate pe piata

produselor anti imbatranire in ultimii ani. Ha oamei, cuprul se leaga la

tripeptidele glicil-l-histidil-l-lisina[gh] cu anitate crescuta, pt a forma un

comple! G;I-cupru. Acest comple! =oaca un rol ital in regenerarea tisulara

umana, si abilitatea sa de a acelera indecarea ranilor a fost demonstrate si

in io si in itro. 'e asemenea, cuprul este un cofactor ital in actiarea

puterniciei en"7me antio!idante dismuta"ei supero!ide . capacitatea

comple!ului de a stimuli productia de collagen si glicosaminoglicani intr-o

maniera do"o-dependenta, a fost demonstrate in culture celulare cubroblasti umani. Alte obseratii include faptul ca comple!ul poate =uca un

rol in angiogene"a in timpul indecarii ranilor. *olul comple!ului ca un

ingredient anti imbatranire, poate e!plicat prin rolul sau de a indeca ranile

si a abilitatii de a stimuli matricea proteinica e!tracelulara. $n numar de

studii clinice au fost e/ectuate utili"and produse ce contin acest comple!.

5mbunatatiri clinice semnicatie au fost eidentiate la pielea


6/38

fotoimbatranita,unde la pacienti tratati cu crDme de fata si de chii cu acest

comple! au fost benece. Aceste imbunatatiri include o scadere a ridarii

pielii, a la!itatii si a aspritatii. Aceste schimbari ca si lipsa iritatiei , dau

cuprului un rol important pe piata.

+.83 peptidele- initial erau deriate din molecule mai mar ice erau scindatein mod en"7matic, pt a i"ola fragmetele actie pt folosirea lor in ingri=irea

pielii. )eptidele scindate proteolitic sunt tot molecule relatie mari.

Aansarea in chimia peptidelor a fost facuta cu aansarea biologiei

molecular. &io molecular a usurat studiul e!act al secentelor de aminoaci"i

ai moleculelor cum ar matricea proteinica de tip colagenica si laminina.

Stiina ca secentele de aminoaci"i ai acesto molecule da drumul creeri de

peptide care sunt de 9 pana la 86 ori mai mari decat un aminacid. Aanta=ul

folosirii peptidelor mici este in faptul ca sunt specic. 'e fapt, multe dintre

iitoarele medicamente inclu"and dermatologia,stau in folosirea peptidelor

care sunt capabile sa stimule"e sau sa inhibe anumite procese prin

recunoasterea de receptori. omentan, cele mai bine cunoscute peptide

folosite in ingri=irea pielii sunt palmitil pentapetide [ matri!il] si acetil

he!apeptide-3[argirelen]. atri!il este o pentapeptida care a fost folosita

drept analog de procolagen pt a stimuli productia de collagen din piele.

Aceste secente de pentapeptide procolagenice au fost prima data descries

in 8003 ca si ind capabile sa promoe"e sinte"a de tip 8 si 3 colagenica, si

bronectina, atunci cand sunt adaugate culturilor celulare de broblasti.

Secenta lis-thr-thr-lis-ser [tts] are o forma de aci"i grasi numita palmitoil ,

adaugata la ea pt a creste capacitatile de penetrare a pielii. Sederma,compania care detine breetele pt pal-tts [ matri!il] a sponsoriat un studio

care a fost pre"entat ca si un poster la congresul de dermatologie mondial

din +66+, de la paris. 5n acest studio de luni, pal-tts a fost capabil sa

scada rugo"itatea pielii cu +F, olumul ridurilor cu 3@F si adancimea

ridurilor cu +F. &iopsii alea pielii au demonstrate cresterea densitatii si si

grosimii brelor de elastina din derm, cu imbunatatirea colagenuli de tip .

Studiile e/ectuate de Sederma pe @ luni in care s-a folosit o crema ce

contine F matri!il au fost impresionante. Adancimea ridurilor redusa cu

@F, si densitatea lor cu +Fla + luni, 38F la luni si F la @ luni. Aand

in edere testele, pt a putea aea ecacitate impotria ridurilor, matri!ilul

trebuie folosit intro concentratie minima de +F , si ideal intre -F.

Argirelenne a fost promoat ca aand un e/ect rela!ant asupra muschilor, si

implicit promoot ca o alternatie a boto!ului. ecanismul de actiune a fost

studiat in itro si se pare ca inhiba formatiunile e"iculare prin inhibitia

formatii de comple! protein receptor sensibil la atasare, n-


7/38

etilmaleimide[snap]. )rin inhibarea formarii de snap, argirelene inhiba

eacuarea catecolaminelor , inclu"and epinefrinele si norepinefrinele in itro.

Studii clinice sunt mai degraba limitate in acest timp , si penetrarea in io

ince trebuie sa e determinate. $n studio folosind argirelene in "ona ochilor

a demonstrate o imbunatatire cu 8F in ridurile periorbitale la 89 "ile de

folosire si +F dupa 36 de "ile. )otriit studiilor comoaniei, aceasta crema ar

trebui folosita la concentratie de 86F pt re"ultate optime.

+.8 conclu"ii- domeniul produselor andti imbatrinire si a ingredientelor a

crescut de la cosmoceutice la cosmoleculare. ulta munca tot trebuie sa mai

e facuta,inclu"and de"oltarea metodelor in itro ce folosesc chiat biele

imbatranita chronologic. )ana acum, toata pielea imbatranite folosita in

studii si in culture celulare a fost imbatranita prin radiatii u, care este un

agent de fotimbatranire. 5n adaugare, cand ne uitam la comportamentele ce

promoea"a colagenul, culturile de broblasti , nu imita pielea J pielea nu

este intrun stadiu actie de indecare a ranilor, si broblastii nu cresc in

conditii normale. $tili"area factorilor de crestere in ingri=irea pielii , desi

anduta in multe produse, este inca la inceputul de"oltarii. E!ista doar un

factor de crestere ce are aprobarea 'A pt u" clinic in indecarea ranilor si

acela este factor de crestere platelet-deriat [ )'G] . A durat apro!imati

39 de ani pt aprobarea lui, si totusi multi alti factori de crestere sunt folositi

in ingri=irea pielii. ult mai multa munca trebuie facuta pt a demonstra ca ei

patrund in piele aand in edere ca sunt asa mari. 'upa ce demonstram

penetrarea in piele, siguranta treb7ie sa e o ingri=orare principala, aand in

edere ca e!ita multi receptor ice sunt sus- sau =os- rglati. Stim care sunt oparte din acesti receptoriJ dar totusi sunt multi altii care raman necunoscuti.

Astfel, multa munca este necesara in acest domeniu. )e cum cunostintele si

tehnologia continua sa creasca in acest domeniu, asa a creste si utili"area

de fragmente peptidice si oligopeptide de A'(. Aceasta este cone!iunea

cosmoleculara a pielii care inca este in perioada de infant , dar care se

indreapta spre un iitor promitator.

3. Imbatranirea foto di dchimbarile pigmentare ale

pielii3.1 Inroducere

)rocesul ineitabil al imbatranirii incepe inca de la nastere. Cu atingereamaturitatii, aspectele imbatranirii intrinseci sau cronologice dein eidente.anifestarile cutanate ale imatranirii cronologice sunt multiple si includ oaparenta na, palida a pielii cu ne riduri si pierdere a hidratarii. Aspectele


8/38

imbatranirii intrinseci sunt adesea umbrite de cele ale imbatranirii foto.5mbatranirea foto, imbatranire indusa de e!puneri repetate la ra"ele $%,duce la schimbari dramatice ale pielii. Aceste diferente sunt subliniate destudii pe gemeni efectuate de chirurgul plastician al (e< or-ului 'r. 'arricE. Antell in care un geaman cu o e!punere semnicanta la soare pre"inta o

ridare dramatica comparati cu geamanul prote=at de soare. Caracteristicileclinice ale imbatranirii foto includ ridare na si aspra, rugo"itate,uscaciune,telangiecta"ii, le"iuni precanceroase, si alterari pigmentare. Alterarilepigmentare sunt o componenta ma=ora asociate cu pielea imbatranita fotosunt de mai multe feluri, inclu"and hipermelano"a cat si hipomelano"a.;iperpigmentarea pestrita, efelide, lentigo, si erato"a seboreica pigmentatasunt le"iunile primare ale hipermelano"ei. ;ipomelano"a gutata, pre"entataca pete albe, este manifestarea primara asociata pielii imbatranite.

5mbatranirea intrinseca are loc in mod uniersal in indii"i ai tutororraselor si etniilor cu toate tipurile de piele. 5n contrast, e!ista o arietate al

seeritatii manifestarilor imbatranirii foto in asiatici, africani americani, sicauca"ieni. Continutul epidermal de melanina si distributia melanosomalamedia"a efectul daunator al ra"elor $% si raspunde de marea diferenta.edia factorului protector $%A si $%& Kcare este echialent cu factoruledogen protctor de soareL difera chiar substantial intre albi si negrii. 5n aditie,obiceiuri de e!punerea indiiduala la soare in#uentea"a puternic gradul depagube foto. %ariabilitatea fotoimbatranirii rasiala si etnica este notata inrelatie cu gradul de ridare a pielii cat si cu tipul le"iunilor pigmentaredeelopate.

Atat imbatranirea intrinseca cat si cea foto sunt procese comple!e.

Caracteristicile histologice ale imbatranirii intrinseci si ale celei foto au foststudiate prin microscopia optica si electronica. ai mult, o intelegere amecanismelor ascunse responsabile pentru imbatranire este atinsa. Aceastainclude atat factori genetici cat si de mediu. Aansari in modalitatileterapeutice ina"ie si nonina"ie in tratamentul imbatranirii foto au dus ladomeniul in#oritor al cosmeticii dermatologice. Aceste aspecte or discutate in acest caitol, cu un accent asupra schimbarilor pigmentare aleimbatranirii foto.

