Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013- ,,Investeşte în oameni!” Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate şi spitale în Brain şi spitale în Brain-Aging Aging
Transcript
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate
şi spitale în Brainşi spitale în Brain--AgingAging
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
1.2.1 Imbatranirea normala si imbatranirea patologica a organismului
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Imbatranirea normala
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
4
Imbatranirea normala = imbatranire fara semne de boala
Multi varstnici nu prezinta simptomele bolii, dar prezinta modificari patologice
caracteristice pentru DA, Boala Parkinson, Dementa cu corpi Lewy si/sau boli
cerebrovasculare.
DR Thal, K Del Tredici, H Braak, Neurodegeneration in Normal Brain Aging and Disease. Sci. Aging Knowl. Environ. 2004 (23), p.26
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
5
Dezvoltarea recenta a biogerontologiei experimentale arata ca
•Fenomenul Imbatranirii nu este o boala
•Este format de procese fundamentale biologice care pot fi studiate experimental•Diversitatea studiilor sofisticate intelegerea profunda a modificarilor cerebrale odata cu imbatranirea:
CARE sunt acesteaCUM apar
Noi oportunitati de limitare a efectelor imbatranirii la nivelul functiilor neuronale
DR Thal, K Del Tredici, H Braak, Neurodegeneration in Normal Brain Aging and Disease. Sci. Aging Knowl. Environ. 2004 (23), p.26
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
6
Cu cat se vor cunoaste mai multe, cu atat mai posibila va fi:• intarzierea imbatranirii cerebrale • prevenirea patologieii specifice
Delimitarea este dificila!
Modificari biologice / comportamentale induse de patologia varstei a III-a
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
7
Ipoteza:
modificarile patologice, chiar si in absenta simptomelor clinice aferente DA,
Bolii Parkinson, Dementa si Bolille Cerebrovasculare, in cortexul varstnicului
fara dementa, reprezinta stadii timpurii ale acestor boli.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Teoriile imbatranirii
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
9
Teoriile imbatranirii
Fiecare dintrele ele descriu doar un/unele aspecte ale acestui fenomen complex.
Exista doua aspecte cauzale principale ale imbatranirii:
• imbatranirea programata Program specific codat al organismului care determina deteriorarea si imbatranirea
• wear & tear agingO suma de cauze care tin de mediu exterior (radiatii, toxine chimice, ioni metalici, radicali liberi, hidrolize, glicari, etc.)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
10
Teoria radicalilor liberi
•ApoE
•Presenilina 1 & 2
•Precursor Beta-protein/Amyloid B
•Inflamatie
•Acumulare de fier
•Anomalii mitocondriale
Stress oxidativ
MA Smith, G Perry http://www.alzforum.org/res/for/Perry1/oxstress.gif
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
11
Teoria Glicarii
Glicarea proteinelor este complet reversibila DIABETES 46 (Suppl 2): S19-S25 (1997)
Produsii finali ai glicarii avansate (AGEs) sunt stabili BRAIN RESEARCH REVIEW 23:134-143 (1997)
Produsii finali ai glicarii avansate sunt universali in imbatranire•Cand se ataseaza LDL-colesterolului accelereaza oxidarea si •Agraveaza arteroscleroza in placile si aglomerarile neurofibrilare din DA
2008- J of Nerobiochemistry, weiss et all
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
12
Leziuni si mecanisme reparatorii la nivelul ADNului
Mecanismele compensatorii ale modificarilor survenite la nivelul ADN-ului scad semnificativ cu varsta.
Leziuni oxidative la nivelul ADNului
• mult mai mari la nivelul neuronilor
• de 18 ori mai mare la pacienti cu DA decat la normali [ARCHIVES OF NEUROLOGY 58:392-396 (2001)]
• cresc rata de scrutare a telomerilor [TRENDS IN BIOCHEMICAL SCIENCES 27(7):339-344 (2002)]
Restrictia calorica cu Nutritie adecvata – CRAN, contracareaza leziunile oxidative la nivelul ADNului.