3.2 Mecanismele imbatranirii

5n ultimul deceniu, cercetarea stiintica a facut un progres uimitor inelucidarea mecanismului de imbatranire a corpului uman, inclusi altegumentului. Cu unul s-ar astepta, imbatranirea pare a datoratacompo"itiei atat genetice cat si ai factorilor de mediu. Aparent sun mai multemecanisme si mediatori ce controlea"a multiplele componente ale procesuluide imbatranire umana. 'e e!emplu, in mai multe specii inferioare, genelecare controlea"a longeitatea au fost identicate cu succesJ gene carecorspund sunt acum inestigate la oameni. 'eran=amente in gene care


9/38

controlea"a sindroamele de imbatranire prematura au fost identicate sifurni"ea"a intelegere in mecanismul de imbatranire. Structuri cromo"omialeresponsabile pentru senescenta celulara sunt cunoscute a aea un rol crucalin atat imbatranirea intrinseca K,L cat si cea foto.mai mult, rolul radicalilorliberi in procesul de imbatranire este de mult recunoscut. 5n nal, rolul

probabil al mecanismului molecular prin care ra"ele $% produc pagubecelulare ducand la imbatranirea foto a fost elucidat. 4oate acestecomponente, cum or subliniate mai =os, or duce la o intelegere maicompleta a procesului comple! de imbatranire a oamenilor.

Cu toate ca o gena care sa controle"e imbatranirea per total nu a fostinca identicata in oameni, in organisme precum fungii, dro=die, si muste defructe, 39 de gene care determina longeitatea au fost clonate. Aceste genesunt responsabile de multe functii diferite, sugerand ca sunt mutemecanisme de imbatranire. 5n organismele =oase studiate, Ma"


10/38

controlata de telomeri. 4elomerii sunt secente repetitie de ba"e A'(th7amine- th7amine-adenine- guanine- guanine- guanine K44AGGGL lasfarsitul cromo"omilor. Sunt mii de perechi de ba"e ce prote=ea"a capeteleecarui cromo"om inpotria pagubelor. Scurtarea telomerilor in adulticomparati cu tinerii a fost demonstrata, cat si in indii"i cu imbatranire

prematura, cum ar in sindromul :erner, astfel suportand importantatelomerilor in imbatranire. Cu ecare runda de dii"iune celulara, telomeriidein din ce in ce mai scurti, pana la punctul cand celula nu mai estecapabila de a se diide si are loc moartea celulara. E!ista o structura pliata lanalul ecarui telomer ce consta din o multime de 896-+66 ba"e singurecunoscute ca si N3O oerhang2 Ka 3-a iesituraL. A 3-a iesitura este conguratadin o bucla pliata ce sereste ca si o functie protectia. )e masura cecromo"omul se diide, un punct critic este atins cand iesitura este e!pusa sidigerata. Semnalarea celulara are loc Kprin mutatia ata!ia teleangiectasiaprotein ina"a si proteina tumoral supresoare p93L cau"and senescentacelulara, cu ar broblasti si apopto"a a limfocitelor. 5n aditie la replicarea

repetata, cum decurge in imbatranirea intrinseca producandu-se scuratreatelomerilor si disruptia acestora, pagube acute ale A'(ului care decurg inimbatranirea foto duce deasemenea la actiarea acelorasi mediatori,scurtare a telomerilor, si senescenta celulara. Accelerarea imbatranirii are loccu pagube $% care, in aditia scurtarii si disruptiei telomerilor, cau"ea"adii"iunea celulara crescuta sa repare A'(ul, astfel cau"and o scurtare simai mare a telomerilor. 4elomera"a, o proteina ribonucleicaidenticata incelule tumorale, crea"a secente telomerice pentru a inlocui telomeriscurtati. &odnar a demonstrat e!tinderea longeitatii introducand telomera"ain celule epiteliale retiniene si broblasti. 5ntr-un model e!perimentalutili"and oligonucleotide A'(, care mimea"a a3-a iesitura telomerica, grupul

lui Glichrest a demonstrat ca tratamentul cu oligonucleotide poate mimicasemnalele de disruptie telomerica fara a afecta propriul A'( al celulei astfelsporind procesul de reparare a A'(ului.

Cu toate ca teoria radicalilor liberi de imbatranire a primit recent multaatentie odata cu cresterea poplaritatii si comerciali"arii produselorantio!idante, este o teorie ce datea"a de eoria este ca imbatranirea estecau"ata de radicali liberi sau de specii reactie la o!igen, care sunt moleculecu un electron neimperecheat. *adicali liberi ce includ un singur o!igen K8+L,supero!id K+-L, pero!id de hidrogen K;++L, si radical hidro!il K;L, atrag cuputere electroni din A'(, membrane celulare, si proteine, ceea ce duce la

producerea de pagube asupra acestor componente. )agubele produse deradicalii liberi contribuie la imbatranire. Atat imbatranirea intrinseca K,L cat sicea e!trinseca produc radicali liberi e prin metabolim o!idati intern, eprin factori e!terni de mediu, inclu"and poluarea, fumatul, si radiatiile $%. cale comuna implicand telomerii leaga radicalii liberi de imbatranire.*adicalii liberi tintesc re"idurile guaninice ce constituie pana la 96F dinstructura iesiturii telomerice.


11/38

Cel mai probabil mecanism ce e!plica imbatranirea foto a fost elucidatde isher. &a"a in imbatranirea foto este ca radiatiile $% generea"a ; libericare stimulea"a matricea metaloproteina"ei K)L care apoi degradea"acomponente e!tra-matriceale. ai e!act, reeptori de suprafatacelulara,inclu"and receptorul epidermal al factorului de crestere si receptorul

de citoine, pe eratocite si broblasti sunt actiate de ra"e $%. 4rei cai aleprotein-ina"ei mitogen-actiate KA)L sunt actiateP ina"a e!tracelularasemnal-reglata KE*IL, ina"a cMun-amino terminala KM(IL, si p3. Aceste caiconerg in nucleul celulei, si in doua componenteale fatorului de transcriptie,cos si cMun, combinate pentru a forma factorul actiator 8 KA)-8L. A)-8 apoisimulea"a transcriptia genelor ) pentru a produce colagena"a, 0+-dgelatina"a, si stromel7sin-8. Aceste en"ime degradea"a colagenul, elastina sialte componente matriciale e!tracelulare. Cu e!punere repetata la $%, au locmai multe pagube dermale decat pot reparate in totalitate, ducand in timpla o piele imbatranita foto.

5n seriile sale elegante de e!perimente, isher a iradiat pile alba cura"e $% si a ealuat-o printr-o arietate de tehnici. singura e!punere lara"e $% a crescut e!presia celor 3 )uri discutate anterior in comparatiecu pielea neiradiata. 'egradarea brelor colagenului de tip 5 a crescut cupana la 9F in pielea iradiata fata de cea neiradiata. 5radierea $% a indusdeasemenea inhibitorul tisular al )-8, care inhiba partial )s. 'e notat,pretratarea pielii cu trerinion a inhibat inductia si actiitatea )s cu pana la6-6F in tesuturi conectate cat si in straturile marginale ale pielii iradiate.Iang a demonstrat recent ca generarea radicalilor liberi prin ra"e $% a fostfacuta insucienta de catre antio!idantul genisten si precursoriiantio!idantului n-acetil cisteina.

3.3 Caracteristicile clinice ale imbatranirii foto si schibarilorpigmentare

Caracteristicile clinice ale imbatranirii foto sunt mai pronuntate decatceleobserate in imbatranirea intrinseca Ktabelul 3.8L. Sunt aceste aspecte caresunt o gri=a cosmetica multor indii"i, umbrind pe cele asociate cuimbatranirea intrinseca. 5n cea intrinseca, pielea are un aspect palid cu neridari. A fost demonstrat ca dermul se subtia"a cu pana la +6F inimbatranirea intrinseca, cu cea mai proeminenta subtiere dupa a optadecada. 5n aditie, melanocitele de asemenea descresc la arsta de adult, cuo descrestere estimatia de 86F per decada. Cum e de asteptat, schimbarilepigmentare nu sunt trasatura proeminenta a pielii imbatranite intrinsec incomparatie cu cea foto. actorii de mediu ce contribuie la imbatranire, cumar poluarea si fumatul, produc ridari marcante ale pielii dar nu sianormalitati pigmentare. Sunt mai multe manifestari diferite ale aterarilorpigmentare asociate cu pielea imbatranita foto. Acestea includ


12/38

hiperpigmentarea pistruiata, lentigo solar, hiperpigmentarea difu"a, erato"aseboreica pigmentata, si hipopigmentarea gutata. $nele manifestari aleimbatranirii foto sunt asate mai proeminent in anumite grupuri rasiale incomparatie cu altele. Aceste diferentieri or discutate si subliniate mai =osin tabelul 3.+

4ab. 3.8

Caracteristici clinice Imbatranirea

intrinseca

Imbatranirea foto

)igmentare )alida, alba,

hipopigmentare

)estrita, con#uenta, si

hiperpigmentare focala

*idare Hinii ne &ra"de adanci

;idratare $scata si scoamoasa $scata si rugoasacresteri benigne Canceroase si benigne

4ab. 3.+

Caracteristici

clinice

Asiatic African-

ameican

caucasian

Efelide Q - QQ

Hentigo QQ - QQ

;iperpigmentare

pestrita

Q Q QQ

Ierato"a

seboreica

QQ Q -

'ermatosis

papulosa nigras

- QQ -

3.3.1 Pielea asiatica


13/38

ulti dintre asiaticii ce locuiesc in estul e!trem sunt e!pusi la soare totanul si deaceea sunt foarte ssusceptibili la pagube foto acompaniate deimbatranirea foto. 'ierse studii a poporului asiatic demonstrea"a schimbaripigmentare ca ind o componenta ma=ora in imbatranirea foto. Acesteainclud hiperpigmentarea faciala, lentigo solar, erato"a seboreica

pigmentata. 5ntr-un studiu efectuat de Goh, caracteristicile imbatranirii fotoin populatia asiatica in Singapore, care consista din chine"i, indone"ieni, simalae"ieni, au fost descrise. )opulatia a consistat din 8966 subiecti cu tipuride piele 555 si 5%. 5n aceasta populatie, hiperpigmentarea a fost notata ca indo caracteristica de dereme si proeminenta a pagubelor foto. 5n contrast,ridari aspre si ne au fost gasite ca ind trasaturi timpurii si greu deremarcat ale imbatranirii foo.

Caracteristicile pagubeleor foto cutanate in alta populatie asiatica a6 barbati si femei oreeni cu arste de 36-0+ ani au fost inestigate deChung. Chung a identicat ridari si dispigmentari ca prima caracteristica a

imbatranirii foto K5L in acea populatie. 5n acest studiu, numarul de ridari acrescut odata cu arsta indiiduala. Ha fel si cu dispigmentarea. 5n populatiaoreeana, dispigmentarea aparea ca doua tipuri distincte de le"iuniP maculehiperpigmentate decrise pe pielea e!pusa la soare si erato"a seboreicapigmentata. (umarul de le"iuni pigmentare a crescut odata cu crestereaarstei. 'iferentele intre se!e in tipul de le"iuni pigmentare au fostdeasemenea notate. 5n oreeni mai mari de @6 de ani, erato"a seboreica emai frecenta la barbati. Ha cei de 96 de ani si mai in arsta, maculehiperpigmentate sunt gasite mai frecent la femei. emeile in a -a decadaaeau o medie de .3 macule hiperpigmentate, ce cresteau la +3.9 pana in a@-a decada si +9.8 pana in a -a. &arbatii in a-a decada aeau in medie 6.8

erato"e seboreice, care cresteau pana la .@ pana in a @-a decada si 83.@pana in a -a.

5n aditie, Chung a stabilit asocierea intre e!punerea la soare sideeloparea ridurilor in populatia oreana. Anterior, ridarea nu era resimtitaca un factor ma=or in 5 in populatia asiatica. Chung a demonstrat ridarea in80.+F di oreeni cuo e!punere "ilnica de 8-+ ore in comparatie cu @.@F lacei cu R9ore"i. E!punerea solara a R9h"i a fost asociata cu un risc de .ori mai mare pentru ridare in comparatie cu 8-+h"i. 4iparul de ridare inambele se!e a fost similar, dar a fost un risc mai mare de deelopare aridurilor la femei decat barbati dupa controlul de arsta, e!punere solara, si

fumat. 5n acest studiu, cu priinta atat la ridare cat si la dispigmentare, oseeritate in crestere a deenit aparenta la arsta de 96 de ani, si a fost oasociere statistic semnicatia intre clasele de ridare si cele dedispigmentare. Efectul e!punerii e!cesie la soare si fumatul supra pieliiridatea fost gasit ca n multiplicati in aceasta populatie oreana. E!punereasolara R9h"i si fumatul in antecedente, R36 pachete-ani Kla controlul dearsta si se!L au fost asociate cu un risc de ridare de .+ ori mai mare incomparatie cu unul de +.+ pentru non-fumatori cu e!unere solara de 8-+


14/38

ore"i (u a fost din pacate reo asociere semnicati obserabila intre fumatsi dispigmentare.

I


15/38

frecenta la femeile afro-americanie in particular. $n alt tip dehiperpigmentare nu rar intalnit este intunecarea generali"ata a pielii facialecomparati cu "onele prote=ate solar. Este cunoscut ca pigmentarea pieliieste crescuta odata cu e!punerea atat la radiatii $%A cat si $%&. Cat despreproductia de melanina stimulata de $%& care este de durata scurta,

e!punerea cumulatia la $%A pare a de durata mai lunga. )igmentareaindusa de $%& dispare cu turn-oerul epidermal intr-o luna, in contrast cucea $%A care poate tine catea luni pana la un an. 'iferenta este probabillegata de locali"area ba"ala a pigmentului indus de $%A. )igmentarea determen lung stimulata $%A poate foarte bine e!plica intunecareagenerali"ata a "onelor e!puse la soare des obserate la afro-americani.

Hentigo solar nu este un component primar in 5 la afro-americani.Acesta are fara indoiala legatura cu efectul fotoprotector al melaninei, cum s-a discutat anterior. Cu toate ca nu a fost studiat formal in pielea asiatica, s-aobserat ca lesiuni pigmentare benigne sunt un component frecent in 5 a

pielii afro-americane. Ierato"ele seboreice sunt notate pe pielea e!pusa lasoare cat si pe cea prote=ata. 'ermatosis papulosa nigra K')(L un tip deerato"a seboreica, este gasita predominant numai pe "onele e!puse lasoare a pielii faciale atat la barbati cat si la femei afro-americane. Seteoreti"ea"a ca imbatranirea cronologica si e!punere solara cumulatia suntariabile in de"oltarea ')(.

4ulburari de hipomelano"a sunt usor aparente in afro-americani, datind contrastul intre pielea normal pigmentata si "ona alba. ;ipomelano"agutata este caracteri"ata prin macule multiple, mici, depigmentate pesuprafata anterioara a picioarelor, abdomenului inferior, si brate. aculele

sunt circulare, bine denite. 'iagnosticul diferential include itiligo.Ca re"umat, in pielea afro-americana, discrete si con#uente

hiperpigmentari, erato"e sboreice, dermatosis papulosa nigra, sihipomelano"a gutata idiopatica sunt alterarile pigmentare ma=oredemonstrate.

3.3.3 Pielea caucaziana

*idarea si dispigmentarea sun caracteristici comun obserate la 5 alepielii cauca"iene. :arren a studiat 5 la femeile cauca"iene cu arste de 9-98 de ani cu tipuri de piele 5-555 care traiesc intr-o "ona foarte insorita.

5nestigatorii, dupa ce au a"ut po"e cu 0 cauca"ience care au fost e!puse lasoare R8+hsapt timp de 86 ani, au estimat media lor de arsta la 9.+ ani.Aceasta intra in contrast cu o medie de arsta de 93. ani a 83 cauca"iencecare au fost e!puse la soare T+hsapt. 5n aditie, femeile cu o e!punere maiprelungita aeau mai multe riduri in "ona lateral oculara cat si pe restul fetiiin comparatie cu cele cu e!punere mai mica. 5n studiu, lungimea totala atuturor bra"delor si liniilor Kmai late de 6,9mm si mai lungi de 9mmL a fostadunata pentru ecare grup. E!punerea solara a crescut lungimea totala a


16/38

ridurilor la femeile cu e!unere prelungita cu o lungime totala a ridurilor de9. cm in comaratie cu cele putin e!puse cu o lungime de 93.3cm.

'ispigmentarea este un component ma=or in 5 obserata la pieleaalba. 'ispigmentarea nu usor obserabila deine semnicati mai

proeminenta sub e!aminarea luminii lui :ood sau fotograere $%. $na dinmanifestarile dispigmentarii din 5 a pielii albe este marmorarea, "oneiregulare de hiperpigmentare. Aparenta pistruiata corelea"a cu "one dehiperpigmentare cu distributie iregulara a melanocitelor dealungulmembranei ba"ale. Aceasta e asociata cu o distributie heterogena demelanosomi in eratocite si adiacent "onelor de hipopigmentare cumelanocite si melanosomi sca"uti.

Alta manifestare B pistruii, sunt macule mici, maronii pe pielea e!pusala soare in timpul lunilor de ara. Apar la indii"i cu ton deschis al pielii si lacopii predispusi genetic. Ierato"a seboreica pigmentata apare ca o

manifestare a pielii imbatranite dar aparent mai putin frecenta la pieleaalba e!pusa la soare, comparati cu pielea asiatica. 'easemenea,dermatosis papulosa nigra deasemenea apare mai putin frecent la pieleaalba comarati cu cea afro-americana.

Hentigo actinic solar apare in timpul decadelor -@ la pielea e!pusasolar. Sunt semne prompte ale 5 la pielea alba si apar pe fata, piept, parteae!tenoare a antebratelor, si dorsalul mainilor. E!ista ariatii in dimensiuni, dela catia mm la R8cm, la fel ca si regularitatea bordurilor. 5ncidenta lentigosolar creste odata cu arsta, afectand mai bine de 06F din albi la R96 deani. Sunt legati de o tendinta de pistruiere si arsuri solare dupa arsta de +6de ani. 'e obicei sunt numeroase si pot acompaniate de petecehipopigmentate adiacente, care implica o descrestere in numarulmelanocitelor asociate cu o reducere in productia de melanosomi maturi.Aceasta re"ulta in o aparenta marmorata a pielii. Hentigo se intunecasemnicati dupa e!punerea la soare. 'iagnosticul diferential include altele"iuni pigmentare, inclu"and lentigo maligna, erato"a actinica pigmentata,carcinom pigmentat al celulelor ba"ale, si erato"e seboreice plane saumaculare. 5ntrucat lentigo solar apare in toate tipurile de piele, lentigo solarnegru reticulat apare de obicei in piele e!pusa indelungat la soare pentrualbi cu ten deschis. Seamana cu o pata de cerneala pe piele cu marginiiregulate si un tipar reticular. Hentigo solar negru este consierat a o

arianta rara a lentigo actinic. Sunt putine ca numar in contrast cu nr marede lentigo si trebuiesc deosebite de melanoame.

;ipomelano"a se obsera in pielea cauca"iana, desi nu este neaparatprompt aparenta in pielea alba. ;ipomelano"a gutata e caracteri"ata demacule multiple, mici, depigmentate pe suprafata anterioara a picioarelor,abdomenul inferior, si brate. aculele sunt circulare, cu borduri bine denite.Ca re"umat, la pielea alba, in aditie la riduri, efelide, lentigo si


17/38

hiperpigmentare pestrita KmarmorataL au fost alteratiile pigmentaredemonstrate in multiple studii.