Ben Best - Mechanisms of Aging http://www.benbest.com/lifeext/aging.html
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
13
Telomerii pace-makerii imbatrinirii
Ipoteza:Asigurarea de telomeraze active celulelor somatice poate incetini imbatranirea
Experiment:Celulele somatice sunt fortate genetic sa exprime telomeraze•Peste 20 de populatii peste limita Hayflick
Speranta reala:A mentine tineretea prin terapii genice capabile sa• induca exprimarea telomerazelor• sa asigure telomeraze(sa se asigure si distrugatoare de telomeraze de care va fi nevoie anterior pentru a evita alimentarea unui neoplasm incipient)
SCIENCE 279:334&349 (2008)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Actualitati in imbatranire
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
SIRT1 – CRAN - ResveratrolEfecte similare in diferite paradigme experimentale
SIRT1 actiune anti-apoptoza – probabil cruciala mecanismelor de supravietuire
Metode de activare a sirtuinelor – propuse sa previna neurodegenerarea
Araki T – 2004
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
16
Hormonul de crestere
Productie scazuta in imbatranire
Adaugarea GH imbunatateste
• sanatatea sistemului cardiovascular
• functia cognitiva
Atentie:
Pericol de crestere a rezistentei la insulina si a riscului de cancer
Ben Best - Mechanisms of Aging http://www.benbest.com/lifeext/aging.html
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
17
Ben Best - Mechanisms of Aging http://www.benbest.com/lifeext/aging.html
Inflamatia
Poate deteriora celulele din intregul organism
Parte a unui cerc vicios, daunator neuronilor
Inflamarea substantei albe cerebrale modifica functionarea adecvata a
barierii hematoencefalice
Alti autori: poate interveni favorabil in anumite aspecte ale DA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
18
Proteina C1q
activeaza deteriorarea neuronala in prezenta beta-amiloidului
in absenta C1q
• placile au un raspuns inflamator redus
• imbunatateste comunicarea neuronala
Fonesca et al., 2004
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
19
Neurogeneza deteriorata
Studiu NIA:
Neurogenesis este deteriorata in DA
Reducerea proliferarii celulelor stem
Beta-amiloidul modifica proliferarea si diferentierea neuronala la nivelul
celulelor stem umane si promoveaza apoptoza
Haughey et al., 2002
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
20
Mutatii ale presenilinei
Pot reduce neurogeneza celulelor stem cerebrale
(Jin et al., 2004 - Buck Institute for Age Research).
Forme diferite ale mutatiei in DA au efecte diferite in neurogeneza cerebrala
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
21
Studii neuroimagistica:TC:
•Variabilitate mare a dimensiunilor creierului creste odata cu varsta-hallmark
•Volumul LCR creste dupa 60 de ani•Atrofie a cingulate gyrus, santurilor pre- si post-central, santul parieto-occipital cerebellar vermis• largirea ventricului III, lateral si a fisurii Sylviane
RMN:
• scaderea volumui cerebral (93 % la 20 ani - 82% la 80 ani)•Volumul total LCR – creste cu varsta
•Volumul ventricular – crestere usoara la barbati•Plafonarea ventriculilor egala la tineri (70.6%) si la varstnici (66.5%)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Imbatranirea cerebrala normalaStructura cerebrala
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
23
In imbatranirea normala nu exista o scadere semnificativa volumetrica a hipocampusului sau lobului frontal sau temporal
La varsta de 90 de aniScaderea greutatii creierului cu 10%
Numarul de neuroni sau volumul cerebral nu se coreleaza cu functionarea adecvata cerebrala
Cresterea numarului dendritelor poate compensa scaderea neuronilorhttp://www.eastfieldcollege.edu/ger/future.html
Se pastreaza simetria cerebrala http://www.texascollaborative.org/Puccini%20Module/physiology.php
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Pierderea zilnica a 100,000 neuroni - disputata de evolutia cercetarilor moderne
2% din neuroni se pierd intre varstele 20 - 90
Pana la 40% dintre acestea se produc in cortexul frontal
Producerea neurotransmitatorilor scade usor
Doar o pierdere neuronala care ajunge la 50% este critica pentru debutul dementei
http://www.eastfieldcollege.edu/ger/future.html
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Imbatranirea cerebrala normala - Mecanisme
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
26
Studiu:Profilul exprimarii genetice de-a lungul integii vieti in hipocampus, cortexul entorhinal, superior-frontal gyrus si postcentral gyrus (55 pacienti normali cognitiv cu varste intre 20–99 ani)
Rezultate:1.Regiuni diferite cerebrale modificari ale profilului genetic diferite2.Diferente la nivelul sexelor in exprimarea modificarilor genetice