3.4 istologia pielii imbatranite foto

ai multi inestigatori au ealuat schimbarile histologice asoate cupagubele foto ale pielii in dierse grupuri rasiale utili"and arii tehnici.Caracteristicile identicate difera de cele gasite in imbatranire intrinseca saucronologica. 5n cea intrinseca, e!ista atat atroere dermica cat si dermica, cuaplati"area =onctiuni epidero-dermice. Atroa epidermala se datorea"areducerii eratocitelor in crestele rete, cat si in a melanocitele si celuleleorHangerhans. E!ista o pierdere a tiparului ondulator a =onctiunii epidermo-dermale. Atroa dermala este atribuita pierderii de broblasti, bre elastice,asculare si apendicelor. 5n adulti, cantitatea de colagen descreste cu 8F pean datorita sinte"ei sca"ute de colagen si cresterii de colagena"a A*(m. pierdere a brelor elastice are loc prin fragmentarea brelor de elastina.

)ierderea apendicelor pielii se datorea"a descresterii numarului de foliculi aiparului si a dimensiunii glandelor e!ocrine si apocrine. E!ista de asemenea oreducere a nr de melanocite in bulbul parului.

ontagna a raportat histologia pielii faciale daunate foto a +66cauca"ience cu arste de +8-39 de ani crescute intr-o "ona cu lunina solaraintensaP Ari"ona. Schimbari au fost notate dealungul tuturor straturilor pielii,inclu"and stratul cornos, epiderm si derm. Stratul cornos al pielii daunatefoto era compact si laminat. Corneocitele erau rotofee, cu material amorf intre si uneori in corneocite. 4ran"itia dintre stratul lucid si cel cornos eradeseori de nedestins. Stratul lucid era mai gros in comparatie epidermulnormal, cu doua sau mai multe straturi celulare. ari e"icule continandmaterial proteic au fost notate. Schimbari numeroase notate in epidermdeasemenea. Acestea inclu"and heterogenitate celulara, aculoi"are,displa"ie, si necro"a. Celulele epidermice au fost notate ca ind de"ordonate,cu atipice forme, marimi, sisau patare ca si pierdere a polaritatii. Celulenecrotice au fost obserate in epiderm, cu celule muribunde sau moarte.Epidermul continea acuole interintracelulare in straturile ba"ale sauspinuase. Aceste acuole distorsionau atat celulele ba"ale cat simelanocitele. ari, palide, celule patate erau pre"ente in stratul spinos. aiputine celule Hangerhans erau pre"ente in pielea seer deteriorata fotocomparati cu pielea normala. Celule diseratotice sau stem erau pre"ente in

stratul ba"al. embrana ba"ala colorata )AS po"iti era distincti ridataurmand e!tensiile celulelor ba"ale. %e"icule goale formau un strat spumossub membrana ba"ala. 5n priinta schimbarilor pigmentare a pielii daunatefoto, eratocitele ba"ale si supraba"ale contineau mai multe melanosoameatat in pielea imbatranita foto cat si in cea normala. 5n "one pigmentateintunecat ale pielii, melanosoamele erau pre"ente in toate eratocitele cicorneocitele. 5n dermisul papilar si intermediar inferior, mase de breelastice au fost gasite. Uone cu elasto"a aansata au fost gasite a langa


18/38

"one cu mai putine schimbari elsatoice. 5n "one cu bre elastice marite,inodate si mase elastoice rotun=ite, s-a obserat fragmentare a brelor.'ermisul papilar si intermediar superior a pielii e!puse la soare aeanumeroase bre de reticulina acompaniind brele maselor elastoice. icibre de colagen au fost gasite in dermisul papilar. Uona gren" care inlocuia

dermisul papilar constituia din mici bre orientate ori"ontal. aterial elastoicaparea ca se ingramadea in brele colagenoase.

Grupul lui :arren deasemenea a studiat 5 in cauca"ience. Au ealuathistologic, elasto"a actinica, si colagenul in grupuri de cauca"ience de 9-98 ani cu tipuri de piele 5-555 ce traiau in Ari"ona. Grupurile au fost impartite infunctie de arsta Ktinere s in arstaL si e!punere solara Kmica s mareL.Culoarea pielii, eritem si intunecare au fost ealuate folosind scala de culoareC5E HV,aV,bV. (ici o diferenta in culoarea pielii cu respect asupra rosetii siintunecimii pielii nu au fost gasite in cele grupuri. 4otusi, alte caracteristicihistologice ale 5 au fost gasite. %arstnicele aeau semnicati statistic mai

multa elasto"a decat tinerele. Aditional, elasto"a era semnicati statisticmai multa in arstnicele e!puse la soare decat clelelalte arstnice. Grupularstnic cu e!punere solara mare aeau mai multa elastina si mai putincolagen dermal decat celalalt grup arstnic. "ona gren" a fost pre"enta indernisul arstniceleor indeiferent de gradul de e!punere. (u e!ista nici odiferenta in grosimea epidermului legata de e!punerea solara.

Caracteristicele microscopice electonice ale 5 la pielea alba au fostealuate de 4o7oda. A demonstrat atat calitati cat si cantitati diferenteledintre pielea 5 si cea intrinseca. Erau catea caracteristici ale pielii e!puse lasoare ce erau semnicati statistic in comparatie cu pielea prote=ata solar.

$nele dintre aceste diferente includ heterogenitate crescuta a eratinocitelorsi melanocitelor, degenerescenta lucida electornica a epidermului si aeratinocitelor peri-infundibulare, melanocite cu structuri acuolare,melanofage dermale, reduplicare a laminei ba"ale a epidermisului, microbredegenerate, elasto"a solara, celule mast actiate, si scaderea ghemelornormale de microbril. Cu priire la de pagubele melanocitelor, nuclei deforma iregulara si citoplasma electron-densa in pielea e!pusa solar comaratacu cea prote=ata soar au fost comparate. ealuare semi-cantitatiade"aluie o crestere semnicatia a heterogene"iei melanocitelor in pieleacu e!punere solara. Structuri acuolare in melanocite au fost gasite, si gradulde acuoli"are a fost proportional cu seeritatea de degradare a

eratocitelor. Este posibil ca aceste schimbari sa e responsabile pentrudeeloparea schimbarilor pigmentare si a schimbarilor canceroase.

Ealuarea histologica a pielii 5 asiatice si negre au fost efectuate.Comparate cu cea alba, s-au descoperit diferente mari in indiiii negri. 5ntr-un grup de asiatici din 4ailanda, similaritati marcabile s-au gasit intre albi siasiatici. ontagna a efectuat o anali"a histologica a pileii e!puse solar a 80femei negre si 80 albe. A raportat diferente dramatice a pielii albe si negre


19/38

dupa e!punere indelungata. )ertotal, epidermul femeilor negre arata doarschimbari minore comparat cu alterarile profunde ce au aut loc in cele cupielea alba. Anali"a histologica a multor din cele 80 femei negre arata unepiderm ansolut normal. 5n celelalte, acuole si diserato"e erau pre"ente ineratinocitele stratului malpighi. Aceste alterari au fost semnalate a

similare cu cele gasite in pielea alba. 4otusi, epidermul alb a aratat schimbarimai dramatice, cu multe "one focale de atroere sisau necro"a. 5n contrast,atroa a fst obserata in numai 8 din cele 80 femei negre cu arste intre ++si 96, si a fost minora in acel ca". Stratul lucid in piele nealterata alba sauneagra, sonsta din una sau doua straturi subtiri si stratul granulos rareoridepaseste 3 straturi. 4otusi, in pielea alba, la e!punerea la ra"e $%, stratullucid era distorsionat. Era um#at, cu straturi celulare marite. 5n contrast,stratul lucid al pielii negre rareori arata reun semn de alterare si remaneacompact si nealterat.

'atele lui ontagna au demonstrat ca intregul epiderm al negrilor,

inclu"and stratul granulos, lucid si cornos, contin melanoame atat ingrupurile tinere cat si in cele in arsta. 5n pielea alba, doar cateamelanoame au fost a"ute in stratul ba"al. elanofagele din dermul negrusunt mai numeroase si mai mari decat in cel alb. elanofagele, s-a obserata din ce in ce mai mici spre profun"imea dermului. elanofagele din pieleaneagra contin comple!e membran-legate de melanosome.

)ielea neagra are un derm gros si compact cu un strat nedenitnedeterminat in contrast cu stratul distinct al pielii albe faciale. 5n dermulnegru, s-au obserat o stiuire de pachete de colagen, ce mergeau paralelspre suprafata epidermului. )achetele brelor de colagen din derm sunt mai

mici decat cele din pielea alba. 5n contrast cu pielea alba unde sunt rare, s-au gasit multe fragmente de bre de colagen in interstitiul dermal.

Elasto"a, marca 5 in pielea alba, nu au fost obserate in specimenelesubiectilor cu piele neagra. 5n contrast, in pielea alba, cantitati ariabile de lamoderat spre e!tensi de elasto"a s-au obserat. )ielea alba a autintotdeauna mai multe bre elastice decat cea neagra. Schibari dermale s-auobserat in negrii arstnici. S-a obserat o crestere a numarului si a grosimiia brelor elastice in dermul reticular. ibre elastice gasite in suite unice lanegrii tineri, sunt gasite in conguratii gen trese groase la negrii de R96 deani. ibre de NElaunin2 din pielea neagra nu au format structurile

candelabrice hasite in pielea alba dar au fost congurate intr-o multimeangulara paralela spre epiderm. ibre o!7talanice in femei negre inarstasunt intacte in comparatie cu cele albe.