•Genele afecteaza predominant barbatii vs femeile•Cresterea mecanismelor imune mai mare la femei•Modificari proeminente in perioada 60-70 ani - o perioada critica in imbatranirea cerebrala, in special la barbati
Concluzii:• Necesitatea explorarii modificarilor dependente de varsta in exprimarea genetica cerebrala care reprezinta balanta dintre neurodegenerare si mecanismele compensatorii
NC Berchtold, DH Cribbs, PD Coleman et al, Gene expression changes in the course of normal brain aging are sexually dimorphic, SF Heinemann, Ed., The Salk Institute for Biological Studies, La Jolla, CA, August 12, 2008,
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
27
Un model: imbatranirea cerebrala un status modificat a triadei metabolicemitochondria – reactive oxygen species (ROS) – intracellular Ca2+
scad rezerva homeostatica:
Neuronii imbatraniti mentin o functionare normala in timpul unor activitati normale dar devin vulnerabili la activitati metabolice excesive (traume, ischemie sau procese neurodegenerative)
EC Toescu, Normal brain ageing: models and mechanisms, Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 2005 December 29; 360(1464): 2347–2354,
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
28
Microglia dezvolta un fenotip activ:
Modificari morfologice,
inducerea de CD11b, MHC II si alti markeri inflamatori,
Restrictia calorica atenueaza aceste modificari dependente de varsta
Wong AM, Macrosialin increases during normal brain aging are attenuated by caloric restriction, Neurosci Lett - 23-DEC-2005; 390(2): 76-80
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
29
Manifestari timpurii nonpatologice ale imbatranirii cognitive:
•Tulburari in invatarea spatiala - fara pierderi neuronale
•Deficite de coordonare ale miscarilor oculare - cu pierderi neuronale in
reteaua Purkinje
Wong AM, Macrosialin increases during normal brain aging are attenuated by caloric restriction, Neurosci Lett - 23-DEC-2005; 390(2): 76-80
Pierdere neuronala
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Dinamica imbatranirii patologice
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
31
Modificarile anatomice si structurale - inca sunt in cercetarehttp://www.eastfieldcollege.edu/ger/future.html
La varstnici, distinctia dintre normal/patologic este extrem de arbitrara.http://www.biomedcentral.com/1471-2318/3/7
Wong AM, Macrosialin increases during normal brain aging are attenuated by caloric restriction, Neurosci Lett - 23-DEC-2005; 390(2): 76-80
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
32
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Diagnostic – ultimele noutati
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Diagnosticul timpuriu al evenimetelor patologice, Inaintea manifestarilor clinice:-- pasul decisiv si timpuriu pentru interventiile preventive si curative --
Lupta se da pentru:
•Normal/patologic
SCREENING METHODS
si
•Puternici si sensibili
MARKERI
34
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
•Aspecte critice in diagnosticul imbatranirii cognitive patologice
,,Oamenii pot prezenta patologie tip DA fara sa aiba si simptome”
D. Anderson, 2007
DA + AVC – cea mai frecventa patologie mixta
35
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
36
•Cunoasterea celui care are cel mai mare risc, poate ajuta
•In general, dementele sunt descoperitecandcand memoriamemoria dejadeja a a inceputinceput sasa se se deteriorezedeterioreze
•Desi nu exista o terapie curativa pentru DA esteeste posibilposibil a a incetiniincetini dezvoltareadezvoltarea acesteiaacesteia
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
37
VarstaVarsta:: peste 65 de anitraumatismetraumatisme cerebralecerebrale anterioareanterioareNivelNivel educational educational scazutscazutSindromSindrom DownDownSindromSindrom DownDown la o ruda de gradul 1Femei in varsta de 35 de ani care au dat nastere la un copil cu sdr DownFumatulFumatulIstoricIstoric familial de DAfamilial de DAPrezenta unor tipuri de apoliproteineapoliproteine (APOE-e4)DepresiaDepresiaHomocisteina serica crescutaBoliBoli cardiovascularecardiovasculare
Cine prezinta cel mai mare risc de a dezvolta DA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
38
•Nutitie deficitara /deficienta de vitamine in copilarie
•Expunere la campuri electromagnetice
•Metale in exces in sange, in special zinc, cupru, aluminiu si fier
•Anumite infectii virale
•Diabet zaharat, colesterol seric crescut
Alte examinari pt masurarea riscului de DA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
39
Tulburari mentale sunt normale in imbatranire dar in DA este vorba de mai mult decat atat.
1.Tulburari de memorie: uitarea informatiilor recente:intalniri, nume sau numere de telefon utilizate frecvent, de care mai tarziu nu-si reamintesc.