Iotra=aras a studiat pagubele foto si efectul tratamentului topical inpopulatia a @8 femei asiatice de descendenta tailande"a. Aceste femei aufost cu piele tip 5%, aand un istoric de e!punere substantiala la $%.;istologic s-au gasit atroi, atipii si displa"ii epidermale. Ieratinocitele din


20/38

stratul ba"al aeau clustere dense si melanosome intens melani"ate. E!ista ocrestere per total a melaninei in eratinocite. ulte melanofage mariincarcate cu pigment au fost gasite in derm, elasto"e marcate pre"entandu-se ca bre sucite in ariate stadii de degenerare amorfa. 4esut elastoticaproape ca inlocuia complet reteaua de colagen.

3.4.1 !istemul pigmentar in pielea imbatranita foto

)rocesul de imbatranire, atat intrinsec cat si e!trinsec, produce oarietate de raspunsuri prin melanocite. Aceste procese sunt atat inhibitoriicat si stimulatorii. A fost stabilit ca numarul de melanocite dopa-po"itiedescreste cu arsta cu apro! 86-+6F per decada. 'escresterea melanocitelorare loc atat in pielea e!pusa la soare cat si in cea prote=ata. Aceasta,impreuna cu o pierdere a asculari"atiei pielii, ar e!plica aparenta palida apielii imbatranite intrinsec. 4otusi, odata cu e!punerea indelungata la soare,densitatea melanocitelor creste si este de apro! doua ori mai mare decat in

pielea prote=ata de soare. Eenimentele moleculare care stau la ba"a actiuniira"elor $% asupra melanocitelor nu sunt pe deplin cunoscute. 5( itro, multee!puneri la ra"e $% inhiba cresterea melanocitelor. elanocitele iradiate cu$%& sunt stiute a blocate in fa"a G8 a replicarii. 4otusi, situatia in io estediferita. 'upa e!punere $%, melanocitele cresc semnicati, fapt demonstratde Wueedo. 5n studiul sau, nr melanocitelor a crescut cand pielea de pe fesea fost iradiata cu $%. elanocitelor ind astfel in#uentate de un nr de factori,unii din ei crescandu-le numarul si producerea de melanina. Acesti factoriinclud citoine si factori de crestere, care sunt stimulati de e!punere $% siinclud interleuinele 8, @ si , 4(-alfa, 4G-beta, &G, factor de crestere,deriati endoteliali, si factor de crestere neroasa. Aceste citoine si factori

de crestere au un efect direct asupra proliferarii si supraietuiriimelanocitelor si =oaca un rol important in patogene"a schimbarii pigmentarea pielii 5. Aditional, mediatorii in#amatori formati in timpul e!punerii $%,cum ar leucotrienele C, stimulea"a cresterea melanocitelor si modicariledin fenotipul normal al melanocitelor.

4rasaturile histologice a schimbarii pigmentare asociate cu 5,inclu"and hiperpigmentarea marmorata, efelide, lentigo solar, erato"aseboreica si hipopigmentarea gutata, au fost inestigate. Uone dehiperpigmentare marmorata KpestritaL sunt corelate cu o distributie iregularade melanocite dealungul membranei ba"ale. elanocitele e!prima o crescuta

po"itiitate-dopa, si este si o distributie heterogena de melanosome ineratinocite. Efelidele asea"a o hiperpigmentare a stratului celular ba"alfara elongarea crestelor rete. S-a demonstrat prin microscopia optica sielectronica K,L ca efelidele au mai putine melanocite decat pielea adiacentapalida. 4otusi, melanocitele efelidelor, care sunt mari si puternic dopa-po"iti,produc eumelanosomi si astfel eumelanina mai intunecata, spre deosebire depielea palida adiacenta, unde mlanocitele des produc pheomlanosomi sipheomelanina mai deschisa.


21/38

Hentigo solar, o marca a pielii 5, e caracteri"at histologic de o cresterea melanocitelor si a sinte"ei de melanina. E!ista hiperpigmentare a stratuluicelular ba"al cu elongarea crestelor rete. Crestele rete sunt in forma de batasau au e!tensii de mugur. E!ista o crestere generala a nr de melanocite.'easemenea, microscopia electronica a demonstrat cresterea in actiitatea

melanocitelor. elanocitele sunt normale, fara atipii citologice, desii nucleiiau forma neregulata. $n nr mare de melanosomi sunt obserati ineratinocite ca si in stratul cornos. &raun-alco a sugerat ca in lentigo, arputea o anormalitate posibila in degradarea lisosomala a granulelorpigmentare din eratinocitele epidermale. $n lentigo solar negru reticulat, omacula neagra cu o margine neregulata, asea"a histologic hiperpla"ielentiginoasa cu elongarea crestelor rete si hiperpigmentarea stratului cba"alcu "one sarite. elanocitele nu sunt in special numeroase, dar arata dendritemai groase si mai proeminente.

Ierato"a seboreica pigmentata, o alta le"iune obserata in pielea 5,

are cantitati ariabile de pigmentare melaninica. elanocitele sunt pre"entein stratul ba"al al erato"elor seboreice si si in locatii supraba"ale.lanosomii sunt transferati spre epidermul eratinocitelor si sund gasitipredominant in erato"a. ;ipomelano"a gutata a imbatranirii estecaracteri"ata histologic de aplati"area =onctiunii dermo-epidermale si de oreducere de 86-99F a nr de eratinocite dopa-po"itie. $ltrastructural,continutul melanosomal al eratinocitelor epidermice este ariabil cu unelecontinand numerosi melanosomi iar altele doar melanosomi imaturi.

3." Prezentare generala a pre#entiei imbatranirii foro si aschimbarilor pigmentare ale pielii

Este bine stabilit ca e!punerea $% este ba"a 5 in toate tipurile depiele. Aspectul pigmentar al 5 ca si toate celelalte manifestari pot preenite prin limitarea e!punerii $%. Aceasta poate atinsa prin eitaresolara si folosirea imbracamintii protectoare, palarii, ochelari de soare.olosinta chib"uita de crema protectoare pt a bloca atat $%A cat si $%& esteo masura preentia importanta pentru 5. Astfel, selectia a unei creme cuspectru larg cu ingrediente care sa bloche"e actiunea spectrului $%AKo!iben"on, aoben"onL si $%& Kacid paraaminoben"oic, octil meto!icinamatsi octil salicilatL sau a unui blocant "ic continand dio"id de titan sau o!id de"inc, este esential.

Antio!idantii, cel mai probabil, deasemenea =oaca un rol in preentia 5.ecanismul prin care acest lucru are loc a fost demonstrat in io de Iang.5n prima parte a e!perimentului, s-a demonstrat ca radiatia $% crestenielele de radicali liberi hidorgen-pero!ida"a din piele. Apoi, a fost ealuataactiunea antio!idantilor asupra radicalilor liberi. S-a emonstrat caantio!idantii genistaina Kun iso#aon gasit in boabe de soiaL si (-acetilcisteina K(ACL Kun deriati aminoacid ce este conertit in antio!idantul


22/38

glutationL nu au fost capabili sa bloche"e $%& si astfel nu aeau proprietatiprotectie solare. 5n schimb, genestina si (AC intrerup cascada de semnalare$% in pielea umana care duce spre 5. Genestina poate bloca actiareareceptorului factorului de crestere epidermal KEG-*L si a caii A)-ina"a, ceduce in nal la formarea de )s si a degradarii componentelor matricei

e!tracelulare. (AC nu a blocat actiarea EG-* dat, in loc, a crescut nieleleglutationului redus din pielea umana. *a"ele $% deasemenea stimulea"acaile E*I, iar genistina si (AC ambele inhiba inductia $% a actiitatii E*I.Cat despre cealalta cale, $% stimulea"a fosforilarea M(I. (AC nu afectea"ainductia $% a fosforilarii M(I, dar genistina o blochea"a. Genistina si (ACinhiba inductia proteinei cMun si inhiba inductia $% a colagena"ei A*(m.Astfel, inductia $% a cascadei de semnalare din pielea umana care duce la 5este blocata de genistina si (AC.

Antio!idantii acidul ascorbic si alfa-tocolferol sunt folositi intr-oarietate de produse care pretind sa preina 5. Efectele a 3 forme de

tocoferol aplicat topical au fost studiate pe o formatie de radicali liberi indusi$% pe un model de soarece. Sorbatul de tocoferol a fost doedit sa scadasemnicati #u!ul de radicali liberi indusi $% in piele. 'easemenea s-adoedit a semnicati mai protecti impotria 5 a pielii decat alfa-tocoferolul si tocoferol acetat. 4ranslatia de la un model animal la pieleaumana este dedusa. Acidul ascorbic este deasemenea un ingredient popularin medicatia anti-imbatranire. %it C topicala a fost studiata in model de pieleporcina. Animale tratate cu acid ascorbic topical au aut mai putine celulearse solar decat cele tratate cu ehicul K habar n-am ce-au rut sa "ica XLL Ldupa e!punerea la $%A si $%&, si s-a obserat si o scadere in a eritemului in"onele tratate cu itamine. 4rebuie notat ca un model itro nu doedeste

re"ultate similare ca si in pielea umana. 5n produsele alabile curent, e!ista oincertitudine a cantitatii actuale de antio!idant continuta si a stabilitatiiacestuia. ai mult, asorbtia percutanata a pielii umane a antio!idantuluieste deseori necunoscuta. *etinand ca rolul teoretic al antio!idantilor esteunul preenti. 4raioich a determinat ecacitatea acidului ascorbic topicalin tratamentul pagubelor foto mici spre moderate in pielea faciala a 80subiecti pe o perioada de R3luni. A demonstrat o imbunatatire semnicatiain schimbarile te!turale a suprafetii pielii dupa folosirea ac ascorbic ersusgrupul de control. )roblema acestui studiu este ca mecanismul de actiune aantio!idantului, ascorbat, este in preenirea 5 contrar tratamentului 5. )rinurmare, pare improbabil ca un antio!idant sa trate"e pagube foto de=a

e!istente.