2. Probleme in activitati de zi cu zi:pot sa nu cunoasca pasii necesari de a pregati o masa, a folosi un aparat electrocasnic, a participa la o activitate preferata de-a lungul vietii
3. Probleme cu limbajul:uitarea cuvintelor simple sau substituirea acestora cu un limbaj neobisnuit sau un scris greu de recunoscut
Jacqueline Marcell, Ten Warning Signs of Alzheimers: Expanded Descriptions - http://blog.thirdage.com/?p=75, Elder Rage - www.ElderRage.com
10 10 SemneSemne de de avertizareavertizare pentrupentru DADA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
40
4. Dezorientare temporo-spatiala:se pierde pe propria strada, uita unde este, unde locuieste, cum se ajunge, nu stie sa se intoarca acasa
5. Gandire deficitara, judecata slaba:se pot imbraca neadecvat, probleme cu banii, cumpara lucruri neadecvate.
6. Probleme cu gandirea abstracta:pot uita ce reprezinta numerele, ce se face cu ele
7. Plasare neadecvata a lucrurilor:punerea lucrurilor in zone neadecvate
10 10 SemneSemne de de avertizareavertizare pentrupentru DADA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
41
8. Modificari comportamentale:
modificari rapide de la calm la furie, fara motiv
9. Modificari de personalitate:
se pot schimba dramatic, extrem de confuz, suspicios sau dependent de un membru de familie
10. Pierderea initiativei:
pot deveni foarte pasivi, stau in fata TV multe ore, tulburari de somn
Prezenta unui singur simptom necesita o evaluare completa. Prezenta unui singur simptom necesita o evaluare completa.
10 10 SemneSemne de de avertizareavertizare pentrupentru DADA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
42
•Femeile dar nu si barbatii, pierd in greutate cu cel putin o decada anterior dezvoltarii dementei.
•Modificarile hormonale post-menopauza si nivelul scazut al estrogenilor la femeipoate creste riscul de dementa
•Tulburarile de miros si gust, scaderea apetitului sunt discutabile.
Mayo Clinic, 2007
Scaderea in greutate poate fi un indicator preclinic de DA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
43
,,Medicii ar trebui sa considere tulburarile de mers la varstnici ca un semn precoce de DA.”
(Longitudinal study on 86 old subjects. Julie Schneider, 2006)
Incrucisari neurofibrilare in substanta neagra
• relevanta pentru tulburari de mers dar nu pentru bradikinezia, rigiditate sau tremor
• la fiecare 1,000 nigra tangles - 3 puncte la evaluarea tulburarii de mers
Tulburarile de mers - semn precoce in DARush University Medical Center
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
44
evaluare complexa:complexa:
siptome /istoric medical
examinare fizica
examen neurologic
testare neuropsihologica
TC
RMN
EEG
teste de sange/urina
proteine specifice LCR
DiagnosticulDiagnosticul DADA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
45
Poate identifica oamenii care vor dezvolta dementa
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
54
http://www.amenclinics.com/bp/atlas/Images of Human Behavior: A Brain SPECT Atlas
SPECT - aspect cerebral normal
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
55
Analiza cantitativa computerizata EEG
Detecteaza manifestari timpurii ale DA
Unde cerebrale definite pot prezice deteriorari cognitive ulterioare (95%):- unde theta frontale, laterale si posterioare drepta excesive- frecventa scazuta medie a EEG - modificari in sincronizarea bilaterala
Identifica pacientii care nu prezinta schimbari
Procedura nu este scumpa. Este neinvaziva si usor de folosit.
L.S. Prichep & R. John: A new analysis of a standard brain test may help predict dementia -http://www.brightsurf.com/news/headlines/21263/l October, 2005
DD
Brain Research Laboratories - NYU School of Medicine
EEG standard - Un nou test pentru a prezice dementa
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
56
Monitorizeaza fluxul sangvin cerebral– un indicator al vigilentei (sustinuta sau atentie non-stop)
Cresterea velocitatii: sangele este rulat catre zone cu activitate mentala crescuta unde sunt metaboliti crescuti.
Sonografia Doppler transcraniala poate fi un sistem de avertizare pentru oamenii care realizeaza sarcini critice.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
58
Proteine specifice riscului pentru DA
- gasite in sange folosind proteomii- schimba dezvoltarea in timpul DA- doua sunt deja confirmate ca markeri de risc pe 500 pacienti cu DA.
Un pas important Un pas important catrecatre un test de un test de sangesange necesarnecesar diagnosticuluidiagnosticului sisi evolutieievolutiei DA.DA.
October 2006Blood test breakthrough causes excitement in Alzheimer's
research community
Simon Lovestone - Institute of Psychiatry, King’s College, London
Markeri sangvini in diagnosticul DA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
59
Stanford University School of Medicine / Veterans Affairs Palo AltoHealth Care System / the University of California-San Diego / Oregon Health & Science University / University of Genoa in Italy
detecteaza activitatile ne-uzuale in cazul a 18 proteine asociate cu DA
O promisiune in diagnosticul de DA (90 %) / predictiapredictia (91 %)
Cercetatorii incearca sa afle valoarea predictiva de 2-6 ani a conversiei MCI in DA.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
61
3D teste pe computer
Metode de interviu
Tehnici sofisticate de vizualizare cerebrala
• pentru modelele de pierdere a memoriei in diferitele tipuri de dementa
• pentru a vedea care arii cerebrale sunt mai expuse
ScopScop: : imbunatatireaimbunatatirea diagnosticuluidiagnosticului timpuriutimpuriu de DA de DA December 2007
Navigating memory loss in Alzheimer's
Cambridge Dementia Research Group
Investigarea tulburarilor de memorie
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
62
• teste de memorie pe laptop pentru varstnici, acasa la acestia
• analizeaza memoria episodica, semantica si implicita
Testul nou, Testul de invatare prin asociere de perechi, Testul de identificare perceptuala si Testul de asociere vizuala sunt cele mai predictive.
MMSE nu a fost un predictor al conversiei catre DA fata de alte teste ce vizeaza memoria episodica si care pot diferentia intre normal si patologic cand sindromul demential a progresat.
(P Spaan, J Raaijmakers, C Jonker – 2005)http://www.brightsurf.com/news/headlines/21098/Psychologists_find_more_
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
• Faza presimptomatica a DA este lunga (5-10 ani)
• Interventii timpurii pot incetini procesul sau preveni dezvoltarea dementei
• Cine este supus riscului si ce poate face?
MCI – DEMENTA : tranzitia dintre Predementa si Dementa
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
• Este MCI o entitate reala?
- Atrofie la niveul hipocampusului
- conversia catre DA in 5-6 ani
- patologie tip DA la autopsie
• Este MCI o entitate heterogena clinic?
- Cel putin 30% nu ajung la dementa niciodata
Ce este Deficitul Cognitiv Lejer?MCI ?
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
• Tulburari de memorie
• Performanta mnezica sub normele de referinta conform varstei
• Performanta normala in alte domenii cognitive
• Absenta modificarilor in activitatile zilnice ale vietii cotitidiene uzuale si instrumentale
MCI : criteriile diagnostice Petersen
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
• Tulburarile de memorie sunt subiective. Disimulantii si ipohondriacii pot avea aceleasi probleme.
• Testele confirma deficitele dar nu si varsta.
• Criteriile testelor sunt arbritare (ex 1.5 SD sub medie).
• Lipsa consensului vis a vis de testele folosite
• Rezultatele testelor pot fi modificate de prezenta anxietatii, depresiei sau de scoruri ridicate anterioare testarii.
Probleme: criteriile de diagnostic MCI
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Tulburari memorie dobindite
Plangeri legate de deficit cognitiv persistent
Normal ADL?
Cognitie normala
Se exclude: Depresia
Stressul psihosocial
abuz de alcool /medicamente
MCI amnestic
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
EpidemiologieThe ICTUS (Impact of treatment with AchE on Europeans with AD) Study; un studiu prospectiv longitudinal cu 1380 pacienti cu DA in Europa. Designul studiului si caracteristicile initiale ale cohortei.E Reynish, F Cortes, S Andrieu, C Cantet, M Olde Rikkert, R Melis, L Froelich, GB Frisoni, L Johansen, PJ Visser, L Spiru, PJ Ousset, B Vellas and the ICTUS study group. Neuroepidemiology 2007;29(1-2):29-38
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Epidemiologie
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
MCIStabil
Imbunatatire potentiala
Progresie
AlteVaDDA
Tulburari metabolice
Anxietate
Depresie
Retardare mentala
Imbatrinire cognitiva
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
1. Tulburari de memorie – preferabil coroborat de un apartinator
2. Tulburari de memorie de varsta: (scoruri <1,5 SD)
3. Functiile cognitive in rest pastrate (?)
4. Activitatile cotidiene intact pastrate (ADL)
5. Fara dementa
MCI este un stadiu prodromal al DA
Petersen R.C., Arch Neurol, 1999
MCI amnestic
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Functia executiva
• Memoria de lucru
• Functia vizuo-spatiala
• Fluenta verbala
Abilitati vizuo-spatiale
MCI amnestic: alte domenii cognitive?