3.$ Prezentare generala a tratamentului imbatranirii foto si aschibarilor pigmentare ale pielii

Sunt 3 categorii de tipuri de tratament pt 5 si schimbari pigmentareP


23/38

- odalitati terapeutice pt imbunatatirea schimbarilorpigmentare induse de $%, ce pot impartite in agenti topicali siagenti procedurali

- Agenti topicali, ce includ retinoi"i, hidroYuinone, si terapii

combinate.- Agenti procedurali, ce includ e!folieri chimice, abra"iemicrodermala, lasere, lumina intensa pulsatila, si crioterapie.

Sunt o mirada de modalitati terapeutice ce pot imbunatatii schimbarilepigmentare ale 5. Aceste modalitati pot in agenti topicali si agentiprocedurali. Agentii topicali includ retinoi"i, hidroYuinone, si terapiicombinate. Agentii procedurali pt tratamentul abnormalitatilor pigmentareinclud descuamari chimice, microabra"iune dermica, lasere, lumina intensapulsatila, si crioterapie. $nele din modalitatile terapeutice sunt mai bunepentru unele tipuri de piele. pre"entare generala scurta a acestor agenti a prea"uta cu un accent pe studii clinice care sustin ecacitatea modalitatiiparticulare. rei"uire e!tinsa a ecarei modalitati or aparea dealungulacestei carti.

Cei mai buni agenti topicali pt tratamentul pielii 5, inclu"andanormailtatile pigmentare, sunt retinoi"ii. 5n studii controlate dublu orb, s-ademonstrat ca sunt 3 retinoi"i alabili in S$A, tretinoin, adapalene sita"arotene, deschid cu succes tenul anormalitatilor pigmentare asociate cu5. :eiss a demonstrat deschiderea tenului lentigoului si a altorhiperpigmentari pe fata si antebratele a 36 subiecti care si-au aplicat 6.8Fcrema tretioin "ilnic in comparatie cu Nehicolul2 timp de luni. Ca oe!tensie a studiului, Ellis a demonstrat imbunatatiri ulterioare a inhiperpigmentatie ca si in ceilalti parametrii ai 5 pe o perioada de @ luni cutretinoin topical aplicat "ilnic pe fata si antebrat. *afal a ealuat ecacitateatrtionului topical in tratamentul lentigoului asociat cu 5. 4retion inconcentratie de 6.8F a fost aplicat pe fetele a 9 de subiecti intr-un studiude 86 luni. 'eschiderea tenului a lentigoului solar s-a doedit in 3F dinle"iunile faciale tratate comparat cu +0F din grupul control. Anali"ahistologica reela o scadere de 39F in pigmentarea epidermala in grupultratat coparati cu o crestere de 3F grupul Nehicul2-tratat. Gri?ths ae!aminat ecacitatea cremei cu tretion 6.8F timp de sapt in 9 de asiaticicu le"iuni hiperpigmentate pe fata si maini. iecare subiect a aut cel putin le"iuni lentigo pe fata sisau maini. He"iunile erau mai deschise la ten saumult mai deschise in 06F a pacientilor tratati cu tretinion in comparatie cu33F controlul. ;istologic, s-a demonstrat o descrestere de 8F inpigmentarea epidermala in grupul tratat, comparati cu o crestere de 3F ingrupul control. S-a doedit o corelatie semnicanta intre descrestereapigmentului epidermal si deschierea tenului in le"iunile igmentare. 5n modprincipal in populatia neagra, &ulengo-*ansb7 a demonstrat imbunatatirea


24/38

pigmentarii cu crema de tretionin 6.8F aplicata topical. Aceastaimbunatatire nu a fost la pigmentatille asociate 5 ci la cele a"ute inhiperpigmentarea postin#amatorie. 9 de subiecti au fost tratati timp de 6de saptamani cu o aplicare "ilnica de crema cu tretinion 6.8F. 5mbunatatiresemnicatia s-a demonstrat in grupul cu tretinoin, cu o 08F din grup

demonstrand o deschidere a pigmentatiei comparand cu 9F al grupuluiNehicul2. Continutul melaninei epidermice a sca"ut cu +3F in grupul tratatcomparati cu 3F in grupul Nehicul2.

Gel adaplan in e concentratia de 6.8F e 6.3F a fost folosit timp de 0luni in tratamentul erato"elor actinice si lentigo solar. luna de folosire aadaplanului a re"ultat in o deschidere semnicatia a lentigo solar comaraticu grupul control. Ha 0 luni, apro! @6F din subiecti au aut lentigo maideschis comarati cu 3@F din grupul control.

Ecacitatea cremei cu ta"aroton la o concentratie de 6.8F pt tratam

pagubelor foto faciale a fost ealuata in 9@3 de subiecti pe o perioada initialade + sapt urmata de o e!tensie de + sapt. 5mbunatatirea aparentelorpigmentarii a fost in prima instanta de notat in grupul tratat cu ta"aroton, cuhiperpigmentare marmorata ce arata imbunatatire semnicatia pesteNehicul2 dupa + sapt de terapie. Hentigo si dispigmentatia iregulara s-aimbunatatit peste sapt. )igmentatia a continuat sa se imbunatateasca pemasura continuarii tratamentului.

;idroYuinonele sunt spri=inul temeinic al tratamentului pt multetulburari hiperpigmentare. 4otusi, e!ista o lipsa de studii e!aminandecacitatea hidroYuinonelor in tratamentul pielii cu pagube foto, inclu"andlentigo solar, hiperpigmentatia marmorata, si hiperpigm. difu"a. Studii clinicefolosind hidroYuinonele ca tratament a multor alte anormalitati pigmentareau fost publicate. Acestea includ studii a hiperpigm postin#amatorii simelasma. *e"ultate aplicabile 5 pot inrmate din aceste studii. Sanche" si%asYue", printre altii, au demonstrat imbunatatirea semnicatia in melasmafolosind 3F hidroYuinona in tratamentul a @ femei cu melasma. *ui"-aladonado a recomandat hidroYuinonele in concentratie de +-F pttratamentul hiperpigm postin#amatorii pt 3-@ luni. Glenn a demonstrat ca osol de @F hidroYuinone a produs o deschidere a tenului statistic semnicatiin arii tulburari pigmentare comparat cu 3F hidroYuinone. )igmentareaasociata cu 5 necesita aplicarea de hidroYuinone de +!"i direct e "ona

implicata timp de 3 luni.Ecacitatea terapiei combinate in tratamentul lentigoului solar si a

hiperpigmentatiei a fost raportata pt combinatia de tretinoinhidroYuinona sicombinatia a -hidro!ianisoltretinoin. E!perienta cu combinarea a 9FhidroYuinona si tretinoin K6.8-6.FL a fost raportata de oshimura in 83@asiatici care au aplicat combinatia pe fata, torace si mb inf pentru tratareahiperpigm, inclu"and lentigo. 'upa sapt, +F din pacienti au aut un


25/38

re"ultat bun spre e!celent. 4otusi, hiperpigm postin#amatoriie a fostobserata in unii pacienti. leischer a raportat re"ultatele a combinatia de+F -hidro!ianisol si 6.68F tretinoin in tratamentul lentigoului solar si arelatat le"iuni hiperpigmentare in doua studii dublu-orb multicentrale de +saptamani durata. )rodusul de combinatie, un ehicul, si ecare din

ingredientele actie au fost aplicate lentigoului solar pe antebrat, palmardorsal, si pe fata, de +!"i. )rodusul de combinatie a fost statistic superior indeschiderea tenului lentigoului fata de ecare din componentele sale actiesau ehiculului.

Crioterapia este o modalitateprocedurala des folosita pt tratampigmentatiei in pielea 5, in particular a lentigoului. ecanismul de actiune acrioterapiei este de distrugere a melanocitelor prin e!punere la temperaturi =oase. 4emp =oase por obtinute prin folosirea a"otului lichid, sau, mai rarfolosit, dio!id de carbon sau o!id nitric, care sunt aplicate pe piele e princontact direct e ia unui spra7. 'oua studii suporta ecacitatea crioterapiei

in tratamentul lentigoului solar. Amond-*oesler a raportat tratamentul cusucces al lentigoului solar prin criochirurgia scurta, gentila folosind undispo"iti Ir7omed in +6 de pacienti. Hentigoul de pe mainile a 6-866F dinsubiecti a demonstrat deschidere a tenului. Uouboulis a raportat re"olutialentigoului in @ subiecti tratati cu o!id nitric. 5n aditie la distrugereamelanocitelor cuprin"and lentigoul, melanocite adiacente si subiacente pot distruse sau ranite, re"ultand in depigmentare, hiperpigmentare sauhipopigmentara le"ionala sisau perile"ionala. 5ntr-un studiu folosind a"otlichid, crioterapia lentigoului de pe fata dorsala a palmei in 86 subiecti, 96Fdin grupul de tratament au manifestat hipopigmentari la @ luni post-tratament. 'eci, dat ind nepredictabilitatea raspunsului crioterapiei,

aceasta modalitate este limitata in tratamentul lentigoului solar si indii"islab pigmentati.

Selectarea laser si tehnici si puls de lumina intens pentru tratarea 5sunt intens discutate in capitolul 3. )e scurt, multe lasere au capabilitatea dea trata pigmentarea asociata cu 5 dar nu in toate tipurile de piele. )igmentulmelaninic situat supercial in lentigoul solar duce la tratament cu laserelerapid-tragatoare W-shimbatoare, inclu"and NW-s


26/38

93+2. 5mbunatatirile din lentigo au fost gradate pe o scala de 86 puncte si seintindeau de la .96 la .. gama de efecte sec au aut loc in toate treitipurile de laser, inclu"and hipo-hiperpigmentatia,si eritem. 4otusi, efecteleaderse au fost mai pronuntate cu N%ersapulse W-s


27/38

pigmentare sunt o componenta ma=ora a pielii 5 in toate tipurile de piele. 4otusi, e!ista o ariabilitate intre asiatici, negrii si cauca"ieni, datoritacontinutului de melanina epidermal si a distributiei melanosomale. Alterarilepigmentare care sunt asociate cel mai des cu 5 sunt hiperpigmentareamarmorata, focala si con#uental efelideJ lentigoJ erato"a seboreica

pigmentataJ si dermatosis papulosa nigra. Aansari in modalitati terapeuticeina"ie si non-ina"ie pentru tratamentul 5 au dus la domeniul inmugurital cosmeticii dermatologice.

Capitolul "& 'o(ina botulinica

".1 Introducere

ormarea de cute si riduri este o componenta naturala a imbatranirii.

'e cum indii"ii intra in anii 36-6, ne linii, cute, riduri si piele #asca deinaparente, si bra"de adanci si linii incruntate deseori se de"olta. Acestebre"de si lonii incruntate sunt referite ca si ridari dinamice deoarece aparcand radem, ne incruntam, "ambim sau sunt cau"ate de forte repetategenerate de muschii subiacenti. Acesti muschi hiperinetici includ frontaliiKresponsabili de bra"dele fruntiiL, corrugator superchilii Kimplicati in liniileincruntateL, orbicularis oculi Kresponsabili de ridurile oculareL si procerus sidepresor supercilii Kdeasemenea implicati in liniile incruntateL. Contractiarepetitia a acestor muschi sub piele cau"ea"a cute si riduri. 4o!inabotulinica, o proteina naturala puricata, este folosita in rela!area acestormuschi faciali ai e!presiei.

".2 )undalul stiinti*c

Clostridium botulinum produce to!ine botulinice distinse dpdserologic, desemnate A, &, CZ, C, ', E, , G. 'in cele , A este cea maipotenta desi serotipul &si sunt aproape la fel de puternice. Aceste proteinesunt actiate prin formarea unui comple! cu hemaglutinina si moleculanonto!ica. Se formea"a un dimer, si actiunea este cau"ata de inhibitiaeliberarii de acetilcolina din neuronii presinaptici ai =onctiuniineuromusculare. 5nhibitia are loc in timp ce neuroto!ina despica proteinaS(A)-+9 si duce in nal la denerarea chimica a placii motorii terminale.Simptomele sunt caracteri"ate de rela!area muschilor striati care incepe deobicei la +-3 "ile dupa in=ectia locala. *ela!area este corelata cu cantitateade proteina naturala puricata lirata. )rin e!punere la cantitati mari,rela!area poate duce in nal la rela!are totala in -86 "ile post-in=ectie. Cutoate ca acest proces de denerare chimica este complet in toate =onctiunileneuromusculare e!puse, neurogene"a duce la recuperarea muschilor inaproape toate situatiile.Efectele de denerare sunt de obicei inactiate in 3-@luni.


28/38

4o!ina botulinica este o proteina imunogenica capabila sa producaanticorpi neutrali"anti si non-neutrali"anti. Esecul de tratament si eentualatenuarea efectelor terapeutice pot urmarite inapoi la acest raspunsimunogen. 'in fericire, anticorpii la un serotip de proteina botulinica nuneutrali"ea"a si altul, deci o optiune pt continuarea terapiei ar schimbarea

la alt tip serologic. )entru indii"ii tratati pt cosmetica sau hiperhidro"a,de"oltarea re"istentei nu a fost o problema. 4otusi, au fost raportatianticorpi neutrali"anti in 3-9F din pacientii tratati pt distonie.

".2.1 +isponibilitate

Curent, surse comerciale a proteinei puricate a to!inei botulinicesunt disponibile. 3 surse contin grupul AP K8L &oto! edical si K+L &oto!Cosmetic sunt disponibile global din Allergan K5rine, CA, $SALJ K3L '7sport,din Spe7


29/38

-distonie cericala

- torticolis spasmodic

- distonie craniocericala

- sindromul eige

- distonia Har7ngeal

- distonia spasmodica

- distonia membrului

- distonia sustinuta sau !a

- distonia specica de sarcina

- spasm hemifacial

- tremor

- ticuri

- mioclonie, inclu"and mioclonia palatinala

- spasticitate

- sclero"a multipla

- parali"ie cerebrala

- stari post-A%C

- posttraumatic

- conditii oftalmologice

- strabism

- parali"ie acuta de ner oculomotor

- nistagmus

- hipertroe maseterica

- sura anala

- anismus


30/38

- dissinergia detrusorului sncterian

- acala"ia

- hiperhidro"a a!ilara primara bilaterala

- bra"de ale fruntii si linii de incruntare

5n 8008, Carruthers and Carruthers au raportat la adunarea anuala aSocietatii Americane de Chirurgie 'ermatologica folosinta in=ectiilor cu to!inabotulinica pt riduri glabelare. 5n 800+, &orodic et al. a notat o descrestere aridarii faciale in cursul tratamentului indii"ilor cu spasm hemifacial.Asemenea obseratii au dus la interesul to!inei botulinice in tratarearidurilor. 'e atunci, cercetari aditionale s-au e!ecutat pt a e!plora folosinta eisi a trata tulburarile de mobili"are hiperinetice ca si capacitatea de a reduceliniile faciale glabelare hiperinetice. (umeroase studii au fost facute inmi=olocul anilor 8006J de e!emplu, un studiu a ealuat abilitate aproteinei de

a ameliora liniile incruntate inetice faciale, in timp ce o inestigatie dublu-orb cu placebo controlata a ealuat ecacitatea in tratamentul cutelorglabelare. $n studiu colaborat a +86 locuri de in=ectii in 8@+ de pacienti aaratat ca proteina naturala puricata este o tehnica sigura si importanta amanagementului pacientilor cu linii faciale hiperfunctionale simptomatice.

Asta"i, tratamentul ridurilor cu to!ina botulinica este procedura de topnonchirurgicala in S$A cu peste 8 milion de persoane in=ectate.'emogracele indica K,L ca olumul de tratament a creste, cum cumstatisticile Nbab7-boomer2 de"aluie un maret cu bunuri nancialeconsiderabileP milioane de oameni cu arstele 3-9 de ani Knascuti intre

80@-80@L. 5n timp ce doar +0F din populatia S$A, acest segmentcontrolea"a F din bunurile nanciare personale KAllerganL. Acest mareteste condus de femei cu arstede 6 de ani care au deenit auto-constientede imbatranirea lor, descopera ca gospodarirea aparentei este mai urgenta sidoresc mai mult ca niciodata sa se ingri=easca.

".2.3 Muschi implicati in tratament folosind to(ina botulinica

Considerari anatomiceP partea superioara a fetei

Muschi )unctie

rontalis *idica sprancenele si produce riduri

transerse pe frunte

Corrugator Aduce sprancenele una catre cealalta

)rocerus 4rage pielea glabelara intr-o directie

inferioara si cau"ea"a riduri


31/38

transerse

'epressor supercilii Coboara spranceana

rbicularis oculi unctionea"a ca sncterul ochiului

Consideratii anatomiceP partea mi=locie si inferioara a fetei

Muschi )unctie

*isorius 4rage colturile gurii in lateral

rbicularis oris Sncter al gurii

Heator labii superioris *idica bu"a superioara

'epressor anguli oris Coboara coltul gurii

'epressor labii inferioris Coboara bu"a inferioara

odiolus *oata de agon a muschiului situat

imediat lateral de comisura e!terna a

guriiJ muschii e!presiei bu"ei si

periorala se insera aici, permitand

e!presia periorala simetrica.

Consideratii anatomiceP gat

Muschi )unctie

)latisma Coboara mandibula si bu"aJ

tensionea"a gatulJ formea"a ben"i

erticale si cau"ea"a linii ori"ontale

".3 Indicatii


32/38

".3.1 'o(ina botulinica tip A

".3.1.1 oto( Medical

&oto! medical are cea mai lunga istorie comerciala, ind aprobat de'A din 800 pt tratamentul strabismului si al blefarospasmului si in'ecembrie +666 pentru tratamentul distoniei cericale. 4erapia boto! eaprobata in R6 de tari pt un spectru larg de conditii si este in mod curentinestigata pt si mai multe conditii medicaleJ printre eleP hiperhidro"a,spasticitatea post-A%C, spasm de spate, si durerea de cap.

".3.1.2 oto( Cosmetic

&oto! Cosmetic a fost aprobata de 'A in aprilie +66+ pt imbunatatireatemporara in aparenta liniilor glabelare moderate spre seere in barbati sifemei de @9 de ani sau mai tineri. 5n timp ce aprobarea se aplica specicliniior erticale dintre sprancene, sunt numeroase raporturi in literatura undealte riduri, cum ar cele oculare, liniile ori"ontale ale fruntii, liniile gatului,cutele melolabiale, si alte linii faciale hiperinetice, au fost deasemeneatratate cu succes.

".3.1.3 +sport

'7sport este o alta marca de to!ina botulinica tip A. A fost disonibila in

$I de la inceputul anilor 8006 si a fost folosita e!tensi acolo si in alte partiale Europei pt un numar de diferite indicatii medicale, inclu"andblefarospasmul, spasmul hemifacial, si torticolisul spasmodic. '7sport nueste inca aprobat pt u" cosmetic oriunde in lume. 4otusi, este inca faori"atde unii practicanti din $I ca o alternatia la &oto! edical in tratarea liniilorsi ridurilor.

".3.2 'o(ina botulinica tip

7obloc contine to!ina botulinica tip &. A fost licentiat de 'A inianuarie +668 pt tratamentul distoniei cericale. Elan )harmaceuticals,

producatorul 7obloc, nu face nici o recomandare pentru folosinta sa inscopuri cosmetice. 4otusi, datorita aprobarii 'A in trat distoniei cericale,pacienti din S$A pot consimte la scopuri cosmetice nea#ate in prospect. aimult, ecacitatea si siguranta #osirii to!inei botulinice tip & in scopuricosmetice a fost demonstrata intr-un nr mic de studii pilot. )er total,re"ultatele acestor studii au aratat ca to!ina tip & a fost ecace intratamentul ridurilor glabelare, ale fruntii si ale ochilor. 5nestigatii


33/38

suplimentare asupra sigurantei si ecacitatii folosrii to!inei tip & in scopcosmetic mai sunt necesare.