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Amnestic MCI single domain: AD, depression, medical
multiple domain: AD, VaD, depression, medical
(Winblad et al, J Inter Med, 2004; Petersen, J Inter Med, 2004)
Amnestic MCI single domain: AD, depression, medical
multiple domain: AD, VaD, depression, medical
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
(Winblad et al, J Inter Med, 2004; Petersen, J Inter Med, 2004)
Subtipuri MCI
MCI Amnestic un domeniu: DA, depresie, medicalemultiple domenii: DA, VaD, depresie, medicale
Subtipuri MCI
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
8,0
16,8
0
10
20
30
40
prevaleta la varstnici
Dementa MCI
Graham J.E. et al, Graham J.E. et al, Lancet,Lancet, 19971997
% va
rstn
ici p
este
65
de a
ni
MCI
MCI: prevalenta la varstnici
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
(Petersen et al, ICAD, July 28th, 2008)
Incidenta MCI a fost de 2-3 ori mai mare decat ne asteptam bazat pe incidenta DA
Subiectii normali dezvolta MCI la o rata de 5.3% pe an 70 - 79 ani = 3.5% pe an 80 - 89 ani = 7.2% pe an
(Olmstead county, Minnesota, 1786 subjects, 70-89 yo)
MCI: prevalenta la varstnici
MCI: prevalenta la varstnici
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Populatia generala = 1%-2% pe an
MCI = 10%-15% pe an
In clinicle de specialitate
Rate mai mici in comunitate: 4.5% – 10%
cazuri reversibile!!! From 5% to 30%cazuri reversibile!!! From 5% to 30%
(Petersen et al. Arch Neurol, 1999; Kluger et al, Kluger et al, J. Geriatric Psychiatry Neurol,J. Geriatric Psychiatry Neurol, 1999; 1999; Petersen and Negash, CNS Spectrum, 2008, Manly et al, Ann Neurol, 2008)
De la MCI la dementa Alzheimer: rata progresiei
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
DADementa fronto=temporalaVaD
DementaTulburari de memorie + deficite intr-un alt domeniu cognitivADL modificat
Faza prodromala a DAMCITulburari cognitive dar nu dementa
necunoscutaNormalDeclin cognitiv legat de imbatrinirea cerebrala
PatofiziologieClasificareSituatia
Problema 1: Diferentierea imbatrinirii normale de MCI
Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate şi spitale în Brain-Aging
De ce este diagnosticarea DA asa de dificila?
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Problema 2: Predictia: care pacienti cu MCI se vor deteriora catre DA
DAFTLDVaD
DementaTulburari de memorie + deficite intr-un alt domeniu cognitivADL modificat
Faza prodromala DAMCITulburari dar nu dementa
necunoscutaNormalDeclin cognitiv legat de imbatrinire
PatofiziologieClasificareSituatiaDe ce este diagnosticarea DA asa de dificila?
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
De la MCI la dementa: Imagistica si markeri neruopsihologici (predictori)
• Clinici
• Neuropsihologici
• Imagistici
– RMN
– SPECT/PET
• Biologici : LCR (tau, p-tau, amyloid-β42)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
1. Predictori clinici
• Tulburari de memorie (Schmond et al, Neurology, 1996)
Chiar la subiecti fara deficite cognitive
(Geerlings et al, Am J Psychiatry, 2009)
Tulburari de memorie ocazionale sunt asociate cu un volum al hipocampusului scazut (de Leeuw et al, Neurology, October, 2008)
• Informatii de la rude (Schmond et al, Neurology, 2006)
From MCI to dementia
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Tulburari in mai multe domenii cognitive = creste riscul
Pacienti cu MCI monitorizati peste 5 ani:Progresie catre Dementa
Controls: 6,8%CDR doar pt memorie: 19,9%CDR memorie + 1-2 domenii: 35,7%CDR + 3 sau mai multe domenii: 60,5%
(Μorris et al, Arch. Neurol, 2001)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
2. Markeri neuropsihologici (predictori)
SEVERITATEA TULBURARILOR DE MEMORIE
TESTE memorie verbala pot prezice conversia SRT [sens: 79.7% spec: 89.9%]
In 3 ani din 223 pacienti cu MCI : ratele de conversie75% din cei cu SRT scoruri ≤ 40/488% din cei cu SRT scoruri > 40/48 RR = 12,0
(Sarazin, et al, Neurology, 2007)TESTE de memorie vizualaTestul de invatare prin asociere de perechi (PAL)
(Ahmed et al, Dementia, 2008)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
2. Markeri neuropsihologici (predictori)DEFICITE IN ALTE DOMENII COGNITIVE
• LIMBAJ, ATENTIE, FUNCTIA VIZUO-SPATIALA SI FLUENTA VERBALA(Bozoki et al. 2001)
• Grober-Buscke Test, Figura Rey,s-pozitive pentru conversia MCI amnestic si non-amnestic catre DA
» Visser, Spiru et all-the Lancet Neurology, July 2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Incercari de a identifica dementa timpurie:
Metode imagisticeMetode imagistice• RMN Structural• RMN Functional • PET pentru metabolismul cerebral• PET pentru amiloidul cerebral
• Tehnologii care evloueaza repede• Bazate pe modificarile date de DA:
– Atrofia hippocampala– Modificari metabolice parieto-temporale– Depuneri de amiloid
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica – RMN
• Atrofia hipocampusului
• Leziuni ale substantei albe cerebrale
Rolul RMN-ului in evaluarea MCI
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica –RMN: studii volumetrice
• Scaderea volumului la nivelul hipocampusului caracterizeaza progresia MCI
(Jack CR Jr, et al, Neurology. 1999)
• Atrofia hipocampusului si a zonei entorinale in MCI prezice progresia catre dementa
(Devenand et al, Neurology, 2007)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica – RMN: studii volumetrice
Rata de progresie a atrofiei hipocampusului este mai mare la cei care dezvolta dementa
(Jack et al, Neurology, 2007, v.d. Pol et al, 2007)
Initial + 2 ani
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica – RMN: studii
Estimare vizuala a atrofiei hipocampusului (Schelten’s scale)
avantaje:
1. Rapid 2. Fezabil, (desi dependent de experienta raterului)3. Corect
(o buna corelatie dintre masurile cantitative si cele calitative)(Sheltens, 1994, 2006)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica – RMN: studii
Estimarea vizuala a atrofiei temporolaterale prezice dementa la pacientii cu MCI.
(Korf E et al, Neurology, 2004, De Carli et al, Arch Neurol, 2007)
2- 3 ori mai frecvent dezvolta dementa
Ratia de hazard creste cu 1,5 pentru fiecare punct crescut in realizarea scorului de atrofie hipocampala (0 to 4) (evaluare in medie = 34 luni) (Korf E et al, Neurology, 2004)
Folosirea unei scale de rating standardizata este un predictor puternic si independent in aprecierea conversiei MCI catre dementa.
Valorea predictiva a fost independenta pentru: varsta, MMSE, CDR, genotip APOE, HTA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica – RMNI: atrofii in alte arii cerebrale
Pacientii cu MCI care pregreseaza spre dementa prezinta atrofii in:
• Lobul temporal medial inferior
• Cortexul temporo-parietal,
• Lobul cingulat anterior si posterior
• Precuneus,
• Lobul frontal(Whitwell, Neurology, 2008)
Atrofia sAtrofia s--a dezvoltat si in alte arii corticale tipice pentru DAa dezvoltat si in alte arii corticale tipice pentru DA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica-RMN: Largirea ventriculara
Este discriminativa intre cei cu MCI stabil si cei
care progreseaza spre DA
(Nestor et al, Brain, 2008)
O potentiala masura de progresie a bolii, in studiile multicentrice, a subiectilor cu MCI si DA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica vs Neuropsihologie
Fleisher et al, Neurology, 2008
In stadiile moderate ale tulburarilor cognitive amnestice, testele cognitive comune asigura o mai corecta previziune decat imagistica, pentru estimarea progresiei catre DA.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
3. Imagistica – RMN vs Neuropsihologie
Atrofia dincolo de lobul mediotemporal este o caracteristica a celor care se indreapta
catre dementa si un factor independent de previziune a conversiei – Left lateral TL:
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Prevalenta si valorea predictiva a markerilor DA din LCR la pacientii cu tulburari cognitive subiective –studiul DESCRIPA: studiu prospectiv de cohorta
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Lancet Neurology, July 2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Table 1: Caracteristici initiale
Lancet Neurology, July 2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Tabel 2: Caracteristicile
initiale ale profilului
biomarkerilor din LCR in DA-
Lancet Neurology, July
2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Figure 2: Analiza secventiala
(A) Modificari ale scorurilor pentru
memorie.
(B) Scor cognitie.
(C) MMSE scor.
(D) CDR suma scorurilor.
Lancet Neurology, July 2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Concluzii:
Principalele concluzii ale acestui studiu: Markerii din LCR specifici DA sunt comuni si la
pacientii cu tulburari cognitive subiective, MCI amnestic si non-amnestic si ca sunt
asociati cu declinul cognitiv la pacientii cu MCI (amnestic si non-amnestic).
Prevalenta modificarilor specifice DA la pacientii cu tulburari cognitive subiective este
similara prevalentei acestora la pacienti cu aceeasi tulburare cu o varsta medie de 72
de ani, Un scor MMSE de 28 si un scor de memorie adaptat conform normelor de
varsta si educatie, Z scor de –0-6 (52% vs 67%).
Lancet Neurology, July 2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
S-a gasit o prevalenta ridicata a patologiei DA la pacientii cu MCI non-amnestic.
Un studiu anterior cu PIB-PET nu a evidentiat modificari la pacientii cu MCI non-
amnestic in timp ce alte doua studii au raportat hipoperfuzie si hipometabolism iar alt
studiu a evidentiat atrofie in arii cerebrale afectate de obicei la pacientii cu DA.