".4 !electia pacientilor

Consumatorul orientat estetic din "iua de a"i este ambitios si optimist,punand mult accent asupra propriei frumuseti a unei persoane si cautandmari niele de satisfactie priind aparenta personala. Acesti consumatorisunt deasemenea intentionati si gri=ulii la considerarea de metode inatingerea satisfactiei in aparenta. 4otusi, cercetarea calitatia a gasit caindii"ii nu mai sunt in cautare de lucru dramatic care sa aduca schibaredramatica din cau"a ca re"ultatele sunt prea eidente. 4inta este sa arati maibine natural, mai odihnit, reigorat, si ital si mai putin stresat, obosit, sienerat, ceea ce implica mai putina incruntare. Atingand o aparentanaturala, ca si cand nimic nu s-ar facut, aduce incredere de sine inpacienti.

".4.1 Managementul asteptarilor pacientilor

'enerarea cosmetica cu to!ina botulinica este potriita tuturortipurilor de piele. urni"ea"a rela!area ridurilor dinamice, oferind pacientiloro infatisare mai tanara. &ra"de adanci sau riduri pot necesita do"e mai mari

sisau mai multe tratamente anuale. )er total, do"ele cor caria de a pers lapers. Este important ca pacientii sa inteleaga canu sunt parali"atiJ maidegraba, muschii hiperinetici sunt rela!ati. 'easemenea ar trebui sa li seaduca la cunostinta ca tratamentul cu boto! nu imbunatateste comuneleriduri statice care nu au legatura cu contractia faciala. ai mult, denerareacosmetica nu a imbunatatii pielea rearsata sau pleostita si nu seresteaceasi functie ca o ridicare de fata KfaceliftL. )entru pacienti cu o combinatiede riduri dinamice si statice, imbunatatirile pot limitate daca se folosestedoar tratament boto!. )t a optimi"a un program de tratament, multe optiunisunt alabile in a folosi to!ina botulinica in terapia combinata, inclu"andumpluturi in=ectabile sau microimolanturi. *e"ultate precoce din studii clinice

sugerea"a ca durata beneciilor ale trat cu boto! cresc in timp, in asa felincat un pacient ar putea necesita mai putine in=ectii in iitor, dar aceastaaria"a de la pers la pers.

".4.2 Consideratii pre-tratament

'atorita potentialului de sangerare, pacientii ar trebui sa eite folosireade K8L anticoagulante, inclu"and


34/38

suplimente nutritionale cum ar Gingo &iloba, usturoi, sau it EJ si K3LAlcool.

".4.3 Consideratii post-in/ectie

'upa in=ectie, pacientii se pot machia chiar dinainte de a parasi biroulmedicului. 4otusi, ar trebui sa eite actiitate "ica sau e!ercitii pt tot restul"ilei. 'aca ininetirea deine ingri=oratoare, pacientii ar trebui sa apliceimediat comprese la "ona in=ectata.

".4.4 Contraindicatii

5n=ectiile cu botulinum sunt contraindicate in pacienti cu un istoric detulburari neurologice, cum ar miastenia grais, sclero"a amiotrocalaterala, sindromul lui Eaton-lambert, si miopatii. 'easemenea suntcontraindicate indii"ilor din categ urmatoareP

- emei insarcinate sau care alaptea"a- Contraindicatii psihologice sau medicale- Alergie la antibiotice aminoglicoside- 5nfectie la locul intepaturii

"." 'ratament si management clinic

Este important de notat ca denitia unei unitati de actiitate aria"aintre &oto!, '7sport si 7obloc. 5n u" clinic, &oto! pare a de 3-! maiputernic Kin unitati de soariceL decat '7sport, iar do"a poate a=ustata inconcordanta. 'eterminarea unei unitati eYuialente de 7obloc este mai

complicat datorita unor difereferente in detalii gen ehicul, schema dedilutie, si protocoale de laborator pt arii eseuri.

Comparatia preparatelor &oto! si 7obloc

oto( Mobloc

)reparare )udra lioli"ata in ole

de 866$5

Hichid in ole de +,966,

9,666, si 86,666 $5

p; .+ 9.9

arimea comple!ului 966-066 'a 966-66 'a

)otenta specica +6$ng 866$ng

Stabilitate Apro! ore dupa

reconstituire

Apro! + ani cand e

pastrat la -oC


35/38

5munogenicitate oarte mica (ecunoscuta

".".1 'o(ina botulinica tip A

&oto! Cosmetic este distribuit in ole de 866$5, si trebuie pastrat latemp de +-oC pana la folosire. 5n plus, ola sterila acumi"ata continealbumina si clorura de sodiu, dar nu contine un pre"erator. iola de 866$5 ereconstituita cu +.9ml ser "iologic, re"ultand in nal concentratia de $5ccde &oto! Cosmetic. 'in cau"a absentei unui pre"erator, &oto! Cosmetictrebuie tinut in frigider si folosit in primele ore. Cantitati mici sunt in=ectatedirect in muschii ce trebuie tratati, folosind un ac de calibru 36-3+si o seringacalibrata.

4ratamente si locuri de in=ectat

0egiunea 'ipul

corectiei

,ocul de in/ectat Informatie

aditionala

Asimetrie

faciala

;emipare"aP de

cau"a naturala

sau consecinta

unei conditii

medicale cum

ar parali"ia

lui &ell

uschii controlaterali

)artea

superioara a

Cute glabelare Corrugatorsuperciliipro

cerus

rbicularis

oculiP snap


36/38

fetei Hiniile frontale

ormarea

fruntii si

sprancenei

*iduri

periorbitale

ormarea

ochiului sa

creasca

apertura

palpebrala

rontalis

rontalis, depressor

supercili, lateral

orbicularis oculi

arginea inferioara a

ciliarilor orbicularis-ului

oculi

testul pre-

tratamentului si

secretia

lacrimara

documentata alui Schrimer

)artea mi=locie

a fetei

(asalar radi!

Klinii de

iepurasL, cute

nasolabiale,

Nin#orire2

na"ala, "ambet

gumatcanin

Heator alaeYue nasi

Heator labii superioris

Cau"ea"a pto"a

bu"ei de sus

)artea

inferioara afetei

Hinii de

marioneta sauincruntarea

gurii

*iduri periorale

si formarea

gurii

Gusa

'epressor anguli oris

rbicularis oris

'epressor labii inferioris

uschiul entalis

Efect secundar

potentialinclude rela!are

asimetrica a

comisurii

bucale

Gat Cute ori"ontalela gat

&en"i

platismale

5ntradermal dealungulliniei transersale a

gatului

)latisma

)osibilitate dedisfagie

ai =os de gat Cute 'ecollete ibre musculare

subcutanate ce merg


37/38

*idicari ale

sanilor

dealungul celui de-al 55-

lea spatiu inercostal si

pe"te "ona presternala

5n=ectiile pot cau"a cea disconfort, manifestat ca si usturime si arsurausoara. )acientii ar trebui sa eite actiitatea "ilnica sau e!ercitii pana lasfarsitul "ilei.

".".2 'o(ina botulinica tip

7obloc este andut ca o solutie pre-amestecata, gata de a folosita,si are o iata de raft mai lunga decat &oto!, mentinandu-si potenta pt multeluni pastrata la temp camerei. 7obloc poate seri ca o alternatia lapacientii care sunt re"istenti la to!ina botulinica tip A.

".$ Complicatii0eactii ad#erse

Efectele secundare cel mai des intalnite in timpul studiilor clinice includcefalee, infectie respiratorie, blefarospasm, greata, si sindrom gripal. ai rarPdurere in fata si eritem la "ona de in=ectie. 5n ca"uri rare in=ectiile botuliniceau cau"at rela!are transienta a muschilor in=ectati sau din apropiere,re"ultand blefaroptosis sau asimetrie a e!presiei faciale. &lefarospasmul esteun efect sec de scurta durata care poate reersat prin tratament cu unagent alfa-8-androgenic. Asimetria poate corectata prin rela!areamuschilor contralaterali. Spre deosebire de blefarospasm, asimetria e!presieifaciale poate un efect aders de lunga durata. *iscul oricarui efectsecundar depinde de muschii in=ectati.deoarece tratamentul este completreersibil, efecte secundare relatate la rela!are e!cesia sunt temporare,durand doar "ile sau saptamani. 'o"a umana letala medieeste estimata a la \6 $5Ig K+66 $5 pt un indiid de 6IgL

[email protected] Alte efecte secundare raportate

- ura uscata

- schimbarea ocii Kin=ectii platismalein gatL

- diplopiaedere n ceata

- ectropion

- ochi uscati

- limfedema

- pto"a a obra"ului


38/38

- iritatie

- anormailtati ale re#e!elor cardioasculare

- slabiciune generala

- bruia= muscular

- echimo"e, cefalee, durere musculara- "one generale, mai ales in in=ectii inglabela sau frunte

- ploapa superioara la in=ectii pto"ice-glabelare

- disfunctie periorala B linii periorale

- potentarea bolii neurologice

- lipsa de raspuns la proteina naturala a botulinumului

".% Prognosticrezultat

Efectele rela!ante ale to!inei botulinice asupra muschilor e!presiisubiacenti poate dura 3-9 luni, si beneciul creste in timp, ducand la oreducere in formarea de cute ale pielii. 'aca sesiuni regulare de intretinereobtin rela!are musculara persistenta, aceste cute ale pielii or diminua intimp. 4otusi, sedinte de intretinere regulata trebuie sa aibe loc inainte carela!area musculara sa se reerse"e complet de la sine.

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	just-cretzu
View:	235 times
Download:	1 times

Imbatranirea pielii si protectia acesteia

Documents