Este posibil ca pacientii cu DA non-amnestic si modificari similare celor cu DA sa
reprezinte o subclasa speciala de pacienti cu DA, deoarece la acestia atrofia lobului
temopral,, alelel APOE ε4 si concentratia biomarkerilor Aβ este mai putin evidenta
decat la pacientii cu MCI amnestic.
Lancet Neurology, July 2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
• Rezumand, studiul nostru a arata ca DA ar trebui privita ca o posibila cauza a MCI amnestic dar si a tulburarilor cognitive subiective si MCI non-amnestic.
• Modificarile comune aparute in DA apar deseori si la pacienti fara dementa. Markerii din LCR ai DA sunt utili la pacientii cu MCI non-amnestic si amnestic in vederea unui prognostic, nu acelasi lucru se poate spune pentru cei cu tulburari cognitive subiective.
• Deoarece studiul nostru s-a desfasurat intr-o clinica de memorie, cercetarile ar trebuie desfasurate si in alte clinici.
• Implicatii sunt variate: 1st valideaza criteriile cunoscute de DA , care se bazeaza pe tulburari de memorie si patologie specifica DA si sugereaza ca de aceste criterii pot beneficia si pacientii cu tulburari in alte domenii cognitive; 2nd studii clinice cu DA pot include pacienti fara dementa dar la care se pot folosi markerii LCR.
Lancet Neurology, July 2009
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Tulburare mnezica episodica +
1 biomarker:
• Atrofie hipocampala• Hipometabolism Parieto-Temporal• Profil LCR (↑tau, ↓b-amyloid)• Mutatii genetice cunoscute in familie (AD)
MCI amnestic sau DA prodromala?
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
1. Clinica2. Teste neuropsihologice3. Imagistica4. Markeri biologici: LCR (tau, β-amyloid)
Utile in predictia conversiei MCI catre dementa.
Pentru a obtine un diagnostic corect, toate acestea de mai sus trebie corelate.Pot fi utili si alti markeril (neurofiziologia: EEG, potentiale evocate etc)
CeeaCeea cece nene trebuietrebuie esteeste oo metodametoda robustarobusta testatatestata inin centrecentre multiplemultiple, pentru a defini startegiacea mai buna in vederea prezicerii dementei (Petersen, CNS spectrum, 2008)
De la MCI la dementa: Imagistica, Neuropsihologia si Biomarkerii din LCR
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Dubois et al, Lancet Neurol, 2007
MCI = stadiul prodromal al oricarei demente
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Populatia generala = 1% - 2% pe an
MCI = 10% 10% -- 15%15% pe an
(Petersen et al. Arch Neurol, 1999; KlugerKluger et al, et al, J. Geriatric Psychiatry J. Geriatric Psychiatry NeurolNeurol,, 1999; 1999; Petersen and Negash, CNS Spectrum, 2008)
6% 6% pepe an an Clasificare prin telefon - CDR
(Daly, 2000)
4,5% 4,5% pepe an an In studiile cu rivastigmina si rofecoxib
(Feldman, 2004; Thal et al, 2005)
77--10% 10% Un studiu din Germania: 5% din pacientii cu MCI au prezentat imbunatatiri dar dintre acestiacativa s-au deteriorat din nou
(Bousse, Neurology, 2006)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Populatia generala = 1% - 2% pe an
MCI = 10% - 15% pe an
(Petersen et al. Arch Neurol, 1999; KlugerKluger et al, et al, J. Geriatric Psychiatry J. Geriatric Psychiatry NeurolNeurol,, 1999; 1999; Petersen and Negash, CNS Spectrum, 2008)
Rate scazute-rate crescute
Cazurile reversibile!!! De la 5% la 30%
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Care este ,,Gold Standard”-ul in DA?
•Teste screening (MMSE, Testul orologiului)
•Testarea cognitiva (ADAS-Cog)
•Scala de evaluare clinica a dementei-Clinical Dementia Rating Scale (CDR)
•Scala de evaluare clinica a modificarilor globale-Clinical Global Impression of Change (CGIC)
•Atrofia cerebrala (TC sau RMN)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
Cum vom defini maine DA?
•Profilul genetic asociat cu un risc crescut de DA.
•Modificari subtile observate la testele neuropsihologice.
•Scaderea volumului hipocampusului la RMN
•Modificari ale biomarkerilor cunoscuti
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
128
"The medical community has not reached consensus on what constitutes successful aging. Self-perception about aging can be more important than the traditional success markers.“
“God only made wrinkles to show where our smiles have”.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”
